ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II, NR. 87 MIERCURI 4 APRILIE 1990

4 PAGINI 50 BANI

O : parte% a rom ânilor ‘transilvăneni, ortodocşi şi el; după .schisma creştinis­m ului d in ' 1054, ă acceptat Unirea cu " biserica Romei întrno C onjunctu ră istorică deosebit de dificilă pentru ei. U nirea le-a perm is1 să se elib’erjeze de sub tu tela apăsătoare a călvinisraului care prin" agresivitatea lui din -secolul a l XVII-lca crease pericolul desnaţio- nalizării, ' după cum de­monstrează ’ c a z u l ' cîtorva sata din jude ţu l Hunedoa­ra. ‘Totodată, ea deschi­dea şi perspectivă em anci­pării politice. Intr-adevăr, printr-o diplom ă dată în 1701 de îm păratu l Leopold a l II-lea al A ustriei — sub stăpînirea '; căruia intrase Transilvania încă în 1687 —1688 — rom ânilor li sc deschidea . perspectiva de nu a mai fi consideraţi „to­le ra ţi ' în propria lor ţară şi de a-şi putea trim ite ro^ prezentanţi ' în organele centrale şi. locale ale pu­terii de", s ta t transilvănene, - în ’noua lo r■. calitate.., d e : m em bri ai unei religii „re-; ccpte",' cum se considera , catolicismul, a lături de ■ u- nitarism, i calvinist» şi lute- ranism. • In plus, preoţii ce treceau, la catolicism Ur­m a u /să i se transform e ■ din iobagi îri4 oameni liberi cu un sta tu t asem ănător cu al celor catolici. Tentaţfh • a- cestor - avantaje era mare, c u ' a tît' m ai; m ult cu cît nu li se pretindeau decît pa­tru condiţii. dacă acceptau unirea şi anum e: recunoaş* terea papei de la Roma ca şef suprem al noii biserici; adm iterea- purgatoriului

a lă tu ri - de ra i şi iad; ac­ceptarea! poziţiei romano- catolicilor în problem a fo­losirii azimei la cuminecă­tori şi în aceea a descen­denţei’ sfîntului duh sau sp irit {aşa-numitul • filio- que). încolo li se perm itea să-şi păstreze câ lim bă de

de la Satu M are din 1711, care .a m arcat consolidarea noii stăpîniri austriece, habsburgii n-au mai fost interesaţi să-şi respecte promisiunile.

Unirea cu biserica Ro­m e i-a avu t totuşi citeva

_ urm ări pozitive, în tre care

ESTE IRECONCILIABIL DIFERENDUL DINTRE

ORTODOCŞI ŞIGRECO-CATOLICI? (I)

cult româna, să aibă ace­leaşi Sărbători" ca şi orto­docşii, ' să-şi m enţină ritu l bizantin sau grecesc" (de unde şi num ele d e : biserică greco-catolică). Iată de ce în 1698 au sem nat' actul de unire cu biserică Romei 38 din totalul celor 39 de protopopi transilvăneni. Singurul care a refuzat să-şi pună sem nătura a fost protopopul Hălm agiu- lui. ■ -■

Dar din avantajele m en­ţionate5 m ai: sus, românii deveniţi - greco-catolici nu s-au ales decît cu m enţine­rea rituluif oriental şi cu- păstrarea rom ânei ca lim­bă liturgică,' deoarece răs­coala-antihabsburgică a lui Râkoczi II Ferenc d in tre 1703—1711 a perm is nobili­lor m aghiari să facă pier­dută diplom a Ieopoldină din 1701, iar după pacea

m ai însem nate pot fi con­siderate: conturarea, sprs mijlocul veacului al X V III- lea, a prim ului program de em ancipare. na ţio n ală ,. datorat luptei tem eraru lu i; episcop Inocenţiu Micu K lein; înfiin ţarea şcolilor rom âneşti de la Blaj în .1756 care ' au contribuit la form area unei pleiade de- intelectuali rom âni în fru n te cu corifeii Şcolii A r­delene: S. Micu, G. Şincai şi P. M a io r,; coautori la redactarea memoriului po­litic cunoscut sub num ele de Supplex Libellus Vala- clioruM, ia r prin lucrările lor ştiinţifice creatori ai ideologiei naţionale ce va pregăti, sub aspectul idei­lor, revoluţia din 1848.: Dar un ireă cu biserica Romei a avu t şi consecinţe negative în: sensul că i-a scindat pe rom ânii transilvăneni în

ortodocşi şi greco-catolici, împiedicîndu-i să acţione- zq în toate: îm prejurările solidar în apărarea intere­selor lor tim p de un secol şi ju m ă ta te .. Acestei scin­dări, i-ă pus capăt princi­palul ideolog al revoluţiei din 1848, Simion Bărnuţiu, care în celebrul său dis­curs rostit în catedrala de la Blaj la 2/14 mai le-a, ce­ru t celor ce-1 ascultau ca; de aici înainte, să se con­sidere în. prim ul rînd f; ro­mâni şi nu ortodocşi' - saii • greco-catolici. De la in te ­lectuali această idee bene­fică va fi preluată' de par­ticipanţii ţărani, ia r p rin interm ediul ; acestora de toate satele rom âneşti tran ­silvănene. Ea va perm ite ortodocşilor şi greco-cato­lici lor să lupte solidar din; octombrie 1848; p înă în au­gust 1849 în arm ata popuj Iară condusă de Avram Iancu pentru salvarea fi­inţei naţionale a poporului- ro m â n ,S o l id a r i ta te a na­ţională s-a m enţinut de aici înainte, în general, fă1 ; r ă ; fisuri ;şi ea s-a m anifes-'' ta t cu pregnanţă: în cadrul dietei transilvănene din 1863—i864, cu ocazia unifi­cării celor două partide naţionale în 1881 ; cu p r i ­le ju l acţiunii m eraorăndis- to din anii 1892—*1894; d a r . mai ales în toam na anulu i 1918, cu ,ocaz ia M arii A- -dunări Naţionale de la Al­ba Iu lia ,' cîiid greco-cato- llcii şl ortodocşii, , deopo­trivă, au votat şi aii apro­bat cu entuziasm unirea cu România. ; ;

' -• ' ' •'Dr. I/iviU BOTEZAN

ASOCIAŢIA CULTURALA BASARABIA-BUCOVINA• Avînd un caracter pur cultural, Aso-

. eiaţi'a este deschisă fiilor păm întului d in tre " P ru t şi N istru, v bucovinenilor, transilvănenilor, precum şi tu tu ro r ace­lora; care d o resc s ă . sprijine prom ovarea, caracterului un ita r a l'lim b ii, culturii şi spiritualităţii româneşti, artistice ş i 'ş t i ­inţifice, ■ . , - ■. ■ : ,' :- : ' Ea îşi ‘ propune, de asemenea,* să spri­j in e consolidarea folosirii limbii Româ­ne In învăţăm intul, cultura şi ştiinţa din R .S.S . Moldovenească prin colectarea şi expedierea de cărţi pentru copii, m anua­le, gram atici, dicţionare, cărţi de litera­tu ră,"ştiin ţă şi tehnică, abonam ente de reviste, opere de a rtă etc. In acest scop, prin tre altele, a fost lansată acţiunea de largă: audientă O CARTE PENTRU BA­SARABIA, O ALTA CARTE PENTRU BUCOVINA! -

De asemenea, Asociaţia .. sprijină schim buri de vizite pe bază de recipro­

citate în tre artişti şl oameni de cultură, cadre didactice şi cercetători, studenţi şi elevi, organizarea unor concerte, expo­ziţii, tabere de creaţie, cursuri de p e r ­fecţionare, ' vizite cu caracter turistic, prom ovarea legăturilor culturale indivi­duale etc. b

A fost in iţia tă deschiderea de filiale la Alba Iu lia şi Satu Mare, precum şi în alte oraşe ale Transilvaniei. . ;

Sediul Asociaţiei C ulturale Basarabia-' Bucovina se află în Cluj, Bd. Eroilor nr. 2.

A nunţăm câ adunarea generală a Aso­ciaţiei va avea loc în . data de 4 aprilie 1990, o ra 16, la Casa de cultu ră a stu­denţilor. S în t invitaţi să ia parte, ală- , tu ri de membri, toţi fiii Transilvaniei care înţeleg să se alăture scopurilor no-, bile prom ovate de Asociaţie.

Comitetul de iniţiativă

, PUBLICAŢII NOI (SPERAM) ŞI ATITUDINI NOI

'< A început cam pania electorală şi, în consecinţă, presa partidelo r a început să se înmulţească, concurînd deja excesivă varietate a ziarelor zise independente. In acest context , a - apăru t publicaţia d e . atitudine dem ocratică AZI, editată de Societatea de presă „Mileniul trei* şi

' F.S.N. S luj. Din prim ul editorial redacţional aflăm că AZI. se, găseşte sub semnul trandafirului, ceea ce vrea să

:■ Însemne că îşi oferă spaţiul „acelor confruntări de opinu care slujesc oportunităţile m ajore ale m om entului actual şl de-perspectivă, derivate din nevoile şi aspiraţiile de m anifestare liberă şi dem nă a tu turor categoriilor socia­le".. Ne alăturăm şi noi urării scriitorului Augustin B u-' zura pentru-ca AZI să devină în mod real un spaţiu pri­vilegiat pentru asemenea dezbateri, tocmai pen tru a reuşi „să fie unul din ghizii maturi, preţu iţi spre mileniul care bate la uşă“.

- ■■■ i.m.d.

; CHEMARE.

Asociaţia handicapaţilor spondiliţi anchilozanţi şi poli- a rtritâ cronică evolutivă cheamă pe toţi mem brii săi pen­tru constituirea asociaţiei de ajutorare.

Şedinţa va avea loc pe data de 5 aprilie a.o.. ora 12. la Clubul fif.P.R., str. Reşiţa.

• COMITETUL DE INIŢIATIVA

MULŢUMIRIA jutoarele um anitare

continuă să sosească în o- rasu l nostru.

