Comcomal Măconț2 oct  

municare coună referitoărcilor figuțin cuvinte tombrie 201

omună privioare la cararative şi/sadescriptive5

ind practicaacterul distau combinae/nedistinct

a tinctiv – ate care tive

Conv

1.

Oficiile dcolaborecomunedescriptconferă 

Această și mai mutilizato

Următoa

•

•

•

2.

Textul cacomplet Pentru caracter * Notă: Ssemnele cclasa 29, sde mobilieprotecția (Servicii de 

Criteriu

Practiccomun

vergence

CONTEXT

de PI din  caeze în contexe  pentru  sittive/nedistinsuficient car

practică commult  transpaorilor în egală

arele aspecte

aspectele  lintotalitate deinterpretareprotecţiei  pafectează  aOficiului, la de către oficutilizarea măîn comerț).  

PRACTICA

are urmeazăt poate fi con

a  determinristicilor elem

Semnele care ccare conțin cuvisemnele care cer în clasa 20, sserviciilor prive consultanță ju

u  Cara

că nă 

•

T 

adrul Rețeleixtul Programuațiile  în  cactive  trece  dracter distinc

mună este făarența,  secuă măsură. 

e nu intră în 

ngvistice:  în escriptive/neea  renunţăripentru  o  anuacceptarea  sexclusivitateciile de PI;  ărcii (inclusiv

A COMUN

ă rezumă prinnsultat la sfâ

a  dacă  conmentelor  fig

conțin cuvinteleintele „Fresh saconțin sigla „DIsemnele care covind controlul duridică) solicită

ÎN CEEA CEactere tipogra

• De regulbază/stafără efec  

i europene pmului de convare  o  marcde  examinarctiv.  

ăcută publicăritatea  jurid

sfera de cup

contextul predistinctive înii  voluntare umită  parte sau  interpreea protecţiei 

v caracterul d

NĂ 

ncipalele merșitul prezen

ndiția  privitourative ale m

e „Flavour and ardine” (SardineIY” (bricolaj) soonțin cuvintele dăunătorilor,  înă protecție pent

E PRIVEȘTE afice și fontu

ă, elementendard, cu litcte de font (c

pentru mărcvergență. În ă  figurativărea motivelo

ă prin prezendică  și  previz

prindere a pr

roiectului, sen limba dumsau  la  cerlipsită  de  d

etarea  renunpentru o an

distinctiv do

esaje și idei cntei comunic

oare  la  carmărcii, se iau

aroma”  (Gust e proaspete) și „olicită protecție „Pest control sn clasa 37    iar tru servicii jurid

ELEMENTEuri

le verbale detere caligraficcursive bold,

ci, desene  șiprezent, ele  sau  combior  absolute, 

nta Comuniczibilitatea,  în

roiectului: 

e va considemneavoastră;rerea  expresdistinctivitatenţării  voluntnumită parte

bândit și mo

cuprinse în pcări. 

acterul  dist în considera

și aromă) solic„Sardines” (Sarpentru seturi 

services” (Servicsemnul care c

dice în clasa 45.

LE VERBALE

escriptive/nece sau cu caitalic) – nu s

 modele  inde au convenitinată  care  cdeoarece  e

are comună,n  beneficiul 

ra că eleme

să  a  Oficiule  a mărcii: tare  sau  lae lipsită de di

odul efectiv d

rincipiile pra

tinctiv  este are următoa

cită   protecție prdine) solicită pde piese pentrcii pentru contronține cuvintel 

E ALE MĂRC

edistinctive sractere tip ssunt înregistr

dustriale  cont asupra uneconține  cuvelementul  fig

, cu scopul dexaminator

ntele verbal

lui,  la  exclupractica  com  cererea  existinctivitate

de utilizare a

acticii comun

îndeplinită rele criterii: 

pentru cafea  înrotecție pentruru asamblarea rolul dăunătorille „Legal advic

CII 

scrise cu carcris de mânărabile.  

2

ntinuă  să ei practici vinte  pur gurativ  îi 

de a spori rilor  și  al 

e sunt în 

usivitatea mună  nu xpresă  a e a mărcii 

 mărcii 

ne. Textul 

datorită 

n clasa 30, u sardine în articolelor lor) solicită e services” 

ractere de ă – cu sau 

Conv

Criteriu

Practiccomun

Criteriu

Practiccomun

Criteriu

Practiccomun

vergence

 •

u  Utiliz

că nă 

•

•

u  Utiliz

că nă 

•

u  Poziț

că nă 

•

Exemple 

    

• În  cazurgrafic în asupra maceste ela conțindurată le Exemple

zarea culorilo

• Simpla descriptisuficient 

• Utilizareaca  un  iposibilitareținută  Exemple 

 zarea semne

• În generaîn mod odin elemExemple

ția elemente

• De regulsau  pe mgrad min 

 fără caracte

    

ile  în  care scrierea  litemărcii  în  anlemente sunnutul descripegată de mar

 cu caracter 

or 

„adăugare”iv/nedistinctă pentru a co

a culorilor eindicator  al atea ca o ande consuma

 fără caracte

elor de punct

al, adăugareobișnuit în comente verbale fără caracte

lor verbale (p

ă, dispuneremai multe  rânim de caract

er distinctiv: 

    

caracterele erelor, acestensamblu,  pennt suficiente ptiv al elemercă, atunci m

distinctiv: 

   

  a  unei iv,  fie  la  litonferi mărci

ste o practicunei  anum

umită combatorii vizaţi, a

er distinctiv:

tuație și a alt

a unor semnomerț nu cone descriptiveer distinctiv:

  (pe verticală,

ea elementeânduri  nu  ester distinctiv

 

    

standard  îne elemente tntru  a‐i  conpentru a dintului verba

marca poate f

singure  cterele  propri un caracter

că obișnuită îmite  originibinație de cuar putea conf

tor simboluri

ne de punctunferă un carae/nedistinctiv

 răsturnate e

elor verbale ste  suficientv necesar pen

ncorporează trebuie să aibnferi  un  carastrage atențl sau pentrufi înregistrată

   

culori  la  uriu‐zise  ,  fier distinctiv.

în comerț și.  Totuși,  nuulori neobișnferi mărcii un

i 

uație sau a alacter distinctve. 

etc.) 

pe verticală,tă  pentru  a ntru înregist

 

elemente  dbă un impactacter  distincția consumatu a crea o imă. 

 

un  elemene  ca  fundal,

 nu ar puteau  se  poatenuită, ce poan caracter di

ltor simbolurtiv unui sem

,  în poziție rconferi  semrare. 

3

 

de  design t suficient ctiv.  Dacă torului de 

mpresie de 

t  verbal ,  nu  este 

a fi văzută e  exclude ate fi ușor istinctiv. 

 

ri utilizate n compus 

răsturnată mnului    un 

Conv

 

Criteriu

Practiccomun

Criteriu

Practiccomun

vergence

 

•

ÎNu  Utiliz

că nă 

•

•

u  Poziț

că nă 

•

  

Exemple

• Cu toateconferi sobișnuit mesajul d

Exemple

               

N CEEA CE Pzarea unor fo

• Este  puțdescriptiliniile, separalelogcând aceExemple

• Pe  de  alatunci  câcreează oExemple

ția și proporț

• De  regudistinctivnedistincfigurativ recunosc

 fără caracte

e acestea,  msemnului carsă se concedescriptiv. 

 cu caracter 

   

PRIVEȘTE ELorme geome

țin  probabil ive sau nedisegmentele degramele,  peeste forme su fără caracte

   ltă  parte,  foând  prezento impresie g cu caracter 

  ția (dimensiu

ulă, în  cazulv  propriu  ectiv,  atunci în  cauză  să

cut în cadrul 

er distinctiv:

     modul  în  caracter distincentreze asup

distinctiv: 

             

LEMENTELEetrice simple

să  fie  accestinctive și foe  linie, cercuntagoanele, unt utilizate er distinctiv:

   ormele  geomtarea,  configlobală suficiedistinctiv: 

  unea) elemen

l  în  care  ueste  adăuga  marca  poaă  aibă  o  pozsemnului. 

       are  sunt  disctiv atunci câra acestui a

E FIGURATIV

eptate  combormele geomurile, triunghhexagoanelca margini sa

metrice  pot gurația  sau  cent de distin

ntului figurat

n  element at  unui  eleate  fi  înregisziție  și  o  dim

spuse  elemeând îl determspect,  în  loc

VE ALE MĂ

binațiile  dintmetrice simphiurile, pătrale,  trapezeleau chenare.

   adăuga  distcombinarea ctivă. 

  tiv în raport 

figurativ  caement  verbstrată,  cu  cmensiune  ca

entele  verbamină pe consc să perceap

RCII 

tre  elementele, cum ar fi atele, dreptue  și  elipsele,

 inctivitate  ulor  cu  alte 

 cu elementu

are  prezintăbal  descriptondiția  ca  eare  să  îl  facă

4

ale  poate sumatorul ă  imediat 

e  verbale punctele, 

unghiurile,  mai  ales 

nui  semn elemente 

ul verbal

  caracter tiv  și/sau elementul ă  ușor  de 

Conv

Criteriu

Practiccomun

Criteriu

Practiccomun

vergence

u  Dacălegăt

că nă 

u  Dacăși/sa

că nă 

•

Exemple

Exemplu

ă  elementul tură directă 

Un  elemdistinctiv‐ este ‐ este 

servia pro 

Exemple

Exemple

Un elemlegătură semnuluExemplu

Exemplu

ă elementul fau serviciile p

• În  genercomerț  conferă u Exemple

   

 fără caracte

 distinctiv: 

figurativ  escu acestea 

ment  figuratv atunci cândo reprezentconstituită

iciilor, care noduselor și se

 fără caracte

 cu caracter 

ent figurativdirectă cu cai decât dacă fără caracte

 cu caracter 

figurativ estepentru care s

ral,  elementsau sunt uzuun caracter d

 fără caracte

  

er distinctiv:

   

te  o  repreze

tiv  este  cond: are grafică  rdin  reprez

nu se îndepăerviciilor în c

er distinctiv:

   distinctiv: 

   v care nu reparacteristicil este suficiener distinctiv:

distinctiv: 

e  utilizat în me solicită înr

tele  figurativuale în relațidistinctiv mă

er distinctiv:

  

entare  a  pro

nsiderat  des

realistă a prozentarea  simrtează semncauză. 

