Anul IX. Arad, Mercurï 1831 Maiu 1905 Nr. 93.

Ini Deák Fer encz-a. Nr. Ш ABONAMENTUL

ptatra Aa*tfo-YQG»rí« ; • • «I _ 28 SUE. » 4 ія _. _. — № ci*. f «i » S c». p o teot i cor. S-ri ÍJ Dumineca pe BD 4 cer.

tan R*r-,Si«> «1 ttr&initaít ав «0 írtad

paaatrlfca Евя ac t«apot*x&

ADMINISTRAŢIA * s s á , ßeak Peresei-и. Nr. S

[ N S E R T I U N I L E : tm m «ar ÍSRIAOED : ptttua 4ta» tó «ÏC!; A евтл oarí H S*aí; « R ~ F

sac* F ». DC fiecare pcbMexIha«.

MX naaaaiiiealctc.cat »I tmmarţs > tiSm « o s t a »« PIAT: Ь « * п » « •« Л « И І

SMctoa aectra era* al conwte**» AA TUERL s<«tr&DCCtc .* •« pjlaaaai

C R I Z A . « B S .

(*) Politica urmată la Viena începe a i roade în — Budapesta . Polilicianil sovi­el atâta au tot fost răsfăţaţi, guvernelor rmate delà 1867 încoacl atâtea de toate

au tolerat, pentru noi naţionalităţile s'a lâlat atât de puţină atenţie, în cât azi iena e prisoniera Budapestei . Partidele ma-hiare toate sunt în perfectă înţelegere şi Idaritate să nu tolereze decât un guvern are va aduce concesiuni nationale în ar­idă, concesiuni pe cari de patru Iul M. Sa ifuzâ a le da.

Ungaria a ajuns astfel într 'o situaţie ira în state consti tuţionale şi par lamentare i s'a mai pomenit : de patru luni un gu­ra iresponsabil. Cocoana nu poate numi avem din sîuul majorităţii, ci pentru a se iee o schimbare cel puţin de persoane , e ork să se numească un guvern fâră le-llurä în Dieta, ear ca par lamentul să nu oatâ sâvîrşi f<pte cari să p u n ă şi mal mult

evidenţă contradicţia dintre Coroană şi îjoritatea reprezentanţi lor Ungurimel, sp ede câ Dieta va fi prorogată prin decret gat. ceea-ce înseamnă că tot numai prin cret regal se va putea deschide.

Ceea-ce dacă şi nu e o lovitură de I dar seamănă cu un fel de suspendare parlamentari\muluî. Şi la tot cazul este pava coaliţii: intre parlament şi Co

wià. In ultima şedinţă a Dietei s 'au şi au-cuvântărl ca şi când am fi în ajunul

unei revoluţfunî. Membrii marcanţi al ma­jorităţii, cuijh e contele Battyányi Tivadar, nepotul priibulul ministru executat la 1848 , a deschis perspectiva unei lupte înverşunate contra tendenţelor de răpire a constituţiei patriei. . . Un alt deputat din majoritate, Nâvay, nepotul ilustrului Eötvös, a făcut apel ca Ungurimea toată sâ se unească în­t r 'un singur partid, altfel ajunge despoiata de libertăţi şi de toate garanţiile desvoltârii sale naţionale. . .

Numirea unui minister în cap cu ba­ronul Fejérváry, ori altul neagreat de coali­ţie, majoritatea actuală din Dietă o priveşte ca începutul unei ere de absolutism. De aceea s'a şi pus —- în sinul coaliţiei — în dis­cuţie cum să se apere «naţiunea» împotriva acestui absolutism. S'a şi adoptat ca princi­piu resistenţa passivä.

Se va face întâiu gol în jurul miniştri­lor, nici un funcţionar «cu adevărate senti­mente ungureştl> nu va slugi nici va da ascul­tare unor miniştri numiţi sub auspiciile d'a-cum. Poporul va refuza darea şi recruţii, — şi astfel Viena va fi silită, mai curînd ori mal tîrziu. sâ cedeze.

Aşa şi-au făcut socoteala cei din coaliţie. Se înţelege, ei nu admit ca Viena să îndrăz­nească a strînge dare cu — sîla şi a recruta şi fară voia comitatelor, după cum au şi convingerea, că un nou apel la ţară ar da majoritate covîrşitoare kossuthişti lor, ceea-ce ştie şi Viena. . . D'aceea va şi fi siltâ, în cele d n urmă, să trateze şi să se înţe­leagă cu Apponyi şi Andrássy .

Ce va face insă Viena şi care-I planul et, nu s'a dat încă pe faţă. Se accentuează însă la fiecare prilej, că M. Sa nu cedează în chestii miiiian\

Pent ru o înţelegere definitiva se va căuta deci, probabil, altă platformă.

Se vor face concesiuni în detrimentul naţionalităţilor, aşa că pentru noi sfîrşitul crisel cu greu poate sâ ne réserve vre-un bine.

Veste bună din Basarabia. După Români i din Macedonia, iată şi

pe BasarabenI împărtăşiţi cu dreptul limbel lor naţionale. Ştirea e absolut autentică.

Un prietin al foii noastre a primit zilele aceste delà un bătrân român basarabean, astăzi funcţionar în serviciul statului rusesc, o scrisoare, din care se vede că Sinodul bi­sericesc din Petersburg a dat în sfârşit voie ca Români i din Basarabia să-şl tipărească toate cărţile rituale în limba lor strămosască.

Bată o parte din acea scr isoare :

„ . . . A c u m pot să zic s lobozeşie D o a m n e pe robul tău in pace, că văzură ochii me i m â n -

Ieri . in 6 Mai, a sosit ucazul din S inod , care zdrobeş te jugul sclaviei şi dă voie a t ipăr i cărţi bisericeşt i , dar cu alfabetul cirilic : evanghel ia , cărţi de rugăc iun i şi ceasloave. Este la noi un individ (Ceachir) care a pângăr i t l imba noas t ră cu t r aduce r i l e lui. Noi câţi-va ne ghiz-nim (!) a ne în toarce cătră regu le le cele vechi, dar care cer s implif icarea aifabctuiuT. F i i n d în aşa p u n e r e (') sun t silit a ruga pe toţi colegi i cu in ima şi sângele r o m â n e s c şi care s 'au ocu­pat cu filologia şi fonetica r u s o - r o m â n ă să ne

I i i t o r i n a ţ i u m l i t e r a r e . i.

Sub acest titlu ne p r o p u n e m a sta, cât se late de de s , de vorbă cu ceti tori i acestui ziar . vom da l ă m u r i r i d e s p r e tot ce se scrie mai seama în l i te ra tura r o m â n e a s c ă . Ii v o m în -

mna ce să cetească şi de ce să se ferească, un cuvânt ne vom face mij loci tori în t re eî

scriitorii noş t r i . Şi în cuvântu l nos t ru pot ta deplină î nc rede re , pent ru-că va fi cinsti t stit şi scris n u m a i cu gându l ca să fie folositor îluia care-1 va u r m a .

Vom începe cu o nouă lucrare a d-luî Goiun (Alexandru Hodoş) , apă ru tă foarte

curând,*) — carte a sup ra căreia ar t r ebu i se stăruie cât se poa te de mul t , ca să-şi poată uge scopul u r m ă r i t .

Căci, t r e b u e să m ă r t u r i s i m delà începu t , erűn urmăreş te o ţ intă a n u m i t ă şi se abate în

vădit delà pă re r i l e celor ce susţ in că o icatî literară, fie r o m a n , d r a m ă sau poez i e , tbue scrisă ma i mul t dc d ragu l f rumosu lu i cât în vede rea u n u i scop . C h i a r din ti t lu obinson în ţara r o m â n e a s c ă " , se poa t e vedea autorul vrea să fie folositor, pe cum, aşa de

structiv şi de binefăcător , a înr îur i t asupra ultimei de p r e t u t i n d e n i C a m p e cu a sa na­ţiune cunoscută.

Dl Gorun de altfel, în direcţ ia aceasta, Re în rând cu ceilalţi sc r i i to r i de seamă,

I Robin*on în ţ a r a r o m â n e a s c ă . P o T e s t i r e d in ş l ] Bnoastre de l o a G o r u n . B u c u r e ş t i 1905. 1 vo l . d e 354 K

câţi îi avem. E un cuvânt de o rd ine a c u m , în­ţelept şi b ine fo rmula t , că să se scrie ma i mul t din p o p o r şi p e n t r u p o p o r şi să se scrie aşa, ca toată suflarea să în ţe leagă. Acest meş teşug îl are şi dl G o r u n , nu numa i pen t ru -că e unu l din cei mat l impez i povest i tor i , dar pen t ru -că , eşit din popor , cunoaş te rane le lui şi ştie u n d e e dure rea ce t r ebue alinată.

D Sa m e r g e chiar mai depa r t e de cât dl Slavici în „Vat ra pă răs i t ă" şi a t inge ma i m u l t e nevoi de ale ţ ă r anu lu i , fără ca scr ierea d-saie să fie o lucrare p r e a didact ică. Din pot r ivă , po­vestirea îşi păs t rează uni ta tea , firul el e unu l s ingur şi toate se g rupează în jurul lui aşa de s t râns , în cât mul te le î nvă ţ ămin te ce le dă, la fiecare pagină , în loc de a te supă ra , ţi-se p a r fireşti şi potr ivi te cu însuş poves t i rea .

Dar să vedem cupr in su l . R o b i n s o n u l d-luî G o r u n e un t inăr delà

oraş , obosi t de viaţa pe t rece r i lo r s g o m o t o a s e , frânt mora l iceş te şi ajuns la p ragu l s inuc ide re l . El pleacă de acasă cu gându l să-şi c u r m e zi lele, dar ajuns în a t ingere cu na tura , cu codrul cel plin de viaţă, o luptă se înc inge în pep tu l lui, luptă din care iese b i ru i toa re vocea na ture l . T o a t e gânduri le: m o h o r î t c sunt u i ta te . Uitate sun t şi momen te l e ur î te din t recutu l lui. El se hotăreş te să trăiască şi să lupte :

„Yiaţă, viaţă ! Ce tare eşti şi c u m ştii d r e p ­turi le tale să ţi-le i m p u i , o r i u n d e o l icăr i re n u m a i a mai r ă m a s de doru l tău! . . . "

T i n ă r u l nos t ru , pe carc-1 ch i amă Nichifor P ă d u r e a n u , o rupe cu viaţa de până acum, a-runcă sur tucu l şi îmbracă haina , ţă rănească . El leagă cunoşt in ţa cu ce! dintâi ţă rani , ne car! îl

în tâ lneş te , întră în şirul lor ca s imp lu tă ietor de l emne şi le câştigă î nc rede rea pr in vrednic ia lui.

N i m i c peste fire; nici o aven tu ră ce ni -s 'a r părea e sage ra t ă ! G o r u n , cu o p ă t r u n d e r e dc o m lumina t , ştie să descr ie aşa de firesc a p r o p i e r e a de ţăran şi să scoată la iveală, cu ocazia asta, atâtea bune însuş i r i ale o m u l u i de teară , în cât ai c rede că în adevăr pi lda lui Nichi for e d e m n ă de imi ta t .

Reiese de aici mai pe sus de toate , că ţă­ranul cinsteşte pe cei ce ştiu să-i c instească şi mai ales pe cei-ce nu urăsc munca . El face o adâncă deoseb i re în t re ciocoi şi o m de o m e n i e .

Din p ă d u r e , u n d e tăiase l e m n e în rând cu ceialalţ i , Nichifor a junge în sat, copil de suflet al unu i fruntaş. Aici i-se desch ideau zi lnic te ­r enu r i nouă de exp loa ta re a pu te re i sale de m u n c ă .

