11

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer şi morala tradiţiei*

TEOFAN MADA

1. Introducere

Peter Singer este un losof i etician1 ale c rui lucr ri sunt publicate pe scar larg , ind nu pu in controversate. Concep iile sale despre eliberarea animalelor i etica bio-medi-

cal ocup o pozi ie marcant atât în literatura loso c , cât i în media. P rerile sale asupra infanticidului nu se bucur în media de o notorietate comparabil cu, de exemplu, pozi ia sa în problema eutanasiei voluntare, îns constituie o provocare serioas lansat moralei „tradi ionale”2. Credin a sa conform c reia nou-n scu ii ce prezint handicapuri nu au drep-tul la via i, în anumite circumstan e, pot omorâ i f r a le provoca dureri, se a în opo-zi ie cu principiile moralei tradi ionale fa de copii, considera i in e lipsite de putere, care trebuie protejate i tratate cu respect, indiferent dac sunt handicapa i sau nu.

În acest studiu vom aduce în discu ie teoria etic a lui Peter Singer, oprindu-ne asupra p rerilor sale despre infanticid. În realizarea acestui fapt, vom analiza contextul teoretic al opiniilor sale despre infanticid i rela ia dintre teoria sa etic general i p rerile lui despre infanticid, deoarece concluziile lui Singer referitoare la moralitatea infanticidului sunt o apli-ca ie a teoriei sale la acest subiect particular.

În prima sec iune vom scoate în eviden pe scurt pozi ia sa fa de infanticid i argu-mentele sale în favoarea acestei practici. În a doua sec iune, vom analiza utilitarismul prefe-

* Teologia moral ortodox condamn avortul i leag aceast proscriere a avortului inten ionat de omor (cf. H. TRISTRAM ENGELHARDT JR., Fundamentele Bioeticii Cre tine. Perspectiv ortodox , editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 362). Omul este creat în urma unui sfat i a unui act special al S ntei Treimi, act exprimat de S n ii P rin i prin termenul de pl smuire i de su are de via . Via a omeneasc nu este determinat doar de pl smuirea omului din p mânt, ci mai ales de su area de-via -f c toare a lui Dumnezeu.1 Calitatea lui de etician este demonstrat de faptul c a publicat A Companion to Ethics, Oxford, Blackwell, 1991, i a redactat articolul despre etic din Encyclopaedia Britannica CD 97, Chicago: Encyclopaedia Britannica, 1997.

2 În aceast lucrare, termenul de „moralitate tradi ional ” func ioneaz ca o expresie ce rezum diversele concep ii morale care accept no iunile tradi ionale europene cre tine referitoare la valoarea vie ii umane. El înglobeaz concep ii morale apar inând iudaismului, cre tinismului, islamului i alte teorii morale non-religioase care dife-r unele de celelalte în câteva aspecte importante. Argumentarea mea nu se bazeaz pe existen a unor tr s turi esen iale comune, cu excep ia faptului c sus in natura obiectiv a moralit ii i caracterul sfânt al vie ii. Oricum argumentele generale sunt aplicabile la scar larg i altor teorii morale „tradi ionale”.

12

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

rin i vom încerca s demonstr m rela iile dintre p rerile sale asupra eticii infanticidului i teoria sa etic general , sus inând c prima este o aplicare a celei de-a doua cu referire la o

anume problem etic . În a treia sec iune vom eviden ia argumentele pe care Singer le invoc în favoarea utilitarismului preferin , înainte de a releva câteva probleme esen iale existente în teoria sa.

Vom c uta s demonstr m c argumentele în favoarea infanticidului depind de puterea de convingere a teoriei sale; c utilitarismul preferin prezint defecte loso ce inevitabile, care justi c respingerea lui; prin urmare, c p rerile lui Singer despre infanticid ar trebui respinse i ele. Aceasta înseamn , în schimb, c adep ii opiniei tradi ionale conform c reia copiii – handicapa i sau nu – trebuie trata i ca persoane, f r deosebire, i nu uci i f r dure-re, sunt îndrept i i s procedeze în acest fel, în po da faptului c Singer pretinde contrariul. Nimeni nu poate în plus.

2. Singer şi infanticidul

A. UN CAZ PENTRU SINGERVom deschide aceast discu ie cu un caz, indc prin cazuri reale reu im s vedem clar

implica iile teoriilor etice i faptul c etica se ocup în mod fundamental de oameni i de problemele lor i nu reprezint doar teologie sau loso e abstract . Cazul pe care îl vom folosi este cel utilizat de Peter Singer în discu ia sa despre infanticid; prin acest caz, Singer consider c infanticidul se justi c în mod evident.

John Pearson s-a n scut pe 28 iunie 1980. Suferea de Sindromul Down (Trisomia 21), f r niciun alt handicap. Sindromul Down este provocat de o anomalie a cromozomilor aso-ciat cu anumite anomalii zice i intelectuale3. Oamenii care se nasc cu aceast anomalie au de obicei un IQ sc zut, un aspect zic caracteristic4, prezint o frecven ridicat a bolilor de inim i un risc mai mare decât cel mediu de a contracta anumite infec ii i boli. Oricum, în ciuda speran ei de via sc zute i a „calit ii reduse” a vie ii lor, astfel de oameni nu sufer din cauza condi iei lor per se. A ând c are Sindromul Down, p rin ii lui John au decis c nu îl vor, a a c cei îns rcina i cu grija lui l-au sedat, i-au dat ap „doar la cerere” i i-au oferit îngrijiri medicale minime. Scopul acestui tratament a fost ca supravie uirea copilului s e împiedicat . Acesta a murit trei zile mai târziu (1 iulie 1980)5.

Singer consider nu numai c moartea lui John Pearson în condi iile date a fost just , ci i c p rin ii ar trebuit s aib op iunea de a-l omorî f r ascunzi uri i f r a-i provoca du-

rere, printr-o injec ie letal , de pild . Al i p rin i a a i în circumstan e similare ar trebui s aib acela i drept6. Singer recunoa te c ideea lui provoac oroare în su etele multor oameni i c intr în con ict cu multe dintre intui iile noastre morale adânc înr d cinate. Oricum,

departe de a abandona concluziile la care ajunge, el crede c ar trebui s respingem asemenea

3 În sindromul Down, ecare celul în exces provine din ovul sau spermatozoid. Se opineaz c în timpul form rii celulelor sexuale (ovul sau spermatozoid), cei doi cromozomi 21 nu se separ (nondisjunc ie). În timpul fecun-da iei, la unirea dintre ovul i spermatozoid (în mod normal ecare cu 23 cromozomi) rezult în nal o celul cu 47 cromozomi (în loc de 46). Aceast celul , odat cu dezvoltarea embrionului, se multiplic , ecare celul din organism având 47 cromosomi în loc de 46, dezvoltându-se, astfel, sindromul Down.4 Tr s turi precum statur mic , a a-numita înf i are „mongoloid ”, aspect speci c al palmei.5 H. KUSHE i P. SINGER, Should the Baby Live? The Problem of the Handicapped Infants, Oxford, OUP, 1985, pp. 1-3; Rethinking Life and Death: The Collapse of Our Traditional Ethics, Melbourne: Text, 1994, p. 121.6 Este un argument adus de Kushe i Singer în lucrarea Should the Baby Live?, sus inut mai ales de Peter Singer în Practical Ethics (edi ia a doua), Cambridge: CEU, 1993, pp. 169-174; 181-191; Rethinking, pp. 128-129.

13

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

sentimente i intui ii ca pe ni te vestigii nefondate ale unei tradi ii morale (cre tine) a ate în ruin 7.

B. CAZUL LUI SINGER REFERITOR LA INFANTICIDCe îl face pe Peter Singer s cread c într-un asemenea caz infanticidul – uciderea unui

bebelu nou-n scut – este justi cat din punct de vedere etic? Exist dou motive esen iale: un astfel de copil nu este o persoan 8, a a c uciderea lui9 nu este o gre eal ; consecin ele uciderii acelui copil pot mai bune decât consecin ele r mânerii lui în via , a a c infanti-cidul este ac iunea permis i chiar just . Vom examina pe rând ecare dintre aceste motive.

Prima serie de argumente ale lui Singer în favoarea infanticidului a rm c ra iunile obi nuite împotriva uciderii persoanelor (f r durere) nu se aplic în cazul copiilor. El pre-tinde c un copil nu are o valoare intrinsec astfel încât uciderea lui s devin o gre eal , c ci no iunile tradi ionale despre caracterul sacru al vie ii (omului), care justi c caracterul gre it al unei astfel de ac iuni, nu se pot sus ine pentru concep ia secular a lui Singer. El argumen-teaz acest fapt pe dou temeiuri: principiul nu poate ap rat prin recurgere la argumente ra ionale, c ci într-adev r asemenea doctrine se pr bu esc de îndat ce sunt puse sub semnul întreb rii10; în plus, el duce la consecin e inacceptabile când este aplicat unor cazuri di cile11.