In acest sens Clinica Ne­urologică, Clinica Pedia­trie III, aduc m ulţum iri din suflet dom nilor dr. Horia Crişan şi Klaus Ditzen,. ca­re în ziua de 23 m artie au venit personal din Wein- heim cu un transport de m ateriale şi aparatură me­dicală în valoare de apro­xim ativ 75.000 de mărci. O parte din aceste bunuri au fost donate Spitalului din Blaj şi Clinicii Oftalmolo- gice din Cluj., Acest aju tor m aterial provine din donaţiile făcu­te de mem brii Clubului ROTARY şi Asociaţia me­dicilor din Weinheim, pre­cum şl din donaţiile făcu­te de persoane particulare în urm a apelului ziarelor „F ulder Zeitung" şl „Wein- heim er Nachrichlen1*.. ~ Dr. Ileana ALMAŞU

ÎN APĂRAREA MEMORIEI LUI

IOAN ANDREESCUVineri, Ia ora cînd în să­

lile ; Muzeului de a rtă din Cluj avea Ioc vernisajul EXPOZIŢIEI DE ICOANE VECHI ROMANEŞTI ;• din patrim oniul Arhiepiscopiei

; Vadului, Feleacului si Clu- : jului, am aflat cu stupoare

despre propunerea de ; a schimbă denum irea Institu­tului de arte plastice „Ioan Andreescu*4 din Cluj.. în calitate de dascăl la .Cate­dra de istorie de la Facul­tatea de istorie-filosofie a Universităţii clujene, .îm i exprim cu hotărîre dorinţa ca denum irea acestui im ­portant institut de învăţă­mînt superior artistic să fie menţinută. Pe urm ele des­chizătorului de drum uri care a fost Nicolae Grigo­rescu, Ioan Andreescu s-a form at în atelierele Aca­demiei de a rte frumoase din Capitala Franţei, im- ptinindu-se apoi ca un cre­ator de talie ' europeană, fapt dovedit şl de ecourile culese de Alexandru Busu-, ioceanu în anii *30 cu oca­zia expoziţiei de artă ro­mânească organizată ■ Ia Ilaga. Transform area Insti-, tutulul de a rte plastice „Ioan Andreescu" d in Cluj în Acadcmle de nrle vizu­ale este bine venită şi în. consens cu m utaţiile din' ultim ul tim p' cunoscute' de plastica m ondială. Noua instituţie Va trebui să păs­treze cu necesitate num ele marelui pictor m untean în denum irea sa. :

Conf. dr. M ircea ŢOCÂ, critic de artă , m em bru

al Uniunii A rtiştilor Plai* ticl d in Rom ânia

HRISTOS A ÎNVIAT PENTRU TOTI

i u : . . . I* ’■* t

Z :Jt

Azi, 4. aprilie, ■ ora 17, în sala de spectacole a Gasel municipale de cultu ră Cluj, P iaţa L ibertăţii nr. 24, va avea loc prelegerea Legătura lui Isus Hristos cel în ­viat c u , om enirea istorică, expusă de pr. prof. Stei ian Tofana, urm ată; de tin Concert : coral religios susţinut de Gonii Sem inarului teologic ortodox român S luj, di­r ija t de pr. prof. Vasile S tan c ia In program : CIN- T A m DE FLORII.

E L E C T O R A L A• Spicuiri din Dccţ-etul-Lege pentru alegerea parla-

-montului şi a Preşedintelui României •P en tru ca prin buna cu- g u r vot pentru alegerea

■ noaştere a legii electorale, A dunării Deputaţilor, Se- cetă ţen ii,: foîrnaţiunile pp- -natului şi Preşedintelui

- litice să poată participă - României • ' Adunarea coreet, cu interes la des- Deputaţilor este form ată

- făşurarea cam paniei elec- din 387 de deputaţi la ca- torale, şi la- alegerile de re se adaugă deputaţii or­ia 20 mai, începînd de as- ganizaţiilor .reprezentind tăzl ziarul nostrii prezintă , m inorităţile naţionale în- spicuiri .'din m ult dezbă- registrate la dată adop- tu tu l Decaret-Lege pentru r tării acestui decret-lege ălegerealpiarlam entului. şi :care nu întrunesc numă- a Preşedintelui României, ru l de voturi necesar pen-

i Puterea politică în tru a avea. un m andat în s:România aparţine: poporu- A dunarea Deputaţilor şi : Iul şi se exercită potriv it c a re ; au, dreptul, potrivit . principiilor ”' democraţiei, a r t . 4, alin iat 2, la un

libertăţii ' şi asigurării - m andat de deputat • Se- . dem nităţii umane, -invio- natul este form at din se- labilităţii şi inalienabili- natori aleşi, în funcţie de tă ţii drepturilor funda- populaţia Judeţelor, ast-

.. m entale ale om ului • Gu- fel: în judeţele cu popu- vernarea Roniâniei se laţie de plnă la 500.000 realizează pe baza slste- locuitori se aleg cîte doi mului dem ocratic p lura- senatori; ln cele cu popu- list, precum şi a separa- laţie de la 500.001 pînă la ţiei puterilor; legislativă, 750.000 locuitori se aleg executivă şi judecătoreas- cîte 3 senatori; In cele-

. că • ’ Parlam entul , Ro-, la lte judeţe se aleg clte 4 mâniei - a lcătu it din Adu- senatori; ln municipiul

. narea D eputaţilor şi Se- . Buc'ureşti se aleg 14 sena- nat, precum şi Preşedin- tori • Membrii parlam en­te le României se aleg prin tului se aleg pe circums- vo t universal, egal, direct cripţii electorale • Pre- şi secret, liber exprim at • şedinţele României este Reprezentarea populaţiei ales de către cetăţenii cu de toate naţionalităţile în d rep t de vot din întreaga parlam ent se asigură pe ţară. In aceeaşi circuia- baza sistemului de repar- scripţie : electorală un tlzare •> proporţională a partid sau o formaţiune' m andatelor rezultate In politică poate prezenta urm a votării • Cetăţeanul num ai o singură listă de a re dreptul la cîte un sin- candidaţi.

COMISIA ORGANIZATORICA A UNIUNII „VATRA ROMÂNEASCA"

DIN CLUJinvită .c îte un 'rep rezen tan t din fiecare asociaţie a U niunii d in în treprinderi, instituţii, şcoli, unităţi agri­cole, localităţile Judeţului Cluj, la o consfătuire de lu­cru ce va avea Ioc sîm bătă, 7 aprilie 1990, ora 10, la Casa de cultu ră a studenţilor din Cluj. P iaţa Păcii nr. t —3. Inform aţii siiplinientare la telefoa 1-74-50.

UNIUNEA VATRA ROMANEASCA

&DEVĂRUL = IN LIBERTATE PAGINA 5

VIAŢA CETĂŢII IN DATEAZI, RĂSPUNSURILE LA TESTUL DE OPINIE (I)

Una dintre acţiunile cu caracter _ ce­tăţenesc pe care şi le-a propus colectivul Institutului' de cercetări pentru calcu­latoare electronice (I.T.C.), filiala Gluj, a fost aceea de a furniza date „curate”, nesupuse unor influenţe cu coloratură- politică. în acest sens, „Adevărul In li­bertate* din 10 m artie 1990 a publicat un Apel din "partea noastră In vederea realizării unui test de opinie prelucrat de specialiştii noştri pe calculatoarele din dotarea institutului. Azi publicăm rezultatele acestui test.

AU răspuns apelului nostru 463 per­soane, d intre care 259 (55,94 la sută) fe­mei, 204 (44,06 la sută) bărbaţi. Cel mai tln ă r 'p a rtic ip an t la test a re 7 ani, ia r cel mai în vtrstă 85 de ani.

Iată acum întrebările şi rezultatele co­respunzătoare:

L Cine credeţi că a r fi cel mai indicat fn accst moment să fie preşedinte al Ro­m âniei? ^

Au prim it voturi un num ăr de 21 per­sonalităţi. Un num ăr de 9 persoane (1,94 la sută) nu şi-au exprim at opţiuni­le. S ituaţia .se prezintă astfel: 1. Ion lliescu — 354 voturi (76,46 la sută); 2. Radu Gîmpeanu — 42 voturi (9,07 la su­tă); 3. Ion Raţiu — 22 voturi (4,76 la sută); 4; Petre Roman — 7 voturi (151 la sută); 5—6. Augustin Buzura, Regele M ihai — 4 voturi (0,86 la sută); 7—8. Corneliu Mănescu, Octavian Paler — 3 voturi (0,65 la sută); .9—10. Gabriel Liiceanu, Ion Mînzatu — 2 voturi (0,43 la sută). Au obţinut clte un vot (adică0.22 la sută): Andrei Pleşu, Cazimir Io- nescu, Corneliu Coposu, Sristian Ţopes- cu, Dorin Tudoran, Doru Braia, Gelu Voican Voiculescu, . Ioan Alexandru, Ioan Lup, Ion Caram itru, Mircea Di- nescu.

IL Cine credeţi bă este personalitatea cea mai populară în ţa ră în accst mo­ment?

— S-au obţinut urm ătoarele opţiuni:1. Ion lliescu — 197 voturi (42,55 la su­tă); 2. Petre Roman — 191 voturi (41,25 la sută); 3. Radu Cîmpeanu — 18 voturi (3,89 la su tă );'. 5—6. Ion Raţiu, Doina Gomea — 7 voturi (1,51 la sută): 7—8.

' Lâszlo Tflkes, Octavian Paler — 4 vo­tu ri (0,86 la sută); 9—11. Corneliu Co­posu, Gabriel Liiceanu, Petre Mihai Bă- canu — 3 voturi (0,65 la sută); 12—14. Augustin Buzura, Andrei Pleşu, Gristian Ţopescu — 2 voturi (0,43 la sută). Au obţinut cîte un vot (adică 0,22 la sută) Calciu Dumitreasa, Mihai Drăgănescu, Sergiu Nicolaescu. Nu s-au hotărît a- supra opţiunilor un num ăr de 6 persoa­ne — 1,30 la sută. P en tru satisfacerea curiozităţii semnalăm că domnul Petre - Roman a avut la capitolul popularitate 133 voturi (adică 69,63 la sută) din par­tea femeilor, în tim p ce pen tru funcţia de preşedinte a avut & (adică 7,43 la sută) din aceste voturi, to t din partea femeilor.

III. Cine credcţi că este personalita­tea cea Mai populară din judeţ?

Au prim it voturi 46 de personalităţi. 153 persoane (33,05 la sută) s-au abţinut, neindiclnd lâ acest capitol pe nimeni. S ituaţia în funcţie d e ' num ărul de vo­turi este: 1. Doina Cornea — 76 voturi (16,41 la sută); 2- Dorel Vişan — 55 .vo­tu ri (11,88 la sută); 3. Ion Raţiu — 29 voturi (6,27 la sută); 4. Octavian Buracu— 26 voturi (5,62 la sută); 5—6. Camil Mureşan, Dum itru Fărcaş — 13 voturi (2,81 ia sută); 7—8. Andrei Viţă, Mircea Puşcă — 10 voturi (2,16 la sută); 9—10. Augustin Buzura, Ion lliescu — 9 vo­tu ri (1,94 la sută); 11—12. Ilie Călian, Petre Roman — 6 voturi (1,30 la sută); 13—14. Traian Ranga, Theohar Mihadaş— 5 voturi (1,08 la sută): 15. Călin Ne­meş — 4 voturi (0,86 la sută); 16—18. Emil Burlacu, Ioan Ciorbă, Viorel Ca- coveanu — 3 voturi (0,65 la sută); 19—21. Adrian Moţiu, Lâszlo T6kes, Lulu — 2 voturi (0,44 la sută). Au obţinut cîte un vot (0,22 la sută) următoarele persoane: Alexandru Şerban, Augustin Caraba, Augustin Todea, Aurel Negucioiu, Cor-

huţ Dum itru, Ion Constantinescu, Ioan Costin, Ioan Ovidiu Sabău, Ioan Pop, Ion Alexandru, Ion Bindea, Ion Pop, Iulian Topliceanu, Liviu Lazăr, M arin Bia, Mircea Lucâ, Radu Cîmpeanu, Nicolae Goman, R adu Negru, Radu Spînu, Re- mus C hianar, V alentin P intea, Vasile M ureşan.