N u m a i cine ştie în ce împre ju r ă r i t ră ieş te p o p o r u l delà ţară îşi poate da s eama de a d e ­vărul cup r in s în faptele lui Nichifor . Ca satul Scăenî (aminteş te de Sărăc inen i i lui Slavici) sunt mii de sate pe Bărăgan şi în toate co l ţu ­rile R o m â n i e i : Case părăgini te , fără rajul de grăd in i î m p r e j u r u l lor, ţa r in i necultiv,; te în m o d raţ ional , dascăli s emidoc ţ i cu capul plin de n e ­bun i i social is te , o a m e n i p r e d i s p u s ! la lene şi n e g â n d i r e şi to tuş înzes t ra ţ i cu atâtea b u n e în­suşir i , ce t r ebucsc n u m a i deş tep ta te . Nichifor o face ; el desch ide d r u m u r i nouă de î m b o g ă ţ i r e a averii şi a sufletului şi la sfaturi le şi p i lde le lui satul se r idică şi înf loreşte .

O dator ie îi mai r ă m â n e : î nd rep t a r ea m o -raiá a ţ ă ranu lu i . Aici e lupta grea , căci d u ş ­m a n i i sunt : viclenia şi alcoolismul Asta e de

Pag. 2 ..T R I B ü N A- Nr. 13

dea ajutor şi maî b u n sfat a împlini da tor ia cătră no rod şi desvol tarea lui . C r e d că d nui Hajdău , fiind basa rabean şi ştiind perfect lim-beie s lavone , poate să ne aducă mai m a r e folos în ocupa ţ iun i i e noas t re cu ed i ţ iunea î n t r e b u i n ­ţatelor cărţî.

Vă rog să -mi scrieţ i p r e s u p u n e r i l e de spu­sul ma i sus obiec t" . .

Din şirele aceste, destul de frumos scrise de càtre un Român, care de 30 de ani slu­jeşte in serviciul Rusiei, se vede limpede ce mulţumire a produs ucazul în poporul ro­mân. E în adevăr întâia concesie naţională ce se face Basarabiei delà dismenbrarea el în­coace.

Până acum retipărirea cărţilor bisericeşti era oprită. Pretutindeni se oficia serviciu bi­sericesc după cărţile slavone. Era aceasta cel mal potrivit mijloc de desnaţionalizare a Ro­mânilor şi efectul a fost atât de mare, încât tînăra generaţie rostia până şi rugăciunile în limbi străine.

De aci înainte limba armonioasă iarăşi va răsuna în vechile ţinuturi moldovene. Ves­tea pare mal mult legendară, şi nu ne-o putem explica altfel decât din o generoasa pornire a guvernului rusesc de a procura oare care mângâiere, a da o răsplată mo­rala populaţiunel pentru enormele sacrificii ce a adus cu răsboiul ruso-japonez. Miile de Români, cari se luptă şi se sting pe câmpul de răsboiu, meritau atâta răsplată.

Din scrisoarea noastră mal reiese grija pe care o pun Basarabenil pentrucâ viitoa­rele ediţii de cârti să aibă o limba bună şi ortografie simplă. Dorinţa lor e legitima şi credem câ aceia dintre specialiştii noştri, la cari se va face apel. n'o sä întârzie a se pune la dispoziţie frumoasei cauze naţionale a Basarabenilor.

E de prisos să amintim că celelalte dis­poziţii privitoare la neîogăduirea cărţilor de literatura şi a ziarelor române rămân în pi­cioare. Cenzura şi poliţia secretă continuă să aplice aceaşl mâsurâ de înăbuşire a ori cărei desvoltârl naţionale.

* altfel tirul pr incipal ai poves t i re l : demasca rea a doi ţă rani , hoţi , ucigaşi , beţ ivi şi vicleni . în locul cărora suferă pe ned rep tu l un biet a rde ­lean. O p e r a reuşeş te . Drepta tea t r iumfă şi răs ­p la ta lui Nichifor e — „o ară tare . . . ochi i adânc i şi du ioş i , genele lungi , faţa fragedă şi catifelată, t r upu l subţ i re l şi mlăd ios . . . o z ină a pădur i i " . R o b i n s o n u l nos t ru îşi î n t eme iază famil ie în acest colţ liniştit al ţăr i i sale, în care ci , d in pus t iu ce era, adusese l u m i n ă şi m u l ţ u m i r e .

Vedeţ i b ine câte p r o b l e m e f rumoase a t inge dl Gorun în cadru l acestei în apa ren ţă atât de s imp le povest i r i .

A m putea zice că el cântă m a i întâi un imn de măr i re na ture l , p en t ru tă inui te le el pu­ter i a sup ra omulu i , p e n t r u însuş i r i le ei dc m a m ă bună , care p r i m e ş t e în sânul ei pe toţi , a l ină şi v indecă . In rându l al doilea face apologia m u n -cei, un crez social , căru ia ar t rebu i să ne în­c h i n ă m cu toţi i . Maî d e p a r t e , G o r u n pres in tă un mode l de oţe l i re a voinţei . Şi , în sfârşit , dovedeş te necesi ta tea de a ne interesa ma l de a p r o a p e de soar ta ţ ă ranu lu i , lăsat în p r a d a ne-ş t i in ţe i şi a dascăl i lor fără pregă t i re . Un c o m ­plet în t reg de idei şi de sfaturi b u n e în o sin­g u r ă poves t i re , scrisă în cea m a i du lce l imbă r o m â n e a s c ă !

Ce fericit sunt că pot să a n u n ţ o carte ca a s t a ! Câte nădejdi pun în ea, când mă gândesc ce săraci s u n t e m în l i te ra tura folosi toare tu tu­ro ra şi m a l ales t i n e r i m e ! adu l te , care t r e b u e să-şl facă educa ţ ie cu a s e m e n e a scr ier i .

Fidelio.

D I N R O M Â N I A . Exposiţia. S'a prolnngat legea prin care

cu ocas iunea aniversar i ! de 40 ani de domnie a M. S. Regelui Сягоі I., guvernul este autorisât a organisa, în Bucureşti o esposiţ iune naţ ională.

Pent ru in t impinarea chel tuelüor necesi ta te de organisarea acestei esposiţiuni se pune la disposiţ iunea ministerului de agricultură, de co-merciu, de industrie şi de domenii suma de 1,600.000 lei.

Aceasta sumă se va acoperi în 5 an! con­secutivi, prin rate anua le egale, cari se vor în­scrie în budgetul de cheltuel! a ministerului de agricultură, cu începere delà 1 Octomvrie 1906.

Suma de 1,600.000 lei se va lua cu îm­prumut delà Casa de depuner i , consemnaţ iuni şi economie şi se va ridica treptat cu trebuinţele .

*

Colonia Macedo-Românâ din Sofia a trimis d-lul general Lahovari, ministru al afacerilor străine, următoarea telegramă de felicitare pentru succesul obţinut în chestiu­nea conflictului turco-roinân :

» Agenţia Romă- á« a comunicat ziare­lor următoarea nolâ:

Lscelenţieî Sale general Lahovari ministru de es terne

Bucureşti . Colonia română, însufleţită de mare le suc­

ces ce na ţ iunea Română a obţ inut prin recunoa­şterea conaţionali lor ei ca naţie, cu profund res ­pect vă prezintă omagiile sale de recunoşt in ţă pentru acest mare succes şi vă roagă să bine­voiţi a prezenta respectuoase mulţumiri şi adânca recunoşt inţă întregului cabinet, care a lucrat pen­tru real isarea acestui măreţ fapt.

Comitetul.

George Triton, Nicolae Craja, Gheorghe Ghilamila, Păr intele Zgala, Alexandru G. Triton, Spiru Paligora, Costică Dabp, Stefan Ţovar, Gheorge Nitta, Mihail Ionescu.

Dl Lahovari, ministrul României a mul­ţumit Portei în numele Regelui şi al guver­nului României pentru drepturile acordate Românilor din Macedonia. Ministrul a co­municat Portei că guvernul român recunos­cător faţă de bunăvoinţa permanentă a Sul­tanului pentru Românii din Macedonia, a hotărât să clădească în Constanţa o moschee mare, cea ce a produs o excelentă impresie la Yldiz-Kiosk.

Monede vechi. Pe moşia d-lui Virgil Gussi din Leordenl (Muscel), în timpul când locuitorii a rau , s'a găsit o oală raică în care se aflau 14 monede vechi, 11 de mărimea unei piese de 5 le!, şi 8 ca cele de 2 lei, ale căror date variază în­tre anii 1566 şi 1594 şi poar tă numiri ca Au-gustus Rudolf, Ferdinand Sigismund, Báthory, etc .

Piesele se vor depune la muzeu de càtrà dl Gussi.

* Presa despre aplanarea conflictului

româno-turc. »Preusische Correspondent* allă din

isvor autorizat că guvernul german, nu nu­mai că a colaborat la aplanarea conflictului româno-turc, dar' că lui i-se datoreşte, gra­ţie intervenţiunil sale energice, că n'au ajuns lucrurile până la o ruptură de relaţiunl di­plomatice între România şi Poarta.

Din ordinul contelui Bülow, ambasado­rul german delà Canstantinopol a spriginit cu cea mal mare energie cererea guvernului român, ca profesorii români arestaţi arbitrar de valiul din Ianina să fie puşi de îndată în libertate şi în acelaşi timp valiul să fie pedepsit. Cu consecinţă, apoi naţionalitatea aromânească să fie recunoscută.

Ziarul » Neues Wiener Tageblatt* a pu­blicat următoarele:

„Este în totdeauna regretabil , cârd pe Ц număroase ie incidente, cari complica problem macedo-a lbană , se mai a lă tură şi un astfel ii incident, datorit numai parţialităţii şi incorecţii dinei acelui funcţionar turc .

Istoricul conflictului româno-turc arata Ц deajuns că aci este vorba de un incident pr» t a t de at i tudinea samovolnică a Valiului. m din ură personală faţă de consulul român dl Pi deanu, al cărui oficiu spinos şi de nelnvidiatei în Ianina, s'a opus în contra desvoltàriï Cuţ vlachilor, ca naţ ional i ta te română conştie.

Nie! nu mai t rebue accentuat faptul ca pe lot opinia publică a luat par tea Românilor, car au fost ofensaţi, fără nici un folos, în sentime tele lor naţ ionale şi în drepturi le lor.

Şi simpatiile cercuri lor noastre normalii după-cum sigur! sunt de par tea Românilor pn vocaţi. Sublima Poar ta ar face bine politice? dacă ar li preveni toare faţă de un stat vecin f-ărui politică macedoneana s'a mişcat totdeam în limitele lealităţii şi ale cărui nizuinte napos au fost îndreptate spre ţ inta ca pe basa legii o tomane să se desvoalte conaţionali i români i l Sud, la o naţ ional i ta te conştie de sine, pe 1 teritor, in c i r e Românii sunt ce! puţin tot m de autohtoni şi de îndreptăţi t! ca şi ori-care 1 naţiune din Balcani.

Asupra apianârii conflictului dintre J vernul român şi cel otoman, Agenţia A mână ne comunică următoarea telegraJ din Constantinopole cu data de 27 ЖІ

Nota ministrului cultelor care comunicai nodului patr iarcatului i radeaua dată in favoare Românilor Macedoneni cupr inde şi alte coiul siuni făcute acestora . ^Români i din satele rra| neşti au dreptul să întemeeze şcoli noue, i l t rebue să se adreseze pentru aceasta ministem! ins t ruc ţ iune! ; e! au dreptul să se serveasrfl l imba lor în slujirea liturghiei în biserici cu ci di ţ iune ca statul quo al independenţei lor «i siastice să fie menţinut, I

Discuţia în sânul Sinodului va fl uni Marţi. Se crede, că patr iarcatul susţine ргіЯ giile lui şi combătând concesiuni le făcute• manilor va adresa un memoriu marilor P i l

Destăinuiri din presa maghiară. <Népszavat, organul socialiştilor interi

ţionall din Budapesta, în numărul sâni urmă face următoarea destăinuire.