Ceea ce face ca uciderea s e gre it , a rm el, nu e faptul c entitatea ucis e o in omeneasc , ci faptul c entitatea este o persoan omeneasc sau de alt fel12. Pentru a merita titlul de persoan , o entitate trebuie s e ra ional , con tient de sine, con tient de exis-ten a ei în timp, capabil de comunicare i a a mai departe.13 Copiii, ca i fetu ii, nu au astfel de capacit i i, prin urmare, nu sunt persoane.14 Ei nu ar trebui crea i ca s sufere, c ci astfel li s-ar viola menirea, dar ei pot uci i, dac acest fapt se realizeaz f r durere. Imposibil de acceptat o asemenea tez . „Practica noastr psihoterapeut arat c trupul se g se te în strâns rela ie cu psihicul s u prin Duhul lui Dumnezeu. Fiecare om i ecare embrion poar-t în sine înc din momentul concep iei chipul lui Hristos. A adar, însu e irea omului are loc din momentul concep iei i nu mai târziu în cursul sarcinii”15. Prin urmare, „via a copilului

7 SINGER, Practical Ethics, pp. 170-171; KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 96- 139; Rethinking, pp. 128-129.8 Nucleul rezultat în urma fecund rii nu este identic nici cu cel al mamei, nici cu cel al tat lui. Toate caracteristicile copilului sunt cuprinse în acest nucleu, motiv pentru care niciun p rinte nu are dreptul s -l considere „doar al lui”. În consecin , acest copil va un individ nou, unic, irepetabil, care are un statut de subiect sau persoan . Aceast nou in uman nu se formeaz doar datorit faptului c dou nuclee se unesc în procesul fecunda iei, ci mai ales datorit însu e irii sale instantanee de c tre Duhul lui Dumnezeu, a a cum remarc întreaga tradi ie patristi-c . „Omul nu devine om, ci este om de la început. El este om în ecare moment al dezvolt rii sale, începând de la concep ie... deja prima celul (oul fecundat) este un individ uman. Acest lucru este demonstrabil prin cercetarea nucleului i a cromozomilor pe care le con ine”: ERICH BLECHSCHMIDT, Wie beginnt das menschliche Leben. Vom Ei zum Embryo, Christiana Verlag, Zürich, 2008, p. 31.9 Singer i mul i al i scriitori folosesc cu consecven un pronume impersonal (engl. „it”) când se refer la nou-n s-cu i. Un asemenea uz lingvistic re ect i înt re te cu subtilitate concep ia lor conform c reia aceste entit i nu sunt persoane. Ca cre tini, nu împ rt im aceast concep ie, de aceea ne vom referi la nou-n scu i folosind pro-nume personale. 10 SINGER, Practical Ethics, p. 175, cf. pp. 55-61, 72-78, 88-89, 150, 172-173; Rethinking, 159-183, Kushe i Singer, op. cit., 111-129.11 Ibidem, pp. 176-178, 180; Rethinking, pp. 9-158, KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 18-54. Paralel cu aceast p rere e cea conform c reia alte culturi s n toase practic infanticidul f r consecin e sociale însp imânt toare i, ca ata-re, cultura noastr este o „tradi ie deviant ”. Vezi mai ales KUSHE i SINGER, op. cit., 98-117; SINGER, Practical Ethics, pp. 172-173; Rethinking, pp. 128-130.12 SINGER, Practical Ethics, pp. 83-100.13 Ibidem, pp. 83-95.14 Ibidem, pp. 169-170; Rethinking, p. 210; KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 132-133.15 PROF. DR. BALTHASAR STAEHELIN în PIUS STÖSSEL, Myriam, de ce plângi? – Trauma avortului, Editura Ariel în cola-

14

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

îi apar ine i nu avem dreptul de a decide asupra ei. Nu am nicio îndoial c omul î i începe existen a din momentul concep iei, a contopirii spermatozoidului cu ovulul. O dovad tiin-i c pentru acest fapt este fecundarea in vitro. Oricare alt de nire a începutului vie ii este

nefondat ”.16

Mai mult, în cadrul teoriei etice a lui Singer exist dou tipuri principale de argumente împotriva uciderii persoanelor, dar nici unul, pretind ele, nu se refer la infanticid. Primul argument este indirect: o politic de ucidere a persoanelor ar produce anxietate între cei vii, care ar poten ial amenin a i de ea; un copil nu este capabil de a în elege o asemenea po-litic , a adar nu se poate sim i amenin at de ea17. Când „suntem su cient de maturi pentru a în elege politica, suntem prea b trâni pentru a mai amenin a i de ea.”18 Cel de-al doilea argument este direct: oamenii au preferin e orientate spre viitorul lor, incluzând dorin a de a continua s tr iasc . Uciderea unei persoane neag aceste preferin e, ind a adar gre it 19. Un copil, îns , nu se concepe pe el însu i în timp, a a c nu poate avea preferin e orientate înspre viitor pe care uciderea lui le-ar contrazice20.

Cea de-a doua serie de argumente ale lui Singer se concentreaz pe ideea c urm rile uciderii unui nou-n scut handicapat pot dep i în importan urm rile eventualei lui supra-vie uiri. Dat ind faptul c ra iunile normale ale caracterului gre it al uciderii persoanelor nu se aplic în cazul uciderii copiilor, singurele temeiuri pe care se poate întemeia r spunsul la întrebarea „Ar trebui s tr iasc copilul?” vizeaz natura consecin elor21. În mod normal nu se pune problema ca urm rile uciderii unui nou-n scut s n tos s le dep easc în im-portan pe cele ale supravie uirii lui: na terea sa este de obicei un eveniment fericit pentru p rin i. Calitatea vie ii sale va probabil elevat . Dac p rin ii nu îl vor, al i membri ai co-munit ii îl vor vrea. Astfel, uciderea unui bebelu normal, s n tos, este gre it , din cauza consecin elor negative ale ac iunii22. Aceste argumente nu li se aplic în mod normal copiilor cu handicapuri grave, a a c uciderea lor poate s nu e gre it . Dar, din nou, considera iile conform c rora e gre it s ucizi un copil normal, dar nu e gre it s ucizi unul handicapat, nu se bazeaz pe dreptul la via al primului, pe care al doilea nu îl are, ci pe consecin ele ac iunii23. „Pozi ia Bisericii în condamnarea avorturilor de c tre Canoanele Bisericii are im-plica ii dramatice pentru practica medical contemporan . Ea duce la o ferm condamnare a screeningului prenatal i a avortului. Acestea au ajuns s cear evaluarea copiilor nen scu i i avortul lor în cazul în care se dovedesc a malforma i. Acest lucru încurajeaz p rin ii s nu înfrunte provocarea iubirii i îngrijirii unui copil cu defecte sau handicapuri severe... În fa a legii, medicii au ajuns responsabili dac nu ofer p rin ilor informa iile necesare ca ace tia

borare cu Funda ia Pro Vita Medica, Timi oara, 1998, p. 131.16 DR. RUDOLF EHMANN, Mijloace anticoncep ionale. Efecte secundare fatale despre care nu se vorbe te. Un bilan critic din punctul de vedere al unui ginecolog, Dresda, la Congresul interna ional World Federation of Doctors Who Respect Human Life, p. 11.17 SINGER, Practical Ethics, pp. 92-94.18 Ibidem, p. 171.19 Ibidem, pp. 94-95.20 Ibidem, p. 96. Singer se refer i la argumente pe care nu le sprijin direct ca adept al utilitarismului-preferin : dreptul la via depinde de „capacitatea in ei de a dori s continue s tr iasc sau de abilitatea de a se considera un subiect cu via mental continu .”; respectul fa de autonomie, prin care uciderea unei in e este gre it dac se opune voin ei clare a in ei. Un copil nu are capacit ile cerute, a a c principiul i dreptul enun ate nu se aplic . Pentru aceasta, vezi SINGER, Practical Ethics, pp. 95-100, 171 i M. TOOLEY, Abortion and Infanticide, Appli-ed Ethics, ed. P. Singer Oxford: OUP, 1986. În ultima parte, Singer respinge autonomia ca ind relevant pentru nivelul gândirii morale critice, dar o accept la nivelul intui iei. 21 SINGER, Practical Ethics, KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 135, 140-171. Forma întreb rii este preluat , re te, din titlul lucr rii lui KUSHE i SINGER, „Ar trebui s tr iasc copilul? Problema copiilor handicapa i.”22 SINGER, Ibidem, KUSHE i SINGER, op. cit., p. 135.23 Ibidem, p. 182.

