7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

1/23

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANAFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI AUDITUL AFACERILOR

ANUL II

PLAN DE AFACERI

S.C CONDOR SA

STUDENT: LIPAN GABRIELA-MARINA

CONSTANTA 2011

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

2/23

CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1Prezentarea de ansamblu a unitatii economice.................................................................1.2Turismul organizarea i reglementarea activitii turistice..1.3Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice1.4Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama

CAPITOLUL II

2.1 Analiza clientilor si furnizorilor..........................................................................................

2.2 Concurenta............................................................................................................................

2.3 Achizitia marfurilor..............................................................................................................

2.4 Impozitul pe profit...............................................................................................................

2.5 Reprezentarea grafica a indicatorilor aniilor 2010 si 2011.............................................

2.6 Politica de marketing..........................................................................................................

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

3/23

CAPITOLUL I

1.1 Prezentarea de ansamblu a unitatii economice

Profilul de activitate,statutul juridic,dimensiunea si complexitatea activitatii.

Societatea comercial COMPLEX CONDOR a fost nfiinat conform Legii

societilor comerciale nr.31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare , n

martie 1995, fiind nregistrat la Oficiul Registrului Comerului din Constanta sub

nr.J13/2126/1995 i codul unic de nregistrare RO 7583890 .

Societatea are un capital subscris ivrsat n valoare de 524033 lei i un grup de

asociai care au numit un preedinte cu puteri depline de administrare i reprezint societatean relaii cu persoanele fizice i juridice.

Obiectul principal de activitate al societii este conform cod CAEN 5510-Hoteluri i

alte faciliti de cazare similare.

Supravieuirea firmei se bazeaz pe catigarea unui loc n cadrul pietei. Acest lucru se

face prin marketing activ, incluzand dezvoltarea pietei, mbuntairea calitii serviciilor,

precum i extinderea lor.

Continuitatea firmei este dat i de adaptarea permanent la nou n cadrul pieei a

serviciilor n plin transformare.

Activitatea economico-financiar la S.C COMPLEX CONDOR SA MAMAIA este

condus de directorul economic, care are n subordine: serviciul Financiar-Contabilitate.

Preedinte al S.C. COMPLEX CONDOR SA are urmatoarele atribuii:

- aprob structura organizatoric a societii i numrul de posturi;

- aprob i modific programul de activitate i bugetul societii;

- numete expertul de gestiune i stabilete salarizarea;

- decide cu privire la mrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea

numrului de pri sociale, precum i la cesiunea acestora;

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

4/23

- decide cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, la dizolvarea i lichidarea

societii, la realizarea de noi investiii, reparaii capitale, propune i aprob modificarea

duratei de funcionare a societii;

- elaboreaz i aprob regulamentul de ordine interioara a societii.

1.2 Turismul organizarea i reglementarea activitii turistice

Examineaz,serviciile turistice, coninutul, structura i clasificarea prestaiei turistice, factorii

de influen asupra turismului.

Cele mai importante trsturi al serviciilor turistice sunt:

- caracterul nematerial al prestaiei. De aici decurge o alta trstur nestocabilitatea,

astfel,serviciile nu pot fi stocate i pstrate pentru o utilizare ulterioar lor. Dat fiind faptul c

serviciile turistice nu pot fi stocate, depozitate i pstrate, apar avantaje i dezavantaje.

Avantajele se refer la eliminarea cheltuielilor i dificultilor legate de distribuia fizic, iar

dezavantajele se manifest n ceea ce privete asigurarea echilibrului cerere-ofert i

realizarea efectiv a serviciilor.

- coincidena n timp i spaiu a produciei i consumului lor pentru realizarea lor efectiv

este necesar prezena concomitent a prestatorului i beneficiarului. Serviciile turistice sunt

indispensabile de persoana prestatorului i aceast caracteristic d natere la o serie de

particulariti n organizarea i realizarea activitilor turistice.

- intangibilitatea ce se explic prin faptul c acestea nu pot fi vzute, simite, gustate, auzite

sau mirosite, nainte de cumprare. De aici rezult o serie de faciliti n organizarea activitii

n sensul eliminrii sau simplificrii unor probleme de circulaie, dar i dificulti, cele mai

multe fiind legate de comercializarea vacanelor.

-serviciile turistice se individualizeaz la nivelul grupului sau persoanei - depinznd n mare

msur de comportamentul diferit al turitilor, al clienilor. Aceasta conduce la realizarea unor

servicii adaptate exigenelor fiecrui client, individualizarea mai evideniat n cazul turitilor

pe cont propriu.