   

 rezintă prode acestora, nnt de stilizat

 

mod obișnuiregistrarea 

ve  care  sunie cu produsărcii în ansam

oduselor  și/s

scriptiv  și/sa

oduselor și sembolică/stiliznificativ de re

dusele și servnu va confer. 

it în comerț î

t  utilizate  îsele și/sau semblul său. 

  

sau  serviciilo

au  lipsit  de

erviciilor;  zată  a  prodeprezentarea

viciile, însă ari caracter dis

în relație cu p

în  mod  obişerviciile spec

5

or  sau  are 

  caracter 

duselor  și a comună 

re o stinctiv 

produsele 

şnuit      în cificate nu 

 

Conv

 

 

Practiccomun

 Trebuie descriptîn  ansamdespre ielementconfuzie

Fă

vergence

ÎN CEEAEfectul

că nă 

•

•

ExempcaracteExemppronunsunt  fiverde)

menționattive/nedistinmblul  său. Pimpactul asute nedistincte (Impactul e

ără caracte

A CE PRIVEȘl combinării c

De  regulă, parte lipsit

Cu toate aîn ansambcompoziţieproduce descriptiv/

ple:  Pentru  aer distinctiv. plele  prezentnțat  asupra e nedistinct. 

t  că  solicctive dacă eProtecția  se upra sferei dive/slabe, coelementelor 

er distinct

ȘTE ELEMENcriteriilor asu

îmbinarea ut de caracter 

cestea, este lu,  să  fie peei semnului. o  impresie/nedistinctiv 

a  putea  fi  îScala de matate  de  la  stcaracteruluiive  în ansam

itantul  nu lementul figacordă nume întindere aonsultați Prinnedistinctive

tiv 

NTELE VERBupra caracte

unor elemendistinctiv, n

posibil ca oercepută  ca Acest lucru e  generală transmis de 

înregistrat,  sai jos  își protânga  la  dre  distinctiv  amblu  (coloan

va  obțineurativ este c

mai  compoziţa protecției ncipiile practe/slabe). 

BALE ȘI FIGUerului distinct

nte  figurativeu  conduce l

 combinație un  indicatorse  întâmplă suficient 

elementul v

semnul  trebpune să arateapta  conțin al mărcii,  duna  roșie),  fie 

e  drepturi cel care confţiei de  ansam în situațiileticii comune 

Cu

URATIVE ALtiv 

e cu elemena crearea un

a elementer al originii datunci cândde  îndep

verbal. 

buie  să  aibă te unde se aelemente  ccând  la  creadistinctive  î

exclusive feră caractermblu  a mărce în care marPC 5. Motiv

 caracter 

LE MĂRCII 

nte verbale, nei mărci dist

lor de acest datorită prezd combinațiapărtată  de 

un  grad    maflă acest pracu  un  impacarea  unor mîn ansamblu

asupra  curul distinctiv cii. Pentru  inrca este alcăve relative – 

distinctiv 

6

fiecare  în tinctive. 

tip, luată zentării  și  rezultată mesajul 

minim  de ag minim. ct  tot mai mărci  care u  (coloana 

 

uvintelor al mărcii nformații ătuită din Riscul de 

Conv

https://oweb/secmmunic 

3.  La  fel  catermen Mai mumai jos. 

Oficiile c

La momOBPI, CY

Următoa

3.1

LISTA OF

Oficiu Da

AT

vergence

oami.europacure/webdavcation/comm

IMPLEME

a  în  cazul  pde trei luni dlte  informaț 

care o vor im

entul redactY, CZ, DE, DK

arele oficii d

 OFICIILE CA

FICIILOR, DA

P

ata punerii înaplicare

2.1.2016

a.eu/tunnel‐v/guest/documon_commu

ENTAREA 

practicilor  code la data puții despre  im

mplemneta p

tării, practica, EE, ES, FR, G

in UE susțin 

ARE PUN ÎN

TA PUNERII Î

Prezentare g

Cererilor

în cursprelucra

data punaplica

ument_libranication5_ro

omune  anterublicării prez

mplementare

ot hotărî să 

a comună urGR, HR, HU, 

practica com

N APLICARE

ÎN APLICARE

generală a p

aflate s de are la erii în

are

Cde

dat

ry/contentPdo.pdf 

rioare,  aceaszentei comua acestei pr

publice infor

mează să fieIE, LT, LV, M

mună, însă au

E PRACTICA 

E ȘI PRACTICA

unerii în apl

Practica

Cererilor puse după a punerii în aplicare

X

dfs/about_o

stă  practică unicări comuactici comun

rmații suplim

e implementaMT, NO, OAPI

u decis să nu

COMUNĂ 

A DE PUNER

licare a prac

a comună va

Procedurilodeclarare

nulității afîn curs la d

punerii îaplicar

ohim/who_w

comună  vane. ne sunt disp

mentare pe s

ată de următ, PT, RO, SE, 

u o aplice deo

E ÎN APLICAR

cticii comun

fi aplicată:

or de e a flate data în e

Procde

nulitdupua

we_are/comm

a  intra  în  vi

ponibile  în  ta

ite‐urile lor. 

toarele oficiiSI, SK, UK. 

ocamdată: F

RE 

ne

cedurilor de eclarare a tății inițiate upă data unerii în aplicare

7

mon_co

goare  în 

abelul de 

i: AT, BG, 

I, IT, PL. 

Cererilor de

declarare a nulității mărcilor care au

fost examinate conform acestei practici comune

Conv

BG

OBPI

CY

CZ

DE

DK

EE

ES

FR

GR

HR

HU

IE

LT

LV

MT

NO

OAPI

PT

vergence

2.1.2016

2.10.2015

2.10.2015

2.1.2016

2.10.2015

1.1.2016

1.1.2016

2.1.2016

2.10.2015

2.10.2015

1.1.2016

1.12.2015

2.1.2016

1.1.2016

2.1.2016

2.10.2015

2.10.2015

2.1.2016

3.10.2015

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

X

X

N/A

X

N/A

X

N/A

N/A

N/A

X

X

N/A

N/A

X

X

N/A

8

X

N/A

X

X

X

X

N/A

N/A

N/A

X

X

N/A

X

N/A

X

X

N/A

Conv

RO

SE

SI

SK

UK

N/A: NU

vergence

2.1.2016

2.10.2015

2.1.2016

1.12.2015

2.10.2015

ESTE CAZUL

X

X

X

L

PRINCIPIIL

X

X

X

X

X

ANEXĂ:

LE PRACTICI

N/A

N/A

N/A

X

II COMUNE

N/A

N/A

N/A

X

X

9

N/A

N/A

N/A

X

MMărcil

PC 3.

lor figu

Co

Carac

urativcu

onvePrinPro

cterul

ve şi/sauvinte

ergencipiileogram

distin

au comdescri

ențe prac

mul de

nctiv al

mbinateiptive/

ța cticii coconve

l –

e care /nedist

omuneergență

conțintinctive

eă

n e

RO

Conv

Cupri

1.� C

2.� C

3.� O

4.� D

5.� P

5.1.�

5.2.�

motiv

A.�

A.1

A.2

A.3

A.4

B.�

B.1

B.2

ver

B.3

leg

B.4

și/s

C.�

sus

vergence

ins

CONTEXT

CONTEXT

OBIECTIV

DOMENIU

PRACTICA

Cuvinte d

Care sunt

velor absol

� În cee

1.�Caracter

2.�Combina

3.�Combina

4.�Dispune

� În cee

1.�Utilizare

2.�Poziția ș

rbal ............

3.�Element

gătură direct

4.�Element

sau serviciil

� Ce efe

s?................

UL PROG

UL PROIE

VUL PREZE

L DE APL

A COMUN

descriptive/

t pragurile

ute ? ..........

ea ce priveș

re tipografic

aţia de culo

aţia cu semn

rea element

ea ce priveș

ea unor form

și proporția

..................

tul figurativ

tă cu acestea

tul figurativ

le pentru car

ecte are as

...................

GRAMULU

ECTULUI .

ENTULUI

LICARE A

Ă ...............

nedistinctiv

e de caract

...................

