Pedepse redusePedepse redusecu 10% dreptcu 10% dreptcompensa]ie compensa]ie pentru condi]iilepentru condi]iilede deten]iede deten]ie

Ministerul Justi]iei a publicat proiectul demodificare [i completare a legii privind execu-tarea pedepselor privative de libertate princare se \ncearc` stabilirea unor m`suri repara-torii pentru de]inu]ii caza]i \n condi]ii improprii,ace[tia urmând s` beneficieze de o reducerea pedepsei cu trei zile pentru fiecare 30 de zileexecutate, scrie News.ro.

„Având \n vedere situa]ia de supraaglome-rare cu care se confrunt` sistemul penitenciardin România, Ministerul Justi]iei pune \n dez-batere public` proiectul de lege de modificare[i completare a Legii nr. 254/ 2013 privindexecutarea pedepselor [i a m`surilor privativede libertate dispuse de organele judiciare \ncursul procesului penal, prin instituirea unuimecanism compensatoriu \n zile considerateexecutate din pedeaps`”, arat` MinisterulJusti]iei. Potrivit proiectului de lege, \n calculul

pedepsei considerat` ca executat`, pentru fie-care perioad` de 30 de zile executate \ncondi]ii necorespunz`toare, se consider` exe-cutate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa apli-cat`, mai arat` oficialii Ministerului Justi]iei.Acordarea compens`rii urmeaz` s` fie operat`din oficiu [i s` nu mai fie condi]ionat` de for-mularea unei cereri de c`tre persoana de -]inut`.

Aceast` compensare se realizeaz` \n proce-dura liber`rii condi]ionate, toate condi]iile pen-tru acordarea acesteia urmând a fi examinatede comisia de liberare condi]ionat` din cadrulpenitenciarului [i de c`tre instan]`, se maiarat` \n proiect.

R`zvan R`zvan MARINESCUMARINESCUactivenews.ro 4 No. 2016

POMENI {I POMANAGII

Zilnic parlamentarii no[tri, pecare timp de patru ani i-am certatb`gându-i \n corzi pentru lipsa deimplicare [i a dezinteresului pentruelaborarea legilor, atât de necesareacestei ]`ri, ei fiind ocupa]i pân` \nacest final de mandat \n tot felul decombina]ii tenebroase, iat` c` peultima sut` de metri ne surprind culegi – care seam`n` mai degrab` apoman` electoral` - dat` cu o lun`\nainte de alegeri, dar cu aplicabi-litate din anul bugetar viitor –2017.

{ocant este c`, \ntre dou` vi-zite la D.N.A., parlamentarii no[tri\[i fac timp pentru apari]ii televi-zate, se lupt` abitir pentru un loc

eligibil pe listele celor care vor forma viitorul Parlament, merg [ila parteneriat pentru a crea majorit`]i pentru a vota pe band`rulant` legi de m`rire a salariilor, de dare \n plat`, de falimentpersonal, de t`iere de taxe dintre care peste o sut` sunt consi-derate inutile, cum este taxa TVR, care cu siguran]` va duce la\nchiderea televiziunii publice, institu]ie care a reprezentat unbalast greu de dus pentru toate guvernele postdecembriste.

Mul]i, foarte mul]i senatori [i deputa]i din Parlamentul Româ-niei, dispera]i c` nu mai puteau s` ofere, “fraierilor” de aleg`tori,geci, [epci, pixuri, brichete, umbrele, g`le]i, cafea, zah`r, orez,pui, salam, cozonaci sau covrigi, au g`sit imediat o nou` form`de prostire a electoratului [i anume, tot banul public al contri-buabilului, renun]ându-se pentru a mia oar` la investi]ii [i dez-voltarea sustenabil` a economiei.

De unde atunic, fra]ilor, s` avem autostr`zi [i [osele, condi]iide via]` civilizate \n comune [i sate, de unde noi spitale [i [coli,de unde penitenciare la standarde europene? Pentru parlamen-tari no[tri se pare c` sloganul „merge [i a[a” e \nc` de actualitate,slogan de care românului de rând i s-a cam acrit.

Toate demersurile lor au iz electoral [i nimic altceva. C` fo[tilor ale[i nu le pas` decât de ei [i de interesele mes-

chine personale sau de grup, se vede de la kilometri, f`cândaceste gesturi de fa]ad` [i numai pentru a fi siguri c` vor accesadin nou \n urm`toarea formul` de Parlament.

To]i acuz` D.N.A. de implicare \n campania electoral`, uitând[i [tergând cu buretele toate nenorocirile f`cute de ei - indiferentde culoarea politic` - \n trecut, cum [i-au min]it [i \n[elat elec-toratul, cum au plimbat sp`gile, cum au abuzat de func]iile pu-blice, cum au luat mit` sau cum au mituit la rândul lor, cum [i-au\mbun`t`]it nivelul de trai, pentru ei [i familiile lor, cu bani pu-blici, sau cum au folosit banul public, \ndr`znind s`-[i fac` es-corte de amplitudinea pre[edin]ilor de state, pe care le foloseaupermanent, s`-[i fac` confort de nababi [i vacan]e de lux, s` fac`deplas`ri costisitoare \n ]`ri exotice, chipurile pentru schimb deexperien]` (v` pute]i imagina ce "schimb de experien]`" aveauei cu cei din Sri Lanka sau Columbia). Desigur, toate f`r`delegileenun]ate au fost f`cute din aceia[i bani publici, uitând c`, maidevreme sau mai târziu, vine [i scaden]a pentu lucrurile de careau profitat \n mod abuziv. Acum se plâmg c` sunt h`r]ui]i deD.N.A.! P`i, domnilor, a]i uitat ce v-a]i permis s` face]i cu ]araasta?

Nu ne mai ademeni]i, nu ne mai min]i]i, nu ne mai considera]ipro[ti, u[or de dus de nas, a[a cum a]i f`cut-o de 27 de ani\ncoace, c`ci \ntre timp popula]ia s-a de[teptat, chiar dac` voiconsidera]i c` ea uit` repede toate mizeriile [i netrebniciile voas-tre, care se materializeaz` \n schimbarea cameleonic` pe care oadopta]i de câte ori sim]i]i c` oamenii s-au s`turat de voi.

Chiar dac` schimba]i partidele [i siglele, chiar dac` face]i de-clara]ii electorale [i gesturi care s` par` o apropiere de cererilesindicale [i ale societ`]ii civile, vreau s` cred c` aceast` ]ar` areun electorat lucid, matur [i mult mai greu de \n[elat decât s-adovedit pân` acum.

Poate a venit momentul s` alegem pe cine trebuie, chiar dac`\nc` „oferta” partidelor las` de dorit!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D OP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnul XVII

NOIEMBRIENOIEMBRIE 20162016

P a g . 4

P a g . 5 [ i 6

M e t o d e s t a l i n i s t e î n s l u j b aM e t o d e s t a l i n i s t e î n s l u j b ab i n e l u i p u b l i cb i n e l u i p u b l i c : :

ORGANIZA}IA MONDIAL~ORGANIZA}IA MONDIAL~A S~N~T~}II – A S~N~T~}II – „CU OCHII LARG ÎNCHI{I" „CU OCHII LARG ÎNCHI{I"

D O C U M E N T

Cel mai toxic tip de angajat?Cel mai toxic tip de angajat?PATRONII AR PUTEA FI OBLIGA}I S~ COMBAT~ COMPORTAMENTUL AGRESIV DIN FIRME

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU, Delia CORNEA,Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian N~STASE, Damian PAL, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR,

Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCUColectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Nu mai am \ncredere \n nimeni [i nimic din pres`. De ce? De-aia! Pot da exemple expresive ca \nveli[ul

unei c`p[uni. Firma unui ’’ziarist” a publicat, dediminea]`, un sondaj care concord` fix cu ce vrea unpartid, la putere, dar care se face c` nu e.

PSD are, conform sondajului, 45 la sut` op]iuni.ALDE are exact diferen]a, pentru a face \mpreun` 51la sut`. Adic` [ase la sut`. De ce scoboar` la o aseme-nea socoteal` politic` jurnalistul [i jurnalul lui online?Fiindc`, pentru calculul `sta, ia bani. Nu mul]i, ca mil-ionarii politici, dar nici pu]ini. Cum de s-a brodit cal-culul cu declara]ia celor doi lideri de partid? Uite-a[a!"Bodeala dracului!”

Citesc, \ncrez`tor, doar buletinul meteorologic, cutoate c` nici el nu mai concord` cu ce se petrece adoua zi mereu. Nici el nu mai e ce-a fost. Norii n-aupartide cu bani [i, presupun, nu dau bani madameicare, de 50 de ani, de când o [tiu, spune starea vremii,rujat` [i tân`r`. {i totu[i, chiar [i meteorologia poatefi cump`rat`.

Dac` o mare companie care organizeaz` târguri du-minic`, \n toate ora[ele României, e interesat` s` nuplou` la buletinul meteorologic, chiar dac` a doua ziva ploua cu g`leata, [i doamna rujat` sau ail`lalt`, careanun]` soare semi\mbr`cat`, semidezbr`cate, spun pedos ca s` ias` bine la ...po[et`, vremea e anun]at` cumvrea firma pl`titoare. Lumea pleac` acolo. Acolo, numai conteaz` c` e jale.

Exist` [pag` pentru ploaie sau grindin`? De ce nu?! |n România, unde doi cer[etori au fost stropi]i cu

benzin`, sub cartoanele unde se ad`postiser`, [i in-cendia]i ca antipatici, totul se poate.

Se poate [i [paga pentru norul care mâine nu va fidecât \n declara]ii, sau pentru soarele care va existadar nu e. Formele de cruzime exist`, \n variate chipuri.

De ce nu mai cred \n practican]ii meseriei mele, lacare ]in fiindc` am tr`it cu dragoste \n ea, meserie caredevine pe zi ce trece tot mai curvist`, ca politica?

Din motive de starea vremii care e tot mai pe dos,tot mai corupt`. A fost corupt` meteorologia? Am in-forma]ii c` da! Meteorologia face parte [i ea, \ntr-unfel, din ziaristic`, iar ziaristica s-a obi[nuit s` mint` r`u,f`cându-se de rahat.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU22 Oct. 2016

Nicu[or Dan ne-ar muta pe to]i \n Cornul Africii

(...) Joia trecut`, Nicu[or Dan, liderul USR, a anun]at

public faptul c`-i va trimite lui Dacian Ciolo[ un pro-gram politic cu ni[te propuneri [i a enumerat câteva.Am ales-o pe cea mai enorm`, o prostie c`t Cea hl`ul, anularea imunit`ţii parlamentare.

Drept pentru care reiau [i eu o explica]ie pe caream mai dat-o cititorilor no[tri cu privire la ceea cenu poate \n]elege un Nicu[or Dan, sau o MonicaMacovei, sau al]i t`lâmbi \n materie de democra]ie[i pârghii de asigurare a ei.

Ar`tam acum mai bine de un an, cât puteam eude clar, faptul c` aceste concepte nu-s noi, nu le-auinventat românii ca s`-i fac` \n ciud` Codru]eiKovesi, Monic`i Macovei, sau lui Nicu[or Dan, ci auo istorie de sute de ani [i au ap`rut din necesit`]iobiective, ca produs al evolu]iei ideii de stat demo-cratic.

Prima dat` \n istorie, problema imunit`]ii parla-mentare s-a pus \n Anglia anului 1397.