- dinamismul nalt al serviciilor turistice - ele cunosc ritmuri de cretere superioar evoluieide ansamblu a fenomenului turistic, ele manifest totodat i o puternic fluctuaie sezonier.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

5/23

- complexitate - ce rezult din diferite combinaii ntre elemente, decurgnd din condiiile

naturale i antropice (geografice, clim, istorie, cultur, civilizaie) i cele de transport,

cazare,alimentaie, agrement.

- eterogenitatea sau variabilitatea - ceea ce semnific imposibilitatea separrii lor, n modidentic, de la o persoan la alta, deoarece ele depinde de persoana care le realizeaz, de locul

i momentul n care sunt prestate, etc.

Factorii reprezentativi sunt acei factori a cror influen este decisiv n evoluia de ansamblu

a turismului.

Dintre acetia amintim:

a) nivelul de dezvoltare economico-social - este ilustrat de P.N.B. pe locuitor, care, la rndul

su, influeneaz venitul populaiei.

b) preurile i tarifele: influena acestora se manifest asupra : produsului turistic n ansamblul

su ; componentele sale luate separat sau n conexiune: cazare, masa, agrement, tratament, etc

piaa intern sau/i internaional.

n fapt, din practica turistic se cunosc dou tipuri de situaii : practicarea unor preuri i tarife

ridicate, care limiteaz accesul la serviciile turistice i se reflect n reducerea numrului de

turiti i/sau a duratei medii a sejurului, practicarea de preuri i tarife sczute stimuleaz, pe

de o parte,cererea, dar, pe de alt parte, pot determina nencrederea fluxurilor turitilor sau a

unor segmente ale cererii i, ca urmare, o scdere a circulaiei turistice.

c) oferta turistic: este alctuit din resurse turistice naturale i antropice la care se adaug aa

numita ofert creat, respectiv, dotri i echipamente sau baza tehnico-material, influeneazuneori decisiv activitatea de turism. Astfel, bogia de valori materiale - relief, clim, ape,

flora, fauna,peisaj, istoria, civilizaia i cultura de care dispune o ar sau o zon, precum i

gradul lor de amenajare exercit o mare for de atracie asupra fluxurilor turistice,

determinnd volumul circulaiei turistice, structura acesteia i direciile de orientare.

d) progresul tehnic: are consecine i influene directe asupra gradului de mobilitate a

populaiei,favoriznd deplasarea n interes turistic. Este de remarcat aciunea asupra altor

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

6/23

fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea i conservarea mediului s.a.;

toate acestea cu implicaii asupra fenomenului turistic.

e) mutaiile demografice: sunt legate de creterea numeric a populaiei, diferenieri n

structura pe grupe de vrst, sexe, medii de via, socio-profesionale etc.

f) procesul de urbanizare: influena se manifest datorit efectelor urbanizrii asupra mediului

natural i asupra solicitrii nervoase a oamenilor. De aici nevoia de evadare din marile

aglomeraii urbane, spre zone linitite, nepoluate pentru recreere, odihn, distracie. Creterea

ponderii populaiei are drept consecin sporirea dimensiunilor fluxurilor turistice.

g) timpul liber: Sporirea duratei timpului liber se realizeaz pe seama reducerii duratei zilei de

munc la 8 ore i chiar mai puin, a reducerii sptmnii de lucru, a creterii duratei

concediului anual pltit i a reducerii timpului total de lucru n cadrul duratei de via.

1.3 Obiectivele de dezvoltare si modernizare a unitatii economice

In perioada februarie-aprilie 2009 hotelul a fost renovat si au fost incluse noi servicii pentruclienti.A fost creata o sala de gimnastica, un centru spa si o piscina interioara care includ toate

serviciile necesare pentru persoanele care vor dori sa beneficieze de acest serviciu.

Studiul sistemului actual de managementSistemul de management al organizatiei poate fi definit ca ansamblul elementelor cu

character decisional,organizatoric,informational,prin intermediul caruia se exercita proceselesi relatiile de management in vederea realizarii obiectivelor prestabilite,in conditiile uneieficiente cat mai mari.

In aceasta organizatie, managerii sunt situati pe o scara ierarhica care alcatuieste piramidamanagementului,care cuprinde 3 trepte (niveluri) ierarhice, si anume:1.-Top management=managementul de varf.;2.-Middle Management-managementul de mijloc;3.-Lower Management=managementul inferior sau de jos.

