REîliCŢSU NE A,áttisisíraúms iiBîsmjct. p iaţa mar* îs?. 30.

T E L E F O N Nr. 22$.Scrisori nemincote na s*>

primesc.Manuscripte na se rm iu it.

Í « « c r s t ese primesc ia Aâminisiraţ'H«*

Sraşr.v şi ia am átcarric BIROURI <ia £«!;*ŢURI:

în Y len ia M. DoJfces N aab f., S t a . Augjamüid fc Em >ric Los- aer. Hoinnah Seaaiok. A. O rtelik Nachf.. Anton Oppelik. ta Budapşsta ia .a. V Q-olber- j?or. iîkfltcia Bornat, Iuliu Le

po.d (VII fixssébet-körút Preţul Interţlunflor: o serie

iariiioiid pe o coioană H bani

I. entrtj o publicare. Publicări ■ vai dcee după tarifă şi tsvo. I i iă, — RECLAM® pe pagina I •h o sens 20 bani. I

V . 135,

Ä N U L L X X I I .Tsîefon: Nr. 226.8

6AZETA apare în fte-sar» t i ili02a i 8iiî6 563115 ABStro-üttiafiEPe un an ii cor., nţ 3* 3-3 k«*-;

13 oor., pe trei 1 iul 8 cor. R-rll de Duminecă 4 aar, 5*2 «a

Mtn loikia şi stâisltsb.Pe un an 40 franci, pe şasa

Luni 30 fr., pe trei luni 10 fi.B-rlI de Dumlneoa 3 fr. pe an.

Se prenumără la toate oft* eiile poştale din Intru şi din aiura şi la d-nii colectori.

ADoaame&tnl pentru Brasoy;Admlnlstraţlunea. Piaţa «nare

târgul Inului Nr. 30. etagiu L Pe nn an 30 cot*« P® şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă : Pe un an ăl cor., pe şase luni 13 cor., pe trei luni 8 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele. aHt şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.

Braşov. Lnni-Marţi 23 Innie (6 Iulie). 1909.

A B O N A A f ^

LA

„ G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I “Cu Mulie st. v. 1909se deschide nou abonament pe cuartalul trei

al anului, la care invităm oe toţi amicii şi sprijinitorii foaiei noastre.Preţul ab onam entului:

Pentru A u s iro -U n g a ria : Pe un an 24 coroane, pe şease luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru R om ânia şi s tră in ă ta te : Pe un an 4 0 franci, pe şease luni 2 0 franci, pe tr©, luni 10 franci, pe o lună fr. 3 .5 0 .

 D M iN IS TR A ŢI UN EA

95Ai noştri“ .Dacă s ’ar întâmpla ca aceste rân­duri să ajungă şi snpt ochii vre-unui cetitor din România, să nu se spa< ie. T agm a celor numiţi în titlu încă nu-i reprezentată în politica noastră, fiind­că politicianii noştri, înţeleg pe R o ­mâni, nu pot duce o luptă pentru fa­voruri, ci numai nna de recucerire a drepturilor. Aşadarâ „ai noştri“ de ai noştri nu 8 de „ai roştri* de-ai dum­neavoastră.Ai noştri sunt de altă spscie, poate mai rea. Ii botezăm însă la fel, deoarece întocmai ca ai dumneavoa­stră, cari împiedecă desvoitarea sănă­toasă a organizaţiei statului, la noi ei stau în calea consolidării Români­lor într’un popor politic.Ne gândim la unii indivizi din clasa cultă, să zicem conducătoaie. Cum le poate plăcea unora d. e. mu­zica ungurească mai mult decât cea românească, nu putem pricepe. Con- trapondul îl formează ce-i drept in­transigenţii, cari se lipsesc de plăce­rea te le-ar putea-o oferi teatrul, fiind­că în oraş din întâmplare este nu­mai o trupă ungurească. Dar cumpăna recade de unde s ’a ridicat, când ne vom gândi la familii româneşti, în casa cărora găseşti aproape numai cărţi ungureşti ori numai cărţi nem­ţeşti. In urechile lor numele scriito­rii ir noştri moderni, al celor rrui ti­neri dintre ei, sună a chinezeşte, însă scriitorii unguri ori nemţi (nu clasicii) de-a doua şi a treia n ană sunt pen­tru ei cei mai însemnaţi scriitori de pe faţa pământului. Nu cunosc nici pe scriitorii noştri mari, nici pe cei mari ai celorlaltor popoare. Rom ane şi povestiri scrise în st lui ştirilor zi­lei din gazetele iubitoare de reclamă şi fanfaronadă le sunt hrana sufle­tească zilnică. |Ne-ar fi ruşine de-ar trebui să j recunoaştem, că avem foarte multe | exemplare de felul celor descrişi. Che- j stiunea aceasta n-o atingem. Mai bine j să tăcem şi să credem că-s puţini şi j că p^ste ei a trecut potopopul cui J turii moderne, care a adus cu sine indivizi culţi, demni de acest atribut. Fără să vreai te poartă gândul la po­porul df 200.000 inşi al Saşilor con­locuitori. Are poporul nostru de rând

o cultură ca a lor? Şi dacă n’o are { cauza nu este clasa conducătoare, care nn i-a mijlocit o, nu i-a dat-o? N ej putem închipui că în desvoitarea si­gură a culturii naţionale săseşti a fost chiar şi numai în decurs de câţiva ani o întrerupere bruscă? N ’a fost.Ei bine. Ia viaţa politică şi cul­turală a noastră, a Românilor, să fi fost deci împiedecări, întreruperi, tă- j ieri, omor şi foc! N’ar trebui ca mă­car azi, după-ce am îndurat atâtea dezastre, să cumpănim mai bine, să socotim unde ar fi pierdere şi unde câştig, să ne oţelim voinţa şi asămănân- du-ne cu alţii să voim sâ-i întrecem ? Suntem oare atât de desorientaţi, ne lipsesc atât de mult adevăratele ca­ractere, avem atât de multe inimi îm­pietrite de egoism şi atât de multe stomahrri, cari şu ier de dilataţie, în­cât să nu putem zice că vălul de în- tunerec al evului mediu a dispărut?Credeţi Dumniavoastră, că dacă clasa noastră cultă ar fi avut o ade văratâ cultură românească, legile lui Apponyi ar fi fost primite? Ori primite fiind, ele ar fi putut fi aplicate? Ori fiind aplicate, ar fi avut vre-un rezultat? Ele nu vor avea nici aşa rezultatele, pe cari le aşteaptă gu­vernele. Dar nu fiindcă ele ne-au gă­sit pătrunşi de o adevărată şi carată cultură românească, ei fiindcă ne vom pătrunde de aici înainte, fiindcă vom da fiecărui suflet de Român de aci înainte toate ideile, toate noţiunile, cari îl vor deosebi de oricare alt in­divid, care nu ne vorbeşte limba noastră.Nu crede nimeni, când ceteşte aceste rânduri mai usturătoare decât loviturile de biciu? Dovedim:Doi bacalaureaţi, cari tocmai ter­minaseră examenul luîndu-şi pentru totdeauna rămas bun dela băncile de şcoală, vorblau de întrebările ce li se puseră şi fiiind băeţi veseli îşi comu­nicau din auzite şi gluma şi comedii de examen. Eu surprinsei următoarele constatări: Câţiva preoţi tinerii R o­mâni, cari fTcur.1 exaim n pirfcicular pentru clasa a VIII a liceală, au ţinut să dovedească elementele de cultură generală, asimilate de ei, ) entrucă având liceul complet să poată lua a- nual la congruâ 400 de coroane mai mult decât luau până atunci. Şi au făcut-o în chipul următor.Profesorul întreabă pe unul la literatura ungurească, cine e Petőn, ce-a scris şi cum a scris Candidatul a putut răspunde numai atât: Petőfi a scris poezii La literatura germană a ştiut să spuie despre Schiller, că a fost şi profesor şi că a scris şi! proză. Despre Walther von der Vo- gelweide, câ a fost un cavaler me­dieval, dar numai atât a ştiut. Un alt candidat nici habar n ’avea câ Lessinga scris un „Nathan derW eise“ . Toate acestea Ii le-am ierta. Dar va rămânea o vecinicâ ruşine, că unul din candidaţi n ’a ştiut să spuie, că Goethe a scris pe Faust, şi n ’a io*t j în stare să spuie aceasta în anul, când în toate gazetele şi revistele ro- i mâneşti se vorbia despre traducerea j lui Faust de Gorun şi despre confe-