Deputatul Pap Zoltán, cel pe care Di nes încercase sâ-1 conrupă cu lO.OOOci scrisese Joi un articol pentru « Egyetérts In articol atacă violent pe Khuen-Hédervíj despre care era vorba câ o să lie ni prim-ministru. Rónai Moritz, editorul fl panul) lui « Egyetértés* n'a lăsat'sá seil rească Insă articolul scris de primul-redad) Pap Zoltán.

Ovreiul tot Ovreiul îşi va fi zis: ce să se strice el cu viitorul prim-ministr»

Pap Zoltán, ambiţios, ca toţi Zollii şi-a tras consecuenţele : a demisionat I « Egyetértés*.

Ovreii delà numitul organ kossal din interes de tarabă, ţin însă cu огі-сеи să aibă şi ei un Zoltán în redacţie. Al ce trecere ar avea ziarul printre «civis'l delà Kecskemét şi alte centre ungureşti,

Au trimis deci la Pap Zoltán pe Erl Armând, ginerele lui Rónai Moritz (coi scut de altfel când cu afacerea delà <n Magyarország*) să-I capaciteze şi sâ-1 • termine a-'şl retrage demisia.

Ear Pap Zoltán a cedat. A pus li condiţia ca articolul ce a scris contra I Khuen sà se dee la tipar.

Pacea s'a făcut astfel, căci Moritz 1 bătrân, aflând câ nu Khuen va fi m ministru, n'are nici un motiv săi Irapeil pe Pap Zoltán să înjure pe — «granicsarl

,T R î FJ U X A Pag. 3

Un duel tragic. ' Iu şedinţa de Sâmbăta a Dietei contele Pich a ofensat pe deputatul poporat ta Keglevich adicâ privea cu zimbet I şi provocator cum deputaţii din stânga I să felicite pe oratorul disidenţilor.

- Ce rîzl ? — la 'ntrebat deputatul TL

- Mă'iarule, — a strigat Keglevich. Hencz a revanşat obrăznicia numai decât,

Kdu-1 lui Keglevich : - Vită penzicnată ! De aci se înţelege: constituire de mar-

1 şi duel. De mult în Ungaria n'a fost un duel cu : mal sensaţional şi tragic în acelas timp. Cont ein Keglevich, vestit în ţara întreagă

este un duelgiu de prima mână, cade — prima reprisa — străpuns de spnda iui \u, un tînăr bărbat de 26 ani care acum iuelat întâia oră în viaţa sa.

In oraşul întreg — şi desigur şi în ţară inlîmplarea face colosală impresie. Con­tai Keglevich opoziţia pornise n timpul armă goana mare: fiind-că avea penzie filată prin graţie regală, se anunţase con­ul caz de incompatibilitate, voind să-l

i sâ demisioneze din deputăţie. Keglevich era de altfel cu mare lega­şi cu mullă trecere în partidul liberal,

iese vreme îndelungată intendent al ope-Fâcea parie dintre amicii cel mal zeloşi

ţuvernului. Hencz face parte din partidul poporal,

bărbat tînăr (de 26 ani) şi a fost func-ar in ministerul de culte. Cu prilejul dis-unel proiectului de adresa ţinuse o vor-in care ataca violent pe Tisza. E bar­de statue mijlocie, cu mult temperament mpatic.

Privitor la acest duel se dau următoare le mante : Martorii contelui Keglevich au fost Munich şi jcontele Károlyi György : ai lai Hencz

tori Buzáth Ferencz şi Szabó Ietván. Duelul s'a petrecut în sala de scr imă Fodor. Condiţiile g re l e : săbii cu vîrf ascuţi t şi Im-

itura permisă, li-a impus contele Keglevich. Duelul a început la orele 9 şi 2 minute . S e -

liantul Szabó a dat semnalul luptei. Contele wich a atacat , dând mai multe lovituri pe Hencz le-a parat. Keglevich s'a a runca t apoi

1 Hencz voind să-l împungă în par tea stângă Jtnlui. Sabia contelui a t recut însă pe lângă

când cea a lui Hencz (care se apărase tn-iad braţul nainte) a intrat drept în inima lui brich, aşa că însuşi Hencz s'a înspăimântat mal

şi-a r idicat manile în semn de groază e a r (orii şi doctorii au sărit spre Keglevich, cătuî

ieşise prin spate şi ca re a căzut la pământ , rele 9 şi 7 minute era mort.

Darea de seamă a deputatului Dr. loan Suciu in Dezna. — Raport special. —

Depia, 28 Maiu. (Urmare şi Une).

PRÎNZUI.

La ora 1 a început prînzui, la casa pă­lii Zaharie Milian. Erau două mese una lae, pentru inteligenţi, alta In curte , p e n t r u i. La masa din cur te au fost serviţi pes te ţărani. Aci cânta fanfara din Germei.

La a doua masă, în odae vre-o 40 50. Aci cânta taraful din Buteni. in frunte sta de­putatul Dr. I. Suciu, la dreapta-I Doamna, la stânga-i d-na Elena Popovicî . Jur împrejur preoţii Zahar ie Miiian, Augustin Mihuiin (Sebeş), Fa briciu Bodea (Laz), loan Tirla (Slatina), loan P o ­povicî (Blrsa), Romul Popovicî (Selăgenî), P e t r u Lazar (Prezeşti), Petru Ardelean (Nâdâlbeştî), Cor­nel Pap (Govojdia), Sinesie Joja (Râvna), Dr. Aurel Grozda (Buteni), Sever Bocu, (Arad), Cor­nel Grozda (Şim^ndi . Chera Crăciun (Cermei) , apoi învăţători i l larie Verţigan (Blrsa). Terent ie Popa, loan Tisu (Neagra), Teodor Stoianovicî (Laz), Fabriciu Covaciu (Sebeş), loan Filip înv. tn pens. (Sebeş), Petru Coci (Doncenî), apoi dintre ţărani fruntaşi Nicolau Joja, Pavel Jebel , loan Faur , Terent ie Paladie. loan Belgea, loan Pintea, Sav Delimari, Terent ie Costea, Sinesie Coslea, Flo­r a r i Па% Leontin Lupşa, Liviu Faur , Mihaiu Gruia i^Havna), llie Ciuperca, Gavrilă Draghiciu (Moneasă), şi alţii, Regret că n-au putut afla numele doamnelor cari erau de faţă.

La friptură deputatul Dr. loan Suciu ridică toast pentru Majestatea Sa Monarchul .

Taraful intonează imnul dinastiei şi „Deşteap-tăte Române" .

loan Popovicî (Hodiş) toastează pentru de­putatul Suciu.

Dr. Aurel GROYDA pentru alegătorii din Dezna.

Zahar ie Milian pentru Doamna Suciu. Dr. I. Suciu pentru preoţi şi învăţători . Dimitrie Ptpovicl, face reflecţii polit ice.

Comentează idea dragostei de neam aminti ta In darea de seamă. Vorbind despre străini zice : „II iubim noi, ca şi cum ne iubesc şi ei pe no i " stîrnind i lari tate.

Romui Popovicî (Selăgeni) pentru entuziastul advocat al Butenilor Dr. Aurel Grozda.

Dr. Suciu, pentru doa > na casei , care în adevăr cu o ra ră amabil i tate şi cu multe oste-nele aşa bine ni-a găzduit .

іоап Popovici pentru Cornel Grozda. Sever Bocu voeşte să închidă seria toas-

telor. Iubitul nostru députai Dr. Suciu a început închinând pentru o Majestate, n-am putea mai bine termina decât închinând pentru cealaltă Majestate : Majestatea Sa poporul !

Zahar ie Milian, protestează în cont; a închi­derii toastelor. Românul e năseut — toastant . În­chină pentru Dl Suciu.

loan Popovicî, rosteşte uu toast bine simţit pentru tată! in vi.-.ţă a deputatului , dl Meletiu Suciu.

Dr. loan Suciu, înduioşat până la lacrimi mul ţumeşte pentru gingaşa a tenţ iune. Spune cum la vestea alegerii sale, tata d-sale 1-a felicitat telegrafic : r M-ală tu r şi eu la acel mii de inş cari Iţi striga azi „ t răiască", până ce vei Iuota cu cre­dinţă pentru steagul na ţ ional" . Aduce un omagiu foarte duios memoriei regretatului învăţător Ge­orge Bocu şi Închină la u rmă pentru fiul său, redactorul „Tr ibunei" Sever Bocu.

Sever Bocu mul ţumeşte Înduioşat. Erau 4 ore când s'a ridicat masa. In cur te

ţeranii erau foarte veseli şi animaţi . Se încinsese mai din vreme jocul. Am ieşit apoi şi noi să pri­vim jocul ţeranilor .

* * « La 7 ore seara arm părăs i t Dezna. între nes-

fîrşitele urale a le poporulu i . Nu vor uita dânşii, da r nu vom uita nici noi

aces ta frumoasă zi a celei mai calde înfrăţiri. Acesta e contactul ideal al] poporului cu

deputa tul său.

Bisboitti ruso-japo&es. Nimicirea flotei ruseşti.

Soartea-î persecută rău pe Ruşi. Tele­gramele mai noul vestesc aşa ţicând totala înfrângere a flotei ruseşti baltice, cea din urmă speranţă a marelui imperiu.

Eată telegramele sosite:

Londra, 29 Maiu. Flota condusa de Rosdestvensky aşa zicând a fost total ni­micită; 12 vase de rásboiu parte au fost scufundate, parte au fost capturate de flota lui Togo.

Admiralul Nebogatov cu 3000 sol­daţi a căzut şi el prisonier. Rosdest­vensky probabil va scâpa cu fuga. Flota ja­poneză îl urmăreşte.

Tokio, 30 Maiu. In lupta navală Ruşii au perdut următoarele vase de războiu :

» Borodino«, pantera tud admiratului Ne-boqatnv, » Imperator Ab'xandru I/I.t, pan-{erat de ol mat mare calibru, <Admirai Sachinov*, *Dimitri«, »D^nskoi« şi » Vla­dimir Monoman«, panţerate încrucişstoare > Admiralul Uzakov«, panţemt de ţărm,, precum şi încrucişâtoarele »Sveglana< şi » Seu cin c .

Toate acestea au fost înecate. Capturate (prinse) au fost panţe-

ratele »Ovel«, »Nicolai IL«, admirai »Seniaghin« şi » Admirai Aparsin«.

Vasele cu provisiuni »Kamciatka«, şi »Istespin« au fost scufundate.

Mulţime de soldaţi ruşi s'au Îne­cat în mare, peste 8000 .

Lupta s'a dat lângă insula S u s i m a .

Londra, 30 Mal. O parte din flota ru­sească se refugiase în portul chinez Vusung. Japonezii au provocat pe Chinezi să desar-meze acea flotă rusească. Chinezii refuzând aceasta, flota japoneza a atacat şi nimicit acele vase ruseşti.

Vasele ruse cari au scăpat din luptă fug spre Vladivostok. Xu e speranţă sà poată însâ ajunge acolo, căci flota japoneză le ţine calea.

Proces celebru. Se scrie din Torino că şedinţa de Vineri şi

Sâmbătă . în care cur tea cu juraţ i din Torino e chemata să judece în procesul lui Tulio Murri, a fost in teresanta prin faptul că medicii alienist! şi-au expus părerea asupra stării sufleteşti a acu­zaţilor. E interesant că atât medicii acusator l cât şi cei apărător i sunt de aceeaşi părere asupra stării sufleteşti a acuzaţilor, susţin că atât Tullio Murri, cât şi Linda şi Roza Bonetti su it în s tare nervoasă anormală , se discută numai , dacă sunt ori nu responzabil i pentru crima comisă.

