80704590-istoria-bucurestilor

5/13/2018 80704590-Istoria-Bucurestilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/80704590-istoria-bucurestilor 1/89

www.dacoromanica.ro

0,. CASELLI

http://www.dacoromanica.ro/




L. CASELLI

CUM AU FOST

BUCURESTII

O'DINIO'ARAau CHIPURI ~I ICOANE

BUCURE~TJ

ED ITU RA "G AZfi:TE I M UN IC JPA LE u

1 9 3 5

www.dacoromanica.ro





:Ju6i/ii mei cititori I

cerceuuorui care tioreste sa aibil. amiinunteprivitoare la Bucuresiii de odinioarii intdm·pinii, in cereetiirile sale, multe nearunsur; ~iatlii a bogata lipsa de isvoare istorice. Hri-soavele ce-i sta s: la indemdnil sunt toarte sil·rcce despre trecutul Bucurestilor. Planuri

ale orasuiui; pana in veacul al ts-lea, n'are.A$a eii nu se poate ciiuiuz: de edt cu multiitrudii la aleilt'uirea unei monoqraii; in ee pri-oeste 0 mahala, 0 uiitii, 0 bisericii sau uncolt oarecare al ora$ul,7).i.Aminiiri despre irecutul orasulu! iaril~i nu

are, ci tiumai pouestirtle UTtar caliitori slrdini

car! au trecut pe aici. Ele insii vorbesc 1naimult de obiceiuri si de viata tmcuresteanii,iar ioorte p.1ltin despre oras.latii pentru ce, din lipsa i sooaretor istorice,

este atat de siirac istoricul Bucurestilor, $iatilt de greu de alciltuit acest istoric,Daeii Bucurestii ar ti avut st ei artuue uectu

ea alte erase, daeii s'ar [i pilstrat actele ju·decilor, pargarilor $i altor sjetniei ai orasu-lui, precum s'au piistrat arhiuele Brasooului,

Sighi$oarei, Bistritei, Sibiului ee nu aT tiaflat !Ii dat ta luminii un neobosit eereetiitorell. privire la trecutul Bucuresiilor ?

Cartoanele unor mtlniistiri tnicurestene,cum au iost ale StdntuLui loan eel Mare, Rawdu Vodii, Mihai Vodil, Cotroceni, cari erau

pastrate uncle La "Arhivele Siaiului", alteleIa "Academia Romilnii" iar altele in bibliow

teci particulare, nu aduc multd luminii. Eleau iost cereetate ?i s'a seos ee s'a putut scoa-

teo Alte aete veehi nu eunoa~te. ~i lucrul a~cesta pe osirtinicui rercetiitor nu-l poate mul-tumi., Domniile-Yoasire, iubiii cititori cari m'atlurmari: $i att stat de vorbii siiptilmdnii desaptiimanii c"umine, in toaia "GAZETA MU·NlCIPALA", unde am tipiirit atdtea iucruriminunate s; folositoare despre trecutui Bu-curestilor, viizut-at't rate greutiiti am lup-tat ea sil adue lumina, sii liimuresc unete iap-te isiorice incurcate, statornicituiu-le pe calealor cea fireaseii.

spre tuiucere aminte a eelor tiptirite fn mat

sus pomenita ioate si cu prilejul silrbiitorirei"LUNA. BUCURE$TILOR" (- 9 Maiu-9 lunie1935), intoemitu-s'au. aceastii carte care se

numesie "CUM AU FOST BUCUREfjTII ODl·NlOARA" ea sa 0 giiseaseil eele viitoare nee-muri, hiira~indu~mi tiparul $l toate cheitue-lile pentru a ei tipiirire aumneatut MinailDraaomireecu direetorul "GAZETEI MUN!·CIPALE" iar eu purtiitorul de grijii $i alea-tuiiorul ei, cu frumoase ~i calde ouvinte, i8~

uoriie din inimii, ii muiiumesc.Dumnezeu, plilsmuitorul, ziditorul ~i tacaR

torul tuturor, sil aibil. in stanta sa pazil mi.nunatul, vechiul si seaunalul eras al Bucu-restilor si, indurii·se in buniitatea sa eea tarilde marqini ~i de eel ee cu mana sa a scris

aeeste riinduri S 1 de lucriitorui care le-a cutes$i tipiirit, Amin!

D. CASELLI

www.dacoromanica.ro





* * * * CARTEA DE FATA S'A TIPARITIN A$EZAMANTUL DE SLOVE AL ZIARU-LUI "UNIVERSUL" !;IIA FOST EDITATA DE"GAZETA MUNICIPALA".

* ' * * * PARTEA DE SUS A COPERTEI S' ALUAT DUPA UN MANUSCRIS BIZANTIN.DIN VEACUL AL X-LEA, CARELE SE AFLAIN FOAlA "ARTA SI FRUMOSUL" DIN 1916tFILA 43) SCRISA DE D·L I. TUDOR CA-

RELE ACUM SCRLE ZIARUL "ROMANIADE LA MARE" DIN CONSTANTA.

* * * * PARTEA DE JOS A COPERTEI,ALCATUITA DIN CELE DOUA ROZETE 8'ALUAT DIN CUSATURILE BRANCOVENE~TI

AFLATOARE IN BATRANA NOASTRA MA·NASTIRE HUREZ, IAR ACESTE CUSATURISE AFtA IN CARTEA D-LUI N. rORGA"CONSTANTIN - VODA - BRANCOVEANU"(FILA 82) DIN 1914.* * * * SLOVELE DE PE COPERTA SI U-

NELE PODOABE DIN NAUNTRUL eARtHSE DATORESC, IN INTREGlME, D-LUI D.CASELLI, ALCATUITORUL ~I PURTATO-RUL DE GRLJA At CARTH,

www.dacoromanica.ro





CETATEA DAMBOVITEI DIN CRONICELE•

UNGURE$TI $1 BUCURE$TII

Pecetia regelui Andrei 11(Oupa Ujhazy Laszlo "A. Magyar NetMet

Oknyomoz6 Tortenelniej

Foarte multl cercetatori car.i. s'au mdeletni-alt ell tnceputwile orasului Bucuresbl, tote-meindu-se pe spusele unor cronici unguresti,din veacul de mijloc, - dupa cum vom ve-dea mal la vale - si-au dat cu gandul eli Bu-curestdt s'au numit, sau au fast numltl, peacea vreme "Cetatea Dfunbov'iyei" fara insaa-si da bine seama di acele cronici arata Hi-murit unde a fost aceasta cetate numita, inhrisoavele Ietinesti, din Ieatul 1231, "Castrummuniti ssimum" , 'Iucru care putea s a - l . faca sanu infaptuiasea aceasta gre~a. _Din cele ce vor urma, in luerarea de fava,

din batranete harti geografice din veacul demiiloc ~i din hrisoavele Ietinesti, vedem Iii-munt c a lucrul nu sta asa.

Sa deslusim :Craiu! Ungartel, Andrei al 2-1ea, aduce. la

leat 1211 in tara Barsei oastea cea eu cruel anemtilor dandu-le pamant ca sa umple totlocul de ei. Ace~ti ostast cu cruci nemtt, casa-si apere tara, lor de navaIirile carl veneau. ,

din partile tatare~ti ale Raaaritului si dinMiaza-Zi, au ridicat cinei cetati de zld, la tre-catorne munttlor carpajt.Aceste cetati le-au numlt pe limba lor Ges-

prengberg (la Brasov), Rosenau (la Ra_jnov),Schwarzberg (la Codlea) ,Marienburg (Ia Fel-dioara) ~i Kreuzburg (la Prejmer). Au mairidlcat dupa aceea inca 0cetate Ia Bran pecare au numtt-o Torzburg, cetatea TlU'c1.Peste. zece ani cand acelas Crai unguresc

le-a intarit din nou acestor ostasi drepturUelor sa aiba pamantin aceste locuri stapanm-du-Ie parra la Dunare "usque ad Danubium"cum glasueste hrisovul letinesc din vremeaacea, et trecura muntn Carpa~l dincoace "Ul-

tra montes nivium" in locurile care mal tar-ziu au fost numite "Vla.!?koi-Zemli" de slavt,"TelTa tra.n.salpina" de letini ~i "Ungro-Vla-hia" de greci, ridicand in fata trecatoarei Ru-earulut, pe dealul Oratil eetatea dela PodulDarnbovttel, numita de popor l ? i "cetateaNeamtulul".

Pecetia regelui Bella IV(Dupa Ujhazy L a s.z lo " A . Magyar Nemzet

Oknyom oz6 Torte nelnie)

www.dacoromanica.ro





o eetafe~i UII. oo;;l.~ neam] din rei

en cruel dID Ieatul 12.00

Pupa alungarea ostasuor eu cruel nemtt,ra leat 1225, de cratui Andrei .a12-1ea, - ace-]a~ care le-a dat pamant; eu 14 ani mai inaln-te" - impreuna ell fectorul sau craiul BeHaa1 4~lea, toateceta~i1e lor s'au pra'bu.! j>f t ! ;1i azise mal viid ca niste urmeale veaculul de mij-loe fifud 0 marturie de mi,iretiasi mestesu-gn] eu care erau cladite, din z l d u r ' i groase ·dl)lpratra, pe stand ina.lte, cu ~an~tui ~imetereze,

apeducturi ~i fanta.ni adanci pana Ia supra-fata apelor curgatoare, eU p jv n. i~ ooltrte pen-tru adapostire in vreme de restriste, Eleetau,~a felintocmite in cat puteau fiaparate nu nurnai impotnva ba$t~ilor pe

carl aee9ti ostas! cu eruct voiau Sa-I stiipa-neasca, dar ~i tmpctriva stapaniri.i regeasca,Cetatea ridicata de ostasli nemti, pe care

poporul romanesc din aeele vremurl a nu-mit-o cu foarte multa dreptate "CetateaNeamtului" a drunUit mutta vreme, dupa ceacesti ostast au p a r . a s l t pamantul Ungro-Vlahtei.Cand VoevozU pe cad hrisoavele Ietinest!Ii numesc "Voevoda Terra Transalpina" "in-

eeput-au a face tara noua" cum spune ,ls~toria tarii Runuinesti, dela desca.liciUoare"tipa.rit~ de G. Immid in 1859 ."Cetatea Dam-bovitei'' a trecutin stiipanirea lor.In ce chip a trecut eain stapa:rurea aeestor

voevozi at Ungro-Vlahiei nu ~tim din lipsaIsvoarelor istorrce atat rumanestl cat : ; ; i stred-ne. Dar odata in sUipanirea voevodulul Ungro-Vlahiei; ,;Cetatea Da.mbovitei", aeel uCastrummunittsstmum" a fost pusa sub pe.za. unuiocarmuitor numit de erontcele ungurestt scri-se ill Iimba let Ineas c a . "casteUanU5", iar de

rumann nostn "parealab" ..

5

. Flilntarea a ces tel cetiiti in puterea Dom-nilor Ungro-VIahiei este tniil"turisita de chiarcronicele ungursstt ~i anume: de Cronica lui

roan de ltilkiilo. de "Chronic.um pictum", de"Chronicon Dubnicense" de "CI"onicon Bu-dense"; dupa aeela de istoriogr.atii Thuroez"Cronica. Hungarorum'" Martih Cromer "Deorigine et rebus gestis Polonorum'tsl de Petru

de Rewa; de unele nrisoave afliitoiire in "Bur-

musaki" (I2- fila 222,) ¢(l~ fila 150), ~i dehrisoavele Crafului Ungartel Ludovtc din 13739i 1377.Aceste cronicj ~i hrisoave ne povestesc ur-

rna torul fapt petrecut pe cand dornnea intara Ungro-Vlahied, Vladislav Basarab, fecio-rut lui Alexandru Basarab Campulungeanul.La leat 1369 Vladislav trece . Dunarea si

d¥pa ee seoate pe earmuttorn -ungUri carl $t~-p~n.~auin . " !BA~ea acea Vid:inul, ia r pe cslu-garn catoliei 11 omorr, aduse, la domnie, dinnou, pe cumnatu-sau Stratim.ir._craipl Ludovle suparat pentru aceasta lap-ta stranse la leat 1369 caste mare din toatapartile hQtarit sa stinga pe Vladislavsi treeu

din Tin:J.4oara in Serhia spre Vidin, cael sa-iIoveasca pe Romani: Iar pe Nicola. Lackzi,ducele Ttansllvanlel, U trlmise eu Seem st enboerid din part-lie Transilvaniei, ca pe acolo ' S aintre i'n tara Ung-ro-Vlamei ~i asa sad. 10 -veasca poe Vladislav din doua partLVladisla v cu 0 parte din oastea sa se aseza

Ia Dunare ea sa lmpiedtce t.rece,ea lui. Ludo-

vic; iar pe Dragomir parcalabul "CetatiiDambovita" n trlmise tmpotrtva O§tti duceluiNicola,

Ace~tia venira. mai intM la ba.taJie pa epaGalbenitei. Dragomir cuoastea lui se tetraS€'spre muntl: Ungurii st Seem se luara dupadafl,$ii. Cand ajunsera instramtorile m.un.tilor,Dragomlr

elloastea lui se

repeztin toate plir~

tile o $ i omorl multtme mare de Unguri.

Vladislav Basnrab

s,tapanitorul HCeta;~ii Da:mbovi~ei"(Dupa zugraveala deta Manastfl'ea

Ourtea de Arge.ji)

www.dacoromanica.ro





7

Lupta dintre dueele Nieolae Lnczky ~i piircUlablll Dragomir(dupa "f:;;t'. Romana." a . lui G.Tocileacu)

Acolo ciizu dl1eeleNicolae Lackzi, vice...du-eele Petru, De~u, Va~iu; Peu\l. Russu, caste-[anulcetatei de Balta, Petru ~i LadiSlav 00-pitanii Becuilor~i alti boeri ~i ciipetenii dese.amii ale ostilor, Trupul ducetui Nicola a fastlnat cu mare lupta din mainile Rorn,anilor, ~ia fast dus in Ungaria.

Din aceasta povesttra S8 lamurel1te eli "Ce-tatea Dam'bovitei" nu poate fi BucurestriLupta mtre dueela NicolaeLae.:;;~y al Tran-silvan'llei ~i parcalabul Dragomir - Olahu;rum nnurneste crorucarut ungur Thurocz,ad teR rum anur-> nu s 'a d a t pe malurlle bucu-restene ale Oambovitef, cl departe mutt deBucU1'e~ti in stramtorilemuntllor, Intre Ru-

car ~iBran. Nu se poate fat}e .marea gre~eaHis a se identifies Bueurestai ell batrana "Ce~tate a Damboviteti'l, pomEmita in eronieele un-gurestl ~iIn hrlsoavete letihe9,ti pe eari le-a.madus ca marturie mal sus. .

Dealtminteri se mal pune ~t intrebaread a c a Ungro- VIahia se lntindeap-e Mea vreme

pana. la Ioeul unne mal tar_ziu au luatftintaBucurestri. Pare i 1 ' 1 s a cs, aceste IOCUl'i emuinca in puterea runor nearnuri Hitare~ti cadau stapanit pe aid peste un veae cu toatec a unele isvoare istortce vrea sa. arate caAlexandru Basarab Campulungeanul, tat~Jlui Vladislav s'a rasbott eu Tataril, multiivreme, III omorit pe hanut lot Atlamos - nu-me care a ramas in baladele noastre .Altrnosboer inTara de Jos - _.si si-a intina hotarele

ta I'il p a n a la ,raul Siret,' unde se varsa. elinDunare,Gre~ala lidentd'fieani Bucurel?t:il.ar eu ve-

cnea cetate a Dambovltei Be datoreste uneicronict a lui "f;)tefan logofiUul Cl'.e~lliescu"pUbllcata inziarul ",Trompeta Carpatilor" din1871, Aprilie nIntememdu-se pe aeeasta cronicij, Grigore

Tooilescu st-a injghebat lucrarea sa "BllCtl~1e~tii sau Cetatea Ddmbovitei", publicaHi inrevista"Tinerimea Romtlnd". serta noua! to-rnul 1.Dar din tsvoerele isool'ice din veacul de

mijloc pe cari Ie-am adus poi in sprijlrrulnostru, Bucurestf nu pot fi rnenttonati, enntct un chip, in veacul al l!Hea.

Cand s'a 'Z'amisUt si s'a statomictt. tntrucatv-a voevodatul, numif de greet al "Ungro-Vlahie!" cu obirsta lui in orasul Arge;;.U:lui

Y i d i n u _ '(Dupi\ sorierea lao"GiJerre d 'orient" 18'18)

www.dacoromanica.ro





B

Cetotea Cn.pntiineni(Dupa. un desen al d-lW.arhttect V. G. Stephanescu,

. publlcat, in revista "Arhitectura" din191i6)

"Getatea Dam.bav'itei" care fusese lu;ata deUnguri din m a n a ostastlor nemti, a ajuns inputerea voevozilor romanf ce i~iaveau seau-nul domnese Ia Curtea-de-Arge~ ..

"EB. ru pusa, - ne spune d. Alex. Lapedatuin Iueearea d-sale: "DO'1.la vechi cetiiti romd,·ne~ti" publicata in "Buletinul Comisiei Monu...mentetor istorlce" 1910, (Wele177-·187)-

sub paza unID eastelan, parciilab. Adevaratca puttnatatea marturtilor timpulu! sooate lalveala, cum am vazut numai un singur atarecastelan, pe Dragomir dela 1368. E indestulm s a pentru. a doye(l!i sistemul militar de in-tretiQ.ere ~i aparare a cetaw i."La s.far~i1iulveacului .al XIV-lea vechlul

burg teuton se men~ioneaza din nou ~ianume11;1.397, ell, prlJejul expedJ.~ei pecare o face

S.tioor, Voivodul Arde.alului in Tara RomA-nease'a, spre a da ajutor lui Mircesrcel-Batranlmpotriva TIvalului Sall VIad. Acesta, ba:tut. f i i .fUgMit, s'a lnch1s in eetatea zisa "DaI11l>o-Vita", unde, d'upa 0. lunga 1mpl'esurare, seprada lui Stibor,care it duse in Ardeal, tm-preuna eu sotia, eopli ~i toata tamnta,uDupa aceea, in prima [umatate a suteia

XV-ea xetatea plerde din bnportanta-4 stra-tegica pe care a avut-o, ramase loc de varnapentru n~gu~atotii arde!eni ce intrau ~i e¢.auc 1 i n ~ pe la Bran-Rucar,j.

RuineLe Cefa tU Dihnbovitei

(PUpa "Albumul Romaniei" de Iot,NICul~IlCU pubUcatA 1n "BuleUnuI Com':siel

~onumentelot Istortee'' dIn 1910)

www.dacoromanica.ro





BUCURE$TH FOST -AU

LUI

E I P E . , jV R E M E A

M IRCEA eEL nBATRAN" ?

Dionis.ie Fotino in "lsioria D.aciei", C€zarBpliae in ..Memoire pour servtr d l'hir;tJirede1a Roumamie", 'Mihai 1 Kogalniceanu, in

"H1.8toire tle la lJacie" au S }:JllS - p a n a aeumnu suntem liimuriti pe ce tsvoare istorice s'auintemeiat - c a . Mircea, Voevod al Ungro-Vlahiei, eel ce aintemeiat mana.stirea Cozia_. .numit tn hrdsoavele de mal apoi "patra-nul" nu c a a fost bi3.tran in ani. el, prin aeeas-ta denumire, ~ii Iul, in nrisoavele lor,volau s a In;t.ele.aga pe eel eea, fost mai 'nain-tea lor, pe riiposatul biitrtlnuL Mircea Voevod- ar it tocult vara la Targovi{;te ~i ·:lama laBucuresti unde ax fi fi3.cut curti domnesti,biserlca' o l l i altele, "

t? imai

spunea

Mircea eel "batran" dupao bwuln:ta pe care ar it avut-o asuprasulta-nului Turciei Baiazid, a zidit de "bueurie"un oras pe malurUe Dambovitei, dandu-t nu-mete de "Bueuresti".Dupa d;\~iJ . v:i:flepreotul Grigore Muscelea-

nu, carele s'a indelek'licit eu dstoriografia ora-~ului Buouresti et a sorts luerarea j,.Monu-men: teZe striibuniLor~, ~i spune G i l . Mircea eel"Batr~", nupa Iupta pe care a avut-o cuTurcii, a strans oasele mot~Uorwat! inba-ta.lie ~i le-a ingrepat mtr'o mica bisetici, nu-mita "bisenca lui. Bueur",Aeest preota lasat ~i0pisanie eareglasu-

este asa:;,10 Mi'l"cea I-iu Basarab, Domnul ta re i no-

mane!?ti, rnree aJ Fagara.;mlui ~ibiruitoraltinutului Dobrogea de peste Dunare, la anuli)924 (1416) am tidit biserica de zid in. Joeulcelei de lemn a lui Bueur, Inpadure pe mo-,vila de langii DamboVita, en hramul Sfint110rIerarhi Atanasie ~i Chirila, und~ am pus 00·

sele mortilor cazuti in bataia ce am avtrt-oell Turcli la Giurg'iu. Iulie 11".Plsania. preotuluiMusceleanu face c~os-

cut c a Mircea eel "Batran"a avut .0 lupta enTurcii la Giw-giu. Oasele eelor .mor1;i, cazutiinbatiilie le-a stram s11e-a carat aducandu-le,

tocmai pe malurile Dambovi~el * i le-a ingro-patin bisericu!;a numlta. a lui. Bueur.Oare Mircea eel "Batran" n'a .gasit lQC de

irrgroJiare la Gturgiu ct a trebutt s a aducatrupurlle celor 'morti acolo tocmai pe malu-rile Dambavit-e i ~i s a Ieingroape la Bm:w:el?t iIa 0 dep8ftare de... 75 de kilomet.ri?Spusele preotului Origore Museeleanu nu

se intemeiaZa pe nicl un isvOl' istoric de F e-~inut a.minte ~i de aceta nu st8.ruim asupralor.La meremettslrea bi.sericii numlta a: lui

Bucur, 1;actlta in 1869, s'a mai adiiogat, totdupa spuseleaeelulas preot bucurestean \ durrnatoarele dnduri Ia pisania pomeniti matsus :,,~i dupa patru ~i [umatate seoole, se repara.

din rondurile Stabului Roman fa raa l seschimba frgura primitLva,. in al In-l~ an al

Mil'cea eel "Blitran"\Du~a tabl0ul din Hi82 al colonelulul

O. Pappazoglu)

www.dacoromanica.ro





10

Domniei, in Romania unita a Alte-~ei Sale Carol I, minlatru de Culte

fiind d-l Alexandru Cretulescu, CV

toata starulnta preotulul Grigor:(

Musceleanu (care Ia Ilcitatiune I

liisat una suta napoleont die aumad [os din deviz spre a respingpe [idanil coneurenti) I ftind ingr

litor al bisericel Radu-Vodc1 ca ial blsencet Bueur. 1869, lulie 1terminata" .Aceste rand uri se datoresc tot

pteotulul Or. Musceleanu.Glon, in Iucrarea sa despre Bu-

rurestl spune di a eitit 32 de con-elice st peste 5000 de nriseave la.4rhivele Statu.l'lti ~i la Ac·ademiaRomana ~i n'a dat peste un singuract care sa vorbeasea de biserloa

lui Bueur.BISERICA. NUMITA AZI A

LUI SUeUR, ESTE GROPNITAMANAST1REl RADUVODA ~1 A-

CEA£TA OROPN1fJl. - CUM Jl-VEAU TOATE MANASTIRILE -o CUNOA~TEM DE FE LA 1743,Pe Ia-nga preotul Musceleanu s'a

r o m indeletnlcr; molt de cele drn-t,ai inceputuri aleorasului ~1maio-lui - mai tiirziu Iocotenent-colo-nel - Dirnitrle Papazoglu care inamintirile sale tiparite eu titlul :,)s to ria jo nd iitii ota~uZui BUG'i1-

re::;ti" spune ca Mireea eel "Ea-tran", dupa ce s'a strtimutot iaB ucure:#i, a preinnoit bisericG..$!curtea tiomneasdi undevenea e!<desedea numaiiarna.Biserica prelnotta de- Miroea dupil

spusele lui Papazogtu azi este cu -noscuta cu numele de "Curteaveehe" .Casa "preinnoiasca" cineva ceva brebute

ea acest ceva s a fi fast de mai inalnte. Tre-buia ca acele cUi.dll'l pe eart Dlmltrie .Papa-zoglu . ! ; I i alti necunoscatort le numesc "Curteadornneaca' i? i acea biserica pe care 0 nu-mesc"Curtea Vech~" sa fi· fast in fiintaIs : Bueuresti inCiin,te de Mircea C02ia'nul ef tdamul ,,~tr.amuta:ndu-se" 'inacest eras : ; > i ga-s'ndu-ls stricate sau daramate S a le "prein-nolasca", asa cum spun Domnti Tal'ii Roma-nest; in batranele lor hrlscave despre 0 bise-rlea sau manastire: "pe care au ?·asit-Qdom-nia Jor daramatasau neintarita".Dovezi Bunt eel asa ceva n'a iost in BUC1~-

Iest; nici, inainte de"MiTceacel ,:Biitran", nicidupii d U 1 ' I ; . < J u , 1 . N1J.erau inca, pe vremea acea,pe locui unde mat tdrziu s'au intemeiat Bu-CUTe?. i i i , nici curte domneascii, nici bisericii;cdci nu tiin:ta 0 asezare omeneoscii c:u. acestnume ca sa: iuta osemenea cla(:liri.DimJtrie Pappazogiu tipiil'fl~te .'in anul 188'2

o "cadhi" dedicata onorate] prtmarit a Ca-pitalei in care stint infa~i~avj ;

(Dup8. 0 aquareia c,e se alIa 11:\mureul de adii reHgioasa dinuli~a §tiIbe~-Voda)

Mil!cea-cel-Bfifl'fin C " ' U fiul sau 1\1hail

..

La "tanga COll,stant.in Vodii Bl'ancovcanu,. 0

xilografie dupa chipul acestui damn 1) care sea.fla tn "IaCona 1'arii Eumanei?li deladesca-Iieatoare' tipiLrita de G. Ioanid (1859) _Xilo-gratia are urrnatoarea deslustre: ",AcestDamnau mutat rssedtnta sa din ' ra.rg-ovil j;te .in Bu-curestr ediHcand.!;ii eatedrala tarii (mttro-polla.) ",

.. ~trrn.,din isvcare Istorlee pe. cad nu Ie eu-nostea mesorul Dimifrie Pappazogtu, pe a-

tunei, c 1 i Brancoveanu wei nu a m ....tatscau-nul domniel dela Targovi~te Ia Bucut'e~ti nlcin'a cliidit mitropolia din Bucurestt,Dtmpotriva Istoriograrul, italian Del Chiaro

in scrierea sa: .Le moderne rivoZu;::ioni· dellaValachia" , spune ca dusmanii Brancoveanuluiprintre cele dintai capete de. pa ra tmpotrtvalui, .au pus ~i sederfle lUi foarte dese [a Tat-

goviste §i nu Ia Bucure.$ti. .. Iar Mitropo1ia. bucurzsteani; a fost tneepu-til de Constantin Vada. f$erban dupii 1654, zu-eravitii si tarnosita la 1658 de Mihnea Voda_- La dreapta "cadreij, este infa~i~at Mirce.a al

I) Lltografiat, dupEi. coatii. putint;;l.; de pietoru! c ra to ve an C o ns t.L ec a.

www.dacoromanica.ro





"C-fldraR maioru lui Papazoglu

2-1ea Bacarab. D xllografie datorWi unuidesenator din aceavreme numit Decusar. Eainfa~i$eaza un D amn purtand 0 coroana neo-bic.inuita in ehlpurile Voevozilor ce se vad zu-graviti pe zidurils blsericrlor sau m.anastirilol'

din tara noastra, ell un schlptru in manaLa gat are tin colan: un vultur eu doua ca-pete..Mal tine in mana 0 cununa. de Iaurt.Xilografia aceasta care vrea sa.infati1i1eze

pe Voevodul Mircea eel B&:tran; are ~i ea ur-matoarele randuri :

"Acest Domn au facut cetatile de aparare a

trecatoarelor Dambovitl3i ~i fonda palateDornne9t.I Ia Curtea veche, El domnea vara inTarg6~te $i iarna in Bueuresti",La mijloc"cadra"are 0 alta xilograne, da-

torita tot x:ilografului Deeusar, incare se vad:

a biserica langa capa, un cionan cu oi, in-chipuind pe Bueur ciobanad. !? i 0mica padlU'e.

Xilografia are urrnatoarea deslusire:"Bucilr€~ti, astaz! capitalaregatului Roma ·niei, a'auIneepuf dupa dealurile dului Dam-bovi~a, unde erau padiI .Wi mart, peste dealuri,baiti sau mostiBti si, apoi campti foarte fer-tile; astrel legenda zice ea un Bucur Ciaoanueu mare avere, mosnean din partea muntnor,i~i pastea marea sa turma de ot pe aceste dea-Juri, avand staul Sall peste colmele .RaduluiVoda, mosie Dornneasca a Oinastiei Basara-

bilor; eJ..fDnda mai intiH bisertcuta eea micace se vade pllna: in zlua de astazl . (Sf. Atana-sie) , fiicu punte peste apa Dambovrtet ca s ase comunice eu carnptile Vi tanulul , caclina-ptopierea stiinei sale era balta Brosterri".Aeeste randurt se potrivesc ele oare eu cele

de mat joe pe care le anamtn ammtlrile sale

tiparite cu numele de .Jstoria fundarii orasu-lui Bucure~ti"~i carl randu:ri spun asa:"Traditme ce se ztc de BltCur Ciobanu7., c a

el a .fonda:t 0 'bisericuta a Sf.. Tanase dela Ra -du-Voda : ; ; i c : a dupa numele sau s'a numito-rasul, sunt CU totul neexacte", ~imai departe:,.,Nu eaeste primabisertcd, cil.ci prima bise-l'tea este biserlca rnahalalei Dobroteasa",Nu se potrivesc fire~te i.Desprexilografia aceasta a maiorului Dim.

Pappazoglu vorbeste ~i Gion. lata ce spune :

o sifina in muntii Carpnti

"Una dtn ."radtele" batra.nulul colonel Pa-pazog1u arata, - daca memoria nu rna in-·~ala.,- 0 colina CU niste oite, ca de . lemn, caacele de Niimberg, eu cioban~uI Btrcur can-tand dirt fluer 18,nga de, tar pe deal B e destna,

dtaga.:l~a, biserieuta lui Bueur. - laca 0 le-genda"'.

InadeviiF 0 legenda,J{ilografia lui Decusar din 1882 are insa un

cantec, Este luata dupa 0 "cadra." depe la mij-Iccul veacului al 19~1ea.Ea infir~j$eaZa 0 std.-na. pe m'Untii Carpati.

In aceasta "cadra" ~foarte raspanditii pea;"cete vremi, xnogratul Decusar n'a 'facut att-ceva de d.t s a adaoge, - inxiIografia sa pecare a copiat-o dupa acea "cadra" ,-la mar-gine) spre dTeaptiL 0 biserica ~i 0 apa curga-toare, Biserica, in inehipujrea xilogratulut In-fatisa bisarics pe care Bueus: ciobanul. ar fi

lidtcat-a pe fLCest loc, Iar apa ~curgatoare, d.uIDainbovitabucure~teana. ~i - iata cum unBueur Ciobanul a inte:meiat orasul Bucu-t€l?ti.

Pentru ca cititoril sa tie dumeri~i in a;ceasta.

pJ-ivinta darn eele doua "cadre" atat xilograiialul Decusar cat liii stana de pe JJ1WlViiCarpalji".

*Ca. s a dovedeasca veehimea orasului Bucu-

re~ti cum cael fiinta ·pe vremea Iul Mireea.,cel Battan" Gr. Tocilescu aduce in luerareape care am amtnttt-o din revista "Tine.rimeaRomantt' un hrisov din-1410.

Hrisovul acesta, spune da.n&ul, a fust pits-tra.t in taunactre ungureasca dupa eel adeva-rat careera scris - asa se spune -in 11mba1eti"neasca. '

Acest hrisov a fost publicat de Ioan cay. dePuscariu In "Pragmel1te isiorice despre boierii

tiin. Tara Fa.gii.ra~u!uj" IV. Sibiu, 1907~ (pag,43-44).

Prin acest hrisov Mircea. i..ltare~te "boerilorDornnlei mele Mic.ul , locuitor inM€mdr.a, ~i luiStoia, ca sa. le He-lor de vect [umatate din sa-tul Mandt;a. ~icu toata dijm& lui, din porci, din

www.dacorornanica.ro

http://www.dacorornanica.ro/




1 2

Mi rcea":V odii-cel-" Batran"(Dupazugraveala de pe zidurile miinastirel Tisma.na)

stupt din vln, din moarii : ; ; i din toate cite vafi avand, ca sa le fie in veci mostenire si 5ta-panire, lor, copiilor ~i nepotilor 'lor. ~i ntme-nea dtn Boeri.i sau slugtle mete sa nu tndraa-neasca sa atinga scutirea s! darul meu, ct s alase pe Micul {ii pe Stoia s a ~ina inpace a":

ceasta mosie in veci pentnu slujba IO!' ere-dlncioasa, fIindca am daruit de a mea bunavoie".

Hrisovul este dat in cetatuia noastra Bucu-l'cl?ti in ziua de 20 Iulie a anului dela facereaLurnei691B, (1410),

Dadi am p)me temet pe acest hrisov Bucu-re~tii erau pe vrernea acea 0cetate. lnsa. Mir~cea Oozianul n'a demnit nielodata .vara laTargovi :; ;t e : ;;1iarna la Bueuresti' pentru sim -pia aratare c a pe acea vreme Bucurestii nuntntau ct h;;i avea scaunul lui de domnie LaCurtea de Arge:;;unde primea pe Craii al Im-

piiratii tArilor dinapropiere, cum a I ? i primitprin Iunie 1415 peMustafa Gelebi, feciorul

lui Baiazid Fulgerul, dupa cum gLasll~te hri-sovul chiaral lui Mircea.cel Batrii.n din 10Iunie 1415 ,publicat de Ioan Bogdan in.me-mortile seettei Istorlce ale Acad. Rom, (1903).

Mircea-cel,:."Butron" . ! ; i i Teodosie(( j.upit, CurteB.. de /i.rgei)

www.dacoromanica.ro





VLAD-VODA T E P E S S I BUCURESTI I

Acum suntem pe vremea cand turcii Os-manlii s'au intins p a n a . Ia Dunare, Cand Fe-rfz-bei, Azbuga, Caracea bei::;i Balaban-beistapaneau eetatile - cari fiintau pe area vre-me - adica la 1400 - de pe malul drept al

DUll.8.riiDin pricina c a . aceste partl de la miaza zi

ale Tarll Romane~ti erau acoperite de padur!mari, dese de nepatruns, tncat Turcii le nu-meau paduri nebune - Deliorman - ei nuprea se incmnetau s a Ie strabata.Sultanul Turcilor, Mohamed I, earele a trn-

pa.ri1~lt deIa (1413-1421) avea la indemana

destule mijloace ca sa raca aceasta m s a d a n -suI nu mdrazni sa Be avante prea mult ~i preaadanc inTara Ungro-Vlahiei. D. N. Iorga spu-ne c a acest sultan pastra pentru sine nwnaiGiurgiu ~i Nicopol eel mic. "Giurgiu ajunsesepentru turci chela tarii romanestl".Pentruca am adus vorba de padurile eu care

erau acope-rite locurile de Miaza-zi ale Ungro-Vlahiei s a dam cateva amanunte despre acelepadun can au rost pe malurile Dambovit;elunde mal tarziu trebuia s a se intemeieze Bu-curestn, amanunte pe carl Ie gasim la toti

carturarn cari au scris despre Ungro-Vlahla ~ila tot! calatorii cart au fost prin tara,qa.rtW'arui italian DomenicoSestin11n scri-

erea sa numlta: Viaggio curiosa, scientiftcocnticuaricpet la Valachia Transilvania", etc..fila 5-7 spune despre padurile cart erau trn-prejurul Bucurestilor ~i despre padurea Co-trocenl :

,,11luogo e denominato .Lunca'', d o e prati,o praterie fangose; 0 acquitrini invece di unbosco, che non piu esiste: mentre dacche Bu-curestl principio ad essere Ia residenza delprincipi, e ad allontanarsi questi de Ardgis eda Tergoviste, si pensl alIa distrugione di untal bosco, per consumo degli abitanti, ilquale

Padueile din jtn ul Bucurestilor

(Acuarela de R.Bielitz- Publicata de Gion in ,,1st. Bucuresnlor" 1? 1de d. O. Olszewskiin ,.Bucure~tll vechi" (1929)

www.dacoromanica.ro





1 4

Or8~ul GiurSiu

(Dupa un desen de Bouquet t1tii.rit in ['iIlust-ration din lB48)

S erb an - V o dii Cantacuzinc(Xilogra.fie din "lSt. Fllnd. ora,.BnCllre~ti" a lut p. Papazogbl

e sempre immenso e speeralmente in t:empod'inverno; mediante i. granfreddi ehe 81 reg-nano e che si sentino, e come Io stesso espe-rtmentai nel'Inverno passato, dovegelo nellecantine,o neUe botti inslno il vino",In rornaneste s'ar talmaci asa :"Locul se numeste Lunea, adica livede Bali

smarcurl, sau m13.~tjni de cat 0 picture ee nuniai este, De caud Blicure.<;;tii au inceput sa fieseaun de-domniest voevozit s'au departat deA;rg,e-1~i Targovi5te, s'au gfmdit la 'peirea u-nei asemenea padul'i care este foarteintinsapentru a se vern inajutorul locurtortlor m de-

osebrta vreme de Iarna. Frigul ce domnesteate; este foarte mare l i l 1 se resimte, preeum eu

singur t-arn facut cunoi}tinVii in ia:rna treeu-Hi,und;ein carclumi a inghe~at chiar ~ivinulin butii".Aceste paduri, 0 prelungtrea luneei Damho-

'''i~ej, s'au piistrat pfmii. in zilele rioastre.~i atat de mati erau padurtle acestea, sia-

tat de dese ie. : : . : : § . t putea sase ascnnda intr'in·sele 0 caste mtrsaga.~rba.n~Voda~Captacuzino, urmartt de Obi-

culesti, gasi mantuire inaceste padurr, cea ce

f .ace pe Sestihi sa spuna:pIn questa stesso boseo, allorche esisteva,

si tienne nascosto, come di sopra accenai, il

detto Setban Voda allorene iu tnseguito, perperdere Ia testa, essendo allora logoteti." ,

a ru ca . :"In aeeasta padure, atunci ta,ndea fiinta,'s'a ascuns, preeum am spus, 6e.t'ban~Vodacsnd Iusese 'urmarit $i era 8[-:;;i p ia : r da capul,invremea aeeea fUnd el Logofat(' ..Istoriograful neamt F, I.Sulzer, in scrierea

sa "GeschicM e des rransalpintscnen Da,(!iens,1781 (tomu} al dollea). vorbeste despre padn-rea. dela Stantul Elefterie inlt'un chip prto-1'€8C :

"Fal'a a. povestt ell deamanuntul positiuneaeieea rapitoare, sltuat~ sub poalele dealun-lor aeoperite eli vii. - e vorba deostrovul eelmle din raul DAmbovitei ~ din. aeea parte

care se pierde fn gradinile cele mat placutede pometuti ce Be intind pana la n:1aIurileDamhovttei, oricine, vazand· numai aeeastaIocalitate 'in plamil meu, i~iva incbipui ininel1ipqirea sa eu mal mare vtotcrune, tncan-tarea acestut lac de cat f-aat putea-o eupovesti",~erban ' Voda Cantacuzino, ca s a faca satul

GJ:ozave~ti, a trabuit sa C11Fete un toe din a-ceasta padure, 'spune hnisovul Cotrocenilor.EPiscQPul Petre Bogdan Baksicl din Galli-

poll, care a f08t prin Tara Romaneasa in anul1640, spune despre pad1ll'Ile din Bucure~ti:"Po~imerge 0 zi fara sa, e$ i din padure".So!UI cratnnn suediel, Gustav-Adolf, tre-

cand prin Tara Romaneasca, a foot bine pri-mit de Leon Voda, la Bucurestl, care. l'a pe-trecut panli la Giurgiu cu reate alaiu,El zice tntc'o serisoare public-ata de Oipa-

rru in,,A.rhivul" sao (tom. I) : ,.,Iar buctumele!;ii timpanele resunau in padurile din apro-piere ~I in codrul vecm''.~i Michele Bocignoll, vo:rbe~te despre ".fol-

tissimi bosch; circondatt di paludi", tutr'oscrtsoare trimisa in anul 1524 Iui GherardPlania, .seeretarul Jrnparatulut Carol al5-1ea - ne spune d. N. Iorga in ,.,Prete.ndentiidomnefti fn sBcQhtlal XVI-lea (1898).

www.dacoromanica.ro





Daca vazura voevozn Ungro-Vlahiei .,primejcUa turceasca, cau-tara 8iH pue stavila si, atunei Iii-sand muntfi - adica Curtea de Ax-

ges sj Campulung - s'au coboritin campie. S'au statornicit deo-camdata la Targovil?te.Targovi,;;tea este pomenita ca

scaun de domnie CU ADEVARA'rdela 1434,pe vremea cand era voe-vod al Ungro- Vlahiei Alexandru

Voda Aldea, feeiorul lui Mircea eel"batran" .Dela Aldea avem un hrisov - 15

runte 1434 - tiparit de cunoscu-Lul paleostavist /? i bun prieten al

meu d. Stoiea Nicolaescu in luera-rea 58. "Domnta lui Alexandru Voda

Auiea", 1.922, (fila 42-46) - princare acest Domn intare/?te stapa-nirea manasfu~i.: Cozia peste mal

muite sate.Hrisovul este seris in "GEL DE

ACUMA seaun al domnier": T.1lrgo-viste. Acest hr1sov, pana la 0dovadaprotivnica, este hotaritor, Spunec a . la anul 1434 Targovi.:}tea eraeoaunut de domnie al Ungro-Vla·

hiei.Acest voevod, numit Alexandru

Voda-Aldea este eel dmtal stapani-tor al Ungro-Vlahiei care poarta ti -tlul de tar, adica tmparat - dupacum a aratat tot d. Stoica Niea-laescu in lucrarea sa .Documentestauo-tcomane" si noi in lucra.reanoastra "A Jiintcit cana-o« 0 "t1npa-ratie" bulgareasca"?Asa c a tot ce s'a spus de Fotino, Boliac, Ko-

ga.1nieeanu ~i altu ea Mircea eel Batran dam-nea .vara la Targoviste ~i iarna la Bucuresti"nu se intemeia-z;apenicl un isvor lstortc.Bucurestii pe vremea lui Mircea eel " b a M

tran" nu tuntau niei ca sat Iar T{u'gav~tea aufacut-o Voevozii Ungro-Vlahiei, sea un de dom-nie pe la 1434 - dupa cum dovedeste hrl-sovul lUi Alden p a n a la 0 dovada prottvni-

ca, - nevoitt fUnd ca sa fie mai in apropierede miscarue turcHor.