renţe, în care s ’a comentat opera Iui Goethe. A trebuit să pufnesc şi eu de £âs, când unul din cei doi stu­denţi? povesti: ,.Sâ fi văzut, mă, bu­curia profesorului, când auzi din gura lui (â canditatului, preot), că Martin Luther a tradus Biblia. S ’a ridicat de pe scaun, s ’a dus şi i-a intins mâna şi i-a gratulat“ !!!Acum m ’am amestecat şi eu în vorbă şi le-am declarat, că nu cred să fie adevărate bazaconiile povestite. „Ce, domnule, îmi zÎ9e unul, stăi să mai auzi ce-a fost la literatura ro­mânească. Despre baladele noastre poporale n’a ştiut să vorbească ni­mic, n ’a ştiut care a fost cel dintâiu cronicar român, n’a fost în stare să spună ce-a scris Miron Costin, decât că a scris istoria Munteniei şi Moldo­vei. Şi punându-i profesorul întreba­rea : „Ce-a scris Alexandri“ , el ră­spunse : „Cinei Cinei“ . „D ar vre-o dramă mai mare n’a scris“ ? Răs­puns : „Cinei Cinei“ . „Vre-o comedie mai mare“ ? — R ăspuns: „Cinel-Ci- nel“ . Şi râdeau băeţii şi râdeam. „Pare câ legăna cădelniţa, cinel-cinel“ , mai zise unul în epilog.Dovada este adusă ! Prin urmare putem presupune, că sunt încă mulţi preoţi şi învăţători dela sate, cari nu au o cultură mai înaltă decât candi­daţii, cari au avut obrazul să se pre­zinte la examen pe clasa VlII-a liceală. Oare vor fi puţini, dacă reprezentanţii lor tipici sunt tocmai dintre cei mai

tineri? Şi încă ceva şi mai îngrozi­tor : Oare nu-şi fac ei un titlu de glorie din faptul, că au uitat tot, ce au învăţat odinioară în liceu şi în se­minarul teoiogic, şi că ieşind din ace­ste institute ei au înţeles să-şi răz­bune ne mai cetind nimic, nici din vre-o literatură străină, nici din lite­ratura naţională ? Un preot de sat să nu cunoască „Am intirile“ lui Creangă!! Dar bine, dacă nici Miron Costin, nici Alexandri, nici însuş Creangă nu sunt meniţi să ne dea elemente de cul­tură naţională curat românească, ce lucruri şi cari scriitori s-ă ne-o dea? Am în vedere numai clasa cultă, care nu-i iertat să se oprească la „Cartea de visuri“ , „Alexandria“ şi „Arghir şi Elena“ !Cu astfel de „ţ reoţi cu crucea ’n frunte“ (sunt 60 de ani, de când bietul Mureşianu a scris aceste cu­vinte !) să ţii piept să zicem cu Saşii, popor sombru condus de preoţi cu diplome de doctor şi foşti profesori?Acum, nu-i aşa, putem uşor în­ţelege de ce unii din preoţi pot fi de firma convingere, câ li se dă con- grua, pentruca să aducă servicii g u ­vernelor : de ce nu sunt în stare săi 7judece, că banii aceia le vin dela credincioşii l o r ; de ce nu pot trezi în nimeni conştiinţa de om, de ce nu pot porni nici o organizare, de ce nu pot îndruma Ia strângere de averi, de ce nu pot ţinea nici o disciplină! Fiindcă le lipseşte o temeinică cul­tură generală şi le lipseşte cu desă­vârşire cultura c u r a t românească, care în cea mai mare parte a ei i se

poate împărtăşi oricui prin carte, prin scris ş i cetitDar tocmai fiindcă ea se poate împărtăşi prin carte, nu vă lăsaţi să ajungeţi de bajocura altora, şi aveţi milă de neamul nostru îndestul ba- jocurit pană acum şi nu-1 lăsaţi de râsul lumii. Fiţi harnici, cetiţi, jertfiţi şi rămâneţi „ în frunte“ unde v ’a chemat poetul !Dar îmi va fi fost sufletul prea împainjinit de durere, scriind rându­rile acestea. Poate m ’a cutremurat desnădejdea gândindu-mă la viitorul neasigurat al neamului nostru, poate rana mi s ’a părut mai adâncă, mai neagră, mai însângerată decât este în adevăr, poate desbinările Rom â­nilor din ţara noastră mi-au întunecat ochii, de nu văd adevărata măsură a puterilor noastre, şi îmi vine să cred, că va fi mai bine de aci înainte. Ci să lăsăm totuşi aceste rânduri tipă­rite, ca să afle şi alţii, că ia înce­putul secolului al 20-lea între preoţii Românilor din Ungaria tot se mai găsesc unii, cari nu se pot compara decât doar cu vechiturile de greceşte, cari mai cântă de pe catedrele cla­selor de liceu.Io şedinţa de azi a dietei, care a fost convocată în cestiunea violărei im u n ită ţii deputatului croat Novoszel, vor lua cuvân­tu l, precum se anunţă, şi deputaţii M ezőfy Vilm os şi N agy György. P rim ul va in te r ­pela în cestiunea votului un iversal, ia r al doilea vrea să aducă pe tapet cestiunea băncii independente. Se crede însă, că pre ­şedintele Iusth nu va acorda cuvântul nici unuia din cei doi deputaţi.Convenţia comercială austro-română.După ş tir i din V iena tra ta tiv e le d in tre g u ­vern şi partide au lu a t pe neaşteptate o în to rsătu ră favo rab ilă şi e probabil, că con­venţia cu R o m ân ia va fi votată în c ă în această sesiune. G uvernul s’a declarat g a ta a subvenţiona tim p de 9 ani cu 1 m ilion de coroane anual ag ricu ltu ra din Boem ia şi Cehii ag rarien i sunt în c lin a ţi a accepta propunerea. G uvernul tra tea ză acum cu Slavii şi se speră că şi aceste tra ta tiv e vor ajunge Ia scop. In asemenea condiţii se crede, că parlam entu l va începe M ie r­curi desbaterea proiectu lu i cu p riv ire la convenţiile comerciale.îRelaţiunile dintre Franţa şi Austro-Ungaria. Am basadorul austro-ungar la Pa­ris, contele de Kevenhiiler-M etscb, a rem is Sâm bătă preşedintelui Falli&res m are le cordon al ordinului »Sf. Ştefan« pe care i - l ’a conferit M aj. Sa M onarchul. Am basa­dorul în alocuţiunea ocazională ţin u tă a declarat, că suveranul său a ţin u t să-şi arate în prim ul loc stim a şi afecţiunea sa personală pentru Falli&res. In al doilea rând a vo it să-şi arate înalta sa recunoş­tin ţă pentru concursul republicei, în to t tim pul crizei balcanice, spre a evita o sdruncinare a echilibrului şi pâcei eu ro ­pene. Preşedintele a răspuns că e fe ric it că rolul îm păciu itor al F ran ţe i e în mod atâ t de m ăgulitor apreciat de îm păratu l A ustriei.Pressa sârbească şi procesul dela A-gram. Ziarele sârbeşt» de toate nuanţele politice fac apel la opinia publică euro­peană, ea să rd ic e glasul lo r în favoarea conaţionalilor ce se iudecă la A gram . E le zic că procesul este o ruşine a c iv iliza ţie i şi o batjocuri a justiţie i. Procesul de la A gram jigneşte conştiinţa europeana. Z i

Pagina 2, G A Z E FA T R A N S I L V A N I E I . Nr. 135 — 1909

aru l »Târgovenski Glasnic« a deschis o lis tă de subscripţie în folosul acuzaţilor. Dacă judecata va condam na pe Sârb ii traşi la bara ju s tiţ ie i, sum ele vor servi la în ­dulcirea v ie ţii lo r în îrch isoare. Dacă acu­zaţii vor fi ach itaţi, atunci din produsul listei se vor a ju ta fam iliile acuzaţilor, cari a u su ie rit din cauza procesului.

Amânarea rezolvărei crizeipână la toamnă.

Cel m ai nou evenim ent la ordinea zile i este chem area în audienţă a p rim - m in is tru lu i W ekerle . Această ştire a pro­dus m are surprindere în cercurile politice din Budapesta, fiindcă a ven it pe neaş­teptate .

»Neue F re ie Presse« află în p riv in ţa aceasta u rm ă to a re le : W ekerle a p rim it o in v ita ţie Sâm bătă d im ineaţa [dela cancela­ria cabinetului, ca să se prezin te D u m i­necă înain tea îm p ăratu lu i. T o t Dum inecă W ek e rle se va întoarce la Budapesta ca să ia parte la şedinţa de Luni a camerei.

D in in v ita ţia lui W ekerle rezu ltă , că criza a trecu t în a ltă fază. Precum pare, regele s’a decis ca să amâne până la toam nă rezolvarea crizei, căci num ai acea­sta se poate deduce din in v ita ţia lui W e ­kerle . Regele va încerca să înduplece pe W ekerle , care s’a h o tărâ t să părăsească palatul m in isterial, să răm âie în că în funcţie până la toam nă. Im ed ia t după ce regele se va întoarce dela m anevre, vor continua dezbaterile cu p riv ire la criză.