In primul rlnd e vorba de Rosa Bonetti . Doctorul Belini, expertul acuzări i , a adunat tot ce comisia examina toare a putut afla din viaţa acestei nenoroci te femei. Bunicul el a fost mai mult sau mai puţin bandit , părinţii eî au fost alcoholie şi tuberculoşi . Din şeapte copii numai Roza a rămas în viaţă ceialalţi au murit de tu-berculosă şi alte boale eredi tare . Această femeie, ca re e o cr iminală recidiviste, şi-a pet recut copi­lăria în miserie şi nefericire, în etate de 16 ani a sedus-o un prieten beţiv al tată-său. In Bologna ducea o viaţă destul de cinstită la o fe-mee bătr înă, care-i ţ inea Ioc de mamă. Roza a privit până în sfîrşit spasmuri le morţii acestei femei lovită de dambla, şi aceasta scenă a p r o ­vocat accesele istorice, cari de mult o amenin ţau . Atunci făcu cunoşt inţa Iul Tulyo, care deveni s tăpânul acestei femei bolnave şi slabe. Afară de Tulyo sufletul ei mai avea o adoraţ ie : religiosi-tatea. Şi In temniţă a avut adeseori accese isto­rice şi suferea de insomnie. Totuşi Belliui, susţine că histeria nu o face iresponsabilă pe Rosa Bonetti ,

Numai atunci ne rmbrăcâm ieftine şi bine, o â materia pentru haine bărbăteşti o cumpă- =

s din magazinul de postavuri K I Z materie = Ira un costum întreg din postav de lână cu-

negru şi colorat fl. 6*—30. 504 O

o o I N P R O V I N C I E se T R I M E T M U S T H E o o 0

. LEICHNER şi FLEISCHER. o o A R A D , Szabad*ágtér 17 = — P É C S . Kirá'y u 1 0 0 0

Pag. 4 „T R ! 8 U JS A '

de oare-ee n'a comis crima din neprecngetare . ci e vorba de o crima săvîrşită în u rma unuî plan, resgândit.

Doctorul Tirelli vorbeşte în numele apărăr i i , încearcă să dovedească prin motive ştientiliee, că histeria nu e numai boală de nervi, ci o s tare de a l ienare . P redarea ecspertului aeusaţiunii o complectează cu câteva detailuri. Roza Bonetti , avea în temniţă aluncinaţ iunî , în cari se succe­dau Isus Christos, fecioara Maria şi Tulio Muri. Are şi idei fire. D. e., crede că presidentul de aceea a aşezat-o în cuşca acusaţilor, de unde nu poate să- ' l vadă mereu pe Tulio Muri, fiind-că îi p lace presidentului de ea. La acestea audi­torii rid sgomotos, şi Roza Bonetti se roşeşte la faţă... Dovedeşte pe urmă doctorul Tirelli, că Roza cu tot trupul şi sufletul a fost obiectul su-gestiuniî lui Tulio. Ce influentă a avut asupra ei Tulio, o dovedeşte prin o nimicură. Roza Bo­netti avea oroare maladivă, fată de bărbaţi i cu barbă. Ear de când Tulio a lăsat să-'i crească barba în temniţă, ea adoară barba Iui. Din toate acestea deduce că Roza Bonetti t rebue considerata de nebună şi i responsabi lă .

O aniversare. 1805 Maiu 26. Poporul şi lumea oeifioasă

din Italia a lăsat să t reacă în tăcere ăst însămnat dat, măcar că ar aveajîn abundanţă de ce să-şi aducă aminte de el. In 26 Maiu adică s'au împlinit o sută de ani delà încoronarea Iui Napoleon de rege a! Italiei în catedrala din Milano. Opera ma­relui cuceri tor a avut scurta viaţă, şi n 'a atins nici pe departe nivelul gândului să formeze o ţeară singură. Italia Insă s'a format stat timp de zece ani, până la căderea lui Napoleon, şi şi-a putut numi domn şi rege pe cel mai mare om al vea­cului.

Italia din anul 1802 până la 1805 era re­publică ; ear când Bonapar te in anul 1804 s'a în­coronat ca rege al Franciéi , i-a urmat şi Italia ; era întâi să o faci secundo-genilură, să ofere adică t ronul fratelui şi urmaşului împăratului Franciéi ; Iosif Bonapar te însă n'a primit tronul şi astfel s'a hotărî t Napoleon că el să fie şi regele Italiei. Con-ziliul de stat în Martie 17 a comunicat legile nouă ale regatului Italiei. Goroana se poate moşteni numai pe directă creanga bă rbă tească ; moşteni­tor se poate proclama numai italian ori francez. Urmaşii lui Napoleon suni îndatoraţ i să locuiască stabil în ţeară. Au promis şi consti tuţie poporu­lui italian. Noul regat a fost sărbătoreş te procla­mat în Milano la 31 Martie, şi s'au şi început pregătirile pentru încoronare ; soseau t rupe fran­ceze, Eugen Beauharnais , maestrul de ceremonie , contele Segur, apoi deputăţiile statelor supuse ori pr ie tene lui Napoleon. Ear ministrul plenipoten­ţiar al împăratului austr iac Francise , ambasadorul Mold a părăsit oraşul Milano, căci Franc ise esita să recunoască pe Napoleon de rege al Ita­liei. Catedrala au Inchis-o deja din 8 Aprilie, pen-t ruca să o poată decora demn de astă serbare . Lume străină imensa a sosit în oraş , mulţi din ei cu exterior cam dubios au fost deţinut! de detectivi.

In 19 a sosit Napoleon în Turin ; de aici apoi prin Mesina şi Pavia a sosit Ia Milano.

Int rarea solemna s'a ţ inut în 9 Maiu, seara la şease ore . A sosit în oraş prin Por ta Ticines care drept amintire a unei glorioase învingeri au numit-o Por ta Marengo. Puşcătur i de tunuri , su­nete de clopot şi casele cu balcoanele frumos îm­podobite l 'au primit. In fruntea conductului mer­gea miliţia în uniformă pompoasă , apoi Înalţi func­ţ ionari de stat. Napoleon şi Maria Luiza şedeau în t răsură cu opt cal, apoi u rma suita in c inspre-zece trăsuri cu câte şease cai. Naintea catedralei îi aştepta metropolitul Caprara, i-a binecuvântat şi sfinţit cu tămâie. Seara s'a terminat cu ban­chet şi i luminarea splendidă a oraşului .

După aste, Napoleon s'a ocupat de afacerile de stat ; ordinaţiunile au declarat t ransformarea republ icel în rega t ; în 24 Maiu au adus din Monza importanta coroană de fer a longobarzilor şi au aşezat-o în Milano. Un timp admirabil a favorizat sărbăr i le din 26 Maiu. La sunetul clopotelor şi puşcătur i lor de tun a înaintat Napoleon sub bal­dachin din cetate în catedrala din faţă, înconju­rat şi urmat de înalţi demnitar i bisericeşti fran­cezi şi italieni. La in t rare îl aştepta cardinalul Ca­prara cu şasprezece episcopi. Biserica era împo­dobi tă şi luminată splendid. Când a Intrat Napo­

leon a început an marş sărbătoresc . Apoi 260 de cântăreţ i au început să cânte Veni creator Spi­ritus, înalţii demnitari au pus emblemele regale pe altar ear cardinalul le-a predat lui Napoleon. Acesta a predat sabia viitorului subrege, Eugen Beauharnais . Şi-a aşezai apoi coroana de fer pe cap zicând cuvin te le : Dumnezeu mi-a d a t - o ; vai, de cine se atinge de ea ! Apoi a păşit spre t ron, a depus jurământul şi primul herold Га a n u n ­ţat de rege. Serbarea s'a sfîrşit cu te deum. Regele şi-a ospătat poporul , între distraţii cea mai însemnata a fost u rcarea lui Garnerm cu balonul.

Peste câteva zile Napoleon a numit pe fiul său vitrig Eugen Beauharnais de subrege şi-a susţinut însă toate dreptur i le . Cu toate că Italia era contra planului său, totuş a mărit teara, ast­fel când cu pacea din Pojon i-a adăugat Veneţia, patru ani în urmă cu ţinuturile câştigate delà papa şi după cucerirea Tiroluluî, Tirolul de sud. A împărţit teara cum era, Francia — în depar­tamente . In pr imăvara anului 1814 ear au Intrat austriacii în Milano şi nu peste mult s'au resta­bilit toate regatele vechi, toate acestea se n ţe -lege erau de acelaş acord, că adecă să se şteargă chiar urma domniei lui Napoleon. A rămas însă nisuinţa lor fără rezultat, ideia unităţii Italiei a deşteptat-o din somnul de trei sute de ani genia­lul uriaş în a cărui vine curgea sânge italian. Asta apoi a o adormi earăşi , ori nimici de tot, nu se mal putea. A crescut şi întărit ideia, până când totuşi trup s'a făcut. Dar pe calea lungă ce a fâcut-o nnitatea i taliană delà fantaziile lui Mac-chiavelli până ia Venii Seltembrc, e o însemnata stagiune anul 1805 Maiu 26. Ear dacă Italia a dat uitării aceasta zi, se poate atribui tot numei ne-recunoşti inţei .

împăratul Germaniei şi Vaticanul. Mare e bucuria in centrul catolicilor

germani, că s'a restabilit între el şi împă­ratul Wilhelm cea mal sfântă pace. Vorbi­rea împăratului din zilele trecute ţinută în Metz, din incidentul predării marelui ord în Mormântul-sfânt episcopului primat Ropp din Breslau a făcut cea mal bună im­presie nu numai în centru, ci şi în Vatican. Şi asta din două motive. Nainte cu câteva săptămâni adecă, într'o vorbire ţinuta în public, împăratul s'a esprimat atât de nefa­vorabil despre ultramontanism — care titlu el însuşi i-l'a dat catolicismului certăreţ - încât a pus în uimire germanii din partidul centru. Astfel n'a vorbit încă niciodată împăratul despre catolicism, de aceea cu drept cuvânt au putut teme şi acele drepturi, pe cari le-au succes să le câştige până acuma pentru bi­serica lor. Protestanţii nemţi şi liberalii, chiar In urma acelei vorbiri aveau teamă că s'a isprăvit acum cu glorioasa înaintare a catolicismului din Germania.

Al doilea motiv a stării acesteia a fost, că împăratul nici cu Ocasia călătoriei din anul trecut, nici cea din anul acesta pe Marea-Mediteranâ n'a cercetat pe papa Piu X, ba chiar nici din depărtare nu '1-a felicitat cu multă amabilitate. Adevărat, că Wilhelm nici într'una din călătorii n'a fost pe la Roma ; o dorinţă ferbinte a germanilor catolici însă ar fi să-'l vadă odată măcar Ia Vatican, mal ales că papa e ales aproape de doi ani.

S'au netezit însă toate aceste bănuell şi neînţelegeri cu zilele din Metz. Ca să dee lucrului mal mare importantă, regele a or­donat să vie în Metz cancelarul contele Bülöw, ministrul de războiu Einem, minis­trul de interne Bethman Hollwey, afară de ăştia au mal fost de faţă Ropp, un fost om favorit împăratului Wilhelm I. şi Fridric III., primatul Fischer din Köln, episcopul Fritzen din Strasburg şi Beutzler din Metz. Dom­nitorul protestant a fost dar' încunjurat de înalt cerc bisericesc, apoi a avut cele mal călduroase cuvinte pentru Papa.

Sărbările din Metz sunt adevărată ti valitate a Vaticanului contra Franciéi, cai a fost pusă Ia cale împreună cu faiparaiul $i de aici reese că nu-i permis sâ fie pi desconsiderat. Si acuma a înţeles şi ctt trul. pentru-ce Wilhelm n'a făcut încă vru visită Papei. In urma demonstraţiilor j Marokko, asta ar fi avut aerul unei formal conjuraţii contra republicel desfîinţâtoare concordatului.