IV. Cine crcdeţi că este personalitatea cea mai populară din oraş? .

' Au fost propuse de corespondenţi 51 personalităţi; 136 (adică 29,37 la sută) s-au ab ţinu t de la v o t O rdinea concita- d inilor noştri este: 1. Doina Cornea — 88 voturi (19,01 la sută); 2. Dorel Vişan — 63 voturi (13,611a sută); 3. Augustin Buzura — 28 voturi (6,05 la sută); 4. Că­lin Nemeş — 21 voturi ( 4,54 la sută); 5. Dum itru Fărcaş — 13 voturi (2,81. la su­tă); 6. Lulu — 12 voturi (2,59 la sută); 7. Mircea Puşcă — 10 voturi (2,16 la sută); 8. Ion lliescu — 7 voturi (1,51 la" sută); 9—10. Ilie Călian, Octavian Buracu — 6 voturi (1.30 la sută); 11—14. A lexandru Şerban, Gamil M ureşan, Ioan Pop, Theo­har' M ihadaş —■ 5 voturi (1,00 la sută); 15. Petre Roman — 4 voturi (0,86 la su­tă); 16—19. Andrei Viţă, Crişan Mircioiu, Ion Raţiu, Ionel Roman — 3 voturi (0,65 la sută); 20—23. Ailenei Vasile, Gheor­ghe Cotroază, Augustin Todea, Ioan Vlad — 2 voturi (0,44 la sută). Â u ob-, ţinu t clte un vot (Q,22 la sută) urm ătoa­rele persoane: Aurel Pepine, Emil Bur­lacu, Ernest Valkai, Eugen Lupu, Iosif Fărcaş, Grigore Zanc, Ioan Chindriş, Ioan Ciorbă, Ioan Neşu, Ioan Ovidiu Sa­bău, Ioan Stoica, Ion Bindea, Iustin Ma- ram ureşeanu, Iustinian Petrescu, Titus Jude, Lâszlo Tokes, M arian Papahagi, M arin Florea, M ircea Luca, M ircea Ni- corici, Simion M o ra r ,... Nicolae Coman Popescu, Radu Cîmpeanu, Radu Vida, Roman Vlaicu, Ş tefan’ Pascu, Viorel Câcoveanu.

V. Dacă astăzi aţi vota, pentru ce par­tid a ţi opta?

Au ven it opţiuni pentru 15 partide, 72 (adică 15,55 la sută) din persoane abţi- nîndu-se de lâ vot. Rezultatele sîn t u r­m ătoarele: F.S.N. — 263 voturi (56,88 la sută); 2. P.N.L. — 63 voturi (13,61 la su­tă); 3. P.N.Ţ.-C.D. — 23 voturi (4,97 la sută); 4. P artidu l Ecologist — 19 voturi (4,10 la sută); 5. Partidul Republican —7 voturi (1,51 Ia sută); 6. P artidu l De­mocrat — 5 voturi (1,03 la sută); 7. U.D.M.R. — 2 voturi (0,43 la sută). Au obţinut cîte un vot: P artidu l U nităţii Democrate, P artidu l L iberal Republican, Partidul Democrat Creştin, P artidu l Re­publican Creştin, P artidu l Social Demo­crat, P artidu l Democrat Muncitoresc, P artidu l L iberal Democrat, P artidu l Li- ber-Schim bist. ■

VI. Consideraţi u tilă am înarca alegeri­lo r? Dacă da, pe cînd?

405 persoane (adică 87,43 la sută) con­sideră că nu a r fi u tilă o astfel de am î- nare. 54 persoane (adică 11,67 la sută) consideră utilă am înarea după cam urm ează: 2 persoane în" iunie 1990;1 - persoană în iulie 1990; 2 per­soane în august 1990; % 36 persoane în septem brie 1990; 4 persoane In octom brie-1990; 3 persoane în noiem­brie 1990 ; 2 persoane-în decem brie 1990;3 persoane în anul 1991; 2 persoane con­sideră utilă am înarea, fără a preciza pentru ce dată ; 4 plersoane nu şi-au ex­prim at opţiunea.

VII. Consideraţi satisfăcătoare sau nc- satisfâcăfoare activitatea guvernului?

372 persoane (80,35 la sută) consideră satisfăcătoare, în tim p ce 81 persoane (18,14 la sută) nesatisfăcătoare. 7 per- , soane nu au răspuns.

VIII. Consideraţi satisfăcătoare sau nosatisfâcătoare activitatea C.P.U.N.?

271 persoane (58,53 la sută) o conside­ră satisfăcătoare; 166 persoane (35.85 la sută) o consideră nesatisfăcătoare; 26 persoane (5,61 la sută) nu au răspuns.

Dr. Emil MUNTEANU, şef filială:matem atician Ştefan I. N1ŢCII1, şef

laborator

p i l i —■ ‘

MÎINE ÎNCEPE AL DOILEA TURNEU FINAL AL CAMPIONATULUI NATIONAL DE POLO

• Dinamo lideră autoritară • U n 'tu rn eu al orgoliilor, cu un clasament care practic nu mai poate fi modificat• O premierăv-timo-out în polo • Voinţa C luj — o gaz­dă c u . . . veleităţi • Rada Timoc —-în fruntea „breslei"

arbitrilor

Clujul, vechi centru al poloului românesc, este de mîine gazda turneului II al primelor şase echipe clasate în faza . etapelor săptăm lnale, penultim ul ac t al ediţiei cu nr. 45 a Campionatului • , naţional, întrecerea se derulează sub imperiul unor premiere absolute: înfiinţarea în a- cest an a Federaţiei Ro­mâne de Polo (primul ei secretar general fiind ales m aestrul em erit a l sportu­lui prof. Anatolie Grinţes- cu) şi introducerea repri­zelor de cîte 9 minute, cu cîte un tim e-out de repri­ză. Revenind la disputele propriu-zise, se anunţă un turneu al orgoliilor, cu Steaua lideră la acest ca­pitol, mai ambiţioasă ca oricînd şi dornică să de­monstreze că diferenţa ire­cuperabilă ce o separă de liderul Dinamo (de 12 punc­te), este Una nu pur valo­rică, ci de conjunctură, de domeniul „trecutului*. In­teresantă de urm ărit repli­ca echipei lui Dinu Popes­cu şi Vlad Hagiu (neînvin­să după 33 de partide), dor­nică să răm înă cu un pasiv imaculat în final de stagi­une. Aşteptate sînt dease- menea evoluţiile Crişului (handicapată de ;,dispari- ţia“ în străinătate a 3 ju ­cători) şi Rapidului (vădu­vită an de an de cei mai buni Jucători), echipe capa-

Astăzi în „Cupa cupelor**R.S.C. ANDERLECHT —

DINAMO BUCUREŞTI

Astăzi, la Bruxelles, in- tr-una din semifinalele „Cupei; Cupelor" la fotbal, echipa Dinamo Bucureşti va tntîlni, în meci tu r, cu începere de la ' ora 21,00 (ora Bucureştiului) form a­ţia belgiană R.S.C. Ander- ledit. Meciul v a fi trans­mis de posturile noastre de

radio şi televiziune. Din echipa rom ână vor lipsi I v nu ţ Lup£scu şi Iulian Mi- hăescu, suspendaţi pentru cumul* de cartonaşe galbe­ne. In cealaltă semifinală, A.S. M onaco 'va prim» re­plica, pe teren propriu, a formaţiei Sam pdoria Ge­nova.

(Rompres)

v POLO PE APÂIn tre 5—8 aprilie 1990,

bazinul olim pic din Cluj, va găzdui întrecerile din cadrul celui de al Il-lea turneul final al Diviziei „A" la care participă echi­pele: Dinamo, Steaua, Ra­pid, Crişul Oradea, Indus- ,tria lînii Timişoara şi Vo­inţa Cluj.

BOX

In Sala C.S.M. s-au des­făşurat sîm bătă, 31 martie, întrecerile etapei judeţene a -concursului republican la copii. T itlurile au fost îm părţite în tre echipele „Clujana* şi C.S.M. Cluj, fiecare d in tre echipe obţi- nînd cîte cinci titluri.

S-a declanşat campania electorală. Cum este şi fi- rcsc, partidele urmează să-şi susţină platformele-, program folosind mijloa­cele mass mediei, îndeo­sebi televiziunea, radioul, presa. Se pare însă că a- cestea nu le sîn t sufici­ente. Mărturie stau dife­ri tf- afişe, caricaturi, che- Hwtf npărute după Revo-

0 MĂSURĂ SALUTARĂluţle în diferite puncte ale urbei noastre, îndeo­sebi în fa ţa Librăriei U- niversităţii. Pentru a evita

•scrierea şi afişarea pe zi­duri. stîlpi sau vitrine a tot. felul de însemne, che­m ări, lozinci şi programe.

prim ăria a luat o m ăsură salutară de am enajare a unor panouri de afişaj în locurile cele mai frecven-, ta te de populaţie. Ceea ce, să recunoaştem, dă o no­tă de civilizaţie, In acord

cu cele văzute din cam­pania electorală desfăşu­rată în G erm ania de ră ­sărit sau în alte ţâri.