1.-In Top Management se regasesc presedintele (directorul general) al firmei,membriiConsiliului de Administratie si Comitetului de Directie,adica personalul din conducereade varf a firmei.Acestia indeplinesc o serie de roluri:

In primul rand,stabilesc strategia si politicile organizatiei; Prefigureaza obiectivele generale ale organizatiei;

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

7/23

Reprezinta organizatia in relatiile cu mediul (bancile,furnizorii,clientii etc.)indeplinind rolul de reprezentare a organizatiei.

2.-In Middle Management sunt incadrati directorii executive

(commercial,ethnic,economic) si sefii de department.Acestia sunt responsabili pentru implementarea politicilor si strategiilor elaboratede managementul de varf.3.-In Lower Management se situeaza conducatoriilor din prima linie (se mainumesc si managerii din prima linie),adica,personalul cu functii de conducereoperative.Acestia sunt supervizorii (supraveghetorii), personalul operativ deconducere,care au in subordine numai executanti (non-manageri).

1.4 Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama

Principalele organe si posturi de conducere

Conducerea executiva este asigurata de o echipa manageriala compusa din 5 directori:

Directorul general Director economic Director administrativ Director turism Sef unitate

In aceasta organizatie directorul general este acelasi cu directorul economic.

Directorii sunt numiti si revocati din functie prin hotarare a Consiliului de Administratie

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

8/23

Principalele interdependente dintre activitati,compartimente si posturi

Directorul general are in subordine toate departamentele companiei care fac functionalaactivitatea organizatiei.In fata directorului general toti ceilalti directori raspund pentru toateactiunile lor.In aceasta companie directorul general fiind si directorul economic are insubordine si departamentul economic.

Directorul economic are in cadrul departamentului un singur angajat care are functia decontabil.

Comportamentul juridic are un sigur angajat care detine functia de consilier juridic.

Directorul administrative are in subordine 2 compartimente:

Compatimentul de intretinere care are 5 angajati:3 curieri,1 electronist si 1 electrician. Comportimentul PSI si Protectia muncii ISCIR care este format din 2 angajati :1

ispector PSI si 1 inspector ISCIR.

Directorul turism are in subordine 3 compartimente :

Compartimentul spalatorie format din 4 angajati : 1 sef spalatorie si 3 spalatorese. Compartimentul receptie este format din 6 angajati : 4 receptioneri,1 asistent sala

conferinte,1 instructor fitness.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

9/23

Compartimentul exploatare hotel are 15 angajati : 14 cameriste si 1 guvernanta.Seful de unitate detine compartimentul alimentatie publica si servicii masa care este alcatuitdin 36 de angajati : 2 sefi de sala,6 ospatari,8 ajutori ospatar,2 barmani,1 bucatar-sef,2

bucatari sefi-tura,6 bucatari,6 ajutori bucatar,3 patiseri-cofetari.

2.4 Rolul functional al fiecarui compartiment si post de conducere,obiectivele si limitele sale.

Directorul economic impreuna cu contabilul tin sub control toate activitatiile economice careintra sau ies in cadrul companiei.Daca nu s-ar tine cont de aceste actiuni financiar-contabilecompania nu ar avea un control asupra resurselor pe care le detine si la finalul exercitiuluicontabil ar putea iesi in pierdere.Departamentul economic este cel mai important deoareceorganizatia nu ar putea exista fara controlul acestuia.

Contabilul inregistreaza toate intrarile sau iesirile din cadrul companiei .

Compartimentul juridic este cel care se ocupa de legalitatea tuturor documentelor si sfatuiestetoate celelalte departamente cum pot realiza toate activitatile si actiunile organizatiei in modlegal.Consilierul juridic ii sfatuieste pe ceillati directori sau angajati intr-o problema juridicacare poate aparea cu un client sau furnizor.

Directorul administrativ se ocupa cu organizarea compartimentelor de intretinere sicompartimentului PSI si Protectia muncii ISCIR.Fara existent compartimentului de intretinerefirma nu si-ar mai putea desfasura activitatea neputand asigura calitatea serviciilor pe care sile doresc clientii.

Orice angajat pentru a-si desfasura activitatea trebuie sa stie ca este protejat de orice accidentde munca care nu este produs din greseala angajatului.In acest mod ei isi pot desfasura roluldin department sau compartiment la pragul de rentabilitate maxim.

Directorul de turism are rolul de a controla toate activitatiile care tin de serviciile de turismcare sunt asigurate clientului si pentru a realiza aceste lucru la calitate exceptionala are nevoiede 3 compartimente :

Compartimentul spalatorie asigura curatenie si igiena de care are nevoie clientul in intervalulde timp pe care si-l petrecenin cadrul organizatiei.

