„Am f\cut Politehnica dedragul p\rin]ilor. De dragulmeu am f\cut tot ce a urmat“

Nr. 88 • 5-11 august 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MMAIL: supliment@polirom.ro

CRONIC| DE CARTE:Bogdan-Alexandru St\nescudespre Trei zile cu mama deFrançois Weyergans, pag. 6-7

SPECTACOLUL S|PT|M~NII:Pesc\ru[ul lui Andrei {erban –premier\ a Capitalei CulturaleEuropene. Un articol deOana Stoica, pag. 15

Citi]i-ne online lawww.supliment.polirom.ro

Cinci debuturicoregrafice preg\tite`n laborator

Pentru c\ românul nu-inici spaniol s\ ia taurul decoarne, nici neam] s\pun\ m`na pe-un ciocanc`nd i se d\r`m\[andramaua [i nici chiarrus s\ c`nte s\n\tos dup\o `nc\ierare zdrav\n\ la obe]ie, ne place s\ credemc\ se apuc\ mai degrab\s\-[i ia `n r`s soarta. S\„dea dume“, s\ „fac\panaram\“.

Presa umoristic\ dintrecut a `nflorit subscrierile unor pamfletarica I.L. Caragiale sau TudorArghezi. Apoi s-a trezitsub un regim c\ruia niciironia fin\ nu-i erape plac.

PAGINILE 10-12

Citi]i un text de Robert B\lan despre prima partea programului „perForming the body“, ce a avut loc la Azuga

PAGINA

2Camelia Nicolescu scrie despre proiectul „Remix!“, pe careRom=nia `l va prezenta la Bienala de la Vene]ia

PAGINA

3

Rom=nia, construit\la Vene]ia.F\r\ pompierism

MTV la 25

de ani Video Killed the Radio Star de la The Baggles a fostprimul videoclip difuzat de MTV pe data de 1 august1981. {i, `ntr-un fel, previziunea li s-a adeverit.

Interviu cu poetulRobert {erban

`n PAGINILE

8-9

„Coolturisme“ de M\d\lina Cocea `n PAGINA 4

Scurt\ istorie a hazului de necaz `n gazetele române[ti

Trecutul sun\ bine

Citi]i un dosar realizat de Andrei Udi[teanu la care particip\ Nicolae Ioni]\, fost caricaturistla „Urzica“, Ioan T. Morar, `n calitatea sa de fost corespondent la „Via]a studen]easc\“, [iPatrick Chappatte, caricaturist pentru „International Herald Tribune“ [i „Le Temps“.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 20062

Lucian Dan TEODOROVICI

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

actualitate ordinea de zi

Robert B\lan

Programul de lucru a foststructurat pe trei module,dintre care dou\ practice

[i unul informa]ional. Celepractice, cel de la Azuga [i celcare va avea loc `n septembrie laBucure[ti (`ntre 1 [i 20 septem-brie), constau `n „reziden]e ar-tistice“ de c`te trei s\pt\m`ni.~ntre ele este integrat un modulal c\rui prim scop este unul in-forma]ional. ~ntre 4 [i 11 au-gust, cei cinci dansatori vor luaparte la Festivalul „ImPuls Tanz“de la Viena. Aici ei vor avea po-sibilitatea s\ vad\ spectacole, s\se `nt`lneasc\ cu coregrafi pres-tigio[i [i s\ participe la dezba-teri despre arta dansului. Toto-dat\, organizatorii festivaluluivienez au facilitat dansatorilorromâni [i accesul la diferiteworkshop-uri.

Interesant este faptul c\ Mi-nisterul Român al Culturii aacordat sprijin, prin Fondul deMobilitate, doar pentru trei din-tre cei cinci participan]i la acestproiect. Florin Fluera[, DanaBalint [i Iuliana Stoenescu au labaz\, to]i, studii de dans. DarIonu] Stana este student `n anulal III-lea la actorie, `n timp ceMihaela Dancs este… medicstomatolog. {i dac\ pentru or-ganizatorii de la Viena a contatmai mult CV-ul impresionant alfiec\ruia dintre ei `n domeniulcoregrafic dec`t meseria de baz\a acestora, pentru func]ionariiromâni se pare c\ `n primul r`ndau contat diplomele. „{i dac\ laMihaela mai `n]eleg c\, da, sto-matologia nu are, `n principiu,nici o leg\tur\ cu coregrafia“,spune Florin Fieroiu, „la Ionu]chiar nu `n]eleg. Actoria are le-g\tur\ cu dansul“.

~n prima etap\, cei cinci auavut posibilitatea s\ experimen-teze. Laboratoarele, conduse [icoordonate de Florin Fieroiu, auurm\rit s\ g\seasc\ noi `n]ele-suri ale no]iunilor de corp, co-regrafie, compozi]ie, dans, per-formativitate corporal\. Abia `nultima zi a workshop-ului de laAzuga, dansatorii au `ncercat s\pun\ cap la cap ce au lucrat timpde dou\ s\pt\m`ni. Unii dintreei [i-au g\sit deja structura vii-torului spectacol, care va aveapremiera `n septembrie.

Conduc\torul de workshop nule impune nimic. „Eu nu s`nt pusaici s\ le spun dac\ e bine saunu ce fac ei“, spune Florin Fie-roiu. „Eu le pot da doar un feed-back. Dac\ s`nt de acord cu cele spun eu, foarte bine. Dac\nu, s`nt liberi s\ lucreze a[acum simt“, a explicat acesta.

Primul modul al laboratoruluide crea]ie coregrafic\„perForming the body“ s-a`ncheiat pe 27 august.Organizat de Asocia]ia Artlink,cu sprijinul coregrafului FlorinFieroiu, acesta `[i propune s\lanseze cinci debuturi coregra-fice, „cinci persoane care auatins nivelul informa]ional `ndomeniul dansului [i care, prinincluderea/ participarea lor `nacest program intensiv delucru, vor fi ajutate s\ accead\la nivelul pre-profesional“.Fiecare dintre ele are obliga]iaca p`n\ la sf`r[itul proiectuluis\ creeze o scurt\ pies\coregrafic\ (15-20 de minute),pe care apoi s\ o prezinte, prinfor]e proprii, de cel pu]in dou\ori `n decursul a 12 luni de ladata conceperii ei.

Somnul PSD-ului

O atitudine devenit\ constant\ `n mass-media, dar [i `n r`ndurile

partidelor aflate la guvernare, este aceea de a considera PSD-ul

aproape exclus din via]a politic\. Alimentat\ [i de inactivitatea apa-

rent\ a partidului condus de Mircea Geoan\, aceast\ atitudine e

oarecum justificat\ dac\ ne referim la pres\, c\ci p`n\ la urm\

presa tr\ie[te din subiectele zilei, [i nu din poten]ialul unor subiecte

viitoare, dar este aproape incon[tient\ [i poate avea efecte grave

dac\ se stabilizeaz\ la nivelurile `nalte ale celor dou\ partide im-

portante care conduc coali]ia de guvernare.

PNL [i PD par `n ultima vreme a exista politic, dincolo de sar-

cina guvern\rii, doar pentru a se faulta reciproc. Ambele se afl\

ba la putere, ba `n opozi]ie, `n func]ie de interesele de moment,

ceea ce creeaz\ senza]ia `n r`ndurile membrilor lor c\ aceste

dou\ partide `[i s`nt suficiente unul altuia ca adversar. {i c\, ori-

cum, `n afara lor, `n arena politic\ nu se mai afl\ nimeni dec`t `n

postur\ de spectator.

~n acest timp, PSD-ul tace. Tace, pentru c\ interesul acestui

partid nu poate fi acum altul dec`t s\ tac\. El are nevoie, `n mo-

mentul de fa]\, nu de aten]ia românilor, ci de uitarea lor. Iar pe baza

acestei uit\ri, PSD `[i propune s\ construiasc\ o nou\ imagine

pentru partid, una care s\ se consolideze `n albia pe care PD-ul,

partid oportunist, dar f\r\ prea mare viziune, dup\ c`te se pare,

a l\sat-o complet liber\: st`nga politic\.

Neav`nd un alt partid de st`nga demn de luat `n seam\ `n a-

far\ de PSD, România are, `n schimb, `n mare parte, un popor

de st`nga. Sau m\car un popor care, `nc\ nescutur`ndu-se de

ideea c\ statul trebuie s\-l ajute indiferent de problemele pe care

le are, este `n majoritate de st`nga f\r\ s-o [tie prea bine. {i, toto-

dat\, un popor care, s-a dovedit `n repetate r`nduri, uit\ cu o u-

[urin]\ [ocant\ uneori, fiind oric`nd capabil s\ se arunce cu entu-

ziasm `ntr-o nou\ eroare, chiar dac\ efectele unei vechi erori simi-

lare `nc\ `l chinuie.

Pornind fie [i numai de la aceste premise, la care se adaug\

`ns\ [i experien]a considerabil\ pe care o are pe scena politicii

române[ti postrevolu]ionare, PSD are toate motivele s\ fie opti-

mist c`nd se refer\ la urm\toarele alegeri. Ba chiar [i alegerile

anticipate au `ncetat s\ mai fie o sperietoare pentru acest partid,

`ntruc`t condi]iile mai sus enun]ate s-au cam `ndeplinit: PSD este

deja singurul partid de st`nga important [i, mai mult, t\cerea `n

care s-a pozi]ionat a contribuit, `ntr-un grad acceptabil, la at`t de

necesara uitare a trecutei guvern\ri a lui N\stase, cu corup]ia [i

incompeten]a ei cu tot. Acum românii s`nt mult mai preocupa]i de

r\zboiul orb dintre B\sescu [i T\riceanu dec`t de vilele [i tablou-

rile fostului premier pesedist.

Nu numai poporul român uit\ `ns\ cu extrem\ u[urin]\, ci [i

politicienii. Conven]ia Democratic\ a f\cut dou\ mari gre[eli de

strategie `n perioada guvern\rii sale: s-a lansat `n enorme scan-

daluri interne [i a ignorat PDSR-ul de atunci, consider`ndu-l prea

devreme o relicv\. C`nd [i-au dat seama de eroare, a fost deja

prea t`rziu. Iar noi am avut de ales `ntre Vadim [i Iliescu. Exact

acelea[i erori le repet\, cu senin\tate, Alian]a. Fr\m`nt\rile inter-

ne nu mai s`nt deloc doar ni[te „fr\m`nt\ri“, dec`t dac\ dorim s\

recurgem la eufemisme. Iar pericolul pe care-l reprezint\ „leul re-

tras s\-[i ling\ r\nile“, adic\ PSD-ul, pare a fi complet ignorat.

Probabil c\ istoria nu se va repeta la milimetru, pentru c\, spre

deosebire de perioada 1996-2000, acum avem un pre[edinte a

c\rui principal\ grij\ e s\ `[i cucereasc\, fie [i prin metode de

showbiz, poporul. R\m`ne de v\zut dac\, baz`ndu-se doar pe ca-

lit\]ile actorice[ti ale pre[edintelui, PD va reu[i s\ str`ng\ destule

voturi la urm\toarele alegeri pentru a juca un rol important al\turi

de PSD. C`t despre liberali, dac\ se vor concentra `n continuare

doar pe lupta cu PD-ul [i vor ignora puterea deocamdat\ latent\

a PSD-ului, s-ar putea s\ viseze la alegerile viitoare s\ prind\ m\-

car acele 13 procente care ast\zi li se par doar o manevr\ de

sondaje pediste.

„perForming the body“ la Azuga

Cinci debuturi coregrafice preg\tite `n laborator

„Arhitectura“ a b\tut„România literar\“

Administra]ia Fondului Cultural Na]ional

(AFCN) a subven]ionat `n acest an 34 de

reviste [i publica]ii culturale din cele 88 de

dosare `nscrise `n concurs, cu o sum\ tota-

l\ de peste 280.000 de lei (2,8 miliarde de

lei vechi). Potrivit AFCN, cea mai mare sub-

ven]ie a primit-o revista „Arhitectura“, edi-

tat\ de Q-Group Proiect SRL (aproape

29.000 de lei). A doua clasat\ este „Ro-

mânia literar\“, care a primit 20.350 de lei,

fa]\ de 90.000 de lei `n 2005. Publica]ia

condus\ de Nicolae Manolescu este urmat\

`n topul subven]iilor de la AFCN de „Cuvân-

tul“ (aproape 19.000 de lei), „Pavilion“ (peste

16.000 lei), editat\ de Asocia]ia Artphoto, [i

revista „Vatra“ (15.750 de lei).

Sesiunea de subven]ii a fost demarat\

de AFCN la 3 aprilie. La `nceputul lunii sep-

tembrie, AFCN va face publice [i titlurile de

carte subven]ionate `n aceast\ sesiune de

finan]are.

Ioan Onisei – de la Cultur\la CNA cu voie de la Iorgulescu

Ministrul Culturii [i Cultelor, Adrian Iorgules-

cu, va renun]a la unul dintre cei trei secre-

tari de stat ai institu]iei pe care o conduce,

un document care certific\ acest lucru fiind

deja transmis Secretariatului General al

Guvernului. Potrivit lui Iorgulescu, MCC nu

poate renun]a la secretarul de stat pentru

Culte, astfel c\ se va alege `ntre Ni]ulescu

[i Onisei. „Domnul Onisei este unul dintre

nominaliza]ii `n vederea plec\rii la CNA, lu-

cru care s-ar `nt`mpla `n octombrie“, a expli-

cat Iorgulescu. Dac\ Onisei ar pleca, nu

s-ar respecta algoritmul impus de Alian]\,

av`nd `n vedere c\ ministrul Adrian Iorgu-

lescu este propus de PNL, la fel ca [i secre-

tarul de stat care ar r\m`ne, Virgil Ni]ulescu.

PE SCURT

Cristian Hadji-Culea, noul directoral Na]ionalului ie[ean

Florin Fluera[, Ionu] Stana, Mihaela Dancs [i Dana Balint

S\pt\m`na `nsc\un\rilor pentru MCC

R\zvan Dinc\, directorul Teatrului „George Ciprian“ din Buz\u, a fost declarat s\pt\m`natrecut\ c`[tig\torul concursului organizat de Ministerul Culturii [i Cultelor (MCC) pentru[efia Teatrului Na]ional de Operet\ „Ion Dacian“ din Bucure[ti. ~n acela[i timp, regizorulCristian Hadji-Culea a c`[tigat concursul organizat de MCC pentru postul de director ge-neral al Teatrului Na]ional din Ia[i, r\mas vacant dup\ demiterea lui Ioan Holban.

Patru arhitec]i [i unsociolog [i-au propus s\remixeze România laBienala de Arhitectur\de la Vene]ia. ConstantinGoagea, CosminaGoagea, {tefanGhenciulescu, JustinBaroncea [i sociologulAna Bleahu au c`[tigatconcursul de proiectepentru reprezentareaRomâniei, `ntre10 septembrie [i18 noiembrie, la ceade-a zecea edi]ie aBienalei de Arhitectur\de la Vene]ia. Comisarulexpozi]iei este arhitectulMarius Marcu-Lep\dat.

Camelia Nicolescu

Proiectul, intitulat „Remix!Dram\ urban\ pentru no-u\ cuburi [i mai mul]i ju-

c\tori“, a fost realizat de Uniu-nea Arhitec]ilor din România, `nparteneriat cu Ministerul Cultu-rii [i Cultelor [i cu InstitutulCultural Român, cu sprijinulCarpatcement. Costurile proiec-tului s-au ridicat la 85.000 deeuro, MCC acoperind 70.000de euro, ICR 10.000, iar Car-patcement 5.000.

„Ne-am pus problema cums\ descriem realitatea româ-neasc\ din ultimii 16 ani, av`nd`n vedere c\ modul `n care lu-crurile au evoluat `n Româniaeste diferit de acela `n care lu-crurile au evoluat `n Occident,totu[i f\r\ s\ semene nici cu lu-mea a treia“, comenteaz\ {tefanGhenciulescu. „Nu am reu[it s\recuper\m mentalitatea de a fa-ce ni[te lucruri `mpreun\“,adaug\ el, f\c`nd diferen]a `ntreceea ce se `nt`mpla la noi `naintede ’89, c`nd trebuia s\ suport\m

realitatea impus\ de altcineva, [iceea ce se `nt`mpl\ acum, c`ndto]i `ncearc\ s\ fac\ ceva, `ns\doar pentru ei `n[i[i. Rezultatuleste ceea ce vedem `n jur, unpeisaj urban nu tocmai ar-monios, din care nu lipsesc p\r-]ile bune: „o dezvoltare a frag-mentelor“, spune Ghenciulescu.

Casa ideal\ e un cub

Imagini urbane ale s\r\ciei l`n-g\ imagini ale bog\]iei; cl\diriimpozante, din o]el [i sticl\,distrug patrimoniul arhitectonic,care rezistase expansiunii uni-formizante a epocii Ceau[escu.Ideea de fragmente distincte st\la baza proiectului „Remix!“.Cei care au lucrat la el au vruts\ evite cele dou\ extreme `n carecade, de cele mai multe ori,prezentarea României pentrustr\ini: pompierismul, cu toatecli[eele posibile – ospitalitate,mun]i [i c`mpii, mare, delt\ etc. –,[i mizerabilismul, prezentareaRomâniei `n negru [i gri, careeste o re]et\ a succesului, dar i-real\. „Remix!“ adun\ imaginidiferite ale României: cl\diricu care ar trebui s\ ne m`ndrim,dar [i case cu turnule]e str\lu-citoare; natur\ apetisant\, dar[i str\zi desfundate; elegan]\,dar [i s\r\cie.

Proiectul a fost g`ndit ca unjoc, care nu se poate desf\[uradec`t cu implicarea total\ a vizi-tatorului. Acesta are la dispozi-]ie nou\ cuburi, cu probleme

arz\toare ale României: casa i-deal\, satul, natura, timpul li-ber, mobilitatea, simboluri aleRomâniei (ce se poate reprezen-ta pe o cartolin\ din România),deciziile asupra peisajului ur-ban, unde te sim]i „acas\“, do-meniul public. Fiecare dintreaceste teme, deci fiecare dintrecuburi, are patru variante der\spuns, de fapt patru decizii in-dividuale de reprezentare aspa]iului public. ~n func]ie devarianta care `l reprezint\ celmai bine, vizitatorul a[az\ fie-care dintre cuburi pe o mas\.Alegerile sale s`nt `nregistratede un computer, care la sf`r[itulexperimentului `i livreaz\ vizi-tatorului imaginea României,a[a cum a construit-o el din cu-buri. Fiecare vizitator prime[teun print, `n care este schi]atprofilul viitor al României, f\-cut dup\ op]iunile sale. Pe printexist\ [i o compara]ie `ntre ale-gerile f\cute de el, alegerile ce-lor dinaintea sa [i alegerile vizi-tatorilor români. „Ideea joculuia fost aceea de implicare. Fieca-re dintre noi ar trebui s\ se im-plice `n urbanism, care nu mai edoar treaba speciali[tilor“, maispune {tefan Ghenciulescu.

Autorit\]ile române au fostmai interesate

„Remix!“ nu este un proiect dearhitectur\ [i at`t, ci o combi-na]ie `ntre un proiect artistic [iunul sociologic. De la `nceputul

anului se lucreaz\, iar catalogulpentru Bienal\ a fost realizat pebaza unei cercet\ri sociologicela care au contribuit 20 de per-soane. Comisarul expozi]iei,Marius Marcu-Lep\dat, credec\ acest catalog „va fi un instru-ment de lucru necesar pentrucei care vor fi interesa]i de Ro-mânia `n viitor“.

Cei care vor intra `n Pavilio-nul României de la Vene]ia voravea la dispozi]ie mult\ infor-ma]ie despre România. Dac\ jo-cul cu cele nou\ cuburi de car-ton [i catalogul le vor st`rni in-teresul, pot petrece `n Pavilionc`teva ore bune, deschiz`nd ser-tarele cu imagini, date desprerealit\]ile contemporane româ-ne[ti.

„Interesul autorit\]ilor fa]\de Bienala de Arhitectur\ de laVene]ia a fost anul acesta maimare dec`t `n al]i ani“, observ\Constantin Goagea. Arhitec]iicare au lucrat la „Remix!“ sepl`ng `ns\ de procedurile biro-cratice de la MCC, din cauzac\rora banii au venit prea t`rziu.Din punctul lor de vedere, MCCar trebui s\ `nceap\ s\ se ocupede participarea României la vii-toarea edi]ie a Bienalei imediatcum se termin\ aceasta. Mai a-les c\ România ar putea profitadin plin de faptul c\ de]ine unpavilion la Vene]ia, lucru cu carenu se pot l\uda dec`t 30 de sta-te din `ntreaga lume.

România particip\ la Bienala de Arhitectur\ de la Vene]ia din 1992, iar prima edi]ie a acesteia afost `n 1980. Comisarul primei expozi]ii a României aici a fost {tefan Lungu, care acum este dep\rere c\ `n tot acest timp lucrurile s-au schimbat `n bine `n arhitectura din România.

Prima bienal\ de la Vene]ia a fost de arte plastice, `n 1895, celelalte arte – filmul, dansul, tea-trul – ajung`nd `n ora[ul italian abia `n anii ’30 ai secolului trecut. „Cei care conteaz\ cu adev\rat`n arhitectur\ trec pe la Bienala de la Vene]ia“, spune comisarul expozi]iei din acest an, MariusMarcu-Lep\dat.

pop-culturaSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 3

)

Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

ordinea de zi actualitate

Cum ne-am salvat decomunism prin consumism (II)

~mi amintesc clar ziua – de fapt, noaptea – `n care la televiziuneaiugoslav\ s-a difuzat Ultimul tango la Paris. {i ziua de dup\. Aproa-pe tot satul – nu exagerez! – transmitea prin telefonul f\r\ fir c\disear\ o s\ fie filmul \sta tare, cu scene fierbin]i [i tot restul. Iardup\ ce lumea s-a l\murit cum e cu tangoul, a doua zi aproapeto]i comentau respectivul film [i mai ales scena cu sexul anal. Lacolectiv, la [coal\, pe strad\ auzeai brusc pe cineva cu `ntrebareamagic\: „Ai v\zut azi-noapte...?“. {i discu]ia `ncepea. Momentulcel mai subversiv – [i inevitabil – al comentariilor era cel legat descena amintit\, mai exact de lubrifierea cu unt: „Uite al dracului cefac \[tia cu untu’!“. „P\i da, c\ la ei nu-i pe cartel\! S\ fi avut unpachet pe lun\, o mai freca \la pe gagic\ cu unt pe cur?“

Din punctul \sta de vedere, televiziunile române postrevo-lu]ionare nu m-au impresionat foarte tare. Cheers se difuzeaz\ [iacum, la peste dou\zeci de ani de c`nd am v\zut primele episoade.Nimic nou. Nu c\ nu mi-ar pl\cea... Ba chiar m-a[ bucura dac\

vreun post TV ar `ncerca s\ testeze pe pia]\ Allo, Allo, eventual`n locul insipidelor sitcomuri autohtone.