Se speră, că până atunci cercurile parlam entare îşi vor schimba părerile . R e­gele nu va num i a lt cabinet în locul cabi­netului W ekerle , ci va însărcina cabinetul dem isionat să conducă afacerile şi m ai de­parte. Se zice că aceasta hotărâre va avea urm ări grave, deoarece se vor aduce pe tapet afaceri foarte im portan te şi un cabi­net, care a dem isionat odată, şi nu mai poate 0 responsabil parlam entului în si­tu a ţia de azi, nu poate resolva afacerile acestea.

D in am ânarea rezolvărei crizei, re ­zu ltă încă o a ltă g reutate şi m ai mare. Acum a la toam nă vor 0 actuale alte afa­ceri extraord inare. In Septem vrie trebue să înceapă şedinţele delegaţiunilor, ca să voteze cheltuelile extraord inare pentru m a­rin ă şi pentru anexarea Bosniei şi H e rţe - govinei. Deoarece rezolvarea crizei s’a a- m ânat până la toam nă, de aci ie z u ltă că şi convocarea delegaţiunilo r trebue am â­nată. V o tarea noului contingent m ilita r nu va în tâm p ina g reutăţi, deoarece se poate aştepta până la Ianuarie v iito r.

Regele a vo it ca să compună cabi­netu l d in bărbaţi, cari nu fac parte din parlam ent, însă rezolvarea aceasta a r a- grava situaţiunea. Nici reform a votulu i universal nu se poate introduce până la toam nă şi în cazul când se vor Oxa ale­gerile nu este sigur, că re zu lta tu l va 0 conform dorin ţe i regelui.

*Ş tirea despre audienţa lu i W ekerle

şi prin u rm are despre ăm ânarea crizei a produs în toate cercurile politice ungare satisfacţie. In aceste cercuri s’a crezut z i­lele din urm ă, că criza se va ascuţi. A r 0 însă greşit a crede, că prin am ânarea cri­zei s’a r 0 am elio rat s ituaţia critică. D iv e r­genţele în tre coroană şi m a jo rita tea p ar­lam entară există şi m ai departe. Ba în cer­curile partidulu i constituţional se crede, că nesuccesul m isiunei lu i D r. Lukacs este o dovadă, că o resolvare păci ni că durab ilă nu se poate găsi fă ră concesiuni însem ­nate.

*

In clubul independist am ânarea crizei este considerată drept o apropiere fa ţă de postulatele partidu lu i independist. Preşe- pintele lusth, în treb a t de p rie tin ii săi de principii asupra am ânărei crizei, a spus, că după in fo rm aţiun ile sale autentice nu va u rm a nici o decisiune până la toam nă. La în trebarea, că ce u rm ări va avea am â­narea crizei, lusth a răspuns urm ătoarele:

»Partidul independist n’are nici un m o tiv să se grăbească şi să insiste pe lângă resolvarea crizei. Dacă cei din V iena vreau să amâne cestiunea băncii, aceasta nu con- s titu e nici un pericol pentru noi, deoarece am ânarea crizei nu poate schimba în tru nim ic principiile partidulu i. L a toam nă vom cere şi m a i m ult ca acum. Dacă se va a- deveri, că la toam nă se vor cere lucruri m ari pe terenul cestiunilor m ilitare , s itua­ţ ia noastră va deveni şi m ai favorabilă, căci in caşul acesta vom putea noi dicta eondiţiunile p ăc ii. Despre o cedare din partea noastră nu poate 0 nici vorbă«.

Pregătiri de război în Serbia. Sârbiinu' se astâm pără. Corespondentul din Belgrad al z iaru lu i »Reichspost« a0ă că Serbia se pregăteşte în toată liniştea de război. Ea are m itralieze , telegrafie fără Or, autom obile de război, etc. E vădit lu ­cru, că Serbia vrea să Oe gata de războiu. După cum se aude, ea se pregăteşte în contra Turcie i. De o cam dată bande sâr­beşti bine înarm ate au tre cu t peste fro n ­tie ră în A lban ia şi Serbia veche.Pregătirile de războiu ale Turciei.Sâm bătă au sosit în Salonic 2 batalioane de in fan terie din A nato lia şi 800 de lăzi cu arm e Mauser. D in M onastir au plecat la fro n tieră 4 batalioane, ce s’au îm p ărţit în patrule.Gomitetul junilor turci din Salonic alansat, un apel cătrâ populaţiunea g re ­cească din Macedonia, învitându-o să nu dea ascultare adem enirilo r com itetu lu i pan-elenist. M anifestul constată prezenţa în v ilaete le creştine a mai m u lto r o0ţeri greci, cari cutreeră satele şi im part arm e locu ito rilo r, îndem nându-i să se răsvră- tească contra au to rită ţilo r constituite. M a­nifestul am eninţă cu pedepsirea exem plară a tu tu ro r satelor, cari se vor lăsa seduse de agenţii provocători greci.

Gondolenţele.(Urmare.)

Bucureşti, 1 0 /V I 1909.Iu b ită D -n ă M ureşianu !

Sufletele m ari sunt m enite să poarte lupte m ari ! Până înv ing sau se sting !

N u înv ingătorii, ci acei cari au tă ria să jertfească o v ia ţă în treagă, pen tru cre­d in ţa lor, sunt adevăraţi eroi !

U n asemenea e ro u -m artir a fost no­bilu l D -ta le soţ ! Num ele şi faptele lu i vor tră i, până va exista conştiinţa naţională a neam ului pen tru care a în d u ra t’ to tu l: păstrându-i credinţa !

Păstrează credinţa ! Şi simbolul ei >Gaseta«. In ea vei găsi m ângăere şi pu­terea d’a m unci de azi în a in te îndoit ; până tîn ă ru l v lăstar al M ureşenilor va fl destoinic să lupte m ai departe pen tru idealul neam ului românesc, a tâ t de scump străbunilor şi p ă rin ţilo r săi ! Dum nezeu şi to ţi bun ii Rom âni să-ţi a ju te , ca să-ţi poţi îm p lin i greaua m is iune! Şi să suporţi greaua lo v itu ră ce te -a iz b it !

T e rugăm să ne consideri totdeauna ca pe adevăraţi fra ţi, cari simţesc adânc to t ce te atinge !

V eturia Neagoe. D r . 1. Neagoe.P rea stim ată D o a m n ă !

Cu toate că îna in tea plecării D -tră din Praga am avu t p rile j a V ă exprim a sim ţăm in te le m ele de com pătim irea cea m ai adâncă şi sinceră, nu pot să nu V ă exprim şi pe calea aceasta cât de rău îm i pare de catastrofa, care a ven it aşa de năprasnic să vă lovească.

Presupuneam şi noi, că te legram a nu spunea cele ce s’au în tâm p la t, ci că dem ­nul D -tră soţ îşi şi dase sufletul când de­peşa a fost trim isă. P rim ind astăzi »Gazeta«, vedem că presupunerile noastre s’au şi adeverit.

Pare-ni-se nouă, că în îm p re ju ră rile aceste, o m oarte grabnică era o adevărată binefacere. Căci ce am in tire dureroasăpen - tru totdeauna, dac’aţi fi aflat, că răposa­tu l a r m ai fl t ră it o zi-două, conştiu de starea, în care se afla şi chem ându-Vă să-şi iee adio delà D -Voastră . Pe când aşa cum este descris în Gazetă, M oartea cea cruntă, văzând câtă vrem e soru-sa Boala fără m ilă ani de zile îl chinuise pe bărbatul D -voa- stră, s’a în d u ra t de el, curm ând de-odată firu l v ie ţii sale !

Aceasta trebue să fie pen tru D -V oastră ca şi pen tru copiii D -V o astră o m ângâiere. . . . . a r e să V ă d e a fo rţa să suportaţi g reu ­ta tea sarcine’, care de acum îna in te va apăsa asupra D -V o astră şi m ai m u lt de­cât în trecut, gândul, că ceeace veţi face, o s’o faceţi pentru cele două odrasle cari V ’au răm as ca o scumpă aducere am inte de dragul vostru bărbat.

Ne pare rău , că în vrem ea petrecerii D-voastră la P raga n’am avu t m ai des fe­ric irea să V ă vedem, căci la cea d in tâiu în tâ ln ire o sim patie sinceră am res im ţit eu şi soţia m ea în in im ile noastre pentru D -voa­stră. Pe lângă aceasta m ai adm iram cu­

ra ju l cel m are, cu care în tâm p in a ţi toate greu tă ţile ce soartea V ’a pus în cale.

M ai aveţi o m ângâiere şi nu m ic ă : că D -voastră cu sprijinu l cel m are pe care l ’a ţi dat soţului D -voastră în vrem ea când boala nu-i îngădu ia să grijească el însuşi de toate, aţi uşurat cei din u rm ă ani ai existenţei ch inuite a D-sale.