15

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

s poat decide dac doresc s - i ucid copilul înc nen scut... Tradi ia Bisericii nu are nicio simpatie pentru argumente de felul celor ce a rm c un asemenea copil va lezat prin aceea c e l sat s tr iasc cu malforma ie grav . Întrucât perspectiva e via a ve nic , nu doar o su-ferin temporar , copilului i se d întotdeauna un bine uria odat cu via a trec toare, dat ind posibilitatea experien ei Tainelor Bisericii, în ciuda v t m rilor asociate cu defectul,

handicapul sau boala lui”24. Nu în aceast perspectiv se plaseaz considera iile lui Singer. S vedem deci care sunt aceste considera ii?

Prima se refer la consecin ele pe care uciderea copilului le va avea asupra p rin ilor lui. Singer a rm : „Pe bun dreptate, p rin ii ar putea regreta na terea efectiv a unui copil han-dicapat. În aceast situa ie, efectele pe care moartea lui le-ar avea asupra p rin ilor poate un argument în favoarea, i nu împotriva uciderii lui”25. Într-adev r, el admite c „unii p rin i i-ar putea dori ca pân i copilul care sufer de cel mai grav handicap s tr iasc cât de mult

posibil, i atunci aceast dorin ar un argument împotriva uciderii copilului”26. Oricum, o dorin contrar este în favoarea uciderii copilului, c ci r mânerea lui în via amenin fe-ricirea viitoare a p rin ilor i a familiei lui. În acest caz, ei sunt îndrept i i s omoare copilul f r a-i provoca durere, dat ind preferin a lor ca el s nu tr iasc i date ind consecin ele d un toare ale r mânerii lui în via 27.

Cea de-a doua considera ie se refer la decizia care serve te cel mai bine interesele co-pilului28. Pentru pertinen a argumentului, Singer porne te de la premiza c p rin ii nu vor dori copilul i c e pu in probabil ca oricine altcineva s îl vrea, astfel încât numai interesele copilului devin relevante pentru caz29. El a rm : „Copiii sunt in e dotate cu sim ire, care nu sunt nici ra ionale, nici con tiente de sine. Astfel, dac ne decidem s consider m copiii în sine, independent de atitudinea p rin ilor lor, dat ind faptul c specia lor nu e relevant pentru statusul lor moral, principiile care guverneaz caracterul gre it al uciderii animalelor non-umane, care sunt sim itoare, f r a ra ionale sau con tiente de sine, trebuie s se aplice i aici… De aceea, calitatea vie ii pe care o va duce copilul este important ”30.

El argumenteaz c dac „via a unui copil va atât de nenorocit încât s nu merite s e tr it ”, toate formele utilitarismului preferin sugereaz c „e mai bine pentru copil s e ajutat s moar f r s mai sufere”.31 Un astfel de caz ar situa ia unui copil grav bolnav

de spina bi da32, care ar necesita multiple opera ii i un grad propor ional de suferin ; în cazul lui, chirurgia nu ar vindeca paralizia, incontinen a i dizabilitatea intelectual asociate acestei boli33.

Oricum, exist i cazuri izolate, în care versiunea „vie ii totale” i cea a „vie ii mai presus de toate” sunt divergente, cazuri în care copilul sufer de „handicapuri care fac ca perspectivele sale de via s e mai pu in promi toare decât acelea ale unui copil normal, dar nu atât de întuneca-te încât via a lui s nu merite tr it ”34. Într-un astfel de caz, în care copilul sufer , de exemplu, de

24 H. TRISTRAM EGHELHARDT jr., op. cit., p. 363.25 SINGER, Practical Ethics, în KUSHE i SINGER, op. cit., 146-155, el extinde faptul la interesele întregii familii, inclu-zând fra ii i surorile.26 Ibidem, p. 183.27 Ibidem.28 Ibidem.29 Ibidem.30 Ibidem, pp. 183-184.31 Ibidem, p. 184, cf. Rethinking, pp. 211-212.32 Spida bi da înseamn un defect al tubului neural sau al oaselor care îl acoper (vertebre) prin lipsa de sudur a celor dou p r i ale coloanei vertebrale, fenomen ce are loc în perioada de embriogenez , între s pt mânile 22-28 de la concep ie.33 SINGER, Practical Ethics, p. 184.34 Ibidem, p. 184.

16

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

hemo lie, este probabil ca via a lui „s con in mai mult fericire decât necazuri, cele dou ind puse în balan ”35. Conform uneia dintre versiunile utilitarismului preferin , cea a „existen ei mai presus de orice”, uciderea copilului este gre it , chiar dac p rin ii nu î i doresc ca el s tr -iasc , indc moartea l-ar priva de aceast înclinare a balan ei înspre fericire36. Cealalt versiune, a „vie ii totale”, consider potrivit uciderea copilului dac prin ea se ajunge la urm toarea stare de fapt: p rin ii au un alt copil, pe care în circumstan e obi nuite nu l-ar avut i acest copil nu sufer i el de handicapuri37. Acest argument are în centru ideea conform c reia copiii, în calita-tea lor de in e sim itoare, dar nu persoane, pot înlocui i: nu via a copilului handicapat este cea care conteaz , ci calitatea vie ii persoanei care ar rezulta din aceast decizie38. Astfel, decizia vizeaz refuzarea unei vie i poten iale în favoarea alteia: ceea ce justi c decizia este ideea c pierderea unei vie i este compensat de conceperea alteia, mai bune39. Nu este foarte clar care dintre aceste dou p reri este adoptat de Singer. El trateaz problemele atât din perspectiv „total ”, cât i din perspectiva „vie ii mai presus de orice”40; totu i, comparându-le, ni se pare c el adopt teza posibilit ii de înlocuire, cel pu in în ceea ce prive te infanticidul41. Atunci când aceste considera ii sunt asociate problemelor referitoare la interesele familiei i ale societ ii, cazul in-fanticidului atârn i mai greu42.

Multe dintre argumentele speci ce ale lui Singer în favoarea infanticidului sunt, în ca-zul cel mai bun, dubioase43. Totu i, scopul abord rii noastre nu este de a analiza puterea de convingere a argumentelor sale speci ce, ci de a identi ca rela ia dintre ele i teoria utilita-rismului preferin . A analiza argumentele speci ce f r referire la locul pe care îl ocup în

35 Ibidem, p. 185.36 Ibidem, p. 185.37 Ibidem, pp. 185-190. Unii opineaz c „utilitarismul total” nu este o versiune a utilitarismului preferin , ci o alternativ a lui; numai concep ia asupra vie ii mai presus de orice ar o versiune a sa. La modul cel mai strict, acestea ar putea adev rate în literatura de specialitate, de i nu suntem convin i c lucrurile stau neap rat a a. Ambele versiuni sunt aplicabile tuturor domeniilor utilitarismului, c ci ele vizeaz în elegerea acelor entit i a c -ror stare de bine este evaluat . Natura impersonal a „utilitarismului total” nu se a în antitez cu teoria lui Sin-ger. În Prefa a celei de-a doua edi ii a lucr rii Practical Ethics, el scrie c a abandonat ideea ca versiunea „total ” i cea a „existen ei înainte de toate” pot combinate, prin aplicarea primei versiuni in elor sim itoare care nu sunt con tiente de sine i celei de-a doua versiuni celor care sunt con tiente de sine. Acum consider m c utilitarismul preferin este capabil de a trasa o distinc ie su cient de clar între aceste dou categorii pentru a ne permite s aplic m o singur versiune a utilitarismului tuturor in elor sim itoare. (Ibidem, X-XI). 38 Ibidem, pp. 186-188.39 Ibidem, p. 188. El se refer mai ales la posibilitatea de a înlocui fetu ii, extinzând-o i la copii.40 Ibidem, pp. 119-131.41 Ibidem, pp. 185-190, unde el sprijin aceast concep ie i consider c în elegerea posibilit ii de înlocuire a copiilor prezint numeroase avantaje, mai ales în cazul diagnostic rii cu anumite anomalii congenitale a c ror depistare in utero este di cil sau periculoas . A permite na terea copilului i apoi uciderea lui ar putea avea avantaje clare asupra diagnostic rii in utero i a avortului timpuriu (SINGER, Ibidem, pp. 189-190). El se exprim mai evident în favoarea tezei posibilit ii înlocuirii în Should the Baby Live? (KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 155-161), iar în Rethinking Life and Death, el pare s abandonat orice rezerve (SINGER, Rethinking, pp. 213-217). Cred c explica ia acestui fapt i comentariul s u în Prefa a celei de-a doua edi ii a lucr rii Practical Ethics (X-XI) este c Singer a inclus teza posibilit ii înlocuirii în utilitarismul s u preferin prin intermediul a dou metafore: „regis-trul vie ii” i „C l toria nesigur a vie ii”, f când astfel ca distinc ia între versiunile „existen ei mai presus de toate” i cea „total ” a utilitarismului s devin inutil pentru scopurile sale (Practical Ethics, pp. 128-131).