Compartimentul receptie are 2 roluri :

-In primul rand intocmeste documentele necesare clientului pentru a se caza in cadrul firmei.

-In al doilea rand in timpul sejurului ii ofera anumite informatii sau alte servicii aferente celorinitiale.

Compartimentul exploatare hotel are grija de curatenia si igiena clientului in camera care iafost oferita.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

10/23

CAPITOLUL II

2.1 Analiza clientilor si furnizorilor

Furnizori

S.C RAJA S.A Constanta

SISTEMUL INTEGRAT CALITATE-MEDIU-SECURITATE I SNTATE NMUNC- SIGURANA ALIMENTULUI CONFORM STANDARDELOR ISO9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, ISO 22000:2005 in S.C RAJA S.ACONSTANTA.

n contextul economic actual, marcat de creterea importanei calitii ca factor hotrtor alcompetitivitii companiilor, tot mai multe organizaii sunt preocupate s utilizeze tehnici iinstrumente care s faciliteze mbuntirea continu a performanelor, astfel nct s fiesatisfcute integral cerinele clienilor n condiii de profitabilitate.

O asemenea preocupare, favorizat de structura familiei de standarde ISO 9000 idorina de a demonstra capacitatea societii de a se menine i de a cstiga noi pozitii pe

pia, de a oferi servicii de o calitate superioar, a condus la necesitatea proiectrii iimplementrii n S.C. RAJA S.A. Constanta a unui sistem de calitate conform ISO 9001:2000 nc din anul 2003, n octombrie 2004, obinndu-se certificarea sistemului.

Avnd n vedere c ciclul de via al unei organizaii cuprinde o etap important -

etapa de maturitate, iar calitatea unei organizaii depinde n mare msur de capacitatea deprelungire a acestei etape, acest lucru a fost posibil doar printr-un management eficient,capabil s menin organizaia la cerinele reale ale pieei i printr-un control intern dezvoltat.Succesul unei organizaii in realizarea obiectivelor propuse este direct proporional cu moduln care este condus.

Managementul de vrf al S.C. RAJA S.A. Constana a neles c prima sarcin a uneisocieti este de a satisface cerinele i ateptrile clienilor, care genereaz profit i asigurviitorul organizaiei.

Implementarea i certificarea sistemului de management al calitii a adus n S.C.RAJA S.A. Constana o nou atitudine i abordare a proceselor n mod organizat, avnd la

baz efortul de a modifica cultura organizaiei, ajutndu-i pe membrii acesteia s neleagstarea de fapt.

Dar, managementul de vrf nu s-a oprit aici, deoarece conform sloganului Bine nueste niciodat, perfect este doar pentru scurt timp ct i pentru mentinerea Licenei defuncionare, a devenit necesar i fireasc i implementarea sistemelor de mediu isecuritatea i sntatea n munc conform standardelor ISO 14001:2004 si OHSAS18001:1999, in octombrie 2005, obtinandu-se certificarea sistemului integrat calitate-mediu-ssm.

Societatea uman evolueaz i Organizaia Mondial a Sntii a adoptat conceptul

de ap sigur, recomandnd aplicarea principiilor HACCP n producerea apei potabile, apafiind esenial pentru susinerea vieii. De aceea, cu ocazia recertificrii sistemului integrat

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

11/23

calitate-mediu-ssm (decembrie 2007) i a tranziiei sistemului la cerinele variantei OHSAS18001:2007, S.C. RAJA S.A. Constana a luat decizia aplicrii sistemului de management alsiguranei alimentului.

Urmare auditului de certificare, in luna decembrie 2008, S.C. RAJA S.A. Constanta a

obtinut certificarea sistemului de management al sigurantei alimentului n conformitatecu cerinele standardului ISO 22000:2005.

n momentul de fa S.C. RAJA S.A. Constana are documentat, implementat icertificat un sistem integrat calitate-mediu-securitate i sntate n munc-siguranaalimentului, urmnd ca n perioada ce urmeaza s se definitiveze tranziia la noul standardISO 9001:2008.