Unul din acesti voevozi al Ungro-Vlahiel,cari s'au luptat mai mult eli Turcii l? i s'a trn-pntrrvit ell inversunare ehiar LuiMohamed al

2-lea, Sultanul Turcilor (1451-1481), cuce-rrtorul Tarigradului, a fast Vlad, poreclit "Te-

pel? ". .Ga sa opreasca lntrucatva navalirile aces-tora, Vlad Tepe~ face a intarire in ostrovul dela Comana, Ioealitate la [umatatea drumuluidintre Giurgiu ?i Bucurestr, drum, pe care du-

p a cum se stie, puteau sa se streeoare mal u-sor ostile de lupta in Tara Rommeasca, nespune d. Lapedatu in lucrarea pomenlta maisus: "Doua vechi eettiti romane$ti".Tot d-sa mai spune ca:"In a doua [umatate a veaculul al XV-lea

apare 0 alta cetate pe Dambovi,.a in [os pe 10-

oul de mai apor al Bucuresttlor, - acel "cas-

15

V led- V odii-Tepes(Dupa 0 veche xilografie germanii)

trum fluvii Dombovicha" aratat pentru inta.-ia

cara in scrisorile lui Tepe9 catre Brasoveni(1460). Aceasta cetate a Darnbovitei este aeeadin care ~tefan eel Mare alunga pe Radu-cel-Frumos (1473) . ; i i care greslt a fast identifi·cata de Or. Tocileseu ell eea veche a pare ala-bului Dragomir dela 1368. caci in S€colulalXIV-lea Bucurestii nu aveau vre-o importan-hi deosebtta",, Parerea d-lui AI. Lapedatu este ea .aceastanoua cetate a Dambovttet a rost, foarte pro-babU, ridtcata de lnsusi Vlad-voda-Tepes".Numele de "Dambovita' dat aeestet ceta~i-

spune mai depat te d. Lapedatu - nu tine

rnult. El este inlocutt, in urrna, cu eel firesede .castrum (uneort arx) Bukaresth" sau

.nras Bucuresti" cum se vede din scrisorileDomnilor nostrt, adresate Brasovenilor lasfarsitul veaeului at XV-lea ~i inceputul celulurmator .m.mpotriva "Cetatea Dambovi~ei" de sus.

dela Ruear ,e numita eu ac€st nume panamai tarztu (1539-1546).

*Gion in "Istoria Bucurestilor" (fila 23)

spune ell "Radu-Voda-cel-Frumos a desca:icatBucurestit ca scaun de domnie". Spusele sale

www.dacoromanica.ro





le intemelaza pe 0 veehe condica romaneascacare a fReut parte din biblioteca lui Gr. N.Manu.Gr. N. Manu a rost un patimas strangatOl"

de luerurt vechi privitoare la trecutuI Bueu-restilor.Qion care a eercetat aceasta blblioteca

atunci cand a scris,,!storia

Bucurestilor" adat in lucrarea sa 0 surnedenie de chipuri,.de stampe, de portrete ~i privelisti care le-agasit la G. N. Manu, '-Ce s'au fiicut toate aceste marturii, dupa

moartea lUi Gr. N. Manu? Nu ~tim.Radu-cel-Frumos a domnit dela 1462-1474,

adiea 12 ani dupa cele din urma isvoareistorice.Cronioole noastre vorbesc foarte putin de

dansul l? i nu pomenesc nimtc despre 0 desea-lecare a Bu cures tilor, ea scaun de domnie,din partea lui.

S a Ie resfolm treptat-treptat ~i sa vedemce spun ele:

In .Reoist« de lstorie, A1'heologie si Filo-logie" (tomul XI (1910) filele 97-1B6) d.StoieR Nicolaescu a tiparit 0 cronies pe careo avea Grigore Tocilesen.orontca are urmatorut titlu: .Letopiseiul.

7'arii Runuinest! din desci'ilecatoare $i de .undeau venit Rumanii de s'au asezat in Tara-

Rumiineasccl " ,In precuvantare d. stoica Nleolaescu spune:"In biblioteca mult regretatulu.i. profesor

Grigorie G. Toci1eseu, intre alte manuscnsevechi tnedite, s'a gasit ~i Letopisetul de fata,carete prin cuprinsul sau bogat, prin pie-tloasele amanunte ee nl Ie da eu prtvlre laDomnitorii ~i boeru TarJ!i-Romane:;;ti de pevremurt, este eel mai de seama din cate se

Mtnosc ~ s'au publicat panii aeuma" ,Eu,. care scriu aceste sirurt am cercetat

letoplsetul acesta cu roarte multa bagare de

seama ~i am VRzUteli este mutt apropiat euletopisetul tiparit de O. Ioanid in 1859 euUtlul : .Istoria Tarii Ruuu ines t; in ce pand deladesca!ic(itoarea Roman ilor".Un alt letoplset aseIl'!anator cu cele dona

de mai sus este tiparit : ; ; i in "Magazinul isto-ric pentrti Dacia" (iomui a14-lea) o \ i i are camaeelas titlu .Jstoria f'drii Romiinesti de cdndau descdleeat Romtmu",Resfoind Ietopisetul tiparlt in .Ren.sia de

Istorie, Arheologie $i Filologie" (la fila 113)am dat de urmatoarele randuri:

10 RADUL VOEVOD CELFRUMOS. Aeestatu' Ii !acut ttuituistirea Tanganul, ~iau domnitani 15 si au peri; la teat 1460.Resfoind ~i manuscrisul deIa Academia

Romdnii (numarul 269) al Cronice! numtta

anonlma ce nu se deosibeste de cea tipiiritiide O. loanid la 1859 citim :10 Radul v oe oo ti-c el-rr umo s. A .c es ta a u fa -

cut mdndstirea <lela Tanganu ~i au domnitani 15 $i au pierit la teat 6968 (1460).La fel cu eelalt letopiset. .Resfoind ~i ,,[storio, Tiirli-RomamNlti" tipa-

rita de G. Ioanld, (la fila 4) am gii.sit acesterand uri:

16

Radu-Vodii-cel--Frumos; acesta au . . f i i c n c t'mtituisiiree ot Tdnganu, ~i au domnit ani 15.lar ,,1storii le Domnilor Tarii Romdneftf,"

tipartte in ,,Magazinul isto ric p en tr u Dacia"(tomul I, fila 103) spun:

DOMNIA RADULUI-VODA.cEL-FRUMOS:Statut-au Damn Ra.dul Voda, in urma lui

Vladislav Vod&: Aeesta a u. facut ma.nastireaTanganul. .o lista a Domnilor Ungro- Vlahtet pastratii

Ia Academia Romana ~i pubttcata tntata O O I a.de regretatul meu amic AI. T. Dumitrescu inztarul "Seeolul" (dela 27 August 1906, pag.2, coloana I-a) ~i dupa aeea de d. N. Iorga lastarsitu! Iucrarii d-sale: ,,Faze sUfletevti #carti reprezentatioe la Romani" tiparit8. inanatele Aead. Romans (tom, 37 (1915) ne damal m,uUe amanunte ~i porecle ale acestorvoevost. .Lista este serisa de un oarecare Ceaus

soare, in 1719 pe vremea cand cansui eracopil de casa al eapichehalalel lrui Branco-veanu la Poarta "Steria vel capitan za cer-neti"in .aceasta lism la domnta lui Radu-ceI-

Frumos citrm:"Venit-au Radu-Voda-cel·Frumos, dom-

nit-au ani 18. Inzilele acestuia au luat TurcliTarigradul, filud leat 6961 (1453 exact) n.Copilul de casa, Oeaus Soare, at capiche-

haialei Steria d a g~it lui Badu-cel-Prumos18 ani de domnie, mal mult ell!3 ani! deceit1i dan Ietopisetile si cu 6 ani mat mult deeata domnit el ell adevarat.Intreb aq'um Domnitle-voastre, osardnicl

eititori, cttit-at-i bine aceste randuri pe carlbasitu-le-am, eu multa truda, despre DomniaRadulul-Voda-cel-Frumos in cele trel letopi-

sere?Giisit-ati oare, eeva eu privire la Bueure~ti?Nul! Despre Bnourest] nu se pomeneste nici

un cuvantl Din toate aceste marturn nuaflclm altceva decat ea Radu-cel-Fromos adomntt 15 ani in lac de 12, eli ar Ii pierit lateat 1460, (iucru oe nu se potrtveste cact ela domnit intre 1462-1474), $ I e a ar i1 facutmanasttrea T§.nganu1.Nici istoriografid. tiirigradeni Ducas ~iChal-

cocondylas, ale carer cromct sunt tipante incetatea nemteasca Bonn, nlei ienicerul sarbConstantinovici in amintirile sale (ttparite {i i

la noi in Arhiva Istorica 1), can' vorbescfoarte mult in deoseb; de Radu-Vodii..c,el-Fru-mos, nu pomenesc niei un cuvant de Bucu-restt,

Pecetea lui Radu eel Frumos(Dupa. St. Nlcolaescu "Documente Slavo ..Romane")

www.dacoromanica.ro





B U C U R E S T I I E R A U SCAUN D E D O M N I E•

PE VREMEA LUI R A D U -CEL- FRUMOS ?

Dar daca letopisetile cele rumanesti nu bi-nevoesc sa sene nimic in prrvinta aceasta,spunem ~i noi ca ~i Constantin Capitanulcarele a. sorts "lstoriile Domnilor 'l'jjrii~Ru-

nuinesti": "dupa asta Be cunoaste ce fel deoameni au fost Rumanti nostrt, care niei unlucru deplin n'au seris!" - ;;1 Ie liisam inpace. Ostenitu-m'am tnsa s a cercetez hrisoa-vele pe cart Ie-a dat Radu-voda-eel-Frumos,tn vremea domniel sale, asijderea ¢cele ceam putut afla pastrate in Arhioeie noastre, ~ieiirtile eele ell slove latinesti carl se afla intari straine, aducandu-le inainte Domnnlevoastre ~i pe ele sa marturisesc adevarul.Din Insemnarile pe cari mi le d B . i a r 8 . . < ; i

amtcul meu Stoica Nicolaescu, ale canu lu-crari istortce de paleoslavistiea sunt in des-tul de bine cunoscute, Radu-V0d.8.-cel-Fru-mos a fost fiul luiVlad marele voevod eelBdtran, poreclit .Dracul" (1433-1446), carea rnurtt in satul Balteni din judetul Ilfov,dupa cum gliisue~te un hrisov din' 3 Aprilie1534 al lui Vlad-Vintila Voevod.Radu-Voda-cel-Frumos oest e f ra te e r r Vlad

CiilugaruI, mort la 1496 (dupa letopisetul sir-l Jesc) ~i ingropat !in manastirea Glavacioc,cu Mircea, omorit la 1443 de Basarab si ellVlad-Tepee, ce a pierit lao Targov~te in'1476

de mana lui Laiot.DeJa Radu--cel-Frumos, cunoastem pana

acum mai multe hrtsoave si aceste hrisoavesunt datede dansu! din "Cetatea Bucuresti-lor", sau din "Bucure~ti". 'eel dintai hrisov slovenesc cunoscut p a n a

acum in care sunt pomenttl Bucure.;>tii esteacela dat de Radu-Voda-cel-Frumcs, Ia 30Mai 1464 din "Cetatea Bucurestilor" m a n a s -tirei Coziei pe care eJ 0 numeste "Il1A.nastil'ea

domniei m~ele': pentru mosia Sevestrenii ~icare se ana pastrat in (Arh. Statulu1).A cest tiriso» sloven esc p a n a la 0 dovadii

potrtvnica este eel dinUU act aomnesc, CU-

noscut panii acum. in care sunt pomeniti Bu-curesiii.

Vrea s a zicii arum 470 de ani Bucuresiii::unt pomeniti in aeiele domne'lii ale Voievo-zilor Tiirii-Romanesti.Al dotlea hrtsov dat de Radu-Voda-cel-Fru-

mos din Bucuresti este dela 10 Iulie 1464.Prill el intareste manastire! Tismana stapa-nire peste toate satele ~i mosiile eLDe acest hrisov pomeneste I ? i A1.steruiescu.

in lucrarea sa "Mfiniistirea Tismana" (edi~iaU (1903) fila 169).La I. Brezolanu: "Vechile lnstitutiuni ale

Romaniei" fila 237, hrisovul are data 20 luUe.Al trellea hnsov t1 aflam in condica rnanas-

tirei Snagovului, fila 3-5, pastraUi 1AAca-demia R o m . a n a . El este dat de Radu-Vode-cel-Frumos peste cinci lunl, la 28 Octombrie ace-Ias an 1464 din "Bueure~ti" manastrrei Sna-gOVUlUi. La 1. Brezoianu aCeia$t scrtere ffla238 hrisovul are leatul 1465 (6973) 28 Oct.

AI patrulea hrtsov se a.f la in condica rna-nastirsj Academiei Rornane, pachetul XI, ac-

tul 251. E dat de Radu-cel-Frurnos la 14 Oc-

tombrie 1465 din "Bucure$ti" manastirii

Coziei.Al 5-1ea hrisov se ana in condica manas-

tirei Cozia., I, fila 819, pastrata Ia Arhivelestatului, E dat de Radu-cel·Frurnos la 15 Ia-nuarie 1467 din "Cetatea Bucur~tilor" ma.-

niistirii Cozia.Al s-Iea hrisov e dat de Radu Ia 11 Iunie

1467 din "cetatea Bucuresti" catre Sibieninugandu-l s a . lase drum slobod prin orasullor slugel sale Mircea, ell tot neamul {ii averea

lui. Este publicat de I. Bogdan in "Relatiile'rarii Roma.n~ti eu Brasovul \,i 'fara Ungu-reasca' (1909), fila 327.Al 7~lea hrisov e dat la 18 Mai 1468 din

Bucuresti prin care tntareste lUi Dalban stapanire peste [umatate din muntele Andrianu.Al 8-lea hrisov e dat de Radu la 4 Februa-

rie 1469 din "Cetatea Bucuresti" tot catreBibieni ruganau-i s a petreaca pe sorut sauMihai pana Ia Pongracz Voevodul Ardealului(1. Bogdan: acelasi scriere .tim 328),

www.dacoromanica.ro





Al 9-1ea hrisov pastrat in "National Arhiv"al Sasilor din Sibil este scris pe limba lati-ncasca st este din 8 Noembrie 1469. In aeestnrisov se vorbeste despre 0 judecata a unuibrasovean eu un italian care judecata a fastin "Cetatea Bucurestilor" (adcastrum Boko-resth) de Ia~a fiind si Vorrncul Neagul. A-

cesta da dreptate brasoveanului, Hrisovuloste dat in "castro Bokoresth" adica in "Ceta-tea Bucnresti".Al lO-lea hrisov, este dat de Radu-eel-fru-

moo la 6 Martie 1470 din "Cetatea Bucuresti'pargarilor din Brasov, (1. Bogdan aeda*iscriere),

*SHirsitul domniei lui Radu-Voda-csl-Pt-u-

mos a fost turburat de ~tefan al Moldovei«arele .multe razboae au laeut ell Turcii, eliUngurii, cu Leasii, ell Tataril, eu Muntenll,spun .Lstoriite Domniior '['arii Rumonesti"pe cari le-arn pomenit mai sus ~i cari maispun despre f$tefan ea "era om nemultumitorbinelui ce au avut dela cirievas, precum a fii-cut $i cu Radu-Voda, Domnul Muntenesc, cdCU AJUTORUL LUI AU LUAT SCA{fNUL

MOLDOVEI" (,.Magazin Istoric pentru. Da-cia" tomul I, fila 104-105).La leat 1471 Stefan "au ruiicat riizbot a-

supra lui Radn". ~i s'au luptat la Saci undeRadu pierdu r.lzboiul ell multa paguba pentru

ai sat: "cii pe toti i-au tiiiat si toate stetunuites le-cu luat, sipre multi au prms vii s s pretoti i-au. taia t".Si iar s'au lovit Badul-Voda-cel-Frumos eu

Si.;fan al Moldovei la "Cursul Apei" (in judoR. Sarat).eu puvtre la aceasta lupta lata. cc aflam

In.Letopiseiut deia Bisiriia" tiparit de loanBogdan In"Crunicele inediie atingliloare deisioria Romanilor'" IH95 (fila 53-54):

"In anul 6981 (1472); luna lui Noembriein 8, Lunia, imparti $tefan Voevod osiireisale steagurile L a Milcov ~i pornirii din non,impreuna cu sasaro», asupra lui Rnc1ui 1)oe-rod si , incaertuuiu-se inir'o lOi la Iocu; ce sechiatna C?trsul Apei, se bdt'ura acolo pdndseara; tot asa si Vinerea $i SiimbCi.ia piinli

seara, adiea p a T I O . in 20 ale aceleasi Zuni. Sam-Vata spre Innninecii Uisa Radul voevod tooieale sale in taban! $i fugi cu toata osiirea inSCAUNUL sau numit DAMBOVITA.; in 23sosi Sieiom IJOCl'od eu toaiii ostirea sa si im-oresur« CETATEA D AM BO VITA; Rn.dul »o e-vorl Ju{/i in aceea,~i noapte din eetate; z n 24ale aceleeasi luni, intr'o Merc1Lri, luti $tefan1'oevod cetatea 8i intra intr'insa $i luti pedoamna lui Radul voevod $i pe filca lui. pesil/gum sa fiico., $i toate comorile bli .~itoatehai1!ele IU 1 $i toate steagurile lui; ~i petrccuac()la 3 zi.le in veselie $i apoi se mtoarse lascaunlll salt din S1tCeOva".

f ? i Urechia in eromea sa tiparita de MihailKogalniceanu in .,Cronicele Romaniei", (to-mul I, fila 158-159) spune:"La 24 Noemvric, Stefan Voda a dobdndit

"CET.o\TEA DAMBOVlTEI" $i a intrat in-

13

tr'ans«, si a luat pe Daamna Radului Voda, 1 } i

pe iiica-sa v otcnua, si-a luai-o sies! Doamnii,$i toatii averea lui. $i hainele lui cele scumpe,$i toate steaqurue lui 1} i aeolo s'a veselit treizile si s'a intors la Suceaua",Jar ,.Istoria Moldo-Romaniei" editia George

Ioanid 1858 fila 140 este si mai deslusitoare:Ea spune: ' ."Daca au sostt $tefan Voda la margtne,

Noemvne 8, autmparttt steagurile oastei salepre Milcov, : : ; i de ad s'au impreunat eu Radu-Voda, Joi intr'aeeastasl luna 18, la locul-ce se cniama Cursul apei, ~j dand razbo: vi-tejeste de amandoua pal'tHe, s'au batut accilopana in seara.: asijderea ~i vineri, ~i sambatatoata zioa pana in seara: iar noaptea spreDumrneca au lasat Radu-Voda toate ale sale

in tabara, ~i au fugit cu toata oastea sa, laseaunu; sau la Dambovita. Iar Stefan Vodas'au pornit dupa dansul e l l toata oastea sa, ~i,rntraceasta luna in 23 au inconiurat: cetateaDtimbovitei, l? i intr'acea noapte au fugit RaduVoda din cetate, lasand pe doarnna sa Maria~i pe mea sa Voikita si tot ee au avut, ?i s'audus la Turci, Iar $tefan Voda, mlercun 24 ale

aeestei tuni, au dobtindit cetaiea Ddmbovitasi au Iuat pre doamna Radului-Voda, f ? i prefilea-sa Voiehita au luat-o lui si Doamna sttoata avutia l U i si visterlite si vestmintele lui

cele scumpe, st toate steagurile lui, 9i acolos'au veselrt trei zile, ~i apoi s'au intors in sea-

unul sau la Suceava, dand lauda lui Durnne-zeu."lar pe Basarab-Voda l-au lasat domn in

tara Munteneasca si au domnit 0 luna. IarRadu Voda au nazutt la Turci, ca sa-I?i. poatascoate ajutor dela imparatul Turcllor $i sa-strescumpere domnia eu puterea lui. tar o!;}te-

fan Yodel daea au sosit la scaunu1 sau la Su-ceava, au trimis la craiul Iesesc sol, vestindde rasboiul ce au f:lent eli noroc in potrivaRadului-Voda, faUndu-se cli $i eetatea $i sea-unu; Dlimbovita C J U toata avutta ~i din preu-na t? i pre doamna lui ~i pe fiica sa t-au luat".

D. N. Iorga in scrierea sa .Jstoria lui Ste-

tan cel Mare" (1904) la fila 143 spune:,,~tefan se lua pe urmele lui, (Rtuiu-cel-Eru-

mos) si nu se opri decat inasntea cetatit de peDambovita a Bucurestilor. lntiirituriie cetiiii-lor munieue erau toarte slabe: un san; n o -1oios $i pari oiitut: unul Uingii altus", (Sub-

linierile sunt al~ noastre).Aceste spuse nu 5e potrivesc eu cele pe eari

Ie d3. regele Matei Corvin in seriSoarea sa tri-misa papei dela Roma in 1476 in care spunec a Bucurestti emu cetate intiiritii attit prillfelul aseztirii sale cdt $i prin me$le$ugul raz-boinic din aeele vremi.N, D. Popescu in lucrarea .sa "Schi(e din

via(a $i rezumat din faptele lui t;tejan eelMare, Domnul Moldovei" pubIicata in "Ca-lendarul pentru toti fii Romtiniei" 1904, vor-bind despre lupta de la Cursul apei, despre

fuga 1ui Radu cel Frumos spune cil acesta a

www.dacoromanica.ro





fugit impreuna ell sfaramaturiIeoastei sale in vremea nop~ii sprecetatea Dambovitei. localitaie demuit dispa'ruUi, care nu era Bucu-?'e{ltii cum ptetind un:ii ~i nici 0eetate situata inmarginea Targo-Vi:;;tet cum pretind altH, ct fue§teera 0 ceiate izolatli clliditii pe mar-(linea rtiului Dambovita, la vre unloc'de stramloare tare, cam pe Iamijloclil drumului dintre aman-dona capitale, . L a un lac ce azi'nu sepoate hotati cilci a pieritorice1trma; ehtar teln€"li1ie ztdurilor ce-tatii s'au rtsipit,In,tr.'o harm geografiea din vea-

cuI at 17-1ea-a lui Ion Bapt.,Ho~manna din Norimbe.rgae' intitu-lata: "Danubii Flumin'iSpars in-fima in qutlTransylvania, Wala-chia" Moldavia., Bulgaria", etc. estearatata itljos de Bucurestl, pe rna-lul Dambovitei 0 localitate eu nu-

mete Dombovi~a,Dar asa numita Dombov,i,za din

harts geografica a lui HomannoE'&te- .situata la mia:zli-zi de Bueu-

,re$ti ~i nu credem ca ax putea floea pe care 0 credea N.D. Po-pescu,Este msii de retinut minte c a . in

alte doua harti gool!;'raficetot ale

lui Homanno dinace~-ivreme,una inUitulatii Ucrania quae etterra Cosaceorum: cum vicinis Wa·taeniae, Moldaviaesi alta ImperiumTurcicum in Europa, Asia et Africa,DomboViza nu mat figilreaza ci

sunt menttonat; numai Bucurestt,cu numele de Bucherest,Din amiinuntele 'pe cart ni Ie dan

letopisi't;ele moldovenestt a D a m cii~tefana pornit, ell oastea lui la B

Noembrie 1472. ca nnpa, 12 zile seafla la Cursu; Apei unde 'l-a tntam-pinat Radu ..oel·Frtun.os en toataostirea lui. Lupta a tinut 3 ~ ~i3 noptt, s'au batut Joi 18. VineriJ9 $j Silmbatii 20, spre Dwnihica21 Ra,du-Voda paraseste tabara ~ifuge en oaatea.ce-i mai ramBse.se la Bucure\>tL

.Dela "Cursu! Apei" pana la Bucurestt sunt]60 de kUometri. Radu a facut acest drum in

noa.ptea de Sambati ~i ziua Dwnini.ca. Luni22 soseste in fata cet'iitti ~tefan . : ; ; i o Impre-soara. Noaptea de Lunt spre Marti (23) fi)tefanlull cetatea ~i int-rd tnt1'insa; A petrecut aiel

;3 zile, Joi 25, Vineri 26 ~iSambata 27 tar Du·rnineca pieca.

19

Stefan-eel-Mare(Dupi patrafil'ul dela Dohro'VaO

revenind inBucuresti d a Ia 16 Sept. 1473, dinacest oras, un hrisov prin care Intiire9te. IuiJupan :Mihalil . ,boiarinul domniet mele" 9tC iu lui SHU marele spatar Stanocinii in Eo-covel cumparata de la Damn, drept un caltureesc.Acest hrisov Sf' ·afIa in posesia d-lui O. D,

Florescu lSiesbe pornenit de d-sa, in lucrarea

"Divane Domnest! din Muntenia £ 1 1 . eecohual xv-tes: La fila 47,

Din hrisoavele arntntlte mai sUS si din celece ne-au povesttt ."Letopisetele moldovenestt"s'ar putea face duvadii ca, pe vremea lui Ra·

du-cel-Frumos, Bucurestll erau numltt 81 "ce-tatea Dambovite[" tar 'aceasta cetate' ridicatape malurtle Dambovit;ei bucnrestene - de ca-tre Vlad-Tepe~·Voda> dupa. toata putinta. >-

Dupa ce s'a potolit iocul luptelor tntre :;;te,..ian-eel-Mare ~i Radu.-Voda·cel~Frumos. l ? i du-pa plecarea Domnulut Moldovei din t a r a RatIu






20

St el an-ce l- \ ,1a re(Dupa desenul pictorulul Sava Hentia)

era «cum scaunul vremelnic de domnie al vo-evodulul Ungro-Vlahlei,Si mai face dovada cii era acum scaun de

domnie al Radului-Voda-cel-Frumos ~i faptulca Domnul tsi avea in Bucuresti avuttile si

steagurile I ? i tot neamul sau, cum spun Iet o -pisetele "toaUi (!.verea lui, ?i nameie lui celesCllmp'" si toate steagurile".S'ar mai putea face dovada di Bucurestit

erau atunci seaun de domnie ~i prin aceea eli

in aceasta cetate "ad castrum Bokorest" sta-tea I ? i mare le Vornic Neagu, logotatul drepta-tH. dupa cum sa va7ut din hrisovul dela 8 No-emvrie 1469 pastrat la "National Arhiv" alSasilor din SibiL

Iar urmatoarele randun pe cari Ie anam totin Ietopisetele moldovenesti intregesc celespuse mal sus despre "Cetatea Bucuresti".Din letopiset ut dela Bistrita:"In anut 7008(-1500) luna lui Mai in 11,

L11.niaraposii roaba lui Dumnezcu Maria Des-pina, Doamna Domnului Rad.ul Voevod, gos-podarul tarii muntenesti, care iusese adusiide ytetan voevod, cand au rost ruat cetateaDamboViitei; $i lIU inoropat-o eu cinste in md-uasiirea sa de la Putna; vecinica ei pomenire".Iar Simian Dascalul luand sttrea din acest

letoplset, 0 adaoga la cronica lui Urechia spu-nand:

.Jnir'acelos an, M,;.' ;"t'·. (in loc de Mai) s'aupristiivit Doamna Despina a Radul,ui Vodd,ce era robita de $tefan Vodii cand Iuase ceta-

tea Dambovita si cu cinste 0 au ingropat inmanastirea Putna",Toate aceste amanunte ar vent in ajutorul

acelei vecht condici care a facut parte din bi-blioteca lui Gr. N. Manu ~ipe care s'a spriji-nit Gion cand spune in "Istorta Bucurestilor"(fila 23) ea Radu-eel-Frumo:s a desciilicai.

Bueurestii ca scaunde tiomnie",

Pecetea lui Vlnd Tepes

(Dur- iis.otca Nicolaescu "Documente Slavo-Romane")

www.dacoromanica.ro





BUCURE$TII PE VREMEA LUI BASARAB-CEL-BATRAN

Nu trecusera nici cinci ani dupa cs $tefan-

eel-Mare :R impresurat oetatea Bucurestilorin 1471, pe vremea lui Radu-cel-Frumos, ~i eaa trebuit sa sufere 0 alta impresurare la 1476.Aceasta noua nenorocire care iovi Bucures-tii se datoreste regelui Ungariei, Matei Cor-vin. EI voia s a dea domnia Tarii RomEmesti

lui Vlad-Voda-Tepe~. ' ,Trimise deci oaste din destul ~i pe $tefan

Bathory, voevodul Ardealului care, Impreuna

ell Vlad-Voda-Tepes, porni spre tara. Pe dealta parte trim.ise cuvant lui $tefan eel Mareal Moldovei sa vie in ajutorul lui Vlad-Tepes.

Din amanuntele pe can le g.lf,im in episto-lele cele Iatinesbi ale lui Matei Corvin (publi-

cate de C. Exarcu in ,,~tefan eel Mare, tiocu-mente descoperite z n arniuete Venetiei") ~i incele Italienestt ale lui Giustiniano Cavitello(publicate de d. N. Iorga in "Aete $i fragmen-te" 1897 III), din acea vreme ~i, din marburi-He celor ee au Iuat parte la acessta noua im-presurare. a eetattl Bucure:;;ti,_ ~e__detp.il e.a,

atat prin loeul pe care a fost eIadlta cat $1 prmmestesugul razbolnic al acelor vremi, a fost 0cf'-tate de ssama.

Ce intindere avea pe aeea vremefat a de tntinderea de azi a Bucu-restilor ?Se marginea pe atunci intre

Damboviva lncepand din ealea Va-earesti (Jlgnlta) p a n a la podul deazi al tnserrcu stantuiui spmuon-Vechi. Se intindea dincolo de bi-

seriea Sfanta Vineri a lui Aga Nitapima peste bulevardul de azi alDomn.tei, pe unde eurgea un raumititel numit, mai in urrna, Bu-

cureeiioara si care rau mititel lnce-pea din gradina numita azi Icoana,trj€.1eea prin Iocurtle Siipunarilor,

Scaunelor- Veehi, veectuia- Veche,varsandu-se in Dllmbovlti1·Cuprtndea intinderea de p a -

mant pe care azi 0 strabate Dam-bovita Ia mtaza-si, strazile Mircea-

Vodii, calea Calara~i, Mantuleasala apus,' bulevardul Acade~tei .18:mlaza-noapte 51 calea Vlctoflelpana in Dambovita la rasarrt,

o intindere foarte mica, nici cat 0 "vopsea"

din eele cinei pe cari le-a avut Bucurestit odi-nioara,

*Pe vremea cand ostile lui Matei Corvin, se

eobortra in tara ca sa. cuprmda scaunul TariiRomanesti, pentru Vlad Voda Tepe~, dornneala Bucuresti Laiot Basarab eel Batrau.EI a domnit de doua on: odata la 1474-

1476 si a doua oara dela 1477-1479.Intaia oars a luat domnia dupa Radu Voda

eel Frumos si aceasta domnie a luat-o eu a-jutor dela Tu.rci.tmparatea atunei la Tarigrad sultanul Mo-

hamed al doilea poreclit Cuceritorul, fiindeaeueerise Tarigradul dela Greet ~i desnintaseImparatia lor. Puterea Osmanil'or era mare, inaeele vremnri, incat nimeni nu putea sa-i steaimpotriva. Asttel Laiot Basarab, un biet dom-niter a1 unet ~an mici, fihii multe resurse, a

trebuit sa fie fa~a de Turci, daea nu supus, eelputin foarte binevoitor si s a faea tot ee ei po-runcaau. Asa deslusim noi pricina pentru eare

Bucure.,t i i(DUPa. 0 vecne gravura germana: PTOllpel.t (tilT Stadt Bucare3t)

www.dacoromanica.ro





Bn'ii\rab-cel-Biitrnn(Dupa ztdurtle mAnastlrll HQrez. Bul, Com...lstorlce)

a fost sllit s a ia parte Ia lupta dela RasbOeni,impotriva lui $t.efan eel Mare ~i dupa aeeeasa mchine Tara Turollor.Matei. Corvin vazand prime] dia turceasca a

cautat sa-I pue stavi1ii, S a goneascape Basa-rab eel Batran, omul turcilorst s a pue in 10-cul lul lin ba..rbat de credinta. Atunci hotiiri

sa dea domnla larH Romane~ti lui Vlad V o d a+€pe-,?"cal'ese afla de mUltS . vremeln Ungaria,

Pe la o 8 Noembrie din leat 1476, ~tefan Ea-

ttlOry ~l Vlad Voda Tepel? , impreuna ell ol?ttieregale erau 1a TargoYil?te, iar 1 a 11 Noembrieajunsesera in apropierea ·ceUi. t i i Bueurestilor

ell gand , sa 0 bataoCetatea, dupa spusa chiar a regelul Matei

Corvin care vorbeste despre dansa mtr'o epts-

tone trimisa Papei dela Roma era irtta,ntliatat de mana omeneasca cat si de situatia lo-cului undese afla. ,. ,

Itallanul Giustiniano Cav: i teUo spune c a ce-tatea avea intari'ri din destut, multe uneltede, razboi l? i munitiuni, 0 multime de oorturinespus de rrumoase, in care sala,91uiau o9teniiturd sl cei ai lui Basarab eel Batran, multicalareti 9i un numar indestuIator de camile . .

22

09tile regale ale lui Mate!. Corvin ajungind

in fata cetatii se ~f'Zara in partea cea despreapus, Dupa trad!itia bucuresteana, pastrata inamintirile colonelului Dlmltrte Papazoglu,(,,1st. fond. ora~1tlui Bucuresti") aeesteosti autiiba,!'it dincolo deaeel rau mititel, nurnrt B'u-curestioarn, pe Iocul unde azi se intind rna-halaleleLucaci" .M:antuleasa, Scaunele vechi,Babiste.

: a a . 'spune : "Pe margtnea acestei ape a fostasezata tabara lui ~tefan Bathory la anulJ 47'6".

Stirea a luat-o dansul din cronlca lui Gheor-ghe Smcal (tomul a:l 2-1ea)_nih acest lag-ilr al ostmlor regale de Ianga

Bueuresti, I?.tefan Bathory trimlte 13. 11 Noem-brie 1476 0 serisoare magistratilor din Sibilin care spune:!leU ajutorullui Dumnezeu: am alungrit din

tara romaneasca pe vicZea.nul Basarat), iar ceamoi mare parte din tara lui este. in mdinilenoastre, Jiindcii toti boeTii sunt eu noi, afar~de doi, care {:i acestia cor veni in curd,nd. $ 1

asaintlirind Ttirgovi$"te, ne-am indreptat spre

Bucuresta de care suntem aproape" . ..Parte din boerii lui Laiot Basarab au fost

si in dlvanurile lui Radu eel Frumos. Din pu-tinele hrisoave ce cunoastem de pe vremea lui

Basarab, anam pe urmatorid b O i " . . r i : DragomirManev, Cazan Sahacov, Neagoe Borcev, Ma-'nea Negrul $i Horga. Acestta n'au titluri in a-ceste hrtsoave, El au fost si in divanul lui Radueel Frumos Urmeaza cei'lal:t.i eu titlurile lor:

vornicul D a n , Iogofatul T u d o r ( 8 . fast ~i pevremea lui R'adu eel Frumos), stolnteul Dra-

gemir, vistlerul Badea, spatarul Draghici, co-misul Manea, ~tratol'niclJIDimitrie Ghizda-va:;, stolnlcul Piper ~i portarul Carstian. (Lis-tele boertlor Bunt pubUcate in lucr!Uea d-Int

G, D. Florescu "Divane domnestt d~n M:unte-n ia in secol ,1tZ a Z XV- lea)_In vremea in care ostile lui Ma.tei Corvin

se aflau in fata eetatiiBucure~ti, sosira ~iostenii lui Stefan eel Mare.,

*Da.r oatranul Basarab luase de veste, sta-

fetele Ii adusera 1}tillt;J:a Ga:rargo~tea a footIuata. de Vlad Voda 'l,:'epe~:¢~tefan Bathory

Peeetea lui Villd Tepe~

(Dupe. v. P, Niisturel "Nova Plantatlo")

www.dacoromanica.ro





precum si mersul inainte al ostirii lor sprecetatea Dambovit.ii.