42 KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 146-155, 161-171.43 Pentru contra-argumente speci ce, vezi H. PAUER-STUDER, „Peter Singer on Euthanasia”, The Monist, 76/2 (Apri-lie 1993), pp. 135-157; S. UNIAKE i H. J. MC. CLOSKEY, „Peter Singer and Non-Voluntary Euthanasia: Tripping Down the Slippery Slope”, „Journal of Applied Philosophy”, 9/2 (1992), pp. 203-219; R. GAITA, „Some Questions for Peter Singer’s Admireres”, Bioethics Outlook, 6/4 (Dec. 1995), pp. 1-4; W.A. LANDMAN, „The Morality of Killing and Causing Suffering: Reasons for Rejecting Peter Singer’s pluralistic consequentialism”, South African Journal of Philosophy, 9/4 (1990), pp. 159-171; M. LOCKWOOD, „Singer on Killing and the Preference for Life”, 22, (1979), pp. 157-170. Pentru r spunsul lui Singer la studiul lui Pauer-Studer, vezi P. SINGER i H. KUSHE, „More on Euthanasia: A Response to Pauer-Studer”, The Monist, 76/2, (Aprilie 1993), 158-174.

17

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

teorie este o gre eal , c ci argumentele lui Singer în favoarea infanticidului re ect , în tota-litatea lor, teoria sa etic general , de care de altfel i depind. Astfel, vom l sa deoparte criti-ca p rerilor sale despre infanticid i ne vom concentra asupra prezent rii teoriei lui Singer, utilitarismul preferin , indicând modul în care teoria conduce direct la p rerile autorului despre infanticid.

3. Teoria lui Singer: Utilitarismul preferinţă

Teoria etic a lui Peter Singer poate rezumat simplu: „Orice ac iune satisface mai multe preferin e, potrivit în func ie de intensitatea preferin elor, trebuie pus în aplicare”44. Aceasta poate formulat în termenii unui criteriu al ac iunii etice: „O ac iune este corect dac satisface la maxim interesele celor care sunt afecta i de ea”.

Aceast teorie atrage dup sine câteva idei importante: interesele tuturor in elor, inte-rese care sunt demonstrabile i trebuie luate în considerare, indiferent de specie45; niciun in-teres (sau niciun interes al vreunei p r i afectate) nu trebuie s aib mai mult greutate decât celelalte – adic un interes nu este mai important decât altul, numai pentru c este interesul meu (principiul universalit ii)46; doar entit ile care au interese demonstrabile pot luate în considerare în calculul etic, oricare ar specia acestor entit i47. Aceste idei trebuie analizate în detaliu, f cându-se referire la concep iile lui Singer despre infanticid.

Exist câteva observa ii de ordin general care trebuie f cute înainte de a demonstra mo-dul în care teoria aceasta duce la concluziile sale asupra infanticidului. În primul rând, teoria lui Singer vizeaz categoria consecin elor: valoarea moral a unei ac iuni sau a unei dispo-zi ii const în efectele sale istorice i numai în acestea48. Nu exist niciun scop i nicio valoa-re transcendent , divin c tre care s se orienteze ac iunile sau dispozi iile, sau c rora s li se conformeze49. Nu exist nimic în vreo ac iune sau dispozi ie care s aib o valoare mora-l intrinsec ; într-adev r, principiile importante – cum ar autonomia i drepturile – sunt reductibile la consecin e50. Acest fapt este evident în p rerile sale despre infanticid, în care doar consecin ele sunt relevante pentru calculul moral. Mai exact, este vorba despre o teorie utilitarist prin faptul c aspir la sporirea bunurilor non-morale i la diminuarea relelor non-morale a tuturor celor afecta i de o decizie anume51. Pentru Singer, bunurile non-morale care trebuie c utate sunt interesele sau preferin ele in elor sim itoare52, iar relele non-mo-rale care trebuie evitate sunt frustrarea corespunz toare i z d rnicirea acestor interese sau preferin e53. Subliniem faptul c toate acestea sunt clar ilustrate în cazurile pe care Singer le propune în teoria sa despre infanticid: dac p rin ii unui copil handicapat doresc ca el s tr -

44 P. SINGER, The Expanding Circle: Ethics and Sociobiology, Oxford, Clarendon, 1981, p. 101.45 SINGER, Practical Ethics, pp. 21, 57-62, 72-78; The Expanding Circle…, pp. 101, 119-121.46 Ibidem, pp. 10-11, 21.47 Ibidem, pp. 67-68; The Expanding Circle, pp. 122-12448 Ibidem, p. 3.49 Ibidem, pp. 3, 7-8.50 Ibidem, pp. 95-100. În contextul discu iei sale despre non-morala uciderii, el gloseaz autonomia în termeni de preferin a persoanei i consider c limbajul „drepturilor” este în cel mai bun caz o expresie rezumativ a altor considera ii morale fundamentale – i anume preferin ele.51 Ibidem, 3, 13.52 Aceste preferin e sunt de nite în sens destul de larg ca ind orice î i dore te o in sim itoare, cu condi ia ca acea dorin s nu intre în con ict cu o alt dorin a aceleia i in e (SINGER, Practical Ethics, p. 13). În vreme ce la o analiz strict exist o diferen între interese i preferin e (pentru care vezi R.E. GOODIN, „Utility and Good”, A Companion to Ethics ed. P. Singer, Oxford: Blackwell, 1991, pp. 241-248), Singer alterneaz cei doi termeni.53 SINGER, Practical Ethics, p. 13; The Expanding Circle, p. 101.

18

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

iasc , acesta e un argument împotriva uciderii lui; dac ei nu doresc ca el s tr iasc , acesta este un argument în favoarea uciderii lui54. Jocul de-a providen a!

În al doilea rând, teoria func ioneaz la dou nivele: unul în care se aplic regulile generale (nu i absolute) i altul în care acestea nu se aplic . Pe primul dintre ele Singer îl nume te, urmându-l pe R.M. Hare, „nivelul intuitiv cotidian”55. La acest nivel ar trebui s oper m conformându-ne regulilor morale încet enite, considerându-le linii directoare, care, în ansamblu, vor promova la maxim interesele tuturor celor viza i. Motivul pentru care ar trebui s proced m astfel este c în mod normal nu avem timpul, accesul la infor-ma ie, obiectivitatea i puterea de p trundere necesare pentru a judeca cu grij ecare caz56. La modul general, a adar, ar trebui s urm m acele legi pe care societatea le-a stabi-lit indc , în ansamblu, ele „sporesc la maxim interesele” celor viza i57. Uneori, aceast si-tua ie ne-ar putea sugera s schimb m regulile sau s înc lc m una dintre ele într-o anume împrejurare, dac suntem convin i c prin aceasta se va spori la maxim utilitatea58. Astfel, utilitarismul preferin expus de Singer este o sintez f cut cu aten ie între utilitarismul bazat pe reguli i acela bazat pe fapte59. i acestea sunt ilustrate de p rerile sale despre infanticid: multe dintre considerentele lui se situeaz la nivelul critic; totu i, el admite utilitatea social (nivelul intuitiv) de a le „oferi” copiilor dreptul la via de la na tere, sau, poate, timp de o s pt mân sau o lun de la na tere60.

A adar, care sunt implica iile acestei teorii i cum se leag ea de p rerile lui Singer des-pre infanticid? Vom enun a din nou criteriul etic al utilitarismului preferin în lumina a ceea ce am spus anterior: „O regul ar trebui adoptat i o ac iune ar trebui realizat dac promo-veaz la maxim interesele celor viza i de ele”.