Atunci, \n Camera Comunelor, la ini]iativa parla-mentarului Thomas Haxey, s-a adoptat un act carecondamna politicile financiare ale regelui Richard alII-lea. Urmare, din ordinul regelui, Haxey a fostacuzat de \nalt` tr`dare [i condamnat la moarte.Reac]ia Camerei Comunelor a anulat sentin]a, iarHaxey a primit scuze de la rege. La \nceput cutum`\n Anglia, The Privilege of Parliament Act din 1603[i The Parliament Privilege Act din 1737 au consa-crat inviolabilitatea parlamentarilor.

|n Fran]a, problema inviolabilit`]ii legiuitorilor afost reglementat` \n Constituţia francez` din 1791.Aceasta a stabilit clar: reprezentan]ii poporulului nupot fi aresta]i f`r` \ncuviin]area legislativului. Deatunci \ncoace, atât imunitatea cât [i inviolabilitatea\n cazul parlamentarilor sunt prezente \n mai toateconstitu]iile lumii civilizate.

Prevederi similare, cu privire la imunitate [i invi-olabilitate, apar \n toate Constitu]iile României de la1866 \ncoace, f`r` excep]ie, inclusiv \n cea actual`.

Ceea ce nu \nseamn` c` parlamentarii nupot fi cerceta]i [i trimi[i \n judecat`.

Legea este clar` \n acest sens: „Deputaţii şi sena-torii pot fi urm`riţi şi trimişi \n judecat` penal` pen-tru fapte care nu au leg`tur` cu voturile sau cuopiniile politice exprimate \n exercitarea mandatului,dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi f`r`\ncuviinţarea Camerei din care fac parte şi numaidup` ascultarea lor.”

Astfel, imunitatea [i inviolabilitatea parlamentar`nu-l protejeaz` pe parlamentar, el poate fi urm`ritşi trimis \n judecat` penal` foarte bine, ci protejeaz`respectarea voin]ei celor ce l-au ales pe parlamentar.

Dac` lucrurile ar sta altfel, procurorii, magistra]icare fac parte din Puterea Judec`toreasc`, ar puteadiscuta seara ce majoritate s` determine la votul dinParlament de a doua zi [i s` o realizeze prin arest`rila prima or` a zilei.

Mai mult, o Codru]a Kovesi, \n cuplu cu un gen-eral Florian Coldea - este doar un exemplu foarte la\ndemân` - ar putea da pe aceast` cale o lovitur`de stat \n doi timpi [i trei mi[c`ri.

Puterea Judec`toreasc` ar avea la degetul mic,adic` la discre]ia c`tu[elor, Puterea Legislativ`, faptde neconceput \ntr-o democra]ie.

Desigur, institu]iile statului democratic [i meca -nismele prin care se asigur` separarea [i echilibrullor nu sunt parte a [tiin]elor matematice, a algebreisau geometriei, nici nu sunt subiect dat spre re-zolvare la vreo olimpiad` de matematic`.

Dac` ar fi fost a[a, Nicu[or Dan, competent acumvreo 30 de ani \n domeniul concursurilor [colare, arfi putut emite opinii demne de toat` aten]ia, valabileatât prin Africa, cât [i \n restul lumii civilizate, pentruc` matematica nu difer` de la un continent la altul.

Fiind, \ns`, clar pe dinafara subiectului, dar nevoits` aib` opinii, o solu]ie tot ar avea, aceea de a c`utar`spuns la preocup`rile sale ce ]in de stat [i de drept\n c`r]i, la speciali[tii din domeniu, sau pur [i simplu\n efortul de a judeca logic [i de bun-sim]. Risc`, alt-minteri, s` militeze tâmp pentru adoptarea de c`treRomânia a unor sisteme f`r` nici cea mai vag`leg`tur` cu democra]ia, unele care, prin CornulAfricii, consacr` ideea de imunitate a fi doar ochestiune de rezisten]` la bolile transmise de ]ân]ari.

M i r e l M i r e l C U R E AC U R E Aevz.ro 24 Oct. 2016

Despre Colectiv,Despre Colectiv,f`r` jelanief`r` jelanie

Dup` corul comemor`rilor tragediei de la Colectivs-a auzit [i-o voce lucid`. Era a vicepremierului VasileD\ncu. Acesta a pus punctul pe "i", afirmând c` in-cendiul s-a datorat mai degrab` incompeten]ei decâtcorup]iei.

„Pe acolo n-a trecut niciodat` un urbanist care s`vad` c` nu era un loc unde se poate desf`[ura unasemenea concert. Nu s-au proiectat \n ora[ele noas-tre zone func]ionale pentru asemenea tipuri de con-certe“, a afirmat D\ncu, zilele trecute.

Tragedia a fost tratat` emo]ional [i speculat`politic. Nimeni n-a avut curajul s` aib` o abordarera]ional` [i cât de cât obiectiv`. Epicul \ntâmpl`rii deacolo este ascuns sub lespezi de ignoran]`, pentru ada \ntâietate exploat`rii politice a tragediei. Efectelereale sunt legate de cauze inventate.

Or, faptele reale sunt pu]in diferite de ce se scrieprin dosarele f`cute de procurori.

Primul fapt obiectiv este c` \n acel club au intratmult mai multe persoane decât permiteau normelede spa]iu. S-au \nghesuit inadmisibil peste capaci-tatea normat` a s`lii. Acesta este un fapt, nu o opinie.

De ce nu a fost oprit accesul la atingerea capacit`]iis`lii? – aceasta este \ntrebarea [i acolo e r`spun-

derea. La bodyguard-ul de la u[`? Poate p`reapovestea cu acarul P`un, dar asta e realitatea. Dar putea, oare, cineva s` opreasc` imensul [uvoi deoameni spre un spectacol cu intrarea liber`? Nu cred.

Al doilea fapt obiectiv este c` \n club, pe asemenea\nghesuial` infernal`, s-au aprins artificii, cum se maiaprindeau pân` atunci acolo, nu era prima dat`, [icum se mai aprind \n sute de incinte asem`n`toare,la tot felul de nun]i, botezuri, cumetrii.

La Colectiv s-au aprins nu \n jurul unui tort, undescânteile puteau fi sub control, ci \n spa]iul larg als`lii. Iar de la fl`c`ri a luat foc o draperie. Cum ia foco fa]` de mas` de la o ]igar` uitat` aprins` [i de lacare se aprinde casa sau tot etajul. Acesta este un altfapt, nu o opinie. Cine e de vin`?

Astea sunt cauzele nude ale tragediei – accespeste capacitate [i foc de artificii \n toat` sala. Restulsunt manipul`ri.

Vicepremierul spune c` n-o s` putem dezvolta ]araf`când la nesfâr[it dosare penale, preocupa]i numai„s` \nchidem un domeniu, \n loc s` \l deschidem“.Mai sunt [i alte lucruri care ucid \n afar` de corup]ie.

„Suntem foarte buni meseria[i \n a face ritualuride \nmormântare sau de jelanie“, mai spune D\ncu,dar problema este „dac` \n legisla]ia statului [i mo -dernizarea anumitor tipuri de servicii publice seschimb` ceva“ dup` astfel de evenimente.

Octavian Octavian {TIREANU{TIREANUamosnews.ro 3 Nov. 2016

PRESA SE FACE DE RAHAT

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Octa

via

n A

ND

RO

NIC

BIBLIOTECA PENTRU ... HO}I

Nimic nu poate fi mai grav, mai peri -culos [i mai distructiv decât isteriacolectiv`.

Crizele singulare ale unui om care [i-a pierdut controlul [i este în stare degesturi radicale, pot fi anticipate dinevolu]ia patologic` a individului, dinsemne [i semnale u[or de interpretat.

Individul isterizat de probleme saunevoi personale se afl` în confruntarecu sistemul social care îl inconjoar` [icare îl poate anihila sau izola foarteu[or. Problema se complic` atuncicând este vorba de mase mari de oa-meni ca re reac]ioneaz` aleator [i im-previzibil la amenin]`rile iminente.

Unele dintre cele mai grave manifes -t`ri ale isteriei colective sunt cele legatede evenimente cu impact major, violent[i multiplu asupra unor grupuri sociale,comunit`]i [i/sau grupuri familiale.

Amenin]area iminent` sau desf`[u -rarea unor calamit`]i naturale ori pro -vocate de om – inunda]ii, cutre mure,accidente chimice, pandemii, poate du -ce grupuri mari de oameni în pragul is-teriei, determinând ac]iuni inprevizibilegenerate de instinctul de conservare.

Bomboana pe coliva ultimelor dece -nii este teama, uneori visceral` deeven tualitatea unui atac terorist.

Probabilitatea [i posibilitatea ca oma [in`-capcan` sau un co[ de gunoiplin cu explozibil s` sar` în aer în mi-jlocul unor aglomer`ri umane, sau unfanatic s` deschid` focul într-o gar`, o[coal` ori un bar este din ce în ce maiprobabil`, cu atât mai mult cu cât eve -nimentele sunt din ce în ce mai nu-meroase.

Celebrul [i de trist` amintire 11 sep-tembrie 2001 a ac]ionat asupra feno -menului terorist ca o caps` deto- na toare ce a aruncat în aer precarastare de lini[te [i echilibru instalat`dup` înche ierea R`zboiului rece.

Organiza]ii obscure sau deja celebreprecum Al-Qaeda, mi[c`rile revendica-tive ale curzilor, armenilor, islami[tilorde tot felul, pe lâng` ac]iunile violente[i puternic înarmate ale unor indivizisingulari, dar cu atât mai periculo[i fiind

greu de depistat la timp, au indus înmod obsesiv ideea c` oriunde te-ai as-cunde, legat fiind sau nu de re ven -dic`rile lor, de ce î]i e fric` nu scapi.Îngrijorarea mul]imilor este, cu sigu-ran]`, îndrept`]it`.

Nimeni nu mai doarme lini[tit atuncicând afl` c` un tren a s`rit în aer, oma[in` capcan` a f`cut ravagii într-uncartier lini[tit sau copilul lui înva]` la[coala unde un dezaxat trage în tot cemi[c`.

Cel mai mare impact al isteriei gene -rale este produs de mijloacele de infor-mare.

Tabloidizarea mass-mediei, goanadupa audien]` [i exclusivitate au dezv` -luit, cu scuza c` “publicul trebuie s`[tie”, aspecte sângeroase, ale unoraten tate întâmplate, prezentând relat`ri[i imagini fruste, menite ca, involuntarsau nu, s` induc` isterie general`, cuconsecin]a imediat` c` marile mase deoameni nu mai pot fi controlate.

Este clasic exemplul povestirii [tiin -]ifico-fantastice "R`zboiul lumilor – At-acul mar]ienilor" care, adaptat` pentruradio, a isterizat o întreag` Americ` înanii ‘50.

Exemplele de isterizare a maselorsunt nenum`rate [i fenomenul intr` învigoare dup` fiecare atentat islamistsau nu. Amintesc masacrul din [coalaColumbine, exploziile din trenul de laMadrid, atacurile armate de la Paris,criza ostaticilor de la Breslan, criza de lateatrul de revist` din Moscova, auto-buzele-capcan` de la Tel-Aviv, ataculterorist de la Mecca [i multe, multe al-tele. |n toate acestea, f`r` excep]ie, ocontribu]ie major` la stârnirea panicii [iapoi a isteriei au avut-o mijloacele deinformare în mas`.