P`n\ [i reclamele de acum `ncep s\ semene cu cele din Iugo-slavia de atunci. Cu o singur\ diferen]\: pe vremea aceea recla-mele difuzate de iugoslavi nu ne enervau. Vedeam reclame la Coca-Cola, mereu bine f\cute, [i ne apuca pofta de sucul de neg\sit lanoi (dar pe care mamele noastre ni-l mai aduceau c`nd mergeau`n Iugoslavia), reclame la blugi, la ciocolate [i cafea, la ma[ini cumnu vedeai pe str\zile noastre... {i, crede]i-m\, cine a v\zut a[aceva nu mai poate crede gogori]a cu capitalismul putred [i comu-nismul egalitarist. Nici nostalgii dup\ acea epoc\ nu poate s\ aib\.Eventual dup\ nop]ile pierdute cu prietenii a[a, f\r\ griji, `ntr-ovreme c`nd ni se p\rea c\ putem face orice [i putem ob]ine orice.

C\ci, a[a cum am povestit `n alt\ parte (adic\ `n Cartea roz acomunismului), toate imaginile astea ale bun\st\rii capitalismuluiacceptat de liderul iugoslavilor, Iosip Broz Tito, nu r\m`neau simpleimagini transmise prin televizorul cu care – dup\ cum am `nv\]at`n anii ’90 – se poate min]i poporul. Locuitorii din zona de grani]\puteau trece `n Iugoslavia cu a[a-numitul „permis de mic trafic“[i aduceau de acolo obiectele ce creau prestigiu social [i f\ceauconexiunea cu capitalismul: blugi [i geci de piele ]intate, gheteAdidas, Nike ori Puma, ]ig\ri str\ine sau iugoslave, Coca-Cola, elec-trocasnice f\cute sub licen]\, chiar televizoare, frigidere [i l\zi frigo-rifice. Desigur, toate astea se petreceau ̀ ntr-un regim de semi-ile-galitate, iar pentru achizi]iile mai mari complicitatea pl\tit\ a va-me[ilor era obligatorie. Dar, `ntr-un fel sau altul, ajungeam s\ mi-rosim Occidentul [i s\ vedem c`t de „nociv“ e capitalismul `ncompara]ie cu comunismul de tip nord-coreean al lui Nicolae Ceau-[escu. De aceea am r\mas teribil de uimit [i de valul de antia-mericanism (cu accente mai dure sau mai bemolate) din Româ-nia contemporan\, [i de nostalgia cretin\ – altfel nu pot s\-i spun –care, `ntr-un concurs lansat de Televiziunea Român\ [i av`nd catem\ nominalizarea unor „Mari Români“, l-a adus pe fostul dicta-tor Nicolae Ceau[escu, un paranoic aproape analfabet [i decre-pit, pe pozi]ia a unsprezecea.

Vede]i, `ntr-un fel pe noi nu cultura `nalt\ sau con[tiin]a poli-tic\ dezvoltat\ prin Radio Europa Liber\, ci consumismul ne-asalvat de comunism. Ne-a oferit un loc de refugiu [i acolo ne-aar\tat fa]a vesel\ a societ\]ii de consum. Am v\zut `nc\ de atunci –chiar pe televizoare alb-negru – c\, oric`te p\cate ar avea ea,m\car are culoare. {i nimeni n-o s\ ne conving\ vreodat\ c\, defapt, cenu[iul pentru to]i e cea mai bun\ op]iune.

România se construie[tela Vene]ia. F\r\ pompierism

„Vene]ia devine unproiect de marketingpolitic, de care profit\tot mai multe state. Ceicare nu au un pavilionpl\tesc bani greipentru a veni laVene]ia, unii expun [i`n aer liber. Totodat\,nivelul Bienalei estefoarte ridicat, publiculeste foarte numeros,dar nu este low.“

Constantin Goagea,arhitect Astfel va ar\ta Pavilionul României de la Bienala vene]ian\

Era o vreme `n care `miprogramam mesele `nfunc]ie de emisiunile MTV.Nici o ie[ire `n ora[ nuputea fi mai important\dec`t „Hangin’ Out“ cuDavina sau topul celor maicerute melodii din fiecare zi –„Dial MTV“. Vacan]ele trebuiau`nghesuite `ntre MTV VideoAwards, MTV Movie Awards[i MTV Music Awards [i tarem\ mai enervam c`nd mamale `ncurca denumirile. Amcrescut cu Beavis [i Butthead,cu Unplugged de la Nirvana [icu Britney Spears c`nt`nd pescen\ `nf\[urat\ `ntr-un [arpe.

Alte dansuri,alte bucuriiAm promis c\ o s\ v\ povestesc [i s\pt\m`na asta despre cum

te poate smulge o d\n]uial\ din sm`rcul celei mai negre am\r\-

ciuni. M\ ]in de cuv`nt [i zv`cnesc cu patru amintiri scurte. Una

din copil\rie, una de pe la 50 de ani [i dou\ mai proaspete.

1. Stau cu spatele la o oglind\ mare c`t un perete, cu ochii `n

lacrimi. Am vreo nou\ ani [i s`nt praf. Scena se petrece `n Ti-

mi[oara, pe strada V\c\rescu, `ntr-un apartament vechi. Doamna

Moschli, fost\ balerin\, `ncearc\ zadarnic de trei ori s\-mi ridice

piciorul drept pe o bar\ [i s\ m\ aplece peste el cu bra]ele `n-

tinse. ~i spune mamei cu p\rere de r\u c\ n-are nici un rost s\

m\ `nscrie la [coala ei de balet fiindc\-s cam pipernicit\. M\ b`n-

tuie presim]irea c\ n-o s\ ajung niciodat\ leb\da alb\ cu a[a un

corp. Brusc am o str\lumin\tur\: s`nt sigur\ c\ n-o s\ fiu nici m\-

car lebedele mici cu poreclele Chi[ti, Pi[pi, Andibandi at`rnate ca

ni[te tinichele de mine. Ies din sufrageria transformat\ `n sal\ de

balet cu coada `ntre picioare, abia nimerind treptele [i `nfr`-

n`ndu-m\ cu greu s\ nu izbucnesc `n pl`ns. O iau pe mama de

m`n\ [i b`r`i resemnat\ hai la palat. Ne oprim cu tramvaiul 1 `n

fa]a Sfatului Popular, la Palatul Pionierilor. Urc\m la etaj [i ajun-

gem pe un palier cu trei u[i. Pe fiecare e c`te o bucat\ de carton

scris\ cu creion chimic: balet, gimnastic\, dansuri populare. O

deschid pe prima. Vreo zece fete cu fusti]e, maieuri [i cipici albi

stau aplecate ca ni[te lebede moarte peste piciorul drept `ntins

`n [pagat pe-o bar\ de la l`ng\ peretele din oglinzi. Tr`ntesc re-

pede u[a. O deschid pe a doua. Vreo dou\zeci de fete `n chilo]i,

maieuri [i cipici albi tocmai fac icnind podul [i-[i scot capul prin-

tre picioare. Tr`ntesc repede u[a. O deschid pe a treia. Vreo zece

perechi de fete [i b\ie]i danseaz\ chiuind de mama focului polca.

B\ie]ii au pantaloni negri, c\m\[i albe [i un fel de cravat\ scurt\

la g`t, iar fetele poart\ o m`ndre]e de fuste lungi, `nfoiate, `n toate

culorile bomboanelor de m\tase. Stau ca tr\znit\ de vraj\ `n prag,

`n timp ce mama m\ `mpinge u[or de la spate. Atunci instructoarea

las\ jos acordeonul, zice pauz\, iar copiii abia se pot opri, g`f`ind

[i r`z`nd. Ea se apropie de mine, `mi pune o m`n\ pe um\r [i-mi

spune aici s`nt dansurile popoarelor, `]i place? Dau din cap p`n\

aproape mi-l smulg. Vrei s\-]i caut o pereche? Iar dau din cap

semn c\ da, p`n\ ame]esc. Atunci hai. M\ ia de m`n\, m\ duce

`ntr-o c\m\ru]\ unde miroase a teni[i, `mi d\ un jupon lung, scro-

bit, o fust\ albastru deschis din saten, un [or] mic negru, un [al

tot negru, cu franjuri, o pereche de cipici albi [i m\ a[az\ `n r`nd,

pereche cu un b\iat cl\p\ug. ~[i pune acordeonul, polca salt\ pe

clape, iar eu ]op\i fericit\ al\turi de cl\p\ug, cu gura p`n\ la u-

rechi, `n linie dreapt\ [i-n cerc p`n\ ni se taie la to]i r\suflarea.

Nici nu bag de seam\ c\ mama a plecat. M\ `ntorc singur\ acas\

cu tramvaiul 6 [i, cu toate c\-i deja sear\, nu mi-e fric\. De la col]ul

str\zii p`n\ la poart\ vin `n pas s\lt\re] de polc\, l\l\ind `n gura

mare o-di-ri-di o-di-ri-di-di-na o-di-ri-di-din-na u-ha, f\r\ s\-mi pese

de foxterierul negru al fra]ilor Galambo[ care m\ latr\ `n draci.

2. Stau cu fa]a la o oglind\ prins\ `n [uruburi printre rafturi, cu

ochii `n lacrimi. Am vreo 50 de ani [i s`nt pulbere. Scena se pe-

trece la New York, `n East Village, `ntr-un magazin vintage, unde

Oana tocmai ajut\ dou\ doamne `n v`rst\, elegante, s\-[i potri-

veasc\ p\l\riile cu boruri mari, apoi trece la un cuplu de nem]i, `i

sf\tuie[te s\ aleag\ ceva din anii ’40, iar celor doi fl\c\i ro[co-

vani le `nfund\ pe sc\f`rlii c`te un borsalino [i-mi arunc\ pe furi[

o privire prin oglind\. ~n zori eu m\ `ntorc acas\, `n România, iar

ea mai r\m`ne doi ani, s\-[i termine [coala. M\ g`ndesc c\ pra-

ful s-a ales de noi, c\ n-o s-o mai v\d cine [tie c`t\ vreme, c\ s-a

schimbat, c\ munce[te pe br`nci. O v\d c\ m\ vede [i o aud cum

zice c\man mam ci\r ap. Abia pricep [i-ntreb hm`? cu-o disperare

de parc\-ar fi sf`r[itul lumii, p`n\ vine `n spatele meu, m\ prinde

`n bra]e [i chicote[te hai mami coada sus. Nu-mi vine s\ r`d de-

loc. Atunci `mi alege un chipiu ro[u, mi-l `ndeas\ pe cap [i fuge

s\ `nt`mpine patru gr\s\lane tinere [i tuciurii `mbr\cate `n culori

]ip\toare. Ele `ncearc\ p\l\rii de soare, [epci, bonete, caschete,

b\[ti, `n timp ce prin boxe `ncepe s\ duduie Bruce Springsteen,

cu I’m on Fire. M\ uit `n oglind\ [i m\ umfl\ r`sul de cum pot

s-ar\t. Dau ochii roat\ s\ nu se ca[te cineva la mine [i le v\d pe

cele patru cum prind s\ se b`]`ie `n ritmul muzicii, o v\d pe Oana

cum le ]ine isonul, `i v\d pe nem]i cum ]op\ie [i chiuie lung, le

v\d pe cele dou\ doamne cum trop\ie u[urel, `i v\d pe b\ie]ii cu

borsalino cum se dezl\n]uie, m\ v\d cum `mi dau chipiul pe

ceaf\, cum bat din palme [i m\ mi[c `n ritm, cum deodat\ m\ ia

un fel de bucurie nebuneasc\ [i `ncep s\ treier prin magazin `n

pas de dans, printre rafturi, pe l`ng\ vitrin\, oglind\ [i pult, al\turi

de ceilal]i, abia ating`ndu-ne, ca-n trans\, ca printr-o cea]\, ca

printre lacrimi, ca-ntr-un tablou impresionist, ca-n Umbrelele din

Cherbourg, ca `n vis.

pop-cultura teorie [i practic\

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 20064

)

Adriana BABE}I

SECRETUL ADRIANEI

Pe 1 august, MTV a `mpli-nit 25 de ani. {i dac\ ceimai mul]i se uit\ `napoi,

pentru a enumera momentelememorabile, al]ii `ntrez\resc unviitor cu multe semne de `ntre-bare.

Responsabil de `nflorireachirurgiei plastice

Video Killed the Radio Star dela The Baggles a fost primul vi-deoclip difuzat de MTV pe datade 1 august 1981. {i, `ntr-un fel,previziunea li s-a adeverit. Chiardac\ la vremea respectiv\ uncanal de televiziune dedicat mu-zicii p\rea o nebunie curat\,MTV-ul a schimbat pentru tot-deauna conceptul de celebritate.Se spune c\ MTV-ul a fost „vi-novat“ pentru faptul c\ vedetele au`nceput s\ fac\ opera]ii estetice,s\ cheltuie bani enormi pe haine

de designer [is\ aib\ trei-

patru r`nduri de responsabilide look `n staff-ul lor.

La 25 de ani de existen]\ aMTV-ului, nu pu]ine s`nt mo-mentele care au f\cut istorie, u-nele dintre ele intr`nd [i `n ceaprivat\ a existen]ei fiec\ruia.

~n 1983, Michael Jacksondevenea primul artist de culoareal c\rui videoclip era difuzat deMTV. ~n acela[i an, postul deteleviziune american `i dezv\lu-ia pe membrii forma]iei Kiss f\-r\ celebrul lor machiaj – valuri-le st`rnite de eveniment au gene-rat v`nz\ri record ale albumelor[i biletelor la concerte.

„The New York Magazine“scrie c\ MTV-ul a f\cut posibil\celebritatea Madonnei – de lacontroversata apari]ie ca o vo-luptuoas\ virgin\ pe scena Pre-miilor MTV p`n\ la promovareanenum\ratelor reinvent\ri de i-magine ale artistei.

~n 1988, MTV a difuzat pri-ma edi]ie a emisiunii

„Yo! MTV Raps“,dup\ ani `ntregi deignorare a fenome-nului hip-hop dinsuburbiile Ameri-cii. Tot postului demuzic\ i s-a mul]u-

mit c\ a impus „corci-tura“ rap [i rock, prin

Aerosmith [i RunDMC – din acelmoment, rap-ul nua mai fost conside-rat un fenomen ex-

clusiv „negru“.

A inventat reality-show-uul [i l-a

reinventat pe OzzyDac\ ini]ial formatulpostului de televiziune

se baza pe difu-zarea aproape ne`ntre-

rupt\ a videoclipurilor,MTV a `nceput rapid s\`[i produc\ propriile emi-siuni, ale c\ror cadre st`r-nesc amintiri din tinere]eafiec\ruia. „Real World“ afost primul reality-show allumii, `nainte de apari]ialui „Big Brother“ sau„Survivor“. „The Osbour-nes“, un reality-show cufamilia lui Ozzy Osbourne, [i„Newlyweds“, o emisiune de-spre via]a de cuplu a dou\ vede-te pop, ne-au determinat s\ pri-vim din coada ochiului sprevia]a celor boga]i [i celebri.

Beavis and Butthead [i Dariane-au lini[tit: nu eram singuriinebuni din lume. Ba chiar dac\eram cu adev\rat nebuni, s-aug\sit al]ii [i mai [i dec`t noi:Tom Green, care le f\cea tot fe-lul de farse oamenilor de pestrad\ [i p\rin]ilor; echipa de la„Jackass“, cei `n stare s\ practi-ce skatingul cu patine legate degenunchi sau s\ se lege de ma-cara pentru a se tr`nti de diverseobiecte de beton din jur. La po-lul opus se afl\ campania„choose or lose“ organizat\pentru a determina tinerii s\ vo-teze `n alegerile preziden]ialedin 1992 [i despre care se spunec\ ar fi mobilizat peste 25 demilioane de americani. BillClinton i-a mul]umit postului deteleviziune pentru faptul c\ l-aajutat s\ c`[tige alegerile. Mai `nglum\, mai `n serios, se spunedespre MTV c\ ar fi `nfr`nt`nsu[i comunismul: MTV Euro-pe s-a difuzat pentru prima dat\`n Berlinul de Est pe 7 noiem-brie 1989, iar la dou\ zile ac\zut prima c\r\mid\ din cele-brul Zid al Berlinului.

M\d\lina COCEA

COOLTURISME

MTV la 25 de ani[i mul]i `nainteMTV la 25 de ani[i mul]i `nainte

Beavis and Butthead,m\rci inconfundabile ale MTV-ului

B\t\liacu iPod

La vremea lui, MTV-ul a fostrevolu]ionar. La vremeanoastr\, MTV-ul a fost `nplutonul de prim\ linie alpop-culturii.

Acum se lupt\ s\ `[iasigure cota de audien]\`ntr-un peisaj mediatic `n caremuzica nu se mai ascult\ latelevizor, ci `n c\[tile iPoduluipersonal sau direct de petelefonul mobil.

La r`ndul lor, arti[tiiprefer\ s\ se `ndrepte sprenoile media, cu clipuri videospeciale pentru mobile, `[iposteaz\ produc]iile peYouTube – un site careg\zduie[te clipuri realizatechiar de public [i sepromoveaz\ prin re]elele deprieteni de pe My Space.

„The Guardian“ scria c\ `nanii ’80 MTV-ul era cel carespunea ce este [i ce nu esteun hit. Acum Internetul ofer\o gam\ infinit\ de alegeri, `nmaterie de muzic\, programe,[tiri [i orice altceva.

Concluzia cea mai trist\:dac\ to]i [tim hiturile luiMichael Jackson, trebuies\-i mul]umim MTV-ului; dac\genera]ia urm\toare nu vaavea amintiri comune desprehiturile sau emisiunilecopil\riei, trebuie s\ `imul]umim Internetului.

carteSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 5

teorie [i practic\ pop-cultura)

Florin L|Z|RESCU (flazarescu@gmail.com)

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Un fapt inedit se `nt`mpl\ `n a-ceast\ lung\ s\pt\m`n\ fierbinte,c\ci n-am de g`nd s\ scriu de-spre b\l\rii, frunze [i alte lu-cruri care nu v\ intereseaz\ c`-tu[i de pu]in, cu toate c\ uneorile citi]i z`mbind, alteori serio[i[i rareori deloc. De data aceasta,`mpotriva [i `n ciuda rubricii [ia titulaturii ei, voi scrie despre o`ntrebare pe care mi-o adreseaz\toat\ lumea, dar absolut to]i ceicare nu-mi s`nt suficient deapropia]i ca s\-[i r\spund\ sin-guri:„Cum de nu s`nte]i pe lito-ral?“. Ei bine, doi ani la r`ndam stat pe litoral `n sezonul esti-val, mai `n sc`rb\, ca rechinii,du[i cu z\h\relul de c\tre suro-gatul nostru de impresar, Costel(`[i zice Costi, e gras, brunet,cu fa]a de un rotund aproapeperfect, dac\-l vede]i v\ rog scui-pa]i-l). Pe litoral se `nt`mpl\ lu-crurile `n felul urm\tor.

Exist\ foarte multe hoteluri[i terase care, pentru un plus declientel\, organizeaz\ sear\ desear\ diverse programe artistice,`n care se includ numere de sca-matorie, dans, concursuri, c`nte-ce [i voie bun\. Ura! Consuma-torul st\ la mas\, se h\h\ie, iacina [i se simte bine, deci maivine [i m`ine. C`nt\re]ii care vin[i presteaz\ aici fie s`nt prietenicu cineva din conducere, fie s`ntdatori cuiva din conducere, fies`nt foarte tineri [i `n curs de a-firmare, fie le e foame. Vin `n

toate formele. {i arti[ti mici-mici,care sper\ c\ vara asta or s\scoat\ [i ei primul videoclip, [iarti[ti vechi, din alte timpuri,despre care te `ntrebi uneori dince tr\iesc. Majoritatea s`nt sezo-nieri. Vin, a[teapt\ cumin]i r`n-dul la program [i, ̀ ntre dou\ mo-mente de dans, se introduc [i eipe scen\ cu trei piese playback-uite, magistral jucate pe fa]\. Iaubanii, foarte pu]ini, propor]ionalcu presta]ia, [i pleac\ la ur-m\toarea teras\, dac\ au unde.Fiind cam aglomerat, se mai `n-t`mpl\ [i seri uscate, f\r\ preamult\ briz\. Dar dac\ presteaz\jum\tate din s\pt\m`n\, le ajungde gazd\, de shaworme [i de-ointrare la AquaMagic. Dac\ re-u[esc s\ ob]in\ vreun barter degenul presta]ie gratis contra mas\sau cazare, trecem la nivelul doi.Deja locuim la hotel [i/sau m`n-c\m la restaurant. Dac\ se maiofer\ vreo discotec\ sau club s\fac\ un concert `ntreg, oricumsubpl\tit, datorit\ pie]ei supra-saturate de arti[ti, e deja preabine. Vorbim aici numai desprearti[tii la mod\, upgrada]i [i cupublicitatea semnat\ la zi. Iar dac\d\ Domnul [i, cu m`na lui atotpu-ternic\, ia artistul de ceaf\ [i-larunc\ h\\\t, c`t colo, ̀ n interio-rul ]\rii, la vreun festival al berii,atunci s\ zic\ amin [i s\ fac\cruce. Mai venim [i data viitoare.Ce frumos e anotimpul vara!

Bobo

Alex SAVITESCU

LA LOC teleCOMANDA

Suplimentul lui JUP Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

Drag\ Mafie,

Afla]i despre mine c\ s`nt bine,s\n\tos, ceea ce `mi doresc [idup\ ce ve]i citi r`ndurile de fa]\.M-am g`ndit s\ v\ scriu av`ndconvingerea c\ s`nte]i cea maiserioas\ [i mai func]ional\ insti-tu]ie din ]ara asta. {tiu c\ dumnea-voastr\ reprezenta]i un sistem pusla punct, structurat pe principiitemeinice, `n care separa]ia pu-terilor e clar\, c\ v\ respecta]ilegile, fie acestea chiar [i ne-scrise. Mai [tiu c\ dumneavoas-tr\ nu v\ juca]i cu planurile deviitor, c\ le ave]i formulate cuaten]ie – pe termen scurt, mediu[i lung – [i c\ nu v\ l\sa]i p`n\nu le duce]i la cap\t. Pe scurt,v\ [tiu de profesioni[ti. Am `n-credere c\-mi ve]i acorda o mic\parte din timpul dumneavoastr\extrem de limitat [i ve]i ascultarug\mintea mea.

S`nt un om de cultur\, caretr\ie[te `ntr-un ora[ al culturii.S\ nu v\ mire! Solicitarea meavizeaz\, pe de o parte, interesulgeneral al urbei, pe de alta –dup\ cum v\ voi explica `n celece urmeaz\ –, pe cel al intelec-

tualilor ie[eni. Cultural, nu st\mr\u. Avem un mediu universitarpropice produc]iei sporite deabsolven]i, avem edituri, revistede specialitate, personalit\]i, ve-dete [i politicieni, avem pres\,avem – slav\ Domnului – arti[ti.Dar, `n plus, avem [i o pro-blem\ cu fotbalul.