Criza ministerială din Serii Cabinetul sirb a demisionat şi toate sfor)

rile făcute până acum, de a se constitui un j cabinet, fie chiar şi recurgând u-se la o coaliţii! între toate grupări le politice, au rămas zădarnii

Criza a isbucnit cu ocazia alegere! près dintelui Scupcinei , care la primul scrutin a i zut, ear la al doilea scrutin a obţinut o majoi täte ne însemnata şi pe care la nici un caz nas putea bizui.

Această manifestaţie ostilă guvernului datoreşte chest iune! noului împrumut ce Seri proectează a-1 contracta , şi asupra căruia tg negociaţiunile de până acum n 'au putut stá cu s t r ă i n ă t a t e a , de cât condiţiuni pi| mul ţumitoare . Opoziţia a profitat de împrejuri pent ru a aţîţa spiritele împotriva guvernului, astfel s'a format în public un curent foarte favorabil împrumutului . Totuşi Împrumutul trei să se facă, fiind-că altfet nu s 'ar putea asij o temeinica îndrumare a actualelor condiţii economice ale regatului vecin, atât de multa ciumat prin evenimentele din ultimii ani.

Bărbaţii politici de toate nuanţe le sunt ti nimi a recunoaş te necesi tatea împrumutului,

Grupări le cari a lcătuesc opoziţia, refuzai de a da concursul lor guvernului , în sensul a se forma un cabinet de coaliţie. El sunt schimb cu toţii de acord pent ru disolvarea Ş cinei, ceea-ce , de altminteri , e cât se poate dificil, Suveranul nevoind să dea o ocaziu se crede, că voeşte cont rac tarea împrumutulii mai de cât în actualele condiţiuni şi împo curentului ostil ce s'a format în popor.

In consecinţa M. S. Regele Petru a ii pe numeroş i fruntaşi politici la o consfătuire speranţa că ar cădea te acord fie asupra fon rei unui cabinet de tranziţie, care să-şi ia îl gaţia de a cont rac ta noul împrumut în eoni uni mal avantagioase .

După cât se pare insă consfătuirile ii politician! n 'au putut ajunge până acum la sfîrşit mulţumitor , aşa că Suveranul , dupai ne anunţă ultimele te legrame, ar fi consimţit disolvarea Skupcinei . In cazul acesta e dej văzut, că per ioada electorală va fi una Й cele mai furtunoase şi că contractarea împru tuluî va trebui sâ întîrzie.

A R A D , 3 0 Maiu i

— C o m i s a r i c o n s i s t o r i a l i . Apropiind t impul e x a m e n e l o r , Venerab i lu l consistor 3| ci ind avantagi i le controlel speciale, a ut din corpu l învăţă toresc ca comisa r i de examt per . t ru inspec tora tu l A r a d : pe Iuliu Vuia, B . - C o m l o ş ; R a d n a : pe A u g . Boţoc, înv. Sâ Ana ; S i r ia : pe Vasi l iu Bogo! , înv. Beiot Boroş ineu : pe Mihai V i d u , înv. Halraaj Chişir .eu : pe Nicolau Boşcaî , înv. Bode Bu ten i : pe Nie . Nicorescu , înv. Timişoî H a i m a g i u : pe Ioan Micoro i , înv. Chered L ipova : pe Iosif Moldovan, înv. Arad ; L« şeştî : pe Dimi t r iu Micu, înv. Şeitin ; H pe I. Gro f şo roan , înv. Galşa ; Timişoara: Dim. P o p o v i c l u , înv. Cuv in ; B.-Comlos: P e t r u Vancu , înv. Mădera t .

— Desp . p r o t . R a d n a . a reuniunrli.™ toreşt l d in d r eap t a Murwşului, ş'a ţinut : l rea sa de p r i m ă v a r ă în fruntaşa comunăŞiE şin, la 3 / 1 6 Maiu a. c. A d u n a r e a aceasta < • una d in t r e a d u n ă r i l e cele m a i succese а-іеЛ Prezen ţ i au fost a p r o a p e toţi membrii. Щ m e r s c h e m a r e a D u h u l u i sfânt, după caru l mat desch iderea adunăre l în iocalul şcoitire

ir. 93 . „ T R I B LT N A" P a g . 5.

d e p u s cu succes acolo cen-

din loc. Sa pre ics cu m u l t succes din G e o -„Ţiribtu! m u n t o s — sud — vestic — "

citră destoinicul preţ. al desp . zelosul dascăl o;: Protasic G vulescu. Discus iuni le ce au

зш în jurul ob iec te lo r puse la o rd inea zilei ost la nivoul ce n u m a i cinste a făcut des-

ţamântului, mai aies fiindcă e rau şi s t ră in i faţă. In decursul, adun . v rednicu l dascăl pen-

onat Ioan T u d u c e s c u din L ipova a salutat îtatorimea p r i n t r ' o te ieg^ainajcălduroasă. S 'au lecutat toa 'e . Nu s'a executa t decât n u m a ! în

chestia cu subscr ie rea dec l a r apun i lo r şi umărarea d ip lome lo r . Şi d u r e r e , că cei ce pedeci unor astfel de lucrur i , c h e m a t e a

Uri tot mai mul t egà tura d in t r e r e u n i u n e şi tern b r i T sai , sun t frapi colegi din generaţ ia

tj iltinără — respect e sep ţ tun i lo r — şi mai a es lia cărora tot m e r e u — le-ar plăcea să apa ră ,

Al de fapt, sunt mu l t r ămaş i î ndă ră t . Ne sce a crede însă, că şi aceşti iubi ţ i fraţi, v i -

|i Ыо-şl g re şa l i , vor reveni , şi astfel în vi i tor for mai da a n z i la p lânger i şi n e m u l ţ ă m i r î . De faţă a fost luând p«rte ac t iv i la des-

krile confer inţe i şi R. D. P r o c o p i c Givulescu , toprezbiter t rac tua l şi m e m b r u funda tor a!

il toiuniï, apo i şi o c u n u n ă f rumoasă de oas-Adunarea de t o a m n ă se va ţ inea în P a u l i s ,

( ,/22 Oct . a. c.

i — Censura . Din M u r ă ş - O ş o heliu ni se k că Dr. George Anca, fost cand ida t de ad­iat în Orav i ţ a , n de advocat .

— Cununie . D! Ioan Mnsca, ales p reo t în Itoşdia, sc va c u n u n a cu dşoara A u r o r a Ha­li Duminecă în 2 2 Maiu v. (4 Iunie nou) a. 15 oa"e d u p ă ameaz î , în sfânta biserică gr . română din Laiaş in ţ .

— Tols to i şi b i s e r i ca o r t o d o x ă . In cercu-competente din P e t e r s b u r g se vorbeş te d e -

tt posibilitatea că şi pe To l s to i îl absoalvă sab blăs tămul sub care a fost căzut na in te un an.

— 0 r ă p i r e s ensa ţ iona l ă . Ziarele din Bu-eşti publica următoare le : In privinţa ràpireï игеі Gusta Fischer (fiica d-lul Calman Fis-

din Docohoi) de călre locotenentul Enă-ш, iată ce mi a declarat dl Costantin Pr i lo-h (fiul d-lui deputat Gh. Pri logeanu) care , liniându-şi viaţa a putut să o scoată pe d-şoara s mâinile locotenentul Enăşescu :

— Dupâ cum se ştie, Vineri pe la orele 6 и, d-şoarele Gusta şi Rebeca Fischer, tnso-de guvernanta t recând cu t răsura prin calea

robanţilor ap roape de regiment, locotenent eseu cu o rdonan ţa d-sa 'e le-a ajuns cu birja

strada Nr. 10 ; ordonanţa a oprit t răsura şi otenentul Enăşescu s'a repezit asupra t răsure l

în braţe pe d-şoara Gusta cu toate opu-lile guvernantei şi a el şi ţ ipetele lor, locote-itul a pus 'o în birjă lângă dânsul as tupându- i

Qîa ca să nu ţipe şi-a spus birjarului ca să inainte spre bar ieră . Îndată ce am auzit aceasta m'am suit în

tarul meu şi m'am dus pe u rma lor cu gân-.ca trebue s'o scot pe fată din mâinile loco-tntuluî.

într'adevăr, mânând caii numai în galop, i ajuns pe drumul înspre Băieşti.

Birjarul vâzâudu-mă aproape de dânsul , a ; de pe capră şi locotenentul a fost nevoit ia ia hăţuri le în mână ; d-şoara atunci nemaï

I i tnbrâţişatâ de locotenent a sărit din t răsură i mirarea lui şi s'a suit în docarul meu ru-

! dumă cu lacrămile în ochi ca sâ mân mal grabă să n 'o ajungă locotenentul din urmă.

Am încurajat 'o spunându- i să nu aibă nici tală dacă e in docar cu mine cu toate că, nie îmi era frică căci locot. Enăşescu avea lolverul cu dânsul .

Ajungându-mâ şi dl căpitan Receanu i-am i pe unde a r ă m a s locot. Enăşescu şi eu pe ora 9 seara am sosit în oraş ducănd-o direct sa la părinţi : a tât d-na cât şi dl Calman Fis-lerâu absenţi de acasă , d-na este la Viena , astăzi s'a căsători t fiica d-sale Henrie ta cu Bajer (d-şoara care a fugit cu Panai te Vi­li Botoşani) şi dl Calman Fischer era la ţară. - Împrejurarea ca re l 'a făcut pe loco-

№tul Enăşescu să răpească fata e dragostea lare către dânsa şi ca dovadă e că, loco-

I atol i-a cerut d-luî Calman Fissher mâna l-sale, Insà Pa refuzat. Se mai zice, că locotenentul Enăşescu s'ar

r

fi bazat pe vorb le d-rei Gusta care i a r fi spus că : „dacă m'ar fi dat tata după d-ta m'aş l fi dus" şi de aceia a răpit-o cu încredere că fata nu s 'ar fi opus .

D şoara Gusta Fischer e în e ta te de 18 ani, e drăguţă, veşnic e veselă, vorbărea ţă şi mal în to t -deauna e bine dispusa ; pe când locotenentul Enăşescu e un ofiţe dintre cel mai buni al re­gimentului având până acum o pur t a re exem­plară.

Dl Fischer se află bolnav din cauza supă-rărel pe care a avut 'o şi se zice că, nu va căuta a da în judeca tă pe locotenentul Enăşescu.

Locotenentul se afla închis la cazarmă .

— Regele Alfons în P a r i s si L o n d r a . Re-gele spaniei soseşte la Paris Luni la 2 ore 55 minute .

Delà gară însoţit fiind de presidentul Loubet va merge la palatul ministerului de ex terne unde îî va fi şi locuinţa. Seara va fi banchet în Elyseé. Pen t ru ziua următoare sunt proiectate : vizitarea aşezămintelor publice, la ameaz audi­enţă la casa oraşului, după ameaz onorur i le co­loniei spaniole, ear seara reprezenta ţ ie de gală în opera .

In 1 Iunie revista miii tarâ în tabăra din Charlon, seara primire tn palatul Elyseé.

Iunie 2 primire in Sanit Cyr, vizitarea cas­telului din Versailles şi p romenada de automobil i în Bois de Boulogne ; seara reprezenta ţ ie de gală în Comedie França ise .

Iunie 3 revista militară în Vincenes, dejun în palatul Elysée, seara prânz şi primire la am­basada spaniolă.

In Iunie 4 alergări de cal în Auteuil , seara prânz la ministrul de ex terne şi la miezul nopţii plecare la Cherbourg, de unde apoi cu iachtul regesc englez Victoria and Albert p leacă regele Alfons spre Londra .

Vre-o trei mii muncitor i din Paris au ţinut adunare , unde au luat hotăr î rea să încerce toate mijloacele, pentru a le succede a-I aminti regelui spaniei r idicarea pe eşafod a lui Montjuich.