Informa]iile trunchiate, con]inând ju -m`t`]i de adev`r, imaginile [i coloanelesonore m`sluite difuzate obsesiv, fil -m`rile unor p`r]i de cadavre, toate laun loc sau fiecare în parte au generatpanic` [i au tulburat apele unei planete[i a[a în pragul furtunii.

Mai trist [i mai periculos este faptulc`, p`r]ile beligerante se folosesc, de

multe ori f`r` scrupule de puterea pe -netrant` a sunetelor [i imaginilor pen-tru a-[i promova propriile doctrine.

Vectorii principali de producere [iîntre]inere a isteriei colective sunt maiales presa audio-vizual` [i Internetulprin site-urile de socializare.

Cine are dreptate – va întreba cet` -]eanul – cei “buni” sau cei “r`i”?

Care sunt cei buni [i care sunt r`ii? Este ca în parabola despre vân`toare:

“Poate fi un sport sau un m`cel, de-pinde de care parte a pu[tii te afli”.

Cineva spunea: “Nu po]i anticipa [ipreveni atacurile. Nu reu[e[ti decât s`alarmezi popula]ia, iar efectele paniciipot fi mai rele decât cele ale ataculuipropriu-zis. Pân` la urm`, panica po -pula]iei este [i ea un atac terorist”.

Exist` voci, mai ales din direc]iamass-mediei, care din prezentarea hao-sului tr`ie[te, ce argumenteaz` c` edu -ca]ia poate preveni isteria colectiv`.

Nimic mai gre[it; isteria colectiv`este generat` de porniri atavice înscriseîn codul genetic al fiin]ei umane;educa]ia o poate st`pâni în propor]iiminime. Primeaz` instinctul de conser-vare individual [i cel al conserv`riispeciei - acestea produc frica, fenomenextrem de greu de controlat [i capabilde acte de eroism sau de la[itate.

Exist` teorii care sus]in c` la terorismeste necesar un r`spuns agresiv.

Dac` inamicul arunc` în aer o cas` ,noi îi demol`m un cartier întreg. Dac`distrug ei un cartier, noi le radem de pesuprafa]a p`mântului un ora[. Dac` facuna cu p`mântul un ora[, atunci letransform`m întreaga ]ar` într-un terenviran. Am putea pune întrebarea ”ceeste gre[it în sistemul legal de solu -]ionare a unui atac terorist care s-a pro-dus deja?”

Am putea r`spunde c` ofer` agreso-rilor o tribun` de la care s`-[i prezinterevendic`rile [i ideologia.

Ce ne facem îns` cu marile putericare, folosind ca instrument mass-me -dia bag` b`]ul prin gard pentru a stârnidul`ul de dincolo, uitând c` poarta edeschis`.

Sigur, tactica p`mântului pârjolit nurezolv` problemele în cazul fanatismu-lui religios sau revendic`rilor de natur`etnic`, ultimul supravie]uitor va fabrica[i el o bomb` [i, cu ultimele puteri vaface r`u adversarului, declan[ind o alt`isterie colectiv`.

Oricum, istoria [i mai ales prezentulimediat ne-au înv`]at c` vechii romaniaveau dreptate când spuneau: “si vispacem para bellum”.

M a r i a n T U D O RM a r i a n T U D O R

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Buletin de [tiriBuletin de [tiriLUMEA DE DINCOLO DE VORBELUMEA DE DINCOLO DE VORBE

PERICOLELE IMINENTE PERICOLELE IMINENTE {I ISTERIA COLECTIV~{I ISTERIA COLECTIV~

DREPTURILE OMULUIPE ORIZONTULINFORMATICII

Angaja]ii unei companii din România erauAngaja]ii unei companii din România erauamprenta]i ilegal când veneau la munc`. Firmaamprenta]i ilegal când veneau la munc`. Firmaa fost amendat` doar cu 5.000 leia fost amendat` doar cu 5.000 lei

Societatea Toro TeleMarketing SRL a fost amen-dat` cu 5.000 de lei pentru c` "a prelucrat, \ncepândcu luna iulie 2016, date biometrice (amprente) aleangaja]ilor \n scopul pont`rii timpului de lucru, pre-lucrare excesiv` raportat la scopul prelucr`rii,deoarece puteau fi utilizate alte mijloace pentru atin-gerea acestui scop, mai pu]in intruzive", consider`Autoritatea Na]ional` de Supraveghere a Prelucr`riiDatelor cu Caracter Personal. |n plus, societatea "nua adoptat suficiente m`suri de confiden]ialitate [i se-curitate a datelor prelucrate, date biometrice ale an-gaja]ilor sub aspectul elabor`rii unei politici desecuritate [i a stabilirii unor instruc]iuni precise deprelucrare a acestora", se arat` \ntr-un comunicat alANSPDCP.

Totodat`, mai multe b`nci [i institu]ii financiarenebancare (IFN) au fost sanc]ionate de AutoritateaNa]ional` de Supraveghere a Prelucr`rii Datelor cuCaracter Personal (ANSPDCP) cu amenzi de pân` la25.000 de lei, pentru faptul c` au raportat date nega -tive la Biroul de Credit f`r` respectarea drepturilor

legale ale clien]ilor, se arat` \ntr-un comunicat al Au-torit`]ii.

"|n perioada septembrie — octombrie 2016, Au-toritatea Na]ionala de Supraveghere a Prelucr`riiDatelor cu Caracter Personal a desf`[urat mai multeinvestiga]ii, din oficiu sau pe baza plângerilor [isesiz`rilor primite, \n urma c`rora a aplicat sanc]iunicontraven]ionale", se men ]ioneaz` \n co-municat.

Printre entit`]ile men]ionate se nu -m`r` b`ncile Credit Europe Bank, Banc-post, Garanti Bak [i UniCredit Bank.

Totodat`, compania ERB Retail Serv-ices IFN a primit o amend` de 7.000 delei pentru c`, \n afar` de faptul c` atransmis date negative la Biroul de Cre -dit f`r` a informa debitorii \n prealabil,nici nu a dat curs cererii mai multor per-soane fizice, prin care acestea [i-au ex-ercitat dreptul de interven]ie \n sensul de[tergere a datelor negative transmise la

Biroul de Credit f`r` informarea lor prealabil`.|n ace la[i timp, ANSPDCP a sanc]ionat o serie de

companii pentru nerespectarea reglement`rilor \npri vin]a datelor cu caracter personal.

|n cazul RCS & RDS SA, Autoritatea a constatatne\ndeplinirea obliga]iei de asigurare a securit`]iiprelucr`rilor de date cu caracter personal. "S-a con-statat prelucrarea nelegal` a datelor cu caracter per-sonal, prev`zut` de art. 32 din Legea nr. 677/2001,cu nesocotirea dreptului de interven]ie, \ntrucât SCRCS & RDS SA nu a transmis un r`spuns \n scris, \ntermen de 15 zile, la plângerea persoanei vizate, princare acesta a semnalat \nc`lcarea drepturilor saleprev`zute de Legea nr. 677/2001, de[i avea aceast`obliga]ie", se mai arat` \n comunicat.Pentru acestefapte, societatea a primit o amend` \n cuantum totalde 11.000 lei.

Tudor Tudor MATEI MATEI activenews.ro 30 Oct. 2016

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

www.imparatulromanilor.rowww.imparatulromanilor.ro

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

|n ]`rile cu economii dezvoltate, h`r -]uirea continu` a unor angaja]i de c`trecolegi sau [efi s-a dovedit o problem`care afecteaz` activitatea \n firme [i, im-plicit, profiturile companiilor. Comporta-mentul agresiv [i h`r]uitor fa]` de uniiangaja]i, identificat \n terminlogia anglo-saxon` drept "bullying" sau "mobbing",este comb`tut sistematic \n anumitecompanii.

Acum, un parlamentar român vrea s`fac` [i o lege pentru combaterea bullyin-gului la job, \n condi]iile \n care acestcomportament nu dep`[e[te pragurilepenale pentru a fi \ncadrat c` infrac]iune[i pedepsit c` atare.

"Bullyingul reprezint` acel comporta-ment de intimidare sau persecutare auneia sau mai mulor persoane, caracte-rizat prin fapte de h`r]uire verbal`, de fo-losire a for]ei, amenin]are, constrângere,abuzare, intimidare sau dominare agre-siv`, dac` acestea nu \ntrunesc elemen-tele constitutive ale unei infrac]iuni,având ca scop formarea, impunerea saumen]inerea unei percep]ii privind supe-rioritatea agresorului, pe de o parte, [i ainferiiorit`]ii victimelor, pe de alt` parte,afectarea mintal`, emo]ional` ori a im-aginii [i a reputa]iei victimelor" - a[a de-fine[te acest fenomen ini]iativa legisla- tiv` depus` la Senat.

Textul ini]iat de senatorul PSD OvidiuDon]u prevede trei condi]ii pentru cafaptele descrise s` fie considerate bul-lying: s` fi fost s`vâr[ite cu inten]ie, \nmod repetat, iar considerenetele care augenerat agresiunea s` se fi bazat pe: "di-feren]e de clas` social`, ras`, religie, op -]iuni politice, sex, orientare sexual`,as pectul, comportamentul, limbajul cor-pului, personalitatea, reputa]ia, descen-den]a, puterea, m`rimea sau capacitateavictimei".

Pentru combaterea fenomenului , ini -]iativa legislativ` prevede obliga]ii pentruangajatorii cu cel pu]in 50 de angaja]i:

l s` desemneze o persoan`, \n su-bordinea lor direct`, c`reia s` i se poat`face cunoscute cazurile de bullying saumobbing;

l s` modifice [i s` completeze regu-lamentele interne pentru a introducebullyingul [i mobbingul \n categoria aba-terilor disciplinare [i s` instituie m`suride prevenire, combatere, cercetare [isanc]ionare a acestor comportamente;

l s` instituie m`suri disciplinare \nunit`]ile \n care aceste prevederi nu suntreglementate.

Pentru aplicarea acestor obliga]ii, "\nsitua]ia \n care \n cadrul unit`]ii nu \[idesf`[oar` activitatea psihologi ori so-ciologi cu experien]` \n acest domeniu,se pot \ncheia contracte de presatri ser-vici psihologice" - se mai arat` \n propu-nere.