METRO Cash&Carry

In istoria marelui concern METRO Group, anul 1964 reprezinta anul fondarii companieiMETRO Cash&Carry de catre Otto Beisheim la Muhlheim-Ruhr in apropiere de Dusseldorf,Germania. Primul magazin bazat pe sistemul cash&carry repre-zenta un nou mod de vanzare

promovat de catre firma, prin care comerciantii se puteau aproviziona cu marfa platind cash.Succesul acestui nou tip de vanzare se datoreaza atat caracteristicilor si facilitatilor ce leoferea sistemul, cat si perioadei de crestere economica, specifica anilor 60. Politicadezvoltata de firma se axa in principal pe satisfacerea nevoilor clientilor, promovand produsede calitate superioara la preturi avantajoase. Autoservirea si disponibilitatea produselor intimp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului, oferindu-le clientilor posibilitatea

compararii ofertei si alegerea personala. Dezvoltarea economica a Germaniei in aceastaperioada, exprimata si prin existenta a numeroase firme de marime mijlocie cu puteresuficienta de cumparare, ii confera noului sistem un mediu optim de dezvoltare. Pozitia deleader cucerita pe piata germana coduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prindiversificare pe piata externa. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat in anul 1971 prin

patrunderea pe pietele vestice cu potential financiar Austria, Franta si Danemarca, unde firmaa promovat sistemul cu succes.

La fel ca si in cazul Germaniei, reactiile au fost pozitive, deoarece noul mod de vanzare eraadaptat pietelor locale si stimula intr-un mod indirect activitatea zonala a comerciantilor.

Expansiunea firmei continua in anul urmator, reusind sa se adapteze la exigentele si cerintelepietei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin reticenta si conservatorism. Lainceput rezervate, firmele si clientii s-au adapatat la noul sistem, constientizand importanta sifacilitatile sistemului cash&carry.

Perioada imediat urmatoare s-a caracterizat printr-o criza si o incertitudine economica,datorata socului petrolier ce a generat explozia preturilor materiilor prime. Firma a adoptat inaceasta conjunctura o strategie de diversificare locala a filialelor, renuntand la creearea unornoi piete. Nesiguranta si instabilitatea economica s-a continuat pana la inceputul anilor90,

perioada de redefinire a raporturilor economice dintre state, in special intre cele cu o

economie axata spre perioada de tranzitie, dar si cele cu obiective de integrare in UniuneaEuropeana. Noul context economic mondial ii confera firmei prilejul relansarii expansiunii

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

12/23

spre pietele estice, care detineau un potential real trecerea spre economia de piata. Turcia siUngaria au reprezentat urmatoarele doua tari vizate de firma in drumul cuceririi pietelorestice, primele cu economii marcate de tranzitie, dar cu un real potential si cu o flexibilitate lanoutatile vestice. Desi numarul filialelor create in aceste zone nu este semnificativ, strategiileviitoare ale firmei sunt optimiste si incearca o continua adaptare la potentialul pietelor.

In istoricul firmei, anul 1996 a insemnat si o noua etapa in extinderea pietelor prininaugurarea magazinelor tip cash&carry in Romania si China, doua piete la fel de instabileeconomic si imprevizibile. Succesul ulterior inregistrat pe piata romaneasca se datoreaza inspecial mediului economic capabil sa se adapteze noului sistem, dar si culturii locale, ce puneaccentul pe calitatea si prestigiul firmei. Tot in aceasta perioada s-a produs si fuziuneacompaniilor de retail Asko Deutsche Kaufhaus AG, Kaufhof Holding AG, Deutsche SB-KaufAG, fiecare din ele cu o bogata traditie in domeniul vanzarilor, cu METRO Cash&Carry acondus la infiintarea concernului METRO AG sau Metro Group. In acelasi an, actiunile

companiei au fost cotate la piata bursiera-DAX cu o capitalizare de piata de 12,07 milioaneDM, aflandu-se printre cele mai mari companii evaluate pe piata bursiera din Germania.

Un tip asemanator de comert cash&carry, bazat pe structura si caracteristicile firmei METRO,se desfasura simultan in Olanda, Belgia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Maroc, Grecia,Polonia si Cehia, insa sub denumirea de makro. Firma olandeza ce isi desfasura activitatea dinanul 1968, promoveaza comertul ce avea la baza caracteristicile sistemului Metro, cudeosebirea ca vanzarile erau de dimensiuni mai mari, iar preturile negociabile se axau pe

principiul licitatiei.

Procter & Gamble

Infiintata in 1837, compania Procter & Gamble a inceput activitatea in Cincinnati, Ohio, SUAca o firma mica, familiala ce producea sapun si lumanari. In prezent, P&G comercializeazamai mult de 300 produse la peste cinci miliarde de consumatori din 140 de tari. CompaniaProcter & Gamble (P&G) este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea sicomercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a

bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente sibauturi. Acestea includ marcile Tide, Crest, Pantene, Tampax, Pringles, Pampers, Olay,Folgers, Jif, Cover Girl, Downy, Dawn, Bounty si Charmin. In anul fiscal care s-a incheiat la

30 iunie 2000, P&G a inregistrat vanzari pe plan mondial de $40 miliarde.