Primul punct care trebuie subliniat este c , dup p rerea lui Singer, toate entit ile vi-zate care au interese ce trebuie avute în vedere ar trebui s gureze în calculul etic61. Aceas-ta înseamn c etica limitat – care restrânge concentrarea deciziilor etice la membrii gru-pului nostru, e c grupul e o familie, un trib, o na iune sau o specie – este gre it 62. Dac o in este capabil de a avea interese, atunci interesele sale ar trebui luate în considerare i cânt rite numai din perspectiva for ei interesului, nu din aceea a apartenen ei in ei la

un anumit grup sau specie63. De aici deriv l udatele concep ii pe care Singer le are despre eliberarea animalelor i „specism”. Totu i, trebuie remarcat c în ceea ce prive te in ele care au interese, doar acele interese vor incluse în deciziile etice în cadrul c rora vor be-ne cia de o importan egal . Astfel, interesele unei in e umane normale acoper o sfer mai mare decât cele ale unui pe te sau ale unui oarece i au a adar o mai mare in uen

54 Ibidem, p. 183.55 Ibidem, pp. 92-95; The Expanding Circle, pp. 148-175.56 Ibidem, pp. 92-94; The Expanding Circle, pp. 163-162; cf. R.M. HARE, „Universal Prescriptivism”, A Companion to Ethics, ed. P. Singer, Oxford: Blackwell, 1991, pp. 461-462.57 Ibidem, p. 92; The Expanding Circle, pp. 152-167; HARE, „Universal Prescriptivism”, p. 461.58 SINGER, The Expanding Circle, p. 167. Pentru o prezentare detaliat a acestor probleme, vezi R.M. HARE, Moral Thinking: Its Levels, Method and Point, Oxford, OUP, 1981, mai ales pp. 25-28, pp. 40-64.59 Pentru o descriere util a acestor forme de utilitarism, vezi W.K. FRANKENA, Ethics, Englewood Cliffs: Prentice Hallm 1973, pp. 34-43.60 „Nivelul critic” este analizat în SINGER, Practical Ethics, pp. 169-172, 181-191; „nivelul intuitiv” este analizat în SINGER, Practical Ethics, pp. 172, 190, Rethinking, p. 217; KUSHE i SINGER, op. cit., pp. 193-196.61 SINGER, Practical Ethics, pp. 21, 57-62, 72-78; The Expanding Circle, pp. 101, 118-121.62 SINGER, The Expanding Circle, pp. 119-121.63 SINGER, Practical Ethics, pp. 16-82; The Expanding Circle, p. 120. Aceast idee depinde, bineîn eles, de o de-monstra ie anterioar conform c reia singura diferen între persoanele umane i animalele non-umane este o diferen de grade (de sim ire, de con tientizare a sinelui, .a.m.d.), nu de fel (A /a nu creat dup chipul lui Dumnezeu), pentru care vezi Practical Ethics, Cap. 3.

19

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

în deciziile etice64. Astfel, „Numai atunci când compar m interese similare – dintre care interesul de a evita durerea este exemplul cel mai important – principiul trat rii egale a in-tereselor cere s acord m aceea i greutate intereselor unui om i celor ale unui oarece”65.

Aceasta ne conduce la cel de-al doilea punct esen ial. Numai acele in e care au un in-teres ce poate afectat î i vor vedea interesele avute în vedere în luarea unei decizii etice. De aici rezult c orice in care nu e sim itoare – adic nu e capabil de a sim i pl cerea sau durerea – e lipsit de orice valoare etic : ea nu are interese care s e luate în considerare. Stâncile, copacii, micro-organismele i altele nu au valoare în sine, vorbind în termeni etici, pentru c nu sunt sim itoare. Modul în care o decizie le afecteaz are valoare etic numai dac , ulterior, va avea un impact asupra acelor in e care sunt capabile de a sim i pl cerea i durerea (de exemplu, sc derea suprafe elor p durilor tropicale este important numai din

punctul de vedere al impactului s u asupra in elor sim itoare)66. Dar, în continuare, numai acele in e sim itoare care sunt persoane – adic sunt capabile de a ra iona i de a comuni-ca într-un fel, sunt con tiente de sine i de existen a lor în timp – pot revendica „dreptul la via ”67. Fiin ele sim itoare care nu au aceast con tiin au evident interese de a evita su-ferin a i de a tr i pl cerea, dar nu pot avea niciun interes în existen a lor continu , pentru c nu sunt con tien i de ea68. Acestea se aplic indiferent de specia entit ii: de aici deriv argumentul s u împotriva „dreptului la via ” al copiilor. Aceast idee in uen eaz cel mai evident opiniile lui Singer despre infanticid. El sus ine c copiii umani, de i sunt în mod clar sim itori – c ci pot tr i pl cerea i durerea – nu sunt persoane, c ci nu sunt ra ionali, nu au capacitatea de a comunica i nu au con tiin a existen ei lor de-a lungul timpului69. Astfel, conform teoriei utilitarismului preferin , e gre it s faci un copil s sufere, dar nu e gre it s îl ucizi. Într-adev r, dac lu m în considerare preferin ele p rin ilor copilului de a nu cre te un copil handicapat, ar putea permis sau chiar indicat ca acesta s e ucis70.

4. Justificarea teoriei utilitarismului preferinţă

A. CAZUL LUI SINGER ÎN FAVOAREA UTILITARISMULUI PREFERINUnora li se va p rea c p rerile lui Singer despre infanticid sunt justi cate în contextul

teoriei sale etice: ele reprezint o aplica ie destul de consistent i coerent a concep iilor subiective despre un domeniu important al eticii practice. Dar de ce am crede versiunea lui

64 SINGER, Practical Ethics, pp. 57-61; cf. The Expanding Circle, pp. 120-121.65 SINGER, The Expanding Circle, p. 121. Aceast a rma ie este pueril , indc ne îndoim c ar exista vreun caz în care interesele unui oarece s e comparabile cu interesele unui om. S presupunem c unui oarece i unui om li s-ar putea face r u la fel e o anumit ac iune, dar c acel r u nu are efecte pe termen lung, c nu cauzeaz anxietate i alte urm ri care ar putea afecta în mod negativ via a persoanei e altceva. Recunoa tem c sunt ni te supozi ii pu in plauzibile, dar s le lu m în considerare chiar i a a. Simplul fapt c una dintre in ele implicate este o persoan i cealalt este un oarece va face ca cele dou s aib experien e diferite ale suferin ei, iar aceste diferen e au darul de face experien ele lor incomparabile. Conform îns i no iunii lui Singer despre ce înseamn o persoan , aceasta este ra ional , con tient de sine ca in în timp, posed o serie de credin e, valori .a.m.d., care vor in uen a toate experien a r ului suferit. A adar, nu exist nicio împrejurare în care interesele unui oa-rece s e similare cu cele ale unei persoane. Aceasta ni se pare a o de cien important a teoriei lui Singer. 66 SINGER, Practical Ethics, pp. 264-288.67 La SINGER, sintagma „dreptul la via ” apare între ghilimele indc el nu crede c limbajul referitor la drepturi îi este de mare ajutor i nici c poate s transmit corect teoria sa despre utilitarismul preferin . Astfel, limbajul referitor la drepturi este doar un mod la îndemân i relativ imprecis de a a rma alte valori etice. Vezi SINGER, Practical Ethics, p. 96.68 SINGER, Practical Ethics, pp. 90-101.69 Ibidem, pp. 182, 188.70 Ibidem, pp. 169-174.

20

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

Singer în ceea ce prive te etica? El prezint o serie de argumente pentru adoptarea utilitaris-mului preferin . Ideea central a argumentelor pe care le invoc pentru justi carea opiniilor sale este urm toarea: a rma iile morale sau cele care sunt „a a cum trebuie” sunt prescrip ii i nimic mai mult71; caracterul universal este inerent logicii unor astfel de a rma ii72. Atunci

când acestea se asociaz cu a rma ia c nu exist „fapte” la care s se refere sau s se confor-meze a rma iile morale, înseamn c ceea ce ne r mâne sunt prescrip iile universale, care atrag la rândul lor sau se identi c în mare m sur cu utilitarismul preferin 73.

A adar, ideea c a rma iile etice nu sunt obiective este crucial . Dac exist vreo regiu-ne obiectiv a realit ilor morale, atunci ideea prescrip iilor universale nu rezist : într-ade-v r, dac logica acestor a rma ii morale poate descris în mod plauzibil, atunci ea nu re-zist . Un motiv central pentru adoptarea prescrip iilor este c nu exist nicio dare de seam coerent asupra descriptivismului74. A adar, de ce crede Singer c nu exist „ordine moral ” obiectiv , c „morala nu face parte din structura lumii”?75 Concep ia lui pesimist se constru-ie te în jurul a câtorva elemente.