Sociopatul Sociopatul [i al]i angaja]i toxici din firme[i al]i angaja]i toxici din firmeIni]iatorul propunerii legislative spune

c` s-a inspirat dintr-un articol postat pesite-ul overcomebullying.org, publicat deAnton Hout, \n care sunt identificate opttipuri de agresori la locul de munc`, \n -tre care sociopatul figuraz` ca fiind "celmai toxic". |n expunerea de motive, suntenumerate cele tipurile de agresori, tra-duse \n român`:

n IstericulIstericulAcesta este cel mai u[or de recunos-

cut tip de bully la locul de munc`. ]ip`la toat` lumea, este nemul]umit de cei-lal]i, de[i, \n afara crizelor de isterie, elnu face mai nimic. Scopul lui este de a-[i umili colegii, spre propria-i satisfac]ie.

n {arpele cu dou` capete{arpele cu dou` capeteEste cel care, \n fa]`, te asigur` de

prietenia [i de loialitatea lui, critic` [efii[i te \ndeamn` s` faci la fel, tr`gându-tede limb`. Imediat ce i-ai \ntors spatele,se va gr`bi s` dea bârfa mai departe [is`-]i distrug` reputa]ia. Urm`torul pas vafi s`-[i asume munca ta.

n Criticul neobositCriticul neobositObiectivul principal: desfiin]area \n -

cre derii \n sine a celorlal]i, prin criticiconstante [i nejustificate. Nu se vaodihni pân` când nu va fi sigur c` a ucisdefinitiv credibilitatea ]intei sale. Acesttip de bully va merge atât de departe\ncât va falsifica documente sau va creadovezi pentru a periclita imaginea altorcolegi.

n GardianulGardianulEste genul de personaj care se trans-

form` \ntr-un tiran imediat ce i se dau \ngrij` anumite obiective sau resurse logis-tice. El este st`pânul absolut al hârtiei deimprimant`, al paharelor din plastic pen-tru water-cooler, al dozelor de cafea, alu[ii de la intrare dac` el e pus acolo s`o p`zeasc`. Nimeni nu trece de el [i ni-meni nu are acces la resursele ce i secuvin, dac` gardianul nu este \ntr-o zitocmai bun`.

n VedetaVedetaCaut` s` fie \n centrul ac]iunii \n orce

moment. Vedetele sunt regii [i regineledramelor, tot ceea ce li se \ntâmpl`, in-

diferent cât de banal, are propor]ii apo-caliptice [i asta pentru a cer[i simpatiedin partea celorlal]i. Aceste persoane aude asemenea dorin]a "prieteneasc`" dea afla cât mai multe informa]ii desprecolgii lor, pentru a le folosi mai târziu\mpotriva acestora.

n IndispensabilulIndispensabilulDa, se crede indispensabil companiei

[i a[teapt` recunoa[tere pentru absoluttot ceea ce face, chiar dac` activiatearespectiv` intr` oricum \n fi[a postului.Indispensabilii vor bate cu pumnul \nmas` ca lucrurile s` se \ntâmple a[acum vor ei, chiar dac` exist` [i alte so -lu]ii mai bune. Ei se opun automat idei-lor altora [i vor face tot posibilul pentruc` acele idei s` nu se implementeze.

n GuruGuru|n general, ace[ti bullies sunt exper]i

pe zona lor de ni[`, \ns` pe cât sunt depregatiti tehnic, pe atât de mult le lip -se[te inteligen]` emo]ional`. Se consi -de r` supe riori, drept urmare nu se gân -

desc \n ce mod \i vor afecta pe ceilal]iac]iunile lor, nu iau \n considerare faptulc` pot gre[i [i nu-[i asum` responsabili-tatea pentru nimic. |n plus, pentru c`ace[ti tirani se simt mai resus de ceilal]i,consider` c` regulile nu li se aplic` [i lor.

n Sociopa]iiSociopa]iiInteligen]i [i carismatici, sociopa]ii

sunt cei mai periculo[i colegi toxici. Mo-tivul: le lipse[te empatia [i, \n acela[itimp, sunt exper]i \n manipularea emo -]iilor altora, \n scopul de a ob]ine ceeace doresc.

Sociopa]ii ajung adesea \n pozi]ii deconducere \n cadrul companiei, ceea ceamplific` riscul asupra colegilor".

|n România sunt circa 6.000 de IMM-uricare s-ar \ncadra la obliga]iile prev`zutede propunerea legislativ`, ca firme mij-locii active. M`surile ar urma s` se aplice[i \n companiile mari, \n institu]iile destat [i \n alte organiza]ii care au cel pu]in50 de angaja]i.

Propunerea legislativ` este abia la\nceput, urmând s` fie discutat` deSenat ca prim` camer` sesizat`.

Dac` va trece de comisiile Senatului[i de plen, va trebui s` fie adoptat` [i deCamera Deputa]ilor, \n comisii [i plen,prmulgat` apoi de pre[edintele ]`rii [ipublicat` \n Monitorul Oficial, pentru aputea intr` \n vigoare.

Dup` intrarea \n vigoare a legii, anga-jatorii vor avea la dispozi]ie trei luni pen-tru a se conforma obliga]iilor prev`zutede textul normativ.

C l a u d i u C l a u d i u Z A M F I RZ A M F I R

Hotnews.ro 31 Oct 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

BiblioraftBiblioraft

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

MONITORULMONITORULDREPTURILORDREPTURILOROMULUIOMULUI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Organiza]ia pentru Ap`rareaOrganiza]ia pentru Ap`rareaDrepturilor Omului se simte onoDrepturilor Omului se simte ono--rat` s` publice \n integralitatea sarat` s` publice \n integralitatea sacon]inutul scrisorii trimise de Cocon]inutul scrisorii trimise de Co--misia European`, ca recunoa[teremisia European`, ca recunoa[terea activit`]ii desf`[urate [i a lo culuia activit`]ii desf`[urate [i a lo culuiocupat \n peisajul societ`]ii civile,ocupat \n peisajul societ`]ii civile,un glas tot mai puternic, \n ceeaun glas tot mai puternic, \n ceeace prive[te implicarea oamenilorce prive[te implicarea oamenilor\n via]a cet`]ii:\n via]a cet`]ii:

C O M I S I A E U R O P E A N ~D i r e c ] i a G e n e r a l `

p e n t r u J u s t i ] i e [ i C o n s u m a t o r i

Stimate domnule profesor Scale]chi,V` mul]umesc pentru scrisoarea dv.

din 1 august 2016, adresat` domnuluipre[edinte Juncker [i pentru trimitereac`tre Comisia European` a „Raportu-lui privind starea na ]iunii2015”, \ntocmit de Or ga ni -za]ia pentru Ap`rarea Drep -tu rilor Omului (OADO).

A[ dori s` v` asigur c`,Comisia European` promo -vea z ̀ drepturile fundamen-tale \n diferitele sale politici[i este dedicat` ap`r`riidrepturilor fun damentale \nlimita com peen]elor sale.

|n cadrul tratatelor pecare se bazeaz` UniuneaEu ropean`, Comisia Euro -pea n` nu are puteri gene-rale s` intervin` ple lâng` StateleMembre \n zona drepturilor funda-mentale. Poate face aceasta doar dac`

exist` o implicare a unei legi a UniuniiEuropene.

Dac` implementeaz` o lege a Uni-unii Europene, Statele membre tre-buie s` respecte Carta DrepturilorFundamentale a Uniunii Europene, \nlumina art. 51(1), conform c`ruiaCarta se aplic` Statelor Membre cândimplementeaz` legea Uniunii Euro-pene.

Observ c` Raportul se refer` [i lafunc]ionarea institu]iilor de drept dinRomânia. Dup` cum bine [ti]i, prinMecanismul de Cooperare [i VerificareComisia European` asist` România \nremedierea deficien]elor din sistemuljudiciar [i \n lupta \mpotriva corup]ieiare ar pu tea \mpiedica românii [i peal]i cet`]eni ai UE s` se bucure pe de-plin de drepturile lor. Ultimul RaportMCV a fost adoptat pe 27 ianuarie2016.

|n plus, Comisia Europea -n` urm`re[te chestiunilelegate de egalitatea \ntresexe, drepturile copilului [iminoritatea rom` \n Româ-nia, ca parte a SemestruluiEuropean, ciclul de coor-donare a politicii econo-mice a UE. Pe 12 iuluie2016, Consiliul Uniunii Eu-ropene, ac]io nând la popu-nerea Comisiei, a adoptato recomandare cu speficde ]ar` pentru România \naceste zone.

Cu sinceritate,

T i i n a A S T O L AT i i n a A S T O L A

D O C U M E N T

Cel mai toxic Cel mai toxic tip de angajat?tip de angajat?PATRONII AR PUTEA FI OBLIGA}I S~ COMBAT~ COMPORTAMENTUL AGRESIV DIN FIRME

O serie \ntreag` de angajatori ar urma s` fie obliga]i s` iaanumite m`suri pentru a combate h`r]uirea angaja]ilor lalocul de munc`, fenomen cunoscut sub denumirea de "bulbul--lyinglying" sau "mobbingmobbing", \n diferite forme, potrivit unei ini]iative legislativedepuse la Parlament. \n expunerea de motive, ini]iatorul enumer` [i prin-cipalele tipuri de h`r]uitori din firme: "vedet`", "[arpele cu dou` capete","sociopatul", "istericul" [i altele.

Pentru prima dat`, la Conferin]ap`r]ilor din cadrul Conven]iei cadru pen-tru controlul tutunului, organizat` laNew-Delhi (India), vor participa doar au-torit`]i din domeniul s`n`t`]ii.

F`r` reprezentan]i ai altor ministere,f`r` Vam` sau Poli]ie, f`r` pres`. Înciuda faptului c` ]ig`rile sunt un produsle gal, trec prin puncte vamale, sunt taxate [iintr` în planific`rile bugetare ale tuturorstatelor lumii. S` fie îns` la mijloc doars`n`tatea public`?

Dac` lu`m în calcul c` reprezentantulRomâniei la OMS este într-un grav con-flict de interese, c` ONG-urile antitutunî[i desf`[oar` activitatea în sediul Aso -cia ]iei române a produc`torilor de me -dicamente generice, iar plasturii cunico tin` au fost deja propu[i s` intre pelistele de medicamente compensate, lapresiunea diverselor organiza]ii civice defa]ad`, e mai mult decât evident c` mizaconst` într-o serie de interese personalesau de grup, dup` caz, f`r` nici oleg`tur` cu s`n`tatea public`.

La conferin]a din acest an a p`r]ilorsemnatare ale Conven]iei cadru pentru

controlul tutunului (Framework Conven-tion Tobacco Control – FCTC), care se vadesf`[ura în noiembrie la New Delhi(India), se dore[te „maximizarea trans-paren]ei”. Cum?

|n spatele u[ilor închise [i prin exclu -ziune, sub pretextul articolului 5.3 alConven]iei, care recomand` asigurareaprotec]iei politicilor de s`n`tate referi-toare la tutun împotriva intereselor in-dustriei de profil, dar în condi]iile le- gisl a]iilor na]ionale (iar marea majoritatea acestora prev`d, ca [i în cazul Ro -mâniei, asigurarea transparen]ei reale [ia consult`rilor). A[adar, pe lâng` exclu -derea a priori a reprezentan]ilor com-paniilor de tutun, nu vor fi primi]i lalucr`ri nici delega]i ai Ministerelor Agri-culturii, Finan]elor sau Economiei, chiardac` printre obiectivele Conven]iei ca -dru se afl` [i identificarea unor alterna-tive economice pentru cultivatorii detutun sau politici de taxare a ]ig`rilor. [inu vor fi admise nici autorit`]ile cu atri -bu]ii în combaterea contrabandei, con-trafacerii [i a comer]ului ilegal cu]i ga rete, cu toate c` pe agenda Con -ven]iei se afl` [i reducerea pie]ei negre.

De[i alc`tuirea delega]iei unui statna]ional la o conferin]` aferent` unuiTratat interna]ional este o chestiune desuveranitate na]ional` a ]`rii respective,OMS încalc` dreptul interna]ional [i le -gisla]iile na]ionale. Dar, cui îi pas`, cânde vorba de o cauz` nobil`?

Declara]ia de interese – Declara]ia de interese – una declar`m, alta fum`m...una declar`m, alta fum`m...Comisia European`, care preg`te[te

mandatul UE pentru reuniunea de laNew Delhi, s-a întrunit recent pentru adecide dac` la Conferin]a p`r]ilor Con-ven]iei cadru s` participe doar deciden]iidin s`n`tate.