O s\ m\ `ntreba]i ce leg\tur\are cultura cu fotbalul. P\i, camare. O echip\ frunta[\ `n primalig\, `n cupele europene, nu edoar visul – suprarealist, poate –al unui muncitor din fabric\, ci[i al multor intelectuali ie[eni.Cel pu]in pentru mine, un umilscriitor, participarea la meciuri-le din dealul Copoului e poeziecurat\. Nu mai zic de imagineaora[ului `ntre celelalte din ]ar\.O victorie contra echipei Steauapoart\ faima ora[ului mai binedec`t zece romane la un loc.

Dup\ ce s-a zb\tut – [i b\tut,la propriu – prin diviziile infe-rioare ani la r`nd, PolitehnicaIa[i activeaz\ de trei sezoane `nprima divizie a fotbalului româ-nesc. La `nceput, c`t a func]io-nat perfect ca ma[in\rie de adus

voturi, primarul ora[ului, Gheor-ghe Nichita, a sus]inut-o din totsufletul lui mare c`t bugetul Ia-[ului. Nu-i vorb\, a sus]inut-o [ipe urm\, dar mai cu jum\tate desuflet (s\ nu retrogradeze, darnici s\ atrag\ aten]ia vreunui in-vestitor privat). P`n\ d\un\zi,c`nd prefectul Radu Pris\carus-a g`ndit s\ i-o coac\ primaru-lui, bloc`nd fondurile de la bu-get pentru Poli Ia[i. Acum, e-chipa – care, de bine-de r\u, areo formul\ stabil\ [i nu ]i-e ru-[ine s\ ie[i cu ea `n lume – `[id\ sufletul pe c`mpul de lupt\dintre primar [i prefect. S-a a-juns ca dup\ ce, `n prima etap\,b\ie]ii au c`[tigat `n deplasare,banii de prim\ s\-i dea antreno-rul Ionu] Popa din buzunar. ~ncalitate de cet\]ean al mareluiIa[i, mi-e ru[ine de asta.

De aceea, drag\ Mafie, v\rog s\ pune]i cap\t debandadeiadministrative [i s\ cump\ra]i e-chipa de fotbal Politehnica Ia[i.Chiar nu se g\se[te printredumneavoastr\ un om serios, cuini]iativ\ [i cu afaceri prin zo-n\? Ce ave]i de c`[tigat din as-

ta? P\i, astfel, banii dumnea-voastr\ pot fi sp\la]i mai u[or.Impozitul la stat nu va mai fi oproblem\. Ca s\ nu mai spun dereclam\ [i de voturile pe care lepute]i c`[tiga.

V\ pare o ofert\ prea bun\ca s\ fie u[oar\? Don’t worry!There’s no sugar!

Cele bune.F.L.

Buletin informativ

Salut\ri din Petrila de la Ion D. S`rbude ION BARBU

Avancronica unuiscuipat anun]atUn campionat mondial de fotbal e o ciocnire de reguli ale civili-

za]iei: at`t de temutul englez st\, vopsit pe mecla-i, al\turi de

neam]ul la fel de „am cin[pe beri la bord“ ca [i el; cei doi se cins-

tesc reciproc [i-[i dau m`na `naintea unui meci `n care joac\ toc-

mai na]ionalele lor. Pe de alt\ parte, un campionat românesc de

fotbal e o ciocnire `ntre diver[i civili, de grade [i statute variate:

avem indivizi ra[i `n cap care-[i parcheaz\ pitbulii la peluz\ [i

l\tr\tori de semin]e care `i ureaz\ „toate cele bune“ portarului ad-

vers, ce urmeaz\ s\ „degajeze terenul“; [i avem, desigur, ce-

t\]eni extrem de interesan]i, a[a de duios numi]i patroni, care-[i

dau poalele peste cap `n emisiunile de „analiz\“ a etapei.

N-am rezistat s\ nu fac compara]ia dintre un mondial [i agra-

maticalizata „Liga Unu“, pentru c\ peste c`teva ceasuri or s\ `n-

ceap\ toate emisiunile care fac vorbire despre fotbalul nostru

neao[. {i, ca `n fiecare an, m-am `nv\]at s\ m\ a[tept s\ nu m\

mai a[tept la absolut nimic din partea oamenilor „de fotbal“. Pentru

c\ nici m\car nu au `nceput bine meciurile, c\ deja am v\zut, a

nu [tiu c`ta oar\, populate rubricile de sport cu injurii dintr-o parte

`ntr-alta. Un specimen din Oltenia care-mi aduce aminte, nu [tiu

de ce, de cunoscutul Worf, klingonianul din Star Trek, a mono-

polizat vreo zece minute din spa]iile de emisie cu tot soiul de ca-

lomnii la adresa lui Cornel Dinu. Bine`n]eles, nici Paulo Coelho

din {tefan cel Mare (adic\ unul care vorbe[te [i arat\ mult mai

bine dec`t scrie) nu s-a l\sat mai prejos, arunc`nd tot felul de iro-

nii „d\[tepte“ la adresa olteanului c\zut `n p\catul vorbei f\r\

duh. Pe Meme (nu e nevoie s\ mai fac nici o precizare, pe Meme

`l [tie, cred, [i Condoleezza Rice ca pe un adev\rat punct strate-

gic `n zona Balcanilor) l-am v\zut f\c`nd mi[to de doi juc\tori ra-

pidi[ti, la finala Supercupei, care, cu logica lor simpl\ de cap `n

gur\, au aruncat cu medaliile `nspre managerul general al Stelei.

Culmea situa]iei a fost atins\ de boss-ul Jiji, care a declarat, pu-

blic, c\ se dezice de gesturile soldatului s\u credincios (asta e

ca [i cum Geppetto i-ar spune lui Pinocchio s-o lase mai moale

cu sc`r]`itul). A[adar, nici nu s-au `nc\lzit ca lumea fotbali[tii, c\

domnii conduc\tori s-au apucat deja de tradi]ionalul sport româ-

nesc al aruncatului flegmei la punct fix `n freza adversarului.

E doar o chestiune de timp, fac pariu, p`n\ c`nd [i celelalte

personaje pitore[ti vor `ncepe s-aib\ glas. A trecut vremea bici-

cletelor lui Cristiano Ronaldo, a venit timpul trotinetelor [i fla[ne-

telor lui Cristi Borcea [i Mitic\ Dragomir. Iar capul ascu]it al lui Zi-

zou `n plexul lui Materazzi va valora, `n c`teva s\pt\m`ni, c`t un

film al fra]ilor Lumière, atunci c`nd pe ecrane ni se vor derula `n

imagini diverse obiecte de sticl\ care au avut nesim]irea s\ se

arunce cu cioburile `n m`inile am\r`]ilor de fotbali[ti.

Scrisoare deschis\ c\tre Mafie

Weyergans a t\r\g\nat apari]iaacestei c\r]ulii vreme de zeceani. Dup\ care i-a furat luiHouellebecq

Goncourt-ul, scurt... Dup\ caregurile rele au `nceput s\[u[oteasc\ pe la col]uri cum c\

celebrul copilteribil alanti-literaturiifranceze [i-a

cam f\cut-o cu m`na lui: dac\n-ar fi fost Weyergans, ar fi fostaltul, iar Monsieur H. tot n-ar fic`[tigat... Destule premise pentrua privi cu mare aten]iepreumbl\rile lui W. prin p\durea(non)narativ\.

Tradus `n dou\zeci de limbi, romanul descrie existen]ele multiple ale protagonistului, care `ntrupeaz\, pe

r`nd, un melc bisexuat, un papagal care vorbe[te despre dragoste, un p`r[ cu vise erotice, un c`ine poli]ist

budist, un tr`ntor supus unei opera]ii estetice, un leu `ndr\gostit de o gazel\, un cameleon `n c\utarea sine-

lui, un rechin, un vierme, un g`ndac… Viskovitz tr\ie[te `n fiecare dintre aceste animale [i `n multe altele,

asum`ndu-[i bizareriile, nevrozele [i vanit\]ile lor. ~ns\, `n umbra acestor hilare metamorfoze, este ascuns\

condi]ia uman\, cu demnitatea [i libertatea ei. E[ti un animal, Viskovitz este un tour de force de comic [i in-

teligen]\, `n care jargonul [tiin]ific se transform\ `n inven]ie lingvistic\, replicile – `n aforisme, iar loviturile de

teatru – `n momente de iluminare filosofic\. E o suit\ de fabule ironice, ce prezint\ o lume `n care `ncepi

prin a fi animal [i sf`r[e[ti prin a deveni bestie.

„Pasiuni bestiale, aventuri animaliere, metamorfoze indecente: E[ti un animal, Viskovitz este o carte de un

comic nebun [i, totodat\, sofisticat, cu un protagonist bizar care str\bate întregul lan] trofic, de la un microb

cu un complex de inferioritate la un c`ine poli]ist dependent de droguri [i de la un cameleon cu crize de iden-

titate la un leu vegetarian. Fiecare dintre aceste încarn\ri devine îns\ o parabol\ a condi]iei umane, redat\

în forma unei scurte povestiri de o ironie exploziv\. Talentul lui Boffa este extraordinar.“ („L'Espresso“)

Alessandro Boffa, E[ti un animal, Viskovitz, traducere din limba italian\ [i note de Alexandra-Maria

Che[cu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 224 de pagini, 17.95 RON

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 20066

carte printre r`nduri

Bogdan-Alexandru St\nescu„Asear\, am avut parte de unverdict mai pu]in sever dec`tmoartea, dar de un verdict carenu avea nimic de-a face cu o a-chitare: eu, François Weyer-graf, care am realizat cinci fil-me [i am publicat zece romane,sperii pe toat\ lumea“... Cui i-efric\ de Weyergans [i de ce? ~nprimul r`nd al galeriei adversa-rilor se num\r\ turma de sfin]iIoan a[tept`nd `ncontinuu [i pre-zic`nd o iminent\ apocalips\,cei ce tr\iesc `n plin\ con[tiin]\castratoare a importan]ei uneipredici solemne: totul se d\r`-m\, nimic nu mai e cum a fost,umanitatea `[i tr\ie[te apusul...Cum s\ nu te enerveze Weyer-gans, care se `nc\p\]`neaz\ avorbi despre lucruri minore,cum ar fi blocajul scriitorului,rela]ia cu mama, cu so]ia, fricade moarte etc. Se pare c\, `nciuda a tot ce ne-au `nv\]atmilenii de literatur\, ne `ntoar-cem la vorba b\tr`nului `nte-meietor de Poetic\: tema mareface opera mare, tema serioas\ne d\ o carte serioas\. {i,Doamne, c`te ]epe nu s-auluat `n stilul \sta!

Ar mai fi un grup iritat deWeyergans: cei gata s\ spun\,dup\ prima pagin\: „Iar\[ipsihanaliz\, he’s so French!“.L\s\m la o parte faptul c\Weyergans este, `ntr-adev\r,very French, dar asta prin-tr-o ironie cultivat\ f\r\ os-tenta]ie, at`t de discret\, `n-c`t volutele sale psihanaliticenu s`nt, de fapt, nimic alt-ceva dec`t b\[c\lii insidioasela adresa [colii care l-a for-

mat (unul dintre primele roma-ne ale belgianului are ca subiectchiar [edin]ele pe care le-a efec-tuat con[tiincios cu Lacan him-self).

„S`ntem la abia o zi de c`ndDelphine mi-a semnalat c\ spe-rii pe toat\ lumea, [i asear\ (desf`nta Ingrid, un prenume pe carel-am rostit adesea pe vremuri),c`nd i-am spus c\ fraza aceastami-ar putea folosi ca un bun `n-ceput de roman, nu a fost deacord: «Nu te mai repezi la toatefrazele mele. Nu e vorba c\ `n-sp\im`n]i pe toat\ lumea, ci c\toat\ lumea se sperie pentru ti-ne». {i a ad\ugat: «~i `ngrijore-zi pe oamenii care ]in la tine»,un alt bun `nceput de roman,m-am g`ndit eu.“

Weyergans e exacta[a cum n-ar trebuis\ fie `n lumea de azi

Weyergraf ar vrea s\ scrie o cartedespre vulcani. Ba chiar a luat[i un avans pentru cartea de carenu s-a apucat `nc\. Ar vrea s\scrie pe tema asta tocmai pentruc\ `i place s\ viseze pe margineacalit\]ii viilor crescute `n solvulcanic, pentru c\ vrea s\ de-[arte `n paginile c\r]ii tot sadis-mul de care dispune... nu-lcrezi nici o secund\ `n timp cevorbe[te. Iar vorbele despre sa-dism, ur\, dezl\n]uire nu facdec`t s\-l duc\ cu g`ndul lamam\, rezultatul fiind nu psiha-naliz\ ieftin\, ci, din contra, ju-decat\ inteligent\, plin\ debun-sim]. C`nd se a[az\ la mas\pentru a scrie, asist\m la unproces ce devine de-a lungul

hobbitul (22:39:51): eeeeeeeeee......nu mai scoate fum peurechi...hobbitul (22:40:23): ma mininca shi spatele...tot de la cafea...stare alergica..abbsurdica (22:40:51): cind vretzi sa intru pe messenger, io zicsa-mi datzi un bip pe telefon (ca sa nu mai patzim ca alaltaieri)abbsurdica (22:41:20): ce relatzie ciudata avetzi cu cafeauahobbitul (22:41:20): bine...asha o sa fac...da daca tu eshti la ma-ma dreak?abbsurdica (22:41:52): atunci...n-o sa pot, da’ poate n-o sa fiu lamama dreakabbsurdica (22:42:11): mama dreak fiind d-na Naum?hobbitul (22:42:11): da...beau pina ma mininca tot corpul..ar tre-bui sa ma abtzin...hobbitul (22:42:47): Nu! ce-tzi veni cu doamna naum?abbsurdica (22:43:02): sa va luatzi computer care vede filmeabbsurdica (22:43:28): ca numa’ acolo pot fi daca nu-s acas’hobbitul (22:43:32): pai cit costa? tu crezi ca io ma scald in bani,bre?hobbitul (22:44:14): io dau totzi banii pe cartzi...abbsurdica (22:44:27): ca don Qhobbitul (22:44:57): Uite, dak veneai la mine, ai fi vazut ce n-aivazut niciodata...o debandada cumplita...hobbitul (22:45:21): nu mai port merge prin camera mea din ca-uza movilelor de cartzi, de ziare...abbsurdica (22:45:27): debandad-am mai vazutabbsurdica (22:45:40): atunci putem juca DQ la dvhobbitul (22:46:13): shtii, cu readucerea lu don Quijote, de tine,in viatza mea, parca mi-am gasit un sens, tzi-am mai spus...unfel de explicatzie, de indrumar!!!abbsurdica (22:47:15): atita m-am bucurat de chestia asta....Pinasi sarbatorile mi-au devenit fericite!hobbitul (22:47:15): shi m-am mai linishtit cumva...acu treba sarecitesc Quijote...sa vad mai clar ce a vrut el...hobbitul (22:48:14): ca el a „rezolvat“ cumva nishte chestii esen-tziale...cum e cea cu Dulcineea!abbsurdica (22:49:08): io as fi vrut sa iau o „cheie“ de la Naum,cea cu „cei care mentzin iubirea pe lume“hobbitul (22:49:25): Adik de ce nu ash avea shi io Dulcineeamea? sa lupt pentru ea? chiar dak nu exista decit in sufletulmeu?hobbitul (22:50:16): Da cei care mentzin iubirea pe lume sint ceice iubesc...iubesc ca bezmeticii...e important..e esentzial...sa iu-beshti...pe Dulcineea...hobbitul (22:51:26): La un moment dat, tot tragindu-ma kashtoa-cele in piept, m-am gindit ca nu-mi ramine decit sa iubesc peDumnezeu...da tot ma uitam la curul lor, al kashtoacelor...ashaca solutzia cu Dulcineea e mai omeneasca!abbsurdica (22:52:20): ce bine-i de mine! stau pe messenger cudon Quijote!hobbitul (22:53:13): E nostim asta...sa stai de vb cu Dulcineeape messenger!abbsurdica (22:53:32): asta se cheama ca eu lucrez acuma?hobbitul (22:54:00): Pai tu mereu lucrezi!hobbitul (22:54:52): Ba, dakabbsurdica (22:55:19):?hobbitul (22:55:48): dak don quijote avea messenger, nu maipleca sa lupte cu oile shi cu morile!

SEMNAL

hobbitul@yahoo.com: Emil BRUMARUabbsurdica@yahoo.com: Ada MILEA

HOBBITUL & ABBSURDICA

François Weyergans, Trei zile cu mama

traducere din limba francez\ de Dan Radu St\nescu,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2006

Trei zile cu mine

Ministerul Culturii s-a `mp\cat cuAER pentru T`rgul de la FrankfurtAsocia]ia Editorilor din România (AER) a c`[tigat concursul

Ministerului Culturii [i Cultelor (MCC) pentru organizarea

standului României la T`rgul de Carte de la Frankfurt, ce va

avea loc `ntre 4 [i 8 octombrie. Proiectul depus de AER a fost

considerat „cel mai avantajos din punct de vedere tehnic [i

economic“, informeaz\ MCC. Asocia]ia a ob]inut aproape 90

de puncte.

Spre deosebire de 2005, c`nd a organizat de asemenea

participarea României de la Frankfurt, AER va preg\ti de data

aceasta un stand tematic. „Experien]a de anul trecut ne-a

ar\tat c\ spa]iul de 96 de metri p\tra]i `nchiriat de Ministerul

Culturii la Frankfurt este prea mic pentru c`te edituri doresc s\

participe. Pe de alt\ parte, experien]a de la T`rgul de Carte de

la Paris 2005, unde am avut un stand tematic, ne-a ar\tat c\

acesta este foarte interesant pentru vizitatori“, a declarat Doina

Marian, directorul executiv al asocia]iei.

Cele patru grupe tematice principale ale c\r]ilor din stand

s`nt: literatur\ t`n\r\ româneasc\, mit & istorie despre comu-

nism, traduceri din german\ `n român\ [i din român\ `n ger-

man\ [i ghiduri & albume de art\ despre România. Cea din

urm\ grup\ va `ngloba o expunere dedicat\ programului Sibiu –

Capital\ Cultural\ European\ 2007.

c\r]ii familiar: `ncearc\ s\ con-[tientizeze exact ceea ce face,dup\ care efectueaz\ primul passpre evaziune – definirea ac]iu-nii: „Tocmai m-am uitat la ter-menul «proiect» `n dic]ionarelemele. Iat\ primul exemplu datde Petit Robert: «A face proiecte`n loc de a ac]iona». Littré `l ci-teaz\ pe Moličre: «Iar drumul elung de la proiect la lucru». Eibine, b\ie]i, mul]umesc pentruajutor! C`t timp am la dispo-zi]ie ca s\ scriu Volcano? ~n cezi s`ntem? Miercuri, 23 octom-brie 2002, s\rb\toarea sf`ntuluiJean de Capistran, un sf`nt decare nu `[i aduc aminte dec`teditorii de agende...“. A]i remar-cat [i pasul doi, nu-i a[a: fugadin proiect se face pe u[a dinspate a onomasticii hieratice.Dac\ v\ spun c\ `n toat\ aceast\`nc`lceal\ evazionist\ au loc po-ve[ti banale de dragoste, c\printre analize pline de acribieale termenului „melancolie“ in-tervine [i istorisirea unei rela]iide o lun\ demn\ de remarcatprin num\rul de acupl\ri zilnicedintre cei doi participan]i, c\ o`nt`mplare care, la Albert Co-hen, de exemplu, s-ar fi trans-format `n irefutabil element la-crimogen la Weyergans e tratat\cu o obiectivitate „lapon\“?

Weyergans e exact a[a cumn-ar trebui s\ fie `n lumea deazi: e snob, e estet, e intelec-tual p`n\-n v`rful unghiilor, efrancez [i, nu `n ultimul r`nd,inteligent. S\ mai adaug la astatendin]a sa permanent\ de a mu[cadin confra]i?

„Ca s\-mi mearg\ mai bine,ar trebui s\ citesc, poate, c\r]iprecum Calma]i-v\ stresul. Nuvreau s\ cobor at`t de jos. Acumvreo dou\ zile, `n metrou, o fe-meie foarte dr\gu]\ s-a a[ezat `nfa]a mea [i am vrut s-o invit s\cin\m `mpreun\, ca s\-mi po-vesteasc\ via]a ei, ceea ce m-arfi scutit s\ m\ g`ndesc la a mea.M\ vedeam deja `mpreun\ cu eala Capri. {i-a scos o carte dingeant\. Mi-a trecut orice chef

s\-i vorbesc c`nd am v\zut ti-tlul: Succesul prin g`ndirea con-structiv\.“

Weyergans scrie literatur\,iar Houellebecqcyberr-appoocalippse

~n fine, Weyergans `l na[te peWeyergraf, care, la r`ndul s\u, `lcreeaz\ pe Graffenberg, pentruca totul s\ se `ntoarc\, `n logic\circular\, de unde a pornit: on\prasnic\ pan\ de inspira]ie pecare nu o po]i exorciza dec`tprin scris.

Ironia e c\ acele trei zile cumama despre care cei trei au-tori-naratori vorbesc `ntruna nuse `nt`mpl\ niciodat\: ba da, dar`n absen]a mamei, [i s`nt cinci,nu trei. Nu prea ai ce povestimare lucru din cartea lui Weyer-gans. Ce e de povestit `n cazulunui scriitor de 50 [i de ani, ca-re r\m`ne etern copil, care ar vreas\-[i vad\ mama mai des etc.Este o „poveste“ at`t de simpl\,

at`t de „mic\“, `nc`t poate p\reaciudat, `ntr-adev\r, c\ a fost pre-ferat\ c\r\mizii apocaliptice alui Houellebecq... Dar, m\ rog,c`nd unul dintre protestatari senume[te Pivot, pe mine nu m\mir\ nimic. El e specialist [i `nfotbal, iar p`n\ `n ziua de azi nus-a detectat care este, `n cazuls\u, le violon d’Ingres...

„Nu ar trebui s\ mor `naintede ea, dar nu vreau s\ moar\`naintea mea. ~n plus, fa]\ de alterenghiuri pe care vi le joac\, decum v\ dau na[tere, p\rin]ii v\oblig\ pe to]i, odat\ [i-odat\ [icu excep]ia cazului c`nd v-a]ipr\p\di prematur, s\ le urm\ri]i`nmorm`ntarea.“

Avem, poate, de-a face cuduelul a dou\ concep]ii total di-ferite: pentru unul (MonsieurW.), important\ [i emblematic\este apocalipsa individual\ (moar-tea inevitabil\ a mamei, s\ spu-nem); pentru cel\lalt (MonsieurH.), demn\ de pus `n discu]ie ecea universal\. Care este emble-matic\? Ce este aici literatur\?