Prin primul dintre ele, Singer îl urmeaz direct pe J.L. Mackie în refuzul obiectivit ii „realit ilor” morale care s existe în vreo tr s tur a universului. Mackie consider c a a rma obiectivitatea formul rilor morale reprezint o preten ie mai degrab ontologic , decât lingvistic ; cu alte cuvinte, aceast a rmare î i propune s ne spun ceva despre cum e lumea, nu despre felul în care (în mod caracteristic sau ideal) oamenii folosesc limbajul în discursul moral76. În orice caz, pentru ca asemenea ipoteze s e adev rate, altele dou trebuie s urmeze: c „dincolo de noi” exist entit i pur morale, a adar diferite de toate entit ile pe care le cunoa tem; c posed m o facultate sau un mijloc de percep ie (diferite de celelalte facult i ale noastre) prin care s ajungem s cunoa tem aceste entit i77. Mackie î i continu argumentarea a rmând c nu a fost prezentat i nici nu va putea vreodat prezentat nicio m rturie coerent despre asemenea entit i sau despre facult ile necesare pentru a intra în contact cu aceste entit i spre a împrumuta cunoa terea moral de la ele. Este ceva „ciudat”, „excentric” în aceste ipoteze, iar aceast ciud enie demonstreaz c ele sunt false78. În vreme ce acest argument este utilizat împotriva teoriilor „mai extreme” refe-ritoare la statutul obiectiv al a rma iilor morale, ca cea a formelor platoniciene sau a intui-ionismului pur, el consider c alte teorii etice obiectiviste mascheaz pur i simplu aceste

tr s turi79. Acest argument este sus inut, crede Mackie, de o descriere mai conving toare

71 Ibidem, pp. 7-8; Reasoning, pp. 147, 149-151.72 Ibidem, pp. 10-12; The Expanding Circle, pp. 100-103, 111-124; Reasoning, pp. 149, 152-159; How are We to Live? Ethics in an Age of Self-Interest, Melbourne: Text, 1993, pp. 173-175.73 Ibidem, pp. 11-15; The Expanding Circle, pp. 100-124; Reasoning, pp. 147-159.74 Ibidem, pp. 11-15, The Expanding Circle, pp. 1001-124; Reasoning, pp. 147-159, cf. HARE, „Universal Prescrip-tivism”, pp. 451-463.75 Acest citat este extras din J.L. MACKIE, Ethics: Inventing Right and Wrong, Haramondsworth: Penguin, 1977, p. 15, din care Singer citeaz pentru a- i sprijini opiniile, SINGER, Practical Ethics, pp. 7-8; The Expanding Circle, pp. 106-110; Reasoning, pp. 151-152.76 MACKIE, op. cit., pp. 19-22, contra R.M. Hare, care argumenteaz c nu exist nicio diferen loso c adev rat între a rma iile morale subiectiviste i cele obiectiviste (pentru care, vezi de ex. HARE, „Universal Prescriptivism”, pp. 451-463).77 MACKIE, op. cit., p. 38. Cf. SINGER, The Expanding Circle, p. 105; Reasoning, p. 151.78 MACKIE, op. cit., pp. 38-42. Cf. SINGER, The Expanding Circle, p. 107; Reasoning, pp. 151-152. Trebuie men ionat c Singer îl urmeaz mai degrab pe Hare decât pe Mackie atunci când concluzioneaz c astfel de m rturii sunt mai degrab incoerente decât false.79 MACKIE, op. cit., pp. 40-41. A se vedea c citatul lui Singer din Mackie aplic critica sa împotriva versiunilor extreme ale tuturor teoriilor obiectiviste (SINGER, The Expanding Circle, 107; Reasoning, 151). Dup cum vom vedea, este o de cien crucial a argument rii sale împotriva eticii obiectiviste, mai ales în lumina protestului s u împotriva tuturor concep iilor obiectiviste non-teiste. Oricum, problema caracteriz rii teoriilor sale cre tine i puterea de convingere a argumentelor sale anti-cre tine, oricât ar de importante, trebuie l sate deoparte, indc

21

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

a calit ilor obiectivizante ale discursului moral80, o ipotez pe care, dup cum vom vedea, Singer o sus ine.

Singer prezint o dare de seam detaliat a evolu iei moralit ii umane bazându-se pe cercet rile recente în domeniul sociobiologiei. El consider originea ac iunii etice în com-portamentul altruist al multor specii81. Dup p rerea lui, acest altruism are o baz genetic : odat ce genele care sunt r spunz toare pentru comportamentul altruist (rela iile de rudenie i altruismul reciproc) se încet enesc într-un anumit grup social, un astfel de comportament

are o valoare pozitiv , ce se leag de supravie uirea purt torilor acelor gene82. Sistemele etice umane sunt rezultatul acestui altruism genetic, combinat cu dezvoltarea cultural a siste-melor etice de c tre diferite comunit i. Componenta genetic explic elementul comun al sistemelor etice; baza cultural justi c diferen ele dintre ele83. Culturile însele pot avea o valoare evolutiv , de vreme ce o anumit cultur , asociat cu un anumit cod etic, poate asigu-ra supravie uirea indivizilor din cadrul ei84. Aceasta nu stabile te îns , sus ine Singer, valoa-rea normativ a sistemelor etice: departe de aceasta, faptul respectiv poate s le submineze oferind o explica ie su cient pentru dezvoltarea a ceea ce este cunoscut sub denumirea de realit i morale universale sau intui ii85. Logica ra iunii etice se desprinde din aceast evolu-ie a eticii umane86. O asemenea descriere (modi cat critic) sociobiologic a dezvolt rii eticii

ne permite s o concepem ca un mod de ra ionare uman care s-a n scut dintr-un altruism limitat, având baze biologice, punând astfel la îndoial în mod serios statutul obiectiv al a r-ma iilor morale87.

„A adar, etica î i pierde aura de mister. Principiile sale nu sunt legi scrise sus în Paradis. Ele nu sunt nici adev ruri absolute despre univers, pe care le cunoa tem prin intermediul intui iei. Principiile eticii provin din natura noastr de in e sociale, dotate cu ra iune… Faptul c judec ile noastre etice nu ne sunt dictate de c tre o autoritate extern nu înseamn c toate judec ile etice sunt la fel de bune. Ra ionamentul etic indic drumul c tre o evaluare a judec ilor etice dintr-un punct de vedere obiectiv”88.

Ne vom ocupa în continuare de aceast ipotez , conform c reia judec ile morale pot evaluate obiectiv i de modul în care acest fapt justi c dominarea utilitarismului preferin asupra altor teorii. Dup ce a stabilit incoeren a i caracterul super uu al descrierilor obiecti-viste, Singer consider c urmarea reasc i necesar sunt prescrip iile universale i implicit utilitarismul preferin . El a rm : „Refuzul descriptivismului elimin multe dintre posibili-t i [de reconstruire a conceptelor noastre morale]. Atâta vreme cât acest refuz e men inut, nici o reconstruire nu ne va permite s sus inem ideile morale pretinzând c sunt adev rate din punct de vedere obiectiv. Pe ce baz ne putem atunci edi ca judec ile noastre morale? Se pare c judec ile noastre morale vor trebui s î i împrumute con inutul din preferin ele

nu fac obiectul prezentei lucr ri.80 MACKIE, op. cit., p. 42.81 SINGER, The Expanding Circle, pp. 3-53; How are We to Live?, pp. 84-105, 129-153.82 SINGER, The Expanding Circle, pp. 3-23; How are We to Live?, pp. 129-153. Se impune aici explicarea a dou chestiuni pe care Singer le admite. În primul rând, o astfel de teorie explic supravie uirea unei tr s turi genetice; ea nu explic i nici nu ar putea explica în ce fel aceast tr s tur s-a putut impune în fa a egoismului de grup, c ci comportamentul altruist ini ial ar în detrimentul supravie uirii indivizilor din grup, dup cum recunoa te Singer. În al doilea rând, comportamentul altruist are valoare nu neap rat pentru indivizii purt tori de gene (pe care, dimpotriv , i-ar putea dezavantaja), ci pentru supravie uirea genelor prin intermediul anselor sporite de supravie uire ale purt torilor de gene ca grup, care las aceste gene mo tenire genera iilor urm toare.83 SINGER, The Expanding Circle, pp. 24-32.84 Ibidem, pp. 152-53; „How?” 101-105.85 Ibidem, pp. 71-72; cf. 74-86.86 Ibidem, pp. 87-124.87 Ibidem, p. 149.88 Ibidem, p. 149.