Ca atare, pentru participarea la lu -cr`rile OMS din India, membrii dele -ga]iilor vor semna o „declara]ie dein te rese", în sensul c` nu au nicioleg`tur` cu industria tutunului. Dar, dac`au interese contrare, în alte domenii ri-vale, ca de exemplu farma? În aceast`privin]`, declara]ia „tace".

Astfel, la lucr`rile Conven]iei ar urmas` participe doar reprezentan]i ai Minis-terelor S`n`t`]ii, de[i industria tutunuluie o industrie legal`, care aduce la bu -getele statelor membre UE taxe de circa80 de miliarde de euro anual. |n numeleRomâniei, pentru un sector al eco -nomiei care vireaz` la buget peste 3 mil-iarde de euro pe an, va participa,probabil, medicul pneumolog Mag-dalena Ciobanu, coordonatorul progra-mului na]ional Stop fumatStop fumat.

Programul este finan]at din baniiproveni]i din acciza perceput` pe pro-dusele din tutun, pentru ca doamnadoctor s` poat` prescrie medicamenteleantifumat c`rora le face reclam` pe in-ternet. Ce ar putea scrie doamna Cio -banu în declara]ia de interese? C` nuare nici o leg`tur` cu industria tutunului,desigur. Cât despre interese...

W.H.O. are you?W.H.O. are you?La lucr`rile de la New Delhi nu va fi

primit` nici presa. Situa]ie care, poate,nu e chiar atât de deranjant` pentrumedia din ]`rile în care î[i organizeaz`conferin]ele OMS (WHO-World HealthOrganization).

Fiindc` nu prea s-a auzit de pres`liber` în Rusia sau Turkmenistan, [i niciIndia nu e un exemplu prea bun. Îns`ziari[tii din ]`rile care finan]eaz` OMS cusume importante nu sunt deloc încân -ta]i de situa]ie.

Potrivit Huffington Post, opacitateaOMS, precum [i acuza]iile de fraud` ie -[ite la iveal` chiar din interiorul orga-niza]iei, în urma unui audit intern, nu facaltceva decât s` creasc` suspiciunile înprivin]a corup]iei [i a unor interese as-cunse.

„OMS este la r`scruce [i trebuie s`îmbr`]i[eze valorile transparen]ei, in-cluziunii, democra]iei [i bunei guver-nan]e. Prea des, în ultimii ani, acestevalori au fost neglijate, l`sate la o partesau c`lcate în picioare", scrie HuffingtonPost.

Cu toate c` la lucr`rile Conven]ieicadru pentru controlul tutunului nu par-ticip` presa [i, a[adar, nu sunt supusecriticii, derapajele OMS nu sunt trecutecu vederea. The Sun, în articolul „W.H.O.are you”, d` glas furiei pl`titorilor detaxe care finan]eaz` organiza]ia, pentruc` în mijlocul celui mai sângeros r`zboidin ultimii ani, OMS a ales s` ajute si -rienii altfel cum decât… printr-o cam-panie antifumat! De precizat c` StatulIslamic îi decapiteaz`, mutileaz` [i tor-tureaz` pe cei prin[i fumând.

Alex Wild, reprezentantul TaxPayers’Alliance observ`, pe bun` dreptate:

„E incredibil c` OMS s-a apucat sadea lec]ii sirienilor despre riscurile fuma -tului, în timp ce ace[tia tr`iesc cu fricaterori[tilor criminali sub raidurile bom-bardamentelor... Dac` OMS va continuacu astfel de campanii condescendente,lipsite de bun-sim], guvernul Marii Bri-tanii va trebui s` reconsidere alocareabanilor pl`titorilor de taxe c`tre ace[tiindivizi"

OMS anun]` cu mândrie pe paginade web primirea unui premiu din parteaTurkmenistanului. OMS a [i organizat oconferin]` în aceast` ]ar`, „recunoscut`”pentru principiile democratice [i liber-tatea de expresie, unde s-a ob]inut îns`o speran]` de via]` mai mare, dat fiindc`, în Turkmenistan, a fost interzis` vân-zarea de produse din tutun. Ipocrizia au-torit`]ilor din Turkmenistan, care de faptnu dau doi bani pe via]a propriului po -por, nu poate fi egalat` decât de cea aoficialilor OMS!

Dar, s` privim la ce face OMS maiaproape, în Republica Moldova.

De exemplu, un proiect coordonat deOMS pentru care ONG-urile au tocatmilioane de dolari a fost „|mbun`t`]ireaManagementului Mobilit`]ii CadrelorMedicale din Republica Moldova”.

Potrivit today.md, obiectivul generalal ac]iunii const` în consolidarea ca-pacit`]ii Republicii Moldova în domeniulmigraţiei/mobilit`ţii cadrelor medicale [iîmbun`t`]irea cadrului pentru migraţialegal` între Republica Moldova [i ţ`rileUE (…). De fapt, OMS se ocup` în ]aravecin`, pe lâng` campaniile antifumat,de exportul medicilor, dat fiind c` cei dinUE nu se înghesuie s` vin` la Chi[in`u.

Tot în Moldova, în ciuda activit`]ii sus -]inute a OMS, num`rul de fum`tori, înspecial în rândul tinerilor, cre[te de la anla an, „fapt ce demonstreaz` înc` o dat`c` fondurile organiza]iei sunt cheltuiteira]ional, nu este exclus c` pe baz` clien-telar`, iar programele acesteia sunt ine-ficiente”.

Conform aceleia[i surse, organiza]iaamerican` Reason Foundation anali -zeaz` activitatea Conven]iei cadru [iconcluzioneaz` c`, din 2005, de cândaceasta a intrat în vigoare, num`rulfum`torilor în lume a crescut, în specialîn China [i în alte state s`race, care defapt sunt principala ]int` aOMS. Peste Prut, „OMS apremiat un deputat care a

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

Campanii antifumat în Siria, în mijlocul celui mai sângerosCampanii antifumat în Siria, în mijlocul celui mai sângerosr`zboi din ultimii ani, conferin]e în Turkmenistan [i Rusia,r`zboi din ultimii ani, conferin]e în Turkmenistan [i Rusia,]`ri unde nu exist` democra]ie sau pres` independent`,]`ri unde nu exist` democra]ie sau pres` independent`,acuza]ii grave de fraud` [i corup]ie ap`rute în urma unuiacuza]ii grave de fraud` [i corup]ie ap`rute în urma unuiaudit al Na]iunilor Unite, toate arat` c` Organiza]ia Mondial`audit al Na]iunilor Unite, toate arat` c` Organiza]ia Mondial`a S`n`t`]ii (OMS) se îndep`rteaz` din ce în ce mai mult dea S`n`t`]ii (OMS) se îndep`rteaz` din ce în ce mai mult deproblemele lumii reale, aruncându-se obsesiv într-o lupt`problemele lumii reale, aruncându-se obsesiv într-o lupt`redus` la absurd cu singura problem` a umanit`]ii – furedus` la absurd cu singura problem` a umanit`]ii – fu--matul. Iar suspiciunile de „malpraxis” se înmul]esc.matul. Iar suspiciunile de „malpraxis” se înmul]esc.

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

M e t o d e s t a l i n i s t e î n s l u j b aM e t o d e s t a l i n i s t e î n s l u j b ab i n e l u i p u b l i cb i n e l u i p u b l i c : :

ORGANIZA}IA MONDIAL~ORGANIZA}IA MONDIAL~A S~N~T~}II – A S~N~T~}II – „CU OCHII LARG ÎNCHI{I" „CU OCHII LARG ÎNCHI{I"

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

votat legea antifumat, de[i nici m`car nus-a interesat cum este aplicat` legea,care sunt efectele [i dac` nu cumva sunttotal diferite de cele scontate. Deoarecenum`rul fum`torilor nu a sc`zut deloc,doar c` nu mai fumeaz` prin baruri, darla col]urile cl`dirilor, pe unde mamele î[iduc copiii la [coal` sau la gr`dini]`. Defapt, activitatea OMS poate fi comparat`cu cea a colhozurilor din perioada sovi-etic` – undeva la centru s-a decis, iarfiecare trebuie s` îndeplineasc` comen-zile raportat la nivel local. Nimeni nu seintereseaz` de particularit`]ile fiec`rei]`ri în parte. Important este s` fie în-deplinit planul, ca [efii organiza]iei cusalarii care ar putea între]ine locuitorii adou` sate, s` aib` ce raporta”.

S` privim înc` [i mai aproape [i s`vedem ce face OMS în România. O pre-miaz` pe deputata Aurelia Cristea [i pemedicul „tabacolog" Magdalena Cio ba -nu pentru legea antifumat, în plin scan-

dal al dezinfectan]ilor dilua]i[i al bebelu[ilor mor]i in spi-tale. Apoi, premiaz` Coali]iaRomânia respir`, format` dinmai multe ONG-uri finan]atenetransparent, care î[i desf` -[oar` activitatea în sediulunei Asocia]ii a produc`to-rilor de medicamente.

De altfel, la întrunirile pu -blice de la Parlament, Ra-mona Brad, reprezentantanumitei Coali]ii (sus]in`toarea legii antifumat [i a progra-mului România f`r` tutunpân` în 2035), trece la datelede contact o adres` de e-mail a firmeide PR pentru firma, la care lucreaz`.|mbin`m utilul cu pl`cutul, cauza nobil`cu profitul, nu?

Cui ofer` OMS legitimitate?Cui ofer` OMS legitimitate?Se pare c` lucr`rile Conven]iei cadru

trebuie ascunse atât de bine de inamiculpublic num`rul unu, companiile detutun, încât toate principiile trans pa -ren]ei, ale dialogului [i ale democra]ieipot fi c`lcate în picioare.

Ce au de ascuns pân` la urm` ceicare particip` la lucr`ri? Strategiile an-titabac sunt bine cunoscute [i nu maisurprind pe nimeni. [i nici includerea pelista medicamentelor compensate a pro-duselor antifumat sau a plasturilor cunicotin` nu mai e un secret.

Abuzul de putere apare atunci cândse pune deasupra individului o cauz`

nobil`, oricare ar fi ea. Iar s`n`tatea pu -blic` pare a fi tema preferat` de to]i ceicare deviaz` de la bunul sim]: începândcu precursorul Hitler, primul militant an-titutun [i continuând cu Erdogan, c`ruialupta împotriva fumatului i se pare la felde important` ca cea împotriva teroris-mului, dictatorul coreean Kim Jung-un,]arul Putin sau pre[edintele filipinez Ro-drigo Duterte, din ordinul c`ruia au fostîmpu[ca]i f`r` judecat` peste 3.000 deoameni în scopul eradic`rii drogurilor.

To]i, cu excep]ia capului de list`, aufost l`uda]i de OMS, ce le confer` astfelo legitimitate pe care n-ar spera s` oprimeasc` din partea lumii civilizate, cas` nu mai vorbim de propriile popoare.

Ce legitimitate mai are în aceste con -di]ii OMS? Care e de fapt politica acesteiorganiza]ii a ONU? Cine sunt membriisecretariatului Conven]iei Cadru? Dar, dece s` ne batem capul? Noi s` fims`n`to[i …

Octavian ANDRONICOctavian ANDRONIC

AMOSNEWS.RO30 Oct. 2016

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

PRIMA PRIMA CONDAMNARE CONDAMNARE OFICIAL~ OFICIAL~ A COMUNISMULUIA COMUNISMULUI

|n cursul anului 2010 publicam, sub egidafostului Institut Na]ional Pentru Memoria Exilului Ro-mânesc, un volum de documente [i m`rturii de istorieoral`, dedicat uneia dintre cele mai active organiza]iiromâne[ti din exil – Asocia]ia Fo[tilor De]inu]i PoliticiRomâni de la Paris.

|n cadrul monografiei am reunit, cu maregrij`, documente p`strate \n arhivele personale aleunora dintre membrii ei, articole consemnate de presadin exil a vremii, documente identificate \n ArhivaCNSAS [i, nu \n ultimul rând, m`rturiile orale a trei din-tre membrii fondatori ai Asocia]iei, respectiv RaduCâmpeanu, Dinu Zamfirescu [i Doru Novacovici.