Luase el masurt de aparare au ba? Ama-mmte n'avem. Din scrisortle regelut MateiafHim ca Basarab esi din cetate ~i Impreunaeu boerii sai credrnciosi se retrasera spremi::i,za-zi, la Dunare, 'Strejarii din eetate, dupa plecarea voevo-

dului lor, deschisera portrle i? i vrand-nevr and,

se tncninara lui Vlad Voda Tepe9 'Matei Corvin, in eptstola trtmisa Papei dela

Rorna in anul 1476 spune despreimpresura-rea Bucurestllor:"Dupa ruga rusinoasa a Imparatului tur-

cesc din Moldova, una din ostirtle mete pe careo aveam impotriva lui, inainte de a vent voe-vodul Moldovei, n a v a l i asupra lui Basarab,voevodul 'farn Romanesti, care avea oaste tur-cease! cum si mai multi ostasi stranst pesteDunare, innumar cam de 180.000 . ; ; i t-a alun-gat pe numitul Basarab oastea mea, batan-du-l asa in cat putini s'au mantuit sau n'aurost omoritl

.Basarab, dupa fuga lui . ; ; i pierderea sufe-rita, s'a inchis intr'o cetate care se afla in

acea tara, intarita eu mestesug : ; ; i de natura.Sjm~ind m s a ca-l urmariau de aproape c a p i-tarui mei, a fugi t pe ascuns din ea . ; ; i s'a ada-postit in tara turceasca...Oastea mea, tnsa, care era cam de 60.000

oameni, a Irnpresurat, indata acea cetate . ; ; i inputme aile a luat-o l?i, astfel, batand pe Basa-rab, a pus stapanire pe acea t.ara, prm caretureii aveau drum slobod in Moldova ! 1 i Vlad,capitanul meu, barbat Intru toate dusmanturcilor st tare razboinlc, din vomta mea, atost prlmit voevod de loeuitorii aeestei tari".~tefan eel Mare, i:ntr'o epistola dela 8 Mai

1477 'trimisa prin loan Tamblac, Venetiei, in-tare~te si dfmsul cele spuse de regele Mat:ei:"M'am dus eu dintr'o parte, spune dansul,

iar capttanul regelut din eealalta parte : ; ; i , u-nindu-ne, am pus in domnie pe Vlad 'fepe.!?".Aceste doua scnson sunt npante in iucra-

-~~~'. -~ ~---:;_:>'-~:....--...~ ra" -~~;::-,- ::.~.~.~

. . . . : : = . - -

Targovi~te

(DUP3. 0gravurii germanj, din 1595)

2 3

Vll. ld- Tel)e~(Dupa 0 xtlogratte din 1480 Din cartes ,.Vandeme quadem Thirane Dracole" publicat de Con-stantin I, Karadja in. scrrerea e-sate: ..rncuna-bulele povestlnd despre cruzimele lui Vlad-1'epe~"

Cluj 1931)

rea lui C. Exarcu: ,,~tefan eel Mare", docu-mente descoperite in Arhivele Venetiei",In scrierea sa "VIad Tepe~", I. Bogdan

spune:,.,Laiota Basarab se mat tinea la 11 Ncembrie

in eetatea Dambovite; (Bucuresti) pe care 0

parasi dupa doua saptaman] ~i fugi peste Du-nare."EI a parasit-e mai Inamte ca ea s a fie in-

conjurata de trupele mamtce ~1a 0 asedla ~lbate in regula cum s'a intamplat imediatdupa fuga sa; negresit el a fugit speriat demultimea ostilor dusmane ce se apropiau din

dam parti de Bucuresti . ; ; i s a pregatea sa-:ineonjoare .

.,EI a parasit cetatea Dambovitei fara samai astept€> norocul unei batalit, a treeut Du-narea, s'a dus la turci ca sa le ceara ajutoaresi a asteptat intre ei sa vie timpuri mai prin-cioase care sa-i redea tronul pierdut".

Parcalabul Carstian din Targovi:;;t€, ornullui Vlad Veda Tepes, spune 1ntr'o scnsoare

care se afla la blbHoteca Academiei Roman€'(in copie), ci t Bucurestii au fost cucerlti In-tr'o Sambiita, la 16 Nocmbrie 1476.Din aratartle de mat sus arlam ca pe vre-

mea lui l.aiot Basarab eel Batdm, Bucuresttierau cetate inLaritii atat prin felul ~zi:triisale cat ! i l i prirt mestesugul razboinic din aeelevr€mi.

Au trebuit 15 zue ca s a fie impresurata ~iluata de ostirea unui rege puternie ca, MateiCorvin ~i a unor voevozi ca Vlad si :;;tefan.






24

S te ran - cel-M are

(DtlpA.evanghella dela VorOriet)

www.dacoromanica.ro





DE CINE A FOST CLAD ITA BISERICA "CURTEA VECHE"

Pe strada care, in veacul at 17-1ea, se nu-mea "Ulita ce tiuce spre Poarta de Sus a curtiiaomnestr' l1icare, In veacul al 18-lea, is'aspus ultta Istuxuilor (aiel erau pe acea vremedughenile negutatorilor bucuresteni carl des-faceall i~lice), iar mai tarziu ulita Prantu-zeasoi (azi str. Carol I), colt eu str. $epcari-lor, avand la spate le et cea de acum "Pia~a denon", se ridica Biserica "Curtea Veehe" penedrept numiiii biserica Sfantului Anton.Deoarece despre aceasta btsertca s'a scris

foarte mult, dar tot ce s'a scris este grefit,vom cauta s a deslusirn cum, cand = ? i de cinea fost clactita.Incepem ell pisania biserieei care se afla

deasupra u~ii de intrare. Ea glasueste asa:"Aceastii s!anUi v i dumnezeiascii biserieii,

unde se cinsteste hramul Blagovevtenii preasliivitei Niisciitoare de Dumnezeu v i pururearectoaret Mariei din TEMELIA EI IASTE ZI-

DIT A DE BATRANU LMIRCEA VODA, $1 INURM A DE FIU-SAU I 'PATRA$CU-VODA, CUFRA'fII SAl RADU $1MIRCEA - CEL-TANARAU INFRUMUSETAT$1 0 AU ZUGRAVIT".Aceasta pisanie a f a -

cut multa vorba la is-

toriografii nostrl, carin'aveau atunei la in-dem~na isvoare istoricespre a identifiea per-soanele pomenite tn-

tr'ansa. Acest; istorio-grafi citind randurile"DIN TEMELIA EIIASTE ZIDITA DE BA-TRANUL MIRCEA-

VODA" si-an Inchlpuitea acest Mircea- Vodaeste eel pe care croni-

cele ~ariiUnumesc "eel-batran din (1386-1418).

f} i odata prim ita dedan~ii ca buna aceasta

ipoteza s'a brodat in jurul ei 0 seama de lu-.crurl neadevarate.Buna oara, s'a spus: Mireea eel Batran este

intemeietorul orasului Bucuresti: aansul pe-trecea vara ta Ta.rgo~te ~i iarna la Bucu-

resti; a facut curtd domnesti l 1 i bale d~m-neasca: a adus oasele :unor ostast morti laGiurgiu = ? i le-a ingropat la bisericura s p u s aa lui Bueur ~i alte asemenea lucruri neinte-meiate.In capitolul : ,.Bucure$tii tost-au ei pe vre-

mea lui Mircea eel Biiirtin" din aceastsscriere am aratat ca spuseie acestea nu seintemelaza pe niei un isvor istoric.

*ot asa ~i ell biseriea "Curtea Veche" pusain seama lui Mircea-eel-Batran din 1386.

Chestia sm altfel ~i 0 vom lamurt, noi euhrisoavele ce ne stau la indemana.

Biserica "Curtea Veche= in anul 1909(Colectla D. Caselll)

www.dacoromanica.ro





26

anul dar n'a ispra-It-o. Ea a fast 1nfru-iusetata I? i zugravitaie iiii sal: Petru, Radu

Ii Mircea.

Ch iP u rt 1e acestordomni sunt zug'ravitepe zldurile rnanastjriiSnagov.

L u c r u 1 acesta ni-l

face cunoscut Alexan-dru Odobescu in stu-diul sau "Cateva areIa Snagov" care se g · . a -

seste in Scrierile sale li-terare si istorice (i887)tornul I, filele 413-416.lat.a ce spune dan-

. 5 1 , l I :

"Cuno~tintele noas-

tre genealogtce asupradomniIor pamanteni. nsisunt 'inca acum destulde intinse si de Iiimu-

rite ca s a ne putem explica gruparea 9iIiliatiunea deosebitelor chtpuri ce se repro-due cu Identltate pe eel dot peretf, S a nernultumim deocamdata a Ie enumara in or-dmea in care se ana ?i poate cd t:impul v~varsa asupra lor rmai multii lumina,".Ayea mutta dreptate Odobeseu caud vorbea

asa In 1862. Timpul, prin descopenrea unorhrtsoave necunoscute atunct, a varsat, dupa

~o de ani, lumina depllna,f ? i mal departe Odobescu spune,:

"Pe portiunea din d:reapta zidulul din 'ho-ra, este mal intal, Neagoe Basarab en fiulsau Teodosie Voevod, Aliituri cu dansul sta.10 Mireea Voevod, ~i amandoitin, ca ctito;·i,btseriea pe palme, Acest Mireea nu e dar eelBlitran ci poa te M ircea (CiOba.n ul? )" .

Se Indoia~i Odobeseu, eu toate c a n'aveala inderuanii alte isvoare, cii acest Mircea ar

:f1 fest eel din 1386 cl spune di poate esteMircea Ctobanul, Daca ar fi avut hrtsoavelepe cad le-am eercetat noi ar fi vazut eli 'inndevci1 ' el esie Mircea Ciobanul st nu Mirceadin 1386. ., .

f ? i rnai spune Odobeseu:"De partea .stanga a usei, sta 10 PetrU-Voe-

vod .. Ui.nga dansul sta. un tanar 10 R(1du-Voevod s'apot altul, ! ? i rna] mie de talte, 10Mircea Voevod. In sfa.r~it. la margine este

ehipul Doamne] Chiajna".Din cele de mat sus se vede 1impede c a 1a

Snag:ov sunt zugraviti. cei patru .domniiori.

pornenitl in pisania dela biserIca "CurteaVeche" .<;1carI .sunt Mireea Vada Ciobanul,.

in pisanle numit ~,biitd.nul"~i fiii se i Petru-cei-tanar, in plsanie nuni.it ·patra~cu-Voctii,P..adu-Vocta ~i Mircea-Voda, .in pisanle numi t"cel tanar" ca sa fie deosebit de parintele sa.ucare se numea ~i el Mircea,

Bi-erioa "ClIrt.t>o Vecbe" §i l)iolo din jurul ei in 1861

Dar lnaints de toate trebue s a spunem c apisanta esie hotiutdoere. Ea spune adevarul,t se spune lui Mircea in pisanie blitranul casa tie deosebit de fiul sau numrtst el in pi-sanie tot 'Mircea in59. eel t.dniir.~i plsanla spune si mal respicat: biserica

Curtea-Veche "PIN TEMELIIA EI IASTEZIDIT.l DE BATRA NUL MIRCEA-VODA, S1IN URM", DE FIU-S,",U P;\.TRA$CU-vonA,

CU FHA-TII SEI RADU ~I MIRCEA-CEL-TA-NAR AU INFRUMUSETAT ~I 0 AU ZUGR\-

VIT"'..Acum sa vedem cine sunt acestl patru dom-

nibori, Amammte in aceasta privint;a le ga:-sim in .Documente slavo-romane cu privirela telcrtiiJe riirii Ronuineet; ~i Moldovei C 1I

Atdeallll in sec. XV~i XVI" (1905) ~i in stu-diu} "Petru t'{;Jaa.-cel~Tdnar ~i Peitru Voda;';:chioplll" (19J5), amandoua lucrar] datoritc

cunoscutuluJ paleograf I ? i slavist St .. NicoIa~€'sCu.Batranul Mlrcea-Voda, din ptsanie, nu este

altcineva deeat Mircea-Voda-.Ciobauul, fiullui Radu-Voda-cel-Mare (1406-1508) ~i nepo-

tul lui Vlad-Voda Calugarul, Iar Patr~cu~Voda, numit in hriscave ~i Pet1'u-Voda eel Xii-

nar, Radu si Mircea-cel-Tanar sunt fii sei.Mircea-Voda Ciobanwa avut de sotie peDoamna Chia:jna.

In hrisovul dela25 Ianuarie 156BPatrascu-Voda numtt st Petru Voda eel Tdnar (1559~1568) spune Insusl cs. Mjrcea Ciobanul estepiirintele domniei mele ~i e R Doarnna Chiaj-na este "mama domniei mele".

EI a fost contundat de oronicarii nostri euPetru-voda ~ddopul care n'a domnit in ,(araRom4neascii· ci numai in Moldova.Din pisania bisericii mai aflam ea biserica

Curtea Veche a foat ridicata de Mircea Cio-

www.dacoromanica.ro





Din lipsa de isvoare istorlce msa OdobescuIncurca ·persoanele 0$1spune c a Petru-Voda-celzugriivit Ia Snag OV, este Petru-Yotia-Schio-puL . Am ararat mai sus cii Petru-cel-Tanar,trul GiabanUlui, a rost contundat ell oman l-mul ssu care a domnit in Moldova. Daca Odo-bescu ar fi avut hrfsoavele cele deslusitoare pecari Ie-arn amintit aict ar ii vaaut c a acestPetru sf ell featii set Radu ojiiMircea au fasttectoru Ciobanului, Dar atunci cine este Pe-tru-voda-schtopul. El este fiul unui alt Mir-cea care a fost Ia randul sau fiul lui Millnea-Voda-oel~Rau (1508-1510). Acest Mircea afoot §i el co-regent impreuna eu tatal sauMihnea (1508-1510) ~i mat tarztu preten-dent In dorrmie in 1521. Din prterna ca a-mandoi atat Mireea Ciobanul cat I)i Mirceaal lui Mihnea aveau iaoelas nume s'a produsacea incurcatura rstonca care l~a faeut ~i peOdobescu sa spuna: "De aceta in zadar nevom sili a lumina ehestiunl asupra carora lip-sese acum orice date pozitive".Istoi icul ~inc.ai. dupa tsvoarele citate de

dansul l?i cari sunt "Anonimul romaneec" ~i

Engel "Ge-schtchte der Wallachey'~, spune cf\.PE' zidurile bisertoti Curtea Veche se aflau la1553 zugriiviti trei Mircea. Chipurile acestea8z'i nu mai sunt, asa ci'i asupra lor nu putemsa ne spunern cuvantul, ...Lusnd insa de bune cele de mat sus Gion

in "Istona Bucnrestilor" se ineurca ~i d a n s 1 . . uin. afirmari greslte ..El spune:

"Doi dlntr'acestd Mircea au fost Domni:Mireea-cel-Batran ~t Mircea Voda Giobanul;eel dealtreilea fast-a untrate de Domn, dincad ID1Uti s'au numit Mircea. insecolul XV ~iIn seeoiui XVI? 01'1 cum ar fi, tret Mircea,zugraviti pe paretil singurei bisertci care seatla in s€colul al XVI in ourtea Domneasca,

intareste afirmatia ace-lora cad au sustinutcit Mlrcea eel Bahan,Hicu la Bucuresti, intre1400 si 1418 Cur t e ~DOnu:leasca si .deci Biserlca", .. Nu vedem de lac s:

intareasca afirmatia acetera .cari au sustinucele spuse de Gion,' cac)cum am dovedlt Mlr-cea biitrdnu~ nu esteMirc€a eel din 1400 eiMircea Ciobanul din

1545, Iar cellalt Mirceanumit eel tanar in pi-sante este rtui C1oba-rmlui, In ce priveste peal treUea Mircea, >dupaspusele lui Engel, aieltrebue sa fie 0greseala,Istoriografu!neam~ tre-bue sa-l fi confundateu eeilaltifii ai Clo-banului, . Pet r e sau

Radu.

Feeiorli lui Mircea Ciobanul:DIn manastirea sn.agovuhI1 (N. Iorga.: DomnURomani dupa portrete ~iirasce contemperene)

$1 Pavel din Alep, acela care a foot pr!ntii~

rile rornanestt 'intre anti 1654 - ? i 1655 /? 1 carea lasat 0 povesttre despre cele ce a vazut inBucuresti, cunoscuta ell numele de ."Travelsof Macari'Us Palria1·c!1.. O f A n _ t tocn:, (I83~).,spune c a Mirtaja VOl1!oda (Mll,"cea), ~adztvtlVo;voda, (Radu), Basaraba VOlVOda sr PetrosVoivoda (Petru) au zldit manastir~a Suago-

vului.Acestl vcevozi. dupa cum :;;tim, sunt Mir-

cea Ciobannl : ; ; i til set.Despre aceasta biserica vorbeste 8 1 . . d..G. ?

Florescu In lucrarea d-sale"Planun inedite

ale Bucurestilor Lastar~itul veacului aI18-lea"tiparita in R e 1 . 1 i s t a Fundatiilor Regale (1 Mar-

tie 1934).Spune d-sa: "Actuala inscrIpl.ie - adiei cea

pusa de vre un preot nepriceput ~i neeunos-cater al cronologiei Domnilor ~arli I)i aceasta

Biserica "Curiea Veche" in anul 1856(Oolectia Academiel Romane)

www.dacoromanica.ro





Petru-eel ..Tiinut sau Piitraseu- Vodu

Din manasttrea Sna~ov IN. Iorga: Domnll Romii.nidupaportrete .,1 fresce contemporane)

in domnia de scurta durata a lui Stefan Can-

tacuzino - aminteste ca prim ctitorpe unM.ircea "cel biitran" 91cu fiul sau Patraseu ~i

rratii acestuia din urma: Radu . ; ; i Mirceataniirul ('?)".

Hrisoavele sunt hotaritoa,re. Ele nu pot fidesminttte, Ne deslusesc pe deplin cine suntcLltorii bisericii: MIRCEA CIOBANUL 1:;)1CU'F'1I SEl PXTRA~CU, RADD sr MIRCEA.Maj spune d. O. D. Florescu c a . afara de

Patrascu - in dornnie numrt Petru "cel T a -nar", contundat cu Petru Schi.opul - ceilaltt

doi Radu ~i Mireea n'au domnit ct au rnurrttmerl. Lucrul acesta n'are de aface: daca aumurit sau nu tineri. Ceace trebue retinut, a-

minte este di, domnind sau nu, dan~ii suntlIotvoei1 precum it vedem trecuu pe zidurnemanasttn; Snagovului ~i precum i numeste~l Pavel din Alep. Tltlul acesta de Voevod t-aupurtat iotdeauna fii sau Irati? u:nui DOMN

At r,TRll·ROMINE~Tl CHIAR DAC,r EIN'AU DOMNIT.

lata: ma! multe scrisori domnestl in care f'e-cloril ~i fratii. de Damn au pm tat titlul deVoevozi desi n'au domnit niei odata:

Marco, Jectorul lui Petru Voevod trimite 0scrisoare [udetulut ~i celor 12 PQ,rgari din

Brasov $1 sa iscaleste asa: ,,10 M U 1'CO V o e v o ddin mila lui Dumnezeu: Damn Toman". Plsa-nia dela Tismana !:'i cea dela Mislsa n nu-

2 8

mesc pe Marco de asernenea voevod. ~tim citMarco n 'a domnit.Slovele de pe lespedea de mormant a Doam ..

riel Erina, fata lui MUo!:',g"lasuesc ca ea "aufast fata reposatului 10 Milo~ Voevod. $timiara~i cil Milo~ n'a 'domnit peste Tara Roma-

neasca,Tot asast Ieciorii Ciobanulul: Hitl'a~cu, Ra-

du ~iMircea, ehiar daea unii din ei n'au dom-nit, au purtat insa titlul de Voevod. Era undrept at neamului domnitor. Precurn az; re -ciorilor unui Rege 1i se spune Alteta RegaHi,tot asa in vechime tn Tara Rornaneasca, fe-erorti unui Dornn aveau drept la ti.tlul de

Voe : v o d .Aceste hrisoave sunt pubUcate de d-I StOica

Nicolaescu in lucrarea d-sale amintita malsus: .Documen te slavo-romane" .Ramane deci bine hotarit ca Biser ica Curtea

Veche A FOST DIN TEMELIA EI ZIDIT X DEMIRCEA CIOBANUL 81 IN URMA FII~SEIP.\TRASCU, HADU Sl MIRCEA VOEVOZI AUINFRUMUSE1'AT-O '~I AU ZUGRJ\VrT~O.

Biserlea ,.Curtea Veche"(In 1935, din colec~ia d-Iui Fani M1halcescu)

www.dacoromanica.ro





MAHALAUA 51 BISERICA DOBROTEASA.

In brisoave n'am dat niciodata de dansa lAcum 136 de ani, in 1798, s'a raeut cea din-tih catagrane, pe care 0 eunoastem.ia maha-lalelor bueurestene, Aceasta eatagrafie am g a -sit-e in manuscnsele Academiel Romane ~i

are urmatorul titlu: "CatagrajiCL palitiei (a-d i c a a orasului, cact in Iimba greaca politiavrea s a spuna oras) Bucure~t'ilor ce s'au /acuti« 1798",In aceasta catagrafie Bucuresti! erau tm -

palii1i incmct plfu?i ~i anume: plasa Targu-lui, Gorganului, Brostenilor, TiirguIui-de-A-fara ~i Mogosoaiei.Mahalaua Dobroteasa facea parte din pla-

sa Brosteni sl avea 102 case,Lt.-colon'f3i Dim. lPa~a~oglu in lalcatuirea

sa de amtnttn pe care t-a pus titlUl "Jstoriafondiirii ora$ului Buc'Ure~ti'" (1891) Ia filele6 ~1 " 1 credea ca mahalaua ~i biserica Dobro-teasa erau cele m at vecht din Bucurestt, Mar-halagiu din partea Iocului, caci locuia pe untacare azi it poarta numeie, a vrut sa dea maha-lalei sale 0 importanta pe care nict odata n'aavut-o aceasta mahala.Cu multe amanunte care de almintrelsa

nu se lntemeiau pe nici un izvor isteric spuneell unul din boer1i din neamul Nasturell, pecare it boteaza eu numele de Enric (?) can-tfmd sa racaobiseticii a gasit eel mai rru-rnos Inc dealul stang al Dambovitei (unde

spune dan sul era veehiuI Pinum). Pe acel

deal a zidit blserica cu hramul Bunei-Vesttri,pe mosia lui Buga. Bisenca este pan a in ziuade a.zi si se numeste biserica Dobroteasa, ca-re pe romaneste vrea s a spuna "bunii patrie".De atune; s'a numit locul acela Dobroteasa.Dansul mal spune, fara sa aduca insa ca

dovada nici o miirturie istorica, ca. aceasta b:-serica este cea dintlil tnsenca din BuC'!.tresN!$ i eli orasul Bucuresti 'i'.ncepea pe acea vreme- (care vreme? caci nu pomeneste nici unleat) - din mahalaua Dobroteasa,Generalul P. V. Nastw'el care a sorts in I,Re-

vista peaim: tstorie, Arheologie ~i Filologie"

(vol, X. 1909) 0 lucrare despre obar~ia boeri-lor Nastureli. amintind spusele lui DimitriePapazoglu, gla~ue~te:

"ea proprietar IIImaha1aua Dobroteasa ti-neatoarte rnult s a faca cinste suburbiet incare locuta, aratand-o ca cea mat veche dinorasul Bucuresti. De act basmul ell zidireabisericei Dobroteasa pela 1.450pe "mo~ia lui

Buga" ~i pe Enrih = Here =Heresti.Nearnul Nasturelilor dest a loeuit prin a-

ceste locuri, generalul P. v, Nasturel nu d a inaminttta lucrare a sa din citata revtsta, niciun amanunt despre mahalaua Dobroteasa.Daca noi am prtml drept bune spusele colo-

nelului Papazoglu c a biserica Dobroteasa a fost

cea dintai btsenca din Bucurestt ar trebui caea sa fi fast ridica ta pe vremea sau putln mat

M aioru l D im . P apo2.og I,uIDupi Utografia d-nei tosenna Bleltz 1868)

www.dacoromanica.ro





30

Blserica Dohroteasn

tDupa tabloulplctorulul AI. Phoebus din eolectia D. Casellr)

tarzru, atunct cand s'au statorntcrt hotareleBucurestilor.

Am amirrtit insa ca atune! cand Mircea~Vo-d a Ciobanul a statornicit aceste hotare pe 1a1546, Bucurestii nu erau i n c a locuiti p a n a la

,.dealul stang' al Dambovitei" unde s'a zidit- nu pe vrernea in care spune Dim. Papazo-g :Ju ct mult rna: tarziu peste doua veacuri, -btserica Dobroteasa,lata aeum pe ce ne Intemeiam spusele noa-

stre, Ele se intemeiaza pe hrisoave ~i pisanuale bisericilor, Despre un planal Bucurestilorpe acea vreme ca sa ne rpu tem caIau2'i nupoate fi verba, eel dtnta: plan al Bucurc$ti-lor s'afacut Ia 1781.si deslustm:Pe la siarl?itul veacttlui al 16-1eaundo azi

este "Baratia" incepea un drum care treceaprln rata blsericel de azt "Sr!1nta Vineri-He-rascasi ducea spre malul stang al Darnbovt-tel tocmai acolo unde a foot ridicata la 1730

biserica Dobroteasa care, atunci cand pome-nim. de acest drum, ea nu fiin~a.Drumul care incepea acolo unde azt este

"Baratia" se numea titit« mare care merge taS6.rbi sau UUta mare care vine dela Sur-bi. Azii-a luat locul, ell mici schimbari, in mersul ei,calea Vacaresti.. In eel dintai plan al orasului Bucuresti pecare n gastm in cartea sasUlui Franz lose!Sulzer. din 1781, intitula ta "Geschich te destransalpinlsche Daeiens", Ulita mare care-merge ~a Sa.rbi nu prea este bine deslu~ita,insa ea fiinta cacl 0 aflam la 1789intr'ull altplan at orasulut,Cea dtntat biserica pe care 0 intalnim pe a~

ceasta ulita este aeeea pe care a ridica la 1645Aga Nita, sotta sa Joana ~i fiul lor cruin Spii-tarul, cu hrarnul cuvioasei Parasehiva,Pe Aga Ni~a ilarlam ca stetnie in Divanul

lui Matei Basarab Ia 16 Februarie 1638.A trebuit s a treaca un veac dela Mircea Cio~

www.dacoromanica.ro





ban~l. !1546) ea Bucuresti] :s a tnceapa sa fie

I~CUltl l.n partea aceasta a Jocului ca sa se stm -ta l 1 :evOla. unel bi~erici ~i Aga Nita cu nevastasa S1 ell nul lor, sa se gandeac;ca sa 0 zideasca.Pest~ _30 de .ani dela eladirea bisericei lui

Aga N~ta (1645) locurile din partea acea a Bu-

cur~~IIor erau inca pustii. La 1668 sunt mu-ta~l aiel Tabacii : ; ; i iata cum:

.Ei erau ~~ezati pe malul stang al Dambovi-tel dela Sarlndar spre Zlatari. Egumenii delamanasurns bucurestene car l.ui Radu-Voda-

Leon ·'ia-i.goneasca de aiel, si ei sunt mutatip~ Dambovitd in partea aeeapustle a orasulutdmc~lo de rnahalaua lui Aga Nita. Cam pe a-tuncl - sau punn mai in urma - au luat

f:iinta aici 1 ? i gradinils unor zarzavagii pe carl

bucurestenh n~tr~. i-at: numit sdrbi. De faptel sunt bulgari, Flmdca pcporul ii eunoastesubt aceasta numire, n01 0 pastram si m a ldepart~. DeJa dan~il is'a spus loculuj maha-lalla sarbeasca si bisericii Sf. Nieulae-Sarb.i,Ma.halaua sarbeasca, inainte de veacu1 alla-lea, cand a fost cuprinsa in oras a fost satlanga Bucuresti, In 1798 avea 78 de case.Un oarecare Vasile Potoceanu si ell sotia lui

pe care 0 ehema Sanda zidtse la '16920 biserr-ca cu hramul Sf. Niculae care azi ispun Sf.Nieulae-Sarhii.

Este_a dqu. _a b is er ic ii pe care 0 intalnlm peaceasta Ulitii mare care merqea la Sdrbi.Iar peste patru ani la 1696 Tabaeii, din par-

tea locului, rididi 0alta biserldi. de iemn tot

eu hramul Sf. Niculae. Din hrisovul lUi Con-stantin Vodii.-Brfmcoveanu dela 8 Februarie

1696 prin care ds. postelnicului Alexandru,

fiul banului Ghlormei, un loc vedem ca acestloc este "in mahalaua Qltenilor de lfmga u1i~aee merge spre biserica Tabacilor".

Este a treia btserica pe care 0 In talrum pe

aceasta Uliia mare care merge ori vine delaSarbi.lax la anul 1722 Gheorghe capitan de lefe-

gii (adica soldat! cari erau pliiti~i ell leafii) : ; ; i

ell soaera sa Chita Portareasa zidesc biseriea

Sf. Nieulae dela Jicnita (corect JitnitiiJ.Este a patra bisenca pe care 0 intalnlm pe

ulita mare care merge la Sarbi.

$1 peste opt ani de la zidirea bisericei dinJicnita, la 1730, Constanttn-vel-vistier-Nastu-

reI zideste biseriea cu hramul Buna-Vestire,

numita 'Dooroteasa.Aceasta este a cincea bisericii pe care 0 in-

tdlnim pe Ulita maTe care merge la Sarbi.La 9 Noembrie 1789 orasul Bucuresti a foot

luat in stapantre de trupele Imperiale ~i rega-le austriace de sub eomanda maresalulut print

de Saxa·Coburg.Atunci inginerul si oberlocotenentuI F. B.

Pureel Impreuna eu Iocot. Ferdinand Ernest

alcatuesc mai multe planurt ale orasului, can

planun s'au pastrat in Arhiva de Razboi din

Viena.Din aceste p'anuri vedem cd pe Utita mare

e€ duce L a Sarbi sunt insemnate cele Cinci bi-serici amintite de noi mai sus.Din aceste a,rnanunte, vedem ca biserica Do-

broteasa pe care Dim. Papazoglu 0 credea cea

31

dmtat bisenca dIn Bueure~ti, nu numai cd n'afast cea dintdi a orasutui, dar n'a iost nici coodintdi ridicatii pe aceste locuri din jurul Bu-curestilor.

Ca:ci inaintea ei au fost pe "Ulifa ce merqespre Sdrbi" ulita care strabatea rnahalalele

Aga Ni~a, Tabaeii, Oltenli, SarbH, - alte patrubiserid mult mai vechi ea dansa zidite, dupa

cum am vazut, una la 1645, alta la 1692, atreia la 1696, a patra la 1722 ~i tocmai la1730 a [ost ziditii bieerica Dobroieasa,

Nu cunoastem plsania eea veche nreste cuslove ehirilice a bisericei Dobroteasa. Nu stimdaca ea mai este undeva sau a fost prapaditaatune! cand blserica cea veche a foot dara-mata la 1884.In prtdvorul biserieii de acum, lneeputa la

7 Iunie 1887 ~i ispravita in luna Noembriedin 1892, se vad doua Inscnpti; noi, Intr'una,cea din stanga se spune ca. biserica cea veche

numita Dobroteasa, eu hramul Buna vesttres'au intemeiat in anul mantuirei 1730 de vel

»istier Constantin Niieture; 9 i soiia sa Ancu·ia, prtstaviti intru fericire, urmasi ai vestrtu-lui neam Nasturel-Herasti.. Dela intemeterea acelei biseriei trecand ani117 si Ioarte rall stricandu-se atunci din in-

demnul dunmealui trett (al treilea) logotatIordaehe ctupagea, tntann epitrop nwnit din-tre enoriasi s'au refacut,in anul mantuin!1847 in zilele voevodului Gheorghe Bibescu,mitropolit al Ungro Vlahiei, ftind Neofit.

In cealalta inscriptie din dreapta se spune

ea biserica a fast daramata pana la pamant.

in anul 1884, fji s'a cliidit cea de a.c.ty_n, asacum se vede, in stubfzantin. A tost inceputa

la anul 1887 si s'a tspravit in 1892. Lucrareaa tinut cinci a n i . Arhiteetul a fast P. Petricu,i a r pictcrul G. loanide.

Cateva cuvinte despre ctitorul ConstantinNasturel. Din plsania cea noua ni se face

cunoscut ca la 1730 cand a Intemeiat btserlcaDobroteasa era vel »istier. Intr'un hrlsov aJlui Constantin Voda Mavrocordat din 12

Aprilie 1727 (7235) Constantin Nasturel estevel paharnic. Oeneralul P. V. Nasturel in Iu-

erarea pe care am amintit-o la ineeputul a·cestui studiu spune cii Ia 1730 era biv vel me-delnicer, 91 la 1738 era vel uistier. Tot dupanotele generalului aflam ca marele visnerConstantin Nasturel este fiul marelui ban : ; ; i

caimacam serban Nastw'el, nepot al marelulban Radu Toma si stranepot al Doamnei Ele-

na. sotia lui Matei·Basarab. Sotia vistieruluiConstantin. Ancuta este fiiea marelUi medel-nicer Preda Parscovannl -$ i a jupanesei Stan-

ea.Pe vremea lui Constantin-Veda Mavrocor-

dat, in 1743 C. Nasturel este biv vel vistiernicdupa cum ne dovedeste ptsanla msencn sio-bozia de pe podul ~erban Voda.Intr'un act al lui Grigorie episcop al Ram-

nicului Noul-Severin, care a pastorit intre

anii 1749-1764, prin care act acest episcop

www.dacoromanica.ro





schimba mosia Plescoi u pe un loe de case inBucuresti, eu episcopul Buzeulni, se vede iscl.-litca martor Constantin Niisturel dar de data

seeasta ca biv vel Ban.Pe mormantul familiei NastlU'el din bise-

rica lui Aga Nita se ana un sir de slove carevorbese de acest neam. Din aceste stove anam

ca Constantin Nasturel s'ar fi nascut la 16821 1 i ar fi murit la 1752.Nea.mul Niisturel locuia in Bucurestt in

mahalaua lui Aga Nita. Nu se ~tie bine ceruda erau boerii NastureH cu Aga Nita. Sestie insa ca, in veaeul al l8-lea Nastureli, carllocuiau in aeeasta mahala, au diiruit blseri-cei lui Aga Nita ehilii pentru "sarmanii bol-navi".MaJ. aveau locurt ~i dincolo de aeeasta rna-

hala. spre miaza-zi, pe langa dea1u1 stang alDambovitel, acolo unde vel vistier COnstan-tin ztdeste, la 1730, bisertca ce i s'a spus Do-broteasa.

*Dupa 13 ani dela zidirea bisertcii Dobro-teasa, Constantin Nasturel biv vel vistiernica seoborat dsalul pe care ridicase biserica,

spre vale, ~i a dat de apa Dambovitei. Se vedec a . 0trecuse de atatea ori in acest Ioc, mer-gand spre vii. cart erau presarate pe acestelocuri. ~i trecand 9i acum - in anul mantu-irei 1743 - apa Dambovitet pe acolo pe undeeste azi podul de fier ce dii in ullta mare, ee-lspun bulevardul Neatarnarii, care pe vrerneaaceta era presarat, precum am spus, numaieu viii,a cotit ta dreapta ~i I-a estt in cale dinmijlocul aeestor vii 0 m i c a btserrca de Iemn,pe podul lui I;>eroo.n-Voda.Era biserica SZabo-

zia ridicata la 1665 de Radu-Leon, alatureade crucea pe care 0 rtdicase tatal acestuial.eon-I?tefan-Voda la 1632 in cinstea Sf. Gheor-ghe, ca sa se pomeneasca de razboiu! ce I-aavut intr'acest loe cu pnbegu la anul 1631.~l vazandu-o de lemn Constantin Nasturel

btv-vel-vtsterntc a Inloeuit-o cu una de zidsi-a afin~it-o la 8 Septembrie 1743.Aceasta 0 stim din pisania bLsericei Slobo-

zia pe care am citat-o ~i care glasueste asa :

RadII Leon- Vodil

IDupa D. Papazoglu)

32

"Aeeastii sjdntCi $ 1 dumnezeiaseii bisericii,eu ajutorul lui Dumnezeu, s'au facut din te-me lie $i s'au inirumuseiat precum se vede.priizmt~ndu-se hramul nasterei Prea sfinteiNiisciitoare de Dumnezeu $i pururea Fecioa-rei Maria $i a Sfdntului s i Marelui MueenicDimitrie MIROTOCIV AGO eu toata cheltu-

iala dumnealui [upan Constantin Nasturelbiv vel tnstiernic $i ell jupdneasa iiumnealuiAncuta pentru pomenirea sujletelor Dum-

nealor $i a tot neamului dumnealor, in zueleprea luminatului domnului nostru. Ion Con-stantin Nicolae V-vod Mavrocordat, in lunaSeptemurie 8, leat 7252".I;>idupa ce a facut biserica Slobozia de zid

Const. Nasturel s'a gandit c a . nu e rau ca ceade lemn sa 0 mute undeva, acolo Wide nuera otsenca ljii mahalagu acelor locuri aveaunevoe de un Hiea l? de inchinare.I;>istand ~i cugetand ineotro s'o mute pe

cea de Iemn s'a gandit s'o mute mat J O B peapa Dambovitei intr'o livede de duzi caremat tfl.rz!u in jw:U1et ~iganii ~ialta prostimecare se lndeletmcea cu facerea canun1zilorI-a dat numele de mahalaua Ciiriimidarilorde JOS.

~~ a luat fiinjii,! ~ la..174~ bise:ica. careazr se numeste Caramidarn de lOS, cael pe unpenticostar carele se pastreaza la aeeasta bi~serica 'aflarn urmatoarele: Constantin Nas-turel. FteTlisc;Ul si sofia sa Ancuia au dat acestpenticoetar L a biserica din Cliriim.idari cuhramul S]. Dimitrie ? i Sf, Gheorghe 1744.Revenim asupra mahalalei Dobroteasa:..Ea

Aa ,fost la inceput sat locuit de zarzava-

gil sarbi, precum au fast sate in jurul Bucu-~e~tilor mahalalele Olteni. Sirbi ! , I i altele ~iin179B face parte din Bucurestt ca mahala

ayand 102 case.dupa cum ne arata catagrafiadin aeel an a orasunu. Locuitortt ei romanivorbeau in.sa mal mult saroeste. D~ unde S Intm;lele. sarbeso de Dobroteasa dat mahalalelI ? i bisericei pe care n gasim la 1789 in planulBucurestllor facut de ocupaUa nemteasea aprintulut Coburg. "

Multe din locurile acestui sat care tuseseraale manas~irei Radu-Voda, au' fost luate laI !24 de Niculae Vodii Mavrocordat, atuneic~d acest domnitor a zidit manastirea Va-caresn.~DuIX! 0 c;atagrafie ,facuta la 1861 pe care 0

gasim Inzlarul Buciumu; din 1863 vedem c a .pe la SfB.r§itUl veaeului al 17-1ea manastirea

Radu-Voda, are multe locuri in mahalaleleTabacii, .Oltenil ~i Sarbii.Intr'o lista din 1823 a eompantej bacanllor

din Bucurestt pastrata la Academia Rominamanuscrisul 245 fUa 2 anam pe Toneea suiStolca ot Dobroteasa.~ntr'~ plan al Bucur~tilor din 1842 u-

bhcat III"Almanach de Valachie" ulit;a !rmerge la ,~arbi este nwnita "Ulit:a (Rue)Dobroteasa. In plan figureaza sl btsertcaDobroteasa, .

www.dacoromanica.ro





,

BISERICA BANULUI GHIORMA

Locul euprins azi intre ulitele Lipsooni infata, Smardan la colt ~i Stavropoleosin spa-te, acolo unde se ridica· cladirea, societatii

Dacia Romania din fata Banet; Nationale aRomi1nlel, era, pe vremurr, al unet biserlcicunoacuta pana in anullS132 cand ea ajunse-se 0 rutna, eli numele de Billerica BanuluiGhiorma si mai in urma eu numele de Bise-

rica Grecitor:

Biserica a rost cIadita de Banul Ghiorma.Din hrisoavele ce ne stau laIndemana aflamca Banul Ghiorma a fost un boer depe vre-mea lUi Petru Voda eel Tarnr.Acest Petru se mai numea ~i r iitr as cu . Voda

dupa cum figureaza in ptsania dela bisericacurtea Veche.