Nu vreau s\ r\spund, pentru c\a[ fi extrem de subiectiv. Amfost, `ntr-adev\r, atins de Plat-forma lui H., dar, dup\ aceea,extrem de iritat c`nd re]eta se re-peta la fiecare roman. OK, am`n]eles, via]a e de rahat, nimicnu conteaz\, s`ntem ni[te pungide excremente care se masturbea-z\, tr\im singuri, murim singurietc. {i ce-i cu asta? Prefer fal-sele lament\ri ale lui W. De omie de ori... De ce? Poate pen-tru c\ [i mie mi-e groaz\ de clipamor]ii mamei, poate c\ [i eu `miadmir cu groaz\ blocajul, poatec\ [i eu `mi repro[ez anumite te-lefoane pe care ar fi trebuit s\ lefi dat [i care poate c\ n-ar fischimbat nimic...

Poate pentru c\ Weyergansscrie literatur\, iar Houellebecqcyber-apocalipse. Iar eu nu s`ntnici cyborg, nici nu prefer mas-turbarea meditativ\ unei `nt`l-niri cu o femeie adev\rat\...Poate pentru c\ nici eu n-ammai petrecut de mult trei zile cumama.

Romanul lui C\t\lin Dorian Florescueste o poveste emo]ionant\, scris\ cuaceea[i fluiditate, cu aceea[i grij\ fa]\de cititor cu care autorul ne-a obi[nu-it deja. Trei tineri pornesc `ntr-o c\l\-torie spre Est: de la Zürich, prin Viena[i Budapesta, spre malul M\rii Negre.~nt`mpl\rile prin care trec s`nt drama-tice, `nc\rcate uneori de absurd. Auto-rul dezvolt\ `n cel de-al doilea romanal s\u o imagine cuprinz\toare [i, tot-odat\, plin\ de miez a `nceputului ani-lor ’90. O carte impresionant\, melan-colic\ [i mai ales plin\ de via]\.

C\t\lin Dorian Florescu, Drumulscurt spre cas\, traducere din limbagerman\ de Mariana B\rbulescu, prefa]\ de Marius Chivu, co-

lec]ia „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 296 de pagini, 29.50 RON

Posibilitatea unei insule (Prix Interallié, 2005) este, `n esen]\, unroman despre timp – timpul omului, m\surat `n ceasuri de bucuriesau durere, [i cel al umanit\]ii, cu transform\rile ei lente, dar ine-vitabile –, despre chinul de a fi supus ravagiilor sale [i despre is-pita de a i te sustrage. Acestea s`nt liniile de for]\ ale istorisirii devia]\ a lui Daniel1, umorist de succes [i „observator acid al realit\]ii

contemporane“, ce relateaz\ cu deta[a-re sf`r[itul unei societ\]i a simulacrului,victim\ a propriei frivolit\]i [i a deliruluitehnologic `n care se complace. Poves-tea lui este comentat\ [i completat\,dou\ milenii mai t`rziu, de clonele sale,Daniel24 [i Daniel25, reprezentan]i airasei neo-umanilor, a c\ror via]\ lipsit\de pasiuni, dar nu [i de dileme, pare ademonstra adev\rul trist c\ lini[tea nueste totuna cu fericirea.

Michel Houellebecq, Posibilitatea uneiinsule, traducere din limba francez\[i note de Emanoil Marcu, colec]ia

„Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,

472 de pagini, 26.95 RON

{erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)

TELENOVELA NOVA

interviu

printre r`nduri carte

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 7

SEMNAL

Doris MIRONESCU

LECTURI ~NTRERUPTE Conjura]ia imbecililorCredea]i c\ [ti]i totul despre Eminescu?Da? {tia]i c\ volumul Poesii, publicat deMaiorescu `n 1883, con]ine 64 de poezii? Dar[tia]i c\ 64 este un „num\r masonic“? {i c\epigrama antieminescian\ a lui Macedonski,publicat\ `n vara aceluia[i an, con]ine deasemenea, dac\ [tii s\-i numeri literele `ndiagonal\, ignor`nd literele malefice [idubl`ndu-le pe cele benefice, o cifr\masonic\? Nu vi se pare limpede c\ toateastea ascund un mesaj secret? Ei bine, acestmesaj a fost descifrat, iar hermeneutulsalvator are un nume: el este Nae Georgescu.

Lucr\rile „eminescologice“ ale lui Nae Geor-gescu au ap\rut, `n anii ’90, la edituri obs-cure precum Floare albastr\ sau Europa nova.O suav\ adiere vine dinspre prima editur\numit\ aici, o not\ liric\ inefabil\. DespreEminescu, se pare, nu putem vorbi dec`t fo-losindu-i limbajul, `mprumut`ndu-i cu-vintele, fur`ndu-i vorba din gur\...

Nae Georgescu `l iube[te pe autorul Glo-ssei cu o patim\ necru]\toare, cu o dragostegeloas\. ~n c\r]ile acestui vioi cercet\tor, E-minescu este urm\rit de cabale necru]\toa-re, pe care le dejoac\ prin `nsemn\rile sale

manuscrise sau prin articolele de ziar. Defapt, cam toat\ România [i jum\tate din Eu-ropa de la sf`r[itul veacului al XIX-lea s`ntangrenate `n uria[a mafie `ndreptat\ `mpo-triva gazetarului de la „Timpul“. C\ci de-spre gazetar este vorba `n toate aceste inter-ven]ii. Poetul e l\sat undeva `n urm\, ca ire-levant `n discu]ia despre conspira]ii „masoni-ce“ [i „antiromâne[ti“, demascate cu at`tacuraj la peste o sut\ de ani de c`nd ele seaflau `n activitate.

Tezele lui Georgescu s`nt urm\toarele:Eminescu n-a fost nebun, ci arestat politic `naziluri psihiatrice (observa]i anacronismul!)`ncep`nd cu iunie 1883. Motivele groazniceicrime politice s`nt tradi]ionala ur\ fa]\ degenii a vulgului, `ntrupat de ast\ dat\ `n ma-joritatea b\rba]ilor de stat ai vremii, dar [iecoul extraordinar al publicisticii na]ionalis-te a redactorului de la „Timpul“, `n m\sur\s\ genereze mi[c\ri populare `n Ardealul a-flat, pe atunci, sub st\p`nire austro-ungar\.Pentru a stopa condeiul (oare chiar a[a deindependent?) al gazetarului, Germania punecondi]ii României, Carol pactizeaz\ cu libe-ralii, Elisabeta Slavici-Szöcke pactizeaz\ cucancelarul Germaniei, iar Titu Maiorescu se

face c\ plou\. ~n acest context, publicareapoetului Mihai Eminescu, a volumului s\ude poezii, at`t de popular `n epoc\, `n fine,crearea mitului „poetului na]ional“ n-ar re-prezenta dec`t... o `ncercare disperat\ de ane distrage aten]ia (nou\, Poporului Român)de la gazet\ria na]ionalist\ a poetului, careconstituie adev\rata sa oper\.

Ce stupid! Ce glum\ proast\! Asta e pri-ma reac]ie a cititorului de bun-sim] la auzulunor astfel de elucubra]ii, care nu mai aunevoie de nici un contraargument ca s\ sepr\bu[easc\ `n h\ul penibilului. Dac\ vi separe un caz izolat, una dintre ciud\]eniile ine-vitabile `ntr-o cultur\ care se respect\ (doarfiecare sat are prostul s\u, fiecare ora[ –m\car un pi[cotar gure[ care-i taie vorba luiAndrei Ple[u `n mijlocul conferin]ei), afla]ic\, gra]ie Internetului, cu „sistemul“ s\u depublicare lipsit de constr`ngerea copyright-uluisau a aprob\rii unui editor, textele lui NaeGeorgescu au cunoscut o uria[\ r\sp`ndire,succesul lor fiind fr\]e[te distribuit `ntre pa-ginile de amatori `ntr-ale literaturii, site-urilelegionare [i cele ale yoghinilor. O conjura]iea imbecililor care nu are nevoie de un JohnKennedy Toole ca s-o inventeze.

Un mire f\r\ c\p\t`i(cap. XXXVI)

E lucru sigur c\ ancheta

a `nceput de la bancheta

din spate-a Fordului de dar,

pe care mirele (prost, dar

b\iat cu unele principii),

pe cale de a face pipi

`n dosul limuzinei gri,

c`nd nu se mai putea opri,

a fost surprins de na[ul, care

fum`nd, ca omul, o ]igare

dup\ o por]ie de sex

oral, ie[ise la un Beck’s

[i, speriindu-se dom’ Gic\

de jetul cald al lui M\rgic\,

`i arse-acestuia un pumn

`n timp ce-l `njura de Dumn-

ez\i, – ba nu, de pizda m\-sii.

Pe mire, fo[netul m\t\sii

miresei, ce ie[ea din Ford

`n gerul ca de Polul Nord,

care f\cuser\ s\-i cad\,

`n fine, fisa,-n plin\ strad\,

`l excit\ p`n\-ntr-at`t

c\-i s\ri na[ului de g`t, –

dar nu prea apuc\ s\-l str`ng\,

c\ci fu lovit cu m`na st`ng\

de Jeana, ce-l izbi `n sex

cu-o sticl\, tot de bere Beck’s,

cu, `ns\, g`tul spart de u[a

ma[inii,-n zorii cum cenu[a

de tulburi...

François Weyergans a ob]inut premiul Goncourt 2005 pentru Trei zile cu mama

Banatul [i descentralizareaCe `nseamn\ a fi oltean la Timi[oara? Nu r\spunde cu: „A fi oltean `nseamn\ a finaliza/ abdome-nul concav secretul succesului“ c\ nu se pune.

Eu s`nt un oltean atipic: nu-mi plac func]iile. Am fugit totdeauna de ele, dar m-au urm\rit ca ni[tebumeranguri… b\n\]ene. A accepta o func]ie e ca [i cum ai `nc\l]a o pereche de bocanci pentru fotbalcu crampoanele `n interior. Alearg\ dac\ po]i! ~n plus, oltenii nu mai s`nt de multi[or obsesia de c\p\t`ia b\n\]enilor. Cred c\ de pe la `nceputul anilor ’90, c`nd `n Banat au descins moldovenii. S\racii, au fu-git de s\r\cie [i au nimerit aici, pentru c\ era/ este de munc\… Cu moldovenii, „povestea“ a durat vreo

zece ani. Am v\zut anun]uri la mica publicitate care `ncepeau cu „angajez“ [i se terminau cu „exclus mol-doveni/ moldovence“. Trist! E, acum avem (iat\, m\ simt de-al locului) alte ]inte: miticii! Nu-i suport\m

p-\[tia, c\ ne iau banii pe care noi `i pl\tim ca impozite, taxe [i alte d\ri, c\ s`nt [mecheri, c\ din cauza lor nuse dezvolt\ Timi[oara. A[a c\ m\ al\tur corului b\n\]ean [i c`nt refrenul: vrem descentralizare real\!

M\ simt minunat `n Timi[oara, nu m\ v\d tr\ind ŕ la longue altundeva. Eu s`nt unul dintre adapta]ii [i a-dopta]ii ferici]i, iar aici, pe malul Beg\i, s`nt acas\.

Interviu realizat de Constantin Vic\

Anii ’80. Un pu[ti bag\ `n sperie]i Se-verinul. Sau nu `ncepe bine povestea?

Legenda cam a[a e, dar, ca-n proverb, maidrag mi-e adev\rul. Nu am furat c\r\mizidin Turnu (Severin) [i n-am pus `n locul lorgrenade aduse de bunicu’ din al doilea r\z-boi mondial, ci doar dintr-un cartier al ora-[ului, Crihala. Asta ca s\ vorbim `n... me-tafore. Nu cred c\ am fost cel mai r\u copildin {coala General\ nr. 2, dar e sigur c\biata mea `nv\]\toare f\cea [edin]e cu p\-rin]ii sau cu mama (dup\ ce am terminatclasa I, tata a refuzat vehement s\ se maiduc\ la aceste `ntruniri `n care cel mai desinvocat era... spiritul meu), c\ `n cei patruani de „primar\“ am fost mutat de zeci deori din banc\, `n speran]a c\-mi voi g\si…locul, c\ am luat b\taie de la ai mei c`t „n-aluat tot cartierul“ (citat dintr-o mam\ adus\la exasperare de c\tre propriu-i fiu). {i toate

astea pentru c\ e-ram hiperkinetic,

lucru pe carel-am aflatt`rziu, la25 de ani.

Ce ]i-a mai r\mas din partea roz a co-munismului?

Cum naiba a trecut timpul? ~mi amintescperfect cum, `n 1977, c`nt`nd „Noi `n anul2000/ C`nd nu vom mai fi copii“, `mi ima-ginam c\ prin Severin vor zbura nave spa-]iale, iar ora[ul va fi plin de cl\diri dinsticl\, cu `n\l]imi de sute de metri [i cu for-me ciudate. Iar ast\zi nu mai [tiu pe unde s\o iau cu ma[ina prin Timi[oara ca s\ fenteztraficul `ngrozitor de pe str\zi. Nu c\-n Se-verin s-ar circula cu OZN-ul… Da, cred c\acea senza]ie unic\ a timpului care nu semai sf`r[e[te, a zilei c\reia nu-i mai vineseara, a orei care nu curge mi-a r\mas `n-tip\rit\ `n afect. Nu [tiu dac\ are leg\tur\ cucomunismul, dar sigur ]ine de raiul pe carel-am pierdut [i care a fost copil\ria. ~n rainu trece timpul. Probabil c\ nici `n iad, darnoi vorbim despre… roz(e).

„Unul dintre b\ie]i mi-a spus s\ m\duc la ea, s\ `i pun m`na pe bulan [is\-i spun c\ e bun\.“ A[a ai ag\]at`ntotdeauna?

Nu, doar c`nd aveam cinci-[ase ani. Te-aifolosit de Barzaconii cu neru[inare [i m\`mpropriet\re[ti cu faptele b\ie]elului de aco-lo. Dac\ n-ai aflat p`n\ la v`rsta ta, e vre-mea: personajele nu au (`ntotdeauna) de-aface cu cel care le (de)scrie. Nu e obligato-riu ca pove[tile dintr-o carte s\ fie (i)reale!

Am fost [i s`nt un timid `n prezen]a fe-meilor, n-am avut, ca al]ii, tupeu. N-am flu-ierat, n-am claxonat, n-am f\cut remarci `ngura mare, n-am intrat din senin `n vorb\,n-am oprit femei pe strad\. N-am fost… go-lan. Cred, precum prietenul meu Adrian Su-

ciu, c\ „`n via]a unei femei se intr\ peu[a din fa]\“.

Poezia ta uneori `nlocuie[tecu succes filmele porno. Fil-mele s`nt de la tine din capsau ai jucat `n ele?

Dac\ nu te-a[ cu-noa[te de c`nd

aveai 13 ani,

ai avea toate [ansele s\ m\ p\gube[ti devreo dou\ scatoalce-n frez\. P\rinte[te, da-nfrez\! Mai ales c\ ai p\rul cre], ca persona-jele din bancurile bune. P\i ce-s eu vinovatc\ ai furnic\turi `n anumite p\r]i ale orga-nismului t\u c`nd `mi cite[ti poeziile? Crezic\ eu s`nt vinovat de asocia]ia (deloc famili-al\) pe care o faci `ntre poezie [i pornogra-fie? Am amici psihologi, psihiatri, urologi,ba chiar „medici de familie“, care oric`nd `]ipot da dou\-trei m`ini de ajutor… P\reai c\o s\ cre[ti frumos. ~n sf`r[it, fiecare deco-deaz\ mesajele dup\ cum `i func]ioneaz\softul. Te-a pus `n patru labe versul „pl`ng[i fut“, din Cinema la mine-acas\? Fii se-rios. P\i dac\ vrei ceva porno, `]i recomandni[te… gagici literare hot de tot.

Citesc undeva: „M\ intimidez c`nd s`ntl\udat, c`nd se spun cuvinte… caldedespre mine, m\ f`st`cesc“. Ce cau]iatunci vedet\ de televiziune?

La televiziune, la emisiunea mea – ca s\vorbesc [i eu ca „b\ie]ii“ care au dezvoltatun puternic sentiment al propriet\]ii – eu laud,eu spun cuvinte calde, eu `i fac pe al]ii s\ sef`st`ceasc\. C`teodat\ mi-o primesc, pentruc\ se treze[te un invitat care `ncepe s\ m\complimenteze: c\ ce emisiune extraordi-nar\, c\ ce `ntreb\ri, c\, uite, `n sf`r[it unmoderator care `[i ascult\ interlocutorii, c\unde s-a mai pomenit cultur\ s`mb\t\ seara,`n prime time, la televizor. Chestii de-astea,care te las\ mut din dou\ motive. 1. Dac\protestezi, se zice c\ e[ti ipocrit. 2. Dac\spui c\-i adev\rat, `nseamn\ c\ e[ti egola-tru. A[a c\ m-am hot\r`t s\ tac de c`te orim\ laud\ cineva. Tac, m\ intimidez, m\ f`s-t`cesc, dar `l las s\ le zic\.

Ai debutat `n 1994. Ce-a mai r\mas dinnou\zecism, `n cazul `n care a fost cevaacolo?

La [coal\, ne ceream „afar\“. Mai [tii, nu?„Doamna, `mi da]i voie p`n\ afar\?“ Dinnou\zecism nu-i nevoie s\ m\ cer, pentru c\nu am fost [i nu s`nt `n\untru. Faci partedintr-un grup, o mi[care, o genera]ie dac\ terevendici sau, [i mai mult, semnezi ceva, unprogram, o declara]ie, un protest. Eu n-ampus nici m\car degetul. Cred c\ genera]io-nismele s`nt, `n contextul actual, ni[te ban-curi f\cute sau acceptate de scriitori b`ntui]ide tot felul de frici. Una dintre ele: frica dea r\m`ne pe dinafar\, de a nu fi pe-o list\.Nu am astfel de spaime.

Trebuie s\ te plictiseasc\ c`teva vedeteculturale autohtone. Care?

Nu, nu, `nc\ nu s`nt plictisit. ~nc\ mai amr\bdare, s`nt atent, acord clemen]e, trag aer`n piept, mestec gum\, mai schimb canalul,mai dau pagina. S`nt, ca-n... Feng Shui, po-

zitiv. V\d `n oameni – fie ei „vedete“ –p\r]ile lor bune, luminoase. Nu m\ daudup\ nuc, chiar nu-mi vine pe limb\ nici unnume care, `n momentul \sta, s\ m\ plicti-seasc\. Adev\rat, s`nt [i `n toane bune: eprima zi dup\ ce am spus „da“ la „Casac\s\toriilor“. A, uite, tot zap`nd am v\zut pecineva care chiar m\ plictise[te: „maestrul“Ion Cristoiu. Nici cu apari]iile televizate alelui Octavian Paler nu am un comer] preabun. Opre[te-m\, te rog!

De ce ai refuzat s\ fii parlamentar?

Nu-]i mai spun niciodat\ nimic! V\d c\ daifoarte repede pe goarn\. P\i o s\ zic\ lumeac\: a) s`nt nebun; b) m\ dau mare. Postul\sta – de parlamentar, nu de nebun! – sec`[tig\ `n urma unei campanii, a votului, nude pe o zi pe alta. Eu n-am acceptat s\ can-didez – adev\rat, pe o pozi]ie eligibil\ – pelista unui partid. Nu pentru c\ partidul numi-ar fi convenit, dimpotriv\, ci pentru c\`]i trebuie stomac ca, o dat\ `nregimentat`ntr-o forma]iune, s\ faci politic\ activ\. ~nprimul r`nd, trebuie s\ taci c`nd vorbe[ti,at`t `n interiorul partidului, c`t, mai ales, `nafara lui. Nu-]i convine ceva, cineva, faciciocul mic [i `nghi]i nemestecat. Dac\ te`ntrebai de ce politicienii se `mpart `n con-stipa]i [i `n diareici, afli acum de ce. Au di-gestia proast\. Ca s\ fii politician trebuie s\supor]i mari compromisuri [i s\ faci altele[i mai babane. Majoritatea dintre ele jalnice[i penibile. Mi se pare groaznic s\ accep]iasta! Mi-ar fi imposibil s\ m\ ab]in s\ spunce g`ndesc, s\ nu m\ revolt, s\ nu strig `m-potriva unei nedrept\]i, s\ nu ar\t obrazul cuicred c\ trebuie s\ i-l ar\t, s\ m\ fac c\ plou\.

Cu cine din literatura român\ (de la ori-gini p`n\ azi) nu te-ai urca `n lift? De ce?

Cu Adrian P\unescu. Din dou\ motive te-meinice, unul propriu, cel\lalt… figurat.

E[ti emotiv. E[ti oltean. E[ti foartevorb\re]. E[ti simpatic [i uneori mu[tir\u. Cum se `mpac\ astea `n minteata? Cine te poate suporta a[a?

Mie mi se pare c\ este amestecul perfect, c\e un cocteil pe care-]i vine s\-l bei dintr-osorbire, ca pe Milcov. Totul e s\ nu ]i se urcela cap. Dup\ at`ta timp, eu m-am obi[nuitcu dozajul [i `mi place s\ cred c\ [i al]ii `lg\sesc interesant. Toate „componentele“ enu-merate de tine s`nt esen]e tari [i, o [tii preabine, esen]ele tari se dau `n doze mici. Am[i momente c`nd faptul c\ s`nt aiurit [idezordonat m\ aduce pe culmile disper\rii.{tii cum e s\ nu-]i g\se[ti cheile de la ma-[in\ c`nd te gr\be[ti? {tii cum te sim]i dup\ce ai g\sit cheile Daciei, dar nu [tii undele-ai pus pe cele de la cas\? {tii ce-]i vine

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 20068

interviu `ntrebarea moarte n-are

„Am f\cut Politehnica de dragul p\rin]ilor.De dragul meu am f\cut tot ce a urmat“

ROBE

RT{E

RBAN

© f

oto

: E

ug

en

R\d

u]

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006

Editorul lui Foar]\ [i al luiBrumaru mai poate fi po-et? Nu e greu?

Hai s\-]i spun o poveste. ~n de-cembrie 2004, eram cu IoanFlora, Dan Mircea Cipariu [iMihai Zgondoiu `ntr-un restau-rant `n Timi[oara. Ioan [i Danurmau s\ aib\, a doua zi, lan-sarea propriilor c\r]i. Aveam lamine manuscrisul Infernaleicomedii a lui Brumaru, [i erambucuros c\ o s\ apar\ la Bru-mar, al c\rei proasp\t directoreditorial eram. ~ntre o gur\ debere [i un fum de ]igar\, le-amcitit celor trei prieteni ai meisuperbele poeme brumariene.La final, Ioan Flora, el `nsu[iun poet extraordinar, a excla-mat admirativ: „Domn’e, `]ivine s\ te la[i de poezie!“.Nu s-a l\sat de poezie, s-al\sat de via]\. Cartea lui EmilBrumaru a ap\rut [i are `ntrecoperte cele mai frumoasepagini de liric\ erotic\ scrisevreodat\ `n literatura român\.

A ap\rut, recent, tot la Bru-mar, antologia Intrarea `n ca-s\. Poeme b\n\]ene. Iat\ c\poe]ii se includ, nu se exclud.

Ai scris Cinema la mine-

acas\ `n timpul unei burse

de crea]ie `n Austria. Ai

ajuns s\ scrii `n timpul li-

ber, c`nd nu e[ti nici jurna-

list, editor, realizator tv

sau profesor. E bine?