Traditia companiei Procter & Gamble se bazeaza pe principiile integritatii personale, arespectului fata de individ si a lucrului bine facut pe termen lung. Zilnic la P&G lucreaza

peste 100 000 de persoane pentru a furniza consumatorilor din intreaga lume produse decalitate superioara.

P&G a inceput sa activeze in Balcani in 1992 cu numai 3 angajati. Sediul central pentru zonaBalcanilor este Bucuresti, de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania,Bulgaria, Republica Moldova, Jugoslavia, Bosnia, Albania, Republica Macedonia. Azi, cu

peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dolari, filiala P&G Balkanseste complet integrata in reteaua mondiala a companiei.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

13/23

Clienti

Pot fi persoane fizice cat si persoane juridice.Clientii pot fi persoane cu diferitevenituri care-si doresc sa aiba parte de serviciile Hotelului Complex Condor.

PRODUSE SI SERVICII

S.C Complex Condor SA ofera o gama de produse si servicii destinate atat persoanelor

fizice si celor juridice.Pe langa cazarea clientilor ofera si servicii de masaj,inot,cursuri

sportive,restaurant,sala de conferinte,internet.

2.2 CONCURENTA

Concurena e factorul determinant, esenial n succesul sau eecul firmelor.. Concurenadetermin oportunitatea acelor activiti ale unei firme care pot contribui la performanaacesteia, cum ar fi inovaiile, o cultur unitar sau implementare judicioas.

Printre hotelurile concurente se afla:

Hotel Voila Hotel Balada Nej Hotel Traian Hotel Cherica Hotel Royal.

2.3 Achizitia marfurilor

Furnizor: SC METRO Cash & Carry SRL Cumprtor: SC COMPLEX CONDOR SA

Adresa:Constana, os.Mangaliei,nr.211 Adres:str.HOTEL CONDOR

CIF (CUI): RO8119423

Nr. Ord. Reg. Com: J40/3677/1991 CIF (CUI): RO7583890

Banca:BCR Constana Nr. ord. Reg. Com.:J12/2126/1995

Cota TVA: 19% Banca:BCR CONSTANTA

http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

14/23

FACTURA

Serie: FPUBLI Nr.: 000113

Data: 2008-12-10

Aviz Nr.:

Nr.

Crt.

Denumire produs U.M. Cantitate Pre unitar

(fr TVA)

Valoare Valoare

TVA

1 Tacmuri Buc 30 5 150 28,5

2 Ulei rafinat din floareasoarelui ARGUS

Kg 20 3 60 11,4

3 Pine alb Neptun Buc 15 0,8 12 2,28

4 Fin calitatea 00 Kg 40 1,5 60 11,4

5 Orez Otifco Kg 5 6 30 5,7

6 Zahr Coronia Kg 10 3,1 31 5,89

7 Ap mineral carbogazoasDorna

Kg 50 2 100 19

Total: 443

TVA : 84,17

Total de plat:358,83

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

15/23

Aceast factur se nregistreaz n contabilitatea societii S.C COMPLEX CONDOR SA

Achiziia mrfurilor% = 4011 443

Furnizori -----------------

3712 358,83

Mrfuri Constana

4426 84,17

TVA deductibil

2.4 Impozitul pe profit

Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice, ca urmare a

investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este necesar ca

activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.

Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care o entitate

desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru ca nu

exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alteactivitatii proprie entitatii respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din desfasurarea

unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului de

stat.

Agentul economic a realizat la 30 iulie , cumulat de la nceputul anului un profit impzabil de

140.000.000 lei , impozitul pe profit aferent va fi de 3500 RON (14000x 25%).

Deoarece impozitul pe profit datorat la 31 mai a fost n sum de 2000 RON , impozitul pe

profit datorat la 30 iulie este de 1500 RON (3500 - 2000).