ște element

ce și fonturi

ori ...............

nele de pun

telor verbal

ște element

me geometri

(dimensiun

...................

v este o repre

a. ...............

v este utiliza

re se solicit

supra cara

...................

UI ................

...................

DOCUME

PROIECT

...................

ve ..............

ter figurati

...................

ele verbale

i ..................

...................

nctuație și al

e (pe vertic

ele figurati

ice simple ..

nea) element

...................

ezentare a p

...................

at în mod cu

tă înregistra

acterului di

...................

...................

...................

ENT ...........

TULUI........

...................

...................

iv care per

...................

e ale mărcii

...................

...................

lte simbolur

ală, răsturn

ive ale măr

...................

tului figurat

...................

produselor ș

...................

urent în com

area .............

istinctiv, co

...................

...................

...................

...................

...................

...................

...................

rmit trecer

...................

i ..................

...................

...................

ri ................

ate etc.) .....

rcii ..............

...................

tiv în raport

...................

și/sau servic

...................

merț în legătu

...................

ombinaţia

...................

...................

...................

...................

...................

...................

...................

rea de exam

...................

...................

..................

..................

..................

..................

...................

..................

t cu elemen

..................

ciilor sau ar

..................

ură cu prod

..................

criteriilor

...................

11

.............. 12

.............. 13

.............. 14

.............. 14

.............. 16

.............. 16

minarea

.............. 17

.............. 18

.............. 18

.............. 21

.............. 23

.............. 24

.............. 25

.............. 25

ntul

.............. 27

re

.............. 28

dusele

.............. 32

de mai

.............. 33

2�

3�

4�

4�

6�

6�

7�

8�

8�

1�

3�

4�

5�

5�

7�

8�

2�

3�

Conv

1. C

Chiar d

industri

oficiile

lung de

PI. Plan

rezolvat

Având î

reflectă

nouă eră

de colab

Viziune

calitatea

realizat

ambelor

În prim

proiecte

Prezent

Caracte

descrip

vergence

CONTEX

dacă a crescu

ale în ultim

din întreaga

parcurs pân

nul strategic

t.

în vedere ac

hotărârea c

ă a oficiilor

borare care s

ea acestui p

a și ușurinț

prin efortu

r părţi, atât u

mul val, în

e:

PC 1. Armo

PC 2. Conv

PC 3. Cara

descriptive

PC 4. Întin

PC 5. Moti

tul docume

erul distin

tive/nedisti

XTUL

ut activitate

mii ani, efor

a lume nu au

nă la elimin

c al OAPI, i

ceastă situați

omună a ofi

de PI din U

să contribuie

rogram este

ța utilizării,

uri comune

utilizatorilor

cadrul Pr

onizarea cla

vergența titl

acterul disti

e/nedistincti

nderea sfere

ive relative –

nt se axeaz

nctiv – M

inctive

PROGR

a la nivel m

rturile de a

u înregistrat

area inconse

identifică a

ie, în iunie 2

ficiilor națion

UE, prin crea

e la îmbunăt

e aceea de

atât pentru

de armoniz

r, cât și ofici

ogramului

asificării

lurilor clase

inctiv – Mă

ive

ei de protecț

– Riscul de

ză pe noua

Mărci figu

RAMU

mondial în

a realiza co

decât rezul

ecvențelor c

acest aspect

2011 a fost

nale, a OBP

area progres

tățirea mediu

„a stabili ș

u solicitant,

zare a pract

iilor de PI.

de converg

elor

ărci figurati

ție pentru m

confuzie (I

practică co

urative şi/

LUI

domeniul m

nvergenţa în

tate modeste

care există în

drept una d

instituit Pro

PI, a OAPI ș

sivă a unei r

ului de prop

și asigura c

cât și pentr

ticilor și va

gență au fo

ive şi/sau co

mărcile alb-

Impactul ele

omună a cel

sau comb

mărcilor, des

n modul în

e. Europa m

n practica o

dintre princi

ogramul de C

și a utilizator

rețele europe

prietate intele

claritatea, s

ru oficiu”.

a aduce ben

ost lansate

ombinate c

-negru

ementelor n

lui de al tre

binate care

senelor și m

n care func

mai are încă

oficiilor euro

ipalele prob

Convergență

rilor de a pă

ene interope

ectuală din E

securitatea j

Acest obiec

neficii semn

următoare

care conțin

nedistinctiv

eilea proiec

e conțin

12

modelelor

cționează

un drum

opene de

bleme de

ă. Acesta

ăși într-o

erabile și

Europa.

juridică,

ctiv va fi

nificative

ele cinci

cuvinte

ve/slabe)

ct: PC 3.

cuvinte

Conv

2. C

La mom

ceea ce

descript

subminâ

dacă car

să îi per

În cons

existenț

Scopul

figurati

examin

distinct

Există p

diferit:

1)

2)

3)

4)

Prezentu

Aceste e

se în con

Prima re

stabili l

Reuniun

aprilie,

vergence

CONTEX

mentul inițier

e privește ev

tive/nedistin

ând astfel se

racteristicile

rmită să trea

ecință, ofici

ța unei pract

acestui proi

ivă şi/sau

narea motiv

tiv.

patru obiecti

prezentarea

stabilită într

o strategie

un plan de

o analiză a n

ul document

elemente ale

nsiderare ob

euniune a gr

liniile gener

ni ulterioare

iunie, decem

XTUL

rii proiectulu

valuarea mă

nctive. Aces

ecuritatea ju

e elementelo

acă de exami

iile au ajun

tici comune

iect este să

combinată

velor absolu

ive principa

unei pract

r-un docume

de comunic

acțiune pen

nevoilor de

t este primu

e proiectulu

bservațiile pr

rupului de lu

rale de acțiu

e au avut lo

mbrie 2014

PROIE

ui, între ofic

ărcilor comb

te practici ș

uridică și pre

or figurative

inarea motiv

ns la conclu

ar fi benefic

stabilească

care conți

ute, deoarec

ale în cadrul

tici comune

ent și traduc

care comună

ntru implem

a trata prac

l dintre cele

ui sunt elabo

rimite din pa

ucru a avut

une, domen

oc în octomb

și februarie

ECTULU

ciile europen

binate care

și interpretă

evizibilitate

e confereau

velor absolut

zia că este

că atât pentru

ă o abordar

ine cuvinte

ce elementu

l acestui pro

e, care cup

erea acestei

ă pentru ace

mentarea pr

tica anterio

patru obiec

orate și conv

artea asociaț

loc în febru

niul de aplic

brie 2012, i

e 2015. În c

UI

ne de PI exis

conțin elem

ări diferite c

a în cazurile

mărcii un c

te.

nevoie de

u utilizatori,

re converge

e pur desc

ul figurativ

oiect, fiecare

rinde abor

a în toate lim

eastă practică

racticii comu

oară.

ctive.

venite de ofi

țiilor de util

uarie 2012, la

care a proie

iunie și octo

adrul acesto

stau diverge

mente figura

conduceau l

e în care tre

aracter disti

armonizare

, cât și pentr

entă în cazu

criptive/ned

v îi conferă

e dintre ele

rdări comun

mbile oficial

ă;

une;

ciile de PI p

izatori.

a Alicante, ș

ectului și m

ombrie 2013

or întâlniri,

ențe conside

ative și cuv

la rezultate

ebuia să se e

inctiv sufici

și au consi

ru oficiile de

ul în care o

distinctive t

ă suficient c

abordând u

ne, ce urme

le ale UE;

participante,

și a avut sco

metodologia a

3, apoi în fe

au fost disc

13

erabile în

vinte pur

diferite,

evalueze

ent, care

iderat că

e PI.

o marcă

trece de

caracter

un aspect

ează a fi

, luându-

opul de a

acestuia.

februarie,

cutate în

Conv

detaliu

Comune

3. O

Prezentu

utilizato

o marcă

examina

suficien

oferind

Comun

majorita

servind

rezultate

4. D

În Hotăr

element

stabilea

său un d

semnul

interesu

Directiv

apropier

prevede

mărcile

1 Orice tr

Consiliulu

vergence

obiectivele

e, şi s-au sta

OBIECT

ul documen

orilor, solicit

ă figurativă s

area motive

nt caracter d

o explicați

nă. Aceste p

ate a cazuril

drept ghid

e similare și

DOMEN

rârea Curții

„Conform j

t esențial al

ască și să îl m

Mai mult, c

drept exclus

înregistrat c

Posibilitate

ul public.”

va 2008/95/

re a legislați

e la articolul

e descriptiv

rimitere la arti

ui (CE) nr. 207/

proiectului

abilit de com

TIVUL

nt este o re

tanții și man

sau combina

elor absolute

distinctiv. D

e clară și c

principii se

lor. Caracte

pentru a ga

i previzibile.

NIUL DE

în cauza C-

jurispruden

sistemului

mențină.

conform artic

siv, în rapor

ca marcă co

a de înregi

/CE a Parla

iilor statelor

l 3 alineatul

ve, adică ace

icolele directiv

/2009 din 26 feb

în cadrul G

mun acord pr

PREZE

eferință pe

ndatarii cu p

ată care conț

e, deoarece

Documentul v

cuprinzătoa

vor aplica

rul distincti

aranta că p

.