Nemul]umitului i se ia darul. Ebine [i a[a. Po]i s\ ai bursaburselor [i s\ te ui]i ca prostu-ncoala de h`rtie dou\ luni f\r\ s\pui un r`nd pe ea. Sau s\ scriini[te t`mpenii. Pentru mine,timpul petrecut la Krems a fostmiraculos. Nu doar am scris cuspor, nu doar mi-am terminat ocarte pe care am `nceput-o cumul]i ani `n urm\ [i la care pur[i simplu nu am avut c`nd s\lucrez, ci am citit mult, m-amplimbat, am visat, am privit pefereastr\, am stat cu mine devorb\.

Fac mult prea multe lucruripentru o zi de 24 de ore. C`ndm-am `ntors din Austria, mi-ampromis c\ o s\-mi schimb rit-mul vie]ii, c\ literatura va fiuna dintre priorit\]i, c\ timpulalocat mie va cre[te. De [apteluni n-am scris nici un vers,nici o pagin\ de proz\. E trist.Via]a `]i ia fa]a. Iaca versu’…

Folose[ti toate mijloacelede PR [i publicity s\-]isus]ii literatura sau pres-ta]iile culturale. E corect?

{i dac\ a[ face asta, nu v\d ca-re ar fi problema, dar nu-i nicipe departe a[a. ~n afar\ de ni[teinvita]ii la lansarea c\r]ii mele,pe care le-am trimis prin email[i prin SMS colegilor din pre-s\, cunoscu]ilor [i prietenilor,[i de ni[te afi[e care anun]auevenimentul, n-am f\cut nimicspecial. Chiar `mi pare r\u c\n-am avut mai mult timp s\ i-maginez [i s\ pun `n aplicare ostrategie de promovare a Cine-ma-ului. De ce s\ nu fie corect

s\ atragi aten]ia asupra unuiprodus cultural? E ciudat, nu eincorect, s\ faci tu, ca autor,majoritatea demersurilor `nsus]inerea c\r]ii ce-]i poart\semn\tura, dar tr\im `ntr-o ]a-r\ ciudat\. A[a c\ e bine s\ nuie[im din… decorul ei, ca s\nu batem la ochi.

Po]i fi `n acela[i timp om

de marketing [i om de lite-

re? Nu apar conflicte

„morale“?

Dac\ nu e vorba de a te auto-promova, nu intervine nici unfel de conflict. Dimpotriv\,mesajele, ac]iunile, campanii-le, strategiile unui „om de lite-re“ pot s\ fie foarte limpezi,directe [i cu efecte, c`teodat\speciale. E nevoie de cuvinte `nmarketing, iar un scriitor lepoate `nv\]a/ inventa chiar pecele mai potrivite. Eu am f\cutc`teva incursiuni `n lumea copy-writer-ilor [i m-am sim]it foartebine. Mai vreau!

Dac-am fi Andreea Marin, dup\ ce am citit Cinema..., ]i-am face o surpriz\. Pe cine s\-]i adu-cem s\ te facem s\ pl`ngi?

Nu r`de, eu chiar am fost la „Surprize, surprize“, `n primul r`nd. {i, nu r`de, m\,cu greu m-am ab]inut s\ nu pl`ng. M\ `ngropasem `n scaun [i `ncercam s\ m\scurg, ca s\ nu fiu v\zut. Am acceptat s\ merg acolo pentru a-mi ajuta unprieten, pentru ca incredibila poveste a vie]ii lui s\ fie, chiar [i `n rezumat,spus\. E povestea unui om care a r\mas orb la 17 ani [i care, chiar [i a[a,a tr\it `nconjurat de c\r]i zeci de ani. La o lun\ dup\ ce a fost la emisiuneaAndreei Marin, Ioan Timi[, orbul din Moneasa, a murit din cauza unui infarct.Crezi c\ ai putea s\-l aduci `napoi?

s\ faci c`nd, dup\ c\ut\ri printre `njur\turi,ie[i `n goan\ pe u[a casei [i consta]i c\ ]i-aiuitat actele? Iar c`nd, `n sf`r[it, ai ajuns laserviciu, observi c\ `]i lipse[te un elementesen]ial al vie]ii tale: telefonul mobil, cereac]ie po]i s\ ai?

I-ai tras-o `n direct lui Gu[\, la „Gene-ra]ia a[teptat\“ de pe Realitatea TV.Chiar merita at`ta efort?

}i se pare c\ am f\cut vreun efort? Aia afost „tras“? Nu, un oarecare efort am depusc`nd am scris despre politicianul CozminGu[\. ~n scris, da, `mi amintesc c\ l-am `n-condeiat. De vreo dou\ ori, cred. Prima dat\c`nd a plecat din PSD. A doua oar\ c`nd aplecat din PD. A[tept ca PIN-ul pe care l-a`nfiin]at s\ se coalizeze ori cu PSD-ul, oricu PD-ul. Nu m-a[ mira. ~mi displac perso-najele care fac politic\ a[a cum face dlGu[\. Iar [ansa mea e c\ pot scrie despre cecred [i ce nu, cu g`ndul c\ s`nt citit [i deal]ii. Atunci, la Realitatea TV, am fost `n-treba]i dac\, tineri politicieni [i scriitori, fa-cem parte din aceea[i genera]ie. Or, nu pu-team s\ m\ fac c\ nu-l v\d pe dl Gu[\ aco-lo, mai ales c\ era-n fa]a mea.

Mai [tii s\ repari un televizor? Dac\ totai terminat Poli...

Abia de-am [tiut s\ schimb o…, uite c\ nicinu mai [tiu cum `i spune, o… chestie lachiuvet\. Nu m-am b\gat niciodat\ `ntr-untelevizor. ~n afara emisiunii! Nu am aptitu-dini tehnice. Sau chiar dac\ le am, nu posedtimp ca s\ mi le descop\r [i s\ le pun la lu-cru. Am f\cut Politehnica de dragul p\rin]i-lor. De dragul meu am f\cut tot ce a urmat.

Unde-a gre[it Hagi la Poli Timi[oara?Pe cine ai aduce-n echip\?

Fac parte dintre b\rba]ii care, atunci c`nd sevorbe[te despre fotbal, `ncep s\-[i amin-teasc\ brusc de politic\ [i femei. Habarn-am de fotbal, [i recunosc asta cu voio[ie.Fa]\ de baschet, pe care `l iubesc [i `l prac-tic, fotbalul mi se pare bleg. N-am fost lanici un meci al lui Poli. E mai comod s\ m\plictisesc acas\, la televizor, nu trebuie s\m\ duc pentru asta p`n\ la stadion. A[a c\nu m\ bag la transferuri. N-am m\runt…

~ntre postul de director ICR, cel de re-dactor-[ef la „Supliment“ [i cel de pro-fesor de literatur\ al prin]esei Victoriaa Suediei, ce-ai alege?

Primele dou\ posturi s`nt ocupate de oamenipe care `i cunosc [i `i pre]uiesc. Prin urmarespun pas. De[i s`nt un simpatizant al monar-hiei, nu vorbesc suedeza. Prin urmare, iat\-m\[omer! Mai ai oferte?

Exist\ o singur\ `ntrebare pe care n-aipune-o la „A cincea roat\“, dar te l\-s\m s\ o faci aici...

P\rin]ii t\i [tiu ce faci?

9 dosar

`ntrebarea moarte n-are interviu

s-a n\scut la

4 octombrie

1970, `n Turnu

Severin

scriitor, ziarist,

realizator [i

moderator al

emisiunii „A

cincea roat\“

(Analog TV,

Timi[oara)

director edito-

rial al Editurii

Brumar

a publicat poe-

zie [i articole `n

majoritatea re-

vistelor cultura-

le din ]ar\

a ob]inut Pre-

miul Asocia]iei

Presei Timi[o-

rene (1998);

men]iunea

„T`n\rul Jurna-

list al anului

2000“ [i pre-

miul „T`n\rul

Jurnalist al

anului 2002“,

acordate de

Freedom

House

a debutat `n

1994 cu volu-

mul de poezie

Fire[te c\ exa-

gerez (Premiul

de debut al

Uniunii Scriito-

rilor din Româ-

nia)

Odyssex (poe-

zie, 1996)

Piper pe limb\

(interviuri,

1999, Premiul

filialei din

Timi[oara a

Uniunii Scriito-

rilor)

Pe urmele ma-

relui fluviu/ Auf

den Spuren

des grossen

Stroms (coau-

tor, poezie [i

proz\, 2002)

Timi[oara `n

trei prieteni

(coautor, poe-

zie, 2003)

Cartea roz a

comunismului

(coautor, me-

morialistic\,

2004)

A cincea roat\

(interviuri,

2004, Premiul

filialei din

Timi[oara a

Uniunii Scrii-

torilor)

Barzaconii/

Anus dazumal

(proz\, 2005)

Cinema la

mine-acas\

(poezie, 2006)

REPERE:

© f

oto

: E

ug

en

R\d

u]

„Domn’e, `]i vines\ te la[ide poezie!“

C|R}I:

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 200610

dosar prob\ scris\

Scurt\ istorie a hazului de necaz `n gazetele române[ti

Trecutulsun\ bineDintr-o „teorie“ româneasc\ bine „documentat\“ prin zvon reiese c\personajul Bul\ a fost inventat de Securitate cu scopul de a fi folosit depopula]ie ca o supap\ la ap\sarea regimului comunist. Ce poate fi mainostim dec`t s\ ne imagin\m o ga[c\ de personaje purt\toare de numeconspirative st`nd `n jurul unei mese [i pun`nd la cale bancuri cu Bul\?Pentru c\ românul nu-i nici spaniol s\ ia taurul de coarne, nici neam] s\pun\ m`na pe-un ciocan c`nd i se d\r`m\ [andramaua [i nici chiar rus s\c`nte s\n\tos dup\ o `nc\ierare zdrav\n\ la o be]ie, ne place s\ credem c\se apuc\ mai degrab\ s\-[i ia `n r`s soarta. S\ „dea dume“, s\ „fac\panaram\“. Presa umoristic\ din trecut a `nflorit sub scrierile unorpamfletari ca I.L. Caragiale sau Tudor Arghezi. Apoi s-a trezit sub un regimc\ruia nici ironia fin\ nu-i era pe plac. Astfel, nu `nt`mpl\toare este existen]aunor reviste de umor dup\ 1989. Ele s`nt, de fapt, continuarea unei tradi]ii ahazului de necaz. A[a, cu rim\, fiindc\ se spune c\ românul s-a mai n\scut[i poet pe deasupra.

Dosar realizat de Andrei Udi[teanu

Nu e de mirare c\, `n jurul anu-lui 1900, `n }\rile Române eraumai bine de 300 de reviste de sa-tir\ [i umor. ~nceputurile au fostreprezentate de personaje ca„Mo[ Teac\“ al lui Anton Ba-calba[a, „Moftangiul“ lui Cara-giale sau „miticii“ s\i. ~ncepu-turile au fost ale „}`n]arului“lui Rosetti, ale lui „Nichipercea“lui N.T. Or\[anu, ultima schim-b`ndu-[i numele din cauza cen-zurii de mai bine de [ase ori, iardirectorul ei fiind `nchis `n repe-tate r`nduri pe timpul domniei luiCuza pentru articolele satiricepublicate. Unul dintre conflictelecu puterea `n care a intrat O-r\[anu a r\mas consemnat `ncercet\rile despre presa vremii.Instalat ca premier pe la jum\-

tatea lui septembrie 1859, Nico-lae Kretzulescu se `n]elege cufratele s\u, care ocupa func]iade prefect al poli]iei capitalei,s\ „taie r\ul de la r\d\cin\“ [iare grij\ ca „Românul“ lui C.A.Rosetti (un alt critic aspru als\u) [i „Nichipercea“ s\ fie sus-pendate prin ordin verbal. Pen-tru a protesta `mpotriva deci-ziei, Rosetti [i Or\[anu organi-zeaz\, `mp\r]ind foi volante [ibro[uri, o `nt`lnire „cu popo-rul“. „Poporul“ vine `n num\rat`t de mare `nc`t nu `ncape `nsal\ [i `l a[teapt\ pe Golescu-Albu, mezinul lui Dinicu Golescu,s\ citeasc\ peti]ia c\tre Domni-tor. „Deodat\, zgomot la u[\puternic, alarmant. Lumea se`nghesuie spre ie[ire, dar se lo-

ve[te de «faimosul ag\» Mitic\Kretzulescu [i de jandarmii lui.~mpr\[tierea mul]imii se face cupatul pu[tii de c\tre pompieriichema]i s\ asigure ordinea adu-n\rii. Larma cre[te, loviturilecurg, panica intervine, ferestre-le devin metereze. Nu `nainte caOr\[anu s\-l fi pocnit pe unuldintre p\zitorii s\i `n cap, aces-tuia s\-i sar\ chipiul, jandarmiis\-l t`rasc\ pe sc\ri, poporul s\-ialerge `n ajutor [i agresorii s\scape numai prin venirea «d. lo-cotenent Saegiul [eful guardi[-tilor de noapte, cunoscut [i subtsobrichetul popular Taie Pung\»,care l-a luat `ntr-o birj\ [i l-adus la poli]ie.“ (Constan]a Trifu –Presa umoristic\ de alt\dat\,Editura Minerva, Bucure[ti,

1974). Ziaristul avea s\ fie eli-berat mai t`rziu, ̀ n lips\ de probe.

O alt\ revist\ de umor ce-lebr\ care a dus o lupt\ perma-nent\ cu clasa politic\ ([i nu nu-mai) a fost „Furnica“. Ap\rut\`n 1904, „Furnica“ lui GiorgioRanetti era printre cele mai te-mute publica]ii ale `nceputuluide secol XX. Nici m\car regele,diploma]ii str\ini sau arti[tiivremii nu erau scuti]i de ironii-le lui Ranetti. El e cel care a„inventat-o“ pe Mi]a Biciclista,anume „o materialist\“, dup\limba vremii, „la origini“ fiindMaria Mih\escu, o frumuse]er\pitoare, prin iatacul c\reia s-auperindat personalit\]i ca NicolaeGrigorescu, Octavian Goga sauchiar regele Ferdinand [i C. Di-

sescu, „ministru de instruc]ie“.„N’ar fi mai sincer ca s\ se vo-teze o dat\ pentru totdeauna olege care s\ gl\suiasc\ astfel:Art. 1 [i unic. To]i membrii fa-miliei regale se consider\, chiardin momentul na[terii lor, deco-ra]i (...) cu toate tinichelele cese vor mai n\scoci pe viitor?“ –replica lui G. Ranetti la acorda-rea pe timp de pace a „Virtu]iimilitare“ familiei regale.

Cu „Gluma“ nu-i de glumit

La 1940, caricaturistul Ion A-nestin tip\rea, pentru a fi distri-buit\ gratuit pe front, revista„Gluma“, `ntr-un tiraj de nicimai mult, nici mai pu]in de40.000 de exemplare. Ion Anes-tin publica, pe l`ng\ epigrame [iinforma]ii cu tent\ satiric\, poe-zii [i caricaturi la adresa lui Sta-lin, nesfiindu-se `n a-[i ar\tasimpatia pentru Hitler, aliatulRomâniei la `nceputul conflictu-lui. Aceast\ simpatie este re-flectat\ `n articole [i caricaturi,cum este, de exemplu, una din-tre cele ap\rute `n num\rul 61din 1941 al revistei: Stalin pri-vind un glob p\m`ntesc geogra-fic de pe birou spune: „De nuera atent Hitler, ce-]i mai d\deamfoc peste dou\ luni“. Sub pseu-donimul Vasile Iad, ap\reauversuri cu dedica]ie pentru dic-tatorul rus („Nu te cunosc dec`tdin ilustrate,/ Dar [tiu c\,`ngrijindu-]i beregata,/ Ai deve-nit satanic `n senza]ii/ {i b\utorde s`nge cu g\leata“), iar legen-dele zecilor de caricaturi `l `n-f\]i[au pe Stalin `n ipostaze

monstruoase ori de-a dreptul ri-dicole, proste[ti: Stalin `n ins-pec]ie pe front observ\ c\ sol-da]ii ru[i umblau descul]i [i `n-treab\: „Unde s`nt bocancii sol-da]ilor?“. „~n buzunarele comi-sarilor, M\ria Ta!“, vine replicaofi]erului ce-l `nso]e[te. Acestentuziasm antibol[evic avea s\p\leasc\, pe m\sur\ ce r\zboiulnu p\rea a se termina, `n gaguridisperate cu solda]i români pefront ce se `ntrebau c`t va maidura conflictul. Anestin avea s\sufere mai t`rziu pentru `n-dr\zneala sa, fiind `nchis pentruo vreme din cauza unor carica-turi prea dure ap\rute `n revist\.

Ideea `n sine a publica]iilorde satir\ [i umor de dinainte decomunism nu trebuie interpre-tat\ din perspectiva oportunis-mului unor redactori de a serviuneori intereselor puterii sauposibilei naivit\]i de a alege oparte sau alta ce s-a dovedit `ntimp a fi gre[it\. „E drept,«Gluma» nu e politic\, dar nicicu politica nu e de glumit“, i seconfesa unui cititor Tudor Mu-[atescu la „Po[ta redac]iei“ din„Gluma“, la care umoristul acolaborat. Revistele de satir\ [iumor de atunci trebuie priviteca o `ncercare permanent\ de asupravie]ui, fiind [i ele mi[cate[i purtate de acelea[i schimb\riale fr\m`ntatului secol XX. Defapt, ele au p\strat `n inten]iiinocen]a actului de a r`de liber.Ar putea, mai degrab\, s\ fiecaracterizate chiar prin legendauneia dintre caricaturile din„Gluma“ anului 1941: „Dintretoate liniile, Maginot, Siegfried

Dup\ instalarea la putere a regimului de o-cupa]ie sovietic, la 23 august 1944, au fostinterzise [i scoase `n afara legii publica]iilecare apar]ineau altor partide politice dec`tcel comunist. Altele au fost obligate s\-[ischimbe orientarea politic\, toat\ presa scri-s\ din România devenind, at`t la nivel cen-tral, c`t [i la nivel local, un „oficios“ al pu-terii. Regimul comunist a fost `n perma-nen]\ interesat de propagarea la un nivel c`tmai larg a valorilor sale ideologice. De a-ceea, `n s\pt\m`nalele de satir\ [i umors-a manifestat `n special proza umoristic\,`n care aluzia era singura form\ prin carese puteau aduce ironii cu adres\ politic\.Umorul p\rea a fi „cu voie“ de la poli]ie[i de aceea spirite umoristice cu greutateca Ion B\ie[u, inventatorul „umorului la

domiciliu“, alegeau s\ scrie at`t de abstract,`nc`t de multe ori glumele p\reau dene`n]eles. Scriitorul prefera s\ `[i imaginezeinterviuri luate unei Satane dornice de pu-blicitate la un meci de fotbal `ntre Rai [i Iadsau un Costel care nu vrea s\ sufere de„remu[care“ `n fa]a Tan]ei [i care spune c\„trebuie neap\rat s\ avem un ideal“ – du-p\ `nv\]\turile regimului (Val Panaitescu,Humorul – sintez\ istorico-teoretic\, Edi-tura Polirom, Ia[i, 2003).

Singura publica]ie de satir\ [i umor ac-ceptat\ de regim a fost celebra „Urzica“,ap\rut\ `n 1948. Cenzura ac]iona extremde eficient la „Urzica“. Rar se `nt`mpla cavreun act de protest `mpotriva regimului s\reu[easc\ s\ ajung\ pe pia]\. Exist\ `ns\c`teva cazuri `n care redactorii revistei au

riscat s\ „`noate“ `mpotriva curentului. Deexemplu, la moartea lui Stalin, `n loc carevista s\ ias\ `n format alb-negru `n semnde durere a poporului român pentru „t\tu-ca“ rus, redactorii au preferat ca num\rulrespectiv s\ nu mai apar\ deloc pe pia]\.

La „Urzica“ erau permise unele ironiipe seama situa]iei sociale din ]ar\. A[a seexplic\ publicarea `n unul dintre numerelerevistei a unei caricaturi ce reprezenta uncal sorbind dintr-o cea[c\, o ironie la adre-sa „nechezolului“ ce `nlocuia cafeaua lavremea aceea. Revista ap\rea [i `n forma-tul unui almanah denumit „Perpetuum co-mic“, unde se reg\seau colec]ii de texte alemarilor umori[ti români, ca I.L. Caragiale,[i caricaturi de multe ori f\r\ legende pen-tru a putea fi interpretate `n diferite mo-duri `n cazul `n care caricaturi[tii erau a-cuza]i de vreo opozi]ie.

„Urzica“ `n]epa `n comunism

Umorul politic din presacomunist\ s-a redus la aluziifine, la un discurs indirect,`nc`lcit `n metafore. Anii ’80 aufost perioada `n care acest tipde protest s-a manifestat celmai clar `n presa studen]easc\.Era perioada taberelorstuden]e[ti la munte sau lamare, unde se tip\reau „foi“ devacan]\, unele extrem deironice la ce se `nt`mpla `nRomânia. Era timpul brig\zilorartistice, al festivalurilorstuden]e[ti, unde se `nt`mplau„adev\rate revolu]ii“, cum aveas\ m\rturiseasc\ Toni Grecu,unul dintre membrii trupeiDivertis `nc\ de la acea vreme,`ntr-un interviu acordat luiAlexandru Savitescu pentru„Opinia studen]easc\“ („Nus`ntem cel mai unit popor, «nici`n cuget, nici `n sim]iri», s\ m\ierte domnul Vasile Alecsandri“,nr. 103/ 2001, serie nou\).

Revistele `n care ap\reau celebrele ru-brici „Instantanee“ sau „Pulsuri“ –„pastile“ de umor – erau „Via]a stu-den]easc\“, „Alma Mater“/ „Dialog“(al c\rei protest s-a manifestat mai de-grab\ prin cultur\ dec`t prin umor) [i„Opinia studen]easc\“ (publica]ia carea promovat cel mai clar umorul caform\ de protest `n paginile sale. A-p\rea chiar [i o rubric\ semnat\ „Di-vertis“, evident, pe ultima pagin\, inti-tulat\ „Misterul comisarului-[ef“, undeera ironizat aparatul mili]ienesc de a-tunci). Bine`n]eles, cenzura ac]iona [ila revistele studen]e[ti. Cele mai multeprobleme ap\reau dac\ vreunul dintretextele din reviste ajungea s\ fie citat lapostul Europa Liber\ ca o form\ de o-pozi]ie.