Banul Ghiorma, spune Gian,.nu poate ficonrundat eu postelnieul Ghiorma, cum facegeneralul P. V. Nasturel.Postelnicul are de so~ie pe Caplea. cunos-

cuta in istoria Bucurestilor, ciici ea. rictica peunuldln dealurile Bucurestilor, 0 biserica de

nuele varuita .in alb, pe care bucurestenii 0

numira Sfa,ntul Ntcolae ta juptinesei Caplea.Biserica [upanesei ajungemaiinurma.ma-nasttrea Mihai-Voda."Biserica Ghiormei Banule una din cele

.aai veehi ee cunoastem - spune Gion in"Ist. Bue." fila 195~Dtnainte de 1567 ea seafla in fiinta".In adevar asa ~i este, Dupa biserica Curtea

Veche ruiicaiii de Mi1:'cea Ciobanul ~i isprii-vitti d e tiii ace stu ia N itr a" $cu, Radu ~iMircea,dupa blseriea Sf. Gheorghe Vechiu ridicata la

]562 de vomlcul Nedeleu Biilacea.nu, dupa bl-seriea Sfantului Nicoiae a J . [upaneset Capleapomentta in HiSS vine biseriea Banului Ghior-

rna, 1567.Locurile din jurul acestei biserici erau dom-

nestt, adica apartineau Domniei. Ele au fastHis-ate unor turd ostast cari aseaandu-se aiciau facut multe ,~blestematii". Prin cuvantulacesta nu putem ~ti ce au vrut s a inteleagahrlsoa vele.

Stirn insa ea atat Alexandru Voda Oaie

seacii care a . iost daruit si miluit de cinatitul.impiirat al Turctlor cu dcmnla, preeum.....jli fe-

ciorul sau nurnlt Mihnea Voda Tureul, caredupa ce arost mazillt din domnie in1591s'adus la Tarigr.ad, ~i s'aturcit, au avut in stra-

A lexandru- V o d a "Oaie·Sca.cuu

(DUpa mA.nasth'ea Radu-Voda din Bucure,ti)

www.dacoromanica.ro





34

iJupa ce Ghiarrna Banul piere innacelul dela 1 Septembrie 1568.)ragomir Vornlcul cere lui Alexan-lru Voda Oaie Se(j.oa pantru aju-

torul pe care 'l-a (lat in lupta incare a plerlt VlntiUhVoda, sa-l dea

lui din locurile blsericet BanuluiGhiorma -- spuneacelaa hrtsov allui Matei Basarah dela 1635 pe carel-am pomenit mat 5US - ~I dan-du-i-le Alexandru Voda, Dragornira f.icu t, pre ele pr.aviUii.Dtagomir Vornfeul este .fratele

Doamriel Starica a lui Mihal Vi-teazul, EI este una din capetenitleostil'ei lui Alexandru Vo~Ui-Oaie-

Seacii. (1568--1571]) fiul lili Mircea-Voda co-Begentul (1509-15.10 $ipretendentul (152:1). A ltm:t parte,

impreuna cu Mitrea Comrsul, Bra-tul paharnicul:;;i Ion ParcaJabulla Iupta ce s'a dat chiar la Bucu-resti intre ostile lui Alexandru-V o d a si cele ale lui Jean-eel-Cum-plit Hi Moldovei ce venise cu Vin-tUa VocttL15t01'ia Tarii Romanesti (G. toa-

nid 1859) vorbtnd de aceasta luptiispune:,,,Iara cand au tost al patrulea

an din dornnta lui (1572) ruandrrate-seu Petru (eel :;;Chiop) dorn-nia la Moldova fQst-au porunclt laDurnbrava vornieul : ; ; i la toata bo-iertmea Moldovei, ca sa vie inainte

Ia Fo~sani. Aluncia Alexandru Voda inca auk$it intI'll lntamplnarea frata-ne",sau 1uiPetru Voda, de au :(acut ospa] mare la

bat la Sapaneti. Iar Durnbrava vornteul eutoata curtea Moldovei, ei au venit sa seio.chine Ia Petru-Veda, iar daca s'au apro-

ptat, ei fara vesta au lovit pre Petru-Voda:~l pre frate-sau Alexandru, gorurid pre PetruVoda paha Ia Brjiila; iara Alexandru-Voda ailfllgi.t la oras la, Floci, Moldovenii inca fii.candaceasta Isbanda s'au inters Ia margine Ia 10-

nascu Veda. Deci aturrcl Iou-al?cu-Voda._au tri-mrs pte VJnti\a-Voda cu rnultl Iotri ca sa fi:e

damn in tara .Romaneasca. Sf au. intrat: in ce-tatea din' Bucur-e?ii sezand acalo patru zlle,Alexandru-Voda inca au trlmis ne a seama deboiert at lui cu caste anume: Draqornir vorni-C l J . · l , :Mitrea comtsul, Bratul paharrueul, IonPaharnicul de au lovit pre VintiHi-Voda lii preacei Iotri fara veste, ~i atunci au perrt VintilaVoda 5i acei Iotri toti. S1 iara au venit Ak-xandru Vodlin Sea1Ln "in Bucuresii",

Desprs Dragcmir rnat vorbestesi un hrtsoval lui Minnea Voevod din 1588, Nosmbrie 29.In acest hrisov Mihai-Viteazul figlU'eaza caban sL este ntrrnit de Mihnea ..boerul Dom-niei mele", In hrisov e verba de ~te~igani.Spune hrlsovul:"Pentru eR ace~ti tigani au fost de moo.te-

nire ai j,up€mitei Stanca.'$1 ai traietu ; sa'll.

Vouuma ~tUIICll

Sotla 1u i. Mihal V i t eaaul ,0;;1sol'a Vorni.culut Dragemtr(Dupa desenul pletnrului 8av,a Hentia)

[a lor ostasi turd cart ostasl sunt nurm+i deeronlcele tarti besUi

Ace~ti be~lii ca sa fie mai aproa:pe deCurtea Domneasca si la Indemana Domn1.11uLacesta, se vede!le~a dat Ioe de asezat 15.ngB.biserica Barrului Ohiorma. Dar be~l.ii atot-stapanlton Iaceau blestematii. Bunt dati a-f<. l ra de acolosi 10eu1 trece in posesia banuluiGhiorrna.Banul Ghiorma.este omorat, pe vremea lui

Alexandru Veda Batranul sau Oa;e~searti, lal Sept.. 156.8..Atuncl au mai fost omoriti urmatorit boer!

pe cari it gasim in "Letopise.tuz 1'arii Roma-uesti", tiparit. de d. Stojca Nleolaescu In se-vista pentr« Istorie, Arheologie ~i Fil()loqie,tomul XI (1910) partea I-a:

Logofatul Ra.du 'Dmganescu, Mihnea delaBadeni. Tudor Bucoveanul, Vlad al Caple],Patrasco Calota Pertsanul, Stan rectorui luiDragulet, Radu stolnicul Boldescu, Radu Ie-clorul vornlculul ,socol Cornateanu 1 : ' i pe fiiivistterului Udriste ..Despre omorfrea lui Ghiotma Banul V 0 1 '-

bcste Matei Basarab intr'un hrisov din 5 A-pr1Ue 1635· (7143) care se ana in A r h 1 ' 1 , 1 _ ; ! e .

Siaiulu«, cartoanele manastirej Bradu.Matei Basarab spune in acest hrtsov: "cand

pieri Glliorri.lil Banul in zile'le lui Afexan(lruVada B(itranul".

*

www.dacoromanica.ro





Dragomir postelnicul. Dar i-a fast dliruit fra-teledi, Dragomir postetnieut, unor loamenitara de stirea ei,o$-l, r a r a de stirea m arnei ei,jupanitei, Neae~ai. lar dupa aceea, jupanitaSf,anea, sa mtamplat de a ramas vaduvii., iarboerul domniei mele Mihai banul, el, a Iuat-oca saA fie lui jupaneasa, 5i, intru aceea Mi-

ha] banul, el, a venit Inamtaa domniei. ~ele-?1a spus domniei mele, eli a Yandut cumnatu1sau, Dragomir postelnicul,. Jru.teZe jupaniteilld.8tanciii, acesti tigani fara de stirea ei' 5if a r a de ~tirea maicei ei. Deel domnia mea. a mcautat ~i am judeeat dupa dreptats 1 ? i dupalege Si eu tott cin~titii dregatori at domn'ermele ,?i, am adeverit domnia mea foal'te binscii. a .fast vandut Dragomir postelnicul acest'~igani, f a . r a ~tirea sarorel sale jupanitei Starr'cai, j'upaneass, lui Mihaj Banul ~i, fai:a stireamamel sale jupanite! Neaesa, ~i, am dat doni-nia mea boarului domniei mele, lui Mihai Ba-nul, ca sa. fie volnic a platt ~i rascumparaaeestt mat sus tigan.i ori unde s'ar afla".

Hrisovu1 este seris in ",scr'i"l.mala cetate Bu-

curesii": Hil este tiparlt de d. Stoiea Nicolaescuin ale d-sale .Doeumenie stauo-romdne" 1905(fila 301-302).Din Iucrarea d-Iui loan O.Fil"ltti Mama ~i

sotia LU i Mihai Vi teazul" tiparitil in revista,.,Con<)orlJi1'i.Literare" din 1921 (Anul 53. Nr.9) ni se aduce la CUTI05tinta ca Dragomir aavut 0 lunga cariera: a. fast postelnic la 1588.vel. a..t 'ma~ la 1634 - 16~9,v~l clucer la1640-1641, vel ban In 1642-1643, vel vornicla 1644--1651. A rnurit pe Ia 1656, fara urrnas!

In varsta de 80 de ani.Vornicul Dragarnir'<este iunul din eel mai

rnari stapanitol'i de locuri din Bueuresti ~i"MUI~arnita actslor lui.de proprietat~-

spune G1Un in ."IstoriaBucure~ti1or. fHa. 41-Bucurestii apar la ~larsibul veacului at 16-leaintInzandu-se dela Curtea Domneasca pana incatea Vacal'e~ti de a . s t a z l L , p a n a la BisericaZIataIilor, pAna ta Biseriea nn Cal~ea, Cluoe-rul, pami P ie la Slinti st peste Dambovita, eu trate cladlri In Sfilltii Apostol], in mahalauaCalicilor {li pe lang-a Mihai Voda~i Oorgan",

Pe vr erne a lui Mlhnea Voda Tureu1(11;77-1583 ~i 1585---1591) flul lui Alexan ..dru Voda o aie se ae ii este "rntatul sfetnic atDomniei mele" precum gliisue~te hrisovul a-cestui domn din 15BO Martie 12. .Tntaiul

sfetnic al Domnlei mele" era pe atunei camce este azi un president de consuiu. cartoa-

nele MitropoUei bucurestene pastrate la Ar~hiuele Statului spun ca Vornieul Dragomirare "noua pravaIll la Biserica Ghiormel Ba-

nul" $i mai are ?i alte pravalii In Bueurestl.Inflnenta jaeestul .Jntatu stetnie al Dom-

niel" lui Mihnea Voda TurcuJ. era ai§.t de

mare ineM amandoi domnitoritst AlexandruVOda oate seaca si MJhnea 'Voct i1 Turcul aseut-tau de statul s~u. ~a vornicul Dragornir a ,---scapatpe boelii din Margineni, pe Udl'i~teVistierul ¢pe Dragh~cl Vornicul .01; Corn;1-

~eni dela marea scdrba ~i urgia, in care di-zw:.era Ia Atexannru Voda.

35

Dupa 60 de ani !? i mai bine dela intemelereaet, btserica nanuun Ghiorma ajunge inmanag":roecilor.Ea este incbina.ta arhiepiscopiet Po-Q."oniani d in Greeia si iata cum ' .~ Ghiorma Banul are 0 nepoata. Ea se-nu·meste Despina, Gu vrerea aceste! nepoateLeon Voda f.ace biSerica lUi Ghlorma Banulmeton ar/tiepiscopiei Pogon.iani din Grecia:Un hrtsov din 18 ranuerte 1631 (7139) pastratla ArlL'ivele statu,lui eartoanele maniistiriiBradu spune "sa fie blserica lui Ghiorma Ba-nul din orasui mieu BucurC1?ti metoh eu toateptavalWe si cu toate odajdii1e . s . i cu tot veni-tul manastirii numtta arhlepiscopta Pogoneandin tara greceasca ~i calugarHor".)~i am dat-e - spune Leon vedatn hrisov- cu vrei ea Despii, nepoata lui Ghiorma Ba-

nul",Peste un an La 1632, Aprilie tn 7, Leon Voda

souteste biserlca lui Ghiorma Banul de fu-marit pentru pra.vaiU,Purniiritr»l era o date indirecta pe care 0

oHit,ea orice locatar C€ facea foe in casa lui.

e« se ptate~te ~i a":l, dar t s'n sonimba: denu-mirea. ise sp'Une dare pentru pompieri ..La 1674 Decembrle tn 11 Duca V-oda inta-

reste ,,sfint~i !ill dumnez€;e~tieibiserici care,<:8chh;lma a Ghiormei Banul. unde este hra-

Constantia BriincoveanutDUpa 0 11tograffe franceza)

- In vremea domniei acestuta la 1696a ars blsertcabanulut Ghiorma-

www.dacoromanica.ro





mul Nasterii Domnului ~i Mantuitorului nos-tru Iisus Hristos, ce se an a in orasui domnieimete in Bucuresii" stapfmirea peste pdivalillece are in Bucure~ti ~i.omai milueste ..pentruca biserica aite mosri ~i venituri nu are denicaeri".Peste zece ani la 1684, Ianuarie in 5 Ilinka

ot Petresti fata reposatei Neacsu LogofeteasaPetreaseai da un zapis - ne spun hrisoaveledin cartoanels manastirti Bradul de la Arni-»ete statului - ca murind "dwnneaei mane-mea Neacsa Logofeteasa. aici in Bucuresti alasat sa se lngroape La oiserica Grecilor. Decidupa ce s'a ingropat eu flind inca eu sotul meuJupe $etrariul viu, socotit-am lmpreuna elldumnealui, de am tntartt Ia sranta biserica,mosta de la Malae~ti in judetul Elhov, insastanjeni 200."Iar dupa aceea n'au trecut multa vreame.

ce s'au intamplat si sotului mieu Jupii satra-rUI. de au murit si l-au inqropat iar La bise-rica ce scrie mai sus".Dintr'un hrisov al Brancoveanului din 1696

August 20 aflarn eii atunci "intamplandu-sede au ars targul Bucurestilor si arzand $isfonta oisearioi a orecuor $i, stricandu-se $i

zidurile bisericei ioarte TaU ~i aflandu-se- siparintele Malahia episcopul de acolo de Iaeparhia ce se chiama Pogoniani, aid in tara.s'au apucat ea S a dreaga, aceastii sfanta bi-searicii ~i lipsindu-i banii, au. facut vanzatorlocul de casa pentru taleri 30 CamarasuluiAsan".Hrisoavele de unde am luat amanuntele ce

le-arn dat aiei, sunt tiparite de generalul P.V. Nasturel in scrierea sa "Biserica Stauro-

poZeosdin Bucuresii",

*UnuJ din egumenii aeestei biserici care a

Caeut mult pentru dansa a fost Ioaniehie carein 1733 pe vremea lui Nieolae Mavrocordatajunge episcop, al Pogonianiei.El a eladit ~i un han din temelie, eunoscut

in istoria Bucurestilor eu numele de HanulGrecilor. 'Testamentul sau este interesant din punc-

tul de vedere c a are mare grija de dansa, EI achivernisit cu ehibzuiala averea bisericii cactaltfel n'ar fi putut cladi nici hanul $i ntci

n'ar fi putut ridica ~i 0 alta bisertca la spatelebiserieii Banului Ghiormea, {ii -pe care azi 0

cunoastem cu numele de biserica Stavropo-leos...Cu friea lui Dumnezeu - spune dansul iI 1

testamentul sau, sau cum se spunea pe atuneiIndiata sa - sa se chivemiseze toate bunu-

rile aceste, case, V1ite,moslt ~i vii",Dupa felul cum a cladit aceasta oiserica

se vede e a Ioanichie era un om cu carte ~i aveagust artistic ratinat, Mai rrumoasa de cat bi-serica Stavropoleos n'a fost in Bucurestt niei

36

o btserica. De frumoasa ee era cine 0 vedeala scare putea cata, dar la dansa ba.Se vede e a ceilalt! egumeni cari t-au urmat

pana in prima jumatate a veacului al 19-1ean'au prea fost la inaltime caci biserica banu-lui Ghiorma a inceput a se narut inca de Ia1856. De atunci nu se mai slujea IDIa"mSEl. .

N'avea ntci ferestre. Numai zidurile mat re-masesera ~i acoperisul de ~indrila.Pictorul si desenatorul franeez Denis-Au-

gust-Marie Raffet (180'4-1860) care a t in-sotit, in anul 1837 pe contele rus Anatol De-midoff in principatele romane, incalatoria a-cestula ne-a iasat 0prea trumoasa litografieinfat~and "Biserica Greeilor" din Buouresti.Aceasta litografie se gasestetn eartea ce se

numeste "Voyage dans la Rusie meridionaleet la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et laMoldavie. Execute en 1837 SOllS Ia directionde M. Anatol de Demidoff". Dessme d'apresnature et ntograprne par Raffet. Paris 1841. 1vol. in folio 64+ 100 planse.La 1862 ea nu mai era in fiinta.

Pe locul ei S' EI . ridicat cladlrea Soc, Dacia-Romania. Aceasta cladire are 0 bolta si 0 tre-catoare dintr'o nlita (Lipscani) in cealaLta(Stavropoleos). Aeestea par a fi fast inadinscladite - spune generalul P. V. Nasturel -spre a reaminti locul unde odinloara a fostpiciorul srmtei mese a bisericii lui GhiormaBanul.

Pisania bisericti Grecilor 0 aflam in lucra-rea Iut Lampridi, intitulata Epirotika tomulVI fila 29. Ea este reprodusa incomunicareafacuta de d. N. Iorga la Academia Romana inziua de 30 Ianuarie 1914 ~i Intitulata "Fun·rlatiile Domnilor Romani in Epir".

D en is- A IIg11St~Raffe t(Desen ator francez care a Iltografiat bisertca

banulul Ghiorma)

www.dacoromanica.ro





MAHALAUA HANUL CRECILOR

In capitolul despre mahalalele BucurestilorCHonvorbind de mahalaua Hanul Greeilor, in

"Istoria Bucurestilor" fila 331 spune:.,Mahalaua e mica dar e pllna de pravarn,

cart toate sunt proprietati ale Mitropoliei, alelui Radu-Voda, ale .Antirnului, I ? i ale Zlatari-

lor. La 1723, ulita cea mare care merge sprehanul lui ~erban-Voda, era in parte inma-halaua Blserieei Grecilor".

AceasHi ulita de care ne vorbeste Gion estea parte a uhtei de azl Lipscam' care incepedela Banca Nationala a Romaniei. ~i mergep a n a la biserica Sf8.ntului Gheorghe-Nou.In aeeasta midi mahala banul Ghionna zi-

deste 0 biserica, care biserica dupa ce trecein mainile greeilor, i s'a spus biserir;a Greci-lot, de unde dupf aceea s'a dat nurnele ma-halalel :;;1apol hanuluf ridicat de egumenulIoanikie ajuns episcop al Pogonlaniet.Un membru din bogatul neam grecesc

Cantacuzino, anume $erban Postelnicul, carea ajuns dupa aceea Damn al Tarii-Romane~ti,cumpara Incur] prin aceasta rnahala cu gand

s a ridice un han, care in adevar l-a ridicatp e la:.nga biserica Sf. Gheorghe Nou de azi ~icare han a fost cunoscut pana in veacul alts-tea cu numele de hanul lui ~erban Can-tacuzino.

Hiseriea Greci lor

(Dupa. Raffet)

www.dacoromanica.ro





38

t;;el'hou Cantaeuzino(DUpa zldurile manastirei Horez - pu.bUeat in Bulet, Corn.

Manum. rstorrce)

Cartoanele manasttre! Cotroceni, de la.4rhive spuneau c a Musa, nevasta unut cojo-car anume j lipan lane "reman and saraca debarbat ~i ajungand la bogata llpsa" vinde laanul 1666 lui ~erban Postelrncu un loe al etpe care ilavea in rata bisericti Greeilor.Iar in. anu11614 Mihul Croltorul vinde egu-

menului Partenie dela rnanastlrea Brad, unloc de casa §i CU plmnila in Bucuresti, care lac.Jaste Hinga Sianta bisearica hramul UspeniaBogorodita".

Biserica Grecilor avea acest hram care setiUmace~te pre limba romaneasea asa: Neste-rea Domnului,Alta vanzare se face la 1724 -Martie in 20

Jupaneasa Despa vtnde dumneatui Lanake Ca-pitanul cinci pravaIii qiclin Bucuresii, ca-fepravalli sunt in A1ahalaua bisericei Grecilorpe ulita ce merge la Curtea domneasca (0parte din strada Smardan de azi) jusa dinca~a SorH ovreaicii p a n a in ulita Bradeanu-lui.Acest act ne face cunoscut e a pe vremea

aceea, adica acum 2UOde ani, erau inBueu-

re~ti~i ovrei pe lAnga eelelalte neamurl, greci,arrnent, turct cart raceau negutatone. OvreicaSara era pe semne una din aceste negutato-rese.Cumpsratorul aeestor "pravi,nti starostele

I?erbanmurind ~i lasand dupa dansuI datorii,epitropii earl chiverniseau averea au vandut,la randul lor, la 15 Februarie 1737 acele pra-valii pentru 500 taleri

*Jupaneasa Ilinka Cojasca d a 0 scrisoare la1724 Lunie 1113 preeum spuneau cartoanelernanastirii Stavtopoleos dela Arhivele statu-

lui 1a mana sfin~jej sale piirintelui lui popaIonikie ot biserica Greoilar, precum s aBe stte "ca am avut la sfiutia sa 0 lada si mstebaiu, taiert 200 J i i i au statui cate-va vreme.Du-p a aeeia mi t-am luat",Atat de mare era increderea pe acea vreme

in slujitoril bisericii, ineat erau oameni, chiar

eu situatie, ~i bogati, cari incredintau preoti-lor averea lor mult, pu~ina cat 0 aveau ~tiind






39

Hanul Greeilor

(Dupii a acuarela a lui Preziosi)

bme ca ea nu va i1.dosita. Daca va d a manafacet! Iucrul acesta 9i aeum, inzilele blagos-Iovite ale noastrelPeste un an la 17'25Martie in7zite, - mal

aflam tot din aceste cartoane ale. manastirt;stavropoleos - Ilinka i~i face diata adica tes-tamentul. _

E , l i lasa, prln acest testament, ca s a fie in-gropata in mahalaua Greeilor la biserica Sta-vropoleos, Pentru aceasta lasa bisericii 0 mo-sie si alte multe danii, Ilinka moare la 16Mar-tie 1725 parasita de fiul ei mai mare Niculae~ide m e a ei Maria maritata "acum la vreme

mortii meals - spune llinka in diata -~n'am avut de din$ii nict un fel de caotare",La 23 Aprilie 1730 I1i:nka Serd.areasa inehi-

riaza [upanuhn loan Turnavitu un loc sterpdin mahalaua biserica Grecilor "pe podul cemerge 1a hanul $erl;)3J,1-Voda".La 26 Martie 1781 Constantin postelnicul

Pambere vlnde lui Scarlat Greceanu biv vellogof.at doua pravalii Cll leeul Ior inmahalauabisericii Orecilor "pre ulita ce merge 1a pear-ta Curtii domnesti din sus" (0 parte din uIi~a

de azi a Smardanului) .

La_ 25 Mai 1792 Drag-hiet Greeeanu are gal-eeava ell Searlat Greceanu biv vel vistiar pen-tru un loc al sau "aiei in Bucuresti in man a -laua bisericii Grecilor la ulita ce merge podulla curtea domneasca eea veche".Acest act este important : : ; i prin acea c a ne

face eunoscutstarea palatutui domnesc dinBucuresti. El spune "ulita c e o merge la curteadornneasca eea veetie". Va sa zica ta 1792, a-cum 140 de ani Curtea Domneasca, resediritadomnitorUor Tarii-Romanesti era lasata inparaSITe. D e ee.? .

Scriitorul rrantuz Legrand in ale sale Ephe-merides naces ale lui Dapontes tomui aI 2-1eafil::l 101 spune c a la 31 Mal 1733, intr'o Mercurila 31?ijum. dupa masa, un groaznic cutremursgudui Bucurestff,

Curtea Dornneasca cdipa in multe part.i,spune iarasi V. A. Ureche in tst. Romd.niloTtom XU iila 468 si niment nu 0 mal mererni-tisi.

Unii domni fanarioti de pe vremea acea numai stateau la Curtea Domneasca ci aveau

alte locuinte aiurea in Bucurestl, astfel c a ea

www.dacoromanica.ro





acum era numita "Curtea domneasca oeaveche".Cartoanele manastln; Stavropoleos dela

Arhivele Statului ne faceau cunoscut c a la1724 lunie 1 Grigore Greceanu biv-vel-serdaradevereaza "eu aceasta scnsoare ca sa se ~tiecil. vrea stlntla sa parintele kif loanichie saraca 0 btsertca tn banul snnnet sale pe locul

Carstii vistterut aiel in Bucuresti in MahalauaGrecilor".D i n aeeasta scrisoare a serdarului Greceanu

se face cunoscut ea hanul era in fiinta inaintede anul 1724.~i din testamentul lui Ioanichle din 1733 se

adevereste ea dinsul a zidit "un han din te-melle in orasul Bucuresti aproape de stintablsertca "N~terea Domnulul" ~i "a1aturt dehan a zidit 0 prea frumoasa carciuma".

Hanul ~i carciuma au dainuit pana la secu-larizarea cand au devenif proprietatea statu-lui. Scotandu-le la lieitatie in 1881-82 ele aufost adjudecate societatii Dacia-Romania pen-tru 798 de mii lei aur spune generalul P. V.Nasturel, in amintita sa scriere, de unde amluat aceste insemnari,

*Tot din actele manastirt; Stavropoleos dela

Arhiuele statului mai aflam c a unul din ceimal mari negustori bucuresteni de la sfarl?itulveacului al 17-1ea era Dumitru Nona ot Bra-

$OV.

Brancoveanul il numeste in hrisoavele sale"prieten iubit al Domniei mele".Dumitru Nona este oomenit ea loeuitor in

eetatea Brasovului la i694 dupa cum se vedein Condica Marei logofetii din anii 1693-1711de la Artuoete statu lui.

Nona era acela care aducea postav pentruslujttori, pentru dorobanti scutelnici ~i cazacta i l u i B r a n co v e a nu .

40

Acest negutator avea pravalille sale ~i casele

sale langa biseriea Ghiormei Banul alaturt CU

casele unor Greeeni.Din Caiaaratia pol.itiei Buourestilor ce s'au

iiicut La 1798, pe care am gasit-o la AcademiaRomana, mahalaua Hanul Greeilor facea par-te din plasa Targului ~i avea 33 de case.far din acea de ia IBID pe care a pubncat-o

d. AI. Lapedatu in revista .Bis, Ort. Rom.."anul 1907 fila 970, avea 43 case ca enoree ~94 barbati si 56 femei. Biserica era de zid Sla-yea hramul ,,Na~terea Domnulut nostru ILsusHristos".Prin 1833 se mai mentiona ~i biserica ~i ha-

nul si mahalaua. Pe ulita nemteasca (azi nu-mita: smardan) proprietar embaticar era inacest an ~iPetre Radulescu. In actul de ras-eumparare vesnica eliberat de mtnistertu definante la 14 Iulle 1866 crtim: Un loe de caseaila: pe proprietatea maniistirii Hanu Greei.Pictorul italian Preziooi care a foot bun prie-

ten eu pictorul Satmary I ? i care a fast prin Bu-curestt prin anul 1861 ne-a 18sat prea multe

frumoase acuarele reprezentand felurite col-turi din orasul Bucuresti de pe vremea acea,Intr'una din aceste acuarele se vede hanulGrecilor in aproplere de bisertca Stavropoleos.Inmahalaua orecnor avea negutatoruI bra-

Jov:a~ Ion Martinovici, asezat i n Bucure~til I ' :c l3:dm 1~4__9,agazmul sau de spitiirie ~i bii-eause nobtlii. Ucenici la M a r t i n o v i c l au tostnegutatori! bucuresteni V. Hernea, B. Caciu-lescu, 1. Ovesa ~i 1. Coltescu,

~n ml!zeul d~ arta ~e~igio~sa din ulita :;;tir-bel Voda (loculnta odtntoara a d-nei Kretules-cu) se afla doua foarte frumoase evangheharegreco-romane ferecate care au apartmut ma-11:~L1re~ H~Ul orecn or. Una din ele este tipa-

nta chiar InBucuresti la 1693, pe vremea luiConstantin Brancoveanul,

Vulturul domnesc dintr'un hrisov al lui §erban Cantacuzinodin anul 1680

www.dacoromanica.ro





},B ISER ICA ALBA" D IN B U C U R E ~ T I IN

CARE S 'A IN CH IN AT M IH AI-V ITE AZU L

Bucuresti, lnainte chiar eu un veac de bise-rica numita "Curtea Veche" mtemetata deMircea Ciobanul cand a statornicit hotareleBucurestilor pe 1 a 1546.Dar, eum am spus/ doveel nu SW1t ~i atunei

ne multumim eu hrisovul din leatul 1558 carepomeneste de biserica Alba a Sfantului Nicu-lae, 12 ani mai ta:rziu decat biseriea "CurteaVeche". Daca biserica cea de barne ~i nuele,varuitain alb a Sfantului Niculae era infiinta .la 1558, putea s a fie fiintat de mult mai Inatn-tedecat aeest an. Do1sprezece ani nu sunt 0

Pe unul din dealurile care se inalta pe rna-luI drept al Darnbovitel bucurestene aflam, pela 1558, a mica biserica, facuta din nuele siharne ~i spoita eu var alb. I s'a spus bisericaAlba a Sfantulul Niculae,Spunem pe la 1558, dici inanul acesta ga-

sim intaiul hrisov care pomeneste de aceastabiserica. Atunct iseIntareste stapanirea asu-pra mosiilor daruite ei de [upaneasa Caplea apostelnicu1ui Ghiorma. Hrisovul se pastra inAl'hivele statului unde se aflau actele manas-ti.rii MIhai~Voda..Carturarul fran tuz Le-

grand in ale sale "Epheme-rides Daces", tornul al !I-lea,fila 147 spune ca aceastablserlca ar fi mai veche si

c a Intemelerea ei s'ar ridieap a n a la domnia lui Vlad,poreclit Dr a cui, fiul lui

Mircea-cel-BIl tran.Acest Vlad a domnit dela

1433-1446 sl a murit in sa-tul BaIteni 'din judo Ilfov.dupa cum ne spune d. StoicaNicolaescu in lucrarea sa:

"Doeumente stavo-rornane",Dovezi nu sunt 8i nici Le-

grand nu aduce, .Spune ~i

d€msu1 ce spun al~i scriitorlf a r a sa-I numeasca c in esunt ei.

Daca tnsa am pUJ1etemeipe aceste spuse ca BisericaAlba a Sfantului Nicolae a

fost pe vremea domniei lui .. .. v

Vlad Dracut, atunci ea ar fi Biserlca oMlhll l -Voduc.eadintU btserica ridicatiiin (Desert de d. arhItect Copfide. ReV. "Artele fr1,1moase, anul I, nr. 6 (19~2)

www.dacoromanica.ro





42

Vel postelnlc si s'au tngropatinainiea domniei mele, la sf.manastire ce se chlama Sf. Ni-colae",

Intru acele vrernl de care

pomenim mai cunoastem pa-

tru [upanite eu acest nume.Una este rata lut Vlad Ca-

lugarul, maritata Intaia datadupa Staieo logoratul, apoidupa marele vornic Bogdandin tara Moldovei. Ea a muritla 2iFebruarie 1511 st a, rostingropata ]a manastirea Dea-

lulul. Slovele de pe lespedeamorrnantului sau, pe cad Ie

aflam in cartea d-Iui Stoica

Nicolaeseu, intitulata "Doeu-mente slavo-romane' fila 326

~i 327, glasuesc asa: "Riipo-sai-tui roaba lui Durnmezeu

captea, [iica lui 10 Vlad Voe-vod si .sora lui Io Radul voe-uod s i a tiommului 10 Vlad ma-rete voevod, josta jupal1easalui Bogdan 1TLUTele dvornic,

in anul 7019-1511,tun« Fe-

bruarie in a 21-u zi".Una din pricinile pentru cari

Nifon patriarhul s'a suparatpe Radu Voevod a fost ~i a-

ceasta casatorie a soril dom-nttorulul cu Bogdan Vornicul.Patriarhul nu voise s a cunune

pe Caplea dupa Bogdan eare'si lepadase ne-vasta k,1inu rnai voia sa traiasca ell dansa,

B ille ri ca M i h ili ~V o d ii ill 1904

(Dupa "Albumul general al Romanlei", patten II-a de Alex. Antontu)

vreme atilt de departata ca s a nu-oputem pri-mi ~i asa am putea s a . asezam ~ipe dansa totpe vremea dina Mircea-Ciobanul statornici

hotareIe Bucurestilcr./ i ? i ca lucrul sta asa cum credem noi ne vine

in ajutor un hrisov al lui Petru-Voda-cel-Ta-nar "domn a toata Tara Romaneasdi" pe ca-

rele greslt i-a eonfundat generalul P. V. Nas-turel In scrierea sa .Bisertca Stavrnpoleos dinBucurestl (1906) cu Petru-Voda-Schtopul, ca-

re hrisov este din 8 Aprilie 7066 (1558) $1 sepastra in A1:hivele statului evacuate Ia Mos-cova,

In acest hrisov Petru-Voda-cel-Tanar, spu-ne di jupfmeasa Caplea a murit inaintea Dom-

niei mele. Care Domn a fast inalntea lui Pe-tru-Voda-cel-Tanar pe scaunul Tilrii Rorna-nesti? A fast tocmai Mircea-Ciobanul, de care

am pomenit mal sus, la moartea caruia l-aurmat fiul sau, Petru-cel-Taniir.

/?i, atunei am putea s a avem sl noi dreptatespunand ca btsertca [upaneset Caplea s'a rt-dioat in domnia lui Mircea-Ciobanul, tatal IuiPetru- Voda-cel-TanarCine a. fost aceasta [upaneasa Caples? Cu a-iutorul hrisovulul de mai sus al acestui Pe-tru-Voda-cel-Tanar, vom cauta sa raspundernla aceasta intrebare.Hrisovul spune c a era sotia "cinstitului 9i

indreptatorulul domniei mele, [upan Gheorma

www.dacoromanica.ro

Biserica Mibai-Vodii(Din cartea d-Iul N. Iorga: .,Viata.femeilor ill

trecutul romanesc" 1910)





"Istoriile Domnilor ':rarU Rornanesti", scrisede Constantin Capitanul, si pubHcate in ."Ma·.gazinul !storic pentru Daefa", sub redactla111iA. Treb. Laurian s.]Nicol. 'Balcescu., la filallO spun: .,ei dar seandalindu-se eu Radu Vo-d a , pentru lucru far~ de leage ce au fatut Ra-dul Vod'a ..de au geut pe un boiar anume Bog-dan (pre eare iliubea) de-~i au lasat muerea,

st t-au dat Domnul pre o sor a lui".

A doua Caplea este tata acestsia Hicuta euStaieo logofatul," din prima ca,sal.or. i .p . , lnaintede a Iua ·pe Bogdan Vornicul. Ea a fast mad-tata cu N("ago~, sfetnkul lui Rs.du dela Afu-

mati, aceta care cu mana sa a .injunghlat inaltarul bisertcei cetatuia din R.-VMcea peDamnul sau, stropind eu sangele acestuia 05iat coptlulut sau, srantu; pristol, adtca mas-acea sfanta. "EI (adica Radu deb Afuma~i) -spune ~,Letopisetul TilTii ROlUane~ti din des-etUiditoare", publtcat de d. St9ica Niculaescu,in "R"ev:ista pe:ntrn Istorie, arheolog.e ~i filo-logie", vol, XI (partea 1-'8) 1910, fila 121 -nu si-an putut strangeoa,.tG~ in graba·, ce nu-luai'deca.t au f lJgH. eu fii-sau Vlad-Vada, s ascape la Parvul banul din Craiova, DeGi candau fost Radul-Vodain oras Ia RatTlnic, iarbnel'ii l-au ajuns, 5i le-an taiat eapetile arnan-durora, ~i a "lui $1, a. fiisau Vladului Vada .. Siasa au pierit amandoi impreuna in oras inR,lmnic, peste Qlt·'...

A trela Caplea este rata lui 'I'eodosie banu;

§i sotia spatarului Stan cum ne adeveresc

43

rnai multe hrtsoave ale ro~nasttrit Radu-Vooadin Arhtvele Statului (pachetul .48, hr.is. 3).Est.\"numtta Spatareasa Caples dtn Perls .-restE' pomerrita in hrisoavele din ann ~57?,

]579 NQe.qlbrie 10 ~iin 1580 Sept. 27, can pri-vesc rnanastirea CataiuiuJ.eel din 1580 dat de Mihnea Voevod inti;i-

re~testapantrE'a manastm; mai sus numitA

peste 2 moi i, 0 livede ~i 0 braniste din satulCI~·te1?ti"pentru ca.- spune acest hrisov a~lui Mlhnea, de la27 Sept. 1580-aceste malsus ztse mosti ~i sate ~i tigani au fost batr"ane< ;i drepte bucate ale cinstttului boer jupa:nstan, 'marele sp:atar , ' } i de bastma ale jupane:set lui, Caplea de la tatal ei Teodos.e banul ~l

dela bunicul ei Neagoe dvorriicul".Aceasta jUpaneasa este una din cele mal

bogate din vremea ei, Ea mosteneste moslaDnaaomirestit de langa. Targovi$te, dupa cum

ne ~devf>re.stecondlca Mitl'opoliei dela arht-vele statului (Nr. 1, fib. 42J, "mol?iaNeto~i~~isatul Lupestl] de langa Bueuresti (hrisaav~Iemanasttret Radu Vana din arhivele steturui).In anul 1580 Noemvrie !H. juplll1easa Ca-

plea Cere lui Mrhnea Veda . sa-t tntareasca mo-1)ia Dra!?;omire:;;ti~i spune Mihnea Voda in

hrisovul de intiirire . , G a aceasta mosie au fastde bastina a [upaneset Caplea din Peris st auvenit Jupaneasa Caplea rnatntea domntei me-le de au dat st au infratit pre cinstitul boeral dornruet mele Mitrea vel vornic, pte aceastamai sus zisa mosie, pe jUlJliHate Nira nicl 0

s11a, tar era lalta. jumatate din mosie 0 auoumparat; Mitrea dela [upaneasa Capleadrept; zeee m ri de asprt de argmt",I'VIitrea Vornicul de care pomeneste acest

hriaova fast cumnatul jup§:nesei Caplea ~i~i-

Vo{~;tkr-/ S'C.yI~~(Palatul Domuesc ~i mfiniistirea Mihoi- V odo d in Bucure~ti

www.dacoromanica.ro





nea in casatorie pe Neaga sora Caplei. El a

tost ornorit de Mihai Viteazul.o mal intalnim pe jupaneasa Caplea, fiiea

banului Teod.osie, sl intr'un hrisov din 15 Iulie1586.Despre aceasta [upaneasa Caplea vorbeste

d. G. M. Ionescu in "Istoria Cotrocenilor"(902). D-sa ne spune di Spatarul stan ar fidin neamul Cretulestilor.Mai anam 0 Caplea, fiiea lui Barbul vomi-

cut o $ i sotla lui Bunea logofatu! (1548-1587).

In hrisovul din 1606 Decembrie 1 al Iul RaduVoda Serban citim: .Acum in zilele domnieimete, Iar nepotul lui Corlsie logofatul, anumeCorisie, feciorul Bunel togoratut ~i cu mumalui anume Caplea".Hrisovul se ana la Academia Romfma si de

(lansu} amintasta d. Stoica Nicolaescu in' stu-

dj~l sap .,Diaconul Cores] : ; ; i familia ~", pu-hltcat In"Revista pentru Istorie, Arheologiest Filologie", vol, X (1909).