E APLI

104/01, „Lib

ței constan

de concuren

colului 5 ali

rt cu anumi

omercială pe

istrare a u

amentului E

r membre cu

(1) literele

elea care sun

vei poate fi înț

bruarie 2009 pr

Grupului de

rincipiile Pr

ENTUL

care trebuie

privire la Pra

ține cuvinte

elementul

va fi dispon

are a princi

la nivel gen

iv trebuie ev

pe baza ace

ICARE

bertel”, la al

te a Curții

nță nedenat

ineatul (1) d

te produse ș

e o perioadă

nei mărci p

European și

u privire la m

(b) și (c)1 c

nt compuse

țeleasă ca trim

rivind marca co

e lucru, resp

racticii Comu

LUI DO

e să o cons

actica Comu

pur descrip

figurativ co

nibil pe scar

ipiilor pe c

neral și sun

valuat de la

lorași motiv

E A PRO

lin.48-50, se

i, drepturile

turată pe ca

din Directivă

și servicii, c

ă nelimitată.

poate fi lim

a Consiliu

mărci (denu

că mărcile l

exclusiv di

mitere la artico

omunitară.

ponsabil cu

une.

OCUME

sulte oficiil

ună identific

ptive/nedistin

onferă mărc

ră largă și v

are se baze

nt destinate

a caz la caz,

ve, oficii di

OIECTU

e afirmă urm

e asupra m

are Tratatul

ă, o marcă î

care îi perm

mitată din

ului din 22

umită în con

lipsite de ca

in semne sau

lele corespunz

elaborarea

ENT

e de PI, as

ând cazuril

nctive poate

cii în ansam

va fi ușor a

ează noua P

e să cuprind

, principiile

iferite vor a

ULUI

mătoarele:

mărcii const

CE urmăre

îi conferă tit

mite să mono

motive care

octombrie 2

ntinuare „Dir

aracter dist

u indicaţii

zătoare din Reg

14

Practicii

sociațiile

e în care

trece de

mblu său

accesibil,

Practică

dă marea

comune

ajunge la

tituie un

ește să îl

tularului

opolizeze

e țin de

2008 de

rectiva”)

tinctiv și

care pot

gulamentul

Conv

servi, în

geografi

acestora

Diverse

fiecărui

329/02 P

Este în

produse

Domeni

f

Următo

Pentru a

caracter

vergence

n comerț, p

fică sau timp

a, nu se înre

le motive

a (a se vede

P, SAT.1, al

interesul p

ele și/sau ser

iul de aplica

„Obiectivul

care o

descriptive/

figurativ îi c

arele aspect

• aspectel

sunt în t

• interpre

protecţie

• utilizare

utilizare

a se determ

risticilor elem

În ceea ce p

o cara

o com

o com

o disp

În ceea ce p

o utili

entru a des

pul fabricăr

egistrează s

de refuz tre

ea cauzele c

lin. 25).

public de a

rviciile pentr

are al proiect

l acestui pro

marcă f

/nedistinctiv

conferă sufic

e nu intră do

le lingvistice

totalitate des

etarea renun

ei pentru o an

ea mărcii (

e a mărcii în

mina dacă co

mentelor fig

privește elem

acterele tipog

mbinaţia de c

mbinaţia cu s

punerea elem

privește elem

izarea forme

emna felul,

ii produsulu

au dacă sun

ebuie interpr

onexate C-4

preveni înre

ru care se so

tului este urm

oiect este ac

figurativă

ve trece de

cient caract

omeniul de a

e: în contex

scriptive/ne

nţării volunt

numită parte

(incluzând

n comerț).

ondiția privi

gurative ale m

mentele verb

grafice și fo

culori ;

semnele de p

mentelor verb

mentele figur

elor geometr

calitatea, c

ui sau a pre

nt înregistra

retate din pe

456/01 P și

egistrarea un

olicită înregi

mătoarea:

cela de a sta

sau com

examinarea

ter distinctiv

aplicare al p

xtul proiectu

distinctive în

tare sau la c

e a mărcii lip

caracterul

itoare la car

mărcii, se ia

bale ale mărc

onturile;

punctuație și

bale (pe ver

rative ale m

rice simple;

cantitatea, d

estării servi

ate, pot fi d

erspectiva in

C-457/01 P

nei mărci car

istrarea, de c

abili o Pract

mbinată c

a motivelor

v.”

proiectului:

ului, se va c

în limba dum

cererea expr

sită de distin

l distinctiv

racterul dist

au în conside

cii:

i cu alte sim

rticală, răstur

mărcii:

destinația, va

iciilor sau a

declarate nu

nteresului p

P, Henkel, a

re nu este ca

cele ale altor

tică Comună

are conți

r absolute,

considera că

mneavoastră

resă a Oficiu

nctivitate;

dobândit ș

tinctiv este

erare următo

mboluri;

rnate etc.).

aloarea, pro

alte caracteri

ule.

public ce stă

alin. 45-46, c

apabilă de a

r companii.

ă pentru situ

ine cuvint

deoarece e

ă elementele

ă;

ului,la exclu

și modul ef

îndeplinită,

oarele criteri

15

oveniența

istici ale

ă la baza

cauza C-

distinge

uațiile în

te pur

lementul

e verbale

usivitatea

fectiv de

datorită

ii:

Conv

5. P

5.1

În conte

descript

converg

său, suf

esențială

Conform

alineatu

anume a

poartă m

acestuia

posibilit

o evite,

LITE, al

Legat în

Curtea a

acela de

sau serv

de astfe

către o

alin.30,

vergence

o pozi

verb

o dacă

legă

o dacă

prod

În ceea ce p

o efec

PRACTI

1. Cuvin

extul acestu

tive/nedistin

gentă a cazu

ficient cara

ă și să treacă

m jurisprud

ul (1) litera

aceea de a g

marca în ca

a să disting

tate de conf

dacă se do

lin. 26).

n mod indiso

a reţinut, inte

e a garanta c

viciilor pentr

l de produs

singură înt

C-329/02 P

iția și propo

bal;

ă elementul

ătură directă

ă elementul

dusele și/sau

privește elem

ctul combină

ICA CO

nte descrip

i proiect, el

nctive, întru

urilor în ca

acter distinc

ă de examin

denței const

(b) din Dire

garanta ide

auză în fol

gă aceste pr

fuzie și, astfe

ovedește neg

olubil de c

eresul genera

că semnele d

ru care se sol

se și/sau serv

treprindere p

P, SAT.1, ali

orția (dimen

figurativ es

ă cu acestea;

l figurativ

u serviciile p

mentele verb

ării criteriilo

OMUNĂ

ptive/nedis

lementele ve

ucât obiecti

are adăugare

ctiv, permițâ

narea motive

ante, o ma

ectivă, dacă

entitatea ori

losul consu

roduse sau

fel, să repete

gativă (a se

apacitatea u

al ce stă la b

descriptive s

licită înregis

vicii, preven

prin înregist

in. 30, cauz

nsiunea) ele

ste o repreze

este utilizat

pentru care s

bale și figur

or asupra car

Ă

stinctive

erbale ale m

ivul princip

ea unui elem

ând astfel c

elor absolute

arcă are car

are capacit

iginii come

umatorului

servicii de

e experiența,

e vedea cau

unei mărci d

baza articolul

sau indicații

strarea pot fi

nind ca astf

trarea ca m

ele conexate

ementului fi

entare a prod

t în mod c

se solicită în

rative ale mă

racterului di

mărcii sunt c

pal este ac

ment figurat

ca marca s

e.

racter disti

tatea de a-și

rciale a pro

sau al util

altele care

, dacă aceas

uzele C-39/9

de a-și îndep

lui 3 alineatu

ile referitoa

i utilizate lib

fel de semne

mărci (a se v

e C-90/11 și

igurativ în r

duselor și/sa

curent în co

nregistrarea;

ărcii:

stinctiv.

considerate

cela de a

tiv conferă m

să își îndep

inctiv, în s

i îndeplini f

oduselor și/s

lizatorului

e au origin

sta se doved

97, Canon,

plini funcția

ul (1) litera (

re la caract

ber de toți c

e şi indicaţii

vedea cauzel

i C-91/11, A

raport cu el

au serviciilor

omerț în re

ca fiind în t

stabili o a

mărcii în an

plinească fu

sensul artic

funcția esen

au a servici

final, perm

e diferită f

dește pozitiv

alin. 28 și T

a esențială,

(c) din Direc

teristicile pr

comercianții,

i să fie reze

le C-299/99

Alfred Strigl,

16

lementul

r sau are

elație cu

totalitate

abordare

nsamblul

uncția sa

olului 3

nțială, și

iilor care

mițându-i

fără vreo

ă, sau să

T-79/00,

aşa cum

ctivă este

roduselor

, oferirea

ervate de

Philips,

, alin.31,

Conv

C-53/01

NV, alin

Caracter

care se s

vedea c

cauzele

Cu toat

celelalte

refuz sti

alin. 20

cauza C

Conform

în sensu

caracte

litera (b

raport c

vedea c

C-51/10

Astfel,

caracter

5.2

Chiar da

examen

distincti

2 Pentru i

elemente n

elementelo

vergence

1 P, Linde, a

n. 54, cauzele

rul distinctiv

solicită înreg

cauzele C-53

conexate C

te că fiecare

e și necesită

ipulate la lit

0, C-53/01 P

C-392/02 P, S

m jurisprude

ul articolului

er distinctiv

b) din Direct

cu anumite

auzele C-26

0 P, Agencja

o marcă de

rul distinctiv

2. Care s

exami

acă conține

nul motivel

ivitate în an

informații desp

nedistinctive/sl

or nedistinctive

alin.73, și C

e conexate C

v trebuie ev

gistrarea și,

3/01 P, Lind

-468/01 P pâ

e motiv de

ă o examina

terele (b) și

P, Linde, ali

SAT.1, alin.

enței constan

i 3 alineatul

v în raport c

tivă. Cu toa

e produse sa

65/00, Biomi

a Wydawnicz

escriptivă e

v poate fi abs

sunt prag

inarea mo

cuvinte pur

lor absolute

nsamblul său

pre impactul as

labe, consultați

e/slabe).