Aşadar, cele 64 de p a r­tide au la dispoziţie şi a- ceastă posibilitate de con­fruntare electorală şi să „combată* adversarul po­lit ia

V .'A LEX

bile de m ari surprize ce dau culoare competiţiei. Gazdele, jucătorii de la Voinţa, talentaţi d a r mult prea boemi, şi tînărul lor antrenor Vasile Pop (su­părat pe noi pentru afir­m aţiile făcute vis-a vis de declinul echipei) sîn t de­cişi ca prin prestaţia şi re­zultatele din acest turneu sâ ne prezinte adevăratele veleităţi ala echipei. I. L. Timişoara, cu o formaţie tînără, în căutarea unui mod propriu de exprim are va încerca să se ridice la nivelul „elitei*. Deşi cu un clasament a cărui ordine pare inatacabilă, în cele 10 etape care au mai rămas de disputat (turneul I ii — Bucureşti 3—6 mai), în tre­cerea ce începe mîine are cum am ară ta t multe punc­te de atracţie pentru iubi­torii acestui joc sportiv. Vorbind la început de în ­fiinţarea în premieră a F.R.P., amintim că din forul conducător, biroul 3e-

1 deral, face parte şi arbitrul internaţional Radu Timoc, o prezenţă mereu rem arca­bilă în competiţiile euro­pene şi mondiale, ales pre­şedinte al Colegiului cen­tral al arbitrilor. Şi acum clasamentul la zi: 1. Dina­mo 63 p, 2. Steaua 51 'p, 3. Crişul 46 p, 4. Rapid 31 p, 5. Voinţa 21 p, 6. I.L.T, 21 p.

Mircea Ion RADU

Fotbal, Divizia C, seria a XT-a __

„STICLA" TURDA UMILITA

LACUGIRI.r;Echipele clu jene p ar a-

fectate în continuare de o nedorită şi păguboasă . . . „astenie de primăvară*. U nda de speran ţă care se întrezărea după victoria din etapa trecută a „sîrma- rilor* din Cîm pia T urzii a- supra confraţilor lor „me- talurgişti* d in Cugir, s-a risip it iar, ca u rm are a . . . jocului rezu lta te lo r:. Meta­lurgistul — Sticla 6—0 şi Oaşul Negreşti — IAC. Turzii — 1—0. Deranjează, desigur, consecvenţa cu care se risipesc puncte dar, m ai ales, m aniera In care se abordează fiecare joc. Ceea ce părea să fie un derby al seriei, meciul de la Cugir, s-a încheiat cu o um ilitoare înfrîngere ă tur- denilor, care le consolidea­ză şi mai m ult poziţia d in , grupul codaşilor.

Cu poticneli evoluează şi celelalte două echipe ale judeţului. Duminică „Uni­rea" a pierdut şi ea un punct pe teren propriu (1—1 cu M etalul Aiud) şi C.U.G. care a smuls totuşi cele două puncte (1-^-0 cu Mobila Şimleul SilvanieiJ, care constituie adevărate baloane de oxigen pentru' clujeni, aflaţi şi ei direct angrenaţi în lup ta pentru supravieţuire în „C“.

Ieşirea din mediocritate, şe 'im pune grabnic In cazul echipelor clujene din eşa­lonul trei a l fotbalului. Dar, pentru aceasta este nevoie şi de sprijinul „sponsori-; lor*, al m iilor de iubitori ai fotbalului din Cluf. Tur­da, Dej şi Gîmpia Turzii. Altfel, aşteptările sînt za­darnice . . .

Emil LUCA

OPINII STUD EN ŢEŞTI_£e fac? ce atitudine au? ce speră studenţii? sînt

cîteva Întrebări care îmi 'dădeau de g în d it în aceste^ Vremuri cînd prea multe par a -f i provizorii. Zilele tre-*;, cute am avut noroc să întîlnesc doi d in tre s tuden ţii-în ;’ anul I a i Facultăţii de m atem atică clujene: K irr Eduard' şi A lexandru Tămăşan. Spun „noroc* pen tru că, întot­deauna, o în tîln ire cu tinerii aduce o undă de optimism, a tît de binefăcătoare pentru noi. Prim a în trebare pe care le-am adresat-o, ev iden t se referă Ia opţiunile politice. ,

— V-aţi format o opinie, aveţi vreo preferin ţă pentru partide?

A.T.: Nu am o opinie precisă. Oscilez Intre două par-, tide: partidul liberal şi partidul ţărănesc. Referitor Ia aceste alegeri, a r trebui o conlucrare In tre toate părţi-: dele ca să dispară comunismul.

K.E.; P ărerea m ea nu .poate fi decît aceea a unui am a­tor. Eu s în t în prim ul rînd, student şi trebu ie să în v ă ţ,: să-mi fac un drum in viaţă, apoi m ă voi gîndi cine tre­buie să conducă această ţară. Poziţiile priv ind dezvol­tarea viitoare a ţării coincid. Toţi doresc o economie de piaţă, nimeni nu a afirm at cum o va face. .

— Aveţi impresia că se face prea m ultă „politică"? .K.E.: Da. - ;— Ce reproşaţi frontului? , 'K.E.: Instabilitatea de care au dat dovadă încă din pri­

m ele zile ale revoluţiei. Ca fap t de ultim ă oră, re­feri la decizia acordării sîm betei libere fără a se gîndi la consecinţele acestui act P rin aceasta, studenţii au r ă - ‘ mas fără masă asigurată duminica. S-a urm ărit atragerea electoratului? ,

A.T.: Ana impresia că frontul este un partid al vechiu­lui regim. Problemele ardelenilor vor trebui tra ta te dis­tinct tocmai pentru că situaţia este deosebită aici. '

Dumneavoastră, K.E., ce părere aveţi despre m ani­festaţiile studenţeşti şi cererile m inorităţilor ' m aghiare? '

— M inorităţile a r trebui să se constituie ca fiind for­m ate din cetăţeni români. S tudenţii m aghiari vor uni­versitate în lim bă m aghiară, şi medicină, şi politehnică, şi d re p t Deocamdată, în statul român, orice învăţăm înt superior este bugetar, finan ţat de stat. S tatul rom ân, la ora actuală, nu are nevoie de disensiuni în învăţăm în- tul superior, ci de specialişti în Moldova, în R eg a t în toată ţara. Or, statul român, acum, nu are bani să an­gajeze personal suficient la cantină. Eu, patru an i de zi­le, nu voi face altceva decît să mă iniţiez In lim bajul matem atic, voi învăţa lim ba matem atică. Cei ce vo r în-- vă ţa lim bajul matem atic în lim ba m aghiară nu vor şti lim bajul matem atic In lim ba rom ână decît dacă vor mai face o dată facultatea 1n lim ba română.

— Acum, sim ţiţi că sînteţi liberi? -----— O părere comună. Nici înainte nu am sim ţit prea

m ult presiunile politice, pentru noi era suficienta o car­te de m atem atică ca să fii» liberi. Am suferit că nu am avut suficientă bibliografie şl că s-a desfiinţat Institu tu l de matem atică. M atematica nu poate fi îng răd ită Insă. Vrem ca, în viitor, sâ fim buni m atem aticieni.

M. SANGEORZAN

PAGINA 3 ADEVARUE = IN LI3ERTATS

UNDE NU-I CAP, VAI DE PICIOARE!In urm ă cu cinci ani, n-am p u tu t afla a cui a fost

id e e a .. . „genială". In Turda, m ai precis spus In dea­lu l din spatele R estaurantulu i Băilor sărate, a fost construit un bloc cu p a tru etaje. Cele 108 garsoniere, cel puţin la început, aveau o destinaţie precisă; spa­ţiu de cazare pen tru tu rişti sau cei ven iţi,la tratam ent la Băile calde.

Dacă unora le-a surîs ideea construirii acestui spa­ţiu hotelier, altora, şi vom vedea şi de ce, In scurt timp, hotelul rid icat pe o coamă de deal, le-a devenit un ba last Ş i-au Încercat să scape de şl, aruncîndu-1 în circa a lto ra

— In ce fel? l-ara în treb at pe dom nul M artin Jozsa, şeful Filialei T urda al O J.T ., cu care am sta t de vorbă.

— Potrivit proiectului de construcţie, la parterul hotelului e ra prevăzut a se am enaja o bază de tra ta­m ent cu apara tu ra şi accesoriile de specialitate nece-, sare. - ,

- Ş i ?■ — Dintr-un condei, în u r n a unui control efectuat la faţă locului, reprezentantul Băncii de investiţii din Cluj a tăiat, In mod cu totul nejustificat, ceea ce era vital pentru funcţionalitatea hotelului şi-a bazei de tratam ent: bazinul de apă cu o capacitate de 1000 mc. Această m ăsură, să-i zicem arb itra ră?, a echivalat cu - decapitarea capului de trup. Şi unde nu-i cap, vai de picioare! ............ .. ,

Devenit proprietarul unui astfel de hotel, I.G.C.L.-ul, In loc să lupte pentru respectarea proiectului iniţial, a ales calea minimei rezistenţe: a. da t din mîini şi din coate, a bătut lă uşile care, în loc să le fie trintite in nas, Ii s-au deschis şi .fo sta” directoare a O.J.T.-uIui Gluj, n-âm putea afirm a că .n esilită de nimeni şi de bună voie", a preluat ,de fapt, în proprietatea institu­ţiei respective, u n . . . „cadavru".

— In ce sta re se află la această oră, a tît hotelul, cîţ ş l baza de tratam ent? l-am în trebat pe interlocutor. •

— O.J.T.-ul a in c red in ţa ţ. lucrările de finisări inte­rioare Cooperativei „Constructorul" din Cluj. Pentru a vă da seama cum şi In ce ritm lucrează, o să dau un singur exem plu: d in '1988, cînd sus-num itul hotel ne-a fost v lrît pe gît, constructorul a executat lam- briurile. P ină aici toate bune. Rău este că toate Iam- briurile executate, acum trebuiesc date jos fiindcă au fost făcute de m întuială. F inisările continuă şi ele, dar in ritm de melc. Avem mobilierul pentru hotel, dar n-avem ceea ce este m ai-esenţial: apa. In ceea ce priveşte baza de tratam ent, se află în starea de în­ceput. Adică, în afa ră de pereţi, nim ici - . " ~ .

Din aceste motive, dacă le putem spune aşa ,'de ani de zile, hotelul în ă lţa t pe coamă de deal stă singur, neutilizat (şi c ît o să mai stea?) în tim p ce în Turda se simte o lipsă acută de locuinţe. Dreptate este asta?

Ion CORDOŞ

Vineri, 23 m artie a.c., ' Consiliu] tehnico-economic

şi Consiliul judeţean de sistematizare de pe lîngă P rim ăria judeţului Cluj şi-au ţinu t prim a şedinţă ta noua formulă de cons­tituire. S-a decis am pla­sarea unui nou spital de psihiatrie în locul celui insalubru existent la ca­pătul str. Traian, am pla­sare decisă de proprieta­tea de sta t asupra terenu­lu i şi de posibilitatea păs-' trării racordurilor pentru a p ă , , canalizare, electrice ş i telefonizare, deci posi­bilitatea teoretică de a ta­care urgentă a lucrărilor.