22

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

noastre subiective, care vor dobândi un caracter universal. Nimic altceva nu se va putea insi-nua în con inutul lor, indc singurul mod în care ar putea-o face ar pretinzând c repre-zint un fel de adev r moral esen ial. În absen a oric rui sens coerent al acestor preten ii, ele pot tratate doar ca ind expresii ale preferin elor”.89

Pentru a vedea cum func ioneaz acestea, trebuie s în elegem caracterul ra ional al a rma iilor etice în teoria lui Singer i cum se leag ea de evolu ia social a sistemelor etice. Dup cum am v zut, Singer sus ine c sistemele etice se nasc din procese biologice i cultu-rale. Altruismul care exist pe baze genetice, combinat cu capacitatea unei persoane de a face judec i, de a utiliza limbajul, de a con tient de sine în timp i a a mai departe, d na tere sistemelor etice90. Într-un astfel de sistem, justi carea atrage dup sine un r spuns dat între-b rilor despre motivele ac iunilor unui individ. Validitatea r spunsului va recunoscut de to i membrii grupului, conferindu-i-se astfel cel pu in aparen a ra ionamentului impar ial91. Acest ra ionament, continu Singer, d na tere unei direc ii de dezvoltare a sistemelor etice, de la reciprocitatea animal la moralitatea încet enit prin obiceiuri, apoi la moralitatea cri-tic-re exiv , ecare stadiu bene ciind de o aplicare sporit a ra iunii92. Se cere a subliniat aici faptul c , de i accept (critic) sociobiologia, Singer refuz ipoteza asociat adesea cu ea, conform c reia suntem in e egoiste genetic i c toat etica nu este decât egoism (genetic) deghizat93. El a rm c , de la apari ia sistemelor etice, ne îndrept m c tre o mai mare con-sisten în cadrul teoriilor noastre etice, ca i între ele i ac iunile noastre, prin fenomenul „disonan ei cognitive” i prin îndreptarea c tre „reducerea disonant ”94. Logica a rma iilor morale opereaz în rela ie cu aceast dezvoltare social a ra ionamentului moral.

Dat ind faptul c nu exist „realit i” etice, în elesul a rma iilor etice nu poate refe-ren ial, pentru c nu exist nimic „afar ” la care ele s se poat referi95. Într-adev r, a rmarea idealurilor morale nu este mai mult decât exprimarea preferin elor96. Aceasta atrage dup sine ideea c a rma iile morale nu au în eles, c discursul moral nu este ra ional? Nu97. De-oarece ceea ce ne r mâne dup abolirea obiectivismului sunt prescrip iile: toate idealurile, a rma iile, legile morale i a a mai departe sunt echivalente din punct de vedere logic cu „ar trebui s faci asta” sau „nu ar trebui s faci asta”. Prin chiar natura lor, aceste prescrip ii sau a rma ii care ne indic ce ar trebui sau nu ar trebui s facem (opuse astfel comenzilor, porun-cilor), au caracter universal: în mod logic, ele sunt expresii universalizate ale preferin elor98. De aici rezult c pentru a putea bene cia de un în eles minim, ele trebuie s se aplice tuturor circumstan elor similare, f r a lua în considerare cine este implicat99. Este interesant c în unele ocazii Singer pare s a rme c acest caracter universal al prescrip iilor este necesar din punct de vedere logic, iar în alte ocazii, c e necesar din punct de vedere social100. Cred c el se refer la faptul c în vreme ce dezvoltarea ra iunii umane este un fenomen social i cultu-

89 Idem, Reasoning, p. 154.90 SINGER, The Expanding Circle, p. 90.91 Ibidem, p. 93; How are We to Live?, p. 174.92 Ibidem, pp. 94-100.93 Ibidem, pp. 125-147; cf. How are We to Live?, pp. 84-105.94 Ibidem, pp. 141-147.95 Ibidem, pp. 105-111; Reasoning, p. 154.96 SINGER, Reasoning, pp. 150-151, 154.97 SINGER, Practical Ethics, pp. 7-8; Reasoning, pp. 152-159.98 Ibidem, p. 10.99 Ibidem, pp. 10-12. Singer recunoa te dependen a sa de argumentele lui R.M. Hare, pentru care vezi, de ex., „Universal Prescriptivism”, pp. 451-463; Moral Thinking, mai ales pp. 65-116, 206-228.100 Pentru primul caz, vezi SINGER, The Expanding Circle, pp. 93-100; pentru cel de-al doilea, vezi The Expanding Cir-cle, pp. 105-106; Resoning, pp. 149, 154-159. Cele dou par s se amestece în Practical Ethics, p. 10. Aceea i observa-ie i-o fac lui Singer W.A. Rottschaefer i D.L. Martinsen, „Singer, Sociobiology and Values: Pure Reason versus Em-

pirical Reason”, Zygon, 19/2 (Iunie 1984), pp. 159-170. Ei fac aceast observa ie pentru a justi ca etica sociobiologic .

23

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

ral legat în mare m sur de integrarea în societate, procesul de ra ionare c ruia îi d na tere dep e te acest context social i cultural. Dac procesul este ra ional, atunci este etern i obiectiv, dep ind pragmatismul social omenesc. În aceasta const cel pu in for a a rma iei sale: „Exist ceva în etic etern i universal, i nu dependent de existen a in elor umane sau a altor in e care au preferin e. Procesul de ra ionament despre care am discutat este etern i universal”101.

Atunci când acestei tr s turi esen iale, logice a discursului moral i se adaug existen a preferin elor sau a intereselor pe care le re ect a rma iile morale, rezultatul este reprezen-tat de prescrip iile universale, care justi c , la rândul lor, utilitarismul preferin 102. Nu exis-t realit i morale (cu excep ia, poate, a poten ialului universal ca de ni ie a ipotezei mora-le103); exist numai preferin ele oamenilor104. Pentru ca aceste preferin e s e câtu i de pu in morale, ele trebuie s acopere o sfer universal 105. Aceasta înseamn c toate preferin ele trebuie luate în considerare, indiferent cui îi apar in106. De aici deriv utilitarismul preferin .

B. UN CAZ ÎMPOTRIVA UTILITARISMULUI PREFERIN AL LUI SINGERÎnainte de a ne ocupa de de cien ele esen iale ale teoriei lui Singer, trebuie s men io-

n m câteva din tr s turile sale pozitive. În primul rând, este vorba despre o teorie (relativ) consistent , care articuleaz bine punctele de vedere loso ce cu care opereaz . În al doilea rând, autorul ei expune e cient unele dintre defectele intelectuale i practice ale versiunilor absolutiste (în mod rigid) despre s n enia eticii vie ii i unele dintre manevrele contradicto-rii pe care le realizeaz adep ii acestor opinii atunci când se confrunt cu situa ii di cile sau con ictuale. În al treilea rând, ne reaminte te c trebuie s avem în vedere consecin ele ac i-unilor i politicilor noastre dac vrem s admitem cu juste e realit ile existen ei personale.

În po da acestora, exist câteva neajunsuri în utilitarismul preferin al lui Singer i în argumentele pe care le invoc pentru adoptarea acestei teorii. Men ion m în treac t c ur-m toarele considera ii nu analizeaz direct dac Singer este sau nu îndrept it s î i sus in teoria; mai degrab , ele î i propun s demonstreze c adep ii teoriilor morale tradi ionale sunt îndrept i i s o resping . De asemenea, se poate întâmpla ca aceste critici s nu aib nicio in- uen asupra lui Singer i a celorlal i care accept utilitarismul preferin . Repet m, aceasta

nu înseamn c criticile ar nefondate; este un re ex al sarcinii mele. Scopul nostru în aceas-t lucrare este de a pune sub semnul întreb rii provocarea pe care Singer a lansat-o refuzului tradi ional fa de infanticid. Oricum, unele dintre problemele pe care le-am identi cat sunt atât de serioase, încât Singer i al i adep i ai utilitarismului preferin trebuie s se preocupe de ele pentru a apoi îndrept i i în a- i sus ine teoria. Într-adev r, dac criticile adresate uti-litarismului preferin sunt fondate, ele ar putea submina argumentele sale în privin a altor probleme etice, cum ar eutanasia voluntar . Acestea sunt, îns , preocup ri secundare, c ci scopul nostru principal este de a demonstra c argumentele lui Singer nu duc la pr bu irea to-tal a moralei tradi ionale. Prin urmare, suntem îndrept i i s respingem teoria lui Singer i opiniile sale cu privire la infanticid. Mai mult, ceea ce urmeaz nu este o abordare exhaustiv :

101 SINGER, The Expanding Circle, pp. 105-106.102 SINGER, Practical Ethics, pp. 12-15; The Expanding Circle, pp. 100-101, 106, 109, 118-121; Reasoning, pp. 154, 157-159. Cf. HARE, „Universal Prescriptivism”, pp. 460-462.103 SINGER, Reasoning, pp. 155-159, face aluzie la aceasta ca la o „realitate” moral , atunci când vorbe te despre ea ca ind o decizie substan ial (a vorbi despre anumite lucruri i nu despre altele), o decizie care determin în mare m sur concluziile sale bazate pe prescrip ii i, implicit, pe utilitarismul preferin .104 SINGER, The Expanding Circle, pp. 105-111; Reasoning, pp. 150-151, 154.105 SINGER, Practical Ethics, pp. 10-12; The Expanding Circle, p. 100. În aceste pasaje, statutul „poten ialului uni-versal” ca principiu moral absolut, ca i natura sa aparent intuitiv , sunt clare.106 Ibidem, 13-14; The Expanding Circle, pp. 100-102, 119-121; Reasoning, pp. 155-159.