Cu aceasta V ă rog, prea s tim ată Doam nă, să p r im iţi expresiunea în a lte i stim e pe care V ’o păstrăm .

P rag a , 2 4 /V I 1909.D r. U rban J a rn ik şi soţia.

Bukarest, 2 2 /V I 1909.Sehr verehrte Gnädige F ra u !

In Bucarest beim Begräbnisse meines Schw iegervaters des H. Poloni befindlich vernehm e ich die N achricht von dem Hinscheiden Ihres vorzüglichen Ehegatten des H e rrn D r. A ure l M ureşianu, dessen s te tte r V e re h re r ich gewesen bin.

Em pfangen Sie den Ausdruck tiefsten Beileides seitens unserer ganzen Fam ilie .

M it h eu tiger Post sende einen kle inen B etrag an die Redaction Ihres w. B lattes als Ablösung eines Kranzes, den ich so gerne persönlich au f das Grab Ihres H. Gemales geleg t hätte.

Mit vorzüglicher Hochachtung: D r. E m il Stodola.

Ilu s tră D om nä ,D in s ingurătatea cu carea.m e atienu,

veniu Ilu s tra Domna, a V ă aduce cuventu de m ängaiare c a : M arele-B unulu Dom ne- dieu sö se indure a Ve Im blandî şi m ul- comi m area dorore pricinuito de pierderea sociului casatoriu, m ie bunu cunoscutu şi a m ic u ; dereptu ce, suscepeti spresiunile de cea m ai sincera condolentia de la

B las iu , 21 Iun iu 1909.multiumitoriulu si porurea

pospusulu calugeru

D a m ia n u E l iä Domsia.

S tim ată R ed acţiu n e !J a ln ic ă fa m il ie !

Ştirea despre apunerea din v ia ţă a D r-u lu i A u re l M ureşianu a produs şi în sufletele noastre cea mai neconsolată du ­rere. Ştiam de m ult, că dânsul vegetează ca frunzele ste jaru lu i ce dau spre toam nă, cu toate acestea însă m oartea acestui m a rtir naţional ne-a fost o surprisă sfâ­şietoare de in im i.

Pierderea lu i e ireparabilă, nu num ai pentru fam ilie şi pentru bătrâna Gazetă, dar pentru neam ul în treg românesc. E l a fost bărbatul, a cărui v ia ţă privată era perfect identificată cu cea publică, peana lu i era pulsul naţiunei în treg i, sufletul lui se bucura şi se în tris ta după cum soartea poporului nostru ne zim bia m ai dulce ori m ai am ar.

Tu , neam nenorocos, pune-ţi acum doliul de ja le pe in im ă şi boceşte-te earaşi la m orm ântu l unuia din cei mai nobili, m ai desinteresaţi şi m ai lum inaţi corifei ai tăi, al stegarului celui mai neîn fricat ! Plângeţi, căci cu M ureşianu s’a distrus diapasonul cel m a i resonant, care vibra la toate m anifestaţiunile v ie ţii noastre pu­blice de pretutindeni, la sate, la oraşe. E l era acel arb ite r, care nu trecea niciodată cu vederea să-şi rid ice cuvântul cald de îm bărbătare şi laudă pentru faptele nobile şi nu cruţa nici săgeţile usturătoare contra celor mici de suflet şi pătimaşi, ce şi-au u ita t de sine.

Cine este însă mai conştient de pier­derea celui mai vechiu şi m ai fruntaş ga­zetar al nostru, cui îi este mai cern ită in im a şi cine are să-l deplângă mai m ult decât jun im ea rom ânească? Căci cine a înţeles mai bine decât M ureşianu rostul enorm ce-1 are tinerim ea rom ână asupra sorţii poporului nostru? Cine a ş tiu t să îm brăţişeze cu ma* m ultă căldură cestiunea neg lig iată a jun im e i, să lu ­mineze această jun im e, să o introducă în v iaţa publică, să desvoaite în ea con­ştiinţa şi dem nitatea de Rom ân şi apoi să o entusiasmeze şi să o înroleze la muncă neobosită, la lupta n ec lin tită?

In u ltim a -Ţ i toam nă. N a tu ra îşi des- brăcase m ândra sa podoabă, plecaseră rân- dunelele, te ii, nudii, salcâmii... îşi scutura­seră frunza. îm i vorbisei m u lt despre ju ­nim e şi rolul ei, ia r la »bun rămas« m i-ai z i s : »Să nu mă u ita ţi, tinere«. Şi m ’am sguduit un m o m e n t: sim ţiam u ltim ul adio, îl vedeam deja apunând.

Ş i-a apus.F i-n e -ve i în veci neu itat m agistre.

Tu, geniul Tău dăinu-i-va în veci în noi şi prin noi, Tu ne vei răm ânea nouă etern busola conducătoare şi tipu l pregnant al bărbatului rom ân prudent şi inimos.

In numele ju n im e i rom âne, dela aca­dem ia din Schemnitz.

Schemnitz, 24/V1 1909.B a iu C răciun , când. ing. forest.

Prea cinstită doam nă !Trecerea la nem urire a prea iub i­

tu lu i Vostru soţ şi a ne în trecutu lu i lup­tă to r pen tru binele Neam ului, a cern it in im a tu tu ro r celor, ce 1’au cunoscut.

Depunem şi noi împreună cu D -V o a - stră lacrim i pe m orm ântul M arelui Rom ân D r. A u re l Mureşianu.

G a ra Zorlen i (Rom ânia).M . Lupescu şi 1. Popovici,

învăţători.

Neînvinsul căpitan al presei noastre rom âneşti a căzut în lupta pentru scum­pul nostru neam; să ne închinăm um brei lu i m ăreţe, ia r sp iritu l său românesc pu­ru rea să trăiască în tre noi.

T im işo ara , la 30 iunie 1909.Ţigle,

advocat.

Vestem. Scumpului amic personal şi de principii, care cu am abilitate m i-a des­chis poarta »Gazetei« de câte ori în tim p de 32 ani am bătut în ea, odihna vecinică, bine m eritată.

»Mors spern it altam gloriam , invo lv it hum ilem p arite r et celsum caput, aequat summis infim a. (Boetius lib. 2.)

Duchul Tău pur românesc, să ne ser­vească de busola curat românească şi na­ţională, desconsiderând confesionalismul contradictorie, la petrecerea ta din lumea luptelor păm ânteşti în a cerescului repaus de veghie; ca principiile Ta le sănătoase să fie realisate.

Num ai atunci lum inatu l tău suflet se va gloriflca în lum ina aureolă.

»Mors u ltim a linea re ru m est«.H or. 1. Epist. 16.

lo a n P a p iu , paroch român..

...Cu lacrăm i de durere în ochi am cetit sdrobitoarea veste despre m oartea neaşteptată şi trecerea la cele vecinice a iub itu lu i şi reg re ta tu lu i Dv. sot, care n’a. fost num ai al fam ilie i distinse ci al în treg , neam ului românesc. Grea şi insuportabilă este lov itu ra , dar în acelaş tim p e x trao r­d inară şi ireparabilă , nu num ai pen tru fa ­m ilia Dv., dar şi pentru mine, care din greu şi neobosit îm preună am m uncit în aceeaşi brazdă pen tru binele, lum inarea şi feric irea neam ului nostru românesc tim p de 15 a n i !

D in acest tris t, dureros şi deprim ă- to r incident, eu şi fam ilia mea, cari îm ­preună cu Dv. suferim şi plângem pe re ­gretatu l soţ şi m arele bărbat, apus de pe orizontul rom ânism ului, V ă tr im ite m sin- cerile şi m ângăitoarele noastre condolenţe, rugând pe bunul Dum nezeu, ca să Vă dee darul său, m ângâierea şi tă ria necesară, ca să puteţi suporta şi trece această grea, dureroasă şi surprinzătoare lov itu ră a sorţii

Făg ăraş , 1 3 /V I 1909.Constantin Popp şi solia Ludovica

Catedra pentru istoria Românilor ia universitatea din Cernăuţi-

Dum inecă în 28 Iunie n. a. c. s’a adu­nat în treaga studenţirne rom ână din Cer­năuţi în una din sulele un ivers ită ţii pen­tru a cere încă odată îndep lin irea acelei dorinţe a Rom ânilor, care e le g itim a tă atâ t din punct de vedere ştiin ţific cât şi naţional, şi care este catedra pentru istoria poporului rom ânesc cu lim ba de propu­nere românească. La această adunare au lua t pat te pe lângă studenţi şi M agnifi­cenţa Sa Rectorul un ivers ită ţii Ze linka, decanii D r. V . Tarnavschi, Dr. Czapek, a- poi prof. D r. Saghin, D r. T. Tarnavschi Dr. Puşcariu, Dr. Friedw agner şi D r Ehrlich.