*~ela [upaneasa Caplea, a postelniculuiGhiorma is'a spus bisericei ridicata pe unuldin dealurile care se ina1ta pe malul drept alDambovitei bucurestene, biseriea SfantuluiNieulae a\ [upanesei Caplea.Cand a murit dansa a fost cum spune hrr-

SO~UI !ui ~etr!l ~eel Tfmar din 1558 ingropatachiar Inbisertca. In ce an a murlt nu sum.Petru Voda spune .,dinaintea domniei mete",Mormantul ej nu-l cunoastem, Azi nu se maiana. Caei sa vedeti d-voastre, osardmci citi-! - < > r i , s'a intampl~t u r : lucru ne mai pomenitmiru aeele vremi departate de noi, Petru-Vo-da Cercel (1583-1585) Ilul lui Patrascu-cet-Bun, si rratete lui Mlhal-Viteazul, spune un

hnsov din 12 Iulie 1620 "pentru pizma" ce aavut-o impotriva lui Ghiorma, a desgropattrnpul [upanesei Caplea dela biserica ei !} i l-a

dus Ia manastirea Bolin t in.Aceasta fapta a lui Petru cercet este una

din tragediUe acelor vremuri prea departatedIn istona Tarii care, din lipsa rnarturitlor deatunei ce nu ni s'au pastrat, nu putem s a 0destainuim in toata grosavia ei, Aceasta taptaa fost socotitii de Divanul Tiirii la 1620 de.,rea 9i sangerata". .Manasttrea Bolintinul unde a adus Petru

Cercel trupul nefericitei Iupanese Caplea esteuna din manastirile din jurul Bucurestilor 9ieste foarte veche. Un hrisov de la 15'Martie1433 dat de Alexandru-Voda-Aldea, fiul luiMircea-cel-Batran, scuteste manasttrea de vi-nariclu. Manastirea fiinta dect mai 'nainte dea se fi intemeiat Bucurestti,La 12 Iulie 1620, calugarii din Bolintin cart

aveau ingropate la manastirea lor trupurilejupanesei Caplea ~i a Iiului ei Patrru;;cu se ducla Divan ~i cer inaintea lui Gavrtl-Voda-Mo-vna ~1 a boerilor l'arii, ca mosule diiruite dejupftneasa Caplea 1a 1558 bisenicei Sf. Nieu-Iae s a fie ale manasttrt; BolintinuIui, de vremece ei ingrijesc de sufletul reposatei, Divanul

a dat dreptate insa biserieei Sf. Nicolae pen-

44

tru ca.,dupa cum am spus "rau ~i sangerat" aIucra t Petru- Voda-Ct'rcel.

*lata cum s'a petrecut acest proces. Ni-l

povesteste hrisovul "ere.t>tinului" Gavril Mo-ghila Voevod, donm a toata Tara Rom€meas-

ca. Procesul s'a tinut in Bucuresti, Este scrtsin toate amanuntele de Iogotatuj Lepadat in.scaunul cetatit Bucuresti" la 12 lu1ie 7128(1620). ' ..,Iar cand au fast acum in zllele Domniei

mele - spune Gavril Moghilii Voevod - pa-rintele egumen losif dela stanta manastireSimon Petre (la care fusese lncntnata biserl-ca Sf. Niculae al [upanesei Caplea) au avutgalceava dinaintea Domniei mele la marele

Divan cu egumenul Eufrosin de 1a sranta rna-nastire ce se graeste Bolintdnul. f ; i i au aratatcalugart; de L a Bolintin la Divan 0 carte a luiPetru Voevod Cercel t ti cu ta rau * i sangerat ~iau eitit-o mtr'ascuns aeea carte preeum undeva fi zacand trupul [upaneset Caplea ~i oaseleei la sfanta manastire acolo ca sa fie satele sitig-anii. !ar dupa acea Domnia mea am socotit~i am judecat pre dreptate Cll toti cinstitorii~i lndreptatortl Domniei mele ~i am vazut .$ iam citit Domnia mea I? i cartea lui Petru Voe-vod, teciorut Mircii Voevod si cartea batranu-lui raposatului Alexandru Voevod . l ? i hrisovulMihnii Voevod si cartea lui :?erban Voevod stam adeverit Domnia mea foarte bine precumau fast dat [upaneset Caple a aceste ce s'auzis mai sus sate ~i tigani la sfanta manastireSimon Petre ee s'au zis mai sus, pentru sufle-tul ei, Iar cand au fost acum prin zilele luiPetru Voevod.Cercel tar Domnia lui atune; auM.gat mare mdnie ~i urgie la sranta manas-

tire a Gheormii Banul din Bucuresti, hramulSft. Niculae, care au fast metoh la sf, manas-tire Si'mon Petre. Deci el i-au gonit atuned pe

ealugarii de la sf. manastire a Ghiormii Ba-nul 1 ? i inca au radieat zaoisiie pentru oaselejupanesei Caplei dela sranta manastire astsntulut Niculae. Deci el le-au mutat si le-auingropat la sfanta manasnre de Ia Bolintinnumai pentru pizma, l:;li au racut Petru Voe-vod Cercel ~i carte lara de cale ~i tara drep-tate precum ca s a tie manasttrea Bolintintoate sateie ~i mosnle 1? i tiganit ce s'au zts matsus partea jupanesei Caplei numai peniru. piz-ma Ghiormii Banul.

"l:;li au venit - urmeaza mal departe Le-padat logotatul dupa spusele DomnitorululGavriil Moghiia - calugartt dela manastireaGhiormii Banul inaintea Domnlei mele la Di-van. oameni batrani si buni oraseni din Bu-curesti, pre nume: Sima judetul ~i Dumitru

Tamacop : ; ; i eu carte dela cinstitul ~i mdrep-tatorul Cernica ce au fost mare vornie eumulti boert : ; ; i preoti de au marturisit ell alelor sunete precum au lost ingropata jupanea-sa Caplea la sfanta maniistire a Ghiormii Ba-nul ~i au fost desgropat-o Petru Voda Cercelnnmai pentru pizmii.

.,Iar intru acea Domnia mea insu-mi am

www.dacoromanica.ro





vc1zut acea carte a lui Petru Voda Cercel delaciilugarii dela Bolintin care au fast fiicutajtira de dreptate. Iar dupa aceia Domniamea Ie-atn fiiramat acele carti la Divan pen-

tru ce cii au fost tagiiduit ~i ingropat jupa-neasa Caplea la s/dnta manastire hramulsjantului Niculae dintai ~i au remas calu-garii de la Bolintin de lege ~i de [udecata

dinaintea Domniei mele precum de acumtnamts sa n'aiba niei 0 treaba, Drept acetaam dat Domnia mea sfintei manastirt aGheormei Banul ee s'au zts mai sus acestemosii ~i ~igani partea jupanesei Caplea".De etuda : ; ; i necaz ealugarii din manastirea

Bolintin cand au vazut ca au pierdut pro-cesul in fa~a Divanului Tar11 ~i au "dimas delege ~i de [udeeata" au spart mormantul ju-pamtei capiea ?i t-au risipit oasele. De aceanot nu cunoastem mormantul ei ~inu stim cespuneau slovele de pe piatra acestui mor-manto

*Pe vremea domniei lui Mihnea Turcitul(1577-1585-1591) Iiul lui Alexandru Voda

(1569-1577) ise Intareste bisericet Sf. Nicu-lae al [upanesei Caplea, la 1586, un lac inBucuresti numit Lacul adanc. Locul n hara-zise bisertcei Eeaterina Doamna, muma luiMihnea si sotia lui Alexandru Vod.a.Unde a fost acest Lac adtinc de care ne

vorbests hrisovul din 1586? Este el eel po-menit in hrisovul lui Radu-Voda-Leon din4 Iunie 1668 in eare hrisov se vorbeste de ho-tare}€-MitropoUei din Bucure~ti 2i.ditii de Con-stantm-Voda Carnal, sau nu?Spune hrisovul lui Radu-Voda-Leon intre

altele: ,,~ide acolo, pe ldnga Podul Caticilor,

in jos pe langa Lac". Acest lac este el eel po-menit rnult mai tarztu en numele Balta dinPOBtiivari in care se spalau postavurUe bu-eurestene?naca tacut tuitinc al Doamnei Ecaterina,

sotia lui Alexandru Voda si muma lui Mih-nea Turcitul este unul ~i acelas cu balta delaPosta vari atunei el se afla cam pe Iocurilepe unde, mult mai tarztu, ealugarii din rna-nastirea Mihai-Voda au ridicat un metoh euhramul Sf. Niculae - pomenit pela 1787 -careia mahalagii, din partea locului, i-auspus blserica "Alba din Postavari". Metohulacesta a fast greslt conrundat, de multi, custravecnea btserica Alba a jupaneset Capleade pe dealul Mihai-Voda.

*S'a pus 0 intrebare. A pus-o ~i Gion in

"Istoria tsucurestnor-. Calle b'1serica a footacea unde a intrat ~i s'a rugat Mihai-Vitea-

45

zul cand a fost prins la Craiova, unde era is-pravnic, ~i adus in Bucure~ti de oamenii luiAlexandra VodB.?Grigore Toclleseu in a 1 sau ..Manual de

Istoria RQmana" partea 3-a fila 115 spune :"Se potesteste din biitrani, cii era ziua

Sjaniului Niculae, ~i tocmai pe vremea litur-

gil iei, cand armiiseii t iu ce au . p e Mihai la lo-cul osd.ndei. El treciitui pe langa biserica AL-ba din Postavari s'a ruqa: de armiisei sa-i dearoe a se mcnma putin, fiind ziua hramuttula acea biserica, Ace~tia, induio$andu-se t-auliisat iar ddnsul a intrat in bisericd si cu ini-rna in/ranta $i cu oehii plini de lammi a jii-cut 0 ruga fierbinte La icoana Sfantului Ni-culae $i s'a fdgdduit stantului cd de-l va sea-pa ClL viatii din acea niipastii ii va ridica 0

maniistire. Ceace a ~i indeplinit, zidind la1598 miiruistirea Mihai-Voda eu hramul Sf.Niculae, in Bucuresti",Alta manurie scrisa. de cat asta nu avem,Noi am aratat mai sus ea biserica ,,Alba

din Postavart" nu poate sa. fie acea in care

a intrat ~i s'a rugat Mihai--Viteazul, cad pevremea aeea aceasta bisertca nu rnnta, 1.0-curile acelea erau pline de mlastinl ~i bal-toace unde s:l1~luiau ~antari. .!?i, apol drurnul pe care I-a strabatut, Mi-

hai-Viteazul ca sa vie in Bucurestl a fostdrumul Spirei in deal unde, spre coborire aintalnit in cale biserica Alba a [upanesei Ca-plea, in care a intrat de s'a rugat. A1t drumnu era pe unde s a . patrunda in Bucuresti ve-nind din Craiova. Acest drum este l i l i al olte-nilor ce Yin in "scaunala cetate a Bucures-tUor". Ciici ca sa spunem ca a )ua.t'o dinSpirea 'n Deal pe ulita de azi a "Cazarmu"ca sa lasa spre locul unde cu 200 de ani maitarstu s'a ridicat biserica ,,Alba din Posta-vari", cum spune Tocilescu care loc era peatunci plin de mlastm! si baltoace n'avea cecauta.Cum ea, Sf. Niculae al jupanesei Caplea nu

poate fi btsertca din "Postovari" ne mal do.vedeste ~i un hrisov din Bucureati de la 26Martie 1626 allui Alexandru Voevod, DomnulTarii Romanesti, hriSov pe care a binevoit d.Stoiea Nicolaeseu a ni-l faee cunoscut ~i carein cur and va vedea lumina tiparului.In acest hrisov se spune : "sjilnta nuiniisiire

a domniei sale, ce e din SUSUL ORA$ULUIBUCUR.E~TI cu tiramui sfcintulut Niculae pecare a zidit-o Mihai Voda pe acest stant loe $ia impodobit-o domnia sa".

Ramane bine asezat cil biserica in care aintrat Mlhai-Viteazul ~i s'a inchinat este aeeaa Sfantului Niculae al jupanesei CapIea jarnici de eum acea din "Postovari" care pr-vremea lui Mihai-ViteazUl mer nu se pome-nea de dansa,

www.dacoromanica.ro





o d om n iJ ii l'o nuin cii d in vencul d e m ijlo c

- Din colectta AcademieiRomane-

www.dacoromanica.ro





B I S E R I C A D E J U R A M A N T

BisericaJa Inceput a rest a blserica mica denuiele si lipita ell Iut - ca eels dinUi:i biserici

l ' idicate in Bucurestr->- ~i a fost fa(1)ta de Ba-dea Vorni:cul BllaoeanuL

Ac.estBadea era poreclit U?'11relul, pentruca fiind trimjs <fe Ccmstantin-Voda-CarnuLDomnul TarU Romanestk la Iasi eli oscrisoa-re catre Gheorghe .E,)tefan,Domnul Moldovel,a facut acest drum tntr'o zi Iji 0 noapie,lata ce spune earturarul rnoldovean loan

Ntculcea Inle sale amintiri numite : ,,0seama de cuvinte' (edrtia Soeee: ScriitQTiiRmnt1ni fila 30):

"Gheorghe Stefan Voda, dupii ee a prlnspe Toma Vornicul Cantacuzino in Buceava

I-a Im],unat parra a a-duce pe fratele sau Ior-dakt Cantacuzirrodintara Leseasca, en jura-mant dela Cameni ta ;~i apot, prlnzand pea-

mando! fravii, i-a in-chis la BuciUlesti.

~i. a trtmts 'po ar-rnasulcel mare, pe H a -b!isescu sa-i omoare: ce

Ha:ba~escu nu s'a gra-bitcu moarte: i? i a scrtsin doua randur) Gheor-ghel?tefan V o d a numat

sa-i omoare. Jara aItreilea rand s c r i.i n dGheorghe ~tefan VodaIa arrnasul Haba~escunumat sa-i omoare, ~istand cartile gata pemasa, intr'uacel csasa sosit un capitan dintara Munteneasdi, a-nume trsurelut, ell car:tidela Constantin VedaBasarab, Damn nou,pnttind cu scnsoare pe

Gheorghe etefan Voda sa-l sloboada pe eeidoi boeri s a riu-i omoare,"Si capltanul acela ee a venit ell cattile

inir'o 2i $i intro noapte din BUCUTe~tl de aajuns Ia la~i, t-au pus MUntenii nume deatunct "U,~llrellll".Badaa Balacpanu poarta titlul de eonte,

Este numit Badea Balaeeanul Conto~. Acesttttlul dupa scr iitorii nerntl Sulzer: Gesch'i('hiedes tra,nsa.lpinisC'.hen Dtunens, Wien Inn,tornul III, fila 164 s, i .Engel Gesctucnie derWallach~y, tomul It, r-a fast dat de ImparatulAustrret.In lupta dela Hotin ce s'a dat intre Turci

~i Poloni. ~ in vremea careja .!?tefa.n-Voda

Lupta dela Hotlnra care a luat parte :;;18adea Ba.Iaceanul eel ce a rid1cat in EUclIrel1tl

"Biserica de Juriimant"

(Du.pa "Istorla Romfmllor" de Y. A. Ure.cbe)

www.dacoromanica.ra



48

Gheorghe Stefan V o d uDomnul Moldovei, la care tusese trimis Badea trsurelut

Petriceico, domnul Moldovei trecu de partearegelui Sobieski, - la dansa a luat parte ~iBadea Usurelul care s'a deosebit prm vitejia

$i prin cruzimea sa.Carturalul Amiras spune:"Multa varsare de sange s'a facut, ~i care

turc seapa din santuri, din Nistru nu scapa,Iar cand scapa ~i din Nistru, din oaste ce erain cea parte nu scapa c a erau multi !jii de ainostri amesteeati eu Lesii si Badea BruaceanuContos, de-l omora de mal nici unul n'ascapat",In eartea obstestet adunart a ~a.rii din

1666 care vesteste tuturor ea moartea poster-nieului Constantin Cantacuzino a fast ne-dreapta, este isealit ~i Badea Clucerul Bala-ceanu,

*Bruacenii acestia sunt unul din neamurile

noastre boeresti, spune B. P. Hasdeu, eelemal stralucite, iar contesul Badea Bruaceanuunul din spirttele cele mat aventuroase.Asa se ~i desluseste purtarea celuilalt

Balaceanu, Constantin Aga pe vremea luiBrAneoveanu care n'a vrut sa tie seama nici

de Domn, nict de imparatia turceasca de peacea vreme.B. P. H~deu in "Negru-Voda" din "Ety-

mologieum Magnun Romaniae'' (fila 148 1a-tine) spune:

,,0 caracteristica ereditara a neamului Bala-cenilor din tata in fiu, care nu s'a contrastsin curs de veacuri pana la celebrul Aga Con-stantin eel din vremea Brancoveanului, esteinscrisa intr'o cronica munteneasca din seen-lul XVII: "Ealaeenii totdeauna ilili intindeaumintea dupa niste pareri nebune, adicii dupavitejti".cronica anomma tipaIUa in Magazin rsto-

ric, Tomul V, fila 103, spune:.Acest Constantin BaJ.aeeanul nu-l Hisa

ucatosut trufia ca sa-~i aduca aminte ~i defrica lui Dumnezeu, ci se credea in avere,in eai 1;'1n arme, l? i in vltejll, :jii in fantaziinebunesti,,,~i asa cu Iantazii, inchipuirt nebunesti

sl-a pus el sufletul lili viata! Acest Bruaceanuin toata viata lui si-a rramantat mintea, tot-deauna, dupa niste pareri nebune, adica

dupa vitejn, fara de marg'lini vitejif'.Revenind la Aga Constantin Bruaceanu

vom spune ea ntmeni nu s'a luptat mat binein lupta dela Zarnel?ti ea Balaceanu, luptain care a ~i pierit acolo cu sabia tn mf t .na :

www.dacoromanica.ro





Poeata populara spune:

BiiUiceanu ce-mi iiicea!El, mare, se pn;giitea.Palosu in mana cd tuaIn ostire, eli intra,Muuii moarte cd iiieea,Priipadul Domnului era!

Biildceanu se tuptaMoarte prinT:urci ei iiicea!Pe turci gTamadlH ttua.C ' 1 l pi'im{mtu-i asternea.

Spune loan Neeulcea:"Aga Balaceanu a pierrt i~ razboi. D : t I : a

ce au aflat Brancoveanul Vooa pe Aga BaIa-ceanul mort in razboi, trtmisu-t-au capu1 laBueuresti, de I-au pus intr'un perpeleac inmi j locu l ogriizii lu i ~e. i-q.u §ezut v~e-un . a?Lcapul in prepeleac, f?I au invatat _de I-aU rlSl~pit 1} i curlfile lid ograda de au ramas numailari~te....., Brancoveanu, dupa obiceiul de atunci eon-

fisd averea lui, pune s a darame casele saledin mahalaua mUaeeanulUi, tar pe morma-nul de moloz si cararu.i2i infige prepeleaculinvartul caruta a stat intepat, un an de zile,ca sa-l vaza 0 lume, capul lui Constantin.

*Pe 0 parte a acestui loc care apartmea lui

C. Balaceanul Braneoveanul zidi hanul cu-

noseut eu numele de hanul Constantin Vodacare se vede si pe planul maiorului austnacbaron Borroczyn ridicat in 1852.Acest han avea in fata Podul Mogo?oaiei,

la stariga ulita "care merge la Sf. loan"(adlca biserioa Sf. loan eel mare de pe PodulMogosoalei), la spate bisenca ~tavr()poleos~i Sf. Dimrtrie, iar la dreapta ulita Frantu~zeasca,Generalu1 P. V, Nasturel spune ca ~i locut

pe care s'a rldicat, in zilele r:oastre, p~latu~postelor, a fost ell sigur~t~ aJ ~O~CUIUlBadea BaHiceanul eel ce a ridicat btserica delemn a Sf. Dumitru sau Biserica de JuriJ,mantsi el era in v iata in 1686.La 1696 August 20, Brancoveanu dii 0 carte

- precum afUim din COl_1dica branc?ve~neasea 1692-1713 dela Arhwele Statulul -camarasutui Asan ~i rratenn sau Ianache "MIe fie Iocul de case f ? i de pravalii inmahala~dela bisenca BaHlceanului care lac este ala-

turea pte langa loeul Badii Vornicul Bala~ceanul.

*Revenim acum Ia btserlca -:~Biserica a foot de lemn pana in anul 1754.In acest an, ne spune un act de1a 30 Noem-

brie, biserica a foot facuta de aid,

Aetul este publicat de generalul P. V. Nlls"turel in lucrarea sa Biserica Stavropoleos dinBucu1'esti 1906 fila 34.lata '00 spune actul :Stroe carele au statut - < : i vataf de copU s . i" '(

49

mai pe urma langa sfars,itul vietti. acestei tre-catoare calugarmdu-se s'au numit Isaia m?-,nabul, irnpreuna cu mine Radul btv logof~tzaVistieriei, am pus lamijtoc S . i am cnernutde am ridtcat din temelie aeest prea tntru-musetat dumnezeesc taros de piatra aiel inoras .in Bucuresti Ia poarla c~ din, s~s,aCurtU domnesti, intru einstea sfantulu: . ! ? l iz-vortiunu de inir marelui roucenic Dimitrie,in locul altei biserici de temn ce au iost la -cutii de Badea Vornicul Biiliiceanul, dupacare s . i mahalaua BaIaceanului se numeste,mrrumusetata eu sugraveata pe din launtrusi pe din a l a r a , tmpodebita cUS~inte. icoane'intl"alieparti lucrate foarte cu iscusit mes-tesug dupa cum se vad",bups. ce au tspravit de cladit biserica ~i au

impodobit eu toate eele de nevoe pentrl! u~asemenea lacas dumnezeesc, cei doi ctitorr,Stroe si cu Radu .socotit-au - spune mat de-parte actut - c a . dupa sraraitm vietei, noas-tre nu se va putea ehivernisi cum trebuestenumai cu preotli de mir" ~i s'au sratutt sa

.inchine btsarica ,,1a alta manasttre dela cares a aiba ehiverniseala", Q i . atunei au inehinat-o1a amandoua sfintele episcopii ale farii de peatunci: a Ramnicului Noul~Severin f?i a Bu-saului,

*Dar retete cere tnarte bisertcesti - can pe

atunci erau episcopii Kir Climent al RAmni-cului si Kir Metodie al Buzaului se certautntre e - I e J } ' i nu se puteau invoi. Pentru ce '?

se vor intreba eititorii nostrt,RaspunsuI ni-l da tot actul de mat sus

care spune : "mai vartos pentru un loe decasa nevrand s a dea parintele episcop Meto~

die parintelui Kliment, de vrerne ce locul ceau avut stanta Episcopie a RfunmniculUi ellcase de seoere aproape de loeul Buzaului ~i

de biserica SfantulUi Dimitrie dupa vremi s ainstreinase dela stanta Episeopie".Locu1 cu case de sedere ce I-a avut episco-

pia RUrnniculut in Bucuresti aproape de 10:cui episoopiei Buzaului * i de biserica s~antuIUlDimitrie se instainase, dupa vrenu, delasranta eptscople.

l i 3 i pentru ca "sfintitul episcop de ~acwnal Ramnicuilli Kir Grigore - urmeaza ac-tul mai departe - nu are loc de siila~luit camai 'nainte Ia veniriIe aci, dupa obicei 1a sea-unul domnesc, umbla din loe tntr'altul ~i de

la a manasttre la alta" se invoeste eu Episco-pul Antim al Buzeului. I da 0 m09i~,.numeleei Pleseoiu din OU pentru un "loe aiei in Bu-curesti ea sa-sl fadi easa de odihna la veni-rile aci". '

Locul dat de Antim, spune mal departe a-eetas act" taste pe langa biserica Sfett Du-mitru".

*Sfar~indu-se sfada, biseri.ca Sf. Dumitru

(>8te inehinata ca metoh celor doua Epis~copii.

www.dacoromanica.ro





Dar chiverruseala biserica cu doi stapaninu mergea bine "eunoseandu-se proasta chi-verniseala a preotilor" asa ca nu putlne orise eertau amandoi episcopi pentru aceastablserica.La 14 Mai 1772 mitropolitul ta rH Grigorie,

eli consimtamantui episeopuiut din RAmrue,

tasa cmverntseala bisencet pe seama episco-nului Cosma al Buzaulut,Actul prin care episeopul Ramnicului

schimba mosla Plescoiu eu W1 lac de casa inBucuresti eu episcopul Buzeului se aHa in

Arhit'ek Staiului in hartiile episcopiei Bu-zeului.Despre eele de mat sus ne martuniseste ~i

In isovul lui Constantin Cehan Raeovita Voe-vod, din 1755 Iu1ic 5.

Hrisovul spune ca amandoi ctitorl StroeRamniceanul "din mica lor varsta ell stra-danie st eu dreptate au slujit Domnilor ~iTarH". ,,$1 au zidit din temelie ~i au inaltato sranM btserica aid in orasul Domnieimeale Bucuresti la mahalaoa BaIaceanului".Const. Voevod Mavrocordat da la 1757 No-

embrie 5 carte de [udecata lur popa Vasiledela biserica Sf-tu Dimitrie, care s'a plansla Divan ea Logofatul 'I'anase dela Vistierie,stapaneste niste case ell pivnita ce "sWlt ineUL tea biserieli despre poarta :;>ide danie bl-serrcei".Logotatul Ta.nase plerde procesui si re-

mane de [udecata.Gion spune in .Lstoria Bucureetiior" la fila

185 ca Biseriea Sfantul Dwnitru l Ise mainnmea Si Biserica de juramdnt pentruca in-tr'ansa se faceau [urarmntele oele solemne,atunei cand panitul sau acuzatorul se tnein-geau, inrata arniereulut ~i preotilor, eu braul

Prea Curatei, :;>iurau Ifmga usa a1taru1ui c avor spune adevarul ~i nimic alt decat ade-varul".

Condiea Episcopiei Buzeulut dela ArhiveleSfatului spune ea ta 1655, a fast un mareproees intre logoIetul Radu Dudescu 1 i i i epis-copra Buzeului pentru niste mori. Juraman-tul s'a faeut inBiserica de juriimtint cu hra-mul SUmtului Dumitru.Intr'un act din 1687 anator la Arhiuele

Siatului, mahalaua Balaeeanului este numi-ta mahalaua Bieericei de juriimant, tar inveaeul al 18-lea mahalaua S f. Dumitru.Condiea Episcopiei BuZ€ului dela Arhtvele

Siaiului spune ca la anul 1755., Constantin

Voda Racovita a daruit bise ricei SHl.ntuluiDumitru a cruce de argtnt-presarata cu pie-tre de pret; mai darue~te 12 razoare de vie indealul Bueurestilor, trei pravalli in targulBucuresttlor, la poarta de sus a Curtii Dom-

nesti ! i i i niste case din [osul Fo~orului, dupaziliul domnesc.Ea este trecuta impreuna eu bisertca in

planul alcatuit de administratia nemteasca

50

a prtntului de Coburg at unci cand au ocupatBucuresti in anul 1789-1791.Constantin-Voda Mavrocordat d a la 5 No.

embrie 1757 bisericei un loc care a fost alBfilacenilor, iar 1a 28 Februarie 1787 Nicolae

Voda Mavrogheni, da dreptul sa aiba soba caoisenca ooereasca.

..Am hotartt cu' a noastra cheltuiala, safaeem la aceste sfinte biserici din orasulDomniei mele Bucuresti, di.te 0 soba eli caresa se faea oaresicare' caldura Inauntrul bi-seriellor la vremi de raceala, iarna, cand seslujese sfintele leturghii, s a poata fie~tecarecrestm sta, de a-s] face rugaeiunea ~i inchi-nseiunea rara a patim] si a se secatui de Iu-timea gerului :;>1osebit am randuit dela Vis-tierm Donmiei mele /ilicute doi acutelmci pen-tru adusul lemnelor, (V. A. Ureehia: 1st.Rom. III. fila 47).Din catagrafia facuta in anul 1798 maha-

laua Baiaeeanul are 130 de case. Pe atunciera una din cele mai populate, dupa maha-lalele Sf. Gheorghe NOll (209 case) . ; ; i SfantulGheorghe Vechiu (335 de case).

Insa ea scade ~i dupa 10 ani dela aceastacatagrafie, la 1810,mtr'o alta catagrane, ve-dem ca are numai 56 de case, 74 din ete pie-risera, fie prin foe, fie prin diirimiiri. In 1810mahalaua avea 229 barbati si 164 femei.In aceasta mahala locuiau 'aiara de neamul

Brtlacenllor, precum am vazut, :;;1 al~1 boerica Brezoen.ii, Camplnenii, Greeenii, Dudestu,cari aveau mart si intinse locuri de case.De asemenea mai Iocuesc aci ! i l l . unli din

marll negutaton bucuresteni ~i anume Du-mitru Nona ot Brasov, de pe vremea Bran-coveanuIui, Panait ~i Manu,. negutatorti eeibatrant, preewn Iinumese hrisoavele din vea-

cuI at 17':1ea.In 1718 mahalaua este bantuita de ciuma,

€;roaznica boola ce a secerat 0 multime de

oameni.Prin aceasta mahala treoea "uli:ta care duce

spre Poarta de Sus a curtii domnesti" asacum este numua in unele hnsoave pe earite-am pomenit des in aceasta lucrare.Aceasta tllita eorespunde eu portiunea de

azi a strazti Carol tncepand dela biserica Sf.Dumitru pana la plata de nort (plata Sf.Anton). Astfel ea ngureaza in planul maio-rului baron Borroczyn din 1852 cu numele de

"Uli~a Curtea Veche".Intr'o !ista din 1823 a eornpaniei baeanilor

din Bucuresti, pastrata la Academia Romana,anam pe Gheorghe Ioanul ot BalaeeanulIn 1826 ailii.m la Hanul Constantin Voda

pe Frant SpiteruL EI are doua pravalit, cuchirie pe cad le-a avut ~i hltal sau pe vre-

mea lui Caragea Voda in 1817. Egumenii Va-carestllor cart chivemlseau hanul au vrutsa-l dea arara de aici ~i el se jelueste Domni-torului Ia 28 Iulie 1826.

www.dacoromanica.ro





o CTITO RIE A RAD ULU I-V OD A-CEL-FRUMOS

IN JURUL BUCURE$T ILOR

Letopisetele eele rumanest; povestesc eli Ea-dul-Voda-c'el-Frumos a facut manastirea Tan-ganul de langa Bucurestl. Din cele ee cunoas-tem, despre aceasta manastire vedem eadsnsa a iost a doua nuuuistire ridieata injurul Bucurestilor :) i in apropiere de da~.Cea mai veche manastire pomenlta in hrt-soave, in jurul Ioculul unde mult mal tarzru

a luat fiinta Bucuresttl, este manssnrea Bo-lintinul.timtr'un hrtsov particular, scrts la Targo-

viste, in anul 1433. Martie in 15, pomenit ded-i· Stoiea Nieolaeseu la sfar~itul lucrarnd-sale "Domnia lui Alexandru-Vodii-Aldea,

fiullui Mircea-Voda-cel-biitran (1431-1435)"aflam ca Alexandru-Voda-Aldea, scuteste rna-nastirea Bolintinul de vmartctu,CeIelalte manastirl buns oara snaqooui,

mtemetata mult mai inainte de domnia luiMireea eel "batran", Ciiscioarele zidite la1431de boierul Neagu, Glauacioeul, al carei inceput

nu se cunoaste, era in flinta pe vremea luiMircea eel Batran,Biiltenii erau prea departe

de Bueuresti.Cea mat veche pomenire despre rnanastireaTanganul 0avem intr'un hrisov din anul 1530al lui VIad Voevod Vliiduta, eel ce s'a ineeatscatdandu-se in Darnbovtta lasatul Popestt,

Vlad Voevod spuneca vazand manastdrileSnagovul ~ TANGANUL "ramase fara de cer-eetare si slabite, a luat seama de ele st le-aingrijit pe cat a fost cu putinta stapanmisale".

Aces t Vlad Voevod este ruda eu Radu-cel-Frumos. 8i iatii cum:Vlad Voevod (1530-1532) este fiul lui

Vlad eel Tanar (1510-1512) care la randul luieste fiul lui Vlad Calugarul ~i nepot eu Radu-Voda-oel-Frumos. VIa.<! C3.lugiirul (1482-

1498) este frate eu Radu-cel-Frumos (1462-.1474).

Tanganul mat este mentionat ~i la 17 Mar-tie 1534 intr'un alt hrisov al lui Vlad Voevodeel spansurat (1532-1535) fiul lui Radu-cel-

Mare.Nu cunoastem aeest hrisov in original, dar

despre dansul pomeneate Wl alt hrisov de pevrernea lui I;)erban-Voevod din 7193 (1685) incare e yorba de un sat Mile~tii eari "eu tothotarul sunt ai manastirii Tanganului, uruie

esie hramul Intampinarea Domnuiui",Din acest hrisov ni se face cunoscut c a

manastirea Tanganul, cea ziditii de Radu-voda-cei-srumos avea nramul "lntampmareaDomnului".Aceasta stire a binevolt sa mi-o fara cu-

noscuta prietenul meu d-l Stoica Nicolaescu

din fisele d-sale personale.In hrisovul dat de Matei-Basarab-Voevod

la leat 1640 Noernvrie 27, pentru desrobirea"sfintelor lavre domnesti" din mana eelordela Sfantul Munte, aflam ca ctitoria lui Ra-du-cel-Frumos, manastirea Tanganul a fost"lavra domneasca" adica asezarnarrt dom-

nese.Matei-Basarab-Voevod spune in aeest hrt-

soy e a in rata intregii adunari a toata tara,eu sfatuJ si eu voia a tot soborului, a tocmit,cum acele sfinte lavre domnesti carele Ie-auinchinat acei Domnl ~i VIadict straW, farade vota l;ii fllra. de sttrea neamunn, ~i ie-ausupus ca metoase dajnice altor manasttr! din

www.dacoromanica.ro





tara greeeasca din Sfantagora, ~i aiurea ! ? i

can manasnn sunt Tismana, Argesul, Bra-detul, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Mislea,TANGANUL, Potocul, Rancaciovul, Menede-cul, sa fie toate aeeste manastlri lasate inpace de calugarii strainLDupa 200 I J i mai bine de ani dela tarnostrea

ei, cand Matei-Basarab intemeind manastireaPlatarest! (1645-46) ceva mat jos pe D a m -bovita vazand starea de darapanare in careajunsese manastirea Tanganul se hotarl sanu 0 lase sa piara. ~i atunci 0 meremetist.De atunei ~i pan a Ia 1852 a dainuit, ea candmai bine, cand mai rau pana ajunse in starede parastre ~ a fost parastta."Manastirea a fost cladita pe un colt de

deal, pe care-l formeaza 0 eale care vine dedeparte, printre paduri, cu lunca Dambovi-tei - spune d-l Savescu in .Ammiiriie unuioctogenar" tiparite in .Buletinut ComisieiMonumentelor tstoriee" 1929 (fila 107).

.Dealul ales se marginea la rasarit simlaza-noapte cu padurea, care, pe atunci tre-bue sa fi fost vechiu, de veacuri ipotrioit lacderetragere $i de adapostirein vreme de primej-tlte. Era ocont, in fata ~i dintr'o lature, de 0apa mlastinoasa eu stu! ~i trestle, eu 0 adan-sime indestulatoare - de un chip d o e om -pentru a sluji ca mijloc de imediata aparare.Spre miaza-zt ~i apus avea 0 g'arlita prin carese scurgeau apele ee veneau din sus \Ii carealcatuesc lanul din prejurul manastiri.i oer-ruca, pentru a se um cu Dambovita la doikilemetri mai 1a vale de satul de azi. Toatamarginea acestei garlite era impadurita cusalcii inalte, eu laeuri ~i stunsurt; pamantsup US apelor cand ele se revarsau; iar maiinauntrut Iuncii, pe langa locurt de fanea~a,

erau intmse palcurt de maracimsun, de po-rumburi ~i mac=si, printre care pe salcti sta-teau agatati curpenii de vita salbateca."Manastirea fireste era asezata pe deal. Se

vedea din departare, in partea apusului; darde [os, de lang;a marginea apei, nu se puteaveoea, d.1n pncma oesisunn."Daca acum trei sferturi de veac era asa

infati~ea locului, putem sa ne inchipuimce fel va fi fost atunci eand Radu-cel-Frumosl-a ales pentru intemeierea manastint sale cupatru sute de ani ina poi" .Atuncn cand Radu-cel-Frumos s'a gandit

~a lntemeieze, in aceste Iocuri, 0 manastiresi-a dat el destul de bine seama ca nu inte-meia, pe acea vreme, numai un Iacas srant

ci mai curand, din aceasta manastire face aun Ioc de aparare ~i de veghere.,,~i acestei preocupari trebuia sa-t cores-

punda ~i alegerea locului, - spune mai de-parte dol C, Savescu, - care pe atunci trebuiasa se fi impus preferintd lui Radu-cel-Fru-mos prin maretia firei ~i prin salbaticia Im-prejurimilor"Nu ne-am indoi daca Radu-cel-Prumos in

vremt de restriste sa fi stat retras si in rna-nastirea Intemeiata de dansul. 'Manastirea Tanganul "era in 1852 0 bise-

rica micii, zugraveala se pw:ea a fi fost fru-

5 2

moasa, dupa cum mi-au ramas in minte chi-pun de sfinti zgariate ~;i eu ochii gauriti -se spunea de Turci, - povesteste d-l C. Sa-vescu, in lucrarea amtntita, (fila 106).

"N'avea met un adaos in rata mtraru. Inperetele din fata, inalt cat toata cladirea, 0

use mica. Pe acest perete in afara, in parteastanga, se deosibea oarecare zugraveala ne-deslusita, de culoare rosie, care, des; spaJa-cita de ploaie, putuse sa tie piept patru sutede ani dela infatisare. Dar cine se interesaatunci sa desluseasca ce infat~a acea zugra-veala! Tot asemenea ereti eli pe partea inte-rioarii a acestui perete trebue s a Ii iost chi-pul Domnului ctitor, inconjurat de familialui, dar nu-nu aduc aminte s a I i viizut acestlucru.

"Era lnvelita Cll sindrua, ~i avea la mijlocun singur turnulet tara in8.l~ime, eu catevateresti foarte lunguiete ~i foarte inguste, farageamun, margimte in rungrme de ciubuce dezidarie",

Dam aci ¥ pisania bisencet de azi a satululTanganul care se ana. la Academia Romlinarmss. 2409 fila 245) ~ipe care ne-a tacut-o cu-noscuta d. Stoiea Nic olaescu:..Aceasta sfanta biserica in care se praznu-

este hramul Adormirea Maieei Domnului s'azidit din temelie, in zilele Mariei Sale Domni-torului stapanitor Barbu Dimitrie ~tirbei V.V., fUnd patrlarh at Ierusallmulu1 prea ren-citul Chiril 1 ; i i Mitropolit al l'arii Prea srintiasa parmtete Nifon, in epitropia prea cuviosu-lui Vacaresteanu Ion cavaler, la anul 1853August". 'Pisania noii biserici din satul Tanganul,

zidita la 1853, nu pomeneste nimic de vecheamanastire Tanganul eea zidita de Radu-Voda-

cel-Frumos. Nu pomeneste niei daca ea afost ridieata pe locul fostei maniistixi ~i nicihramul vechi "InM.mpinarea Domriulut" nu-lmai pastreaza. ei este inlocuit cu acel al"Adormirii Maicii Domnului".In vremea in care a fost ziditii noua bise-

lica din sat (la 1853) mai erau urme dinvechea manasttre a lui Radu-eel-Frumos, ur-me pe cari d~l C. Savescu la 1852 Ie poves-teste asa:

l\Unastirea Tanganul "era in 1852 0 bise-rica mica, zugraveata se parea a fi fast tru-moasa, dupa cum mi-au ramas in minte chi-purl de sfinti",

Aceasta manastire a fost daramata de cei

ce au ridieat la 1853 biserica cea noua faras a ~inii socoteala de vechea pisanie - carene ar fi spus multe lucrurl de seama despreRadu-Voda-cel-Frumos - ~i nici de zugra-veaia a fresco care infati~a "chipul Domnu-lui ctitor ineonjurat de familia Iur'".