In Londra soseşte regele în 5 Iunie, unde ca oaspe a părechei regale asemenea va fi primit cu mare pompă. Va pet rece până la 10 Iunie In capitala Angliei şi va locui în palatul Buckingham.

In seara sosirei va fi prânz familiar tn pa­la t ; în ziua următoare va lua dejunul la amba­sada spaniolă . In 7 Iunie mare primire în Guilde hali şi dejuner, seara prânz de gală la marcuisul of Lansdowne. In Iunie 8 reprezenta ţ ie In teatrul Covvent garden.

Iunie 9 vizită şi mare să rbare în Windsor . Tot In aceea zi revista mil i tară.

— P r i n ţ ca t o r e a d o r . A r c h i d u c e s a Luisa de O r l e a n s cu nepo tu l s i u L u d o v i c F i l ip a fă­cut o visită pe domeni i l e din Vidigal ale r e g e ­lui Ca ro l (Por tugal ia) şi la lup ta cu taur i i a ran-giată p e n t r u asta ocasie, a luat pa r t e şi p r i n ţu l L u d o v i c Filip, făcând o su rp r i să bun ice i sale . Sa lupta t voiniceşte cu un taur , şi când acesta era cât p'aci să a runce în aer calul cu călăre ţ cu tot, cu o i s te ţ ime şi p r é sen t a de sp i r i t de ad­mi ra t a ştiut să iasă din calea coa rne lo r însăl -băt ici tulul an imal , a r u n c â n d u - I în gât şi ban-deri le .

— At roc i t ă ţ i l e d in Var şov ia . T u l b u r ă r i l e din Varşovia du rează intr'una. P a t r u r e g i m e n t e au sos i t în oraş pen t ru a restabil i l iniştea. Gu-v e r n o r u l Max imov ic i pr in p laca te jaduce la c u n o ­şt inţă , că p e n t r u res tabi l i rea păce i a înc red in ţ a t m i l i ţ i a .

N o a p t e a în t reaga au con t inua t pus t i i rea caselor publ ice în toate păr ţ i le o raşu lu i , ch ia r şi în localuri le cele m a i sp lend id arangia te ; însă n'au furat ci au zd rob i t n u m a i . T u l b u r ă r i l e să c o n t i n u ă şi peste z i , şi bân tu i r i l e s 'au lăţit şi peste une le s t rade p r inc ipa le . La mişcăr i le m u n c i t o r i ­lor ovre i s 'au ală turat şi cei creş t in i . Mobi le r u p t e şi tot felul de ob iec te de p r in case zac a runca te în s t rade . S 'au năpus t i t deja şi a sup ra locuin ţe lor , u n o r d a m e par t i cu la re ma l e legante si de acolo încă a runc? toate pe fereastră . Po­liţia în ad ins să ţ ine la dis tanţă , şi de ob ice i să presan tă n u m a i a tunc i când o p e r a spă rgă to r i l o r e pe sfârşi te. T o t aşa pu rced cazacii şi jan­d a r m i i . Pân ' acum au de ţ inu t a p r o a p e 150 oa ­m e n i S â m b ă t ă se va publ ica în Varşovia micu l s ta tar iu . T o a t e edificiile de stat sun t păzi te de poli{ie.

L e e frică că şi în L o d z vor i sbucni tul­bură r i de a s e m e n e a carac ter .

A b e a a c u m a se descope re ce-a fost cauza acestor grozave t u lbu ră r i . C a m cu un an na in te , negus tor i i de fete în f runte cu un anumi t S u -rovici s 'au consti tui t î n t r ' o formală mafie (so­cietate secretă) şi au te ror iza t p o p u l a ţ i u n e a în m o d u l cel mal miserabi ! . Infricaţi fiind, negus to r i i p lă teau formală dare mise rab i l i lo r din b a n d ă , cari a p r o a p e cu pu te re despo iau pe bieţi i m u n ­citori de leafa câştigată cu atâta obosea lă , fete t ine re ie tâ rau cu deasi la. M e m b r i i mafiei e rau în legătură cu poli ţ ia şi-î făceau servicii de spionagi , pen t ru -ce asta nu le avea grija. N u de m u l t au furat mi reasa u n u i O v r e u , când apo i munc i to r i i ovre i au luat ho tă r î r ea să nu ma i sufere revol tă toare le miserabi l i tă ţ i , ci se re­curgă la ajutor p r o p r i u . S 'au const i tu i t şi au năpus t i t în casa lui Surovic i şeful mafiei şi Vau omorît batăndu-l. Ăsta a fost signa iul. A u nă ­pus t i t apo i în casele pub l ice , s p ă r g â n d şi dă ­r â m â n d ce le venea în caie şi d in t r e oaspe ţ i pe mai mulţi i-au omorît.

Din Varşovia se anun ţ ă z iare lor p o l o n e z e că d in inc identu l t u lbu ră r i lo r p â n ' a c u m a s 'au aşezat în s p i t a l ; şi ba race 33 m o r ţ i şi 67 g rav răni ţ i .

— 0 în f io ră toare scenă î n t r ' u n c i r c . T e ­ribi le scene s 'au pe t recu t în zilele t r ecu te ia represen ta ţ i i l e u n u i circ, ţ inu te în Bakevel l , un orăşel din Anglia . Unu i din n u m e r i i p r o g r a m u ­lui era p r o d u c ţ i a cu doi elefanţi î n b l â n z i p . U n u l d in t re elefanţi însă sa 'n fur ia t şi a atacat î m -b lânz - to ru l . O l a l a l t a sări t în ajutorul s t ăpâ ­nu lu i şi astfel s'a iscat luptă ter ibi lă în t r e e l e ­fanţi. A u d ă r i m a t în t reg circul cu corpur i l e lor pu te rn ice , scândur i le şi g r inze ' e l e au căzu t pes te pub l i cu l , care cu groază şă r isuia să scape F o a r t e mu l ţ i s 'au răni t grav. In sfârşit mi l i ţ ia a venit în ajutor şi-a î m p u ş c a t ce 'e două fiare. Intre grav răniţ i e şi d i rec to ru l c i rcu lu i .

Bibliografie. Au a p ă r u t : P r . V. Von iga : Etica creştinească sau Re­

ferinţele morale ale omului. T i m i ş o a r a , T i p o g r a ­fia A l e x a n d r u Mangold , 190b . 8° pag . 178 . P r e ţ u i 2 cor . „ A m scris — zice au to ru l în P re f a ţ ă — ca preot , sub infîunţa însufleţirii , ca a ju torul ze lu lu i , la î n d e m n u l vocaţ iuni i şi în conş t in ţa dator in ţ i i de a lăţi î n t r e o a m e n i învă ţă tur i ie cre­ştineşti şi de a m u n c i în agrul , u n d e t r i m e s sun t a face e c o n o m i e de m â n t u i r e . Din conş t i in ţa da to r in ţ i i reese şi scopul ce l -am avut în ve­dere , când m ' a m d e t e r m i n a t a-mi publ ica acea­stă lucrare , ce apa re tn m o d e s t i e şi fără alte p re ten ţ i i , decât in c red in ţa , că d in t rânsa po t învăţa mul t e , atât bă t râni i cât t inăr i i , şi atât preoţ i i cât la ici i" .

In ultimele numere ale bibliotecei pen­tru toţi , pe care o publica l ibrăria Alcalay din Bucureşti a apăru t pr ima par te scrisori că ­tre V. Alexandri de Ion Ghica. Marea ediţie a acestor scrisori, publ icată acum câţl-va zeci de ani , epuizându-se , „Bibl ioteca pent ru to ţ i" şi-a impus reale sacrificii spre a da la lumină o ediţie nouă, complecta , şi având avantagiul de a costa incomparabi l mai puţin ca pr ima ediţie.

Intre toate lucrări le publicate până acum de „Biblioteca pent ru toţi" , scrisorile că t re V. Alexandri de Ion Ghica, fac poate lucrarea a că­rei popular izare este cea maî meri toasâ, întru cât nu mul te din lucrări le noastre l i terare ajung impor tanţa preţ ioasei colecţii de documente lite­ra re , artist ice, ştiinţifice, politice, economice şi sociale ce o are nemur i toa rea lucrare a lui Ion Ghica

Publ icarea el într 'o ediţie eftină, la înde­m â n a tuturor români lor , const i tue o adevăra tă popular izare a unei lucrăr i care prin autorul ei, prin timpul şi chipul în care a fost scrisa, prin patr iot ismul care încălzeşte fie-care pagină a ei stă în fruntea l i teraturii româneşt i .

Scrisori către V. Alexandri de Ion Ghica, vor forma trei volume, a câte 60 bani, din „Bi­blioteca pentru toţi".

Acum a apăru t primul Volum cu Nr. 2 2 4 -225, şi Volumul II sub Nr. 226 227, i a t ă Volu­mul III va apare în curând.

Comandele se fac la adresa Librăriei ed i ­toare, care expediază franco contra valoareî p r i ­mită în mărci poşta e.

Pag. 6. . ,T R I B U N A' 1 Nr. 92

Nr. 102 ex. 9 0 5 .

Curs de muzica pentru învăţătorii diri­gent! de coruri.

Oficiul protopresbiteral român din Lugoj.

Oficiul protopresbiteral român din Lugoj în conţeiegcre cu dl Ioan Vidu deschide curs de MU\ică vocală pentru învăţătorii dirigenţl de co­ruri. Aceia cari voiesc să participe la acest curs, eu a se conforma următoarelor :

I. 1. Cursul se începe la 18 Iunie (1 Iulie) 1 9 0 5 ,

şi va dura o lună de zile, adecă până în 1 8 / 3 1 iulie a. c.

2 . Prelegerile vor fi ţinute de di I. Vidu, învăţător în Lugoj.

3. La finea cursului. — oficiul protopres­biteral va extrada fie-cărui frecventat certificat de frecvenţă şi capacitate.

II. 4. Reflectanţii cursului au să se anunţe cel

mult până în u / 2 4 Iunie a c. la adresa : dluî I. Vidu, învăţător în Lugoj (Krassó-Szörény m.) ; şi de odată cu anunţarea să trimită şi taxa de

•20 cor. (două zeci coroane) ca taxă de înscriere tot la adresa de sus.

5. Participanţi) au cuartir gratuit la inter-"fundaţiunel „Dr. Liviu Marcu" având nu­

mai să-şî aducă : o perină, un iorgan (plapomâ), un ciarşaf (lepedeu) şi două ştergare. Tot aici au alimentarea şi serviciui pe iânga taxa — plă­tită înainte — de 3 0 cor. (treizeci cor.) pe în­treg timpul instrucţiei.

6. Instrumentele auxiliare vor fi : vioUna, flautul şi harmoniul. Ceî-ce au deja vioiină şi flaut să le aducă cu sine.

7. Alţi dirigenţl de coruri, deşi nu sunt învăţători pot să ia parte la acest eut s dacă po­sed ceva cunoştinţe muzicale.

Xotă : C u r s u l s e v a ţ i n e a m i m a t la cazu l c â n d s e v o r a n u n ţ a ce l p u ţ i n 20 p a r t i c i p a n ţ i p a n ă l a t e r m i n u l fixat (11 24 Iun ie ) . D a c ă n u s e v o r a n u n ţ a 20 d e inş i , — a t u n c i In z i u a d e 11/24 I u n i e , c e l a n u n ţ a ţ i v o r fi a v i z a ţ i şi vo<-r e p r i m i t a x e l e d e Î n s c r i e r e p r i n p o ş t ă

natul

Dr. Oeorge Popoviciu, p r o t o p r e s b i t e r .

Ioan Vidu. Î n v ă ţ ă t o r .

E C O N O M I E . A r a d . 30 Maiu

F i n a n ţ e l e O tomane . Veniturile încasate de Regia tutunuri lor în Aprilie 1905 s'a ridicat la 206.000 lire turceşti .