S-a decis, dar s-a uitat că am plasam entul spita­lului de psihiatrie este m ărginit: la nord de ca­lea ferată principală, de strada Căii ferate cu pa­tru benzi de circulaţie (circulaţia grea) şi linia de tram vai către şi dins­pre zona industrială, iar la sud, de viitoarea arteră mal sting Someş (str. T ra­

ian), stradă ca şase benzi d e circulaţie.

Hazlie mi s-a păru t a r­gum entarea beneficiaru­lu i cum că plasarea spi­ta lu lu i în tr-un parc li- h iştit a r cauza sănătăţii bolnavilor psihici (s-ar sim ţi izolaţi sau, m ă rog, se poartă acum, margi- nalizaţi), ia r plasarea lor In intersecţia a două străzi

e de acord. D ar a cheltui 30—Î0 m ilioane lei pen­tru a am plasa prost un spital nu m ai cred că e cineva de acord. Pardon! De acord a fost doar co­misia m ai sus am intită, care însă a re pu tere de decizie.-Ce părere a re o- pinia publică? s

Şi In aceeaşi şedinţă, aceeaşi comisie a m ai de-

CUM SE VA CONSTRUI IN CLUJ?cu 4 şi 6 benzi de circu­laţie, peste care se s u - . prapune cf. principală şi tram vaiul, a r fi benefică bolnavilor, • care astfel s-ar simţi mai în miezul interesului ce li-1 purtăm .

O are chiar aşa să fie?-Din a lt unghi văzută,

problem a stă cam aşa: trebuie să facem repede ceva ca să creăm condi­ţii omeneşti bolnavilor. Cu vasta, cred, toată lumea

cis să comande un studiu de 'în d es ire a cartierului M ănăştur. Şi cum n u m ai există In M ănăştur nici o palm ă de teren liber, s-a decis p lantarea în vi­itorul parc Dealul S terp (la nord de motel „Coli­na") nu de arbori şi a r­buşti, ci de noi blocuri de locuinţe din panouri prefabricate. Asta din cauză că săracii domni ai T.C.C. nu mai ştiu ce să

facă cu prefabricatele.Şi că veni vorba. T rus­

tu l de construcţii Cluj, cu ani In urm ă, a p rim it o autorizaţie pentru am pla­sarea provizorie — pînă la term inarea cartierului M ănăştur — a unui poli­gon de prefabricate, po­ligon care poluează o în­treagă zonă de locuinţe.

Gata, domnilor! Consi­derăm câ In M ănăştur nu mai este Ioc de panouri

v prefabricate, poligonul deci trebuie dezafectat

. P rim ăria trebuie să le re­tragă d e . urgenţă autori­zaţia, că altfel domnii constructori, de dragul poligonului vor mai găsi loc pentru noi blocuri (vezi Dealul Sterp). Ne a - lăturăm , deci, protestului locatarilor din cele 966 apartam ente ce protejează de praf şi zgomot poligo­nul am intit . . .

Arh. Emanuel TUDOSE,Mişcarea Eeologistă

Română

COMUNICARE SPIRITUALĂ

..DXNASTIADA"A nunţăm apariţia cărţii „Dinastiada*, scrisă de Gomei

Udrea şi ilustra tă de caricaturile lui Virgil Tomuleţ. Re­cunoscutul um or al lui Cornel ®drea s-a dezlănţuit în texte care ne a ju tă să ne despărţim cu un hohot de rîs de trecut şi să ne integrăm „voioşi" In prezentul tumu}- tuos. Ba ch iar-să întrezărim , ceva d in viitorul ap rop ia t In aceeaşi notă — caricaturile cunoscutului. Virgil To- muleţ. Este o carte absolut rem arcabilă. '

Sub acest titlu a r putea . sta m anifestarea creştină care s-a desfăşurat dumi­nică seara ia Casa de Cul­tu ră a Studenţilor. A fost un em oţionant program ' religios sub semnul ,dra- : gostei faţă de Dumnezeu şi fa ţă d e semeni. Sala ; a fost arhiplină, oameni de toate rîrstele, nume­roşi tineri de ţoate confe- ■ siunile şi probabil unii veniţi din întîm plare sau cu rioz ita te ,: au auzit cu- v ln tu l lu i Dumnezeu.

Biserica Creştină Bap­tistă din Clu} nr. I, n e - a -

. adus un cuvînt de.zid ire prin muzică, poezie ş i ' m esaj biblic. Program ul a fost deschis de corul m ix t al Bisericii, care a intonat . rugăciunea „TA­TA t NOSTRU", adudn- du-ne am inte că avem un Dumnezeu care se implică In nevoile noastre, iar dacă sintem creştini, â- vem datoria de-a comuni­ca şi dc-a conlucra cu El. ■ .

; Mesajul biblic prezentat ai- reliefat ideea că Isus Cristos este răspunsul lui Dumnezeu la problem ele noastre, este singura cale prin care omul poate fi regenerat El ne cheam ă azi, pentru că zecile de ani' în care ne-am de­părta t de m orala Scrip^ turii, ne-au înstrăinat de EI, perturbind şi relaţiile din tre noi' ca oameni. Ne îndeam nă nu Ia izolare, ci la comuniune, nu Ia u ră, ci la iubire.

S-a in tonat apoi „Oda bucuriei", chem îndu-ne în pragul celui de al treilea mileniu, la pace, unitate, frăţie. Toţi sîntem oas­peţi vrem elnici pe pă­mînt, d a r avem un destin cosmic- Acum, la vremi de răscruce pentru neam şi pen tru ţară, sintem conştienţi că vor m ai fi ani grei de lup tă pen tru refacerea m orală, d a r noi ne vom putea bucura de belşug dacă ne apropiem

. de Isus — Trim isul ceru­lui. Păstrez încă In suflet ecoul cvartetului cu voci de îngeri, iar versurile sîn t o invitaţie la apro­piere de M intuitorul lu­

m ii: „Iată anii grei se duc I zilele-s ca spum a 1 Fii prieten cu Isus 1 nu uita, acuma* . ■>-

- Dragomir BOJAN

P etre Moldovan — Cluj: Vă rugăm să trim iteţi scri­soarea dum neavoastră zia­rului .A devăru l" d in Bucu­reşti. Acest z ia r a re obli­gaţia să vă acorde «dreptul la replică", în truc ît acolo a fost publicat articolul la care vă referiţi în scri­soare. '

D ana M areş — C luj: A- veţi dreptate, la D irecţia judeţeană de poştă şi teie-- com unicaţii este ceva «de­ran ja t". Vom m erge la fa­ţa locului.

V aida V. — Cluj: P ro­blem a schim bării denum i­rii unor străzi se află In a-

tenţia prim ăriei. In ceea ce priveşte num ele oraşu­lu i nostru — Cluj sau Cluj- Napoca — /este necesar un decret guvernam ental.

U tar F iorin ' (care n« scrie în num ele elevilor de la Liceul de m atem atică- fizică nr. 1): Ideea este tai-- nunată! Vă aşteptăm la redacţie pentru a discuta. -

Pop A- — C lu j: Despre p lecarea copiilor In stră i­n ăta te (felul cum au fost selectaţi), lăm uririle ce!® m a i complete *i le poate da conducerea şcolii pe ca - ' re o frecventează copilul dum neavoastră. Vă putem inform a că se preconizează, ca, eşalonat, toţi copiii

' să-şi-petreacă vacanţele Dv străinăta te (cu excepţia e- levilor din clasa I). .

F. SERGHIE

O dim ineaţă ca oricare alta. Pornim la drum nu Intr-o excursie nevinova­tă. A r fi fost m al plăcut. Maiorul loan Rusu, şelu l biroului circulaţie din ■Poliţia municipiului S luj, şi plutonierul lu liu M ln- d ru in trau In serviciul o- bişnuit de 24 de ore. Iar sem natarii acestor, rîn- duri şi-au propus să „o- pereze" • o radiografie ai Clujului cu aceeaşi du ra­tă. Intenţii generoase, a- coperfte însă numai p ar­ţial, fiindcă am fost conr frun ta ţi cu prea m ulte e- venim ente care nu poţ fi expediate în citeva rîn - duri. In acest caz, sin­tem obligaţi să reveninv $i o vom face.

D ar să începem in­cursiunea. ~ '

HOŢII NU AU ZII.E v LIBERE

U n prim popas — Ga­ra , un loc unde se Intlm - p lă niulte. Deşi nu era o ră de vîrf, la Poliţia sta--

. ţiei Cluj este alertă. De fapt, aici nu este linişte niciodată. Problem e slnt to t tim pul. A apăru t In­să un caz deosebit, care a declanşat un sem nal de alarm ă. S-a spart un va­gon din care s-au sustras m ai m ulte colete trim ise» din străinăta te unor p e r- ■ soane particulare din o- raşu l nostru. In total 36 de colete.

CIVILI PRINTRE INFRACTORI (I)Au avut loc mai m ulte

sustrageri. U ltim a In 30 m artie orele 7,30 (trebu­ie să recunoaştem — ora este ingenios aleasă). în aceeaşi zi, la orele 9,30 ţi­nu i d in tre aut&ri se reîn­toarce la locul unde erau obiectele sustrase pentru a-şl .reîm prospăta" pro­viziile. De data aceasta însă era aşteptat şi, în scu rt tim p,.s-a afla t iden­tita tea tu tu ro r infractori­lor. Stupoare! Toţi s în t m inori, elevi la m ai m ul­te licee clujene. La p ri­m a spargere au partici­p a t num ai Nagy Tiberiu

d in Dej (Liceul .T e ra ­pia*), Budean M arius (a- celaşi liceu), BenkS Feri (Liceul nr. 2), Vereş Că­lin şl Pop Petrică (Liceul nr. 3). P e parcurs li s-au mai a lă tu ra t Budean Da­niei, Budean Cosmin, Lo- bonţ Ovidiu, Wngur Ioan; Gubleşan Lucian M arinei (Liceul „Tehnofrig"), To- doruţ C laudiu (Liceul „Terapia"), Bîlc L iviu (Liceul I.M.M.R.), Ben- chea Florin (Liceul „Te­rapia"). Toţi fac naveta la Cluj. M ajoritatea sln t din L ivada şi au părin ţi

onorab ili 0 p a rte d in o- biectele fu ra te au fost as­cunse In vagoane de c la­să afla te în revizie, depu­se la bagaje de mînă, duse la domiciliu sau chiar la şcoală .. D ar n i­m eni n-a observat nim ic suspect, deşi unii d in tre elevi au m ulte absenţe nem otjvate şi s în t cori­genţi la cîteva m aterii. Şi totuşi ei n u constituiau o problem ă pen tru şcoală şl pen tru părinţi.