Preşedintele adunării, d-1 D im itrie Cojocar iu, deschide adunarea la oarele I I şi jum . şi salutând oaspeţii, expune rostul aceiei adunări, predă apoi cuvântul refe­ren tu lu i A ure l M o ra r iu . Acesta insistă cu câteva cuvinte asupra fazelor, prin car a trecut această afacere şi propune î sfârşit u rm ătoarea rezoluţie:

»Studenţim ea rom ână dela un iversi­tatea din Cernăuţi, în em n ită azi, în 27 Iunie 1909, în sala V fI a un iversităţii F ran - cisco-Ioseflne in Cernăuţi, ţine să constate, că până azi nu s’au rea liza t cererile aduse de ea in rezoluţiunea şi m em orandul îna­in ta t în sem estrul de vară al anului t re ­cut, cu p riv ire la crearea unei catedre pen­tru 's toria rom ână ia universitatea din Cernăuţi. Adunarea de azi a s tudeţim ii ro ­m âne reînoieşte cererea lo r în d re p tă ţită din anul trecu t şi roagă pe au to rită ţile

G A\Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.Nr. 135. ~ 1909.

universitare să binevoiescă a o îna in ta m inisterului de culte şi in trucţiune, in ­sistând şi ele pen tru o rezo lv ire grabnică şi favorabilă a acestei cereri de cea m ai m are însem nătate, a tâ t pentru un iversitate cât şi pen tru Rom ânii din Bucovina«. j

Această rezoluţiune fiind unanim p r i­m ită. a fost predată recto ru lu i cu m en i­rea de a fi îna in ta tă ir ir is tr u lu i de ins­trucţie .

Decanul facu ltă ţii filozofice D r. Cza- pek a răspuns la câteva observări ale re ­feren tu lu i, declarând că pretensiunea s tu ­denţilor rom ân i e în d re p tă ţită şPeă, în atară de lim ba de propunere românească, pe care o cer ei, facu lta tea filosofică e de acord cu activarea acestei catedre.

ŞTIRILE ZILEI.— 22 Iunie v.

Vizita arhiducelui Francise Ferdinand IaSinaia. In mod oficial se anunţă că a rh i­ducele Francise Ferdinand şi soţia sa, p r in ­cipesa de Hohenberg vor pleca V in e ri 9 j Iu lie (st. n.) la oarele 3 după am iazi din j V iena spre Sinaia. Arhiducele va ajunge la oarele 7 seara la Budapesta, de unde Ia oarele 10 îşi va continua d rum ul spre Rom ânia.

Cu p riv ire la v iz ita A. S. I. şi R. A r ­h iducelu i Francise Ferdinand mai:, aflăm urm ătoare le am ănunte:

Delà gara Sinaia, F am ilia Regală şi cu în a ltu l oaspe se vor duce la biserica m ănăstire!, unde A rh im a n d ritu l D ionisie v a oficia un Te-D eum . Dum inecă 28 curent la oarele 9 ju m . d im ineaţa arhiducele Francise Ferd inand, MM. LL. Regele şi R e­g in a şi A A. LL. Regale se vor duce la biserica m ănăstirei spre a asculta slujba religioasă, după care vor asista la oficiarea cununiei a tre i părechi de ţăran i. Delà biserică, Fam ilia regală şi A. S. I. A r h i­ducele, u rm aţi de persoanele oficiale, de m ir i şi de nuntaşi se vor duce pe p latou l V â n ă to rilo r, unde se va incinge o ho ră şi v a avea loc o serbare.

A fa ră de p reg ă tirile , pe cari ie face p rim ă ria , E fo ria va rid ica două arcuri de tr iu m f, unul la începutul drum ului spre m ă­n ăs tire şi a ltu l la ieşirea din curtea aces­te i m ănăstiri. Toată aleea Carm en Sylva până la podul delà Castelul Peleş va fi îm podobită cu ghirlande de verdeaţă şi pavoazată cu drapele naţionale rom âne, a le Casei de Habsburg şi austro-ungare. Principele Schônburg, m in istru l A ustro - U n garie i la Bucureşti, a plecat M iercuri seara la V ien a , spre a supune la cunoş­t in ţa M. SS. Îm p ăratu lu i şi A. S. I. P rinci­pe lu i M oşten ito r program ul de recepţiune.

Contrlbulrl Ia fondul »Gazetei Tran­silvaniei« în m em oria reposatului Dr. A ure l M u re ş ia n u . Cu posta de astăzi am p rim it u rm ăto area scrisoare: Onorată Redacţie! A m vo it a ne exprim a condolenţa pentru perderea din m ijlocu l nostru a bravului lu p tă to r D r. A u re l M ureşianu prin mica ofrandă trim is ă p rin avis postal la adresa o n o ra te i R edacţiun i în sum a de 32 coroane la fondul »Gazetei« în tem e ia t de neuitatul repausat. D um nezeu să-l odihnească şi a- m in tirea sâ-i fie b inecuvântată! A lb a -lu lia , In 4 Iu lie n. 1909. Cu stim ă Rubin P a tiţia sen. advocat.

la tă consem narea con tribuen ţilo r din A lb a -lu H a i Hubin P a tiţa adv. 4 cor. G eor­g e F ilip adv., Dr. loan M arciac adv., Dr. R ubin P a tiţa adv. Sim ion M icu protopop, M usteţiu căp. c. r. câte 2 cor. loachim F u - le a advocat, D r. Cam il Velican adv. Ioan M untean adv. Dr. Zacharie M untean când. <le adv. Dr. Cornel M untean când. de adv. D r. Enea Nicola medic, Ioan Teculescu protopop, Loco ten. Sasu, F lo rian Rusan preot, V irg il V iad farm acist, V a le riu V e li­can prim contab. Nicoiae Cadariu casier, /Publius Rozor, V irg il Crişan, Sever Bran, p reo t D rom bariu , Z ah ariaM ih ă lţan preot în Limba, Sim ion Corn an, teol. abs. D u m itra .şi N. N. câte 1 cor. Sum a 3 2 coroane.

Examene de notar. D in T â rg u -M u re - su lu i n i se scrie cu data de 3 Iu lie v. : Term inându-se exam enele de cualifîcaţiune (cenzura) a candidaţilor no taria li, cari au cercetat cursul notaria l din M ureş-Oşorheiu,

«au depus cenzura cu distincţie d -n iiV a s ilie M otoaşcâ, Ioan bastin, ia r cu unan im ita te d-n ii : Cornel S ava , Vasilie Pop, Ioan D i- nis , Vasilie borzeu şi Ioan Galea. Comu-

nicându-vă această veste îm bucurătoare, recom and cu căldură pe sus a m in tiţ ii t i ­neri în a ten ţiu nea n o ta rilo r noştri ro ­m âni. — np.

Lansarea vaporului austriac »Radetzky«Pe un tim p ploios a avu t loc Sâm bătă m şantieru l St. Marco din Triest, lansarea noului vapor de războiu austriac »Radetzky«. Lansarea a căpătat o im portan ţă spe­cială prin prezenţa arhiducelui Francisc Ferd inand şi a soţiei sale principesa Sofia de Hohenberg, care pentru prim a oară a avu t un ro l oficia), figurând ca naşi la bo­tezu l vaporului. La serbare a azistat foarte m ultă lum e. Vaporul »R adetzky« îm preună cu vasul de războiu »Arhiducele F ranz Ferdinand« aparţin nouei d iv izii de va­poare de războiu.

Reducerea tarifului pentru telegrame dintre România şl Austro-ongaria. Conform rezo lu ţiun ilo r luate în congresul in te rn a ­ţional de poştă şi te legraf, ce s’a ţin u t anul trecu t la Lisabona, ta r ifu l comunica ţiu n ilo r telegrafice în tre Rom ânia şi Aus- tro -U n g aria a fost redus cu începere dela 1 Iu lie a. c. T axa de cuvânt în tre Rom â­nia şi A u stro -U ng aria în loc de 8 e acum de 7 fileri. T axa de cuvânt în tre România, G aiiţia şi Bucovina e acum de 5 în loc de 8 fileri:

Gimnaziul din Şimleu. M inistru l Appony a sem nat zile le acestea actul re fe rito r la gim naziu l superior din Şimleu. Cu aceasta s’a făcut şi pasul u ltim în aceasta afacere, răm ânând num ai ca reprezentaţiunea o ra ­şului să facă p regătirile de lipsă, ca clasa a V să se deschidă deja cu începutul anului v iito r scolastic.

Necrolog. In Turcheş a încetat din v ia ţă Sâm bătă în 20 Iun ie st. v. A n a B. Odor. înm orm ânta rea va avea loc în ci- m ite riu l bisericei gr. or. rom âne a Sftei A d o rm iri din Turcheş, mâne, în 23 Iunie v. Odihnească în pace!

Condamnarea unul patriarh la zece ani închisoare, ş tir i sosite la Londra spun, că P a tria rhu l armenesc, care a fu g it în Egipt, a fost condam nat la zece ani închi­soare de cătră tibunalul m ilita r din Con- stantinopoJ, pentru că a provocat măce­lu rile d in Adana.