Se confirmă din Constantinopol că toate chestiunile pr ivi toare la împrumut sunt regulate. Opera ţ iunea e de 120 mil ioane din cari 60 pen­tru Germania şi 60 pentru Franc ia .

Compania drumului de fler din Siberia ob­ţ ine indemni ta tea pe care a cerut-o şi prelungi­rea cu garanfia ki lometrica de 13.000 lei.

Afacerea cheiuri lor din Gonstant inopole a fost regulata în principiu.

Un sfert din împrumutul frances va fi afec­tat comandelor industriei franceze.

Mine de aur . îmbunătă ţ i rea pieţei minelor de aur cont inuă.

Se telegrafează că număru l chinezilor între­buinţat! acum în Rand (Transvaal) e de 38 . Î62 şi mal sunt pe drum pant ru Durban încă 2053.

Comerc iu l I t a l i o - F r a n c e z . Camera de co-merciu Ital iană din Paris informează comerciul I ta lo-Francez în timpul celor dintâiu patru luni a le anului 1905 a fost de 117,318.000 lei ; din care 51.f 17.000 lei mărfuri i taliene intrate în Franc ia şi 66,141.000 lei mărfuri eşite din F r a n ­cia pen t ru Italia, între care 14,951.000 lei mătase asiatică.

F r a n c i a . Ránca Franciéi a negociat delà 3790 la 3795. Timpul nu e tocmai favorabil pen t ru-că din punctul de vedere al scomptulul , aş teptând aurul se grămădeşte în casele sale, şi circulaţ ia nu e decât r ep resen ta rea acestei în-eassârî .

Conver s iunea r o m â n ă . Mercur! 1 1 a expi­ra t terminul acordat pentru conver t i rea titlurilor de rentă 5 % în noul tip 4 c / ( r

Din ştirile venite din Paris , Berlin, Frank­furt, Bruxelles, etc., se poate precisa că succesul conversiunii a fost complect . Resultatul esact nu se ştie. împreună cu resul tatul conversiunii se v». face şi repart i ţ ia noului Împrumut de 39 mil ioane se crede că nu va fi mal mare de 15°/,,.

Noul î m p r u m u t j a p o n e z şi ru sesc . Se vor­beşte la Berlin că Deutsche asiatische Bank îm-preuâ cu Discontogesellschaft vor prelua un nou împrumut japonez care va fi destinat unor co­mande făcute de Japon ia tn Germania. Deşi ger­mani! s impatisează cu Rusia totuşi urt împrumut destinat unor comande în Cermania va fi primit cu plăcere de piaţa Berlinului. Se ştie că Indus­tria ge rmana face sforţări ca să-şî formeze un debuşeu In Japonia şi aceste sforţări sunt ch ia r încurajate de guvernul german.

Р ѳ de altă parte tot din Berlin se vesteşte că cu toate desminţirile oficioase din St. Petersburg, totuşi tn cercuri le financiare se vorbeşte cu insistenţă de un nou împrumut rusesc Ia care va fi in teresantă şi finanţa franceză. Tratat ivele au loc cu mare discreţ iune.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta.

— Cota oficială pe \iua de 30 Maiu. —

încheierea la 12 ore :

Grîui pe Maiu ( 1 0 0 Cucuruz pe Maiu Cucuruz pe Iulie . Grîu pe Octombre Secară pe Octombre Orz pe Octombre

dgr.)

In che er ea la 5 ore:

Grîu pe Maiu 1 9 0 3 Cucuruz pe Maiu Cucuruz pe iulie Grîu pe Octombre Secară pe n

Ovis pe Octombre Secară pe Octombre

Piaţa din Arad. S'au vândut:

5 8 0 — 6 3 0 măjî metrice grâu cor. 3 2 0 — 3 4 0 „_ ^ ,, cucuruz „

Semnare nominală: secară: „ „ orz:

ovăs:

1 7 - 5 0 — 1 1 5 - 2 8 — 1 5 - 3 0 1 4 - 4 4 — 1 4 4 6 і б - 0 2 — 1 6 - 0 3 13 1 4 — 1 3 . 1 6 I г і б — 1 r l 8

1 7 4 4 — 1 7 4 6 1 5 - 2 4 — 1 5 - 2 6 1 4 - 4 6 — 1 4 - 4 8 l 6 - 2 0 — 1 6 2 2 1 3 - 2 0 — 1 3 - 2 2 1 I ' 2 4 — 1 I 26 I Г і 8 — I Г 2 0

( 1 0 0 klg.)

1 7 . 0 0 — 1 7 . 4 0 15-10—Г5.30 1 4 . 6 8 — 1 4 . 7 0 1 4 . 6 0 - t 4 . 8 0 1 3 . 6 0 — 1 3 . 8 0

Piaţa din Aradul-non.

S'au vândut : 3 0 0 — 3 4 0 măji metrice grâu cor. 1 8 0 — 2 5 0 „ „ cucuruz

Semnare nominală: secară . . . „ „ orz:

o vus:

8 . 4 0 7 4 0 — 7 7 ' 0 0 — 7 - 1 0

8-6o o

7-20-6 - 7 0 -

-7-30 - 6 - 8 o

Bursa de bucate din Timişoara.

Grîu : 7 9 — 1 0 0 klgr. . . Cor. іб-(>5—16*70 » 8 0 — „ „ . . „ 1 7 - 7 0 — 1 7 - 7 5

Secară : 100 „ . . „ 1 4 . 6 0 — 1 4 - 6 5 Orz : „ „ „ 1 3 7 0 — 1 3 - 8 0 Ovăs mercantil 100 kig. . „ 1 3 - 7 0 — 1 3 - 8 0

„ cernut „ „ . „ 1 3 - 5 0 — 1 3 - 6 0 Cucuruz vechiu

nou 1 4 - 7 0 — 1 5 - 8 0

Preţul alcoolului în Arad.

Alcool rafinat în mare . . cor. 1 5 8 - —

brut m i c mare mic

„ ibo-

я I S P 4

- 158-

Tîrgul de porci din Kőbánya.

De prima calitate ungară : Bătrâni grei pă­rechea în greutate peste 4 0 0 chlgr. 1 3 2 — 1 3 4 fii. ; bătrînl mijlocii, părechea în greutate 3 0 0 — 4 0 0 chlgr. — fii.; tineri grei în greutate peste 3 2 0 chlgr 1 4 0 — 1 4 1 fii; Calitate sîrbeaşcă : grei, părechea peste 2 6 0 klg. 1 3 9 — 1 4 0 fii. ; mijlocii părechea 2 4 0 — 2 6 0 chlgr. greutate 1 3 8 — 1 3 9 fii. Uşori până la 2 4 0 kgr. 1 3 7 — 1 3 8 fii.

M U S T A N G E R Ü L NEGRU — ROMAN SENSAŢiOXAL -

D e

MAYNE-RE1D şi F. WHITTAKER. ( U r m a r e . )

Acest ospăţ era fireşte foarle simpla Aproape de foc două leşuri rle animale

erau întinse pe pământ : fiecare vânător, înarmat cu cuţitul său, mergea зй-şi tăie o felie ma» din par tea preferită şi se întorcea să o frigă sau! între pietre înfierbântate sub cenuşe, sau pe и grătar, sau în fine la frigare. Mărimea acestor bucăţi de carne era in rapor t direct cu fiecărui om şi varia delà treï la cinci chilogramt.

Cât despre beutură , se găsia cu prisosinţi tn t r 'un părăiaş , ap roape de instalaţia Regulatori lor ; era un mic afluent al rîuluî, pe malul cărui colonelul Magotf'in îşi construia bastionul. In rai locul lagărului, doi bărbaţi schimbau сптЩ rare . Unul din ei pă rea eu totul absorbit de g! durile sa le .

Era co 'onelul- judecător . Celalalt era călăuza Baptist, pe care-1

noaştem. „De sigur ne apropiem de Gross-Timbeul

domnule Colonel, zicea acesta, tăiând o bucal din ca rnea friptă, pe care o ţ inea în mână

— Da, mai avem numai c â ţ i v a chilomi de făcut tn direcţ iunea aceasta, răspunse Hi ară tând cu privirea şi cu o mişcare a trista său cap direcţ iunea rtului.

— Sunt nerăbdător . . . — Şi eu sunt ca şi d-ta. Abia aştept zi

de mâne pentru a vedea pe prietenul Miquelf şi poate pe un altul, cu care am de regulato coteală personală . Căci mâne nainte de api soarelui vom fi isprăvit cu unul din ei, daci formaţiunile noas t re nu sunt g r e ş i t e . . . "

Colonelul se opri de odată şi Înălţă ca] pe care îl ţ inea tot plecat pe când vorbia, a cam s'ar fi gândit la altceva, sau ar fi zărit flăcările din faţa lui o privelişte neuitată.

„Ascultă !" zise el de odată întinzând Apoi, o secundă mai târziu, era în picii]

ascultând cu luare aminte şi plecat înainte tru a auzi mal bine ; făcu câţi-va paşi afară cercul vânători lor , cari îl încunjuraseră puţin puţin, cu mâna dreaptă tot întinsa pentru impune tăcere .

Coioţii încetaseră de a urla. Cineva se apropie de sigur. Colonelul înainta cu câţi-va paşi afară

lagăr, unde o tăcere adânca se făcuse la sem său ; acolo se culcă cu urechia pe un petec pământ cu totul despuiat.

EI auzia, la o distanţă destul de mare, sgomot potolit de iarba înaltă a preriei, câte puţin acest sgomot să schimbă într'o tae regulată, pe care o recunoscu numai că este sgomotul copitelor unui cal mânii goana cea mai mare .

Cum sta şi asculta mereu, înţelese căai sgomot se apropia repede , apoi îndată, că noi roş! alţi ca! îl urmăr ia la oare-care distanţă.T| veniau din sasul prer ie! Cross-Timbers şi cobi ,de-alungul rluln! la vale.

Îndată ce recunoscu tntr 'un mod hol toate aceste semne, se întoarse în lagăr şi poi să se stingă focurile.

Pe când i-se aducea calul priponit de dînsul, dădu cu un glas hotărît şi următoru l ordin :

„IncălicaţI, prietinilor ! Cine-va soseşte în goana mare , u rma t de aproape , sau mal Iii zis urmăr i t de alţi călăreţ i . Să ne grăbim câteva minute următor i ! şi urmăriţ i i vor fi a*j

Delà primul cuvânt, Regulatorii se napi seră asupra cailor, şi le desfăcuseră p Apoi apucându-I de frîu ÎI conduseră lângă care erau gata şi to tdeauna aşezate minai pentru a putea fi recunoscute la moment de prietariî lor, cea mal mică a larmă.

Scurt , în câteva momente , oamenii călări şi adunaţ i în jurul şefului ior, care fa gata înaintea tuturor .

Dânsul dede semnalul de plecare. (Va u r m a ) .

S e d a c t o r r e s p o n s a b i l : !*ev«r Boen.

3dJ;(iï-prc;irietp.r : TIEORZ" Щ Ѵ Ы А ,

I

'/1

•Vr- 93 ,.T P. ! B D X A " Pas:. 7 .

)r. Teodor Pap. I f advocat : «deschis c a n c e l a r i a a d v o c a ţ i a Iá

în Hălmagiu (Nagy Halmágy) .

I Anunţ! ^ = ^ = - r = z _ = = = = ;

candidat de a d v o c a t * * cu praxă * *

imedia t a p l i c a r e in c a n c e l a r i a s u b ­s c r i s u l u i .

Dr. Nicolae Ioneseu, a d v o c a t Caransebeş.

Deschidere de atelier DE LA C A T U Ş E R I E .

Am o n o a r e a aduce la cunoşt inţa î . publicului, cà am deschis cu a r a n ­

kén t m o d e m în Flórián-u. S/e SZ.

atelier de lacătuşerîe artistica şi p e n t f i i c o n s t r u c ţ i e .