La Poliţia T.F. ne-am Intlln it cu cei în cauză şi cu părin ţii lor., Constan­tin Budeanu, ta t i i a doi din tre minori, recunoaşte cu seninătate că nu se aştepta la aşa ceva de la

fiii săi, că aveau aaesă to t c e le trebuie. D ar nu Ie-a văzut niciodată carnetele de note şi nu le cunoştea situaţia şcolară. R evin în discuţie vechi Întrebări: 6 um îşi cresc părinţii copiii? Cun» li supraveghează? Ce face şcoala (fiindcă poate face multe!)? Cum Ii formea­ză pe viitorii specialişti? Indiferent de pagubele produse care (sperăm ) vor fî recuperate (din bu­zunarele părinţilor, fireş­te), răm îne pericu lozita-; tea socială a unor aseme­nea fapte.

D ar raidul continuă.

Ion RUS. R adu VIDA'

*n ta ţa gartt Cluj, acrul se pare ca este n a i ta re decît tn sa la de n ţfcptar» Aceste colete n-au a juns Ia destinatari. Fotoi Rada SÎNTEJUDEAN

ADEVARUL = ÎN LIBERTATE: PAGINAI

'-mica

' • C um păr „O ltcit" nou. Te­le lon 3-23-17.,

• Vind a rteparon , fiole. Te­lefon 4-18-56. (8113) -

• Vtnd ap artam en t 2 cam e­ra dependinţe, g a rn itu ră . ca­m eră c o n f in a tă . T urda, calea V ictoriei 126, ap. 28, Inform a­ţii la Dombl A nna. (67)

• Vînd m aşină trico ta t V e- .r i ta s SCO ace, nouă. T urda, str. N arcise lor 8, b loc H, ap . 12- Crişan, orele 17—21. (66)

• C um păr m aşină de trico ­ta t cu carte lâ m arca S lnger _ sau Sil ver, p re fe r cu u n pat. C um păr televizor Sport. T ele­fon 952/1-56-84. (68)

• Vînd batoza tre ie ra t şl trac to r Dleşel. ş a n d ru V asile, sa t V ălişoara, com una L ive­zile. A lba. (69)

• Vînd convenabil v ideore- co rd er NEC nou. Telefon t-64-50. (781» .

• Vlnd T rab an t hycom at, s ta re perfec tă (22.000 k m ). Te­lefon 5-51-56. (7926) ,•■• Vînd convenabil cu p re ­

lu ă r i ra te ap a rtam en t 3 ca­m ere, M ărăşti. In fo rm aţii te ­lefon 4-31-01, orele 16—20.(8001)■>. • Vînd . u rg en t a p a rtam en t 2 cam ere confort, • e ta j XII, M i­r iş t i , cen tra l. Telefon 4-01-57. (7985)

• c u m p ă r casă 2—S cam ere zona A. M ureşanu sau G ri-

: so rescu . T elefon 4-01-28.(8004)

• C um păr garson iera con- , fo rt I, în cartie re le P ata , Ci­

p a riu , G heorghşnl. In fo rm a­ţii te lefon 4-01-46. (8003)

• V în d 'au to tu rism de epocă F ia t Topolino, m odel . 1*39. T elefon 4-59-73. (

• V înd. 18 ol de rasă , cum ­p ă r la ţa ra câsâ m odestă , p re ţ convenab il, 30 km d e Cluj. S tr. M adacs 23, telefon 4-44-46. (8002)

• V înd soba gă tit „V esta", sob& încălz it „S uper“ u n re - cam ler, o rele 16—18, s tr . Lu­to asa n r. 14. (8087)

• Vînd L ada 1200, a sp ira to r ru sesc , g a rn itu ră de hol, m a-

' ş in a de cusu t S anda. Telefon8-50-93. (8092)

• Vînd videocasetofon He- cording, nou . Telefon 8-73-30.(8095)

- « V l n d ru lo tă Felicla 2.800, nefolosită , m o to r barcă 28 CP, b icicletă copil. Telefon 8-10-68. (0029) ■ -, • Vînd TV color T elefunken . In form aţii telefon 4-65-62.(8013)

• V indem convenabil casă .2 c am ere şi hol în Cluj, s trad a , M unteniei m v 23. O ferte de cum părare p ln ă lă d a ta d e 7 aprilie 1990, la telefon 3-02-13.(7301)

• V înd sa u schim b casa p a r ­ticu la ră M ărăşti cu a p a r ta ­m en t cen tra l. T elefon 8-83-32, d upă ora 16. (7604)

• C um păr casâ v acan tă sau loc p en tru co n s tru it cabană , zonă frum oasă, p ln ă la 60 km d e Cluj. v în d converto r Japo­nez nou. In fo rm aţii te lefon6-02-96. (7756)

• Vlnd v ideorecorder N atio ­n al, O 20, v ideom ouvle M 5, lin ie audio M arantz, în ch iriez sau v înd garson ieră nem ob l- la tă M ânăştur, b icicletă Pegas. Telefon 1-90-53, o rele 17—19. (7757)

• V înd v ideo reco rder G old­s ta r sig ila t şl m aşina de sc ris T rium ph, perfec tă sta re . T e- lffo n 8-28-04. (7767)

A Vtnd m obila de tin e re t „N ora*, m asă de televizor, m agnetofon Malale 205, K ash- ta n 1. Telefon 4-97-19. (6828)

• Vlnd trac to r, plug, disc, p re ţ convenabil. S tr. P o taissa" n r . «0, T u rda . Telefon 1-61-10. (0824)

• Vlnd casa în co nstrucţie ,, locu ib ila cu grăd ină tn com u­n a T3aciu. Inform aţii zllnlo18—20, s tr . Cehoslovaciei n r. 4, b loc 30. sc. î n , ap. 62 sa u te - ' lefon 8-86-24. (6821)

• Vtnd a p a ra t p en tru suo de fructe, b ă tu t crem e eto.

'T e le fo n 1-43-43, după ora 18.• Vînd casetofon deck, c d -

350 nou, 3 m otoare, * capete. Telefon 7-89-28, după ora 15. 16811)

• C um păr sufragerie şl ga rn itu ră salon antic. Telefon4-34-C8. (7775)

• Vlnd ta s ta tu ră orig inala pen tru ca lcu la to r personal Spectrum 2X + . Telefon 2-33-02, după om 18. (7795)

« V lnd p lan sc u rt, m arca P e tro f şi b icicletă P egas, cum ­p ă r v io a ră ’ 3/4. T elefon 3-53-95,-

- orele 12—22. (6827)• V ind W olksw agen -1600,

m icrobus. In form aţii P ap p L a- d islau , s tr . K. L iebkunech t n r .2, ca rtie ru l Iris . (8126)

• V lnd ap a rtam en t două ca ­m ere, p a rte r, ca r tie r M ă n ăştu r în aprop iere de BIG. In fo rm a ­ţii telefon 1-21-41, în tre o re le19—21. (6830) -

• Vînd M obra. T elefon8-55-00. (6831)

• Vînd v ideo reco rd er NEC 9053 C1IQ VHS. T elefon 7-40-78. (7016) . . '

• V lnd su frag e rie (12 piese) bu că tă rie (alb , ro şu ) . T e le fo n «-46-48. (7779)

• V înd T ra b a n t 601, c a ro se ­r ie nouă. T elefon 8-96-11.(0836) -

• V înd T ra b a n t 601 acc id en ­ta t. T elefon 8-09-82. (7842)

^ • V înd casă cu g răd in ă . D ej, s tr . P le v n a n r. 11. T elefon1-46-94. (7845)

• V lnd u rg en t şl convenab il a p a r ta m e n t ' con fo rt I , cu S cam ere , s tr . R epublicii n r . 8, b lo c E. ap . 17, C im pia T urz ii. T elefon 6-75-19. (7844)

• V înd convenab il v id eo re­co rd er AIW A G-900, cu te le ­com anda. in fo rm a ţii te lefon 0-93-75. (8043) •

• V înd ca lcu la to r S pec tru m plus cu c a s e to fo n ,c a s e tă şl p rog ram e. T elefon 1-S6-22.(8096)

SCIHMIJ DE LOCUINŢA- • Schim b * cam ere p ro -• p rie ta te d e s ta t, G rigorescu ,

cu 3 cam ere cen tra l, G heor­ghenl, G rlgorescu . T elefon8-85-08, în tre 15—21. (8008) '

• Schim b 2 cam ere M ărăşti p en tru 3 cam era G rigorescu . ;

. Telefon 8-06-03. (6803)• Schim b locu in ţă ICRAL,

com pusă d in u n a cam eră ş i - bucă tă rie , zona c e n tra la , s tr . P au l Chinezul n r . 2, ap . 6. . C er garso n ie ră c o n fo rt I, p r e - ’ fe r ca rtie ru l Z orilo r sa u zo n a

• P lopilor. (6801)• Schim b g arso n ie ră ICRAL

P ia ţa ş te fa n cel M are cu "a- partam en t. v a r ia n te . E xclus M ănăştur. T elefon l-M-81.(6829)

• Schim b g a rso n ie ră con ­fo rt (etaj II) , c a r tie r z o r ilo r . Doreso a p a rtam en t do u ă cam e­re , e ta j n —m , c a r tie re le Z o-, rllo r. P a ta , M ărăşti. T e le fo n3-54-31, o re le 17—21. (7781)

• Schim b (sau cu m p ăr) a - p a rtam en t 2 cam ere co n fo rt ln G heorghenl, cu 4 c a m ere to t în G heorgheni, zona P a ta , A n­d re i M ureşanu . T elefon 4-24-75, în tre o re le 17—21. (7835)

~ • Cedez două a p a r ta m e n te d e s ta t a două c a m e re co n ­fo rt, c a r t ie r G h eorghen i şl P ia ţa A bator, p e n tru 4 cam ere , ca să fam ţlla lă s a u b lo o v e ­chi. T elefon 4-19-18, o re le 18— 20. (192 J/A)

• Schim b 2^-3 c a m e re con ­fo rt u ltra c e n tra l p e 2 lo cu in ţe se p ara te . T elefon 1-85-37.(8023)

• Sch im b g a rso n ie ra co n - > fo r t I, c a r tie ru l M ă răş ti, I.C. R.A.L. cu 2—3 cam ere , ln c a r ­tie ru l Z orilo r. In fo rm a ţii te ­lefon 7-29-45, în tre o re le 16—18, zllnlo. (8039)

î n c h i r i e r i

• C aut p e n tru în c h ir ia t a - ' p a rla m e n t sau v ilă în zona cen tra la . G răd ina b o tan ică sau A ndrei M ureşanu. F am ilia Flio. T elefon 6-92-82. (7927)

• C aut casă — ap a rtam en t, zonă cen tra lă p en tru în ch iria t,2—3 ' cam ere, curte , posib ili­tă ţi g a ra re m aşina . Z llnlo te ­lefon 6-68-97, o ra 8—10, 20—22. - (7988)

• S tuden ţi, cău tăm p e n tru - în ch irie re ap a rtam en t 2—4 ca ­m ere. Telefon 2-07-81, du p ă o- re le 18. (8693)

• C aut p en tru în c h ir ia t garson ieră sau a p a rtam en t cu2 cam ere. O ferte la te lefon4-17-52 sau 5-42-30, d u p ă ore le18. (8026)

PIERDERI• P ie rd u t con trac t lnch irle -

■ re ICRAL, titu la r V oinea M a­riu s. II d ec la r nul. (6839)

• P o tra L lvlu, p ie rd u t car* n e t de m em bru co o p era to r de la cooperativa de c red it P o­ieni, ga ran ţii, t l d ec la r n u l.