Ideea apari]iei unei astfel de asocia]ii se pro-filase \nc` din anul 1973, \n cadrul unor \ntâlniri ceavuseser` loc la Bucure[ti, \ntre Radu Câmpeanu,Dinu Zamfirescu [i Constantin Mare[, to]i fo[ti de]inu]ipolitici. \ns` realit`]ile politice ale vremii, caracterizatede controlul rigid al autorit`]ile comuniste asupraoric`rei forme de manifestare [i protest, nu permiteamaterializarea \n ]ar` a unei astfel de ini]iative.

Ea avea s`-[i g`seasc` totu[i expresie \nnoiem brie 1977, la Paris, \n cadrul unei reuniuni aexila]ilor români ce trecuser` prin \nchisorile comu-niste, reuniune considerat` a fi actul de na[tere alacestei Asocia]ii.

Primul Statut, AFDPR fixa principalele obiec-tive ale acesteia (articolul 2): a). “\ntre]inerea amintirii[i simpatiei fa]` de fo[tii politici \nchi[i \n Româniapentru opiniile lor anticomuniste [i antitotalitare, \nce-pând cu 6 martie 1945; b). Ap`rarea drepturilor omu-lui atât \n România, cât [i \n toate ]`rile supuseregimurilor totalitare”.

|n 1985, \n urma dezbaterilor Adun`rii Gene-rale a membrilor Asocia]iei, programul acesteia s-a\mbog`]it \n sensul asum`rii unor interven]i pe lâng`autorit`]ile franceze, elve]iene [i germane pentru acor-darea dreptului de azil politic românilor fugi]i din ]ar`;de asemenea, se preconiza ini]ierea unor ac]iuni pen-tru sensibilizarea autorit`]ilor [i opiniei publice din Oc-cident \n leg`tur` cu situa]ia din România, \n speciala de]inu]ilor politici din \nchisorile române[ti. Nu \nultimu rând se dorea stabilirea [i dezvoltarea unorcontacte [i colabor`ri cu organiza]ii similare aleexila]ilor provenind din celelalte state aflate sub regimcomunist.

|n decada 1977-1987, AFDPR-ul de la Paris s-aimpus \n aten]ia contemporanilor \n primul rând prin

numeroasele ac]iunide ap`rare a drepturi-lor omului, dar [i prinini]iative originale [i der`sunet \n epoc` [i ul-terior. Una dintre aces-tea, o adev`rat` pre- mier` \n plan inter -na]ional, a fost cea pri-vind constituirea unuifor de judecat` a cri-melor politice comisede regimul comunist\mpotriva poporului [ia cet`]enilor ]`rii.

Astfel, la 25 ianuarie 1986, \n cadrul unei reu-niuni mai largi a membrilor Asocia]iei, cu participareareprezentan]ilor din Fran]a, Germania [i Belgia, s-apropus [i s-a aprobat constituirea unui tribunal in-terna]ional, care s` judece crimele politice ale comu-nismului.

S-a hot`rât constituirea mai multor comisii devoluntari, care s` adune materiale privind diferite pro-blematici: a. munca [i libertatea sindical`; b. libertateareligioas` [i a cultelor; c. drepturile fundamentale alepersoanei umane; d. \nv`]`mântul [i cultura; e. res-ponsabilitatea regimului comunist fa]` de intereselepermanente ale poporului român.

Cum la data respectiv` nu se putea realiza ocondamnare oficial` a comunismului, printr-un for sauautoritate na]ional` sau interna]ional`, acest procesavea numai o valoare moral` [i se baza pe date atentverificate [i pe m`rturiile personale ale tuturor celorinvita]i s` participe.

Invita]ia adresat` tuturor exila]ilor români dea participa cu date veridice la \ntocmirea acestui am -plu dosar a fost publicat`, al`turi de alte materiale, \nnum`rul din luna mai 1986 al revistei „Curierul” edi-tat` de Asocia]ie. Dosarul original nu s-a p`strat, cidoar forma publicat` \n revist`, pe care o reproducempar]ial mai jos, deoarece aceast` ini]iativ` a avut me-ritul de a fi prima condamnare a crimelor comise deregimul comunist, cu atât mai remarcabil` cu cât \nRomânia condamnarea oficial` a comunismului s-af`cut la mai bine de 15 ani dup` evenimentele dinDe cembrie 1989.

Iat` textul documentului:

„JUDECAREA REGIMULUI DIN ROMÂNIAJUDECAREA REGIMULUI DIN ROMÂNIA

Stimate compatriot,

|n cadrul reuniunii preliminare de la Paris din25.01.´86 a fost adoptat` propunerea Asocia]ieiFo[tilor De]inu]i Politici din România privind constitui-rea unui for de judecat` a crimelor politice comise deregimul comunist \mpotriva poporului [i a cet`]enilor]`rii. Ca urmare, la 08.03.´86, \ntr-o reuniune de lucrula care au participat persoane stabilite \n Fran]a, Belgia[i Germania, au fost discutate modalit`]ile practice deaplicare a hot`rârii luate. \n acest sens s-a decis ca \nvederea culegerii [i selec]ion`rii informa]iilor necesareconstituirii dosarelor con]inând faptele incriminabile,s` se formeze comisii privitoare la: 1.Munc` [i libertatesindical`; 2.Libertatea religioas` [i a cultelor; 3.Drep-turile fundamentale ale persoanelor umane;4.|nv`]`mânt [i cultur`; 5.Responsabilitatea regimuluicomunist fa]` de interesele permanente ale poporuluiromân.

Pentru a face posibil` activitatea coerent` aacestor comisii s-a hot`rât \ntocmirea unui document

care s` curpind` texte extrase din acte sau declara]iiinterna]ionale semnate de guvernul de la Bucure[ti [ideci opozabile lui.

Textele citate vor constitui temeiul judec`rii.Dac` socoti]i c` ar trebui ad`ugate altele sau supri-mate unele din cele enun]ate, v` rug`m s` ne comu-nica]i cât de curând propunerile dumneavoastr`, sau[i mai bine, s` participa]i la reuniunea de lucru din 7iunie de la Paris, reuniune \n care aceast` problem`va fi dezb`tut`.

Judecarea preconizat` de noi are o valoaremoral` [i trebuie fundamentat` pe fapte verificate [iverificabile. Determinarea lor nu poate fi decât rezul-tatul colabor`rii tuturor, atât prin m`rturiile aduse, cât[i prin participarea la activitatea comisiilor [i la \ntoc-mirea dosarelor.

Fiind vorba de o ac]iune na]ional`, facemapel la to]i aceia care n-au uitat ]ara [i care \[i cunoscdatoria fa]` de ea, fa]` de cei care tr`iesc pe p`mântulei sau sunt \ngropa]i \n el. Stabilirea \n mod concret aresponsabilit`]ii regimului comunist ca [i a aceloracare l-au slujit sau \l slujesc \n dauna compatrio]ilorlor [i a \ntregului nostru popor, este o datorie primor-dial`. Ea nu prive[te numai pe fo[tii de]inu]i politici,ci pe to]i aceia care s-au refugiat [i tr`iesc \n lumealiber`. Colaborarea tuturor este indispensabil`.

Dosarele pe care dorim s` le constituim \m -preun` vor r`mâne ca documente de referin]` pentrucei de ast`zi, ca [i pentru cei de mâine. \ntocmirea lorcorect` [i judecarea ce va fi f`cut` de un for inter -na]ional, care va fi desemnat ulterior, vor fi acte alepoporului român, asuprit [i chinuit de 41 de ani de ost`pânire str`in` [i du[m`noas`. La \nf`ptuirea lor nicio persoan`, oricare i-ar fi originea, credin]a sau opi-niile politice, nu trebuie s` stea de-o parte [tiind c`lucreaz` la dezv`luirea sistematic` a actelor [i meto-delor comuniste care au dus la suprimarea indepen-den]ei na]ionale, au \n`bu[it via]a [i libertatea omului[i au pus \n pericol existen]a [i perenitatea neamuluinostru.

A[tept`m deci de la dumneavoastr` contri -bu]ia pe care suntem convin[i c-o putem aduce laaceast` lucrare care cere timp, efort [i probitate inte-lectual`. \n felul acesta ea va r`mâne opera tuturor [inu a unui grup sau a unei persoane.

SECRETARIATUL REUNIUNIISECRETARIATUL REUNIUNII”

Apelul Asocia]iei, adresat tuturor exila]ilor ro-mâni, era \nso]it de un dosar minu]ios \ntocmit, cu-prinzând legile [i acordurile europene [i universale,recunoscute [i semnate de autorit`]ile comuniste, [i\nc`lcate \n mod flagrant de acestea.

Anexele stipulau drepturile umane [i cet` -]ene[ti ale fiec`rui individ \n parte, a[a cum au fost eleconsfin]ite prin acordurile universal acceptate, pre-cumCharta Na]iunilor Unite, Declara]ia Universal` aDrepturilor Omului, Actul Final de la Helsinki, PactulInterna]ional Relativ la Drepturile Civile [i Politice [ide alte conven]ii politice.

F`r` \ndoial`, ini]iativa judec`rii [i condamn`rii co-munismului a fost una dintre ac]iunile cele mai deseam` avute de AFDPR [i s-a voit a fi un act cu valoaremoral` [i chiar juridic`.

Din p`cate, posibilit`]ile reduse de strângere a ma-terialului documentar [i a verific`rii acestuia, ca [iclima tul politic nefavorabil al epocii au \mpiedicat fina -lizarea acestui ambi]ios proiect. Meritul s`u r`mâne\ns` peste anii, acela de a fi fost prima \ncercare decondamnare oficial` a comunismului.

Dr. Delia Roxana CORNEADr. Delia Roxana CORNEA

S-a mai stins din via]` un senior al politiciiS-a mai stins din via]` un senior al politiciipostdedcembriste, mare personalitate a PNL,postdedcembriste, mare personalitate a PNL,\n persoana domnului Radu Câpeanu, omul\n persoana domnului Radu Câpeanu, omulcare, al`turi de al]i doi importan]i reprezencare, al`turi de al]i doi importan]i reprezen--tan]i ai PNL, afla]i \n pribegie \n perioada cotan]i ai PNL, afla]i \n pribegie \n perioada co--munist`, au avut \ndr`zneala [i t`ria de a ini]ia,munist`, au avut \ndr`zneala [i t`ria de a ini]ia,\n anul 1985, prima condamnare a crimelor co\n anul 1985, prima condamnare a crimelor co--mise de regimul comunist din România.mise de regimul comunist din România.

Agend` OADOAgend` OADOPROTOCOL PENTRU MEDIUPROTOCOL PENTRU MEDIU

Recent, s-a \ncheiat un protocol de colaborare \ntre Orga-niza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, reprezentat` depre[edintele ei fondator, domnul profesor universitar doctorFlorentin SCALETCHI, [i Garda Na]ional` de Mediu - Comi-sariatul General, reprezentat` de domnul Bogdan GheorgheTRIF, comisar general.