C-104/01, Lib

C-108/97 și C

valuat, în pr

în al doilea

de, alin. 41,

ână la C-472

refuz enum

are separată

(c) (a se ved

in. 67, cauz

25).

nte, un semn

l (1) litera (c

cu aceste pro

ate acestea o

au servicii ș

ild, alin. 19,

za Technopo

este în mod

sent și din a

gurile de c

otivelor ab

r descriptive

e dacă mai

u 2.

supra sferei de

Principiile pra

bertel, alin.

C-109/97, W

rimul rând, î

rând, prin r

, C-363/99,

2/01 P, Proc

merat la arti

ă, există totu

dea cauzele

a C-363/99,

n care descri

c) din Direc

oduse sau s

o marcă poa

și din alte m

, C-363/99, K

ol vs. OAPI,

d obligatoriu

alte motive.

caracter fig

bsolute ?

e/nedistinctiv

cuprinde ș

e întindere a pr

acticii comune P

52, C-363/9

Windsurf Chie

în raport cu

referire la pe

Koninklijke

cter & Gamb

icolul 3 alin

uși o supra

conexate C-

, Koninklijke

ie caracteris

ctivă, este pr

ervicii, în s

ate să fie li

motive decât

Koninklijke

alin. 33).

u lipsită de

igurativ ca

ve, o marcă

și alte elem

rotecției în situ

PC 5 – Motive

99, Koninklij

emsee, alin.

produsele s

ercepția publ

e KPN Nede

ble, alin. 33)

neatul (1) e

punere clar

-90/11 și C-

e KPN Nede

sticile produ

rin natura sa

ensul artico

ipsită de ca

t acela că es

KPN Neder

orice cara

are permit

ă figurativă p

mente care

uațiile în care

e relative – Risc

ijke KPN Ne

25).

sau serviciil

licului relev

erland NV,

).

este indepen

ră între mot

-91/11, Alfre

erland NV,

uselor sau ser

a , complet

olului 3 alin

aracter disti

ste descript

rland NV, al

acter distinc

t trecerea

poate trece t

pot confer

marca este co

cul de confuzie

17

Nederland

le pentru

vant (a se

alin. 34,

ndent de

tivele de

ed Strigl,

alin. 85,

rviciilor,

lipsit de

eatul (1)

inctiv în

tivă (a se

lin. 86 și

tiv, însă

de

totuși de

ri mărcii

ompusă din

e (Impactul

Conv

Cu toa

descript

propriu

întreg.

Acest p

Curtea a

relevant

de înreg

capacita

relevant

sunt abs

pentru c

fantezis

funcția

(alin. 74

Pentru

distincti

https://oam

web/secur

municatio

vergence

ate acestea

tive/nedistin

sau sunt min

principiu est

afirmă că es

t să distingă

gistrare a mă

atea de a în

te” (alin. 72

solut minim

care s-a form

t sau legată

sa esențială

4).

a se stabili

iv, s-au conv

A.

A.1.

De regulă,

bază/standa

font (aldine

În cazurile

scrierea lite

mi.europa.eu/tu

re/webdav/gues

on5_ro.pdf

, caracteru

nctive nu se

nimale, cu e

te confirmat

ste posibil c

ă, fără nicio

ărcii de altel

ndeplini fun

2). Cu titlu d

ale, astfel că

mulat cererea

de modul î

în raport cu

i dacă elem

venit următo

În ceea

Caracte

, elemente

ard, litere cal

, cursive) –

în care cara

erelor, acest

unnel-

st/document_lib

ul distinctiv

poate baza

excepția cazu

t de CJUE

ca elementel

posibilitate

e cu origine

ncția esenția

de exemplu,

ă nu conferă

a. Aceste ele

în care sunt

u produsele

mentele figu

oarele criteri

ce priveșt

ere tipogra

ele verbale

ligrafice sau

nu pot fi înr

acterele stan

te elemente

brary/contentPd

v al unei

a pe elemen

urilor în car

în Hotărâre

le grafice al

de confuzie

e diferită” și,

ală a unei m

în acel caz

ă un caracte

emente nu a

combinate,

și serviciile

urative ale

ii:

te element

afice și fon

descriptiv

u cu caracter

registrate.

ndard încorp

trebuie să

dfs/about_ohim/

mărci car

te figurative

re combinați

ea C-37/03

e mărcii „să

e, produsele

, prin urmar

mărci în ra

particular, „

er distinctiv

au nicio cara

care să perm

e vizate de c

semnului îi

tele verba

nturi

ve/nedistinct

re tip scris d

porează şi e

aibă un imp

/who_we_are/c

re conține

e care nu au

ia rezultată e

P, BioID. Î

ă nu ajute în

sau servicii

e, „acele ele

aport cu pro

„elementele

pentru între

acteristică, în

mită mărcii

cererea de în

i conferă a

ale ale măr

tive scrise

de mână – c

elemente cu

pact suficie

ommon_comm

elemente

u caracter d

este distincti

În această h

n niciun fel

ile vizate de

emente grafi

odusele și s

figurative ș

eg ansamblu

n special cu

să își îndep

nregistrare a

acestuia un

rcii

cu carac

cu sau fără e

o grafie sp

ent asupra m

munication/comm

18

verbale

distinctiv

ivă ca un

hotărâre,

publicul

e cererea

ice nu au

serviciile

și grafice

ul mărcii

caracter

plinească

a mărcii”

caracter

ctere de

efecte de

ecială în

mărcii în

mon_com

Conv

Exe

Fără ca

Motivar

Caracte

sau fără

(aldine,

Ușoare

(de exem

cu litere

Caracte

mână s

scrisul d

vergence

ansamblu,

pentru a dis

sau pentru a

emple

aracter disti

re

ere de bază

ă efecte de

cursive)

variații de f

mplu, un cuv

e aldine)

ere scrise

sau care i

de mână

pentru a-i c

strage atenți

a crea o impr

inctiv

Sem

ă, cu

font

font

vânt

de

imită

conferi un ca

a consumato

resie durabi

mn

aracter distin

orului de la

lă legată de

nctiv. Dacă

conținutul d

marcă, atun

aceste elem

descriptiv a

nci marca po

Produse/Ser

Clasa 30: C

Clasa 30: C

Clasa 30: C

Clasa 30: C

Clasa29:

cauzei „B

glücklich”,B

27 W (pat)

mente sunt su

l elementulu

oate fi înregi

rvicii

Cafea.

Cafea.

Cafea.

Cafea

Sardine. P

Bollywood

Bundespaten

36/09.

19

uficiente

ui verbal

istrată.

Pe baza

macht

ntgericht

Conv

Caracte

majuscu

Caracte

cursive

Majuscu

cuvântu

afecteaz

element

Caracte

particul

rămân a

standard

vergence

ere minuscu

ule

ere standar

ule în inter

ului, care

ză înțe

tului verbal

ere cu o anu

laritate, dar

aproape de

d

ule +

rd +

riorul

nu

elesul

mită

care

Clasa 30: C

Clasa 29: S

Pe baza

Superlegger

33-34).

Clasa 29: S

Clasa 29: S

Clasa 29: S

Clasa 30: C

Clasa 29: S

Pe baza ca

cererea de

406731 p

portugheză,

Cafea.

ardine.

cauzei T

ra (a se ved

ardine.

ardine.

ardine.

Cafea.

ardine.

auzei „jogos

e înregistr

privind o

, refuzată de

20

T-464/08,

dea alin.

sonline”,

rare nr.

marcă

e INPI.

Conv

Cu cara

Motivar

Litere c

mână cu

de stiliz

ilizibile,

desprind

descript

Caracte

de stiliz

ca dive

interpre

*„DYI”

it-yours

consider

nedistin

produse

solicită p

Caracte

design

mai gre

vergence

acter distinc

re

caligrafice

u un grad a

zare încât

, deci nu

de niciu

tiv.

ere cu un g

zare, lăsând

ersele carac

etate în difer

” este sigla

self” (brico

rată un ele

nctiv în

ele pentru

protecție.

ere cu e

grafic, cu

u de recuno

A.2.

Conform H

în timp ce

ctiv

tip scris d

atât de mar

sunt practi

u se poat

un înțele

rad suficien

posibilitate

ctere să fi

rite moduri.

pentru „do

olaj) și est

ement verba

raport c

u care s

lemente d

unele liter

scut.