Calculul impozitului pe profit datorat n cursul anului i regularizarea lunar cu bugetul

statului.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

16/23

LUNA PROFITUL IMPOZABIL LUNAR

LA INCEPUTUL ANULUI

IMPOZITL AFERENT

PROFITULUI

IMPOZABIL LA

INCEPUT DE AN

IMPOZITUL

LUNAR

DATORAT

Ianuarie

Februarie

Martie

1600 400 400

2800 700-4000 300

5600 1400-700 700

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

7200 1800-1400 400

8000 2000-1800 200

14000 3500-2000 500

16000 4000-3500 500

16800 4200-4000 200

17200 4300-4200 100

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

1800 4500-4300 200

19600 4900-4500 400

20000 5000-4900 100

TOTAL 20000 - 5000

Din tabel rezult c att la finele lunii, ct i la finele trimestrului, impozitul pe profit

nsumat este egal cu profitul impozitar lunar, cumulat de la nceputul anului nmulit

cu cota de 25%, dac n cursul anului nu s-au realizat pierderi.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

17/23

2.5REPREZENTAREA GRAFICA A INDICATORILOR ANIILOR 2010 SI 2011

ACTIVE IMOBILIZATE

01.01.2010 31.12.2010 01.01.2011 31.12.2011Imobilizarinecorporale

624 115 115 2157

Imobilizari corporale 18039170 17273557 17273557 16461377Imobilizari financiare 2029922 2372259 2372259 2492418

VENITURI IN AVANS

01.01.2010 31.12.2010 01.01.2011 31.12.2011Venituri in

avans200773 182629 182629 167126

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

18000000

20000000

I m o b i l i z a r i n e c o r p o r a l eI m o b i l i z a r i c o r p o r a l eI m o b i l i z a r i f i n a n c i a r e

01.01.2010

31.12.2010

01.01.2011

31.12.2011

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

18/23

CHELTUIELI IN AVANS

01.01.2010 31.12.2010 01.01.2011 31.12.2011Cheltuieli in avans 34598 28396 28396 27065

0

50000

100000

150000

200000

250000

Venituri inavans

01.01.2010

31.12.2010

01.01.2011

31.12.2011

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

C h e l t u i e l i i n a v a n s

01.01.2010

31.12.2010

01.01.2011

31.12.2011

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

19/23

2.6 POLITICA DE MARKETING

POLITICA DE PRE

Preul reprezint valoarea de schimb pentru produsele sau serviciile oferite i cuprinde

costurile de producie i de vnzare, incluznd un adaos comercial din care o parte

reprezint profitul vnztorului. El constituie rezultatul confruntrii intereselor economice

ale purttorilor cererii i a ofertei, sub influena produciei i a pieei.

Din perspectiva unei ntreprinderi, preul constituie:

un mijloc de msur a gradului de valorificare a resurselor ntreprinderii;

un barometru al capacitii ntreprinderii de adaptare la cerinele mediului i de

influenare a acestuia;

un instrument de recuperare a cheltuielilor efectuate i de cuantificare a profitului

ncorporat n valoarea produsului.

Formule de calcul: Profitul= Venituri totaleCosturi totale, sau:

Profitul= (Pre unitar x cantitatea vndut) Costuri totale.

Obiectivele politicii de pre

Obiectivele n domeniul preurilor sunt numeroase i descriu n linii generale ceea ce o

firm dorete s realizeze prin intermediul politicii de preuri. n cazul corporaiilor

transnaionale, obiectivele de preuri se nscriu n misiunea general a organizaiei, iar

obiectivele prezentate n continuare pot fi restrnse n trei mari categorii: obiective axate pe

profit, obiective axate pe volumul desfacerilor i obiective axate pe concuren.

1. Maximizarea profitului - identificarea costurilor i a nivelurilor de pre care vor

permite maximizarea profitului.

2. Maximizarea veniturilor din investiii - stabilirea unor niveluri de preuri pentru a

obine o anumit rat a veniturilor din investiii este un obiectiv strns legat de cel al

profitului.

3. Maximizarea cifrei de afaceri sau a cotei de pia - foarte multe firme fixeaz

anumite niveluri de preuri pentru a menine sau a crete cota de pia.

4. Optimizarea fluxurilor financiare - firmele i stabilesc preurile astfel nct s-i

recupereze banii investii ct mai repede posibil.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

20/23

5. Contracararea concurenei - ntreprinderile care i pot permite s foloseasc

preurile n acest scop sunt fie firme mari, lidere de pia prin promovarea unui produs

superior calitativ, fie firme specializate care dein i pot justifica la maxim avantajul

competitiv.

6. Supravieuirea - este un obiectiv fundamental i const n ajustarea nivelurilor de

preuri astfel nct vnzrile firmei s poat acoperi cheltuielile.