Scopul protocolului este de a coopera \n cadrul unorac]iuni menite s` sensibilizeze cet`]enii \n ce prive[te pro-tec]ia mediului, reducerea emisiilor poluante, responsabili-zarea sporit` a tuturor \n ce prive[te \ngrijirea naturii, din ce\n ce mai sufocat` [i mai plin` de otrav`.

Prin echipele mixte, se va ac]iona prin organizarea [i par-ticiparea la simpozioane, concursuri, cursuri de instruire pen-tru voluntarii de mediu [i alte activit`]i pentru c` oamenii s`acorde o grij` sporit` protec]iei mediului \nconjur`tor.

10 ANI DE PREVENIRE A TORTURII10 ANI DE PREVENIRE A TORTURII

Miercuri, 9 noiembrie a.c., la Palatul Parlamentului, a avutloc conferin]a organizat` de institu]ia Avocatului Poporului,cu tema „OPCAT – 10 ani de prevenire a torturii. ActivitateaDomeniului privind prevenirea torturii \n locurile de deten]ie\n primii ani de exercitare a atribu]iilor de Mecanism Na]ionalde Prevenire”.

La lucr`rile conduse de adjunctul Avocatului Poporului,doamna Magda Constan]a [tef`nescu, au participat repre-zentan]i ai autorit`]ilor publice, ai asocia]iilor profesionale [iai societ`]ii civile.

|n luarea sa de cuvânt, pre[edintele fondator al OADO,prof. univ. dr. Florentin Scale]chi, a punctat urm`toarele su-biecte: schimbarea viziunii privind rolul penitenciarului, dininstitu]ie punitiv`, \n centru psiho-educa]ional, care s` asi-gure diminuarea stresului [i suferin]ei carcerale pentrude]inut; revizuirea condamn`rilor, mai ales pentru fapte cucon]inut infrac]ional sc`zut [i luarea \n calcul a posibilit`]iigra]ierii sau amnistiei \n anumite condi]ii; gravitatea fapteidar [i prejudiciul social s` fie \n concordan]` cu nivelul con-damn`rii; mentalitatea personalului de penitenciare a r`masuna vetust`, rela]iile cu de]inu]ii sunt marcate \n continuarede ostilitate [i nu de cooperare; aloca]ia de hran` e ridicol`;de]inu]ii sunt din ce \n ce mai con[tien]i de drepturile lor [ile solicit`; interven]iile organiza]iilor neguvernamentale suntutile, ele trebuie s` se intensifice, \n eventualitatea unorschimb`ri \n bine \n sistemul penitenciar.

La final s-a f`cut o fotografie de grup cu to]i participan]ii.

Gabriel M.Gabriel M.

PREZEN}~ |N CIPRU|n ultima de cad` a lunii octombrie 2016, o delega]ie OADO,

con dus` de Pre [edintele fondator Prof. univ. dr. Flo rentin Sca -le]chi, a dat curs invita]iei IPA* – Cipru, de a participa la S`pt` -mâna Prieteniei Interna]ionale [i la cel de al 33-lea Congres alsec]iei na]ionale.

Activitatea s-a derulat \ntr-o atmosfer` de perfect` colegialitate[i o vreme pl`cut`, gazdele oferind un program de excep]ie,punctat de excursii la situri istorice [i la monumente ce definesco ]ar` frumoas` [i un popor, cu o d`inuire atestat` de peste zecemii de ani.

Au fost prezen]i delega]i de la IPA România (Ioan Bogdan –vicepre[edinte al sec]iei [i Iulian Ti]`), Vasile Batcu – pre[edinteIPA R. Moldova, o numeroas` delegaíe IPA Grecia, reprezentantulIPA Isarel - Secretarul general Dr. Eran Isarel, membrii din MareaBritanie [i Norvegia. Congresul a fost supervizat de reprezentantaboard-ului interna]ional IPA - doamna vicepre[edinte Gal Sharon,din Israel.

La acest Congres s-au f`cut alegeri pentru conducerea I.P.A. -Sec]ia Cipru, pentru o nou` legislatur`, fiind confirma]i dnii: Mi-chael Odysseos – Pre[edinte, Kyriakos Perikleous – Secretar ge-neral, George Allayiotis - Trezorier, vicepre[edin]ii [i asisten]ii.

Cu acest prilej, Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omu-lui, consultant agreat ECOSOC (ONU) a \ncheiat un Protocol deParteneriat cu I.P.A. - Sec]ia Cipru, pe termen nedeterminat, iarPre[edintele fondator OADO, prof.univ.dr. Florentin Scale]chi aacordat domnului Michael Odysseos, fost Pre[edinte al I.P.A. In-ternational timp de dou` mandate, [i care la acest Congres a fostreales Pre[edinte al I.P.A. - Sec]ia Cipru, DIPLOMA DE EXCELEN}~[i MEDALIA DE AUR "Ap`r`torul Drepturilor Omului," \n semn derecunoa[tere a contribu]iei deosebite aduse activit`]ii de ap`rare,respectare [i promovare a drepturilor [i libert`]ilor fundamentaleale omului, pentru dezvoltarea [i consolidarea democra]iei, atât\n Cipru, cât [i \n lume".

Am \ntâlnit la acest Congresoameni cu suflete calde [i ca-ractere exemplare, dispu[i ladialog [i colaborare, la sus ]i -nere reciproc` [i rela]ii de prie-tenie, lipsi]i de inhibi]ii [iinte rese meschine. {i cuacest` ocazie, OADO [i-a ex-primat pozi]ia favorabil` dialo-gului [i prieteniei \ntre na]iuni,\n sus]inerea drep turilor fun-damentale ale omului [i ap`cii.

F l o r i n Z .F l o r i n Z .* International Police Association

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

Capetele acuz`rii pe bazac`rora Robert Ekaireb a fostcondamnat pe via]`

Cum au reu[it procurorii lon-donezi s` conving` jura]ii [iPre[edintele completului de ju-decat` c` Robert Ekaireb a co -mis crima?

Ni se spune c` Robert Ekai-reb a \ncercat s` duc` \n eroareorganele de cercetare penal`,prin trimiterea mai multor SMS-uri, pretinzând c` sunt din par-tea so]iei sale [i cerând detaliipentru a lua leg`tura cu ea.

De asemenea, s-a sus]inut c`a trimis o serie de mesaje-textc`tre fosta lui prieten`, de cares-a desp`r]it dup` ce a cunos-cut-o pe doamna Li, lucru carea f`cut ca acuzarea s` sus]in` c`Robert Ekaireb \ncerca s` uiteperioada c`sniciei.

Un alt cap`t de acuzare folo-sit \mpotriva lui a fost c`, pedata de 8 noiembrie 2006, \ntreorele 21:45 [i 00:04, a fost uti-lizat` telecomanda, pe o durat`neobi[nuit de mare, dintr-unadin ma[inile parcate lâng` apar-tamentul nr. 9 de pe proprieta-tea Mount Vernon.

Tot \n aceea[i zi, personajulnostru este v`zut de unul dintreagen]ii de securitate, \n ma[inatat`lui s`u, \ntr-o stare – spuneagentul – “zombificat`”!?!

De asemenea, la nou` ziledistan]`, respectiv, pe 17 no -iem brie 2006, o asistent` asunat [i a spus c` doamna Li nus-a prezentat pentru a face oecografie cu privire la starea sar-cinii. Inexplicabil, Robert a spusc` nu \n]elege ce se \ntâmpl` [ic` o s-o roage pe so]ia lui s`sune la clinic` mai târziu, \n cur-sul serii, de[i nu mai luase leg` -tura cu ea din data de 24

oc tombrie 2006, când se presu-pune c` ar fi p`r`sit domiciliulconjugal. Faptul c` s-au efectuato serie de lucr`ri \n acela[i apar-tament nr. 9 al so]ilor Ekaireb\nainte de a fi \nchiriat \n de-cembrie 2006, lucr`ri care auconstat \n schimbarea covoare-lor originale cu altele noi, deaceea[i culoare, precum [i in-stalarea unui perete desp`r]itor\ntre dormitor [i zona living-ului,au dat ap` la moar` acuz`rii,care a ajuns la deduc]ia, zic eugre[it`, c` apelantul ar fi \ncer-cat s` \nl`ture urmele compro -mi]`toare, de[i poli]ia a f`cutteste cu ultrasunete [i cercet`riam`nun]ite la fa]a locului, careaveau s` confirme c` nu exist`niciun fel de probe incriminato-rii (vezi pete de sânge, fire dep`r, piele, scalp etc.)

{i ca s` \ntregeasc` tot acesttablou macabru al crimei, creatdoar pe baz` de vorbe [i nu pe

probe, ni se spune c` Robert amin]it când a declarat poli]iei c`so]ia lui ar fi plecat cu toate lu-crurile care i-au apar]inut, atâtatimp cât, \n urma unei per che -zi]ii f`cute \n iunie 2012, la un

depozit \nchiriat de Robert [itat`l s`u, a fost g`sit inelul dec`s`torie al doamnei Li, [i astade parc` acest inel ar fi avut di-mensiunea unei ma[ini [i eraobligatoriu s` fie v`zut [i conto-rizat de cel \ncriminat.

Nimic mai neverosibil! O prob` la fel de sub]ire ca

multe altele din acest caz multprea controversat!

Ar mai fi ceva care se presu-pune c` a atârnat greu \n fa]ajura]ilor [i a judec`torului!

Faptul c` a mai avut o con-damnare cu suspendare pentrude]inere de arm` de foc f`r`aprobare [i, de[i nu a f`cut\nchisoare, acuzarea \l consider`pe Robert un dur [i un ipocritegoist.

Cu am`nunte din pledoariaap`r`rii, \n episodul urm`tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin Florentin

SCALE}CHISCALE}CHI

http://radburg.ro/

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XIII

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

S-A FRÂNT UN CONDEI

Organizația pentru Ap`rareaDrepturilor Omului a aflat cu tri-stețe despre ceea greaua pierderepentru presa româneasc` [i de-plânge trecerea în neființ`, multprea devreme, a marelui gazetar,Prof. univ. dr. Ion MarinProf. univ. dr. Ion Marin, onorabilmembru de elit` al organizațieinoastre,

A fost un jurnalist de excepție, unom de cultur`, director al ziarului„Ultima or`Ultima or`”, decan al Facult`ții dejurnalism din Universitatea Hype-rion, dar mai ales a fost un OM de-osebit, de o integritate [i corec- titudine des`vâr[ite, neacceptândniciodat` compromisul, ci întotdea -una fidel crezului s`u – adev`r [idreptate.

Ne mândrim c` Ion Marin a fostunul dintre apropia]íi colaboratoriai redac]iei "Monitorul drepturiloromului"

Sincere condoleanțe familiei în-durerate, prietenilor [i colaborato-rilor din partea întregului colectiv alOrganizației pentru Ap`rarea Drep-turilor Omului [i a prietenului lui desuflet, Prof.univ.dr. Florentin Sca-lețchi!

CC OLECTIVULOLECTIVUL OADOOADO

REPORTERI F~R~ FRONTIEREPutin [i Putin [i Kadirov, peKadirov, pelista "lista " inamiciinamici--lor preseilor presei""

Pre[edintele rus Vladimir Putin [iomologul cecen, Ramzan Kadyrov, su-pranumit "m`celarul din Grozn\i" pentrumodul brutal prin care \[i elimin` criticii,au ajuns pe lista infamiei - de "inamiciai presei" a organiza]iei Reporteri f`r`Frontiere.