Erau totu[i publicate texte care luau`n r`s Securitatea („~n campusul T., unst`lp s-a aplecat amenin]\tor peste o ca-bin\ telefonic\. Probabil ca s\ ascultece se vorbe[te `n\untru“ sau „Pe timpulnop]ii, discurile aparatelor din cabineletelefonice aflate l`ng\ cl\direa Univer-sit\]ii s`nt luminate din interior de c\treun becule]. Astfel, din complexul Pu[-kin se poate telefona cu ochii `nchi[i“ –„Opinia studen]easc\“, nr. 6-7, 1987),care ironizau falsele titluri de academi-cian („Sala de lectur\ a BiblioteciiAcademiei este `n continuare goal\. A-[a `i trebuie!“ – „Opinia studen]easc\“,nr. 5-6, 1986). „Cu pulsurile tot timpulerau probleme, dar era destul de u[orde p\c\lit cenzura. Unele erau destulde critice. Cred c\ era [i o doz\ de co-operare din partea lor. Mai era ceva cef\ceam. Uneori d\deam pulsurile laurm\, dup\ toate textele, [i le d\deam`n [palt, nu le mai puteau scoate“, spuneFlorea Ioncioaia, redactor-[ef la „Opi-nia studen]easc\“ `n perioada 1984-1987.

Caricatura din sertar

Pentru c\ spa]iul presei din Româniacomunist\ nu le permitea s\-[i exprimeliber ideile `n desene, foarte mul]i cari-caturi[ti, `n special spre sf`r[itul anilor’80, au conceput `n propriile lor casealbume de caricaturi „revolu]ionare“,bine ascunse, `n speran]a c\ vor aveaocazia s\ le publice. Aceast\ metod\ afost folosit\ ca supap\ [i de mul]i din-tre scriitorii de atunci, unii dintre eiav`nd chiar leg\turi cu caricaturi[tii.

Textele de sertar ale scriitorului petri-lean Ion D. S`rbu au fost str`nse [i pu-blicate dup\ Revolu]ie de caricaturistulIon Barbu `ntr-un Tratat de rienologie,artistul ad\ug`nd [i caricaturile sale„de sertar“ create `nainte de 1989. IonBarbu `i ar\tase lui Ion D. S`rbu dese-nele sale ilegale – dou\ albume de ca-ricaturi, primul intitulat S`nt cel mai vi-novat, iar cel\lalt Via]a la 33 de ani –`nainte ca scriitorul s\ se sting\ dinvia]\. Cele mai multe caricaturi s`nt f\-r\ legend\, pentru a putea fi interpretate`n zeci de moduri `n cazul `n care artis-tul era acuzat de regim.

Un alt caricaturist care a p\strat [ipublicat albume de caricatur\ „de ser-tar“ a fost Mihai St\nescu. Aceste ca-ricaturi au circulat `n perioada ’78-’89sub form\ de fotocopii, demonstr`nd unspirit protestatar neexprimat `n publi-ca]ii de c\tre artist. Albumul intitulatAcum nu e momentul a fost o oper\ ex-trem de l\udat\ la momentul Revo-lu]iei, c`nd a fost pus `n circula]ie. Cu-prinde o serie de desene cu legende [ibule foarte t\ioase la adresa regimului.

Octavian Paler scria despre acest album[i despre caricaturist urm\toarele:„~mi aduc aminte cum umbla vara tre-cut\ la mare – august 1989 –, prin ho-lul Casei Scriitorilor de la Neptun, cuo saco[\ `n care se afla o carte subver-siv\, aceasta, preg\tit\ pentru a fi tri-mis\ `n Fran]a, s\ fie tip\rit\ acolo,pentru c\ aici «nu era momentul». Defapt, nimeni nu b\nuia c\ Mihai St\ne-scu avea impertinen]a s\ umble prinNeptun, la c`]iva pa[i de «rezerva]ia»unei dictaturi care nu gusta ironia, cucorpul delict al inten]iei sale de reci-div\: `ntruc`t i se mai tip\rise o carte`n Fran]a. Eu am aflat dup\ ce mi-a `n-tins pachetul, rug`ndu-m\ s\ m\ uit, fi-re[te, de unul singur, la desenele sale.M-am dus `n camer\ [i am `n]eles de lacopert\ c\ Mihai St\nescu se hot\r`ses\ r\m`n\ el `nsu[i, s\ nu dea `napoi, s\nu ia parte la ravagiile `n]elepciunii, s\fie incomod [i inoportun“ (OctavianPaler, „Farmecul [i cruzimea unui ar-tist inoportun“, prefa]\ la albumul decaricatur\ 1978-1989 Acum nu e mo-mentul de Mihai St\nescu). Artistul nu

era la primul protest politic, p`n\ `n1989 av`nd deja un album publicat `n1982 [i retras imediat de pe pia]\, unulnedifuzat `n 1986 din acelea[i motive(Umor 50%) [i cel publicat `n Fran]a [iconfiscat la Vama Curtici `n 1989 (Rireen Roumanie).

Protestul prin umor `n presa scris\româneasc\ este un fenomen care tre-buie analizat p`n\ la un anumit punct:acela `n care libertatea de exprimare adevenit un cli[eu `n cadrul `nt`lniriloroamenilor de pres\. P`n\ la punctul `ncare a `nceput s\ se pun\ problema pro-fesionalismului `n gazet\rie, [i nu aceeaa „slalomului“ abil, f\cut `n cel maimare secret, prin birocra]ia unui regimde (auto)cenzur\, cum au fost cele dintrecutul României.

Din acest motiv, analiza se poate o-pri la anul 1989. Nu trebuie f\cut\confuzia `ntre publicarea unor articoleumoristice cu „adres\“ politic\ `n mo-mente `n care legea interzicea explicitacest lucru [i perioada de dup\ ’89.

prob\ scris\ dosarprob\ scris\ dosar

dosarSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 11

sau Manerheim, eu prefer linii-le M\rioarei“.

{tiin]a [i tehnica hazuluide necaz

Ce ascunz\toare mai potrivit\pentru o revolt\ prin umor dec`to rubric\ dosit\ pe pagina 46(ultima) a unei reviste ca „{ti-in]\ [i tehnic\“? La vremearespectiv\, a anilor ’80, redac-tor-[ef al publica]iei era IoanEremia Albescu, un inginer ceprovenea din mediul studen]escal anilor ’70, `n care un anumetip de umor politic [i social eratolerat. Astfel ar putea fi expli-cat\ rubrica semnat\ de trupa deumor Ars Amatoria, ascuns\ `nultima pagin\ [i care treptat seva transforma misterios `ntr-unade „Rebus“, probabil pe m\sur\ce devenea mai acid\. Pot fi

g\site `n paginile revistei textecare au un accent protestatar laadresa modului de desf\[urare aproceselor tehnologice din Ro-mânia, la adresa anumitor „ie-rarhii“ `n [tiin]\, ironii la titlu-rile de „academician“ [i la mo-dalitatea de ob]inere a lor. Su-biecte tabu, termeni interzi[i decenzur\. Bine`n]eles c\ cele maimulte „mu[c\turi“ puteau fi a-plicate `n cazul problemelor degenul proastei `nc\lziri din a-partamente: `n num\rul 12 din1981 s`nt publicate „sfaturi“pentru rezolvarea acestei dilemeprin „rena[terea str\vechiuluiproces fiziologic de a te `nc\lzide la sine“ sau, mai simplu,prin „montarea caloriferelorl`ng\ sob\“.

~ns\ „lovitura de gra]ie“ dat\de Ars Amatoria `n ultima pa-gin\ a revistei este rubrica „Din

jurnalul unui proasp\t repartizat`n produc]ie“. Aceste „consem-n\ri“ ironice ale unui t`n\r re-partizat la o uzin\ comunist\ [iselectat „pe merite tinere[ti“ s\fac\ parte [i din „brigada artis-tic\“ a fabricii au ap\rut aproa-pe ca prin farmec `ntr-o lume afal[ilor academicieni. Ce glum\poate fi mai bun\ la adresa „sa-van]ilor de renume mondial“dec`t `ns\[i existen]a unei ru-brici de umor cu adres\ `ntr-orevist\ [tiin]ific\? „25 decem-brie – Cu brigada artistic\ de lauzin\ e mai greu dec`t mi-am`nchipuit. Nu po]i satiriza orice,c\ se prind [i te trimit `n pro-duc]ie, unde nu po]i s\ te odih-ne[ti mult, c\ te iau la dansuripopulare“. Iat\ cum se putea i-roniza „libertatea“ de care tebucurai `n a[a-numitele „bri-g\zi“ (ca, de altfel, `n orice do-

meniu artistic) devenite inexpli-cabil parte component\ a mun-cii din uzin\.

~n rubrica din „{tiin]\ [i teh-nic\“ nu s-a ratat nici ocazia dea satiriza modul `n care se f\ceateleviziune `n România comu-nist\ [i „transmisiunile `n di-rect“ m\sluite `n scopuri propa-gandistice: „2 ianuarie – Amf\cut revelionul la tovar\[ul di-rector acas\ (...) La ora 2 noap-tea, la sarmale, s-a dat la TV re-velionul filmat cu 3 zile `naintela noi `n uzin\, unde eram [i eucu brigada, s\ cread\ lumea c\e transmis `n direct. M`ine viniar\[i s\ mai filmeze un reve-lion, c\ au zis c\ le mai trebuieo bucat\ [i pentru transmisia `ndirect de la anul“.

Ars Amatoria `ndr\znea s\pun\ `n aceast\ revist\ problema„minunatelor realiz\ri“ [i a „pro-greselor realizate“ [i „dep\-

[ite“, `ntr-un mod diferit de alaltor publica]ii. Proasp\tul re-partizat ̀ n produc]ie nota ̀ ntr-unadin „filele“ sale de „jurnal“ de-zam\girea fa]\ de `nt`lnirile dince `n ce mai rare cu o anume„tovar\[\ Carmencita“, fiica di-rectorului, deoarece aceasta se`nscrisese la un curs de englez\la seral, „la [coala popular\, cas\-i poat\ spune `n original de-legatului str\in c\ agregatulnostru e bun c`nd \la `i facesemn c\ nu-i bun“.

Titlurile de „academician“ a-le cuplului Ceau[escu [i cele demari oameni de [tiin]\ ale unorpersonaje importante, subiectetabu `n publica]iile române[tiale anilor ’80, erau [i ele luatepeste picior. Cum se `nt`mpl\ `ntextul intitulat „Pentru o siste-matizare a metodelor de succes`n dialogologie“, unde autorul

(sau autorii) prezint\ „metodasubstitu]iei“, prin care se poateajunge la succes `ntr-o carier\[tiin]ific\: „Pentru utilizarea me-todei substitu]iei ve]i solicita `-naltul patronaj ale unei bine-cu-noscute somit\]i `n domeniu pecare o ve]i ruga din proprie ini-]iativ\ s\ preia rezultatul cerce-t\rilor dumneavoastr\ [i s\-l co-munice singur\, asum`ndu-[i-lpentru dezvoltarea f\r\ prece-dent a [tiin]ei (...) {tiin]a ori-cum c`[tig\, iar dumnevoastr\ce ave]i de pierdut?“.

„{tiin]\ [i tehnic\“ mai aremeritul public\rii unor rubrici[tiin]ifico-fantastice pe teme ta-bu. ~n num\rul 5 din 1982, apa-re un text SF umoristic a c\ruiac]iune se petrece `ntr-o zi devineri, „de sf`nta Laika“ – cele-bra c\]ea sovietic\, prima care al\trat `n spa]iul cosmic.

Nimeni nu r`de ca studentul

Paginile 10-11 s`nt ilustratecu caricaturi de sertarale lui Ion Barbu

Interviu cu Ioan T. Morar,corespondent la „Via]a studen]easc\“

~n ce m\sur\ putea]i scrie texte umo-ristice cu aluzie la regimul politic?

Aluziile trebuiau s\ fie extrem, dar extremde fine. {i, oricum, `mbr\cate `n straturi depruden]\. Trebuia s\ faci o construc]ie defraz\ care, la o adic\, s\ fie imbatabil\ dac\o luai `n sensul strict al cuvintelor. Asta `nprivin]a aluziilor la cel mai `nalt nivel. Maijos, da, se mai putea glumi. Iar la glumelecu frizeri [i osp\tari puteai chiar s-o spuide-a dreptul. |sta e cadrul general.

Cum ac]iona cenzura pentru textele deumor din revistele studen]e[ti?

La nivelul centrelor universitare, cei cared\deau viza erau mai lumina]i. {i existaupre[edin]i de centre universitare (la Ia[i eraDoru Tompea, foarte luminat [i deschis) careluptau s\ lase ceva `n urma lor. {tiau c\ nuvor ajunge neap\rat `n aparatul de partid, c\vor face carier\ universitar\, a[a c\ nu exa-gerau cu restric]iile.

Era regimul de cenzur\ de la „Via]astuden]easc\“ mai permisiv dec`t laalte reviste?

Categoric, da. P`n\ c`nd a venit, ca adjunct,Otilian Neagoe, actualul vicelider al senato-rilor PSD. Era un tip ̀ ncuiat, cu exces de zel,care t\ia din texte [i dup\ ce acestea eraut\iate deja de cenzur\.

Au fost cazuri `n care a]i avut proble-me pentru pulsurile publicate `n re-vist\?

Da, pe c`nd eram student, chiar `n ultimulan, am dat un puls despre un profesor camboulean de la Agronomia din Timi[oara, carea dat unor studen]i un test `n timp ce mer-geau. Era un test `n mi[care. {i eu am dattitlul ~ntre legumicultur\ [i peripatetizare.Proful nu a `n]eles aluzia la metoda peripa-tetic\ [i m-a reclamat la Centrul Universitar

de Partid. Unde o tovar\[\ zeloas\ m-a camurecheat. Dar nu mai aveau ce-mi face,eram deja `n faza de redactare a lucr\rii delicen]\.

Cum vede]i acum presa umoristic\ dinacea perioad\?

~n afar\ de „Urzica“, existau foile scoase pela festivaluri studen]e[ti, prin tabere, pe lagalele Amfiteatru. Umor aveam, trebuia s\-lambal\m bine ca s\ poat\ fi dat mai departe!

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 200612 arta grea

)

„La fel ca `n literatur\,exista un mod de«a citi printre r`nduri»“

Interviu cu Nicolae Ioni]\, caricaturist la „Urzica“,„România liber\“, pre[edintele pentru Europa de Estal organiza]iei „Cartoonist Rights Network“

Cum func]iona cenzura pentru caricatur\ `n perioada comu-nist\? A]i fost vreodat\ cenzurat?

La `nceputul anilor ’80 redactorul-[ef al unei publica]ii la care co-laboram mi-a spus: „Dumneavoastr\, la fel ca to]i jurnali[tii [icolaboratorii acestui ziar, ave]i toat\ libertatea s\ scrie]i [i s\ de-sena]i tot ce dori]i. ~ns\ [i Partidul are libertatea s\ publice sau nuceea ce prime[te de la dumneavoastr\“. Din acest punct de vederenu s-a schimbat mare lucru, at`t c\ cenzura partidului unic a fost`nlocuit\ cu cenzura proprietarului publica]iei la care colaborezi.

~n ce m\sur\ se putea face caricatur\ politic\ `n perioadaregimului comunist `n România?

~n regimul comunist nu putea fi vorba de caricatur\ politic\. Defapt, `n ultimul deceniu comunist aproape c\ nu se putea vorbi decaricatur\. Desigur, exista supapa saloanelor de umor [i, `n pri-mul r`nd, a celor interna]ionale `n care se cultiva aluzia discret\ [ic`t mai general valabil\. La fel ca `n literatur\, exista un mod de„a citi printre r`nduri“. Eu `nsumi am fost felicitat de diver[i prie-teni pentru caricaturi `n care ei descoperiser\ critici la adresa co-munismului. Ceea ce e foarte interesant este c\ eu nu m\ g`ndi-sem la o asemenea interpretare. Adesea „cenzura“ celui care `]iprimea desenul [i care voia s\ previn\ s\puneala adev\ratului cen-zor de la publica]ia respectiv\ descoperea posibile interpret\ri aleunui desen [i `l oprea. ~mi amintesc c\ am mers la o revist\ cuc`teva ilustra]ii la unele proverbe [i citate celebre. Printre alteleilustrasem „Dou\ capete judec\ mai bine dec`t unul singur“ de-sen`nd un balaur cu dou\ capete care rostea celebrele cuvinte c\treF\t-Frumos. Redactorul respectiv mi-a `napoiat desenul. „Numerge, mul]i se vor g`ndi la cuplul Ceau[escu...“.

Am fost cenzurat `n modul `n care am exemplificat mai sus.Desigur, `n primul r`nd m\ autocenzuram pentru c\ nu voiam s\muncesc pe un desen despre care a[ fi [tiut sigur c\ nu poate fipublicat.

Cum vede]i caricatura româneasc\ de acum fa]\ de cea deatunci?

Caricatura româneasc\ actual\ a devenit ceea ce este caricatura `norice ]ar\ democratic\: direct\, acid\, f\r\ mil\. Fa]\ de ce sepublic\ acum, caricaturile din regimul trecut erau doar biete ilus-tra]ii.

Interviu cu PatrickChappatte, caricaturistpentru „International HeraldTribune“ [i „Le Temps“

Peisajul mediatic umoristic dedup\ 1989 a devenit unul bogat[i caracterizat de libertate deexpresie. Caricatura româneasc\vrea s\ se „alinieze“ la cea din]\rile unde libertatea de expresieeste deja tradi]ie. Caricaturi[tiidin Occident spun `ns\ c\ nici laei lucrurile nu stau foarte bine.

Afirma]i `ntr-un text desprecazul caricaturilor lui Ma-homed c\ satira a avut desuferit `n ultima decad\.Cum a fost afectat\ muncadumneavoastr\?

Munca mea nu a avut foartemult de suferit, spre deosebire

de `ntreaga satir\ din ultima de-cad\, deoarece am norocul s\lucrez cu editorii ziarelor „LeTemps“ (Elve]ia) [i „Internatio-nal Herald Tribune“, care s`ntconvin[i de voca]ia provocatoarea caricaturilor editoriale. Dar,dac\ `i ascul]i pe caricaturi[tiice lucreaz\ pentru ziare dinSUA, cum ar fi Pat Oliphant sauAnn Telnes, ei ar putea desena oimagine foarte ce]oas\ a viitoru-lui slujbei lor. Anii de corectitu-dine politic\ au sl\bit pozi]ia ca-ricaturi[tilor. Eu `nsumi, c`ndam lucrat pentru „New York Ti-mes“ `ntre 1996 [i 1999, a tre-buit s\ explic de mai multe oride ce desenam un om de culoarecu tr\s\turile unui om de culoa-re, cum ar fi buze proeminente –practic, trebuia s\ desenezi opersoan\ de culoare cu tr\s\turi-le unui alb...

~n acela[i text vorbi]i de-spre presiuni economice [idespre apetitul slab al pa-tronilor media pentru con-troversa st`rnit\ de carica-turile editoriale. Vede]i aicio form\ de cenzur\ `n pre-sa occidental\?

Pe l`ng\ ceea ce am explicat maidevreme, am avut ani `ntregi deprobleme economice `n indus-triile media, cititorii abandon`ndmedia tradi]ionale, [i, `n plus, `nSUA exist\ un climat dominatde conservatori, care `nl\tur\„partizanii“, jurnali[tii „de st`n-ga“. Toate acestea au f\cut calucrurile s\ fie [i mai grave. Po-zi]ia caricaturi[tilor `n ziareledin SUA dispare treptat. Kal afost concediat de la „BaltimoreSun“ anul trecut [i `nc\ nu a fost`nlocuit. Am `n]eles c\ `n Scan-dinavia ziarele s-au transformat`n tabloide [i au renun]at treptatla caricaturi. Editorii par s\ g`n-deasc\ astfel: de ce s\ pl\tescpentru ceva care mi-ar puteaaduce probleme, scrisori de a-menin]are [i, poate, procese?

Care este pozi]ia caricatu-ristului `n redac]iile occi-dentale?

~n Europa, pozi]ia caricaturistu-lui editorial a r\mas puternic\.De obicei, el trateaz\ direct curedactorul-[ef al publica]iei.

Dac\ are [i statut de vedet\ –ceea ce se `nt`mpl\ `n generaldup\ un timp mai `ndelungat deexpunere –, poate fi mai binepl\tit dec`t un redactor obi[nuit.P`n\ acum, editorii din Europapar s\ mai cread\ `n valoareacaricaturii pentru cititori.

Care s`nt institu]iile care v\

protejeaz\ drepturile de ca-

ricaturist [i cum func]io-

neaz\ acestea pentru bine-

le dumneavoastr\?

Exist\ c`teva re]ele [i organiza]iidedicate caricaturi[tilor, uneleinterna]ionale, care chiar seocup\ de situa]ia caricaturi[tilordin statele cu regim opresiv. Dar,`n esen]\, s`ntem sub acelea[ireguli ce se aplic\ presei `n ge-neral. ~ns\, `n cele mai multecazuri, `n regimurile democrati-ce, tribunalele recunosc o oare-care libertate de expresie „ex-tins\“ pentru cei ce fac satir\ [iprotejeaz\ aceste persoane deprocese. ~n alte ]\ri `ns\, carica-turi[tii s`nt v`na]i, intimida]i sau`nchi[i. ~n Algeria, un amenda-ment al legii presei a fost denu-mit „Amendamentul «Dilem»“,pentru c\ pare s\ fi fost creat spe-cial pentru cazul prietenuluimeu Ali Dilem, care este implicat`n vreo [apte procese p`n\ acum.

dosar prob\ scris\

„Umor aveam, trebuias\-l ambal\m bine“

„Pozi]ia caricaturi[tilor `n ziarele din SUA dispare treptat“

© N

ico

lae I

on

i]\

Spuneam u[or de ascultatfiindc\ „Original Mas-ters“ este o colec]ie acce-

sibil\ ca pre]. Altfel, `nregis-tr\ri ale pianistelor amintite aufost mereu reeditate de case dediscuri `n tiraje reduse, destina-te `n primul r`nd colec]ionarilor,cum este cazul cu Arbiter, `nStatele Unite, sau cu merituoasaTahra din Fran]a. Pe de alt\ parte,de[i `nregistr\ri r\zle]e ale luiMonique Haas au mai ap\rut peCD sub diverse m\rci, pianistafiind aleas\ chiar de DeutscheGrammophon, acum c`]iva ani,s\ ilustreze anul 1948, `n co-lec]ia jubiliar\ ce a marcat cen-tenarul marii companii, numeleei a revenit pe buzele melomani-lor anul trecut, c`nd la Paris casaTahra a pus pe pia]\ un disc maimult dec`t notabil cu inedite.~ntre `nregistr\rile din anii ’50,culese din arhivele radioului ba-varez, de la München, se afla [io pies\, Toccata pentru pian [iorchestr\, a so]ului pianistei, com-pozitorul de origine român\ Mar-cel Mihalovici. Editorii casei pa-riziene au avut atunci [i ideeaexcelent\ de a-i cere unui t`n\rcercet\tor, Frédéric Gaussin, s\revad\ parcursul artistic al luiMonique Haas.