Alte obiective sunt ptrunderea pe noi piee, maximizarea volumului vnzrilor sau a

dezvoltrii firmei.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

21/23

CONCLUZII

Turismul reprezint un fenomen economico-social specific civilizaiei moderne, puternic

ancorat n viaa societii, i ca atare, influenat de evoluia ei. Prin caracterul su de mas i

coninutul complet, turismul antreneaz un vast potenial material i uman, cu implicaiiimportante asupra evoluiei economiei i societaii, asupra relaiilor internaionale.

Turismul prezint trasturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, asa cum

apreciaza unii autori, ntr-o ramura a economiei naionale, ramur care, prin specificul su, se

integreaz in sectorul teriar.

Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de specialitate

evideniaz faptul c el are "un impact considerabil asupra economiilor, societailor iculturilor diferitelor ari de referin".

Turismul joac un rol important in viaa economic i social, acioneaz ca un element

dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii

economice, ca o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de

educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultur i civilizaie al oamenilor. Turismul

prezint o complexitate n continua crestere, n plan economic sintetizeaza rezultatele unui

mare numar de activitai, n plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioar de

organizare a timpului liber.

Importana social a turismului poate fi evideniat sub urmatoarele aspecte:

Turismul contribuie la meninerea echilibrului biologic i fiziologic al omului contemporan,

pentru care turismul ofer soluii la constrngerile de tot felul la care acesta este supus.

Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultur, de instruire i

civilizaie al oamenilor in calitate de turisti, dar i a populatiei locale aflat in zonelereceptoare de turiti.

Turismul contribuie la meninerea sntii omului contemporan prin faptul ca-i ofer

acestuia destinderea, refacerea forei de munc prin odihna, micare, tratamente balneo-

medical.

Turismul influeneaz calitatea vieii att n mod direct (determin creterea calitaii vieii)

ct i n mod indirect (determin creterea altor ramuri economice care pot influena pozitiv

nivelul calitaii vieii).

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

22/23

Turismul impune noi relaii interumane, faciliteaz schimbul de idei i consultarea de opinii

ceea ce conduce la desvarirea formrii intelectuale, la lrgirea orizontului cultural, iar pe de

alt parte, la mai buna inelegere intre popoare, la aprarea pacii in lume.

Turismul internaional se afirm cat mai mult ca factor de intensificare a legturii dintre

natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune inelegeri ntre popoare.

Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecinele de ordin social, ci i economic,

putnd fi subliniate cu urmatoarele:

Turismul ndeplinete o funcie economic important ntruct contribuie la creearea iutilizarea venitului naional.

Turismul contribuie la ridicarea social-economic a unor zone, asigurnd eliminareadecalajelor interregionale.

Activitatea turistic face posibil preluarea unei pri a consumului intern casnic i antrenarea

circulaiei bneti, determinnd atenuarea fenomenului inflationist.

Turismul prezint i vocatie ecologic ntruct, n strategia dezvoltrii turistice, se impunmasuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existenei umane, a peisajului, a apei,

a aerului, florei, faunei.

Turismul se constituie ntr-o important surs de valut fr a necesita eforturi deosebite pe

plan extern, o surs de valorificare n condiii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite

pentru producerea unor mijloace destinate exportului; turismul se manifest ca un important

capitol al exporturilor denumit export intern, oferind piat de desfacere unei game variate de

produse si servicii care, n alte condiii nu se pot exporta sau se export n cantitai mai mici,

cu eforturi i riscuri mai mari. Aceast form de export, caracterizat prin consum la locul de

producie i eterogenitatea produselor i serviciilor solicitate este si foarte eficient: ea

presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor

vamale, comosioanelor. Turismul internaional influenteaz balana de plai prin intermediul

balanei valutare a turismului care, n funcie de natura sa, poate compensa, reduce sau agravaobalan de plai deficitare.

Pe lang efectele economice i sociale directe, turismul determin obinerea unor efecte

indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri i sectoare ale economiei (industriei,

agricultura, transporturi, etc.), n aa numitul efect mutiplicator.

7/30/2019 85725926 Plan de Afacere

23/23

BIBLIOGRAFIE

1. STRATEGIA DEZVOLTARI I INTREPRINDERI I de I gor Ansoff .

2. STRATEGI I M ANAGERIALE DE FIRMA de Ovidiu Nicolescu.

3. MANAGEMENTUL MARKETINGULUI de Philip Kotler.

4. http://www.biblioteca.ase.ro/

http://www.biblioteca.ase.ro/http://www.biblioteca.ase.ro/