. (7o40)• P ierdu t o b ivoliţa de 10

ani. G ăsito ru lu i recom pensa . Rog «ă anun ţa ţi la Hosu F lo­rei, sa t Ciocm anl, n r. 213, Ju­deţu l să la j. (8100)

O P ie rd u t P ipă cleşte v e ri­fica to r RO-89-E.G. O d ec la r nulă. (70)

• V oluşnluo G eorgeta p ie r­d u t leg itim aţie A.A.P.A. Cluj n r. 612/1984. O d ec la r nu ia .(6812)

DIVERSE ,• E x ecu t ru lo u r i „Eslinger*

din lem n, cu te rm e n de ga­ra n ţie . In fo rm a ţii telefon6-19-85.-A d re s a : M atei A rghlr, s a t S â liş te a N o u ă n r . 11, co­m u n a B aciu , Ju d e ţu l Cluj* (637G/B)

0 M editez ‘ m a tem atică cla­se le I—x , s tr . s p e ra n ţe i n r . L T e le fo n 7-30-74. (7734)

• C a u t fem ele p en tru În­g r i ji r e copil în v irs tă de un an . T e le fo n 4-19-18, o rele 18—20, c a r tie ru l G heorghen l. (7924)

• A g en ţia d e v ln ză rl cum pă­r ă r i v ă s tă la d ispoziţie dacă d o r iţi s ă v in d e ţl sau sa cum ­p ă ra ţi o casă , u n ap artam en t. T elefon 1-66-17, în tre orele 10 —22. (8022)'

• D oam nă lib e ră 165/72, 4« an i, .c a u tă p a r te n e r , eventual cu au to tu rism , d e d rum eţie şl ex c u rs ii , p o s t re s ta n t. Oficiul p o ş ta l1 15. (7833)

• A te lie r P .I.N . B aia M are, o fe ră elev ilo r absolvenţi de

. liceu , so n e te (prom oţii) m o- • d e le deoseb ite , policrom ie, h lr - t le c re ta tS , p re ţ avan tajos. T e le fo n 994/3-36-33. (9690)

.§Pece5e-comemorări

• U n u ltim om agiu fos­te i n o as tre colege

ANDREIEE, tre c u ta p rem a­tu r ln e te rn ita te . S incere condo lean ţe , fam ilie i greu În c e rc a te d in p a r te a b i­ro u lu i co n tab ilita te , T era ­p ia . (8101) V

• R egre tăm n espus de m u lt d isp a riţia fu lgeră toa­r e d in v ia ţa a ce le i care a fo s t MARIA MAN. S in­ce re condo lean ţe fam iliei în d o lia te . F am iliile Csapl Io s if ţ i G heorghe Clurtin. (8099) ____ ■■ ■

• S in tem a lă tu r i de d l r ig ln ta n o a s tră V iorica

P o p o v lc l In m area du rere p r ic in u ita d e decesu l m a­m ei sa le . ' E lev ii clasei a V U I-a A , L iceu l „N . B ăl- cescu*. (8098) 1 -

• S in tem a lă tu r i d e co­leg u l n o s tru E m anollă

M an tn aces te clipe de g re a În ce rca re . ColegU de Ia CERO. (8102) ______

• S in tem a lă tu r i d e co­leg a n o a s t r i M arta M orar ln m a re a d u re re p ric in u ita de m o a rte a m am ei d rag i. C olec tivu l d e sa la ria ţi de la I .F .E .T . C luj. (7907)

• S -a Îm p lin it u n an de lac rim i | l d u re re de cind m o a rte a n em iloasă I-a sm u ls d in tre n o i p e Iubi­tu l n o s trn so ţ, ta ta , gi­n e re f i cu m n at AUGUSTIN VASILE COCOŞ. D ragostea n o a s t r i v a fl vcşnlc vie p e n tru su fle tu l Iul bun . S o ţia A na, copiii Bogdan şl C ălin îm p reu n a cu fam . D alca şl O lar. (7444) .

• U n an de Ia trag ica tre c e re tn e te rn ita te a scu m p ei n o a s tre su ro ri şl

cu m n ate FELICIA ALMAŞAN din B erchleş — Cluj. N n te vom u ita n i­c iodată . S urorile , cum naţii ş i f ra ţii . (6813)

• S în tem a lă tu r i d e co­lega n o as tră M ihaela

In d re lca tn m area du re re p ric in u ita de p ie rd erea ta ­tă lu i d rag . Colegii şl d iri­g in ta clasei a V l-a A, de la Şcoala 28. (7915) ____

• S in tem a lă tu r i de. co­legul n o stru A drian

In d re lca tn m area du rere p r ic in u ita de p ie rd ere a ta ­tă lu i d rag . Colegii şl d iri­g in te le clasei a V III-a A, de la Şcoala 28. (7914)

• S in tem a l i tu r l de fa ­m ilia A brudan Ia p ierde­rea g re a su fe rită p rin d e ­

cesu l vecinu lu i n o stru M IHAI. L ocatarii d in A- leea M uscel 10. (7917)

• L acrim i f l d o r Înso­ţesc îm p lin irea a I an i de la ' d u re ro a sa d esp ă rţire de scu m p u l n o s tru so ţ şl ta tă TEO FIL MUREŞAN. D ra­g ostea n o a s tră să -l veghe­ze so m n n l veşn ic . Fam ilia. (7918)

• B irou l executiv şl sa­la r ia ţii U J .C .C . s tn t a lă ­tu r i de d l. BuşIIg w llhelm In n e m ărg in ita d u re re la trcce rca In n efiin ţă a so­ţiei LIVIA. S incere condo­lean ţe fam iliei îndoliate. (410)

• C ern ite g în d u ri m e­m o rie i m in u n a te i colege

LIVIA BUNEA, căsă to rită BUŞLIG . F am ilia O ţetea. (7983)

O A stăzi, f ap rilie , ad u ­cem u n îndo lia t om agiu Iubitu lu i n o stru soţ, ta tă şl bun ic TRAIAN CRIŞAN d in M ărişel, la îm plin irea a 10 an i de cînd o m oarte fu lgeră to are I-a ' cu rm at v iaţa , co m em o rarea relig i­oasă v a avea Ioc dum inică, 8 ap rilie , la b ise rica p a ro ­h ia lă d in Som eşul Rece. F am ilia. (7996) ___________

• în aceste clipe grele p ric in u ite . d e m o artea iu-, b itu lu i tă u ta tă , sin tem cu to ţii a lă tu ri de tine , d ra ­gul n o stru coleg L auren ţiu Ind re lca . C olectivul şl d i­rig in te le clasei a ’X -a D, L iceul de m atem atlcă-flz l- câ n r . 1. (7993) . '

• S intem a lă tu r i de fa ­m ilia BuşIIg w llh e lm tn m area d u re re p ric in u ita de decesul so ţie i ş l m am ei dragi. C olcctivul de m uncă de la C ooperativa de con- sum Gilău . (7992)

• S incere condoleanţe colegilor n o ş tr i, ing .

D aniela M an şl . Em anoll M an Ia trccerea ln nefi­in ţă a Iubite i lo r MARIA MAN. Colegii de la b irou l m ecano-cnergetie şl labo­ra to ru l ce rce ta re , pro lecta- re , P o rţe la n u l C luj. (7991)

• Un u ltim om agiu celui ca re a fo st fra tex şl unch i MIHAI ABRUDAN. N u 11 vom u ita n ic iodată . F am i­liile A b ru d an G avrilă şl Io an . (7986)

• Îm părtăş im d urerea colegei n o as tre M ariana Ind re lca la trece rea tn n e ­fiin ţă a iu b itu lu i e l soţ. Colectivul d ispensare lo r x m -x v i — P ed ia trie .(7931)

• Azi, 4 ap rilie au tr e ­cu t 10 an! g re i cind soţul

m eu iu b ito r şl bun HUTTER (LAJOS)

GYORGY şl-a re d a t su fle­tu l b u n şl c in s tit a to tp u ­tern icu lu i D um nezeu. De a tunci rev ed erea cu el este s in g u ra b u cu rie a su fle tu ­lu i m eu . V eşnic În d u rera ­ta soţie, E dlt. (8090)

• S in tem a lă tu r i de co­lega n o as tră S usana

M ureşan tn m area d u re re p ric in u ită de m o artea ta ­tă lu i d rag . I ţ i transm item sincere condolean ţe . Co­lectivul d e c rea ţie „Som e­şul* C luj. (8024)-

• M ulţum im ee lo r ca re a a fost a lă tu r i de. n o i tn m ărea d u re re p ric in u ită de trece rea fn n e fiin ţă a b u ­n u lu i n o s tru sof, ta tâ f l b u n ic TRAIAN FARAGA

din N ădăşeL F am ilia veş- n le În d u re ra tă . (8019)____ _

• T im pul îm b ră c a t ln d u re re ş l re g re te s -a a ş te r­n u t pes te nem ilo asa t r e ­cere tn n e f iin ţă a d rag ilo r f l d is tin ş ilo r n o ştr i b un ic i

şl p ă r in ţi LUCIA şi MIRCEA POPOVICIU.