Teatru românesc de diletanţi în Bra­şov. T inerim ea rom ână din Braşov in v ită la reprezentaţiunea tea tra lă îm preunată cu dans ce se va ţinea Sâm bătă în 27 Iunie 1909 st. vechiu, în sala cea m are a »H ote lu lu i C entral N r. 1« în scop filan tro ­pic. Suprasolviri şi oferte m arinim oase se primesc cu m u lţu m ită şi se vor chita pe cale publică. B ilete se pot cum păra înain te dela m em brii com itetu lu i aran ja to r. De o j excelentă m uzică com itetu l s’a în g rijit, începutul precis la 7 '/2 oare seara. Preţu l de in tra re de persoană o coroană Se va reprezenta piesa *Ţesetoriu dram ă sociala în 5 acte de G. H auptm ann, tradusă din lim ba germ ană de B. M arian şi Mons.

Din partea oficiului de dare orăşenescprim im spre publicare u rm ătoru l anunţ: Prin aceasta se aduce la cunoştinţa p ro ­p rie ta rilo r de case, ca începând cu ziua de 5 Iu lie n. vor um bla după am iazi din casă în casa funcţionari dela oficiul de dare, pro văzuţi cu leg itim aţie , însoţiţi de câte , un funcţionar dela finanţe, — dar şi fără ast fel de funcţionari — în scopu lfixării noului catastru pentru darea de case, p8 baza j nouei legi aduse. P rop rie tarii de case şi j chiriaşii sunt rugaţi să dea mână de a ju - j to r oficianţilor, pentru ca în interesul j proprie tarilo r de case conscrierea să se j facă cât se poate m ai corect, deoarece a- j cest nou catastru va servi c i bază pentru j un şir în tre g de ani în ce priveşte darea 1 de casă. |

Pentru postul de prefect în convieţui i gr. cat. român din Siglietui Marmaţiei sopublică concurs cu term in până în 1 A u - i gust st. n. a. c. EmolumenteJe îm preunate cu j acest post sunt: c va rtir, pro viziune în - j treagă şi plată anuală de 40 > cor. în ra te j lunare. P e tiţiu n ile sunt a se tr im ite la Re- j verendisim ul Dom n T it JJud, vicar şi direc- j to ru l convictului. j

Pagube mari pricinuite de ploi Din j Reghin ni se scrie: In Reghin şi ju ru l l u i , : după tem pestatea din după am iaza z ile i de 24 Iunie n. a. c , când atâtea coperişe de case şi biserici şi a tâ ţia arbori şi pomi

au fost aruncaţi la păm ânt, s’au ţin u t lanţ ploile. îndeosebi din noaptea spre 2 Iu lie n. însă aproape n’a curm at ploaia. Pagubele în fân sunt foarte m ari în ju ru l M uraşului şi a văilor revărsate. Ie rburile stau în ape, ia r cositurile plutesc pe ea şi sunt duse pe unele locuri. Greu an ia ­răşi! A rito n M . Popa protopop.

Cununie. Dr. Lazar lacob şi Cornelia M oldovan ne anunţă cununia lo r religioasă, care se va celebra în biserica gr. or. ro ­m ână din Arad, în 12 Iu lie nou, a. c. la 6 oare p. m.

Un furt de diamante în valoare ds 3 milioane coroane. M arele negustor de d ia­m ante Goldschmid, din Paris a fost la Londra v ic tim a unei îndrăsneţe tâ lh ării. Goldschmid plecase la Londra cu 3000 pie­tre preţioase, puse în tr ’o geantă. A juns la hotel, puse preţioasa geantă pe o placă de m arm oră, dela ghişeul b iroulu i stabilim en­tu lu i. In m om entul când g iuvaerg iu l îşi trecea n un iri o în reg is tru l de pasageri, se repede pe la spate un t în ă r îm brăcat ele­gan t şi după ce pune m âna pe geantă, o ia la fugă afară. Goldschmid şi un fra te al său, care-1 însoţea, s’au în to rs repede, ca să se ia după hoţ, dar complicii ace­stuia, cari stăteau de pândă la o parte, le a ţin u ră calea, punându-le piedecă ş ifâcân- du-i astfel să cadă. Apoi s’au făcut nevă­zu ţi şi părtaşii îndrasneţu lu i fu rt.

P o liţia a fost im ed ia t înş tiin ţa tă . In declaraţiunea sa, prin care da sem nal­m entele hoţulu i, Goldschmid a m ai adăugat, că acum îşi am inteşte de a-1 fi în tâ ln it pe t în ă ru l în chestiune acum doua săptăm âni la Paris. Nu m ai e îndoială că hoţul l ’a u rm ă rit to t tim pul, îna in te de plecare, şi apoi s’a lu a t după el la Londra. P ietre le preţioase fu ra te reprezin tă valoarea colo­sală de 3.125.000 franci. F u rtu l acesta a produs o senzaţie enorm ă la bursa de dia­m ante din Londra. Toate investigaţiile po­liţ ie i au răm as până acum fără succes. De u rgen ţă s’a te leg ra fia t în toate portu rile şi în toate centrele m ari europene şi am e­ricane, comunicându-se sem nalm entele ho­ţu lu i.

Un congres pentru navlgaţiune aeriana.Din| in iţia tiva guvernulu i francez se va ţinea probabil anul acesta un congres in ­ternaţional pentru reg lem entarea naviga- ţiunei aeriane. G uvernul francez a in v ita t deja guvernul germ an pentru tr im ite re a delegaţilor lui. M otivul acestui congres o faptul, ca baloanele germ ano căzute în F ran ţa au tre b u it să plătească vamă. Gu­vernu l francez a elaborat un proect ana­log navigaţiun ii in ternaţiona le pe apă.

Explorarea polului rordic cu balonulZeppelin. Z iaru l »Lokai Anzeiger« anunţă că se plânueşte o expediţie la polul nord sub conducerea contelui Zeppelin şi a con­silieru lu i in tim Herrgessel. îm păratu l W il- helm a acordat acestei în trep rin d eri pro­tectoratu l său. Consilierul in tim Herrgesell a expus la K ie i, îm p ăratu lu i planul expe­d iţie i. Baza va fi coasta m ării Cross, la nord de Spitzberg. Balonul va trece prin G erm ania de nord şi Norvegia spre locul mai sus n u m it Se fac pregătirile necesare, ca expediţia să poată porni la începutul anului v iitor. îm păratu l a ascultat toate aceste explicaţii cu m ultă atenţie şi şi-a exp rim at bucuria, ca bogata experienţă a contelui Zeppelin va fi pusă în serviciul stiin te i universale.

D i v e r s e .

In v e n ta to r ii p a ra trăsn e tu lu i. In F ra n ­ţa s’a form at de curând un com itet pen­tru rid icarea unui m onum ent fizicianului Jaques de Romas, care după afirm aţiun ile savanţilor francezi, este adevăratul inven­ta to r al paratrăsnetului. Cercurile savante din Am erica sunt indignate, tem ându-se că g loria lui Benjamin Franc lin va pierde în felul acesta m ult din strălucirea sa.

In ori-ce caz n’au dreptate nici F ra n ­cezii, nici Am ericanii. Căci cei doi învăţaţi nu sunt p rim ii, cari au inventat paratrăs­netul Acesta era cuncsctu încă din t im ­purile cele m ri vechi. N um ism aţii cunosc o m ulţim e de monede vechi, pe cari sunt gravate tem ple apărate de t-ăsnet în toc­m ai ca în tim purile noastre. Pe tem plul Hovos din Edsu precum şi pe tem plu l din Dendara, în secolul al doilea înain te de Christos se aflau paratrăsnete.

In Talm ud de asemenea se face ai m in tire de paratrăsnet. Profesorul M ichae­lis a firm ă că chiar şi vestitu l tem plu al lu - Solomon era provăzut cu paratrăsnet. Des­pre aceasta în term eni vagi am inteşte şi vechiul testam ent.

Nu num ai Iudeii şi Eg iptenii cunoş­teau paratrăsnetul, ci şi vechii Indieni. Sal- verte afirm ă, că în tim pul lu i Clesias era cunoscut paratrăsnetul în ludea. P aratr ăs- netul era în fo rm ă de paloş cu tăişul în sus.

U L T I M E Ş T I R IViena. 5 Iulie. îm păratul a primit

eri în audienţă specială pe D r. W e - kerle. Audienţa a ţinut dela 12— 1.20 p. m.

Berlin, 5 Iulie. „Vossische Zei- tung“ anunţă că revoluţionarii pan- sârbi au ţinut [un m eeting Ja Gorni- Milanovacz, în apropiere de K ragu je - vacz, în care s ’a hotărât răscularea Sârbilor din Bosnia şi Herţegovina. Dem ersurile revoluţionarilor de a sta­bili o înţelegere cu comitetul m acedo­nean din Sofia au răm as fără succes.