Combin

Hotărârii Cur

culorile su

Semn

de

re

ic

te

es

nt

a

ie

o-

te

al

u

se

de

re

naţia de cu

rții de Justiț

unt capabile

ulori

ție în cauza

de a transm

C-104/01,

mite anumit

„Libertel”,

te asocieri d

Produse

Clasa 3

Clasa 2

de piese

asambla

articole

mobilie

Clasa 3

„trebuie re

de idei și d

21

e/Servicii

0: Cafea.

0: Seturi

e pentru

are

de

er

0: Cafea.

eținut că,

e a trezi

Conv

p

Exe

Fără ca

Motivar

Adăuga

caracter

colorate

Adăuga

caracter

sau chen

Adăuga

vergence

anumite sen

deoarece ac

puterii lor d

vreun mesaj

De asemen

Curtea de J

caracter dist

Simpla „adă

literele prop

distinctiv.

Utilizarea c

indicator de

culori neobi

caracter dist

emple

aracter disti

re

rea unei sin

rele de bază

e).

rea unei s

rele de bază

nar colorat)

rea unei sin

ntimente, au

cestea sunt

de atracție, p

j specific” (a

nea, în hotăr

Justiție a af

tinctiv” (alin

ăugare” a un

priu-zise, fie

culorilor est

e origine. To

ișnuită, care

tinctiv.

inctiv

ngure culori

ă/normale (l

singure culo

ă/normale (f

).

ngure culori

u o capacitat

comune şi

pentru a face

alin. 40).

rârea prelim

firmat: „În

n. 39).

nei singure c

e ca fundal,

te o practică

otuși, nu se p

e poate fi ușo

Sem

la

litere

ori la

(fundal

la

te intrinsecă

sunt utilizat

e publicitate

minară pron

afară de ca

culori la un e

nu este suf

ă obișnuită

poate exclud

or reținută d

mn

ă redusă de a

te în mod cu

și a comerc

nunțată în c

azurile exce

element verb

ficientă pent

în comerț

de posibilita

de consumat

a comunica

urent și pe

cializa produ

cauza C-49/

epționale, cu

bal descripti

tru a confer

și nu ar pu

atea ca o anu

torii vizați, s

informații s

scară largă,

use sau serv

/02, „Heidel

ulorile nu a

iv/nedistinct

ri mărcii un

utea fi văzut

umită comb

să confere m

Produse/

Clasa 30

Clasa 30

Clasa 30

Clasa 30

22

pecifice,

datorită

vicii, fără

lberger”,

au inițial

tiv, fie la

caracter

tă ca un

inație de

mărcii un

/Servicii

0: Cafea.

0: Cafea

0: Cafea.

0: Cafea.

Conv

caracter

(contur

Adăuga

caracter

(culoare

În aces

în mai

atrage a

nu îl va

pentru

serviciil

altor co

specifică

percepu

consuma

Exempl

Fără ca

Motivar

Adăuga

semn n

caracter

vergence

rele de bază

colorat).

rea unei s

rele de

e în degrade

t exemplu,

multe culo

atenția cons

a ajuta cu

a distinge

le unei com

ompanii, înt

ă de culor

ută, nici re

atori.

A.3.

De regulă,

curent în co

descriptive/

le

aracter disti

re

rea unui pu

nu conferă

r distinctiv.

ă/normale

singure culo

bază/no

e).

scrierea lit

ori diferite

sumatorului

nimic pe a

produsele

mpanii de ce

trucât comb

ri nu va f

eținută de

Combin

adăugarea u

omerț nu con

/nedistinctiv

inctiv

unct sau a

ă mărcii

ori la

ormale

terelor

poate

i, însă

acesta

și/sau

ele ale

binația

fi nici

către

naţia cu se

unor semne

nferă un cara

ve.

Semn

unui

un

emnele de

e de punctua

acter distinc

n

e punctuaț

ație sau a a

ctiv unui sem

ție și alte s

altor simbolu

mn compus d

Clasa 30

Clasa 30

simboluri

uri utilizate

din elemente

Produse/S

Clasa 29:

Pe baza ca

37/03 P, B

vedea alin

23

0: Cafea.

0: Cafea.

i

e în mod

e verbale

Servicii

Sardine.

auzei C-

BioID (a se

n. 72-74).

Conv

Adăuga

semnulu

Exempl

Fără ca

Motivar

Text dis

rânduri

dreapta

Întregul

Întregul

vergence

area ghilimel

ui caracter d

A.4. D

Poziționarea

este de nat

verbale resp

consumator

mesajul des

răsturnată s

un grad min

le

aracter disti

re

spus pe dou

citite de

.

l text este ră

l text este dis

lelor nu con

distinctiv.

Dispunere

a elementelo

tură să afec

pective. Cu

rul mediu să

scriptiv. De

au pe unul o

nim de carac

inctiv

uă sau mai

la stânga

ăsturnat.

spus pe vert

nferă

ea elemen

or verbale p

cteze modul

u alte cuvin

ă se concent

e regulă, dis

ori mai mul

cter distinctiv

Sem

multe

spre

ticală.

telor verb

poate confer

l în care co

nte, ele treb

treze asupra

spunerea el

lte rânduri n

v necesar pe

mn

bale (pe ve

ri caracter d

onsumatorul

buie să fie

a acestui asp

ementelor v

nu este sufic

entru înregis

erticală, ră

istinctiv unu

l percepe în

dispuse de

pect în loc

verbale pe v

cientă pentru

strare.

Clasa 30:

ăsturnate

ui semn atun

nțelesul elem

e așa manie

să perceapă

verticală, în

u a conferi s

Produse/

Clasa 30

Clasa 30

Clasa 30

24

Cafea.

etc.)

nci când

mentelor

eră încât

ă imediat

n poziție

semnului

/Servicii

0: Cafea.

0: Cafea.

0: Cafea.

Conv

Cu cara

Motivar

Textul e

original

capacita

element

/nedistin

În ce

3 Lista form

vergence

acter distinc

re

este prezent

lă. Configur

atea de a a

telor verb

nctive de că

eea ce priv

B.1.

Este puțin p

dacă sunt co

de linii, cerc

hexagoanele

sau chenare

Motivul es

evidențierea

mărcii în an

Pe de altă p

prezentarea

suficient de

melor geometric

ctiv

tat într-o ma

rația specific

afecta perce

bale descr

tre consuma

vește elem

Utilizarea

probabil ca

ombinate cu

curile, triung

e, trapezele

e.

te că o fo

a sau încerc

nsamblu pen

parte, formel

, configuraț

distinctivă.

ce simple nu est

Sem

anieră

că are

eperea

riptive

ator.

mentele fig

a unor for

elementele

u forme geo

ghiurile, păt

și elipsele3,

ormă geome

cuirea eleme

ntru a-i confe

le geometric

ia sau comb

te exhaustivă.

mn

gurative al

rme geom

verbale des

ometrice sim

tratele, drep

, în special d

etrică simpl

entului verb

eri un caract

ce pot confe

binarea lor c

le mărcii

metrice sim

scriptive sau

mple, cum ar

tunghiurile,

dacă aceste

lă care nu

bal nu va av

ter distinctiv

ri caracter d

cu alte elem

mple

u nedistinct

r fi punctele

paralelogra

forme sunt

servește de

vea un imp

v.

distinctiv un

ente creează

Produse/

Clasa 30

tive să fie a

e, liniile, seg

amele, penta

utilizate ca

ecât la sub

act suficien

nui semn atu

ă o impresie

25

/Servicii

0: Cafea.

acceptate

gmentele

agoanele,

margini

blinierea,

nt asupra

unci când

e globală

Conv

Exempl

Fără ca

Motivar

Exemple

utilizate

care

accepta

Cu cara

Motivar

Exemple

specifice

lipsite

forme g

marca

ansamb

în care

formele

și dim

formelo

astfel că

sublinie

încercui

o impr

vergence

le

aracter disti

re

e de forme g

e ca margi

nu sun

bile.

acter distinc

re

e de îmbină

e ale unor

de caracte

geometrice s

să fie

lu, datorită

cuvintele s

geometrice

mensiunii r

r în rapo

ă formele n

erea, evi

irea cuvinte

resie globa

inctiv

geometrice s

ini sau ch

nt consid

ctiv

ări în config

elemente ve

er distincti

simple care f

acceptabilă

ă modului sp

se suprapun

e simple, p

relativ ma

ort cu cuv

u servesc d

idențierea

elor, ci cree

ală suficien

Sem

simple

enare,

derate

Sem

gurații

erbale

iv cu

fac ca

ă în

special

peste

recum

ari a

vintele,

doar la

sau

ează și

nt de

mn

mn

Produse/

Clasa 30

Produse/

Clasa 30

26

/Servicii

0: Cafea.

/Servicii

0: Cafea.

Conv

distincti

element

reprezen

Exemple

unor fo

descript

distincti

ansamb

Exempl

Fără ca

Motivar

Semnul

„i” este

Element

încât nu

vergence

ivă. Se

tele figurati

ntări ale am

e de îmbin

orme geome

tive care c

iv fiecăre

lul său.

B.2.

De regulă,

este adăuga

cu condiția

ușor de sesi

le

aracter disti

re

roșu plasa

e greu de rec

tul figurativ

u poate fi rec

presupune

ive nu con

mbalajelor.

nări specific

etrice cu c

conferă ca

ei mărci

Poziția și

raport cu

atunci când

at unui eleme

ca elementu

izat în cadru

inctiv

t deasupra

cunoscut.

v este atât d

cunoscut.

e că

nstituie

ce ale

cuvinte

aracter

i în

i proporția

u elementu

d un elemen

ent verbal de

ul figurativ î

ul semnului.