Grupul [i-a revizuit de curând lista,care include \n prezent 35 de nume depoliticieni, [efi de stat [i organiza]ii cri-minale.

Lume bun`Vladimir Putin [i Kadirov \mpart

acum "onoarea" cu oameni precum Ale-xander Luka[enko, pre[edintele Belarus

[i des po]i din Asia Central` - liderul ka -zah Nursultan Nazarbaiev, pre[edinteleazer Ilkham Aliyev, [i cel al Turkmenis-tanului , Gurbangul\ Berdi mukhamedov.

Pe lista inamicilor presei se mai afl`[i dictatorul comunist Raul Castro, prea-iubitul lider supraponderal nord-co-reean Kim Jong-un, noul sultan alTurciei, Recep Erdogan [i pre[edintelePartidului Comunist Chinez, Xi Jinping.

Andrei Andrei POPESCUPOPESCU

3 Nov. 2016

Poli]ia german` a deschisanchete disciplinare \mpotrivaa zeci de ofi]eri cu presupusesimpatii extremiste, ace[tiafiind suspecta]i de aparte-nen]` la mi[carea de extrem`-dreapta Reichsburger, noteaz`"The Associated Press" [i "Su-eddeutsche Zeitung" citate deMediafax.

Potrivit cotidianului ger-man, zeci de ofi]eri din cadrulfor]elor de poli]ie statal` suntviza]i de anchete.

Johannes Dimroth, purt`torul de cu-vânt al Ministerului german de Interne, adeclarat luni c` doi ofi]eri federali depoli]ie sunt de asemenea ancheta]i \nacest caz.

Dimroth a declarat c` "ideologia [iobiectivele acestui grup sunt clar \nopozi]ie fa]` de ceea ce se a[teapt` dela ofi]erii de poli]ie". Oficialul a maiad`ugat c` nu va urma o monitorizare atuturor angaja]ilor statului.

Simpatizan]ii mi[c`rii Reichsburgerrefuz` s` accepte autoritatea statului ger-man postbelic.

|n urm` cu dou` s`pt`mâni, un ofi]erde poli]ie a decedat dup` ce a fost\mpu[cat de un simpatizant al mi[c`rii.

H o t N e w s . r o H o t N e w s . r o

1 Nov. 2016

Nu exist` nicioobliga]ie la nivelul U.E. castatele membres` redefineasc`c`s`toria.

Joi 20 octombrie, la Bruxelles, a avutloc simpozionul „O criz` de Con[tiin]`?Identitatea european` la r`scruce”, or-ganizat de ADF International (AllianceFor Defending Freedom).

Organiza]ia juridic` ADF Internationalap`r` dreptul oamenilor de a-[i exprima[i de a-[i manifesta liber credin]a reli-gioas`. ADF International are statut con-sultativ la Organiza]ia Na]iunilor Unite,acreditare la Parlamentul European, laAgen]ia pentru Drepturi Fundamentalea Uniunii Europene [i la Organiza]iapentru Securitate [i Cooperare \n Eu-ropa. ADF International a intervenit [i aconsiliat \n mai mult de 50 de cazuri \nfa]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omu-lui.

|n reportajul realizat de TeleviziuneaRomân`, vorbesc pe rând: dr. Adina Por-

taru, avocat ADF International, SophiaKuby, Director UE Advocacy ADF Inter-national (Bruxelles) [i Andreas Thon-hauser, Director de Comunicare ADFInternational (Viena).

Discu]iile au loc \n contextul \n care\n România are loc procesul de revizuirea Constitu]iei, pentru modificarea artico-lul 48, alineatul 1, pentru definireac`s`toriei drept uniunea dintre unb`rbat [i o femeie. Aceast` revizuire afost ini]iat` de c`tre Coali]ia pentru Fa-milie, pentru demers semnând 3 mi-lioane de români, legea prev`zândminim 500.000 de semn`turi. Demersula fost avizat pozitiv de c`tre Curtea Con-stitu]ional`, aflându-se pe masa Parla-mentului, ale[ii urmând s` decid` cândva avea loc referendumul na]ional petema definirii c`s`toriei. (...)

Act iveNews Act iveNews 3 noiembrie 2016

Mondo CaneMondo Cane

Iad: Pu[c`riileRusiei \ncep s`semene cu aleChinei. Povestea unuiPovestea unuide]inut politicde]inut political Kremlinuluial Kremlinului

Ildar Dadin, unul dintre cei mai cu-noscu]i militan]i pro-democra]ie dinRusia, este supus unui regim de zdro-bire \ntr-un penitenciar din Karelia.Cazul lui Dadin face parte dintr-o serielung` de abuzuri care \nf`]i[eaz` oRusie \n deriv` c`tre step`.

Noi dezv`luiri ridic` v`lul asupragroz`viilor care se petrec cu de]i nu]iipolitic \n pu[c`riile Rusiei.

Povestea unui prizonier de con -[tiin]` din Rusia, \nchis \n urma \nc`l -c`rii legii protestelor, care vorbe[tedespre b`t`i sistematice [i torturi co-mise de gardienii unui penitenciar, af`cut valuri la Moscova, determinândchiar \nchiderea, de c`tre Kremlin, a bi-rourilor organiza]iei Amnesty Inter -na]ional.

|ntr-o scrisoare publicat` s`pt`mânaaceasta, care ar fi scris` de c`tre cunos-cutul militant pentru democra]ie IldarDadin [i adresat` so]iei sale, dizidentuldescrie via]a \n pu[c`ria IK-7 din ora[ulSegyezha, Karelia, drept „iad“.

|n decembrie 2015, Dadin a devenitoficial prima persoan` condamnat`sub noua lege care interzice „\nc`lc`rilerepetate ale legii protestelor” primind2,5 ani de pu[c`rie.

|n scrisoarea sa, Dadin sus]ine c`, dela sosirea sa \n penitenciar, \n luna sep-tembrie, gardienii i-au plantat lame deras \n efecte, pentru c` mai apoi s` lepoat` g`si la o perchezi]ie sumar` [is`-l poat` \nchide \n regim de izolare.

O zi mai târziu, poveste[te Dadin \nscrisoarea sa, a primit numeroase vizitedin partea directorului \nchisorii [i apeste zece gardieni. „M-au b`tut depatru ori \n ziua aceea, câte zece sau12 persoane c`lcându-m` \n picioare”.

„Dup` a treia [edin]` de b`taie, m-au b`gat cu capul \n veceul celulei”.

Conform scrisorii sale publicat` pesiteul Meduza, [edin]ele de tortur` aucontinuat ziua urm`toare, când gardie-nii i-au legat mâinile la spate \n c`tu[e[i l-au atârnat o jum`tate de or`.

„Mi-au dat jos chilo]ii [i m-au ame-nin]at c` vor aduce un prizonier carem` va viola dac` nu renun] la grevafoamei”.

Dadin ar fi dictat scrisoarea avocatu-

lui s`u \n timpul unei vizite, la \ncepu-tul s`pt`mânii curente. Acesta i-a \n -mânat-o so]iei lui Dadin, AnastasiaZotova, conform The Moscow Times.

|n scrisoarea sa, Dadin sus]ine c`este mult prea speriat s` poat` scrie [ic` exist` „o blocad` informa]ional`” \npenitenciarul respectiv.

Dizidentul mai sus]ine c` gardienii[efi i-au promis moartea dac` se vaplânge \n scris.

“Dac` m` mai supun torturilor, b` -t`ilor [i violurilor din nou nu [tiu dac`voi mai putea rezista o s`pt`mân`” aafirmat Dadin.

De[i este imposibil de verificat au-tenticitatea scrisorii, dat` fiind lipsa detransparen]` existent` \n penitenciarele

ruse[ti, so]ia lui Dadin a declarat pen-tru Moscow Times c` i s-a interzis s`-[iviziteze so]ul de pe data de 22 august.

Organiza]ia Amnesty Interna]ional \ldeclarase \n prealabil pe Dadin prizo-nier politic, descriindu-i condamnareadrept „un atac cinic [i [ocant asupra li-bert`]ii de expresie”.

Oficialii sistemului de penitenciaredin Federa]ia Rus` sus]in c` anchetea -z` acuza]iile lui Dadin [i c` vor examina\nregistr`rile video ale pe ni tenciarului,conform unei declara]ii date agen]ieiInterfax.

|n penitenciarul din Segyezha a maifost \nchis [i Mihail Hodorkovsky, fostulmagnat al Yukos, pe vremuri cel maibogat om din Rusia.

B`t`ile [i torturile sunt norma \n pe-nitenciarele Rusiei, celebru \n acestsens fiind cazul contabilului Magnitski,care, conform afirma]iilor f`cute deLudmila Alekseeva, directorul GrupuluiHelsinki de la Moscova, a fost de]inutaproape un an \ntr-o pu[c`rie din Mos-cova pentru anchet`, apoi omorât \nb`taie dup` ce a dezv`luit fraude pescar` larg` comise de Kremlin.

Conform activi[tilor pro-democra]iedin Rusia, practicile descrise de Dadin\n scrisoarea sa sunt frecvente \n Rusia,mai ales \n a[a-numitele „pu[c`rii ro[ii”– cum este IK-7, riscurile fiind imensemai ales pentru de]inu]ii politic, su-biec]ii unor programe de „zdrobire”.

epochtimes-romania.comepochtimes-romania.com6 Nov.2016

Zeci de poli]i[ti germani, ancheta]i pentru apartenen]a la mi[carea de extrem`-dreapt` Reichsburger

MIGRA}IEMIGRA}IEPE PUNCTEPE PUNCTE

Partidul Social-Democrat (SPD, cen-tru-stânga), partenerul de guvernare alcancelarului Angela Merkel, UniuneaCre[tin-Democrat` (CDU, centru-dreap -ta), va anun]a un plan bazat pe un sis-tem de puncte în scopul gestion`riiimigra]iei din afara Uniunii Europene.

Thomas Oppermann, liderul grupuluisocial-democrat din Bundestag, afirm`c` obiectivul este aprobarea, înainteascrutinului parlamentar programat înseptembrie 2017, a unei noi legisla]iipentru reglementarea imigra]iei dinafara Uniunii Europene.

„Elementul esen]ial va fi un sistempe baz` de puncte dup` modelul cana-dian", a declarat Thomas Oppermannpentru revista Bild.

Scopul este atragerea de imigran]icalifica]i în Germania f`r` modificareareglement`rilor în materie de azil.

„Problema refugia]ilor este separat`.Refugia]ii fug de r`zboi [i de persecu]ii.Dreptul la azil exist` [i va fi men]inut.Dar mul]i imigran]i nu caut` ad`post, cilocuri de munc` [i o via]` mai bun`", aexplicat politicianul german.

|ntr-o ini]iativ` separat`, Ministerulgerman de Interne propune intercep -tarea ambarca]iunilor cu imigran]i înMarea Mediteran` [i returnarea extra-comunitarilor direct în Africa, planul ur-mând s` fie discutat la nivelul UniuniiEuropene, informeaz` site-ul publica]ieiDie Welt.

|n cursul anului 2015, în Germaniaau ajuns 1,2 milioane de imigran]i dinOrientul Mijlociu [i Africa, situa]ie carea generat temeri privind riscuri de secu-ritate.

Act ivenews. roAct ivenews. ro6 Nov. 2016