Roma, 5 Iulie. Papa a primit eri în audienţă pe Galibbey cu membrii am basadei otomane, care a anunţat în mod oficial suirea pe tron a noului sultan. Trupele pontificale au dat onorurile militare. — La recepţiunea am basadei otomane la Vatican, Ghalib paşa a rostit un dis­curs declarând, că este însărcinat de sultanul Mohamed al V de a aduce ia cunoştinţa înalt prea sfinţiei sale suirea pe tron a noului Sultan. „ A - ceastă misiune îmi esfe cu atât mai agreabilă, cu cât are loc pe lângă su ­veranul pontifice, şeful spiritual al unei părţi a populaţiunei otom ane cu noscută prin credinţa şi devotam entul ei faţă de im periu“ . Ghalib paşa a terminat urând Papei viaţă îndelun­gată. In urm ă i-a remis o scrisoare autografă a sultanului.

Papa a răspuns, că apreciază mult dovada de bunăvoinţă şi prietinie a Sultanului şi a rugat pe am basador a mulţumi pentru aceasta suveranu­lui. Papa a declarat că i-a fost mai ales plăcut să audă din gu ra am ba­sadorului, recunoaşterea credinţei şi devotam entului catolicilor otomani, cari vor fi şi pe viitor cei mai buni supuşi ai sultanului. Papa a încheiat făcând urări de prosperitate pentru Sultan.

Paris, 5 Iulie. Prăbuşindu-se un tunel din minele de la Charleroi, pa­tru minieri au fost îngropaţi la o adân­cime de 685 de metri. Până acum

■ numai unul a putut fi salvat.

Biberach, 5 Iulie. Eri seară la orele 11, contele Zeppelin a plecat cu balonul spre Metz, însoţit de maiorul Sperling. BaioDul a sosit la orele 3 noaptea la Pforzheim şi la 8 dimi­neaţa Ia Metz, unde a fost primit de o mulţime enormă. Voiajul s ’a făcut fără accident. Contele Zeppelin a a- nunţat pe împăratul W ilhelm telegra­fic despre sosirea sa.

W F * D o m n ii a b o n a ţ i a i fo a ie l n oa s tre , c a r i nw ş i-a u r e în o i t în că a b o n a m e n tu l sun t ru g a ţ i a-1 re î- n o i câ t m a i cu rân d ca să nu l i se în ­tre ru p ă re g u la ta e sp ed a re a z ia ­ru lu i,

A dm in is tra ţiunea„Gazetei Transilvaniei“.

P roprie tar : D r . Aurei Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.

A d u c e m la cu n oştin ţa Ou. p u b lic , c ă p r e ţu l aprelor m in e ra le ş i h y g ie - n ic e d in d ep os itn l n ostru d in s tra ­da A ţ e i N r. 6 p e lâ n g ă s c h im b u l im ed ia t a l s t ic le lo r este u rm ă to ru l:

GloriaBorpatakMat UdBorhegyBarossÉlőpatak

71 12 7? 11 “ 7i» 16 r 71 A4 „»1 Ui V „ H „r Ui 71 » 1 4 »n Ui 71 w 14 n

Felié rkő « i« „ „ 14 „ Borszék 7? 28 » » 22 „Felsőrákos Mária » ' hi „ Sztojka 71 28 99 71 22 „Kászou Salutáris [ litru Ui fil. ţ', litru 14 ül. Boholt 71 26 99 » 22 „rforgásx « ' 16 » « 14 „ Hargitta 71 26 71 » 22 ,.Répa ti » » » 14 „ Székely-Selters 99 26 h „

l i a c u m p ă r a r e d e 3 5 s t ic le U f e r ă iu B o r v i z u r i a e a s â . — A p e l ă m l a s p r i j i n u l O n . p » b l i c

Societatea pe aeţii a exploatării şi exportului apelor minerale. (479,75—150

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 135—1909.

» A lb in a “ institut de credit şi de economii în Sibiiu.

A douăzeci şi doua tragere la sorţi publicăa scrisurilor fonciare de 5°/0 în florini ale institutului de credit şi eco­nomii „ Al b i n a “ a urmat în 26 Iunie 1909 în prezenţa Domnului n6- tar publio regesc Gavriil Zaqoni şi a doi membrii a comitetului de siipraveghiare al institutului. S’au tras în valoare totală de f i . 4 8 .0 0 0 următorii numeri:

â fi. 5 0 0 : Nr. 59, 68, 107, 150, 214, 267, 820,326, 855, 370 420, 434, 468, 535, 541, 548, 607, 733. 755, 768, 777, 783, 802, 872, 939, 945, 979, 1045 1059, 1062, 1083, 1084, 1095, 1115.

âfl. 1 0 0 0 : Nr. 14, 74, 78, 84, 96, 122, 146, 149. 178, 194, 198, 214, 242, 312, 315, 352, 369, 412, 420,! 467, 521, 527, 559, 579, 609, 689, 722, 742,1 749, 756, 798. j

Prima tragere la sorţi publicăa scrisurilor fonciare de 4]/2%- S’au tras *n valoare totală de coroane 5 6 .0 0 0 următorii numeri:

â K. 5 0 0 : Nr. 8, 99.ä K. 1000: Nr. 16, 17, 84, 186, 222, 238, 246, 267, 275.

279, 287.a K. 2000: Nr. 57, 62. 73, 88, 91, 153, 190, 245, 271, 298,

395, 414, 431, 442, 541, 566, 598, 607, 658, 741, 751, 787.

Cu începere dela 1 Ia n u a r ie 1 9 1 0 aceste scrisuri fonciare se răs­cumpără la Cassa in s titu tu lu i în S ib iiu , la filia le le sale în B raşov şi Lugoş la W echselstuben-A c tien -Gesellschaft „M e rc u r“ şi la W ie n e r F i l ia le der Z iv - nostenska bctnka pro Cechy a 31 or avu în V ie n a \ la Ungarische Escom pU -und W echsler-B a n k si la Pester ungarische C om m ercia l-B unk în Budapesta, p re c u m şi la F ilia le der k. k. p r iv . oesterr. C re d it-Anstalt- fü r H a n d e l und, Gewerbe in T rie s t , în întreaga valoare nominală împreună cu interesele curente; însă se pot răscumpăra şi mai înainte ori-când prin escomptare, sau se ! pot schimba cu alte scrisuri fonciare după cursul zilei. I

Cu I Ianuarie 1910 înceată interesele lor mai departe, şi cupoanele J de interese scadente mai târziu, dacă la prezentarea scrisurilor fonciare! lipsesc, se subtrag din suma acestora.

Din scrisurile fonciare eşite la sorţi la tragerile de mai înainte nu s’au prezentat încă pentru răscumpărare următoarele:

1906 1903

ă f l . 5 0 0 N r . 2 4 , 124, 4 8 4 , 4 8 8 , 5 0 2 , 6 6 3 , 7 4 9 , 7711906

à fl. 1 8 0 9 N r . 4 6 , 5 0 , 3 0 9 , 5 4 6 , 5 9 5Sibi iu, în 26 Iunie 1909.

D i r e c ţ i u n e a .

Cursul la bursa din Mea a:Din 4 Iunie n. 1909

R enta ung. de nur 4e/ 0* . . . 113 75R enta d» jordint ung, 4 % , . . 93 10lu p t . că’’ . ter. uug. în aur 8 *■'..% 82 65lu p t . căii. fer. ung. în argint 4 % . P3 15 Honuri ru ra le croate-slavone 94 35Im p r. ung. cu prem ii . . . , , 189 F0Leşuri pentru reg. T isei şi Seghedin 143 25 R enta de hârtie austr. 4 l !u , . . 96 20R enta de arg in t austr. 42/10 • * . 96 10R enta de aur austr. 4 % • < • , 1 1 7 60R enta de cortine austr. 4 % . • . 96 20Bonuri rurale ungare 3 % % * • • 85.50Los ir î din 1860 . . . . . . 160 25A c ţiî de-ale Băneei ung de credit 753 — A c ţiî de-ale Băncei austr, de credit 638 — A ’tiî de-ale Băaeei austro-ung, . 1777.—N apoleondorî, . . . . , 9.03M ărc i im periale germ ane , . 117 37*/,London v i s t a ........................ , 239 9 )Paris vista. . . . . . . . . . 95 27 /.2Net o ita lie n e ........................ ..... 95 05

. . u r s u l tn e te i B r s o v sDin 5 Iu lie n 1909

Bancnote rom. Ourap. 18.96 Vând. A rg in t român „ 18 80 „L^re turcesc! „ 2 1 .4 ) „Scris. fone. A lb ine 6% 100. —BvMt- R u s ie i «, 2.51 „Napoleondorî. „ 10.— *t.vaiheni , 1 1.20 „Măroi iresui»m? n 1 ’ .1 7 *

L a l ib r ă r ia „G a z e t e i “ B ra ş o v ,se a flă de vândă? e u rm ă !o re le :

Cărţi lite ra re âpărute din e d ţia »Mi nerv a ■------- -- Bucures ..............■

. / i i t i -e ' Voi ii mul

,P „ car de I 1 in d a *4

9 0 4 !6 —21.50

1 1 -2 f. 3

10 2 1 i 40

117.50

T itu Maiorescu,I, preţui 1.60 cor.