Hotiirit nu putem ~timel anul in care s'aprtstavit Badu-Voda I J i nict unde este el in-mormantat. Sotia lui pe care a luat-o cu sila~tefan-eel ..Mare ~i fiica et sunt inmormantatela manastlrea Putna.D-1 N. Iorga in scrierea d-sale: .Istotia

Romdnilor in chipuri ~i icoane" la capitolul

www.dacoromanica.ro





5 3

Barbu Di'mitrie Stirbei~Ub a carut domnie..Ia 1853. G'arjdiclltwbl~erica. din satul Tanganulill apropterea IOCU!Ulunde fusesemanastlrea lui Radu-cel-Frumos

(Colec~la.Secareapu)

"Mormintele Domnilor nostrl'' vorbind deRadu-cel-Frumos spune:

"F acU&e manastirea Tanganului tot langaBucuresti I ? i cdnd pieri In 1474 in urma uneiinfrdngeri din partea marelui Domn al Mol-dovei Steiam, el vafi fast asirucai aiel. Inbiserica de sat ce este astazl acolo, nu semai pomeneste nimic tnsa despre piatra mor-mantului sau" (fila 7).Este crudata afirmatia aceasta ca. Radu eel

Frumos a pierit in 1474 in urma unei -in/ran..geri din pariea marelui Domn al MoldOt'f!l

steian, cact lupta pe care a avut-o Radn cu~tefan a fost la 1472, dupa cum gla.sue~te.Letopisetu; dela Bistrita" (6981). In adevar,Radu a fost irrfrant dar n'apierit inaceastainfrangere, c a c ~ ilvedem revenind in Bucu-restl si dand Ia 16 Septemhrie 1473, din acest

oraa, Un hrisov [upanului Mihail."boiarinuldomniei mele", (G, D. Florescu: nDwane tiom-nes t t din Muntenia in secotut a Z xv-ieo:fila 47).lata tot ce am putut afla despre manas-

tires. Tanganul, ridicata de Radu-Voda-cel

Fl1lll10S, In jurnl Bucurestilor, nu departe demanasttrea Cernica de' mat taratu, atuncirand a Hi.cut djn,,~tatea Dambcvitei'' saudin "Cetatea Bucuresttlor" scaunul lui dedomnie.

*

In capitolul "Bucurestii erau scaun de tiom-nie pe uremea lui Radu-cel-Fr.umo{s" din Iu-

crarea de fa~a (fila 17), am spus c a acestDomn a isdUit, ia Bueure~ti, ma r muite hri-soave, serise inlimba slavoneasca,Din aceste hrisoave ale Iui Radu-cel-Fru-

mas, date din Bucuresti, eele mai vechi sunt

eele din anul 1464. Ele sunt trei: din 30 Mai,10 Iulie ~i 12August 1464.Radu-Voda-cel-Frumos a luat domnia in a-

nul 1462 ~ia domnit, dupa cat se ~tie, din is-voarele tstorice ce Ie avem, pana la 1474.Alte hrisoave mal vechi, date din Bucuresti,

de cat cele de mal sus, nu cunoastern dela dan-

sul, .Poate c a dansula dat si irlainte de 1464nnsoave, din Bucuresti, dar n'am aflat i n c aniei unul. '

Hrisovul din 12 August 1464 care este pas-

trat in Biblioteca. Academiet Romine - : ; ; i ca-re a fast dat La iveala cu prilejul expostttetnurmta "Ca.rtea vecne bucuresteana" din anul1935. e scris pe pergament. are monogramadomneasca mare cu rosu, dar iIipseste pece-tea, cea mare, care s'a pierdut.

Pentru Intreglrea eelor ee am scris aict dam,inIutregtme, cuprinsul acestut hrisov in care

Radu-Vcda-cel-Frumos lntareste lui Tudor ~iiratilor lui, stapanirea peste partile lor de mo-sie in ~ dela Curteni ~i Baloii, scutindu-lede dari.Prietenul nostru d. Stoica Nicolaescu, cu-

www.dacoromanica.ro





II risovul lui Radu-eel ..Frumos dela.12 August 1464

(Colec~la Academlei Rom~me)

noscut in destul pentru Iucrarile saleistorice,a bine volt sa ni-l aminteasca Ili tot de odata

sa ni-l talmaceasdi de pe slavoneste,lata cuprinsul lui:t Intru Hristos Dumnezeu drept credtnclo-

sul si hinecinstitorul E li de Hristos Iubitorul ~ide sine statatorul to, Radul Voevod ~;i damn,fiul lui Vlad marele Voevod, co mila lui Dum-nezeu ~i darullul Durnnezeu, domnind ~i std-panind toata tara Ungrovlahiei ~i peste partllede peste rnuntt ale Amlasulut o $ i Fagara~uluiherteg, am binevoit domnia mea de a mea bu-na voe eu inima curata si luminata a domnieimele si am daruit acest a tot cinstit ~i binetnctnpuit, care este mat presus de toate C1P-

stile ~i darurrle hrisovul de acum al domnieimele slugelor domniei mele lui Tudor ~i frat i-

lor lui Nicula ~i lui Stan ~i lui Mircea ~i luiNeancul : ; ; i lui Radulsi lui Nicula cel-mic, casa Ie fie lor in Ia:;;i de1a Ourteni din [umatatea 7-a parte, ~i din cea Bulgareasca a treia parte.I ? i iar lui (textu; erupt aici) l? i Iratilor, lui(textul e Tllpt aid) sii Ie fie lor BaloU toti.

54

Toate acestea sa Ie fie lor de ocilla ~i ohabni-c a lor o $ i copiilor lor, nepotilor l? i stranepotllorpanain vieata domniei mele, odihnindu-se: devarna oilor, de varna ramatarilor, de alblnartt,de gaJe~i, de dijme, de vinariciQ, ~de coslt defan, de talpi, de posada, de podvada ~i de care,

rnai ales de toate slujbele ~i dajdiile, cate seana in de sine statatoarea tara a domniei mele,

~i sa nu cuteze a-t bantui pre ei, nici judecii-tor, nici globas, nici birar, nimeni altul dinboleru, sau din slugile domniei meIe, trimisi

dupa milele ~idupa lucrarile domniei mele,pentruce, cine iiva stanjeni pe ei chiar cat unfir de par, unul ca. acela va primi mare rall! ? i urgle dela dornnia mea ca necredincios I \ > icalcator ~irustna tor acestut hrisov al domnteimeIe. Inca §i dupa moartea domniei mele pecine va alege Dornnul nunmezeu a ndomn1'arii-Romane$ti sau din plodul tntmn dom-niei mele sau din rudele domnlei mele, sau du-pit pacatele noastre dintr'alt neam, de va Gin-

stl si va inoi si va Intari toate eele mat sus sert-se, pe aceta Dornnul Dumnezeu sa-t sustinalntru domnia lui; iar eel ce nu va inot ~inu vaintari, cl va strica, pe acela ~i Domnul Dum-nezeu s8.-1ucida pe el, aiel trupul lui, iar invieata ce va sa fie sufletul lui, ~i s a aiba parteeu Iuda si eu Arie si eu ceilalti necredinciosiIudei, carl au strigat asupra Domnului Dum-nezeului ~iMantuitorului nostru Iisus Rristos:sangele lui asupra lor ~i a copiilor lor sa. cada,in veci, amin!Marturii: [upan Dragornir dvornic, jupan

Duca, [upan Cazan Sahae, [upan Colca, Vin-ttla, [upan Neagoe Borcea, Bratul spatar, Di-mitrie logofat , La! vistier, Ivan paharnie, Nea-goe com1s~i eu Costandin am scrls IN CETA-

TEA BUCURE$TI, luna August a 12-a zi, inanuI 7972 (1464).

t 10. Radul Voevod (I. p.) din mila lui D-zeudomn.

Pecetia judetulul Dragot.1i at Bucurestdlor din 1670

www.dacoromanica.ro





OCRO TITO RII BUCURE$TILO R

Sfintii miid~i de Dumnezeu, tncoronau ~i intocmai ea apostolii marit imparat! Constantin ~i Elena.(Dupii: "Bucurel/tii" de Carmen Sylva. - Traducere de D. Staneescu)

Odinloara, ca ~i acum, fieeare oras i : ? i avea

un ocrotitor, adiea 1111 sfAnt, sub a care] obla-duilirese punea. In vremurt stravecni oerotitoa-rea oresuluj Bueuresti , era Buna Vestire.

In veehUe peeeti aie Bucurestllor este infa-ti~ata Buna Vestire.Mat tarztu ..minunatul $I de Dumnezeu pa-

zitul oras Bucuresti" si-a luat ca ocrotitori peSfin~ii mariti de Dumnezeu, incoronatl ,~iin-tocmai ca apostolii marti lrnparat! Constantinsi Elena., In cinstea lor Constantin Basarab, poreclitcarnu ~i sotia sa Balasa, rtdicara, pe un deal,aproape de apa Dambovitei, 0 manastire ma-re ell gaud s'o faca Mitropo1ie, gand pe care nul'au putut indeplln1 din pricina certurilor ce

erau atunci pentru Domnie.Patrtarhul Maearie al Antiohiei. care s'a ni-merit sa fie prin Bucuresti, tmpreuna ell dia-eonul sau Paul din Alep, atunci cand se zideaacoo.stii biserica, prin 1657, "a stropit-o dupii

oblceiu" ca.ci nu era Inca ispravita.Diaconul sau Paul din Alep a scris aceasta

calatorie p e care au facut-o in Tara Roma-neasca ~i in Moldova tntre anti 1650-1660 inlimba araba, Ea a fost tradusa 'inenglezeste I ? i

publicata de B e 1 f O U J I ' sub titlu1: "The tratelsof Macariu8, Patriarch of Antioch, London1836", Din aceasta traducere a reprodus H8!?-

deu 0 parte, cea privitoare la Tarile roms-

nesti ~i a pubticat-o in Arhiva ~sto"iciiI, 2,pag, 39-111).Despre vizita faeu.m la biserica voevodului

Constantin $erban Basarab poreclit "Carnul"pe cand ea se zidea, Paul de Alep glasueste inchipul urmator:"La urma ne-am dus la marginea orasului

pe un deal mare care stapanea cu privrrea 0-rasul dimprejur. Acolo, era ocupat cu zidireaunei mali manasurt, ell 0 biooridi mareata :ji

stralucita, semanand pe diniiuntru cu cea dela Curtea de Arges, numai c a aceasta estede earamidii, ~i in tinda are 12 staJpi fiecaredintr'o bucata rotunda de piatra ca sa alca-tulasca pe eei 12 apootoli.

.Pe deasupra are 4 mari boltt ~ipe din afar ao larga tinda."E aeoperita eu pJumb de 0 greutate de

peste 40 mii de oca. Am facut in ea 0aghias-rna ~iPrea Sf. Sa a stropit-o dupii obleoiu, cacinu este inca ispravita".

Urma:; ;ul lui Constantin Carnu, Millnea, 0

ispravi ~i 0 tamosi facand-o MitropoUa Bueu-restilor.Paul din Alep ne da urmatoarete amanunte

despre sfintirea bisertcel:"To~i bucurestenii erau pe dealul manasti-

rii dud Patrtarhul veni eu alatu cu moastele

www.dacoromanica.ro





5 6

Constantin-Veda Basarabeel ce a ridieat Mitropolia din Bucurestl

srinte dela manastirea lui Pana Vistierul si

facand ocolul nouei biserici, eu rugaeiuru ~i

cantati intra in biserica. In vremea cand tar-noslrea se petrecea inauntru, arara pe deal era

mare veselie ~i petrecere. Ostasii Dornnici seveseleau Impreuna cu norodu1 Bucurestiloeca un nou locas se ridiea Dornnului in orasullui Bueur".

*Bunul meu prieten, ptctorul Ary Mumu, a

infatlsat clipa in care Constantin-Voda-Basa-rab, poreclit Carnu intemeietorul MitropoUelbucurestene, d'llpa ce ispraveste din rosu bi.-

serica pe care a ridieat-o pe dealul de azi atPatriarhiei, primeste lnchinarea ostilor carl

au fost la 0 sfestanie.In suftetul Iui Ary Mumu, - un Indragostitpatimaa al firei sl al frumosului - s'au oglm-dit cum nu se poate mal mult, culorile peisa-giului romanesc.Dealurile st museelele cu satele albe ee scli-

pesc in ba.t3.i.a soarelui varatic, risipite cumnu se poate mai frumos, parca ar fi asezatede mana omulut in cadru1 verde-inchis a1 co-drUor; bisertcutele Cll turlele lor ce se infati-seaza smerite la tveaia din desisul Irunsisului,horele ell mlscarea :;>1vtata care traeste inele,o troita. san 0 casa veche de tara, plina de

farmee l? i frumos , sau un targ plin de viataeurat romanesc, toate sunt infa~te de AryMumu cum numai el singur ~tie s a le infa-tiseze I ? i cum nici un alt pictor 1a noi nu le-aputut infa.t~a pana acum.In zugravirea lor nu si-a pus numai toata

dibacia ell care este harazit de bunul Dum-nezeu, nu si-a aratat nwnai mestesugul colo-rituhti ci si iscusinta desenului, Caci nu e

nevoe sa spun ea A I y Mumu este unul din ceimal iscustn desenatort. Nlmeni pana la dan-sul n'a putut sa ilustreze, mai cu via~a. maifrumos, clipele cete marete din istorta tfu:iinoastre. N'aveti decat sa riisfoiti lucra.rile

mete istorice tiparite in revista ,:Lumea Co-pillor" I $ i anume : "Serbarea Invierii la Curtt-

Ie Domnesti din Bucuresti ~i Ia~i" (Nr. 119),.Papusa Ba1al?ei Dudeseu" (Nr. 154) "Jude-earea unui copU pe vremea lui Mavrogheni"(Nr. 170) "AImI nou odmtoera 1a Bucuresti"(Nr. 206) ,,Patronii Bucurestilor" (Nr. 233)"Intalnirea lui Frederic Barba rOl?ie eu unprint roman" (Nr. 252) si Yeti vedea ca spu-sele mele sunt eu temei.

; ; ; i toate acestea aputut s a Ie desavarseascaAIy Murnu pe linga talentul sau ~i prin ma-rea lui cultura artistica d.dMurnu este unuldin pictorii cei mat cult! pe can it avem.Scris-am aceste cuvinte despre AIy Murnu

www.dacoromanica.ro





in Iucrarea mea "CUM AU FOST BUCURE~-TIl ODINIOARA." sa Ie gaseasca eele vlitoareneamuri ~i sa ramana cat va trili, inveci1 ve-eilor, limba noastra romaneasca.

I

*In zrua de 21 MaiU, zi in care se praznuia

hramul Mitropoliei se facea marele Alaiu, nu-mit al Sfintilor Constantin si Elena.In vremea in care alaiul mergea la Mitro-

polie clopotele dela toate biserieile din Bu-curestl sunau de sarbatoare, Alalul sosea laMitropolie unde Voda era primit Ia usa bise-ricei de Mitropoit, arhiereli, preotii eu Evan-gheIia ~i erueea in mfma.Liturghia era savar$ita de Mitropolit eu ar-

hiereil - i i i cu staretu tuturor manasttrtlor bu-curestene,

D u p a ce slujba bisenceasca se ispravea sedadea samnalul de pleeare $1 Voda sa intor-cea la Curtea Domneasca cu acelasi alaiu cucare se dusese la Mitropolie.

Intors la Curte Domnul Impartea caftane~i siujbe, erta pe osandtt; .;31scanea osandeteeele marl.Vorbindu-i catre acela pe care l-a cartanuit

Voda i spunea cuvintele acestea:

'- Pentru osardia ~i credinta cu care aislujlt ~arii.sau:- Te einstesc ell aeest caftan ea sa des-

tept in tine dragostea eatre faptele eele buns,

sau:- Te cinstesc cu aeest caftan pentru multa

vreme d e cand stat fa ra chivernisea!ij (adieafa ra slujba) ~i pentru evghenia (boeria) nea-mului tau.Spre sfaqitul veacului a~ 18-lea 1 ? ~ ineep~:

tul celui de al 19-Iea, dupa leturghie. boernse dueeau ~i maneau in kioskul eel mare dincampra FilaretuluLLa masa cantau lautarn.Un desen in eulori din veaeul al IS-lea,

publicat in ziarul "Pall Mall" din Londra in1809, de R. Benyer, dupa aratarile solului en-glez Sir Robert Ainslie, care a trecut prinBucuresti, pe vremea lui Constantin Moruzzi,ne infatisaza dealul FilaretuIui eu acest kiosk.Dupa' infap.';lart>a pe care ne 0. da~aceasta

!lustratie, kioskul era lucrat de piatra, toarteme~te~ugit . ; ; i frumos si avea opt stfilpi ul?ij-

derea de pia tra.In jurul kioskuIui se vad cateva eruct, dintre

care doua, sunt mai mart, tar dincolo de uIitao blserica frumoasii cu trei turnun.Biserica cea frumoasa din ilustratia solului

englez Ainslie este bisertca care astaz: se nu-meste "CUv1tUI de Argmt" ndicata pe Ia lnce-putul veaeului al IS-lea.In vrernea cand se aleatuia parcul Carol!,

aceasta bisericii a fost daramata si in locul ei

s'a ridieat eea care SE ' vede azi, dupa felul ~iasemanarea bisericii Sf. NiooLae Domnesc dinT a s ! .Actul de temelie spune intre altele ~i urma-

toareie randurt: "Claditu-s-au din nou biserica

57

paro~ialii Filar~t ;,e i se mat zice Inca. ~i"Cutltu de Argmt cu bramul j.scmmbereaJa f a ta " care s'a ridicat pe la inceputul t'ea-cului treeui (1S-lea) ale careea iemelii s'cupus langa cea veche, astazi 19 ale tuner No-emvrie anul mantuiret 1905".Aeest kiosk despre. care Dim. Papazoglu

spune in amintmle sale ea era ridtcat pe

"patr~ ee~mel.e" iar "ce~melele, scara ! ? i salaerau impodobite eu frumoase sculpturi 9i flo-riirii in piatrii "pe vremea lui C. Moruzzi canna treeut Ainslie prin Bueuresti, - dupa cumse vede din ilustratia - era tasat in parasire,Mesele acestea ale Voevozilor nostri au ra-

mas de pomina in toata tara st a u treeut 9ipeste hotare. De ele ne pomenesc ~i carturarustrain! ce au fost prin tara, ~i solii irnpara-tiller d1n apropterea tamor noastre can auavut fericirea sa se ospateze Ia ele.trrmatoarete stihuri:

In oras la Bucuresii

In curti 'nalte si domne$tiMandril masil e iniinsii

$i de ma1'i boeri cuprinsa

ne dovedesc in deajuns de pomina aces tormese.

*Sfin~ii mariti de Durnnezeu incoronatt 9i

intocmai ea apostolii mani imparati Constan-tin si Elena eu vremea au ineetat de a maifi ocrotitorn Bucurestilor ca si Buna Vestire.Un alt srant le-a ' luat locul. El este Sf.

Dumitru Basarabov, ale carei moaste furaaduse de generalul Solticof din Bulgaria inBucuresti in vremea razbonnui dela 1769-1774 l?i'date negutatorulut bucurestean Hagi-

Dimitrie care la randul Iut Ie faCll dar Mitro-pouel.De atunci ocrotitorul Bucurestilor a fost Sf.

Dumitru Basaraoov, tar astazr ocrontcrm Bu-eurestilor, este marele mucenic 91 tamadut-torul Panteleimon, care este zugravtt in pe -cstile comunei Bucuresti eu slovele:

.Patria ~i Dreptul meu".La manastirea Pantelelmon, nu departe de

Bucuresti, se pastreaza osul radius al mareluifaeator de mlnuni, mucenicul Panteleimon,Eforia Spitalelor civile, dupa un vechiu obi-

ceiu, praznuia, in fiecare an hramul manastt-rei Pante Ieimon , iar dupa siivar{jirea slujbei

bisericesti se racea parastasul ctitorilor rna-nastiret ale carer ramastte se ana in narttca

stantului locas. ' ,Manastirea este tntemeiata de Voevodul Ta-

rii Romanesti, Grigore Ghika in anti 1735--1750.Este imprejmuita de 0 padure foarte fru-

moasa unde bucurestenii, in ztua praznuireihramulu~, ~ due ~i pet[ec: De3.fiemenea Be fa~ead un balciu care msa si-a pierdut mult dminsufletirea lui de odmtoara,Pe-o movila, in mijlocul padurti se ridica

fosta manastire a lUi Grigore Ghika, iar injurul ei In diferite tncapert sunt Internatr

bolnavii

www.dacoromanica.ro





Cum tntrt prin poarta cpa mare dai numaldecat tntr'o curte Irtrrnoasa in mijlocul carerase afla biserica cUiditci de Internertor care arein ea racla lui Alexandru D, Ghike, sl matrnulte lucrurt sfinte de pret, 'Pe peretn bispricii sunt zugravi~i unit din

voevozii din neamul Ghika. Pe Iconostas se

ana. osul radius al rnarelut mucenic sl t a m a -duitor faciitor de minuni doctor fiirl de ar-gin~i, Pantelermon, Imbracat In argint. .Cand Domnitorul TArii .Romanesti, M~vro-

ghent, parasi Bucurestii, intrara intr'lnsitNemii: cu coadd at printului de Coburg. L . ise zicea asa c a purtau in cap peruci. Ace~tiasunt Nemtii de at tioilea, ciki eel dintai fuse-sera Nerntij lui Hausler din vremea Branco-veanuhn, '

Print ul de Coburg (1790) lsi a yea tabarala manastirea .Panteleimon, unde falfaia pe

atunei "Acvila Cezarea", adica .steagul impa,dl-tose al AtL'ltriei.

Am spus c a moastele Sjant7),IUi Dumitru au

foot aduse de generalul Soltikof In vremearazboiulul dela 1769-1774, dela 'satul Basa-rabov, care se afla pe raulLorn hinga Rusciuk.Generalul evlavios ar fi voit s a le trimitii

in Rusia: d~pa rugaclunea insa a negutatorn-lui bucurel?tean",Hagi-Dimitrie, el le facu darMitropoliei bucurestene, care nu avea moastssrtnte, .

,~Sunt peste .160 de ani, spune Gion in ,~Is-torta Bucurestilor", de cand S/antut a primitmarea natuJ:~1izare bucuresteana ~i e patro-nul Bueurestilor, $i de atuncl ~i'pana astazipopularitataa Iut nu s'a stirbit niei ca.t 0 f a r a -mitii. ~i ael, tot ca si acum un veac 9i juma-tat-e, In prezlua Sfantului Dumitru, ba chiarcu ~~ zue Inainte, colma Mltropoliei rni-suna de lume, Toti se imbulzese sa sarutemana Sfantului.

58

r,Au Bucurestenil ev:laviemare ~i pentru altisfinti ai lor, dar, la nici un Mant, Bucure~tea-nul si in deosebl Bucurestoanca nu au cazutroai cu evlavie si neclinttta credinta decat larnoastele Sfantului Dumitru, '

C'and 8tantul in vremurUe de .grea cum-pa.~a, 'cum fur·a cele dela 1821, par~ijl C~p~:-tala dus st aseuns cine ~tie unde, de calugaru

sai de rrica ;;;avergiilor, ciirjaliilor, ceitetiilorl? i ~lte iifte : ; ; i [ivine pagane, q u p a ~tJ:re~treburilor dinauntru si din arara Bucuresteuiinu-si capatau linistea oraseneasca, p a n a c a ? ~Sfantul nu venea iarasi la dealul Mitropoliei,in buriul si iubitul sau oras."Cand s 'a intors dupa zavera. Sfant!tl a fost

Intampmat - ne spune memoriul Darzeanu-lui. publicat inTrom:petrL Carpo.tilor din anul1865- dela eapul Podului Mogo.;;oaiei de Gri-gore Ghica, de Mitropolit 1 ? i Episcopi, de Bei-zadele, de boerime, de negutatorime l ? i detoata obstea bucuresteana si Insottt de acolo,pe [os, ell capetele goa}e _ d e to~i Bucuresteniteu Domnul in frunte, pana sus pe colma, unde

a stat trei zile sub cerul libel' sa ise tncrnnesi sa -i satute mana toti Bucurestenii, ,n iubesc pe Sfantul s i - l ~ubira 'dela venirealui'la Mitropolte Bueuresteni], pentru c a ere-dean de atunct di, eu puterea lui supra fi-reasca, el SfdntuZ Dimiirie Basaraboo, va apa-ra Capitala de toate relele..,Si":n adevar, di. a aparat de multa Qri Capi-

tala".In vremea ctumlt lui Caragea, la 18'15,fUnd

foarte intinsa aceasta groazntca moltma inBucuresti, au seas pe Bfantul si, dupa ce auocolit cu el orasul. l-au proprit in mljlocultirgu1ui, unde s'a facut sfin~irea apei 9i s'auciUt rugaciuni ca.tre sfa..nt - tradrtie bueures-teana, -; din acea zi moltma a inceput a sea-dea treptat . ; ; i Bucuresbii au scapat de acelbiciu."La 1827, in domnia lui Grigore-VQda-Ghica.

spune Iocot.icol. Dim. Papazoglu, in amintirilesale ,,[staria fUnd. ora~ului Bucuresii", era 0

Un alai domnese(Desen de pictorul Ary Murnu)

www.dacoromanica.ro





O\ltiIe lui Constantin Basarab pe dealul Mitropoliei, atunel cUlld pat rtarhut Macaric 0.1Antiohici"a stropit btsertea dupa oblcei" (Tablou de pictorul Ary Murnu)

seceta nemalpomenita. Trei luni nu plouase,tocmai acele trei lunl cand se cerea detoatalumea ploaie, Toti erau ingrijati c a vor ra -mane la tarna sa flamanzeasea ~i vor fi siliti

s a miiruince ghindii si coaje de stejar coantein cuptor ~i apoi trimise la moara sa se facafdina. Hrana aceasta au mai avut-o romanii9i alta data cand stateau camplile satelor al-bite de oasele vitelor moarte din lipsa nutre-tului., "A chemat atunci Vodape mitropolitul Gri-gore ~i 1-a poftirt ca saseoata pe Stantul rntr'oprocesiune sau cum se zicea pe atunei alaiu.I-a spus c a . §i .dansul, adiea Voda eu t O J ; i boernealc'lri va insoti alaiul."In ziua de' 15 Maiu pornira totl, Voda eu

boerii in rrunte, tar Mitropolitul in butca sa

eu dol cUaeani pe capra, hinga vizitiu, Imbra-ea ti in odaj dB."Cosciugul Sjantu7ui era purtat de preoti

pe umeri, cu sehimbul. Pornira din MitropoUe

pe podul Calicilor Si de acolo oeolira spre Dea-lul Spirei la Cotroceni, apoi trecand podul

Grozave~ti, mersera spre mtaza-noapte ~i candplecara de aeolo, viizura un nor rnaricel carevenea din spre acea parte. Cand soslra incapul Podulu~ Mogo~oa1el lncepu s a ploua.Voda . s i boerii ~i norodul care era dupa srant,iura udatl pana la piele" ..Erau ca muiati in gale~i ell apa, spune rna-

iorul D. Papazoglu care a luat parte la acestalaiu, ~ine-a lasat aceasta povestlre in Istoria[onddrei orasului Bucuresti", dar rumen! nu

www.dacoromanica.ro





se grabea, Alaiul mergea meet de tot. Vodaera In rrunteealare eu boerii ~ilitinea la pas..Bosind la Mitropolie a descalicat Vada st

boerit ~i au intrat in biserica. Mitropolitul 'a

facut atunct moUftele de multumire, eu cos-ciugul desvelit, Toti au facut ma.t.anii :;;1ausarutat pe Sfant dela Voda pima la eel dinurma privitor.

"Plaaia a tlnut trei zile, eu mid intreruperl".

*La 1831 fiind presedinte al Divanului Tarii

Romane~ti ~i Moldovel, generalul Kiselef se!vi holera.Toti boerii fugira din Bucurestl, iar orasul

ramase pustlu,Generalul Kiselef - .era in Septembrie -

porunct s a se faea stestanie mare in dimpiaFllaretului, aducandu-se SJantul din Mitro·polie.In acea zi, pe acea campie, se intinse un

mare cort care a f'ost mconjurat de toata osti-rea ruseasca, Aduse Mitropolitul pe S t a n t ,~i_;lru;;eza pe scaune in rnijlocul cortului,Kiselef cu toti generalil, ostenlt, cler, boerii

~i popor, cand au inceput rugaciumle pentruincetarea holerei, au ingenunchiat. Dupa aceeas'au inters la Mitropolie unde dusera pe Sjdntell mare alaiu, Din ziua aceea ~i p a n a inlunalui Octombrie a scazut repede numarul mor-\ilor care pana atunci crescuse p a n a la 160

60

pe zi - ne spune tot locat.-col. DIm. papa-zoglu.lata mlnuntle pe cari Sfantul le tacea

pentru noua lui patrie, pentru minunata ~ide Dumnezeu pasita cetate a. Bueure~tilor. Dea ceta ~f bucurestenn, trnea U Ia et mai muttca la orice alt starrt,Moastele Sjantului Dimiirie Basarabov sunt

pastrate Intr'un sicriu de argint, care canUl-reste douazeci ~i sapte ocale. Acest sicriu esteR:,;ezat tntr'untoc cu geamuri, pus pe un patde stejar. Sieriul este facut astfel: pe capaceste SfiiTitul eli un grilaj poleit, pe marginede 0 parte ~i de alta sunt dolsprezece Sera-

fhni, cate sase pe fieeare parte, Iar intredansu cate un mic stalp; pe tronnsptcrut st-criului este icaana Sfintei Treimi : ; ; i incunu-narea Maicei Domnului, In partea de [os Ar~hanghelUl Gavrill ~inand semnul Bunei Ves-

tiri; pe doua laturi ale stertului sunt opt icoa-ne inratisand viata Sfantv)ui, Bicriul este ase-zat pe patru picioare de argint. Tcouttele ~i

irnpodoblrea sicriului sunt lucrate inrelief ~i

poleite pe unele locuri, Imbracammtea pe dl-nauntru a sicriului este toata de catifea rosie,pe margine cu stret alb, eu doua :n~nu~~ p~-Ieite pentru ridicarea 8 i. asezarea sicrrulut, si-ertul are leatul 1879, Iuna Decembne. La elese mai adauga a cruce de argint pusa indesul capacului dela .sicrlul eel vechiu,

Rascoala boerilor pe vremea lui Mircea Ciohanul

(Desen de pictorul Jtquidi)

www.dacoromanica.ra



o MANASTIRE LA MARGINEA BUCURESTILOR•

IN, VEACUL AL 17-lea "SAR INDARUL"

Cea mal veche manastire, pomenita inhri-

soave, in jUrUI, sau in apropierea, Ioculuiun de mutt, ioarte muit, mai ttirziu. a luat fi-inta- Bucurestii, este manasttrea Boliniinul:Dintr''un hrisov particular, seris la, Targo-

vtste in anul 1433, Martie in 15, pomenit ded. Stoica Nicolaescu la sHlrsitul lucrart; sale.Domnia lui Alexandru-Voda-Aldea, fiul luiMircea-Voda-cel-Batrdn (1431-1435)" aflamc a Alexandru-Voda-Aldea, Domnul '!'arii-Ro-manesti, scuteste manastirea Bolintinul devlnariciu.

Vinar.ieiu era 0 dajdie ce se platea de fie-care vadra de yin sau 0dijma din zece vedre

una.Din hrisovul de mai sus, nl se face cunos-

cnt temeinlc, ca la 1433 era in [urul locului

uiuie mult mai tdrz'ht au luat f i i n t a Bucu-

restn 0 manastire.Si ea se numea Bolintinul.A doua manastire este Tdngan,ul, tot in

jurul Bucurest.ilor nu departe de m:inastu:eaCernica. Tanganul este zidit de Ra.du-Voda-eel-Frumos atune: cand a stat in "CetateaDambovita" sau "Cetatea Bucurestllor",Anul zidlrii manastirii Tauganul nu este

cunoscut. Cunoastem numai aUt ca Ra-dul-voda-eel-Frumos a domnit dela 1462p a n a la 1474. Cronicele ~iirli spun, in. doua

cuvinte, ca dansui "au facut manasttrea Tan-ganul", Atat si nimic mai multoDin cele ce cunoastem despre manastirea

Tanganul vedem ea. dansa poate Ii a doua

nuiniisiire ridicaUi in jurul Bucurestilor I ili in

Biserica SiU·illdnr din Bueur-esti

cum era mai 'nainte de a Iidiira.mata, (Dupa "Ca.lendarul pentruto~i fiii Roma.niei" 1900)

www.dacoromanica.ro





apropiere de dansu, - cea dintai, dupa~ t 1 ! i -soave este Bolintinul - caei celeialte manas-tiri bunaoara Snogovnl, (tntemeiata maifnainte de domnra lui Mircea celBattan,)Ciiscio arele .(zidita de boierul Neagu pe 113.1431), otosoctocut, Bdtten! erau departe de

Bucuresti.T'anganul, dupa iutemeierea sa de Radu-

cel-Frumos, este amintit U'ltr'un hrisov din1530 al Iui Vlad Voevod, eel ce s'a inecat seal-dandu-se inDambovi~ la Pope~ti.Nu trecuse nrci 0 [umatate d e veac dela in-

terneierea sa 5 ,i Tanganul Incepuse sa se n a -rue din prieina neingrijirtlor.Vlad Voevod spune cs. vazand manasttrile

Snagovul ~i Tanganul "rama5e f a r a de. cer-cetare ~i slabite .. a luat searna de .ele : : ; \ 1 le-aIngrijit pe cat a foot eu putinta stapanirtt sa.Iesi, nimeni sila nefacand., ci de la sine 5,i dlnaverea sa, le-a daruit mosia Garla-lunga, ca.sa-i fie lui si partnt ilor lui spre vecinica po-menire, p 3 . r l i ce VOl' sta in fiin~a sfmtele rna-nastir; si sa-t sene in stanta proseotnidie, ~iIn sfaninl pomelnie sa-1 pomeneasca eu sfin-ti l etttort fa toate "os,gle~eniile in biserica,iar dupa incetarea vie~ii sale, sa aiba pe an,in cate 0 zi, seara, paracIis cu coliva si stro-pire de yin st cu priVighere de noapte, 'tar di-mineata, iara:~i cu eoliva s, i eu stropire de'lin",Vlad-Voevod eel ee s'a inecat in Dambovita

la Popesti (1530-1532) este fiul lui Vladut1510-1512) care la randul sau este fiul luivlad Calugarul ~i nepot eu Radu-Voda-cel-FrUmoS. Vlad Calugarul (1482-1498) estefrate eu Radu-cel-Frurnos (1462-1474).Ca neam Vlad-Voda-Inecatul a purtat de

.gnja manastirei Tanganul zidita de mosulsau bunicul sau Radu-cel-Frumos.

TAnganul mal este pomentt 9i tn marelehrisov al lui Matei Basarab din 27 Noem-bne 1640.

B i ~ E . - l' i ca i O ; i \ I ' I n d ( lr

(XlIograrie pub1. in "Oroioglul Mare" (Ceas'lov) 1681)

62

Hrisoavele pe carl Ie avem pana. acum Ia in-d e ID a n a nu pomenesc, in jurul locului unde,mai in urmii s'au znjghebat Bue;ure$tii" decat,aceste doua manastiri Bolintinul JillTanganuI.Despre manastirea Sarindar nicl un cu -

v,d.nt. De untie a ras~rit atune! cane f nu se po~menea nimic de Bucuresti, la 1362, manastt-rea Si;lrindaru1, care nu estenicaeri pornenita

pe acea vrerne ?tncurcatura aeeasta a facut-o preotul Gr.Musceleauu, in scrierea sa "Monumentelestriibunilorl< (1873).

Acest preot a . Uisat a pisanie, cum a liisat,0;;1a bisericuta Bucu:r, in care tr atribue luiMatei Basarab urmatoarele :"F'dcand Domnia mea 40 biserici precum

m a fltgiiduisem la Immnezeu; am implinit cuaceasta. pe care am Zid'd-o din temeiie in tocu:unei bisericuie ?Jecht ce se zicea a coconuoreiditii de Vlad Banul Severinului si al Fagii-ras1.Llui la anut 6870 si am numit-o Sarinda-rul, la.leai 7169, l i j .sand tot hramul Adormi-Tea, ca sd fie pcmenire piirint'tlQT, noua ei fii-lor nostri. Amin". (.,Monumentele strabuni-

lor" 1873, fila 35).Felul illcare ni s'a pastrat aceasta pisanie

nu corespunde eu vechile pisanii ale biseri-cnorsi manastirncr sense in li:mba slava..Vechile pisanii slavone incep totdeauna ell

formula: prin "a1uto1'ul Tatiilui, al Ftutui ~i alS], Duh", sau prin .cea sj4ntii ~i incepaioarede v i n t a si inchinatii troita'(, dupa cum dove-desc urmatoarele pisann puse de Matei Ba-sarab la manastlrile ridicate sau meremeti-site de dansul.lata cateva din ele. Incepem ell pisania bi-

sericei Sf. Dumitru Domnesc din Craiova. Easpune :

;,In numele Tatalui ~i a l Fiului ~i at Slan-tului Duh, Cu puierea mi1ostiv,llZui Durnne...zeu ziditu-s'au aceastii sjel1ztabesearicii ~is'au. jacut din temelie de iZ7Loavii,de erestinu!si prea lusnuuxtul To Matei Bnsarab Voiwod,Domn. al Tarii Romanesti".Urmam' eu rea dela Caldarusani:

"Cu siriilucirea eei siinie ~i fncepatoare deviatii. ~i cei neimpartite ~i eelei pus-urea can-tatii !$i inchinate; iroitei, Eu intru Hri.~to'8Domnul, bun cresiin, singur tiitor, 10 MateiBasarab Voevod t!i Damn a . toaiii Tara Icomd-neascii sf de cea parte de' munte S 1 alteleaomnm« ... erut-am S f aci zn locui acesta ca-rete se chiama Caldciru§ani a zuii liica~ Dom-nului.: 1 $ i s 'a in ce pu t: a zidi in luna lv: i 1ul ie

in 14 eue ~i s'a savar~it in luna.octomerie 20,teatu; t 638«.Mai dam ~ipe cea de la manastirea Brebul:"Ru eel intru. Hrisios Dumnezeu. bine ere-

dineiosul ~i bine einstitorul ~i drept slavitulMatei Basamb Voevod"cu mila lui DumnezeaDomn a toatii tara Ungro-Vlahiei, impreunii

C 'U sotia mea Doamna Elena, am poJtit cu zel#. cu bunii vointti a Tatrilui ~i cu aju.torulFiului ~i cu siivtiT~irea Prea sfantului $i de

v in ta fdditoruZui Duh, a iniilta acest sfant, atot cinstit ~i dumnezeesc hrcrm, inceputu-s'a

www.dacoromanica.ro





a se zidi la 27 zile din luna lanuarie, anul7158 (1650)".

Ispravim eu eea de la manasttrea Sadovacaci strut ar n nesrarsit :"cit aiutorut Tatiilui $i al Fiului $i al S t.

Dun, troite! eei de 0 fiinta $ i nedespiirtita[ruiuraiu-s'au dela Duhul Stant: Matei Ba-

sarab Voevod, Damn in toata Tara Roma~

neasca $i despre Tam Alm~ului' si Fiigara$u-lui de au zidit aceastii sftinta $i dumnezeeasciimtuuistire ce se numeste Sadova... ta anul dela zuiirea lumei 7141-":"1633, August 26".Pisania pastJ;ata de preotul Gr. Musceleanu

nu se aseamana, nici pe de departe, eu niciuna din cele de mai sus."Fdetind Domnia mea 40 biserici" asa In-

cepe pisani a preotului Gr. Museeleanu.'Sa vedem daca lucrurile stau asa. Daca

Matei Basarab a facut in. adevar 4 0 de bise-rid ~i pe cea din 1652 a numit-o Siirindar.Din marele hrisov dat de Matei Basarab la

1640 Noernvrie 27 citim: "si alte mdnastirieari eu ajutorul $i cu indemnarea lui Dum-

nezeu te-am zidit noi de iznoava din temelie,carora li se ehiamli numele acestea: Campu-lUl1g, Sadova, Brancoveni, Arnota, CCilddru+sani, Manastirea tiinir'ur: lemn, Macsineni,Draga7te$tii dela Bose, Brebul, PldtdT8$ti".