Lazare-Lévy spunea despreeleva sa, n\scut\ `n 1909 [i careintrase `n clasa lui de la Conser-vatorul din Paris `n septembrie1923, c\ la pian era „asemeneaClarei Haskil, c`nta adic\ dininstinct, cu un soi de farmec mu-zical cu totul simplu, direct, at`tde echilibrat `nc`t p\rea c\ nu arfi avut nevoie s\ exerseze“1. Lamaturitate, Monique Haas afir-ma c\ nu ar exersa dec`t trei-patru ore pe zi, timpul necesarpentru a-[i men]ine condi]ia,dar insuficient pentru a progre-sa, caz `n care ar fi trebuit, notaea, s\ lucreze opt ore, asemenealui Richter... La `ncheierea stu-diilor oficiale, dup\ ce a ob]inutpremiul `nt`i `n iulie 1927 cuFantezia de Chopin, a continuat

s\ se perfec]ioneze lucr`nd cuprofesorul ei, apoi cu RudolfSerkin [i, cum poveste[te Mar-cel Mihalovici `n mai multe in-terviuri, cu George Enescu2.

Dup\ debutul `n 1927 `n salaErrard, Poulenc [i Robert Casa-desus aveau s\ o introduc\ `n sa-loanele pariziene, numele ei fi-ind amintit, al\turi de al lui Mi-halovici, `n cel ]inut de AliceHalphen, v\duva unui compozi-tor, elev al lui Massenet. C\-s\toria, urmat\ de ani ferici]i de`n]elegere [i crea]ie `mp\rt\[it\,cum `[i amintea Marcel Mihalo-vici, o introducea `n anii inter-belici `n cercul muzicienilor ro-mâni din str\in\tate (Stan Go-lestan, Ionel Perlea, Filip Laz\r,Enescu, Jora, Clara Haskil [iDinu Lipatti), precum [i `n ace-la multicultural al societ\]ii mu-zicale Triton. De aici [i `ncli-narea ei spre repertoriul con-temporan, p`n\ la izbucnirea ce-lui de-al doilea r\zboi mondialMonique Haas particip`nd lacrea]iile `n premier\ ale triouri-lor cu pian de Haciaturian [i E-douard Staempfli, c`nt`nd lu-cr\ri de Roussel, Martinu, Joli-vet, Alban Berg [i Webern saupartea de pian la premiera Nun]iilui Igor Stravinsky, `n 1935, subbagheta lui Hermann Scherchen.~n 1938, Monique Haas interpre-ta, `n prim\ audi]ie `n Fran]a,piese de Egon Wellesz, JosephMarx [i Müller-Hermann, iar`ntr-un ultim concert parizian,`n martie 1941, `naintea inter-dic]iei de a mai c`nta impus\ ar-ti[tilor de origine evreiasc\, asi-gura premiera Partitei pentrudou\ piane de Arthur Honneger.

Ulterior, asemenea ClareiHaskil [i altor numero[i muzi-cieni, era silit\ s\ se refugieze [is\ se ascund\ `n sudul Fran]ei.~mpreun\ cu Mihalovici, `n 1942,se al\tura Comitetului FrontuluiNa]ional al Muzicienilor, gruparea rezisten]ei fa]\ de regimul co-labora]ionist de la Vichy. Mem-brii acestui grup din care au f\-

cut parte, `ntre al]ii, dirijoriiCharles Münch, Roger Désor-mičre, Manuel Rosenthal, com-pozitorii Georges Auric [i HenriDutilleux [i soprana Irčne Joa-chim au continuat s\ fie `n re-la]ii [i dup\ r\zboi, `ntr-un cercamical cu simpatii v\dite dest`nga. Imediat dup\ `ncheiereaostilit\]ilor, ei aveau s\ fie ini-]iatorii unei serii de concerte cerelansau compozitorii interzi[ide nazi[ti ai [colii vieneze [icompozitorii contemporani fran-cezi. ~n februarie 1945, la unfestival Stravinsky, MoniqueHaas c`nta Capriccio-ul pentrupian [i apoi din nou Nunta com-pozitorului.

Afinit\]ile de st`nga, al\turide pianismul ei des\v`r[it, aveaus\ explice [i primirea deosebit\care i se f\cea `n estul Europei,inclusiv `n România anilor ’50.Citesc c\ ar fi `nregistrat atunci,cu Ion Voicu, sonatele de vioar\de Prokofiev [i Milhaud [i m\`ntreb cum vor fi sun`nd ele, oridac\ nu ar merita s\ fie reedita-te la Bucure[ti.

Cariera pe disc a lui Moni-que Haas a `nceput practic laLondra, `n 1946, c`nd a `nre-gistrat pentru Decca, `mpreun\cu Maurice Gendron, cea de-adoua sonat\ de violoncel deFauré. Din 1948 avea s\ ̀ nceap\ ocolaborare fructuoas\ cu DeutscheGrammophon, care a durat peste

dou\ decenii. O atest\ convin-g\tor setul celor opt discuricompact ap\rute acum `n co-lec]ia „Original Masters“, in-cluz`nd `nregistr\ri inedite De-bussy din 1949 [i cele 12 studiipentru care a ob]inut MarelePremiu al Discului `n 1951, piesaei far, Capriccio pentru pian deStravinsky, concertele de Ravel,Schumann, Mozart No. 23 [iBartok No. 3. De un interes cutotul aparte este ultimul disc alsetului, cu dou\ dintre lucr\rilelui Marcel Mihalovici, compuse`n refugiu, la Cannes, `n 1940/1941, Ricercari op. 46 Varia-]iuni libere pentru pian, dedicatelui Monique Haas, [i a doua So-nat\ pentru vioar\ [i pian op.45, dedicat\ lui Bohuslav Martinu[i av`ndu-l la vioar\ pe MaxRostal, elevul [i asistentul luiCarl Flesch.

1. Cf. F. Gaussin, Monique Haasou l’air du temps, text introduc-tiv la discul Tahra TAH 567.

2. Marcel Mihalovici, Amintiri de-spre Enescu, Brâncu[i [i al]iprieteni, edi]ie de Valeriu R`-peanu, Editura Eminescu, Bu-cure[ti, 1987, unde este reluat[i un prim interviu acordat Des-pinei Peticel [i republicat deaceasta `n volumul ei Muzicieniino[tri se dest\inuie, I, EdituraMuzical\, Bucure[ti, 1990.

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR

fast-foodSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 13

lovitur\ de teatru arta grea)

SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Cine este Anatoli Vasiliev[i ce face el la Avignon?

Un regizor de care aparatele de fotografiat selipesc ca ni[te ventuze. Vasiliev, `mbr\cat `nnegru complet, cu barb\ alb\ de sf`nt rus, efotografiat ca un star de la Hollywood. PeVasiliev, teatrul `l arde. Se vede asta `n felul `ncare vorbe[te [i prive[te. ~n felul `n care face unspectacol. Incandescent, integral, intentatpruden]ei estetice.

N\scut `n 1942, Anatoli Vasiliev studiaz\ `nt`i chimia, dup\ care,`n 1968, intr\ la Conservatorul de Art\ Dramatic\ Lunacearski dinMoscova. Pe 24 februarie 1987, teatrul „{coala de Art\ Drama-tic\“, condus de regizor, se deschide cu {ase personaje `n c\uta-rea unui autor. Urmeaz\ Ast\ sear\ se improvizeaz\, Amfitrion,Medeea-Material etc.

Nu `nt`mpl\tor, la Vasiliev, [coala [i teatrul s`nt doi termeni `n-m\nunchia]i. Inter[anjabilitatea lor vine din studiile teatrale pro-puse `n spectacolele sale. Din opera care poart\ un nume: regiec\rturar-vital\. De la blatul lingvistic p`n\ la cel interpretativ, Va-siliev disec\ tot ce compune dramaturgia ambiental\ a unuispectacol. Nu uit\, `n acela[i timp, c\ teatrul nu `nseamn\ eseufilosofic sau lec]ie ]inut\ de la catedra elitismelor golite de ac]iu-nea direct\. Teatrul este pentru Vasiliev act fizic transparent [isens metabrut.

Mozart [i Salieri. Recviem, prezentat la Avignon al\turi de Iliada.C`ntul XXIII, este spectacolul mor]ii [i al `nvierii. Al otr\virii [i alresurec]iei. Prima parte con]ine scenariul dramatico-poetic `n231 de versuri, scris de Pu[kin, iar a doua este o structur\ muzi-cal\, Recviemul lui Vladimir Martinov. Dou\ acceler\ri simultanepe tensiune care, treptat, se amortizeaz\. Rostit furibund de Sa-lieri, textul e ca o rindea care scr`[ne[te [i-]i scrijele[te timpanele.Actorul rus, Grigori Gladi, se revolt\ `mpotriva fiec\rei silabe, `m-potriva fiec\rui sunet pe care aproape `l scuip\. Cu violen]\ [isc`rb\. Preocuparea lui Vasiliev pentru cuv`ntul senzorial, fizic [ipoetic, pentru rostirea pe niveluri a textului este [i aici evident\:„Lucrul la o pies\ are pentru mine valoarea unei c\l\torii prin sta-diile multiple ale intona]iei… Oamenii s`nt mult prea preocupa]ide narativitate. Fraza teatral\ este o fraz\ muzical\. Nu m\ inte-reseaz\ enun]ul narativ, nu m\ intereseaz\ s\ spun pe scen\ opoveste. S`nt omul dramei…“, afirm\ Vasiliev, c\ut\torul unui lim-baj dramatic care nu se opre[te nici o clip\ la spunere, la exem-plificare.

Una dintre frazele care-l obsedeaz\ pe Salieri dup\ ce `l o-tr\ve[te pe Mozart sun\ ca o incanta]ie a uciderii: „Geniul [i crimas`nt ireconciliabile“, spune la un moment dat Mozart. La sf`r[itulspectacolului, Salieri reia propozi]ia ca pe o `mp\care a pseudo-contradic]iilor. Ca pe o deten]ie a genialit\]ii pe care doar crimao poate legitima. Geniul [i crima devin compatibile. „Oare s`ntgeniu?“, se `ntreab\ cinic Salieri. Muzica `l condamn\ la t\cere.Alb ca varul, `n albea]a din jur, Salieri [tie. Mozart e geniu. Fie [imort.

Monique Haas, o fotografie de tinere]e

Discuri pentru o var\ cald\:Monique HaasGra]ie casei Deutsche Grammophon, care i-areeditat `nregistr\rile complete sub marca ei, `ncolec]ia „Original Masters“, Monique Haas, unadintre pianistele franceze cele mai remarcabile alesecolului XX, bine cunoscut\ melomanilor români`n anii 1950-1970, poate fi din nou u[or ascultat\.Sau poate fi descoperit\ de genera]iile mai tinere,pentru care, probabil, este un nume la fel de pu]incunoscut ca [i alte pianiste, c`ndva figuri mitice(Madeleine de Valmalète, Marcelle Meyer, YouraGuller etc.), formate la Paris, `n urm\ cu aproape osut\ de ani, la [coala unor mari profesori ca IsidorPhilipp sau Lazare-Lévy.

~ncep cu filmul care m-a [i a-muzat cel mai tare, O d\dac\plin\ de surprize/ Keeping Mum,o comedie neagr\ britanic\ lacare am r\mas f\r\ s\-mi fi pro-pus (la proiec]iile organizate de

MediaPro popcornul e f.f. bun).Keeping Mum e acel film onest[i atent cu spectatorul, la careg\se[ti [i umor, [i sentimentecurate, [i tr\sneal\, actori in-ventivi, replici iste]e, regizorharnic [i mai ales bun-sim]. Amr\mas a[adar p`n\ la sf`r[it `n-truc`t filmul `ncepea bine, cu ot`n\r\ arestat\ (`n Anglia anilor’60) pentru c\ `i [iroia s`nge dincuf\r [i care declar\ la poli]ie c\[i-a ucis so]ul [i pe amanta luipentru c\ nu putea sta cu m`ini-le-n s`n. Pe femeie o mai chea-m\ [i Rosemary [i e gravid\ [iare aerul inocent [i pervers alMiei Farrow. Filmul continu\ cuo Kristin Scott-Thomas ciufuli-t\, care `njur\ ur`t un c`ine celatr\ afar\ [i care, pe l`ng\ c\ em\ritat\ cu un vicar interpretatde Rowan Atkinson (ce mai po-triveal\!), mai are [i o fiic\nimfoman\. Scenariul e s\n\tosca m`ncarea de la ]ar\ (nu caro[iile de ser\ cu care seam\n\filmele americane despre care voivorbi mai jos) [i le permite ac-torilor s\ joace altceva dec`t p`n\acum.

Mi-era team\ c\ fostul Mr.Bean o s\-[i aduc\, `n posturade vicar, tot harna[amentul destr`mb\turi, dar Rowan Atkin-son se ab]ine bine [i d\ persona-jului pe punctul s\ fie `ncorno-rat aerul de `ngrijorare t\cut\care ni-l face simpatic. Nici pe

Kristin Scott-Thomas n-o credi-tam prea mult, dar e absolutOK, la fel [i Patrick Swayze.Cel mai mult mi-a pl\cut `ns\Maggie Smith, care intr\ `n ga-leria marypoppins-elor [i a en-glezoaicelor b\tr`ne, uscate, mis-terioase, dar inimoase. Din pri-cina c\ldurii poate, o crim\ numi se mai pare at`t de condam-nabil\ pe ecran, mai ales c`ndpedepse[te cu motiv. ~n fine,Keeping Mum e un film dr\gu],`l sim]i de la `nceput c\ e f\cutcu sinceritate. ~n fond, din c`nd`n c`nd nu stric\ o pic\tur\ dearsenic `n citronad\.

~n schimb, la A doua [ans\/Dreamer: Inspired by a TrueStory totul sun\ fals, de[i canti-tatea de sentimente frumoase e,ohoho, mult mai `nsemnat\. Re-

vin la compara]ia cu ro[iile deser\ [i aproape c\ nu-mi mai vi-ne s\ scriu nimic, at`t de insi-pid\ e povestea familiei care sereg\se[te `n jurul [i `n paralel cuun cal cu tibia rupt\. Ce m\ in-tereseaz\ Kurt Russell, KrisKristofferson, Elizabeth Shuesau p`n\ [i micu]a Dakota Fan-ning (care le d\ clas\ la to]i),c`nd totul d\ prost – `ncep`nd cuscenariul, povestea, replicile [itermin`nd cu personajele super-schematice? Nici m\car nu m-amputut deta[a ca s\ admir calul.

La Cum st\ treaba cu ai mei/The Thing About My Folks pra-gul meu de toleran]\ era dejasub nivelul critic. N-ar fi trebuits\ m\ enervez. Dar Peter Falk ede la `nceput gros `n rol de tat\diliu care d\ buzna `n casa fiu-

lui, seara, c`nd feti]ele trebuieculcate, [i anun]\ c\ l-a l\sat ne-vasta, dup\ 47 de ani de c\s-nicie. Paul Reiser, pe care `l[tim din serialul Mad AboutYou, a crescut `n admira]ia fa]\de Peter Falk, dar acest t\ticgen Colombo combinat cu aerulde pensionar nervos a lui WalterMatthau din Grumpy Old Men etot ce-]i dore[ti mai pu]in de lavia]\. ~n plus, scenariul scris dePaul Reiser e at`t de banal `nc`tnu-i dai nici o [ans\ din prime-le 10 minute. Ce urmeaz\ e oc\l\torie (c`t de original!), peparcursul c\reia tat\l [i fiul vorpescui, vor admira stelele, sevor `mb\ta, vor ag\]a gagici [ise vor p`r]`i, `nnod`nd astfelni[te leg\turi pe care nu le-auavut niciodat\. S\ fie ferici]i!

~nchei cu Obaba, t\r`mul as-cuns/ Obabakoak, film semnat deregizorul basc Montxo Armen-dariz, despre care nu pot s\ spunc\ mi-a pl\cut numai pentru c\e film european [i pentru c\ ci-nematograful european trebuiesprijinit. Filmul adapteaz\ prostun roman de Bernardo Atxaga,f\r\ grija c\ ar deveni confuz,l\l`u [i lipsit de aten]ie cu perso-najele.

Re]in din cele 107 minute ide-ea cu [op`rlele care-]i intr\ `nureche [i te chiaunesc de cap,dar `n jurul ei nu se na[te o zon\izolat\ [i fantastic\ sau un t\r`mdin zona amintirii, ci o povestelungit\ [i seac\, pe care imagi-nea `ngrijit\ n-o salveaz\. Asta e.Via]a merge `nainte.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 200614

fast-food fe]e-fe]e

Se poate spune c\ Fatboy Slim este mai multslim dec`t fat [i se nume[te Quentin LeoCook. Muzicianul care tocmai a `mplinit 43 deani a mai trecut prin c`teva schimb\ri denume de-a lungul carierei. La un moment data renun]at la prenumele sale [i a preferat s\fie cunoscut drept Norman Cook. Un singurlucru `ns\ nu s-a schimbat: Cook esteinfluen]at, ca [i la `nceput, de diferiteletendin]e ale scenei muzicale britanice.

La 18 ani pasiunea lui era punk-ul, dar nu adurat mult p`n\ c`nd a `nceput s\ mixezemuzic\. Faptul c\ era DJ `n cluburile dinBrighton nu l-a `mpiedicat pe Cook s\ fac\parte din trupa rock a unui fost coleg. For-ma]ia tocmai r\m\sese f\r\ basist, iar Cooks-a mutat `n or\[elul Hull special ca s\ com-pleteze trupa The Housemartins.

~n mod surprinz\tor, scurta sa carier\ derocker amator nu a r\mas f\r\ rezultate. DeCr\ciun, `n 1986, trupa a intrat `n topurilebritanice cu piesa Happy Hour, ajung`nd s\ocupe chiar primele pozi]ii. ~n anul ur-m\tor, The Housemartins a lansat un noualbum, The People Who Grinned Themsel-ves to Death, dar nu a mai trecut dec`t un anp`n\ c`nd revista „New Musical Express“ aprimit o scrisoare din partea trupei: „~ntr-oepoc\ a lui Rick Astley, Shakin Stevens [i

Pet Shop Boys, pur [i simplu The House-martins n-au fost destul de buni…“. Liderulforma]iei, Paul Heaton, a continuat s\ scriemuzic\ (de obicei `n insulele Canare), pro-iectul s\u actual fiind The Beautiful South.

Cook, `n schimb, a pus pe picioare otrup\ care a avut succes comercial destul derepede. Beats International a adunat maimul]i muzicieni ca Lindy Layton, Lester Noel,D.J. Baptiste, rapper-ul MC Wildski. Cel maimare succes al forma]iei, Dub Be Good To Me,a dat na[tere unor controverse legate de fo-losirea unor sample-uri pentru care nu se pl\-tiser\ drepturile de autor. Era vorba, printrealtele, despre partitura basului „`mprumu-tat\“ din piesa The Guns of Brixton a celorde la The Clash.

Pentru Cook, anii ’90 s-au dove-dit c`t se poate de fertili din mo-ment ce, imediat, a sim]it nevoia s\impun\ un nou nume: Freakpo-wer. Era un duet cu AshleySlater. ~mpreun\ cu acesta,

Cook

a lansat `n 1994 albumul Drive Thru Booty,pe care se g\sea piesa Turn On, Tune In,Cop Out, destul de cunoscut\ celor care s`ntpasiona]i de reclame dintr-un renumit spotal m\rcii Levi’s.

Abia ̀ nt`lnirea cu cei de la Chemical Bro-thers l-a determinat pe Cook s\ lucreze lapropriul s\u material `n loc s\ mixeze `ncontinuare pentru proiecte `n care prim-pla-nul era ]inut de al]i muzicieni. Acest lucru s-a`nt`mplat `n 1996, anul `n care Cook a adop-tat pseudonimul de Fatboy Slim.

~n 1997, Fatboy Slim era deja noua sen-za]ie a muzicii britanice, albumul s\u de„debut“, Better Living Through Chemistry,aduc`ndu-i lui Cook propuneri de colaborare

din partea Madonnei [i a celor de la U2.Anul acesta, `n luna martie, Fatboy

Slim [i David Byrne, vocalistul de laTalking Heads, au prezentat la Adelai-de un spectacol muzical despre Imel-

da Marcos, fosta so]ie a dictatoru-lui filipinez Ferdi-nand Marcos.

Iulia BLAGA

CRONIC| DE FILM

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE Fatboy Slim – numai muzic\

Fatboy Slimconcerteaz\ pe

5 august,la Mamaia

O d\dac\ plin\ de surprize/ Ke-eping Mum – regia: NiallJohnson, cu: Rowan Atkinson,Kristin Scott-Thomas, MaggieSmith, Patrick Swayze

A doua [ans\/ Dreamer: Inspi-red by a True Story – regia:John Gatins, cu: Kurt Russell,Dakota Fanning (foto), KrisKristofferson, Elizabeth Shue,David Morse, Luis Guzman

Cum st\ treaba cu ai mei/ TheThing about My Folks – regia:Raymond De Felitta, cu: PeterFalk, Paul Reiser, OlympiaDukakis, Elizabeth Perkins

Obaba, t\r`mul ascuns/ Obaba-koak – regia: Montxo Armen-dariz, cu: Pilar López DeAyala, Juan Diego Botto,Bárbara Lennie

Citronad\ cu arsenicCitronad\ cu arsenic{i n-o s\ c`nt, precum Vama Veche, „vara asta o s\m\-n-dr\-gos-tesc...“, mai degrab\ „o s\ m\ t`mpeeesc“,deoarece filmele aduse de distribuitori s`nt `n generalstupide, lucru ce m\ face [i mai vulnerabil\ `n fa]aadev\rului c\ io n-am vacan]\ vara asta. Deci v\ propun unpot-pourri `ncins [i pu]in acru din filmele de pe ecrane.

Rowan Atkinson se ab]ine bine [i d\ personajului din O d\dac\ plin\ de surprize aerul de `ngrijorare t\cut\ care ni-l face simpatic

Imaginea digital\, fie ea static\ saudinamic\, poate fi infinit manipulat\ cuajutorul unor programe specifice decomputer, fapt care o diferen]iaz\fundamental de cea analogic\, undeposibilit\]ile de modificare s`nt limitate.Odat\ transferat\ `n form\ digital\,imaginea devine o informa]ie, un fi[ier, alec\rui elemente pot fi schimbate.

Conform teoreticianului Peter Weibel, di-rector al Centrului de art\ media [i tehnolo-gie ZKM Karlsruhe, „pentru prima dat\ `nistorie, imaginea este un sistem dinamic“.Prejudecata c\ tehnologia, fie ea analogic\sau digital\, serve[te doar la reproducereaartei a fost dep\[it\. Arti[tii digitali au intro-dus noi forme de produc]ie artistic\. Esteimportant de remarcat faptul c\ interac]iuneacu cel mai avansat nivel tehnologic a dus [ila un alt nivel de g`ndire [i abordare a artei.A g`ndi digital nu `nseamn\ neap\rat a pro-duce art\ digital\, ci a aplica metode de lu-cru [i concepte specifice artei digitale [i `nalte forme artistice. Spre exemplu, dintr-operspectiv\ digital\, conceptul cubist de re-prezentare a unui subiect din mai multe un-ghiuri pe aceea[i p`nz\ este o abordare neli-niar\ a percep]iei senzoriale.