C. S a n îu -Â 'd ea , dreţui 1.50 cor.H. Petra-Petresm . i'lie M a r in , istor d-

râ pentru tinerim e, localizata după nemţesce. 193 pag. . Preţul cor. 1.50

Vasilie Pop, „D o m n iţa V io r ic a “ ro ­man. Preţul 2 cor. (plus porto b^nl) 20

M , Salodeanu. „ F lo a re a O fi li tă “ , ro­m an. Preţul 2 co'*. (plus porto bani) 20

Ştefan losif, „ C re d in ţe .“ Poe ii A cor. 1.50 Em . G ârleanu E m ilg a r, „ B ă trâ n ii" ,

soh ţe din vieţ» boarilor m oldoveni 1.50 Eugeniu Boureanul. „ P o v e s t ir i d u

c o p ilă r ie “ . P r ţ u i â, . . . cor.Vasilie C Osm dă, „Băncile poporale

din Kcmânia“ cu un udau- m f »r- n ia tiv . P reţu l 1 cor (.du-? 6 b.porto) ................................................

Ion M anolache- Holda. Feţe, portrete schije şi nuvele, ediţie. I 316 pag.

Preţul L e i 1 5Fâşiile G. Os vadă. „Legea T o vară ­

ş i lo r “ . Preţu l — 50 cor. fpius b porto b.) . . . . . . .

;>/. Eminescu. Poesii postume“, ediţie no 6, 263 pag. cu note. Preţul c.

H. Chendi. „Fragmente“. Uu ş r m iu beresante aruoolo (mforoiaţmnl. lite ­rare), şi sunt o eoutinuare a voîu-

1.50

1 03

N . G R Ă D IN A R ,BRAŞOV, Strada neagră Nr. 1.Recom andă:

Cafea prăjită, Kigr. â Cor. a 205, » n n îi 4

n . p m » n 4*80Liqueruri fine Rum Jamaica. lava. Ciba. Diferite soiuri de Cognac în buteli şi tot felul de mărfuri

de băcănie.

Ş H. Kleverkaus *B raşov , S trad a H irsch e r N r . 6.

F A B R IC A N T D E

SALâMĂ şi CÂRNÂTĂRIE (Selcber)p -a .s î n . m i ş c a r e c u x x x o to r.

A Recomandă: Şuncă prima calitate, limbi a-

O'** fumate, salamă, untură de porc, slănină af >- mată. Cu deosebire specialitate de cârnaţi

dy cu hrean, aşa numiţi Krenwiirstel. f Comandele se esecută prompt şt se espe- (D de zâ cu poşta ori şi unde.(j) Preţiri curente la cerere se trimit g r a t i s .

Maşine de cusutşft p ărţile lo r constitutive,

fabricat indigen şi din streinătatese capătă lucrate foarte bine şi solid

eu p re ţu ri loarte ie ft in e la

Michael Mooser,39« Braşov, Strada Porţii 39.

îaim iSîîhj__ >*/

S A N A TA TE Aeste cea mai scumpă binefacere pentru

Dame, se poate conserva şi cultiva folosind

CORSET GRADEFRONTcare este comod şi modern.

se capătă după măsură sau gata numai în

Me î b . g o l d s t e i n ,Confecţionare de corsete specialitate BRAŞOV, Strada Vămei Nr. 21

~ -55

1.50

icelor „Pre lud ii“ şi „Po iietóne“ s.-rise. 246 Köe- Preţ uI L-d 2 .5 0

La Tipografia şi Librăria A. Mureşianu, Braşov.

important pentru vândetorii de cărţi prin oraşe şi tergurieste cartea de rugăciune

„ L a u d a I u D u m n e z e u “pentru credincioşii de re lig iunea ortodoxă rom ână, cuprinzând rugăciun i de dim ineţa şi de seră, la sfânta L itu rg ie , la taina m ărturisirei, precum şi la alte

m ulte rugăciun i folositore 56 la num ăr pe 255 pagini, fo rm at octav mic.Acesta carte de rugăciuni artistic legată este prim a la Rom âni, cari pănă

acuma se închinau din cărţi şubred legate şi ordinare. A cum a nu trebue să stăm în p riv in ţa acesta m ai prejos de cărţile de rugăciune ale ce lorla lte n a ­ţionalită ţi. P rin cartea de rugăciune „ L a u d a l u i D u m n e z e u * s’a făcut R o ­m ânilor un însem nat serviciu, căci ea este o carte de rugăciune frumosă şi se pote căpăta în d iferite legătu ri dela m ai simple până la mai luxose şi tdte în preţ forte m oderat.

P r e ţ u l l o r e s t e :Cor. b.Cor. b.

- . 9 0 1.60 1.80

2.10

Im it. de fildeş cu catifea şi în-chietore 2 65

„ „ „ cu catifea şi po-dobă m ai m are 3.10

V in d U o rii de cărţi prim esc un rab a t m a i considerabil.

Legătură tra in ică négrá şi au­rită cu seu fără chip sfânt

Im it. de fildeş în alb séu negru „ „ „ eu îneheietore„ „ „ cu cadriu arg in tat

şi închnjlâtdreT o t asemenea atragem atenţiunea publicului asupra „C arte i de rugă-

ciune“ întocmite de protopresbilerul C a lis tra i Coca ou aprobarea coosistoruiui episcopeso ortodox-oriental din C ernăuţi, care carte form at mic octav, cuprin ­zând asemenea tóté rugăciuu ile nostre folositore ar fi cea mai p o triv ită carte e rugăciune pentru to ţi şcolarii.

P r e ţ u l a c e s t e i c ă r ţ i :In pânză n â g r ă .............................. ..... ............................. cor. 1 .—„ „ „ ceva m ai lu x b s ă ............................... cor. 1.20„ „ „ fo rm at ceva mai m are . . . cor. 1.40

Tóté aces tea se p o t p r o c u r a p r i n T ip o g r a f ia ş i L i b r ă r i a A . M u ­re ş i a n a , B ra ş o v , u n d e a u sé se adreseze, ş i v e n d é t o r i i . -ggg

»n

%

!te

îs

ä

ui ^

I '&!

&

H

n

»»

i V:

Cruce seu stea dupll electro - magnetici12P a î e a t i-T r. 6 6 9 3 7 .

Na e crucea Iu Voita.

Vindecă şi înriordzăD eosebită atenţ une e a

acest aparat vindecă boa*

Nu e irdjlüc seci e t

pe lângă garanţie.

se da îm prejurări!,

le vechi de 20 ani.

W

»a I

Aparatul acesta vindecă şl foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- ura'gis, i tpedscarea circulaţiunei s&ngelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, egârciuri de inimă, asmă, aueţul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re* ceală la mâni şi la picidre, reumă, podagră. ischias, udul in pat, influenţa, insomnie, epilepsia, Circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normajă a medicu­lui se vindecă pi in electr iritate. — In cancelaria mea se află atestate tncurse din tóté păr­ţile hunii, cart preţuesc cu mulţămire invetiţiunea mea § ori-cine póte examina aceste atestate

A.cel pacient, care în decurs de 45 db» du se va vindeca, i*se retrimite banii. Unde ori­ce încercare ra constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis sé se

co funde cu aparatul „ Voltuu, de óre-c? „(Jianul Volta“ atât în Germania cât şi in Anstro- Ungaria a cost ofici.s oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şt cercetat. Deja ieftinătatea crucei mele electro-maqnetice o recomandă ÎndeosebiPreţul aparatu lu i mare e 8 nor. Preţui apara tu lu i mic e 6 cer.

folosibil ia morburi, cari nu sunt folosibil la copii şi femei demai vechi â« 15 ani. constituţie forte siabâ.

Espedlţir din centru şi locui de vén dare pentru ţerâ si streinătate etc.

MÜLLER ALBERT, Budapesta, w colţul strada Kálmán.

v*f! ä m X ^ Ä Ä X R ä Ä K Ä Ä ä -4 H PL t t f i f i

N. Beldiceanu. „Chipu T delà fiüain- ia“ Oonţ no 505 pag. P rtţu l cur., 1.50

G a z e i a T r a t i s ü v a m e i m m m i ë r u i à 1 0 f i i é r ii ’ v n d è ia Zcirauu Dumitru Pop, la t u t im g e r i i de pe p a r -

! í i ‘ Il adoli şi la Ereuîias Nepoţii.T p ig iM 'ia A . M iiv ş la im , Braşov.