Cate manastir! a zidit Matei Basarab detmoao« din temelie pomenite de acest marehrisov? Zece _ I

Mergem mai departe:Deschidern "Istoria Tarii Romanel?ti dela

descancatoare" (G. Ioanid, 1859) si cttim laiila 9 0: '

,,~iin domnia lui ariitat-au muttii tniios-tenie pre L a eresimi ~i au !dcut muite rrui-niisiir; ?i biserioi :

Mamisti.rila: Cdmpulung (eea surpatii a

lui Negru-Vodd din temeiu), la stobozu: luiIanaki, Caldiiru.~anii, Sadooa, Gura Motrului,De un lemn, A1'1wta, Brancoveni, Negoe$tipreapa Arge.~'ului, Pliitiire$ti, Brebu, MacsinenilO.llgii Sirei.Bisericl La Piteeti, Calugareni, Gherghita,

Craiooa (biserica cea tlomneascii), Cameal,Ttirg$or, tnoesu $i Episcopia at Bueeu".Cate manastirt pomeneste "Istoria Tarli

Rornane~ti" (G. Ioanid) 1 Douiisprezece !

Cate biserici 1 Opt. Cu totul doua-zeci.~i mal desehidem .Letopisetu; Tarii s»-

nuinest! din de:scdlicatoare" tiparit de d.

Stoiea Nicolaescu in ,,Revista pentru lstorie,Arheologie $i Filologie" tomul XI, partea I-a(1910) fila 148.In acest letopiset se spune aeelas lucru pe

care l-am aflat in .Lstoria Tarii Romiinesii"adaogandu-se cil Matei Basarab a mai tacut,,0 manasttre Ia Pin, in judetul Buzeului Ia

munti, ~i 0 manastire inMoldova pe apa f?u-si~ii ce sa chiama Soveja".C:1te maniistiri ne da acest letopiset?

Doua-zeci si douii !Dar veti'intreba Domnille- Voastre mirat.e.

Nu se pomene~te nimic de Sar.indar, nici inhl:isovul dela 1640, niei ineronieele arnintite.R~pundem not: nunumai ca nu se pome--

63

neste de Sarindar, dar mci nu se pome-neste dt Matei ar n ridicat vr'o biserica sau

ar fi rnerernetisit vr'o manastire, in orasulEueuresti, eu numeie de aanndar.Atunci de unde a luat preotul Gr. Musce-

leanu cele ce a spus ea Matei Basarab ar Iifacut "domnia sa 40 de biseriei" Ili cea. dinurma Ia 7160 (1652) "a numit-o Sartndar 1"

AU fapt neistone din aceasta ptsarue mal€ste ~i aeela care spune: "am zidit-o din te-melie in locul unei bisericute vecht ee se zi-cea a Coconilor ziditii de vhid Banul Seve-rinului ~i al Fagiira~ului la anul 6870 (1362)".De Bucuresti niei nu poate fi vorba la 1362.

Pe atunei domnea in Tara Romaneasca Nico-lae Alexandru Basarab (1331-1364) urmasullui Ivaneo. Acest Alexandru este cunoscut sieu numele de Campulungeanul. Bucurestii nupot fi pomentti pe vremea lui Mireea dela Co-zla (1386-1418) dar mi-te sii se pomeneascape vremea lui Alexandru-Vodii CampulWlgea-nul, la 1362 !Acest lueru l-a bagat in seama l? i Gion in

Istoria Bucurestilor, fila 210-211 unde vor-

bind de biserica Sarindar face urmatoareaconstatare:"Care esie documeniul care ar puiea s a ne

spunii cil esie ziditii de VIad, ban al Seoeri-nului $i duee al Fdgiira$uLui, dupii cum ere-dea meriiosul preot Gr. Musceleanu? ~icare este documentul, tot ata: de outentic,care so. ne atirme eli au zuiit tratU lui Mirceaeel Batrdn, inainte sau dupa 1386, biserica a-ceasta in mijlocul padurilor miirete ale Bu-curestilor? Is'e zis, spune traditia, multiicreme Biseriea Coeonilor. De ce r unn, maiingeniosi, explica numele de bisericli a Coco'nilor, zicU11.dco ' ein e stie ce fii de Domn, v4 -no:nd pe aci, pe Zanga locul din valea Siirin-damlui, zidisera 0 bi.sericuta care, pe urmli,[u. manta de uTmasit lor".Preotul Marin Dumitrescu in scrierea sa

.Istoticul a 40 de biserici din Romania", to -mul IV-Iea spune vorbind de Sarindar:

"Se zice ca a tost zidita intai de un VIadsau Vladislav, Jiul lui MiTcea eel Batran, deacea a purtat multa vreme numele de .Bise-rica Coeonilor''.Alta gresala Istonca : Vlad nu este fiul

lui Mireea (1386-1418) ci FRATE eu dansul.

*Pisania preotului Gr. Musceleanu nu sUi

alaturea en adevarul, adica: Matei Basarabal'fi fiicut "domnia sa 40 de biserici" ~i ceadin urrna la 1652 "a numit-o Sarindar". ~iiata de ce. Ma,nastirea sartnoarului era infijn~iiinainte de 1652.Judetul Dumitru din orasul Bucuresti eu

"cei 12 pargari" aminte9te de dinsa tn.tl"unhrisov din 1634. In act este vorba de doualocuri de casa langa "manastirea Sarindaru-lui, langii ulita din jos de maniistire". Be vor-be~te de acest act in scrierea d-lut G. D. Flo-rescu: "Planuri inedite ale Bucure~tilor" pu-

www.dacoromanica.ro





blicata in ..Revista Fundatiilor Regale" (1 Mar-tie 1934). .

Din acest act vedem ca manastirea Sarin-darulul n'a fast Interneiata de Matei Basarab . ,

A lexnndru- VOlili

(Dupa manasttrea Cur tea de Arge~)

cum pretinde preotul Gr. Musceleanu ~i nlctehiar meremetisita, caei daca ar fi fast me-remetisita ar Iivorbit de dansa Matei Basa-

rab in hrisoavele sale $i ar fi fast pomenlta

64

de cronicele romanesti cad vorbesc de m a n f u l -ttnle 51 bisericele ridicate sau meremetisitede Matei Basarab.

f i l i daca "JudetuI" Dumitru din orasul Bu-curesti ell cei 12 par gari , vorbeste de. dansa

in actul sau din 20 Mai 1634 fireste ca ea atest in fiintil eeva mai 'nainte de acest an.

loan Brezoianu in scrierea sa "Maniistirileinkinaie si kdlugiirii qreci" (1865) spune c a .Mihai Viteazul ar fi inzestrat manaetirea ell

mosta Giule:;;ti de Hi.nga Bucurestt. Am pun~temei pe spusele sale, cact scurgerea vremeidela Mihai Viteazul pana la Matei Basarannu este asa de mare - 39 de ani sunt dela1595pana'la 1634,daca ar fiadus in sprijinulcelot ee spune hrisovul adeveritor. A~a cevainsa nu face.

Grigore-Ghica-Vodii (1822-1829)

(a\ carut mormant a fast in btserlca SarindarU\ui)

~i atunci ne multumim cu slngurul act malvechiu ee-l cunoastem pana acum - din 20Mai 1634- care pomeneste despremaniisti-rea Sarindarului.

www.dacoromanica.ro





"UL ITA M , A R E H S I N E G U S r O R I l BUCURESTENI

In jurul "Curt,_ii Dornnesti."S'a gramaditinvremun stravecnt vtata bucuresteanast de

n;ici cu inceput sa pIece drumurlle carl, intimba de atuncl a bucuresterrllor, erau numrte..poduri".Pe a tunci (1545), sa u ni:li t~rziU, a lua t

fiinta "drumul eel vechru al 'Targovi~tei'""drumul eel mare care duce la Tar.gu1 deatara" ~i unele uHte,intre care -eea numtta"Ulita mare;'.Di'n marturtile ce ne stan 1a ludeman,\

:1f1~ru01 aceasta tilits. numitii "mare" era ceamai insuneti1{ii ~i cea mai umblata, caci in-transa raspundeau ulicioarele Abag1ilor, Mal'-gelarilor, M;itasal'ilor, Said.aca;rilor, Boiangi i-lor, ~a1vaJ.'agiilor I ? i altele,za a tost In. veacul at ie-iea eel mai de cape-

tenie drum al Bncurestilor. "Ulita mare" a~~l 'lbatut drumul pe care il face str. Carol1 : 1 : n pia ta de Flori paM In Smardan, stradaSmardan toeta~i strada .Lipsca.nJ.In hri9QRvele din veacul al IS-lea 0 bucata

iin aeeasta ulitfi este nUm:i.:ta "ULiva Liptc:ani".I.n cartoanele mftnastil.' ii ZHitari, pachetul

17 bis dela Amivete Statului afliiin c a la 1558,il)' dornnia a dona a lui Mihnea-Voda, J;pa

Portarul are prava.lii in "UIiVaMare". Dease-mensa Domnul idarueste pentru stujbele salepe can 1 e " : 8 indeplinit eu mUlta credin~aJ unloc pe unde azi Bunt Lipscani .Uttcioarele pe eart le-arn amintit mal sus

erau atat de stramte fncat nu erau putlne

eele ce aveau latimea numai de doua .5aU treicoturt, Azi din 'aceste ulite atat de strarnteri'a mai ramas in Bueurestt dedit una, singuriicare se numeste ulicioara btsertce; SfantulUlNrculae-Selart.

Acele ulicleare erau 0 ingramiidire. de prli-valii ill care murdarta 1 3 1 neingrtjirea se le·(a-tau in vow. lot, Prrn ele furnfea toata ziUR a

llesfarsita grarnadlre de oament de toatetreptete. Pravaliile d.in aceste uUte erau midsi intunecoase, eu taraba care era In uUta.p . 0ci se desiacea u marfurile eu -paralacul, ea

sa tntrebumtem Yorba din acele vrernl, pecare micii ne'g'u~at()ri le cumparau de la top-tangii.A.ceastii matfa. dupa ce era vamuita Ia car-

uasarasu» domneasea - care era pe loeul deazf al spita1ului colte~ ce da in uU¥!:sfinti-tor, ~ipe. care ca copil a apueat-o ~ eel ce

Bist'I 'fC8 ~f. Gheerghe NOl l

(Desen de Bouquet din ,;Illmrtration1'dela 2.4.Sept. tB48)

www.dacoromanica.ro





scrie aceste randwi- era dusa, dupa aeeea,la Hanul Sfantului Gheorghe eel NOll ~i aciuesracuta micilor negutatori.Toptangui carisJ pe vremea aceeaca ~i

acum erau invoiti intre el, vindeau marfa asacum voiau ei, Daca negutatorul eel mic i separeamarfa cam scumps $1 facea gura, top-tanglul nu-t mal dadea marfa. .Plctorul sl desenatoruI frances D. A. M.

Haffet (1804-1860) care a insotit, in anul1837 pe contele rus Anatol Demidoff inPrin-eipatele-Romane, in c8latoria acestuia ne-alasat 0 prea frumoasa litogratie infatis,and"Biserica Sf. Gheorghe Nou" din Bucuresti,Aceasta litografle se ana in cartea ce se

numeste: "Voyage dans Ia RUI>'~emeridionaleei 10.Crimea, par la Hongrie, la Valachie etla Moldavie. Execute en 1837 sous la directionde M. Anatol de Demidoj] ... Dessined'apresnature et lithographie par Ratfet. Paris 1841)1 vol, in folio 64+100 planse.Litografta, pe care 0 ctam act,infati¥aza

lamijloc biserica, La spatele bisericii atat la

dreapta cati?i la stanga se veda hanul Sfan-tului Gheorghe eu cerdacul ~i chillile sale, 'incare se adaposteau, pat:1ite ell iacate, mar-Iurile toptangillor. Unstr de peste 20 de drosttvecht eli oistea rezemata de parnant se vadintre zidul biserlcei si han. Cativa hoed tm-braca~i eu antereu si in cap cu giubele sunthltampina~i. de ~arani. 001 din boeri stau deyorba cu un ~aran §i 0 taranca care are unprune in brave. Lang-a dan:;;ii alti dol taraniell caculile In mana sarum mainilealtor doiboeri. In coltul din stanga se vede un taransacagtu care mana de capa.<;tru ealul care einhamat L a sacaua eu a p a .

66

Biserica e fara turle, ~i se vede foarte inca.-patoare, In fata are pridvor eu 0 scarii euclnet trepte, Pridvorul are 14 coloane meste-sugrt Iuerate can ii dau 0 tnransare fru-lTIOasa.Deasupra coloanelor este sterna 'fadi·Romanesti,o alul gra vura , datorita pictorului italian

Preziosi, care a fost prin Bucurestt jn anul

1861~l ne a- lasat 0 multtme de aequarelebucurestene din cele mai frumoase, infati·seazatarabe de negutatori cad .1~idestaceaumiirfurile lor in ulttele pe carl Ie am arnintitmat sus.Unli din negu~atorii bueurestenl din "uli~a

mare" sunt porneniti in multe hrisoave. Inactele episeopfel Argesului dela Arhivele sta-tului atlam pe Ghiomea Mustata care cum-

para in "Ulita mare" multe praviilii dela boe-rti Na.stureli, iar, din actele "hanului Greer-lor" tot dela Arhivele statulut anam pe Pana.Donea ~i Panait Pepeno, negutaton in Bucu-re~ti. dela ineeputul veacului a1 17-lea 9'1panape Ia sfar~l tul lUi (1700-1800).

In 1735Maxim Cupetul are pravruli inulitaMargelarilor ?i el l a s a aceste praviilii blserice!Golt;.ea in schnnbul cinstei sa fie mgropatinauntrul btsertcei, cum a I ? i fost.Maxim Cupe~u1 este ~iziditoru1 mieU blse-

riel numlta a Sfantului Elefterie, care pevremea acea a foot una din podoabele Bucu-. resttlor prtn rrumusetea zugraveltt sale.In 17iJl mat atlam pe Mihul negutatorul

care eumpara dela feciorii lui Tudori alt ne-gutator din Bucurestd, nif,;te case aici ce sunt, , , l a n g a zidul gradinii domnesti despre apu-sul soarelui". .

Biserica Sf. Gheorgbe NOll

(Dupa Raffet)

www.dacoromanica.ro





TURNUL

Gion in ,,1st. Bucurestilor" (la filele 179--182) spune c a locurile unde a fast rid.icat tur-nul erau ale lui Radu Coltea. Aeesta, impre-una eu :spata:rul Mihail cantacustno, au facutdin piatra, biseriea cea de lemn si de lut aunui alt Coltea Clucerul care se afla ' a c t incadin veacul ai 17-lea. Biserica de sid s'a facut

:inainte de 1715 si in anul acesta s'a ridicat

: ; > i marele zid imprejmuitor ~i s'a terminat liilTurnul din fata biserieil,

Pisania care' se afla la poarta cea mare desub Turn - spune mai, departe Gion - a

grait p a n a Ia IB89 urmatoarele cuvinte:,;Aceasta imprejmuire de zid ell toata cu-

prinderea din temelie s'au zidit de dumnealuljupan Mihal Spatarul cantacuzino, fiind cu-prins de dumneseiasca ravna, toate acesteafoarte tnrrumusetate precum se vede, pentrumarirea ~i slava lui Dumneseu ~ipentru veci-nlca pomenire a dnmnealui ~i a tot neamulul

dumnealui si s'a savarsit 'in zilele lumina-tului Domnatoata tara'Romaneasca 10 §te-fan V. V. Cantaeuzino, fund arhiereu-mitrc-

pout prea-o sfintitul parinte Antim 7223"(1715).eu toate c Spatarul Mihail oantacussno

numeste pe Radu Coltea "fericitul intru po-menire", eu toate c a I-a dat mfma de ajutors a faca de piatra biserica cea de lemn, p:ecare am pomenit-o mai sus, cunramui Sfinv ll:pfuin~ii nostrt, marii dascali ~i invatatori atoata lumea, Vasilie eel mare, Grigorie Cuvan-tiitorul de Dumnezeu si loan Om-a de aur('!'rei Ierarhi), ~i-eu toate c a , I-a ajut~t ~ .l~ndtcarea chilillor in care au fost adapostltlbolnavi, el - adica Radu Coltea - nu estepomenit in pisanie.Istoriograful german F'rant-Iosir Sulzer, care

a fost prin tara noastra st a seris 0 carte nu-mtta pe nemteste "Gescliichte tie« Transalpi-

71 . .isonen. Daciens" (Wien 1781, tomul I,. fila292) spune ca., 1a faeerea 'I'urnulut au lucra.tsoldatit suedezi, cari riWiceau prin Bucuresti,dupa 'bat ai la dela Pultava. ~ , .D-t AI. Tz;i.gara-aam!lrca~, m studiul d-sal:

din Conv01biri Iiierare" intitulat "Turnul ~l

" -iserica Ooltea" (1908 nr. 3) spune ca n~l

este m s a bine stabilit daca tntr'adevar "arhi-

COLTE I.

tlpiitarnl Mihai! Cantacuziao(Academia Roma.n§.)

tectn st mestern la aceasta zidire s'au intre-b u J . D . t a t soldati suedezt de ai lui Carol XII"dupa cum pretlnde traditia, "N:i.cichtar Sul-zer, - spune mat de-parte d-sa, - eu toataosteneala ce marturiseste c a ~i-a dat pentrua cunoaste mal de aproape origina acestelcladiri, nu poate da amanunte mal precise,Cu el tnsa putem admite ca soldatJ de a!lui Carol XII, pribegind prin tarile romanesti,in urma tnrrangern dela Pultava, au luatparte la cladirea acestui turn, pe timpul e a Lregele lot se afla la Bender. Supozitia, ci con-structorn streini ar ii partieipat la cladire,este intiirita ~i prin aspectul cu totul deose-

bit al acestui turn, care difera de clopotnrteleobisnuite ale blserieilor acelor vremurt, atatca 'plan cat ~i ea ornamentatii. Sulzer men-

tioneazii in 1781 ca ceva "c1Udatcii. Manas-

www.dacoromanica.ro





Turunl CoJtei

(Dupii. desenul lui N. Otetelesanul)

tirea Spitalului Coltea este singura in Mun-tenia care are la intrare, peste poarta cea

mare a zidurilor imprejmuitoare, 0 clopotnitatoarte inalta, cladita in patru colturi, dupasistemul de constructie nemtese". Mal adaogaca .Ja catul de jos, ehiar deasupra portii, pefiecare parte. e pictat cate un soldat caresta de straja cu arma la umar. Ei poarta unl-forma nemteasca, asa cum se mai obisnuiad e nemti la inceputul acestui seeol (al 18-lea)$i chiar pana in urnmm razboi turco-aus-triac",In ziarul "Museul National" din luna Fe-

bruarie a anulul 183B este tiparit un desenal acestui turn din care reese si mal llmpedecaracterui apusean aI turnului.

68

lata ce amanunts mai anam in acest ziardespre Tumul Coltei:"Un desen de aeest turn, inainte de eaderea

sa prin cutremur, faeut de Slugerul NicolaeOteteltseanul $i care ni s'a impartasit 81 noua

nve-a ~esnit _ca sa-l punem in u'tografie f i j isa-l dam afal"a spre vedere sl cunostmta ace-

lora carl si-au uitat sau n'au apucat sa':l vaza.Socotim asemenea ca nu va fi de pnsos ada ~i oarecari deslusiri asupra acestui desemn.Crucea, basiea ~i pina subt stalpii foisoruluierau aco.pe~te eu ,:;~_;h:a, iar celalt acoperisera de tlgla. La basica, ill tavanul Foisoruluiera taraba cu taeat. Foisorul pe dmauntru erarosu: pardoseala lui era de scandurj 81 avealavit;3. imprejur". '

*Ion Ghica In "Scrisori catre V, Alecsandri"

(tomui III, din etouoteca pentru toti 1916)

povesteste un fapt curios privitor la TurnulColtel.Era pe vremea lui Niculae-Voda Mavro-

gheni. Tram in Bueuresti atunei un maremarchrtan ee-l zicea Stefan Baltaretu si carei.~i avea casele sale dlncolo de hanul 'numttal Nieolescului ~re biserica Vergu1ui aeoJounde az! se ridica rnarele hotel de Lond-ra dincalea Mosilor,Nicolae:Voda Mavroghem nu stdm bine din

ce pricina. dar banuim ca sa-s; bata joe de elcum avea obieeiu de facea, a luat pe Ba l H i_ -

retu 1 ? i l-a ridicat pina sus in clopotnita tur-nului. Aiei a urrnat 0 discutie intre Voda S1

marehitanul nostru pecare 0povesteste chlarBal tare tu. lata ce spune dansul:- Era cam pe la Vinerea mare, cand rn a

pomenese pana 'n Ziua ea r n a . chiama Voda;zjc indata de-mi pune saua pe cal ~i alerg laCurte_

"Mavrogheni sta la fereastra: cum r n a vede,se da [os in capul scarei, sare ca 0 malmuta

pe arrnssar, par' ca-l vaz, bata-; D~zeu! ellpoturi sCUI1i p a n a ta genuncnt.> ptctoarelegoale in iminei, mintean fara maneci 1 ; l i legat

la cap turceste."N'apucasem sa rna dau dupa cal ~i-mi zlce:

"Vino dupa mine!" s'o reteaza la fuga la deal,ueabee rn a tineam de dansul,"D'odatii v a d ea se opreste la Colt e a , descii-

leca, intra in blsertca, se Inchina la toate icoa-n_eJe,~i cand sa tasa, sta la use 1 ? i rna tntrebarastit:-- Trimis-ai haraciul la Poarta ?"Eu it raspunsei:- Da Maria Ta, dar n'am gasit mahmu-

dele ~i am rost silit de am pus de a topitniste scule de aur si toata argintaria cate leaveam lasate de unii ~i de altii, amanet la mi-ne, le-arn facut bulgart de aur ~i de argtnt 1 ? ii-am tr1mis la Stavracolu ca sa-l bati1 in ta-rapana eu tura de mahmudele ~ beslici, A9-tept din ceas in ceas s a pice lipcanul eu ti-dula paslt dela Rusciuc.- Aferim! tmi zise batandu-ma pe spate,

vino sus sa mananci cu mine.

www.dacoromanica.ro





"E?i:,oia.la fuga .r = ~scara clopotnttst."Ma s~am dupa dansul gafAind, r n a gan-

deal? l~ cmstea cea,_m~re la care am ajuns l? i

la c~tigul ce era sa-mi aduca stirea 'c€md 5'0duce vestea prin targ ca am mancat ell Vodala masa, ~and .ajunserern sus de tot d'asuprae~opotullll celui mare, de unde vezi omul joscat 0vrable, deodata rna cntama langa dan-

sul La0 rereastra, si-mi zice:- Ia-te uita de aici, mult e pana jos?- Mult, Maria Ta, iiraspunsei, d'ancadea

cineva d'aici, ar fi vai de el, mel praful nus'ar alege de dansul,- ~tii c'am visat pe Sf. Nicolae azi noap-

te? 1mi ziee razand.- ~~ti~un la !>umnezeu. Maria Ta, ~i d'aia

a venit sfantu! sa te vada...- A.~a cred ~i eu, dar nu ~tii di mi-a zis

sa te asvarl d'aicea j08.

"Cand am auzit asa, am inghetat; mi s'ataiat picioarele l? i mi s'a muiat vinele de erasa cad Hi . .ra sa mai rn'arunce cineva. ',,~tiam cli era in stare, fiara! Cand aud in-

cetisor un glas ca-mi zice la ureehe:- Zi-i eli ai visat ~i tu pe Sf. Spiridon, ~i·a

cerut sa-i aprmzi 0HicHede eincizeci de pungtde bani st ca, de te-o arunca duna Iereastraaia mort, si ramane sfantul Hidi Iumanare,"Acel care-mt soptea aceste cuvinte, era

Sava Arnautul."Repeta-i ~i eu vorbele lui ca, papagalul

clall~iinindu-mi illata in gura de rrtca,- Ei, daca e asa, lrru zise atunci Mavro-

gheni, trimete pe Sava sa-t cumpere faclia."Muiai condeiul in calimarile dela brau,

sensei zararului meu din hanul SfantuluiGheorghe, 9i peste 0 [umatate de ceas. Savase lntoarse eu 0 lumanarica de trei parale;mt-o dete in mana, racu C 1 . . l ocrnut lui Voda

9i ne deteram jos binisor ell totii din turn."Eram mai miIIt mort decat viu, Cum am

ajuns aeasa, am caaut Ia astermrt ~i am zacuttret saptaman! de galblnare. ,La zindul nostru spunem ca l? i italienii des-

pre aceasta intamplare: Se non e vero, ebentrovato!

La 26 Oetombrie din anul 1802, la amiaza,se produce un cutremur de parnant care s'ainttns din marea greceasca p a n a in Rusia, cu-prinzand tntreaga tara romaneasca. La Bucu-restt sguduirea a fost atat de puternica incat

a iinut 2 minute $i jumiitate 9i s'a produs Iaora 12 f ? i 55. Miscarea pamantului semana cuaceea a valurilor mar-ti, din care pricina multeeladin au fost dartrnate.Aeest cutremur este eel cunoscut ell nu-

mele de eutremuru; eel mare. In vremea a-cestui cutremur s'a daramat [umatate dinturnul Co1tei.rstonogranu utorusie Eclesiarhul in orono-

grafu1 sau spune:"S'au cutremurat pamantul toarte tare,

de au clzut toate turlele bisericilor din Bu-curesti l? i clopotnita eea vestitii (adiea turnul

69

Turnul Coltei

(Dupa desenul din rnariuscrfsu l d-net Tarta~escu)

Coltei) , care era podoaba orasulu; cu <ceasor-nie, au c~zut : ; > i s'au sf.aramat ~i era a1uncimare friea". \In rnanuscrisul dascalului Radu Zugravu

carele se af1a in biblioteca muzeului de anbi-crntati omm

"sill cutremurat pamantul in ziua de Vi-nerea mare la 6 ceasuri din zi, pe la pranz,Jcarte rau, did s'au surpat sfintele biserici : ; ; i

coue« din Bucuresti. Octombrie 14 .anul1802".Intr'un "Catavasiar" din 1784 tiparlt la

Ramnic, ~i care se afla in Biblioteca AcME"miei Romane, cineva a insemnat urmatoarele:,La 1802 la 14 Octombrie s'au cutremurat totpamarrtul si s'au daramat manastirea Col·tea"., Iar lntr'un exemplar din "Pravoslavnica In-v8,tatura" din 1794 care azi se gase.%e in bi-blioteca Urechia din Galati se afla scrls ur-matoarele cu privire Ia acest cutremur:

"Sa se stie cand a venit Const. IpsilanteVoda in tara Romaneasca, : ; ; i au venit panela Radovan, in luna Oetombric 14, leatul 1802,~i s'a cutremurat pamantul S 1 au cazut multebiserici si Coliea".

Intr'un numar special al revistei paristeneIllustration din 24 Sept. 1848, se da un desenal turnului Coltea de catre artistul francezDoussault, asa cum era ei cupa ce a rost da-ramat de cutremur. IIustratia este insotita . ; ; ide unele desluslri din cari spicuim urmatoa-rele:

"Un groaznie cutremur a daramat in anul

www.dacoromanica.ro





Turnu l Coltel(lJlJpa 0 fotografie a luI Satmari. din 1876. colectia

Milzeulul de arta nationala)

1802 toata parte a de sus; dar Dumnezeu l-alasat sa stea in ptctoare I ? i inca mat sta (la.

1848) 0 mare parte din e1. Astazi serveste deroisor pentru a vestt incendiile din oras 9i afen Capitala de nsnorocirea distrugeril',Mai. sunt ~i unele j,S-tihurl asupra cutrerou-

rului'' in Iimba greaca pe care Ie avea C . El'bi-

ceanu, Dupa parerea sa aceste stihurt arfi

fost facute de Alexandru Va.carescu.Din aceste stihuri vedem ea pamantu1se

clatina si se ondula, eel mai greu Be eutre-mura ~i se diiramau cliidirile, cele de atatavrerne marl sttnsemnate. Din pricina puter-nicii zguduiri s'a dadimat in tot toeul st s'atmprasttat . ; n a tsbucnit asfalt greu mlrosi-tor, :;;1apa. de pucioasa din nauntrul paman-tului, -.

.1:;)1mat departe spune poietul gree ca cu-trernurul a tmut : 2 minute. Marea si inaltacladire a Coltei - vestita pretuttndenl pentruarhitectura ei s'a mclinat eu toate e a era voi-

70

nica. Atunct au eazut st bisericl vechl de 200de ani ~iun paraclts d'e trei veacun, Nu vor-bese de palatele cele de curand cladite, caciDiei unul n'a dimas tearar.Gel ce povesteste acest cutremur, in sti-

hun, da cele mal multe amanunte pe can leeunoastem de cat tott cellalti cart n amtntesc,

oeronica manuserisa a unei doamne nu-

mita Tarta.sescu d a un desen al turnuluiColtea foarte putin, sau de loe, eunoscut,

Acest desen sa deoslbeste, intrueatva de eel alslujerulul Otetelisanul prin aoea ea aIatureade tum se vede l? i biserica Coltel ell cele pa-tru paraclise cum ~i "aeea imprejurare dezid" de care vorbests pisania ,;dumnealui [u-

p a n Mihai oantacusino marele spatar" din1715.Desenul pastrat de d-na Tart~eseu, in

croniea ei manuscrtsa, asa naiv _c.um este fa -cut est.e interesant prrn aceea c a turnul, du-

p a . a lUi cladlre, a liisat in mmtea bucu-restenilor 0 amintire ne:.;:teatsa, cad felul

lui de a se infati;;a, prln arhitectura sa, era

nespus de rrumos.De aceea pricepem faima pe care a lasat.--o

in scrierile cronicarilor sl in amlntirea eelorce 'l-au vazut ~~cari l-au nuroit "clopotni~a eeavestlta, care era podoaba orasulul".

*Locot.-colonel Dim. PapazogLu, in amintt-

rile sale tllpfuiite sub Utlul"Istoria. funda-rii orasulut Bucurestl" vorbeste : ; ; j dansut, lafila 131. despre turnul Coltet,Unele din aminfirile sale sunt iinteresante

prin aeea cii le-a vazut eu ochti set. A avutrerietrea sa trruasca. 1ntreg veacul al 19-1ea.

Naseut 1811 in hanul Zlatari din ulita Mo~gosoaia, copil de 10 ani a vazut eu ochit sillmacelul. dela 1821 ?i a rourit la 0 vfi.rsti'i inatn-tata care treoea de 80 de ani.Dar luandu-se ~iel dupa tra.di~ia care um-

bla din gura in gura pe vrernea lui, spune ca.SPatarul Cantacuzino voind a da de .lucrn os-tenilor suedesj ru lui Carol XII-lea pripa~itiIn~ara dl1panenoroclta Iupta dela Pultava,dupa ce ispdvl biser1ca cubramul Trel Ie-rarhi "s'ja Inteles cu capetennle :;;1inginerii'suedezl'' de au ridicat malta elopotntta, nu-nita Tu_rrzul Cot(:ii in care au pus ~iun clopotmare ce avea pe dansul stove. .Turnnl era indoit deinalt de cum se ana Ia

d-ara,mare : ; ; i la tnvelitoare avea patru turnu-lete, iar mai jos avea ceasomic mare. CandLurrrul a fast gata, inginerit suedezi "s'an ru-J!at sii li se dea voe s a z ug ra ve as ca jos latemelia lui, in dreapta ~ in stanga, intrariigangului de sub turn, doi soldati suedezi unulde intanterte 81 ceUUalt de cavalerie. Solda-tii aoestia au stat zugravif:i acolo nnmat unan, Afhlndu~se Ia Constarltlnopole de acestlucru Vizirul turcesc a poruncit s a fie sterside acolo prin tencutala". ,. ,outremurui din 1802 a dararnat turnul pe

jumiH.atei?i .Joeurtorit Capitalei nu s'au mah-nit atat de rnult de daramarea unor case mati

www.dacoromanica.ro





si biserici, cum s'au mahnit de daramareape jurnatate a acestui monument"."Clopotul eel mare dizand din tnaltlmea

turnului, ~tirbit la 0margine, a stat muttiani in curtea spttalului, fara sa fie intrebutn-tat pana Ia anul 1843, cand fu ales Domn altfirii George D. Bibeseu. Atunci pentru ziuaaceea, guvernul porunci sa se urce clopotul

iar~i in turn !li asezandu-l l'au tras asa stir-bit cum se afta, ca sa faca ~i el slava aceleizile fericite cand afost dat ~ei sa-~laleagasingura domnitorul fara porunca din partea.Porth. Peste put ina vreme insa, clopotul a footiarasi coborat".

Clopotul Coltei Insa ajunsese de porninapentru bucuresteni. Auzeai vorbindu-se pe lamijloeul veacului al 19-1ea, spune tot dansul,urmatoareie:- Ce zestre are Marg'b)\alita, lui [upan

Costache?- Clopotul Coltei.- Ei binel eu te imprumut dar tu ce-rni

dai ca amanet?

- Clopotul Coitei.- Ce ti-a Hisat unchiul tau, dupa moartealui? '- Clopotul Coltei.- Ce-mi dai ttl, daca ti-oi ispravt afacerea?- Clopctul Coltei."Glumele aceste avu sa le sufere bietul

Clopot. din pricina c a nici unu1 din romaniice erau in drept sa-l repare ;>i sa-l aseze laloc mai eu seama urmasii familii Cantaeuzi-no' n'au faellt~" ispraveste Iocot.-colonelulPapazoglu randurile sale eu privire la turnul.Coltei.

loan Ghica in scrierea sa .Bucuresti acumo suiii de ani" in care povesteste despre Bu-curestii priviti din dealul Mitropoliei spune:"Urmand tot spre stanga eu vederea, peste

turnele multe si usoare ale blsericll SfantulGheorghe, ochtin se oprta cu admirare asu-ora celei mai inalte si mai tari ztdiri, TurnulColtei care domina orasul sl-si arata falnic::renelele sale printre nori;' aStazi, redus ~i

umilit, ne aduce aminte maririle cazute, nevorbeste de inehisul dela Bender (e yorba atclde Carol al XII-lea. rezele Suediei, infrant laPultava de Petru-eel-Mare al Rusiei) - ~ nespune ca in lumea aceasta, vana ~i trscatoare,lucrurllor ca 1 ? i oameni1or nu le este iertata se ridic.a pl-ea mult peste semenii lor, di.ddaca nu atrae focul eerului, se sgudue p a -mantul st le infrange trufia".

Turnul Coltei a fost daramat Ia 1888.lata ce spune in aceasta pnvtnta d. Tzt-

gara-Samurcas in studiUl d-sale "Turnul siBiserica Col tea", din "Convorbiri liierare" nr.3 (1908):

"Tragicul lui sfar,sit ne va da tot de odatamasura neehfbzuintei eu care s'a proeedat.in ultimele decenli ale veacului trecut, fatade monumentele noastre. Caei cele mai multedin ele ne-au fost bine pastrate de strabunli

71

nostri, cari aveau eel putin evlavie pentrulucrurile mostenite dela parintii lor."Cu intinderea pretinsei culturi moderne

s'a pierdut ~i respectul pentru trecut. Astfel,mat ales dela 1848 incoaee, s'au distrus saueel putin s'au pretacut mai toate bisericile,cari seapasera pana atunci de urgia vremuri-

lor ~i de m a n a l? i mai distrugatoare a oame-

nUor. Veacul al XIX in special a foot 0 pacostepentru cladtrne ~ biserieile vechi. Dovada eca manasttrne bucovmene, desi de aceeastvarsta eu surorile lor din Moldova, sunt to-tust eu mult mai bine conservate ca ale noas-tre, Pentru simplul motiv ca stapanlrea aus-triaca, fara a le aeorda vre-o atentiune deose-him, s'a multumit tnsa a Ie pastra in stareain care t-au foot predate."cea mai recenta I ? i m.ai neiertata greseala

a noastra in aeeasta privinta este desigur da-ramarea turnului Coltei, Cu atat mal mult,ea nu s'a facut intamplator, ci dupa propu~nerea chiar a eelor menit] sa-l conserve.

"DOsairul referitor at' Primariei contine

unele acte foarte interesante. Astfel se vedecum inca din 1887 EfoIia Spitalelor civtle,proprietara complexului de cladiri dela CoI-tea, cere dararnarea turnulul pe motiv ea el"nu prezmtji nict 0 amintire na~ionala ~i

n 'arenicl 0 valoare ar hi tectonica" ."Opinia publica Insa pare-se ca se alarmase

~i voia sa. impiediee exeeutarea dorintil Efn-net. Primarul tnsust ;,fata de svonul ea nu arrespecta montunentele istorice, ezita de a Iuavre-o deeiziune". lar pentru a-si descarca ras-punderea, numeste 0 comisiune de cine} ex-perti, eari sa dea "cuvantul hotarator''. Stra-niu mi se pare cii in dosarul ehestiei nu segaseste decat una din aceste pared si toe-mat cea eu totul neravorabila turnului. Sa fieoare posibil ca eeilalti membri sa nici nu firaspuns? Nu-mi vine a crede insa ca un AI. 0-dobescu, desi sesizat, sa nu-si fi exprimat pa-rerea sa intr'o asemenea tmprejurare. Cu saufara intentlune, nu stiu. dar pastrat nu estededit raportul pe baza caruia nrlmarul a de-

C J r ( e t a t distrugerea turnultri, Actul ne mte-reseaza astaz! ca un document foarte carac-teristic al mentalitatii acelei epoci. Cu atatmai mult ea e opera academicianulUi Gheor-ghe Sion."La adresa Primariei din 30 Tunie 1888, ilus-trul istortc si patriot, mandru de dreptateacauzel sale, p r i n raportul sau din 8 Tulie segrabeste s a raspunda:

"Nu stiu eu ee cuvant s'ar sustine c a Tur-nul CoJtei ar fi un monument Istoric. Legen-.da ca ar fi fost fa cut de Carol al XII -lea estetot atat de fantastica cat si aoeia a pipelornretstortee deseoper1te de raposatul archeolog

BoHac".Dupa aceasta Ironica intrare inmaterie.

savantul academician, eu un mare lux de ei-

tatiuni, cauta sa dovedeasca ca la nici uncroniear nu se gaseste amanunte asupra on-ginei acestui tum. Iar apoi cu seninatatecontinua:"lmportanta, istoridi. fUnd nula, ered c a

www.dacoromanica.ro





importanta artistica e inca mai putin demnade considerat. In lata monurnentalului edt-ficiu al spitalului, acest Turn ar fi ca un felde cutu at lui Arvinte pentru eare se incurcacstetica stradei."Ratiunea mintilor sanatoase ered c a mill-

~eaza.peritru darama-rea lui".

Nemultumit numai eu atat, academicianulnostru tnsunetit de cete mai tnaue considera-uunt estetice." adaoga:"Asemenea soarta nu r n a tndoesc di odata

va avea st chtar biserica Coltea, care in fatasprtalului actual este un anacrontsm pentruzilele noastre, Sentimentul religios nu trebuesa domineze pana a ne face ridicoli, susti-nand unele lucruri eondamnate de ranune.'..A~ dar, nu ezitati, Parint! ai Capitalei,

daramati ceiace este urat. 9i absurd. Daramatiblsertcele can ameninta cadere sau sunt diupuse, in locul lor faceti alte turn uri , aite bi-sertc; cu forme st elemente monumentale, asaprecum cere spiritul seeolului"."Din fericlre insa. Piirintlii Capitalei, mai

putin vitregi ca radioalul raportor, s'au mul-tumtt sii-l aseulte numai intru (',at privestelurnul, crutand btserica, care desi in 1888 "a-meninta cadere" e foarte salida astazi inca.Argurn-ntele in privinta turnului insa auprms, eu toata banalitatea lor. Primaria eon-

simte a lua asupra ei cheltuiala d a r a m a r i ! ,intr u cat E f.,.....h - generoasd - ccdeasa gra-lis terenul pentru larglrea stradei, Prtmariamat plateste asa dar pentru daramare sumade 2.500 lei, numai ca sa. se scape de un asasuparator monument!