Pe m\sur\ ce tehnica digital\ (aparate foto,scannere, computere [i programe specializa-te) a devenit accesibil\ arti[tilor, ace[tia aufolosit-o `n lucr\rile lor. Prelucrarea digital\a imaginilor fotografice ofer\ o infinit\ plaj\de posibilit\]i, `ns\ aceast\ aparent facil\ li-bertate nu se transform\ imediat [i `ntr-unaartistic\, singura care poate genera lucr\ri devaloare. Exist\ o infla]ie de imagini produsesau manipulate digital, `ns\ pu]ine dintre a-cestea aduc o contribu]ie creativ\ real\ [i`mbog\]esc limbajul imaginii digitale.

O lume a anomaliilor grote[ti

A[ dori s\ dau dou\ exemple de arti[ti care,`n practica lor, se bazeaz\ pe utilizareasoft-urilor de prelucrare a imaginii. Arti[tiiamericani Anthony Aziz [i Sammy Cucherau realizat `n 1994 proiectul The DystopiaSeries, care con]inea fotografii de mari di-mensiuni `n care anumite elemente anatomiceerau [terse pe computer. Portretul `[i pier-dea identitatea, dezumaniz`ndu-se, devenindastfel doar o form\ spa]ial\ `n care privito-rul `[i putea proiecta propriile-i viziuni. Ar-ti[tii erau, de fapt, critici cu unele tehnici fo-tografice avansate, care nu aduceau [i unprogres artistic. Ei declarau c\ „pierderii ade-v\rului `ntr-o fotografie `i corespunde [i olips\ de credibilitate“.

Rela]ia dintre con[tiin]a personal\ [i isto-rie este reflectat\ `n fotografiile manipulatede c\tre artistul taiwanez Chen Chieh-Jen.Afirmat ca artist performer, el s-a orientat `nanii ’90 c\tre prelucrarea digital\ a imagini-lor foto. ~n amplul s\u proiect Revolt in the

Soul & Body/ Re-volt\ `n suflet [icorp, (1998), el por-ne[te de la fotografiide arhiv\ [i documente din istoria modern\a Chinei, scene de r\zboi, masacre [i mu-til\ri, `n care `[i insereaz\ electronic propriasa imagine. Colajele electronice suprarealisteob]inute ne vorbesc `ntr-un mod dur despretraumele istoriei Chinei din dificilii ani di-naintea instaur\rii regimului comunist. Chenconstruie[te o lume a mor]ii, a anomaliilorgrote[ti `n spiritul anilor grei ai r\zboiuluicivil. ~n acest caz, corpurile mutilate [i de-capitate s`nt m\rturia traumei colective carea divizat China `n dou\ state dup\ 1945.

Fotografia prelucrat\ digital este depen-dent\ de tehnologie. Toate schimb\rile „hard“– aparatur\ – [i „soft“ – programe – vor in-fluen]a acest mediu artistic.

Pe m\sur\ ce programele de computervor oferi noi op]iuni [i oportunit\]i pentruarti[ti, [i estetica imaginilor ob]inute se va`mbog\]i.

Oana STOICA

SPECTACOLUL S|PT|M~NII

~n sf`r[it, vom afla Adev\rul de-spre blogurile din România. C`tedintre ele s`nt active pe bune, cinele creeaz\, cine le `ntre]ine [i,mai ales, care-i treaba lor. Aublogurile române[ti vreo treab\sau ocup\ aiurea locul `n tram-vaiul virtual? Carmen Holotes-cu (http://www.timsoft.ro/web-log) [i Cristian Manafu (http://manafu.blogspot.com) au reali-zat un chestionar online adresatbloggerilor români care `ncear-c\ s\ r\spund\ acestei `ntreb\ri,

dup\ o prea-labil\

analiz\ statistic\. }in`nd cont c\,`n cel mult trei ani, blogurile ro-mâne[ti vor avea o influen]\ ma-jor\ asupra opiniei publice [i afelului `n care se va structura so-cietatea româneasc\, m\sur\toa-rea celor doi e bine-venit\. Pre-viziunea de mai devreme r\m`nedeocamdat\ SF.

„Cred c\ avem nevoie acumde un barometru al blogging-uluilocal, care s\ ne pun\ `ntr-unbig picture obiectiv, s\ ne contu-reze identitatea (de blogosfer\)[i s\ ne «m\soare» for]ele“, spuneCristian Manafu.

Chestionarul trebuie comple-tat p`n\ pe 15 august 2006. Sta-tisticile vor ap\rea pe blogurilecelor doi, dup\ ce vor fi fost

procesate toate r\spunsurile. P`n\ast\zi, au r\spuns vreo 200 debloggeri. Din cei circa zece miiactivi `n România (sau or fi maipu]ini?). P`n\ la urm\, RoBlog-gers Survey e [i un test de pre-zen]\. Odat\ cu sprijinul virtual[i cel oferit de media tradi]iona-l\ (de care ar trebui s\ aib\ parteproiectul celor doi), va fi greu deinvocat scuza „n-am auzit de asta“.Un blogger serios ar trebui s\aib\ acces la net [i `n v`rfulmuntelui. Desigur, gripat fiindde „terorismul soft“ de care vor-bea Andrei Ple[u `n notele saleberlineze din num\rul 115 al„Dilemei Vechi“ – un p\ltini-[ism apocaliptic cam aiurea, ladrept vorbind, `ns\ despre astavom discuta alt\ dat\. Dac\ nuaiurea (`l putem noi condamnape domnul Ple[u fiindc\ ]ine ne-ap\rat s\ demonizeze Internetul?),cu siguran]\ anacronic. ~n oricecaz, dac\ vre]i s\ [ti]i ce ziceAndrei Ple[u despre blogging,

dup\ o prealabil\ citire a lui GeertLovink, merge]i aici: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=115&cmd=articol&id=734.Sau da]i o c\utare pe noul site al„Dilemei Vechi“ dup\ „note ber-lineze“, aleg`nd apoi num\rul115 al respectabilei reviste (p\-cat c\ nu ni se pun la dispozi]ie[i titlurile articolelor `n c\utare,ci doar ale rubricilor – cum g\-sim articolul care ne trebuie?).

~ntorc`ndu-ne la ini]iativapentru m\surarea impactului blo-gurilor, o singur\ observa]ie, pecare unii o vor considera pe-dant\ [i mali]ioas\, dar jur c\nu-i nici una, nici alta: coordo-natorii proiectului RoBloggersSurvey au o mic\ problem\ cufolosirea acuzativului („Care ter-men `l prefera]i?“, `ntreab\ ei)[i cu topica („Orice problem\v\ rog s\ o semnala]i“). Nici blo-gurile nu se pot sustrage unei limbicorect folosite, fie c\ e ea româ-na, engleza sau oricare alta.

vedeta culturala SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 2006 15

))

fe]e-fe]e fast-food

~n burta pesc\ru[uluiPrima premier\ a Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007 va fiPesc\ru[ul de Cehov `n regia lui Andrei {erban. Spectacol alTeatrului Na]ional „Radu Stanca“ din Sibiu, Pesc\ru[ul aredou\ distribu]ii, una alc\tuit\ din actori sibieni, alta din actoride la Bucure[ti [i Cluj. De fapt, s`nt mai multe spectacolepentru c\ actorii se pot schimba `ntre ei, iar posibilit\]ile –matematica a demonstrat-o – s`nt multiple. Spectacolul este`nc\ `n lucru, a[a c\ aceasta nu este o cronic\, ci doarpovestea unor repeti]ii cu public.

Konstantin Ivanovici s-a `mpu[cat. Iat\ un subiect pentru o scurt\povestire. Trigorin noteaz\ preocupat ideea `n carne]el pentru ao folosi alt\ dat\ `ntr-o nuvel\. Cam a[a se termin\ spectacolullui Andrei {erban. Piesa lui Cehov sufer\ un proces de universa-lizare, nu de modernizare, at`t prin noua traducere (Maria Dinescu),c`t [i prin regia spectacolului bazat\ pe deta[area personajelorde propria imagine patinat\.

Din aceast\ cauz\ se sparge unitatea de timp, personajeles`nt dezghiocate de coaja istoric\, extrase cu pipeta din tempo-ralitate [i proiectate ca prototipuri esen]ializate. {erban mizeaz\pe una-dou\ dimensiuni ale personajului [i traseaz\ ap\sat o liniepe care acesta o urmeaz\, f\r\ prea multe nuan]e. S`nt esen]etari `n Pesc\ru[ul, departe de melancolia cehovian\ clasic\, deinefabila atmosfer\ de la ]ar\, astfel c\ faptul c\ Dorn vede `ngerieste chiar, la limita eviden]ei, o glum\. Andrei {erban apas\ pu-ternic pe teatralitatea acestor arti[ti, rata]i sau nu, care joac\ `nvia]\ ca substitut al scenei.

To]i au momentele lor de teatru [i cam uit\ s\ `nceteze cu asta,ca Arkadina care joac\ aproape tot timpul, c`nd iese din joculgrosier intr\ `n altul, mai fin, `n care se interpreteaz\ pe ea `ns\[i.Treplev r\stoarn\ lumea, dar violen]a ideilor sale se limiteaz\ `nfapt la sinucidere, un gest tragic de neputin]\. Nina Zarecinaia, ̀ nc\un copil alintat, exaltat\ de idei generale [i generoase pe care leemite mimetic din ce prinde de la ceilal]i (mimetismul Ninei e vi-zibil `n scena `n care Treplev se bate peste fa]\ cu palmele ei `ntimp ce ea nu are nici o expresie, aici nu a [tiut pe cine s\ imite),Ma[a isteric\, juc`ndu-[i [i ea frustrarea continu\, doctorul Dorn, in-diferent la durere, oricum ar fi ea, fizic\ sau psihic\, la fel ca Tri-gorin, {amraev rudimentar `n autoritatea lui st`ngace, Polina, alt\dimensiune a frustr\rii (o scen\ de mare frumuse]e `n care Ma[a[i Polina danseaz\ `mbr\]i[ate pe muzica interpretat\ de Treplev`ntr-o tripl\ solidaritate a neputin]ei de a fi iubit), Medvendenko,bun [i n\t`ng, Sorin, bl`nd [i neputincios, s`nt personaje desena-te atent, cu un contur ap\sat care se mi[c\ precis `n decorul albl\ptos (un cadru `nchis care `i con]ine [i pe spectatori, ca [i cums-ar afla cu to]ii `n burta unui pesc\ru[ imens). Treplev cu pisto-lul `n m`n\ anun]\ finalul spectacolului.

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris

`n Catalogul presei interne la pozi]ia

2378.

Pentru abonamente v\ pute]i adresa

oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau

oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona

la adresa: export@rodipet.ro.

Tarife de abonament:

18 lei (180.000) pentru 3 luni

36 lei (360.000) pentru 6 luni

69 lei (690.000) pentru 12 luni

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“

Proiect realizat de Editura Poliromîn colaborare cu „Ziarul de Ia[i“ [i„Gazeta de Sud“.

Suplimentul se distribuie gratuitîmpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Colegiul editorial:

Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:

George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:

Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:

Victor Jalb\

Rubrici permanente: Adriana Babe]i,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru,M\d\lina Cocea, {erban Foar]\, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Ada Milea, Doris Mironescu,Cristi Neagoe, Ana-Maria Onisei, LucianDan Teodorovici, Luiza Vasiliu

Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu

Muzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upa

Film: Iulia Blaga

Teatru: Mihaela Michailov, Oana Stoica

Arte vizuale: Matei Bejenaru

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\: Ion Barbu

TV: Alex Savitescu

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/252294

Distribu]ie / Abonamente:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333Media Distribution S.R.L., tel. 0232/216112

Tipar: S.C. Print Multicolor S.R.L., Ia[i

• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: supliment@polirom.ro,http://www.supliment.polirom.ro

Matei BEJENARU

ARTE VIZUALE

Cristi NEAGOE (cristineagoe@gmail.com)

SCARA DE BLOG

Noi tehnologii – noi libert\]i

Chen Chieh-Jen, Revolt in the Soul & Body, fotografieprelucrat\ digital, 1998 (sus), [i Aziz & Cucher, The DystopiaSeries, fotografie prelucrat\ digital, 1994 (medalion)

© f

oto

: C

lau

diu

Ru

s

Ofelia Popii (Ma[a) `n repeti]ie cu public la Pesc\ru[ul

Chestionarul blogurilor din România

Iris Murdoch (1919-1999)a scris 27 de romane,printre care Clopotul(1958), Prins `n mreje(1966), Visul lui Bruno(1969), Prin]ul negru(1973), Marea, marea(1978), distins cu presti-giosul Booker Prize, Dis-cipolul (1985), Dilema luiJackson (1995). ~n 1987i-a fost conferit titlul deDame a Imperiului Brita-nic. La Editura Polirom auap\rut Clopotul (2002),Marea, marea (2003) [iFiul cuvintelor (2003). ~ncur`nd va ap\rea `ncolec]ia „BibliotecaPolirom“ Oameni buni [ioameni de bine, `n tradu-cerea Anc\i GabrielaS`rbu.

Ana-Maria Onisei

Nu [tii niciodat\ dac\ ro-manele scriitoarei de o-rigine irlandez\ s`nt cre-

a]ii ale unui spirit profund artis-tic sau ale unuia eminamente e-goist. ~n fapt, fascina]ia pe careo degaj\ aproape toate scrierilesale s\l\[luie[te `n aceast\ am-buscad\ derutant\ ̀ n care, a[a cumo spune autoarea, problemele fi-losofice nu mai pot fi separate dedilemele propriei vie]i. Intrigacomplex\, ca o ]es\tur\ deas\,permite, asemeni unui joc deculoare iscat de trecerea luminiiprintr-un vitraliu, revelareamultiplelor fa]ete ale dramei exis-ten]iale, marcate de triumful ra-]ionalului asupra desfr`ului. Im-personal\ p`n\ la angelic, IrisMurdoch sugereaz\ cu fiecarepagin\ c\ a clocoti pe din\untrue pe c`t de blamabil, pe at`t deuman. Ritmul nu `ncetine[te de-fel, c\ci, de cele mai multe ori,puterea spiritului distructiv [i anegativismului ne seduce, ne pro-voac\ o pl\cere sadomasochist\de a ne abandona [i de a-i sub-juga, la r`ndu-ne, pe ceilal]i.

Romane `n carete p`nde[te imprevizibilul

Meritul incontestabil al lui Mur-doch este acela c\ a dat fic]iuniirigoare filosofic\, ̀ n dorin]a per-manent\ de a r\scoli `ntunericulpsihicului uman prin intermediulmanifest\rilor lui fundamentale:euforia, deziluzia, vanitatea, pa-

tima, melancolia, excentricitatea.De aceea, `n romanele sale tep`nde[te la tot pasul imprevizi-bilul: situa]ia limit\ genereaz\un nou tip de moral\, aceea aimaginarului. Din perspectiva au-toarei, arta nu poate evada dinmoral\, iar creatorul e, inevi-tabil, un „c\r\u[“ al acesteia `nlume, `ntruc`t arta poate s\-]i `n-f\]i[eze o viziune flatant\ asu-pra realit\]ii, f\c`ndu-te s\ p\-[e[ti `ntr-o zon\ a comodit\]ii,ori, dimpotriv\, te poate provo-ca s\ r\zbe[ti dincolo de micimi-le personale. Nu `nt`mpl\tor,prima perioad\ a scrierilor saleare puternice accente existen]ia-liste, pentru ca `n etapa de ma-turitate artistic\ acestea s\ su-fere influen]e psihanalitice, lite-ratura [i existen]a lui Iris fiindmarcate de Sartre (a fost, de alt-fel, prima femeie din literaturaenglez\ care a scris un eseu de-spre Sartre – Sartre: romanticra]ionalist, 1953), Platon [iFreud.

Etic\, sex, divinitate

Pasiunea devoratoare pentru ti-puri opuse de tr\ire – al\turi deb\rbatul-copil (so]ul scriitoarei,criticul literar John Bailey, pecare Iris `l [i nume[te al ei co-child), dar [i de b\rbatul mag-netic, la limita dintre malefic [ierotic (Elias Canetti) – trans-pare `n romanele sale, parcur-g`nd drumul de la obsesie la ex-pierea p\catului prin apropiereade o instan]\ superioar\. Perso-

najul Michael Meads din roma-nul Clopotul devine expresiaconflictului dintre dorin]a de atr\i moral [i tenta]ia pornirilorhomosexuale. Poate cel mai ̀ nc\r-cat de simbolism dintre romaneleautoarei, acesta propune o `mp\-care `ntre idealuri [i deziluzie,elementul central – clopotul –fiind vocea iubirii, a spiritului,a divinit\]ii. Murdoch g\se[teaici cheia pentru a `nl\tura tre-cutul restrictiv [i a deschide ca-lea c\tre noi libert\]i. Astfel,solu]ia nu e nicidecum ingrat\,ea are tocmai acel tip de mora-litate imaginar\ pe care autoareal-a practicat `n via]a real\, `ntr\irile din pagini de carte, `neseistic\, teatru sau poezie.Contactul cu oamenii e cel\lalt

mijloc de a contracara egocen-trismul [i snobismul unei per-sonalit\]i artistice, a[a cum o a-fl\m din Marea, marea, calei-doscop al `nt`mpl\rilor miste-rioase ce schimb\ destine, mode-l`nd noi [i noi personalit\]i. A-proape la fel cum „cei trei“,Bailey, Conradi [i Wilson, „s-au`ntrecut“ `n a reda jocurile fas-cinante de personalitate ale scri-itoarei. Unde, c`nd [i cum a lu-at fiin]\ Iris Murdoch ve]i des-coperi, dac\ nu a]i f\cut-o dejadin romanele sale (cu traduc\-toarea Antoaneta Ralian a purtato coresponden]\ de peste 20 deani), din filmul regizat de RichardEyre (cu Judy Dench) [i dedicatvie]ii acestei carismatice scrii-toare.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 88, 5-11 AUGUST 200616

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i

))

Luiza VASILIU

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Ostalgia„Oamenii ferici]i au o memo-

rie proast\ [i amintiri boga-

te.“ Era acum c`teva veri [i

aflam, pe un soare teribil, ce

polemici a st`rnit cartea lui

Thomas Brussig printre stu-

den]ii de la facultatea de

filosofie din Bucure[ti. Co-

perta ar\ta destul de `ntune-

cat\ [i m-am g`ndit c\ s-ar

putea s\ fie o carte „grea“,

pe care numai studen]ii la

filosofie o pot `n]elege. A[a

c\ n-am citit-o. Dec`t c`]iva

ani mai t`rziu, tot vara, pen-

tru c\ probabil uitasem tem-

porar de problema cu filoso-

fia. Zilele trecute am v\zut [i

filmul, a[a c\ acum `n]eleg de

ce se tot certau studen]ii \ia.

Problema e urm\toarea:

cum s\ `mpaci copil\ria cu

dictatura? De partea estic\ a

zidului Berlinului nu au exis-

tat doar martiri, ci [i o droaie

de pu[ti care [i-au tr\it prie-

teniile cele mai trainice [i

primele iubiri/ dezam\giri – ei

au, cred, voie s\ aib\ [i a-

mintiri fericite din vremurile

RDG-ului. Despre asta e vor-

ba `n cartea lui Brussig,

Aleea Soarelui (Am kürzeren

Ende der Sonnenallee) – de-

spre tragicomedia vie]ii pe o

strad\ care e `mp\r]it\ `n ju-

mate de zid – o parte `n Est,

o parte `n Vest. Filmul cu a-

cela[i nume, regizat `n 1999

de Leander Haussmann, e

mai mult comic dec`t tragic.

Un pu[ti e `mpu[cat aproape

de zid, dar e salvat de foarte

greu achizi]ionatul Exile on

Mainstreet a Stones-ilor, pe

care-l avea pe sub c\ma[\,

lipit de piept. Organiza]ia

pentru drepturile omului Help

l-a dat `n judecat\ pe Hauss-

mann pentru „r\nirea senti-

mentelor victimelor zidului“.

Filmul nu e, `n mod clar, o

capodoper\, dar e simpatic

s\-l vezi, pentru c\ z`mbe[ti

non-stop, cu foarte mare

drag pentru personajele prin-

cipale, pentru pu[tii \ia care

`[i scriau cu carioca pe tri-

coul alb „rock&pop“ [i care,

ca s\ fac\ mi[to, alergau u-

neori dup\ bus-urile cu turi[ti

str\ini, `ntinz`nd m`na [i stri-

g`nd c\ mor de foame. Tot

Brussig o spune cel mai

bine: „Faptul c\ RDG-ul are

dintr-o dat\ at`tea p\r]i bune

nu ]ine de RDG, ci de natura

amintirii“. N-am putea fi to]i

oare ni[te oameni ferici]i, cu

memorie proast\ [i amintiri

bogate? Sau poate avem la

noi, `n România, mai mult\

nevoie dec`t `n Germania de

memorie, [i mai pu]in\ de

caiete de amintiri?

Cine mai crede c\ a z\bovi la nesf`r[it `n propria-]i lume interioar\ poate fisemnul unei corectitudini politice? Dac\ simplitatea exprimat\ `nbanalitatea zilelor nu-i o corvoad\, atunci ve[m`nt baroc `i vinescrisul. Femeie irlandez\, necru]\toare, cu o inteligen]\ascu]it\, rar fragil\ `n demersurile sale, Iris Murdoch„marcheaz\“ nu doar cea mai important\ etap\ dinliteratura englez\ postbelic\, ci [i dedublarea expresiv\,asumat\ p`n\ `n fibra cea mai intim\, `ntre via]a social\ [icea tr\it\ `n ad`ncul g`ndurilor private, `ntre conven]ional,faptul sacru [i excentricul interiorizat, g`ndul profan. O femeie ac\rei lupt\ cu patimile dionisiace s-a „tradus“ `n eliberarea prinstudiu, prin carte, pentru ca bl`nde]ea casnic\, uman\ s\ r\zbat\din epuizarea demonilor creatori. Grani]a fragil\ pe care o traseaz\Iris trebuie c\utat\ acolo unde marea de necuprins e... marea, iarclopotele sun\ necontenit a iubire, pendul`nd `ntre jocurile copil\re[ti[i dezbinarea matur\, religiozitate [i instinct animalic.

„Iris a `ncercat, prinintermediul romanelorsale, s\ se adresezetuturor cititorilor posibili,pe c\i [i cu mijloacediferite: prin fiorulnara]iunii, prinritmul ei, prinimplica]iilefilosofice [iideatice, prinatmosferacreat\.“

JohnBayley

Fiica risipitoare a cuvintelor

Jim Broadbent [i Judy Dench `n filmul Iris, regizat de Richard Eyre

„Avea o figur\ de irlandez\ cupome]i `nal]i [i cu ni[te ochipu]in mongoloizi, `mbujorat\,cu breton, cum ploua afar\avea perlu]e de ploaie pe hainade tweed – a venit direct lamasa mea. Din primul moments-a produs ceea ce se cheam\empatie. Am uitat toate`ntreb\rile mele docte, toat\parada de intelectualitate [iam sim]it o afinitate.“

Antoaneta Ralian despre prima`nt`lnire cu Iris Murdoch,

`n „Dilema veche“, nr. 122/26 mai-1 iunie 2006