Sem

literei

de mic

a (dimens

ul verbal

nt figurativ

escriptiv și/s

în cauză să a

mn

siunea) ele

care prezint

sau nedistin

aibă o poziți

ementului

tă caracter d

ctiv, marca

ie și o dimen

Clasa 30

i figurativ

distinctiv pr

poate fi înre

nsiune care s

Produse/

Clasa 29

Clasa 30

27

0: Cafea.

v în

ropriu şi

egistrată,

să îl facă

/Servicii

9: Sardine.

0: Cafea.

Conv

Cu cara

Motivar

Element

distincti

mare p

cadrul m

Ca regu

pentru

introduc

decât o

caracter

alin. 39

Cu toate

creeze o

mențion

vergence

acter distinc

re

tul figurati

iv în sine și

pentru a f

mărcii în ans

B.3.

ulă generală

caracteristic

ce vreo vari

marcă alcă

risticilor pro

și C-408/08

e acestea, e

o impresie

nate, devenin

În unele caz

solicitate la

și/sau lipsită

– este

– cons

care

serv

ctiv

iv are ca

i este suficie

fi recunosc

samblu.

Elementu

serviciilo

, simpla com

cile produse

iație neobișn

ătuită exclus

oduselor și s

8 P, Color Ed

ste posibil c

suficient de

nd mai mult

zuri, elemen

a înregistrar

ă de caracter

e o reprezent

stă într-o rep

e nu se îndep

viciilor în ca

Sem

aracter

ent de

cut în

ul figurati

or sau are

mbinaţie a u

elor sau ale

nuită, rămân

siv din semn

serviciilor în

dition, alin.

ca o astfel d

e îndepărtat

t decât suma

ntul figurativ

re. În princi

r distinctiv a

tare grafică

prezentare g

părtează sem

auză.

mn

iv este o re

legătură

unor elemen

serviciilor

ne în sine pu

ne și indica

n cauză (a s

61).

de combinaț

tă de cea p

a părților sale

v constă din

ipiu, această

atunci când:

realistă a p

grafică sim

mnificativ de

eprezenta

directă cu

nte – care f

pentru care

ur descriptiv

ații care pot

e vedea, pri

ție să nu fie

produsă prin

e (C-265/00

ntr-o repreze

ă reprezenta

produselor și

mbolică/stiliz

e imaginea c

are a produ

u acestea.

fiecare în pa

se solicită

vă și nu poa

servi în co

in analogie,

e pur descrip

n simpla reu

0, Biomild, a

entare a prod

are este con

i serviciilor;

zată a produs

comună a pr

Produse/

Clasa 30

uselor și/s

arte sunt de

înregistrare

ate constitui

omerț la des

C-265/00, B

ptivă, cu con

unire a elem

alin. 40).

duselor și se

nsiderată de

selor și serv

roduselor și

28

/Servicii

0: Cafea

sau

scriptive

a, fără a

i altceva

semnarea

Biomild,

ndiția să

mentelor

erviciilor

scriptivă

viciilor

Conv

În a

și se

acea

sufi

Exempl

În urm

nedistin

fie mai m

Indifere

rezultatu

Fără ca

Motivar

Element

element

Element

unei sar

grafică

caracter

bază/sta

element

globală

nu conf

caracter

Element

element

Element

unei sar

grafică

caracter

bază/sta

vergence

alte cazuri, e

erviciilor, în

astă situaţie

cient de stili

le

mătoarele e

nctiv/descrip

mult decât s

ent dacă elem

ul va fi acela

aracter disti

re

t figurativ

t verbal desc

tul figurativ

rdine, deci e

realistă a

rele tip

andard utiliz

telor verbal

a mărcii şi

feră mărcii

r distinctiv n

t figurativ

t verbal nedi

tul figurativ

rdine, deci e

realistă a

rele tip

andard utiliz

este posibil c

nsă să aibă o

e, semnul v

izat.

exemple, m

ptiv cu un el

suma părțilo

mentele figu

ași.

inctiv

v descripti

criptiv.

v arată ima

este o reprod

produsului

pografice

zate), nici p

e, nici alcă

nici alte ele

gradul min

necesar.

v descripti

istinctiv.

v arată ima

este o reprod

produsului

pografice

zate), nici p

ca elementu

legătură di

va fi consid

mărcile re

lement verba

r sale.

urative și/sau

Sem

iv +

aginea

ducere

i. Nici

(de

poziția

ătuirea

emente

nim de

iv +

aginea

ducere

i. Nici

(de

poziția

ul figurativ s

irectă cu car

derat nedisti

zultate din

al nedistinct

u verbale sun

mn

să nu constit

racteristicile

inctiv, cu e

n combina

tiv/descriptiv

nt considera

tuie o reprez

produselor

excepția situ

area unui

v nu creeaz

ate descriptiv

zentare a pr

și/sau servi

uațiilor în c

element

ă o impresie

ve sau nedis

Produse/

Clasa 29

Clasa 29

29

roduselor

ciilor. În

care este

figurativ

e care să

stinctive,

/Servicii

9: Sardine.

9: Sardine

Conv

element

globală

element

minim

necesar

Element

element

Element

unei cu

sardine,

comerț

fiind aș

simbolic

îndepăr

reprezen

în ca

tipograf

utilizate

verbale,

mărcii

conferă

necesar

Element

element

Element

unei cu

sardine,

comerț

fiind aș

simbolic

îndepăr

reprezen

în ca

tipograf

vergence

telor verbal

a mărcii

te nu confe

de carac

r.

t figurativ

t verbal nedi

tul figurativ

utii de con

, utilizată î

ca ambalaj

șadar o rep

că/stilizată

rtează se

ntarea comu

uză. N

fice (de

e), nici poz

, nici alcă

şi nici a

mărcii

r de caracter

t figurativ

t verbal desc

tul figurativ

utii de con

, utilizată î

ca ambalaj

șadar o rep

că/stilizată

rtează se

ntarea comu

auză. Ni

fice (de

e, nici alcă

i şi nici

ră mărcii g

cter dis

nedistinct

istinctiv.

v arată ima

nserve tipic

în mod cur

j pentru sa

producere g

care nu

emnificativ

ună a prod

Nici carac

bază/sta

ziția eleme

tuirea glob

lte elemen

nivelul

r distinctiv.

nedistinct

criptiv.

v arată ima

nserve tipic

în mod cur

j pentru sa

producere g

care nu

emnificativ

ună a prod

ici carac

bază/sta

ătuirea

i alte

gradul

tinctiv

tiv +

aginea

ce de

rent în

ardine,

grafică

u se

de

duselor

cterele

andard

entelor

bală a

te nu

minim

tiv +

aginea

ce de

rent în

ardine,

grafică

u se

de

duselor

cterele

andard

Clasa 29

Clasa 29

30

9: Sardine.

9: Sardine.

Conv

utilizate

verbale,

mărcii

conferă

necesar

Element

serviciil

legătură

serviciil

de stiliz

Cu cara

Motivar

Excepție

(caracte

din îm

descript

Prin u

sardine

„F” ș

impresie

cea pro

unor el

nedistin

mai mul

Element

element

Element

unui sc

fiind aș

simbolic

vergence

e), nici poz

, nici alcă

şi nici a

mărcii

r de caracter

tul figurati

le, însă are

ă directă c

lor. Semnul

zat.

acter distinc

re

e: o com

erul distinct

mbinarea a

tive/nedistin

utilizarea

pentru com

i „i”, sem

e suficient d

odusă prin s

lemente figu

nctive/descrip

lt decât sum

t figurativ

t verbal desc

tul figurativ

chelet de p

șadar o rep

că/stilizată

ziția eleme

tuirea glob

lte elemen

nivelul

r distinctiv.

iv nu repr

e în continu

cu caracteri

nu este suf

ctiv

mbinație sp

tiv global r

două ele

nctive).

imaginilor

mpunerea li

mnul creea

de îndepărt

simpla alătu

urative și v

iptive, de

ma părților sa

v distincti

criptiv.

v arată im

pește în m

producere g

care

entelor

bală a

te nu

minim

rezintă

uare o

isticile

ficient

Sem

pecială

rezultat

emente

unor

iterelor

ază o

tată de

urare a

verbale

evenind

ale.

iv +

aginea

işcare,

grafică

se

mn

Clasa 3

pentru

dăunător

Produse

Clasa 2

Clasa 2

31

37: Servici

controlu

rilor.

e/Servicii

9: Sardine.

9: Sardine.

ii

ul

Conv

îndepăr

reprezen

în cauză

Element

directă

însă sem

Exempl

Fără ca

Motivar

Marca

publicul

și direc

indicație

Element

orice

neobișn

percepu

nu va fi

de către

vergence

rtează se

ntarea com

ă.

tul figurat

cu caracter

mnul este suf

B.4.