P iosu l om ag iu ş l v ia a- m in tlre v â d ă in u i ln su fle ­te le n o as tre . C ătălin , Mo­n ica ş i M iha i Popoviciu . (8016)

• S in tem a lă tu r i de co­legul n o s tru Ion M ocanu tn m area d u re re p ric in u ită de m o artea ta tă lu i său . Colegii de g ru p ă M ontaj g en era l 2, I.M.M.R. „16 F e­b ru arie» . (8041) ________ ■

• M ulţum im , d in suflet tu tu ro r ru d e lo r, p rie ten ilo r, colegilor de se rv ic iu l de Ia depoul de locom otive C.F.R. şt de la secţia M arochină- r le — „C lu jana* , colegilor de fco a lă a l N adlel, ve­c in ilo r şl cu noscu ţilo r - ca­re a u fost a lă tu r i de noi prin- p rezen ţă , flo ri f l cu­v in te de m ing liere la m a­rea d u re re su fe rită p rin p ie rd erea p re m a tu ră a d ra - ’ gel n o as tre so ţii şl m am e CORNELIA PO PA. F am ilia în d u re ra tă . (8031)

• P ios om agiu la şase săp tăm în i de la trece rea tn e te rn ita te - a celui m al bun so ţ, ta ta şl g inere IOAN MATEAŞ. II p u rtăm cu dragoste In . m em oria n o as tră . C om em orarea va avea loc Joi, 5 ap rilie , o ra 18,15 Ia b ise rica Sf. P e tru f l Pavel din G rigorescu . Fam lUa. (8053)

t Cu Inim ile p line de d u re re n e d esp ărţim de Iub ita n o a s tră m am ă fl

b un ică AURELIA CRISTEA, de 80 de an i d in Dej. In m o rm in ta rea a re Ioc azi, I a p r ilie 1990, o ra 15, In C im itiru l m a re d in Dej. Fam ilia C ristea T lbc rlu . (8115)

COOPERATIVA „TRICOTAJUL" CLUJ* cu sediul în str. Brassai Samuel nr. 4 ■

organizează, In data de 9 aprilie 1990, ora 9,00, concurs pentru ocuparea postului de şei birou aprovizionare-des- faccre-transport. încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971 şi a Hotărîrii nr. 5/1974. Cererile se vor depune

- la secretariatul cooperativei p înă la data de 5 aprilie 1990. Inform aţii suplimentare la biroul personal-învăţăm înt.______________ (413)

RESTAURANTUL MILITAR CLUJ

organizează concurs, în data de 24 aprilie 1990, ora 10, pentru ocuparea urm ătoarelor posturi: • şei unitate • 2 barm ani • 2 bufetieri • 10 ospătari (numai băieţi) • 1 bucătar gestionar .» 3 bucătari • 1 bucătar carmangier. Condiţii: domiciliul stabil in municipiul Cluj, studii ne­cesare funcţiei. Alte rela ţii se. pot obţine la sediul uni­tă ţii din str. Eroilor (Dr. P etru Groza) nr. 53, telefon

,1-28-51. (380)

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM G LBJ

organizează excursie lâ BUGUREŞT1 pentru meciul de fotbal DINAMO BUCUREŞTI — ANDERLECHT BRU­XELLES. Perioada: 17—19 aprilie 1990. T erm en . de În­scriere: 6 aprilie 1990. (409) , ( .

I.C.S. METALO-CIIIMICE CLUJstr. Eroilor nr. 21—23, telefon 1-68-08 , 4 ' v ,

vinde, prin licitaţie publică, în ziua de 18 aprilie 1990, ora 10: • un autoturism RENAULT FUEGO • un auto- - turism DAFF • un - autoturism»' MERCEDES • un auto­turism I.M.S. • trei (3) autoturism e WARSAWA 203 • două autoturism e VOLGA M-21. P reţu l de strigare, ca­racteristicile, locul” licitaţiei şi unde pot fi văzute autotu­rismele sînt afişate , la I.(S.S. M etalo-chimice, str. Eroilor nr. 21—23, Pentru a pu tea, participa la licitaţie trebuie depus 10 la sută d in sum a de strigare în contul nr. 30.30.017.01 B.N. S lu j a l I.G.S. Metalo-chimice. (414)

• p ro fu n d Îndurera ţi, s în tem a lă tu r i de lng . Ioan f l F lo rin Câm pean la d is­p a r iţia soţiei f l m am ei d rag i ru g ln d u -l să .p ri­m ească cele m ăi sincere condolean ţe şi În treaga n o a s tră com pasiune. Cole­gU de la D .J.D .P. C luj. (8104) ______

• N em ărg in ită este d u ­re re a n o as tră acum , cind ln p ra g de p rim ăv ară , so­ţu l, ta tă l , socrul şt bun icu l n o s tru p leacă p e d ru m u l veşniciei Ia v îrs tă de 62 an i. B un ă ta tea şl d ragostea cu c a re n e -a în co n ju ra t p ln ă in u ltim ele clipe ale v ie ţii n e v o r răm ine d rag i am in tiri. D um nezeu să -l ie r te . Inm o rm in ta rea Joi,5 ap rilie 1990, In sa tu l F u n ­d ă tu ra . Soţia N azarica, fUl N elu şi Vasile, n u ro rile S anda şl A nuca, nepoatele Io an a şi A ncuţa. (8048)' • Cu Inim ile zdrob ite de d u re re an u n ţam că iub ita f l b u n a n o as tră m am ă şl so a cră MARIĂ STANCIU In v irs tă de 68 dc an i, s-a stin s d in v ia ţă In ziua de2 aprU ie, lăsind vie in su ­fle te le n o astre Im aginea unei v ieţi d ă ru ită cu de­v o tam en t şl Inegalabilă d rag o ste copiilor. Inmor-" m în ta re a va avea loc jo i,5 ap rilie , o rele 14, de la capela M ănăştur. Fam Uia în d u re ra tă . (8111) '

• Cu d u rere ln sufle t a- n u n ţăm înce ta rea d in v ia ­ţă a scum pului n o stru ta ­tă , socru , bunic şi s tră ­b u n ic AXENTE VIŞAN ln v irs tă de. 89 de an i. In- m o rm in ta rca va avea Ioc jo i, 5 ap rilie 1990, o ra 13, sa tu l G ădălln . F iu l, n o ra , nep o tu l cu fam ilia. (8107)

• Cu Inim ile zd rob ite de d u re re an u n ţăm în ce ta rea d in v la ţâ a Iubitei n oastre soţU şl m am e STELIANA CÂMPEAN, tn v irs tă de 50 an i. In m o rm in ta rea a re Ioc azi, 4 ap rilie 1990, o ra 12, d e la capela c im itiru lu i M ănăştu r. A m in tirea ei va ră m in e veşnic tn su fletele n o a s tre Îndolia te . S oţu l Io­nel ş l fiu l F lorin . (8106)

• Cu ad incă d u re re a- n u n ţăm înce ta rea d in v ia ­ţă a Iub itu lu i n o stru so ţ, ta tă , f ra te şl bun ic , ing.. ALEXANDRU CRIŞAN,

fost con feren ţia r Ia F acu l­ta tea d e E lectro tchn ică d in C lu j. Serviciul relig ios va av ea Ioc jo i, 5 ap rilie 1990, o ra 10 Ia capela m are a ci­m itiru lu i C en tral, Ia r în ­h u m a re a la o rele 13, ln c i­m itiru l sa tu lu i M lceştl — T u rd a . F am ilia Îndoliată . (8184) ■___________

m Cu in im ile Îndu rera te , an u n ţă m stin g e re a d in via­ţă , d u p ă o lu n g ă ş l grea su fe rin ţă , la v irs ta de 7« de a n i, a iu b ite i noastre

m am e, su ro r i şt soţii, MARIA RACEANU. Inm or- m tn ta re a v a a v ea loe la c im itiru l C en tra l ln ziua de Joi, 5 a p r ilie 1990, ora12. Fam lU a nem lngtlată .(8014) ________-

• Cu ad in că d u re re , so­ţia şl fUi a n u n ţă Încetarea d in v ia ţă a m u lt iubitu lu i lo r ANANIE FARCAŞ. Ce­rem o n ia de do liu v a avea

,loc jo i, 5 a p r ilie 1990, ln F o a ie ru l Casei U niversita­r ilo r , o ra 10. în h u m area tn c im itiru l C en tra l, o ra 11. (8069) ' - -• Cu d u re re an u n ţăm c i

d rag u l n o s tru fra te , ta tă , b u n ic , cu m n a t ş l socru

ARITON P O P , d in PIglişa, a p leca t d in tre n o i pe d ru m u l veşn ic ie i. înm or- m în ta re a . v a av ea loc Joi,S a p rilie 1990, o ra 11 de Ia capela veche a cim itirului M ăn ăştu r. Fam lUa Îndure­ra tă . (S0S9)

• Cu in im ile zdrobite de d u re re a n u n ţă m încetarea d in v ia ţă , d u p ă o sc u rtă şl g rea su fe rin ţă tn d a ta de2 a p rilie 1990, a scum pei n o a s tre m am e, soacre şl

b u n ic i FELCEA ECATERINA, în v irstă de53 de an i. C hipul el blind ş l b u n ă ta tea sufletească cu ca re n e -a În co n ju ra t vor răm in e v eşn ic ln Inimile n o as tre . In m o rm in ta rea va avea Ioc In d a ta de 5 ap ri­lie 1990, o ra 13, capela I, M ănăştu r. F am . G heorghe. (8144) __________

ICOIEGIUI DE REDACŢIEI tt)« Cârlan (rtdaetot tef). lOon Rsbteonu (redactai ţe l odlunct), Itolon Bara Uoeteiat general d* redacţie). Vot» Chloteanti, Ion

Conttanttneicu, EmO Luea, Ion Rut.

• Azi, 4 ap rilie , s e Im plineso5 a n i d e la m o a r te a surorii n o a s tre MARTA CHIŞ, n âscu - ' ta Fizeşan d in CăUna. Dum­nezeu sâ o ie r te şl sâ se o - d lnn ească ln pace . Din partea fraţilor cu familiile Iosif, Mir­cea, A n ls la f (7930)

• A dunăm frum o ase le a - m ln tiri de an i de zile petre­cu ţi Îm preuna, în tr -u n fcioa om agiu ad u s d -n e l MARIUTA MAN, acum Ia d esp ărţirea p e n tru to td eau n a . S incere con­do lean ţe fam ilie i. ■ . Colectivul secţie i p o rţe lan artlstio .(7099)

• S in tem a lă tu r i d e M ări- o a ra M tndru ln m area d u rere p ric in u ita d e m o a rte a ta tă lu i d rag . V ecinii C ostea, P in tilie B alm oş. (8025)

• s in te m a lă tu r i de colega n o a s tră M ag Ja îen a In m area el d u re re p r ic in u ita de m oar­te a m am ei d ra g i. C olegele de la Conf. fem ei, M agazinul „C entral* . (8017)

Redacţia? ctoJb «tt. Wapoet o» U. T «lefon t-U -t») bulei ocna interioarei secreta rial — US| uotl* «ulturaU — B l I* t t t | problem# to d a l t p eoonomiet — tn . m . m i administraţi» — IU | tipografi* • in . ta . Mina puMtonats m ottme«U t lin Ie. tntn ereM M—U. mnna) ii admlni»tra|t«, «trata «apoea n H. purta»

«.IN , tP rafl 32.348