72

.Vom mat adaoga, tot numai spre rusmeanoastra, ca chiar si consiliul technic a1 Pri-mane: a opinat in'acelas feL"Considerand e a valoarea arhitectontea a

turnului Coltea e absolut nula ; ...considerand c a . pentru a-l mentine, ar trebul modifi-cat intr'un plan rad'cal planul de almiere,

Iormandu-se C fliatetii imprejurul acesteicladir}, (Iucru tmposrbt oare?) ... consiliu1 re-comanda daramarea sa"."Cu atat mat ctudate sunt aceste rezotu-

til, cu cat nici unul din rapoarte nu invoaca

ca argument starea de ruin a a cHidirii. Proba ~e a turnul era inca foarte solid, avand numaimarele pacat rle a nu corespunde inaltelor ce-nnte estetsce ale acelor domni i;)i de a sta maiales ca un adevarat cui al lui Arvinte faUi debogata cladire eu leii de am de peste strada.

"In potriva unor atan arguments, turnul.

n'a putut rezista: a fost daramat, f a r a caprtntr:o piatra macar sa sc ind1ce locul undeel se inalta odinioara. Fie-i eel putin memorasalvata",

Cu toa.te acestea este 0 a.semenea piatrapusa pe ztdul ce imnrcjrnueste biserica ~ spi-talul Coltea. Aeeastii piatra are urmatoareteslove care _~i ele vor pieri in curand fUnd roar-te prost sapate:"Aici a fost Turnul Coltei Z'idit 1a anul

1712 9i care a servit ca Ioisor nentru foe de Ia1847-1B88 cand s'a daramClt".eel ee scrie aceste randuri despre turnul

Coltei a vazut cu oerm sei, mnt'\. copil de scoaia.um se darama, pe aeea vreme (1888), turnul

Vu ltu ru l C a nta cu zi ne sclOin maniistirea Hu re :4 . - But Com. M o n, I sto ri ce :

www.dacoromanica.ro





BUCURESTII LA SF AR~ITU L VEACULU I AL 16-LEA

Pela sfar~ituI veacului al 16~lea Bucurest iavsautn partea de miazii~zi Curtea dom-

.... r".; .u <

neasca" cea :ridicata de Mircea Ciobartul Si in~frumusetata dupa.. acea de fii sui petrU-cel-Tanar, Radu ~iMi1'cea si manastirea Sf. Troitazidita de Alexancttu-Voda (1568--=--1577), l lgandul sa fie Mitropolie, : ; ; i sus pe deal, avand

apa Dambovif}iei la poalele sale, 0 cladire~idit~ de Mihnea-Voda (1582--1591). pe ca.r~istoriograrul Walther '0 numeste palatio,~ ."prope novum sub urbe msmasterium",In partes de r.asarit a orasul ui, pe loeul eu-

prins astazi intre ealea CaUit~ilor, ulitele Sf,Mina, Stelea, Calomfirescu si Domnita seaflau incapatoarele cHidiri "commodas i n urbeuomos: ale vtsttterutur Dan. de pe vremea luiMihai-Viteazu1.In parka de Miaza-Noapte~l Apus, erau

nenumarate padurl s! vii c a r i inconjurau Bu-curestii ca un brau.

Pe IAnga DamhoVita, ICieurUeerau acoperitecu padim mai rnulf deeM intinse, incat"Potimerge a ei tara sa e~i din pCidure" spun ba -tl'anele Ietopis.ti, de "vasti DOt$chi" sau de,Joltissimi Doschi cireoncat! di patudi" spunc r u . a r o r i i italieni carl au fost pe la nol, - enbal~imari si numeroase, pretnoite mereu deapele Dambovi~j.Dupa hrisoavele can se aflau in "Arhivele

Statulul" Bucure~tli se 1ntindeau, pe la star-sttul veacului al 16-lea, dela Ourtea Dom-neasca pana la Suindar, pan a la loeul undemal t9J;ziu Clucerul Coltea va ridica biseri~a,: ; ; i peste Dambovita eu putine de tot cUidlri inSf-tii Apostoli, in mahalaua de mat tirZiu nu-mita "Haidam" sau a oalfcilor : ; ; i pe Uingamanastdrea Sf. Nieulae at [upanese! Caplea,numltaacum 1\ilihai-Vod:1.Pe la anul 1580, Vornicul Dragomlr, fratele

Doamnei Stanca, sotla lui Mihaiu-Viteazul

.,intaiul sfetnic al Domnie] rnele" are pravaUila biserica Banului Ghiormei (rnai tarziu nu-rnjiii biserica Grecilor) ~ Ia ami! 1588, Por-tarul Jipa are pravalii in "Ulita mare" careleaga ,.,Targul din nauntru" eu "Targul desus", precum $i un loc domnesc unde suntastazt Lipsca .n:iJi.. .La sfar¢tul veacului al 16-lea Be af1au in

Bucurestl bisericile ~i maoastirile - tireste

in marea lor multime de lemn ....___ari ur-meaza: .Biserica "Curtea Veche" ziditii de Mircea

Ciobanul Irnpreuna eu ill sai Petru" Radu siIIJIircea. .

Bisertea Sf. Ntculae at [upanesei Caplea, nu-

Biserlea Mjltai- V o d _ a

- in vrernea refacerel e[ -

init& acum, dupa merernetisirea facuta deMihai-Viteazul, manastirea Mibai-V a d a .

Un hrisov dela 1558, din arhiveie statului,ne vorbeste despre daniil.e facute bisericei de[upaneasa Caplea a Postelniculul Ghiorma.Dela, dansa ~i p a n a la. Mihaiu-Vit.eazUl is'a

zis ,.,biserica Sf. Niculae '81jupaneset Caplea",Mihaiu 0merernettseste, Q preinoeste ~i daru-este manastirea ell multe: 0 face fireste a lui.Bisertca Sf. Gheorghe-Vechiu, zidit:1 de vor-

nieul Nedelc:u, fiul lui. GJaicu BaIaceanu liIi desotia sa. Anca, ia 1562.EiSer.iea Banului Ghtorrnet mal tarztu, pe

vremea tanarlotilor, numita bisertca Grecilor,azi d a r a m a t a , se afla pe loeul cuprins azi

www.dacoromanica.ro





74

o mahala bucuresteana(Dupa .Bucuresnll" de Carmen Sylva)

Intre Lipscani $) Stavropoleos uncle se ridicactadirea Soc. uDacia-Romania". Aceasta bise-rica se ana In fiinta dinalnte de 1567.Am vazut cii Vornicul Dragomir avea prji-

vafii p e l a n g a aeeasta biserica.Manastirea Sf.. Treime, pe care Sjnan-pa~a,

dupa plecarea sa din Bucuresti, 0 arde.Biserica "Stelea" zidita, du-pa nrisoavele din

Arhiuele Statuiui, de Spiitarul. SteIea, in we-mea lUi Mihnea-Voda (1582), azi d a r a r n a t a .Sinan-Pal?a cand Vine in Bucure~ti,. 0arde,Blsertca Sf. loan-eel-Mare, azi daramata.

Sf' afla pe locul unde s'a eladit palatul Caseide Depuneri. Zidita pe 1a sfaqitul veaculuial I6-lea sau poate ~i mal nainte de Vistierul

Andrei, impreuna ell rratele sau Dumttru,"Sf. Sava", ziditA de parcaJ.abul Andronake,azi daramabi. sa afla pe loeul unde se ridica aztstatuia Eroului dela Calugareni.Manastirea "Siirindar", Ia marginea Bucu-

restilor, in mijlocul paduriler msrete aleBucurestUor, 0 mica bisericutii de lemn peatuncL' ,Aceste erau bisericile : ; ; i manastirile din Bu-

curesti la sfar:?itul veaculul al i6-lea.Opt biserici ~i mamlstiri in.mare parte de

lerrm unele §i iutarara de ourtea Domneasea,Sf. Troita:;;i Mthai-Vexta cart erau de pia:tra.

Afara. de Dambovita care taia orasul indoua, Bucuresti] mai aveau 0 multime de apenncl, garlite, ca, bunaoara, nna care se numea"Bucurescioara", si care pleea din balta Icoa-

nei, trecea prin mahalalele de mat tarziu ales apunaril or, Beaunelor vechi, Pescaria veche,taia poduI Tal'gului de afara, Ina prin ulttaazt numrta Radu Calomnrescu, eoboara pestePodul-Vergului, (Calea Calarru;;i) prin vateadin spre ulita l\fircea-Voda, spre Olteni, 0

cotea 1 a dreapta prin ulita aai numita Epu-

reanu ~i se varsa inDarnbovita, inmahalauaPOpe.5CUlul, mat sus de ..Jlcnita Domnea.sca",

Hrisoavele aflatoare III Arhivele statului neadeveresc c a aceasta apa tiinta pe atunci, Ia1609j ~i era roarte mult iubita de sapunart,macelari l? i pescari, Aceste hrtsoave ne mai

voroesc Ia 1586 despre "Lactil Adancn pe caremama lui Mihnea Voda, Doamna Ecaterina,11 cumparase Ca . sa -l dea bisericei SfantuluiNiculae al [upanesei Caplea.o alta apa mat era pe atunci, aeea riumita

"Garlita". Ea pleca, ne spun batranii bucn-rE'~tent din Dibnbovita dela Groziive~ti, y're-inoia apele elesteelor lui Campineanu, Balea-nu, Fllipescu, Brancoveanu, Dudescului, cart

elestee au pierit, nu mal sunt, trecea prinPostavart unde f·acea un baItet incare se spa-Iau postavurile, d'acolo pe

langapoarta bise-

noei Antim, 0ramura fata podul ."Haldam"azi ealea Ra.hovei ~i intra in balta "Arhiman-drltulul" (Antlm) din care se strecura in aceaa lui ~erban-Voda, de aici trecand prin Vaca-

resti se oprea in balta Tarca, unde se aflaacum oisertca tntemetata, mat in urma, deneamul Iui Tarca.Cea d'a doua ramura trecea d'a curmezisul

podului I,Haidamuprin dosul hotelului Avramde astazi ~i esea langa Dealul Mitropoliet tre-cand pe l a n g a poarta lui oonst, Brancoveanu,unde astaz! se vede 0 cruce de piatra, apoise varsa in Dambovita H m g a podul de azi alspltalului Btancovenesc.Helesteul Dudescului care era preinoit de

apele Garlitei II; rest p a n a IlU s'a statorntctpalatul acestui boer in mahalaua care iipurtanumele,Traditia orala bucuresteana pastrata de

Iocot-colonel Dimitrie Papazoglu, in amintl-rile sale, spune c a pe aceste loeurt ~i-a avutconacul si Mihai-Viteazul cand a venit emirulturc, sa pue mana pe Mihai.De atunei a ramas rrumirea podulul de

peste DambovitA din mahalaua Dudescu, careeste azi ill fa1ia ca.li Victodei de "podul Tur-culul",oarturaiur neam] Walther ~i catugann Ni-

www.dacoromanica.ro





kiror, can au rost in Bucur~ti pe vrernea luiMihai- ViteazuI, dupa cum vom da de stiremai jos, arata amandoi cii. Mihai-Viteazul si-aavut conacul Ia manastirea Sf, Troita, iarnu

in mahalaua de mai tarztu a Dudescului.S'ar putea totusi primi c a ostasll lui Mihai

cari i~i aveau lagarele pe malul Dambovitels'ar fi mtins pana la podul numit mai tarziu

al Turcului.o midi ulita din dosul palatului de justitlede azi, purta odtnioara numele "Ulita dmtre

g'arlit;e".Pe malul drept al Dambovitei era .Livedea

. Domneasca", dupa a ceasta , in rata CurtiiDomnesti, incepea asa numitul "Prund alOambovitei" .

La Iivedea domneasca Dambovita facea uncot mare ~i apoi apuea pe l angA. "Prund" ,dupa care sau in care se afla "Ciutaria Dom-neasca" la 1587, ~imai la vale "gradina 'Dom-neasca",

Pe malul stang al Dambo\'itei, erau Tabaeipalla la 1668, apot loc domnesc, venea CurteaDomneasca,

apoi iarast case~i locuri bolerestl

~i manasttrestt pana la "Jlgnl~ Dornneasca".Aproape de Curtea Domneasca, era, moara

dela Crntarte, meremetisitii la 1587 de BanulDobromir.In fata Curtii Domnesti, trecand dmcolo de

malul drept 'al Dambovi~ei spre "LivedeaDomneasca" la dreapta l ? i spre "Prtllld" lastanga, tar drept tnamte spre mahalaua CaU-cilor de mat tarzlu, era un pod care se numea.podu! dela Turn".Dupii hrisoavele amintlte- pana acum mai

erau pe Dambovita podul dela Gorgan undete duceai la manastirea Sf. Niculae at jupa-nesei Caplea, al lur Aga lane, podul Turcului,Cilibiului si a 1 BeiHeului, numiri date mat

tarziu, 'Mahalale muIte nu prea erau pe vremea

aceta in Bucurestl. Ele rncep a se numi asa

dupa veacul al 16-1ea.Langa Curtea Domneasca era mahalaua

"Sfantul Gheorghe Vechiu" in care la 1592avea case Vornicul Nedeleu, care case se aflaulanga ale portarului lane Illilanga manasttreaSteiea.Prin manataua "SpataruIU! Stelea" trecea

"ulita mare care vine dela Sarbi", azi caleaVacare~ti ~i mergea la "Targul~din·nauntru".Aci erau pe vremea lui Mihai Viteazul easele

Vistterulut Dan.In apropiere de casele vistierului era ma-

halaua "Sapunarilor" sau a "Scaunelor veehi"unde macelarn Bucurestilor l/?i aveau pe Ian-ga malurile garlitet "Bueurescioara" scauneielor de carne, in tocmat cum tot langa garlita,mal spre miaza-ed, spre Podul Tn.rgului de-

arara, Ls i aveau pesearii seaunele lor de peste,de unde azi ulttele Scaunele st Pescari, pres-chimbata acum In str. General Florescu.

*Drumul eel mai vechi, numit in vorb1rea

de atunci pod, caIe, care pleca de langa

75

Curtea Domneascii, a fost .rtrumul eelvechiu" sau "Podul eel vechiu al Targovi~.tei".De langEi.Curtea Domneasca odata ell Podul

Targo~tei, au luat mstere ~i .Podul Targu~lu J -de-arara". Hrisoavele oele prrvrtoare lamanastirea Stelea din veacul at I6-lea, vor-besc de "drumul eel mare" care duee la "Tar~

gul de atara".Acest drum tncepea dela Biserica Sf. Gheor-

ghe Veehiu ~i, plecand arara din oras, avea

la dreapta un drum numit "drumul care du-ce sau vine dela Sarbi" .Aeest drum se injuga eu .Podul Targul ui-

de-arara" indatd ce aeeasta lsi incepea firullui. Trecea pe l€mga gardul vtilor, proprieta-tea manastire! Stelea, vii eari au dimas mul-ta vrerne, inca dupa anul 1600.Un hrisov din Arhivele Statului zice: "Po-

pa Bogdan dii popei Ioasaf {ii logotatuluiStanciu loe sterp ~j trei priivalil pe din j O S : ,

aiaturea cu podul mare, care merge la Tar-gul-dln-arara "despre gardul viei nuiniistirei

stetea, drept unde se despart ulitete, pe Zan·gn pravtilia lui juptin Petre abagtutH.

Urmandu-si tirul inainte, ajungea la ulitacare ducea spre .Pescana-Veche" la stanga,~i Ia alta, care ducea la dreapta spre biseri-

ca de mai tarzlu a Domnitei Ancuta,Podul era foarte umblat, foarte vtu {it foarte

comereial. In legatura eu "Tar~ul-dinMnaWl-tru" de langa Cur tea Domneasca eu "Targul-de-sus", cuprtns tntre bisertca BanuluiGhiormei, l? i partea de rasarlt a Curtii Dom-nesti, inlegatura eu drumul Targoviste! ~i eudrumul mare, care duces la Sarbi, - azi ea1eaVacare~ti, gramadea pe dansut intreaga viataa Bucurestilor.Dela Curtea Domneasca, care avea dona

porti "Poarta-de-sus" pe str, Carol de azi, ~i"Poarta-de-jos" la miaza-zi peealea $erban~Voda, incepea uri drum care merge a pelanga Dambovita, iesind atara din eras Lastanga aeestuia se rtdicau pe deal "Viiledomnesti". Aeest drum cotea la stanga $1mer-gea spre manastirea Sfanta Trotta a lui Ale-xandru-Voda 1 , > i de act apuea la dreapta, mer-(rand inainte. Acesta era "drumul Giurgtulul"sau Podul, de mat tarzru, ~erban-Voda.

* '

Plata orasulut se gramadea imprejurul

Curtii Domnestt. Din toate ulitele $i podurileorasului cea mai vie si umblata era "Uli~aMare", caci rntr'tnsa raspundeau multimea

de ulite ~i ulicioare de pe Hinga Curtea Dom-neasca,

Aceasta a fast ulita care in veacul al 16-1ea,a fast artera de viata cea mai insuflettta aBucurestilor. E numita "ulita-cea-mare", darn'are nume; in niei un hrisov, unde e pome-nita, nu-i gasim alt nume.Ca vaduri negustoresti se aflau pe atunci

in Bueurestl "T~rgul-dln·nauntru", tangaCurtea Domneasca, "Targul-de-sus, azi Lip-

www.dacoromanica.ro





scanil si "Targul~de~afadi", azi calea Mo~i~lor,

In vremea lui Mihai-Viteazul erau multinegustort foarte bogat],Prtntre ei trebue s a numaram pe Antonie

Grama caruia Voda.iiia cu sua averea si mar-fa!ili, in urma vede ca s'a purtatrau c u . dan-sul si-i da drept despagublre mosia Her~ti ~i

satul Curta,Despre Antonie Grama ne d a pretioase a-

rnanunte d. Swica Nicolaescu In scrierea sa.Documente deia Mihai Vodd Viteaznl"(1916) •Inaceasta scriere se publica un hrisov (fila.

28) din 17 Decembrie 1611 at lui Radu Vodacare Intareste jupani~ei Tudorei, [upaneasalui Antonie Grama, sta.panire peste satul H a -re:;;tli din Elhov si peste satul Curta dinVlasca,Hrisovul spune:"Pentru c a aceste mat sus zlse sate au lost

cumparate de taJ,Xlsatul MihaH Voevod delamegiash din sat, f a r a nici a sila pe aspri gata

din vistaria dumnealui. Iar dupa acea, cands'a lntamplat vremea de a intrat Mihail V03-vod eu to~i ostaatt lui in Tara Ardealulut, ~i a

76

btrutt atunc1a pe Bator Andreias, voevodulArdealului, f ; l i luat-a atunci Mihail voevod

toata. Tara. Ardealului. $i daca ajunse Mihai1voevod damn a (;Oats.Tara A.:rdealu1ui, apoidumntalui s'a maniat pe Antonie Grama $i cumare urgie l-a inchis pe et in turnul cetii(iiB'ra!jovului, $IL-A PRADAT PE EL fil I-ALU.ilT TOATA MARFA SI AVEREA LUI, SCU-

LE ~1 FERECATURI "DE MARE PRE,!, stMULTI ASPRI GAT A. SI A FQST ATUNCEAANTONIE GRAMA OM'DREPT SI NEVINO-VAT. lar dupa. acea Mihail voevod a socotttdin launtrul inimei domniei lui, cum cii l-apnldat pe el nevinovat - , ? i pe buna drepbatemai virtos temsndu-se de Dumnezeu pentrunapastia ~i prigontrea lui Antonie Grama, s anu caza fii ~i dumnealui in vreo osanda, Dreptaeeea Mihail Voevod a dat atuncimal sus zt-sele sate: Ilarestii o 9 i Curta lui Antonie Gra-

rna pentru mai sus zisa pdidaciune ~i s a r a -eie".Mai eunoastern tot pe vremea acea pe un

Stan negutatorul ~i pe un Ghionea neguta-

torul care cumpara.. locuri multe de la stancIuLcgofatul la leat 1624.

Milniislirell Simon Petru

laca.re a fast· il1china.tii b!serica Miha.i-Voda din Bucure,st.i(DllPa. Robert Curzon: .,Visits to monasteries in The Levant 1851) Comunle-at:i de d. st. Nicolaescu

www.dacoromanica.ro





BUCURESTII PE VREMEA LUI M IHA l V ITEAZUL•

Pe vremea lui Mihai-Viteazul, pe locul en-prins astaz! intre calea Calarasilor, bulevar-dul Domnitei, calea Mo~ilor ~i strada RaduCalomfirescu. $1pe care se rldica cladirea cu-noscuta cu numele de "hotel Londra", eraucasele Vistierului Dan.Un istoriograf de pe vremea aoea earele se

numea Baldasar Walther : ; > i care a lasat 0po-vestire a tntamplartlor de pe atunci in scrie-rea numita "Res gestae Michaelis", tiparitade Papiu Ilarian in "TesauT de Monumente is-

torice" tomul I, numea casele acestui vistiercommodas tn urbe tiomos, adica Jncapatoareease sau mai bine case de gospodar tnstaritpe limba noastra romaneasca,In aceste incapatoare case trasese pe vre-

mea lui Mihai-Viteazul, un Emir din marrteleodrasle ale proorocului Mohamed.Emirul venise in Bucuresti, in luna lui

Noemvrie din leatul 1593~i avea doua mii dincei mai alesi osteni, 50 de camarast at Sulta-nulul precum ~i 0 multime de ciausi ~i spahi.

Mihai Viteazul Iocuia atunci In Bueurestinu la Curtea Domneasca din unta de mai~,arziu numlta "mi~ mare" ci intr'o cladirede langa rnanastirea cea noua, zidita pe malulDambovttei tara ziduri sau alte inti:i.riri.Manastirea cea noua - asa este numita de

Walther - este manastirea Sfanta-TJ'eimecea zidita de Alexandru-Voda in 1568..Lsiorule Domnilor Tarii-Romane$ti" ale l~li

Constantin Capitanul tiparite in "Magazln

tstoric pentru Dacia" (tomul I fila 211) spun:,,$i au tacut Alicsandru Voda den jos .de nu-

curesii 0miiniisiire hramul sJinta Trotta, ca-re nepota sau Radu Vodti, mai in urmii 0 au.

stricat den iemelie, fi 0 an tuc'U·t miiniisttre

mare precum s a oede",Ostasii cei Impestritati at lui Mihal ~i Un-

gurii sei erau asezati in vales. Dambovitei Ian-ga manastire, nu departe de cladirea lui Mi-hai.Emirul crezand c a Mihal se afla singur, a

mers pe [os din caseie vtstterulut Dan spremanasttrea Sflnta-Troita unde locuia Mihai,insotit de 0mie de turci.Isi poate face cineva 0 Inchipuire ce trebue

sa fi fost acest alaiu atat de impuna to r, alca-tuit din 0mie de ostasi turci, spahi, ienicen,timariott, eu seraschierii ~i cu capeteniile lor,straoatan« pe jos, ceia pOdUI 'rarguiut de a-far! atatea ulite din Bucure~ti pana la malu-rile Dambovitet unde era manastirea Stanta-Troita, '

Cand iscoadele lui Mihai i-au adus stirea so-sire! acestui Emir la manastire, Mihai, paran-du-i banuitoare aceasta sosire, parasi caseledela manastire 1 ? i J trecu inlagarul ostenilor ~i

lefegiilor sei Unguri cari se aflau precum amspus, asezate invale nu departe de manastire.Emiri.Il vazandu-se ino)lelat in nadejdea lui

de a pune m a n a pe Mihai, trimise soli cerandacestuia sa dea drumul letegiilor unguri, iarIerurile lor Ie va platt dansul,Mihai se preracu c a primeste fagaduiala

turcului, dar in acetasi vreme poruncl lefe-~iilor sei sa fie gata de lupta.

'*Urmand drumuI garlttei Bucurestioara ca-

re se varsa in Dlrnbovita tocmai acolo unde

C!I.l9.retl transtlvanent de ai lui Sigismund veni~i in ajutorul lui Mihal-Vltenzul

(DUpa 0 lcoana nemteasca din 1595)

www.dacoromanica.ro





erau asezate ostile sale, Mihal urea spre Jle-nita, treeu drumul ee ducea la sarbt si se opnla manastirea Stelea in dosul caselor Vistieru-lui Dan.

Intr'o naapte a pus tunurile intr'insele, le-adarimat, a omorat pe Turd ~i pe Emir I ? i aluat toata averea acestuia.Atacui neasteptat, rocui pustuor ~i stnga-

tele salbatice ale ostentlor arnetira, spaiman-tara pe turci, care desi inarmati ~i destul demulti, nu iura in stare sa se impotriveasca ~i

fura siliti s a primeasca moartea fara sa 0

poata da.Pe l~mga turci au fost macelariti ~i cati-va

evrei.Walther spune:.Deasemenea tata pre toti evreii cart dupa

obiceiullor, ca intotdeaW1a, se purtau ca van-

zatori ai tarii".Bucurestu mtsunau de ovreu cart se Inde-

Ietniceau eu felurite negoturt ~i erau in maretree ere pe lang a turci.Din toti turch din Bucuresti, spune tradi-

tia orala bucuresteana, pastrata de istoriculN. Balcescu, nurnai un singur ture a scapat.li.cesta a fast imamul din Giurgiu care pesernne fusese in Bucuresti, chernat cine stiepentru ce treburi.In dlmineata acelei zile in care trebuia sa

fie macelartti toti turcii din Bucuresti, ima-nun turc fu oprit in cale de un prieten al sauroman care l-a spus:- Ben Ali, catt ani sunt de cand mananc

p.1inea ta?- Doua-zect de ani!- Daca sunt 20 de ani de cand mananc

painea ta, sa-ti spun un cuvantl- Spune!- Sa nu zabovesti in Bueuresti mat malt

de ce..t pana la ora' 4 dupa amiazi, Sa nu teopresti la Giurgiu ci cauta s a treci in grabaIa Rusciuc.

- De ce? tntreba mirat tureul.Bucuresteanul nostru se departa tara sa

mai spue niei un cuvant,Dar intorcandu-si capul ~i vazand pe turc

ca statea in cumpana nestiind ce sa raca, istriga:- Adu-t] aminte ce ~i-am spus!

Turcul banuind eeva rau 0 sterse din Bueu-rcsti cat mai repede.

La1595

sost Sinan Pasa~ipuse stapanirepa Bucuresti. '

Aduse eu sine peste 100 de tunuri, 150.000de turci si 150 de dimile.Ce trebue sa fi fost pe bucurestani in clipa

in care acest potop de oaste a intrat in oras,Inainte tnsa s a intre Sinan Pasa in Bucu-

resti, ostile cele eu leafa ale lui Mihai, alca-tuite din fel de Jel de oameni fara Dumnezeu,eand desertara orasul gasise eu cale sa-l je-tuiasca ei, ne spune istoricut Sineai in Croni-ca sa.Venind Sinan Pasa in Bucuresti - spune

78

cronicarul moldovean Nicolae Costin - l-a

impresurat cu santuri ~i parcane., iar 0 blseri-ca, zidita de Alexandru Voda, - adica manas-tirea Sf. Trotta - a intarit-o ell santun ~i eubasti.Pisania manastirei Sf. Troita vorbeste de a-

ceste intanri facute de Sinan. Ea glasuesteasa:

, "La cursul anilor 7103 (1595) au uenit Si-nan Pasa, cu oaste asupra lui Mihai-Voevodsi, dupa aceia, biitCmd pe Mihai Voevod, bii-gat-a.7.Larbii de tun in sfinta bisericii".o dare de seama despre aceste intJiriri 0 a-

flam ~i intr'un raport venetian din 27 Sept.1595 care se aila tipant in colectia de docu-mente Hurmuzache (tomul 8-lea).Tot in aceasta colectie (tomul al 3-1ea par-

tea 3-a) mai afliim 0 foarte interesanta dare

de seama a IDlW calugar numit Nikifor carea fast pe vremea lui Sinan in Bucuresti.lata ce graeste dansul:"Lucrarile d e tntarire la Bucuresti se atcii-

tuiau din a o u a rtrnduti de copaci inalii, btl-tuii in piimant si, intre rtuuiuri, tot tocui eraumptu: cu piinuint, Pe [iecare intiirire se poa-te pune ctite 15 tunuri. tntcrirue sunt depar-tate unele de altele ca de 0 arunciiturti de arc.In jurul orasulut a iost sapat .un $ant, a ca-reia aaancime este de trei klafter, iar liirgi-mea i este tot atat de mare ca ? i adancimea."Maniisttrea ziditii de piatrii, care se aflii a-

proape de oras a fost tuata t i t in. 8 ~ile Sinan.Pa$a a intiirit-o. Zidul cimitiruiu: a iost $i elintiirit. ell lucriiri de piimant. S'au iiicut $i a-colo 5-7 tntiiriri, iar in cetatuia pot inciipeaacum zecemii de oameni",Din amanuntele ce ni Ie da calugarul Niki-

for aflam lucruri foarte interesante. Sinan aimpresurat Bucurestii eu un sant tntant, Dea-

luI manastirii Sf. Troita a fast {i i el tntarlt cuziduri {ii cu doua randnri de copaci batuti inpamant , asa cum se in~riE1u pe vremea aceaorice oras sau loc de ada post. Iar aeolo undeWalther spune ca sedea Mihai-Viteazul, Sinana presehimbat cladirea aceasta Intr'o ceta-tuie., Documentele pubJicate in Hurrmizache (to-mul al 2-lea partea 2-a), precum ~i cele publi-cate de d. N. Iorga in "Acte ~i fragmente" do-

vedesc in destul despre aceste intariri ale luiSinan Pasa care au faeut oare care sgomot intarile din apropiere, dupa cum arata scrlso-

rile arhiducelui Maximilian aI Austriei ~i ceaa lui Leonardo Donato catre Venetda .

Aceste intartrt au ramas multa vremeill

a·min Urea bucurestenllor cari le-au numit "Pa-langa lui Sinan PR$3.". Hrisoavele dela Arhi-vele Siatului pomenese de .Jocul de langamanastire, unde este Palanga lui Sinan

Pa:;;a".

Sinan Insa nu statu mult in Bueuresti caciostile lui Mihai-Viteazul, impreuna cu cele alelui Sigismund Batory al Transilvaniei pomiraimpotriva lui.

ea sa nu fie surprins Sinan pleca din Bucu-

www.dacoromanica.ro





resti, Dar inatnte sa plece e1 darama tot eeHicuse la Bueurestt,Manastirea Sfintri Trotte, zidita. de pi.atra

si i'ntarita de dinsul este daramata din "cui-bur: p a : n a intemelli", c um spun actele de cIa,.dlre sl de meremetlstre din veacul al 17-1ea si

p i s a n i a manastirei: "iara Slnan-Pa!$a a dd tdosul a tugt. ~i aprinse im"ba de tun in bisert-

c;ii$i s'au. sjiinJ:rnat din iemelie",Mihai iua pe calugarii dela maniistirea Sf.Trelme . ! ; i J - i cli.ise la manastil'ea Sfilltului Ni-culae ' 3 . 1 [upanesel Caplea pe care 0 mererne-tislse dansul si 0 facuse manastirea DomnielSale. ~i au stat acolo pana inanul 1614 cand

spune iara~i ptsania maniis tirei "a,n diiruit'D'I,lmnezeu de a,u 1)f;:n.it prea lU'lninatul 10 Ra-du-Vowod" tecioru"i Mihnei-Voevod, nepot Z'uiAlexandru-Voevod st a 1 l statut Damn TariiRomane?ti 1:n C'lLT8Ui anilor 7122 (1614),.. -In fuga lui spre Dunare Sman, spun doeu-

mentcle pu,blicatein eolectia Hurmur:;ache(tomnl al 8-1ea)., n'a putut darama tot ce f a . -cuse in Bucurest1. Ef a Ulsat in eras tunurimali de eetate,' pe can nu le-a putut lua eusine, Iarba de PW?ca, cat ~ialte unelte de raz-boi,

Ace1easi documents (tiparite in tomul al3-lea, partea 2-.a..)ne mai spun ca. SUVi0Picco-lomini, unul din eel mat de seama rasboinie!din. vremea sa, Italian de oba.r~ie, care se aflain oastea ungureasca. au SPUS sa se mereme-

7 9

tiseasca tntarrrile raoute de Sman la Bueu-re~ti ~i s a reman§. eel mal put ernie oras dintoata tara,

51GISMUND BATOR,.(Dupa .,Pannoniae Histori'a Chtonologfca" A. M. D

XCVI) Colec~ta A. Pomescu ..Gilly

N'a foot insa ascultat nfei de Mlhai s t nlelde S~gismund Batory, asa ca. Bu cu re /? tii a uraffias in starea jalnica. In careI lasase ainan,

Biitrunii ic081lH 8 :. briiU1ldul MitJ'opolie.i bue u re~tene cu slove slavoneT ar Constaatin CD TariJa Ileana

_(DeSCoperita de pictoruJ D. ·Bellzatiein 1935 ell nrUeJul refacere1 zugravelel)

www.dacoromanica.ro





Cap. I.

Cap. II.

Cap. III.

Cap. IV.

Cap. V

Cap. VI

Cap. VII.

Cap. VIII.

Cap. IX.

CUPRINSUL

- "C e ta tea. Dambovltei"din cronlcile Unguresti:;;1Bueuresti

- Bueuresti fost-au pevremea lui Mireea eelbatran ?"

- Vlad Tep~ ~iBucurestii

- Bucurestn erau scaunde domnie pe vremealui Radu-cel-Frumos?

- Bucurestii pe vremea luiBasara b-cel-Batran- De 'Cine a tost cli1ditablserlea "Curtea Veehe"

- MahaJaua :;;1 btsericaDobroteasa

-Biserica BanuluiGhiormaMahalaua Hanul Gre-eilor

fila 5

9JJ 1 3

JJ

" 17

" 21

" 2 5

" 2 9

" 3 3

" 37

Cap X. - .Biserica Alba" din Bu-curesti in care s'a lnchi-nat Mihai Vtteazul

Cap. XI. - Biserica de JuramantCap. XII. - 0 ctitorie a Ra.dului-

Voda-cel-Frumos in [u-rul Bucurestilor

Oap. XIII. - Oorotitorii Bueurestilorcap. XIV, - 0 manastire ia margineaBucurestilor in veaculal 17-lea "Sartndarul"

Cap. XV. - "U!ita Mare" .s1negusto-rii Bueuresteni

Cap. XVI. - Turnul ColteiCap. XVII. - Bucurestii la starsitul

veaeulut al 16-leaCap. XVIII. - Bueurestn pe vremea

lui Mihai ViteazulCuprinsul : -

INDREPTARI

Chtpul lui Vladislav Basarab dela fila 6 este

din colectia secareanu,Chlpul lui Mircea deja fila 12 este din A. Ste-

ruteseu (man. Tfsrnana) ai lui Teodosie $i

Mlrcea (fila 12) l? i Atexanuru Voda (fila

64) din Curtea de Arge~ a lui Lecomte deNouy.

Ohipurile lui GIl. ~tefan (fila 48) : ; ; i Constan-

,,41. . 4 . 7

" 51

" 55

" 61

65

" 67

" 73

" 77" 80

tIn Ba.so.rub (fila 56) aunt din Tes. de monoIstorice.

Palatu] Domnesc dela fila 43 este din colectiaA. Pomescu-Gilly.

Chlpul lui :;5tefan eel Mare cera voronet de ia

fila 24 este din 1st. lui stetan. eel Mare deN. Iorga.

Sfar~itul eartii in taia.

Cartea a doua se va

numi : "MINUNATE

POVESTIRI DESPR E

BUCURE~TU DE ODI-

NIOARii

www.dacoromanica.ro





RADU·CEL·MARE$1 flUL SAU MIRCEA·CIOBANULMircea-CIobanul este intemeietorul Hisericei "Curtea-Veche"

din Bucure1?ti (Dupa "Curtea de Arge.\l" a luiLecomte de Nouy)

www.dacoromanica.ro





PIUII$U III-a



T UR NU L C OL TE .

Dupa cutremur (Desen de Doussault public at in l'llZustration din 1843)

www.dacoromanica.ro





SINANPA~A

Dupa 0 veche litografie rohtaneasca dln 1857.- Colec~ia.D. Caselli

www.dacoromanica.ro





NICOLAE-YODA MAYROGHENIcare a Intrndus sobs in bisericile bucure.;;tene. (DupS.chipul publicat

de V. A. Ureche in 1st. Bu.c.)

www.dacoromanica.ro





RAOU.OELA.A'UM411

(D"e~ f.cu, dUpa chIp.I dela Curtea-de-4rge.,

WWW.dacoromanica.ro





D I N S C R I E R I L E D O M N U L U I D . C A S E L L I

FECIOARA DELA ARGE~, povestire istoricl\.din vremea ceier dintfii Basarabi (1907J.

VORNICEASA MITREA. povestlre lstoricl\. dinvremca lui Mihal Viteazul (1909).

FATA COMlSULUI, povestire istorica. din vre-mea a u l Mihal~Vlteazul (1909).

NEAGA, IMPARATEASA BUZEULUI, romanistonc.

TODERITA PARCALAB OT GALATI .• romanistorlc.

EROUL DELA CALUGARENI. roman istonc.IUBITELE VOEVOZILOR. (1913).

ISTORlA MlTROPOLITILOR UNGRO-VLA-HIE! (1n "Gazeta Liberall\." 1902).

ISTORIA IERUSALIM.ULUI (in "Rom~nu1"

ed. sApt§.manal~ 1901-1902).

lERUSALIMUL SUB DAVID (In "Vocea Drep-tAtl1).

ISTORIA ORA$ULUI GALATI (in "Secolul").TARA DE ARGINT (in "Seam" 1913).

CRACIUNUL LA DIFERTTE POPOARE ("Mi-nerva" 1914).A INFnNTAT CAND-VA 0 IMPARATIE BUL-

GAREASCA? ("Minerva").MORMINTELE DOMNE$TI DELA MANASTT-

REA CURTEA DE ARGE~ ("Minerva").

TARA MOLDOVEI .$1 NEAMURILE 0081-

IANEf?TI ("Seara").JUPANI, CRAI sr 'fARI AI SERBTEI (ziarul

:Seara").CUM: S'AU INTINS RU$n PANA LA MAREA

NEAGRA (ziarul "Seara").STAPANIREA ROMANlLOR LA MAREA NEA-

GRA (zianIl "Seara").KHAZARII SAU JIDOVrr (in ziarul "Seara").BISERICA SF. NICOLAE DOMNESC DELA

CURTEA DE ABGEr:;; (in Rev. de Istorie,Arheologie ~l Fllologie).

Luerartle istorice ale d-lui D. Caselli suntrAspandite prin relurite reviste ~i ziare. Buna-oar!i in Viata Noud, Reporter1U, Expresul. Ro-

mO-nul, Mi1rgi1ritarul, Danubiul, Romlinia Noud,Vestca, Lumea CopUlor, Universul, Minerva,

seara, Secolul, Gazeta Liberald, lndependentut,Scena.Cele prrvttoare la trecutul Bucureojltilor au

fost publicate in ziarele Gazeta Liberald, Ro-mama, IndependentuZ ~i Gazeta MunicipaM.Ele au apJ1rut de1a 1895 D a n a . azi.Tar in preglltire sunt: Minuna.te povestirl

despre Bucure~tii de odinioara ~ MahalaleleBucurestene.

PRETUL LEI 1001

TIPOGRAFIA ZIARULUI "UNlVERSUL" S. A. STRADA BREZOIANU Nr. 23-25

80704590-istoria-bucurestilor

Documents