De regulă,

uzuale în l

distinctiv m

le

aracter disti

re

solicitată a

l relevant ca

ctă a calită

e a originii p

tele figurati

caracteris

uite sau or

ute ca o etich

reținută ca

e consumato

emnificativ

ună a prod

tiv are le

risticile serv

ficient de sti

Elementu

legătură

înregistra

elementele

legătură cu

mărcii în ansa

inctiv

ar fi înțelea

a o indicație

ății, și nu

produselor.

ive sunt lips

stici frap

riginale și

hetă comună

element dis

orul mediu.

de

duselor

egătură

viciilor,

ilizat.

ul figurati

cu produs

area

figurative c

produsele

amblu.

Sem

asă de

e clară

ca o

site de

pante,

vor fi

ă care

tinctiv

iv este util

sele și/sau

care sunt ut

și/sau serv

mn

lizat în mo

u serviciile

tilizate în c

viciile specif

od curent

e pentru c

omerț, în m

ficate, nu c

Clasa

pentru

dăunăto

t în comer

care se sol

mod curent

conferă un

Produse/

Clasa 30

32

37: Servic

control

orilor.

rț în

licită

sau sunt

caracter

/Servicii

0: Cafea.

cii

ul

Conv

Etichete

utilizate

pentru t

îmbinar

descript

a conf

distincti

Etichete

mod cu

tipurile

Imagine

utilizată

pentru s

C.

vergence

ele de pre

e în mod c

toate tipuril

rea cu ele

tive nu este

feri mărci

iv.

ele de preț

urent în com

de produse.

ea „balanțe

ă în comerț

servicii jurid

Ce efect

mai sus

De regulă, c

– sunt lipsit

Totuși, este

percepută c

se întâmplă

îndepărtată

eț colorate

curent în c

le de produs

ementele ve

suficientă p

ii un ca

sunt utiliza

merț pentru

ei dreptăţii”

rț în mod c

dice.

te are asup

?

combinarea

te de caracte

e posibil ca

a indicator

ă atunci câ

de mesajul d

sunt

comerț

se, iar

erbale

pentru

aracter

ate în

toate

” este

curent

pra carac

unor elemen

er distinctiv,

o combinaț

al originii d

ând combin

descriptiv/n

cterului di

nte figurativ

nu conduce

ție de eleme

datorită preze

nația produc

edistinctiv t

istinctiv, c

ve cu elemen

e la crearea u

ente de aces

entării și com

ce o impre

transmis de e

combinaţia

nte verbale,

unei mărci d

st tip, luată

mpoziţiei se

esie de ans

elementul ve

Clasa 29

Pe baza

122/01,

se vedea

Clasa 30

Clasa 4

juridice.

a criteriilo

care – luate

distinctive.

în ansambl

emnului. Ac

amblu sufic

erbal.

33

9: Sardine.

a cauzei T

Best Buy (a

a pct. 33).

0: Cafea.

45: Servici

or de

e în parte

lu, să fie

est lucru

cient de

-

a

ii

Conv

Exe

4 Semnele

care conțin

vergence

Tabelul pre

combinaţii

privind Prac

în vedere s

caracter di

considerate

emple:

Pentru ca u

distinctiv. S

prezentate d

caracterului

ansamblu (c

e care conțin cu

n cuvintele „Fr

ezentat în

ale criteriil

ctica Comun

simplitatea ș

istinctiv. Pr

ca fiind dist

un semn să

Scala de mai

de la stânga

i distinctiv a

coloana roși

uvintele „Flavou

esh sardine” (S

continuare

lor examina

nă. Combin

și/sau natur

rin contras

tinctive.

poată fi în

i jos își prop

la dreapta c

al mărcii, du

e), fie distin

ur and aroma” (

Sardine proaspet

conține o

ate separat

ațiile prezen

ra lor comu

st, combina

nregistrat, tr

pune să arate

conțin eleme

când la crea

nctive în ans

(Gust și aromă)

te) solicită prot

serie de a

în secțiunil

ntate în colo

ună, nu sunt

ațiile prezen

rebuie să aib

e unde se af

ente cu un i

area unor mă

amblu (colo

) solicită protec

tecție pentru sar

astfel de ex

le anterioar

oana roșie su

t de natură

ntate în c

bă un nivel

flă acest prag

impact tot m

ărci care sun

oana verde)4

cție pentru cafe

rdine în clasa 2

xemple care

e ale docum

unt cele car

a conferi

oloana ver

l minim de

g minim. Ex

mai pronunța

nt fie nedistin

.

ea în clasa 30, i

29.

34

e conţin

mentului

re, având

suficient

rde sunt

caracter

xemplele

at asupra

nctive în

iar semnele

1.

2.

3.

Convergen

nce

Fărăă caracter distinctivv

CCu caracte

er distinct

iv

Conv

Rân

Rândul

p

p

vergence

ndul 1:

De la stâng

cuvânt în ca

adăugarea

(caractere s

încă la crea

culori aduc

impresie de

îmbinare a

culori și o

caracterele

culori,semn

În cele dou

considerate

datorită pre

îndepărtată

l 2:

De la stâng

simple util

bază/standa

circulară, p

combină d

bază/standa

nu creează

îmbinare a

În coloana

poziția elem

descriptiv/n

poate fi pe

semnului.

ga la dreap

aractere ald

culorii roș

standard, po

area unei mă

e un elemen

e ansamblu

elementelor

ordinea în c

de bază/st

nul fiind în c

uă exemple d

e ca un într

ezentării și c

ă de mesajul

ga la dreapta

lizate drept

ard, iar urm

precum și cu

dispunerea

ard cu un dr

o impresie

elementelor

din partea

mentelor verb

nedistinctiv

ercepută ca

ta, primul e

dine și cu po

șii poate d

oziționarea

ărci distincti

nt în plus, îns

care să fie

r componen

care se suc

tandard, po

continuare l

distinctive d

reg poate fi

compoziţiei

descriptiv/n

a, primele d

t chenare

mătorul exem

u culoarea și

neregulată

reptunghi înc

de ansamb

r component

a dreaptă, c

bale produc

transmis de

a un indica

exemplu com

oziționarea

duce semnu

elementelor

ive. În cel de

să prezentar

e suficient d

nte; în plus,

cced aceste

oziționarea/d

ipsit de cara

din partea d

percepută p

semnului, c

nedistinctiv t

două exemple

(dreptungh

mplu combin

i poziționare

a elemen

clinat și cu c

blu suficient

te.

combinațiile

c o impresie

e elementele

ator al orig

mbină carac

elementelor

l un pas m

r verbale și

e-al treilea e

rea și compo

de îndepărt

consumato

ea. Cel de-

dimensiunea

acter distinc

dreaptă, com

per ansamb

care produce

transmis de

e din acest s

iular, resp

nă caracter

ea elementel

ntelor verb

culoare. Nic

de îndepăr

e dintre for

vizuală sufi

e verbale. A

iginii, dator

cterele de b

r verbale. În

mai depart

singura cul

exemplu, ad

oziţia semnu

tată de cea

orii nu pot r

-al patrulea

a elementelo

ctiv.

mbinația de

blu ca un in

e o impresie

elementele v

set combină

pectiv oval)

rele de bază

lor verbale.

bale scrise

ciunul dintre

rtată de cea

rmele nearb

ficient de înd

Astfel, marca

rită prezent

bază/standar

n exemplul u

e, însă com

loare) nu dă

dăugarea ma

ului tot nu c

produsă de

reține atât d

a exemplu

or verbale

elemente fi

ndicator al

e vizuală suf

verbale.

ă formele geo

) cu carac

ă/standard c

Următorul

cu carac

e aceste trei

a produsă de

bitrare, culo

depărtată de

a în ansam

tării și com

rd cu un

următor,

mbinația

ă naştere

ai multor

reează o

e simpla

de multe

combină

și două

figurative

originii,

ficient de

ometrice

ctere de

cu forma

exemplu

ctere de

exemple

e simpla

oarea și

e mesajul

mblul său

mpoziţiei

Conv

Rândul

p

vergence

l 3:

De la stâng

produselor

adăugarea

geometrice,

obișnuite. N

îndepărtată

urmare, ace

În coloana

dreaptă pre

conferă măr

ga la dreapta

combinată

culorii și a

și terminâ

Niciunul din

ă de mesaju

este mărci nu

din partea

ezența unui e

rcilor gradu

a, acest set d

cu două tip

poziționări

ând cu car

ntre aceste

ul descripti

u vor fi perc

a dreaptă, p

element figu

ul minim de c

de exemple î

puri de cara

ii elementelo

ractere ușor

exemple nu

iv/nedistinct

cepute ca ind

prezentarea

urativ recogn

caracter dis

începe cu o

actere de ba

or verbale,

r stilizate,

u creează o

tiv transmis

dicatori ai o

a și compoz

noscibil care

stinctiv.

reprezentar

ază și efecte

apoi de adă

dar care s

o impresie v

s de elemen

originii.

ziţia mărcil

e are în sine

re grafică r

e de font, ur

ăugarea un

sunt în mar

vizuală sufi

ntele verba

lor, iar în

e caracter d

37

realistă a

rmată de

ei forme

re parte

icient de

ale. Prin

extrema

distinctiv,

Conv

www.tm

Oficiul peAvenida dE-03008 ATel.: +34 9Fax: +34 9informatiowww.oam

Con

vergence

mdn.org

entru Armonizade Europa 4, Alicante, Spain 96 513 9100 96 513 1344

on@oami.europmi.europa.eu

nverg

are în cadrul P

pa.eu

rgența

Pieței Interne

a