Pot efeptui tot ce c a d e în b ranşa aia : a so r t a rea edificiilor, pregăt i re de amine, instalare de fântâni cu p o m p e , inselor le r e c e m a n d portalur i le mele , eparez iute şi convenabi l . Prici piui meu e preţur i s üde, ser-pu p r o m t şi consci ienţ ios, prin ceea t vreau să câştig sprijinul b inevoi tor

p. t. publicului . Rugându-me pentru sprijinul p. t. ibliculu- r o m â n

cu distinsă st imă :

Spanlang János, lílitB

CTOHÜL ALHX. 1 POP specialist în med ic ina internă ; consultă zilnic delà 8 — 1 2 a .m. şi delà 3 — 6 p. m. — - în

4 ILE В Е Я С Ш Х Е (HERCULESFÜRDO)

Văpsitor de odăi si colorator ARAD, BOCSKAI-TÉR 3. SZÁM.

Cu pre ţur i m o d e r a t e efeptuesc

văpsiri de odăi, colorări şi tapiserii de odăi

delà cele ma l simple pân ' la cele mal p o m ­poase .

Bogat asor t iment de tapete din patr ie şi s t ră inăta te şi tapiserii pent ru odăi .

C o m a n d e din ioc şi din provincie se efep­tuesc conştieţ ios.

Cu stimă G o r o ű < ryi\í'<>;y

v ă p s i t o r ş i c o l o r a t o r A R A D , B O C S K A I - T É R 3.

Vînzare d e Й Г V ! î i i n m a r e ş i m i c , p r o d u e ţ i u n e * p r o p r i e * d i n

_ _ _ p o d g o r i a s i r i e i . — Vin nou alb, litra 52 fiieri. Schiller (roşu) 56 > Vin vechiu alb 64 » Rizling alb 80 » Vin roşu vechiu 1.—• cor . Rachiu de drojdii , fabricat p ro ­

priu, rafinat şi rach iu de prune 1 .60 co r . de buca te . . . . . . 2 .40 >

Pelin sîrbesc veritabil . . . 1 .20 » S e c a P a t â ia Quirini S á n d o r

Arad, Aulich Eajos-u. 7 «. K o g p e o r i c i n e s ă b i n e v o i a s c ă a se c o n v i n g e ce b i n e şi ce i e f t i n î ş i p o a t e p r n f u r a d e i a m i n e o i - c e o r o l o g i u şi g î u v a e r i e a l e d i n a r g i n t şi a u r c u r a t I Z Z I Z Z I d e 14 c a f t t e z i ^ z ^

b A R A O , Piaţa Libertăţi!вв lunga edificiul t - s t ru ui vpchiu.

gaz Sándor c iasorni ív-r şi giuvfterfriu.

A s t a s e a r ă

A i a r ţ i o o o !|j/J

dat de Musica regimentului ces.-reg. de in-— fanterie nr. 3 3 , din Ioc. -Î n c e p u t u l la 8 o r e s e a r a . P r e ţ u l d e I n t r a r e 20 flleri.

> ! o жчз » i i'î s e a r a va dilecta

Gramophonul „Monarch4

c u c e l e m a i n o u ă ş i p l ă c u t e c â n t e c e , 0 0 0 i n t r e c a r i

4 arii din piesa »lanos Vitéz* şi 6 arii româneşti bucureştene, cari au fost cântate

de artişti de primul rang.

Sâmtoâtâ seara, 3 Iunie, 0 0 0 0

o o o o v a cânta Musica Militară.

S E R V I C I U P R O M P T S I A T E N T .

I s j A z i ş i î m t o a t e z i l e l e în

« „CAFENEAUA FIUME" s e a r a m u s î c â .

D E S C H I S P A N Ă D I M I N E A Ţ A .

Telefon 96.

lotori „PUCH 2 V* - 3 HP.

PUCH : Naumann — Germania si Premier Helical biciclete

M a ş i n i d e c u s u t :

Pf äff, Naumann, Kayser, Singer, cu preţuri convenabile, cu garanţie şi con­diţii favorabile de plată se pot căpăta la

H a m m e ? ¥ I l m o s , f a b r i c a n t d e l u c r ă r i t e c h n i c e - e i e c t r i e e

— A r a d , Szabadság tér 7. —

Mare atelier special de reparaţie

ozsó József l Croitorul regimentului ces. şi reg. de husari 12. o » « » « » din ARAD.

Din I-a Maiu în casa Fraţilor Solymosy, Salacz-utcza. = Croitorie întemeiată în 1880. Liferant de uniforme al mai multor regimente- Croitorul cavaleriei ces--reg- de pardä.

teria lut VojteH Kálmán „a jViagyar Koronához" ' Recomandă specialităţile felurite — — din magazin şi admirabilele sale

" bandage şi diferite preparaţii, ca :

md de lăcrămioare : preparat superb, delâtură pistrui, sgrăbunţe, spuse, sbîrcituri şi necurăţenii de pe faţă. Flacon 1 cor. mn de cremă de lăcrămioare : articol colonial care combinat cu crema, rumeneşte şi susţine frumuseţea feţei. Buc. 70 fii. Vă de lăcrămioare: pregătită din materii cu totul nestricăcioase — care împrumută feţii o coloare foarte plăcută fără

ca să se poată vedea. O cutie, 1 cor. 20 fiieri. \flll de dinţi a lui D?\ Kabdebó : ajutoră frumseţea dinţilor foarte şi în urma composiţiel bune nu atacă smalţul

dinţilor. O cutie 1 cor. 60 fiieri. M Stomatic Salicyl : foloseşte mult la întărirea gingiilor, alunga mirosul neplăcut al gurel şi împiedecă stricarea dinţilor.

ţt::fT-°: Spiţerialui Vojtek Kálmán „a Magyar Koronához" £3155 ^ d .

Hotel „Palatin" Am onoare a aduce ia cunoştinţa Onor.

Public Român, că cu i Maiu a. c. am luat în arîndă vechiul hotel din Arad

„ P A L A T I N i i

Luându-1 în primire, am restaurat în mo­dul cel mai elegant hotelul, r e s t a u r a ţi u n e a şi am fixat preţuri cât se poate mai moderate pentru odăi, voind în chipul acesta să atrag în­treg publicul românesc Mâncările vor fi cele mai gustoase, de casă, şi vinuri voiu servi cele mai escelente — vin Miniş din podgoriile Ara­dului, roşu, şi vinuri de Măderat. Escelentă bere de Schwehrt. Grădină de vară foarte frumoasă.

Ca Român, apelez la întreg publicul nostru îndeosebi la d-nii advocaţi, preoţi, învăţători şi alţii, ca luând în considerare jertfele ce voiu face ca în iocalitatea mea să sc bncure de cea mai largă comoditate, curăţenie, viptualii şi beuturi din cele mai escelente, să bine-voiască a-mi a-corda binevoitorul lor sprijin.

Cu t o a t ă s t i m a

ATANASITJ I. PASCA

Să sprijinim industria din patrie!!

S c h i m b a r e d e p r ă v ă l i e . A m o n o a r e a a d u c e la c u n o ş t i n ţ a p . t . p u b l i c u l u i şi s t i m a ţ i l o r m e i c l i e n ţ i , că

din I. Maîu a. c. — mi-am transpus croitoria mea ungurească şi civilă din Rápolna-u. 10.

— în Boros-Béni-tér 22. u n d e o r i - ce l u c r a r e d e b r a n ş a m e a s e e f e p t u e ş t e f o a r t e b ine , f o a r t e p u n c t u a l şi cu p r e ţ u r i l e c e l e m a i ief t in p o s i b i l e . P e l â n g ă a c e a s t a m a t a m In m a g a z i n şi v â n d ie f t in

haîne ungureşti gata. costume pentru muncitori. P r i m e s c t r a n s f o r m a r e a şl r e p a r a r e a o r i - c a r e i h a i n e , şi o e f e p t n e z c o n v e n a b i l .

R e c o m a n d a n d n - m ă şi m a i d e p a r t e In p r e ţ u i t a b u n ă v o i n ţ a a p . t. pub l i cu lu i

r ă m â n cu s t i m ă

KOCSIS GYÖRGY, croitor.

S ă s p r i j i n i m i n d u s t r i a d i n p a t r i e ! !

" Foarte importanti pentru toţi, cari poartă ochelari! Deiaphragma şi ochelarii noî — perpha aï luï

RODENSTOCK fără reflex din fabrica de articole optice a lui G. Rodenstock din München

Fără rame!

Sticlă de cristal, o-

mogenă foarte stră­

vezie.

Fără rame!

Lipsiţi cu totul de îm-prăştiarea deasă ne­

plăcută ara­mei sticlei.

Cei mai buni şi perfecţi pentru vederea curată şi pătrunzătoare, pentru cruţarea şi menţinerea

forţei visuale. S i n g u r u l r e p r é s e n t a n t C n M i , ; l П ; « І # o r o l o 9 ' e r ?' fabricant de

în A r a d si i u r b a m U l U l C K optice Colţul in A r a a şi j u r Străzii Ioan Weitzer.

N N « N N • N N • « N N « N N *Щ

Atelier fotografic aranjat dm noi = preţuri reduse . şi ш fotografii bune. Pentru fotografiarea copiilor, atelierul meu e admirabil aranja — — — fotografez gratis familii şi tabiouri-fţrupe. — * După fotografii cât de vechi precum şi nouă, pregătesc artist

t a b l o u r i î n p la t ină = c u r r e i i e f t i r

— Binevoitorul sprijin ai p. t. publicului îl cere

S z i k l a y P é t e r , — fotograf.

Szauadság-tér 16. (Palatul Dománj

И М л _ _ _ _ М М - _ _ M _ M M - ^ ä

Atelier de văpsitorie şi spoiri f , .^a . ^s. .á^s, . — a*. •'•S5__,_a - £u^.

SCI

t I Am onoare a aduce ia cunoştinţa p. i. publicului, Iii

am deschis î n A r a d , — E d e i s p a e h e r - u -

un atelier de spoitorie ş i văpsitor unde primesc ori-ce lucru ce cade în branşa asta, c a : spoirii edificiilor, văpsirea mobilelor de fer şi lemn, vane de băl. de băi, apărătoare contra dogoare! sobei, coşuri de lemn, dimente după poftă. Floderarea o fac după experienţe special»; câştigate în străinătate. — — — — — — — ţK

— Principiul e >preţuri solide si serviciu prompt« şi mă sili să câştig bunăvoinţa publicului. — — -— — — * r| (

— — — — — — Cu stimă : M O L D O V Á N BÉlla

П І І Ш LUI L Ö W Y p e n t r u î m p r u m u t d e si str

ii fei

recomandă marele magazin de saci şi stra" bune în or-ce mării Serviciu prompt şi conştienţios- - - - Preţuri foarte ieftà

C e l m a l b u n loc p e n t r u s a c i s i s t r a e b n n e t ţ j cu vagonul = = = = = pentru cuină şi sămăij

l ö w y Z s i g m o n d — Temesvár gyárváros, Fő-utcza 3 3 . sz.

CARTOFI PRIMA

Prăvaiie pentru mănuşi şi suspensonï a lui

ARAD, Szabadsâg-tér 20 sz. (In casa Băncii poporale şi de industrie Aradane.)

Recomandă on. public mănuşile pentru femei şl bărbaţi fabricate în atelierul propriu, în toată culoarea şi în tot fazonul, pe lângă preţurile cele mal culante;' mal departe se capătă tot felul de mijloace de pansare: din materia cea mal bună, fabricate conform indicaţiu-nilor medicale . Mal departe recomand asortimentul dej cravate, pe cari le vend pentru preţuri extraordinar dej echitabile. Rugând spriginul binevoitor al public rëmân 303 cu respect: H u b a t s c h e k T .

ARAD. Tipografia George Nichm.