24

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

multe din considera iile noastre se refer la alte lucr ri care demonstreaz ipotezele noastre; nu ne îndoim c i alte argumente ar putea invocate, al turi de cele prezente. Oricum, abor-darea acestor probleme dep e te premisele acestui studiu. Ne vom ocupa acum, a adar, de formularea câtorva critici speci ce adresate utilitarismului preferin .

În primul rând, prezentarea evolu iei sociobiologice a eticii în comunit ile umane este bazat în mare m sur pe specula ii. În unele împrejur ri, ea ar putea justi ca existen a unei ordini morale obiective, care este exact inta atacurilor lui Singer. În numeroase ocazii, Singer se bazeaz pe posibilit i i pe supozi ii, uneori f r dovezi faptice, dar apoi î i consi-der pozi ia ca ind su cient de bine fundamentat pentru a furniza explica ii mai conving -toare decât cele ale rivalilor s i107. Descriind un moment crucial în dezvoltarea altruismului – i anume încet enirea lui într-o anumit comunitate biologic – el nu precizeaz niciun mecanism care s explice acest fapt, e el chiar i de natur ipotetic 108. Atunci când de-monstreaz supravie uirea lui odat ce s-a încet enit într-o anumit comunitate biologic , Singer nu poate explica în ce fel a reu it altruismul s ocupe un loc atât de ferm în defavoa-rea comportamentului egoist, care se manifest pe termen scurt. Suntem de p rere c exis-ten a unei ordini morale obiective, de care se leag un astfel de comportament, furnizeaz explica ia necesar 109. Ordinea moral este alc tuit din rela ii reglementate între in e, pe baze generice i teleologice. Aceste tipare obiective ale rela iilor determin statutul moral al caracterului, ac iunilor i consecin elor unui anume agent. Dac exist o astfel de ordine moral , atunci dezvoltarea comportamentului altruist i a corelativelor sale generice poate considerat o expresie a ordinii morale obiective, corespunz toare acesteia. Aceasta justi c apari ia comportamentului moral de tipul altruismului, c ci corespunde ordinii morale, per-mite organismului s interac ioneze cu sens cu aceasta i contribuie la în orirea lui110. Acest tipar de comportament are o valoare legat de supravie uirea organismelor i a grupurilor care îl exprim , pur i simplu deoarece le permite s tr iasc într-o manier consecvent cu realitatea moral . Astfel, credin a într-o ordine moral obiectiv umple un gol în explica ia lui Singer referitoare la dezvoltarea moralei111. Fire te, Singer nu poate sus ine o explica ie de felul celei pe care am oferit-o noi aici, c ci prin aceasta i-ar contrazice scopul studiului, adic de a- i a rma scepticismul fa de ipotezele care pretind c o asemenea ordine moral exist cu adev rat.

În al doilea rând, prezentarea ontologiei cre tine, a fundamentelor ontologice ale mo-ralei cre tine i argumentele împotriva acestora sunt, uneori, în el toare, susceptibile de a induce în eroare, cer concesia p r ii adverse, sunt irelevante sau pur i simplu gre ite112. Aces-107 Vezi, de ex., SINGER, The Expanding Circle, pp. 3-23, 33-41, 52-53. În aceste pagini, Singer utilizeaz mult condi-ionalul-optativul, prin forme ca „s-ar putea” i expresii cu un anumit semantism: „poate”, „e posibil” atunci când

subliniaz dezvoltarea altruismului ( i implicit punctul de plecare al sistemelor etice). Oricum, ulterior el trateaz aceste supozi ii ca ind o baz su cient de fundamentat pe fapte pentru a- i continua teoria, ascunzând astfel natura esen ialmente ipotetic a cazului s u. 108 Vezi SINGER, The Expanding Circle, Cap. 1, „Originile altruismului”.109 În aceste considera ii ne baz m pe tratatul de ordine moral al lui OLIVER O’DONOVAN: Ressurection and Moral Order: An Outline of Evanghelical Ethics, Leicester: IVP, 1986, pp. 31-52.110 Nu sus inem aici c exist o lume platonic a ideilor morale la care dobândim acces prin intermediul unor fa-cult i morale speci ce. Mai degrab sus inem c lumea – a a cum o cunoa tem – ofer tipare de rela ii care pot explicate cel mai bine prin categorii morale i c astfel de explica ii corespund st rii curente a faptelor. Mai mult, apari ia unor asemenea tr s turi morale ar putea avea i o explica ie evolu ionist , f r a d una realit ii ordinii morale. Astfel de tr s turi ar similare vederii, de exemplu, care asigur organismului abilitatea de a r spunde realit ii obiective a luminii i a efectelor sale asupra altor entit i.111 Aceasta înseamn c descrierile sociobiologice ale dezvolt rii moralei umane nu intr în con ict cu concep iile cre tine i cu alte teorii morale obiectiviste. 112 Vezi, de exemplu, formularea i argumentele sale împotriva concep iilor poruncilor divine, SINGER, Practical Ethics, pp. 3-4; KUSHE i SINGER, op. cit., p. 126, care ignor dezbaterile recente asupra concep iilor respective, ap rarea lor în fa a obiec iei de tip Euthyphro, prin referirea la caracterul corespunz tor al celui care d poruncile.

25

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

tea sunt evidente mai ales în considera iile lui despre Iisus i morala Sa113. Argumentele sale împotriva obiectivismului (sau a descriptivismului) nu se refer direct la morala cre tin sau la orice alt sistem etic teist, c ci mai întâi neag la întâmplare sistemele teiste, apoi î i în-dreapt critica împotriva descrierilor morale obiective non-teiste. Într-adev r, morala cre -tin furnizeaz prezent ri coerente despre existen a i natura unei ordini morale obiective care corespunde datelor disponibile cel pu in la fel de bine ca i rivalii s i, îns cred c o face chiar mai bine114. Aceste sisteme teiste sunt mult mai robuste decât pretinde Singer c ar ele i rezist eforturilor sale de a le submina. Din aici rezult c aceia care sunt adep ii teoriilor

etice teiste sunt îndrept i i s aib aceast pozi ie.În al treilea rând, atunci când utilizeaz no iunea de ra iune i izb virile aduse – care

transcend în mod evident comunitatea, devenind chiar ipostazii – Singer a rm c ra iunea este un produs uman, dezvoltat în i pentru comunit i. Atunci cum poate ea s transcend spa iul i timpul în modul propus de el? O modalitate de a o face ar prin existen a unei in e care s transcend spa iul i timpul în felul necesar i care s se angajeze într-o asemenea practic . Dac , dup cum admite corect Singer, ra iunea este esen ialmente o practic la care oamenii se angajeaz , atunci ea poate transcende particularit ile oamenilor i comunit ile acestora în felul descris de Singer numai dac este practicat în mod „transcendental”. În aceast situa ie, a adar, nu exist nicio entitate transcendent numit Ra iune, ci doar per-soane care se implic în practica (sau practicile) de a ra iona. Consider m c exist o entitate în care se întâlne te transcenden a ra iunii – i anume în Dumnezeu – i c ra ionalitatea lui Dumnezeu este universal i etern (cel pu in într-un sens lipsit de constrângeri), c ci i El este universal, in nit i etern. Nu consider m, îns , c ra ionalitatea noastr are acelea i calit i, pentru c ea se situeaz în anumite contexte culturale i istorice i este practicat de c tre persoane supuse gre elii. Cu toate acestea, credem c gândirea noastr poate ra iona-l într-un sens care poate anulat sau invalidat, c ci caracterul contextual al ra ionalit ii nu atrage dup sine relativismul115. Fire te, aceast concep ie a ra iunii nu poate acceptat de Singer, c ci el respinge constant toate teoriile etice i meta zice teiste. În aceast situa ie, el trebuie s furnizeze o alt teorie despre modul în care ra iunea uman poate universal i etern , f r a se referi la o in transcendent ca Dumnezeu.

Dac practica uman a ra iunii ofer eticii bazele sale obiective, universale, atunci ra i-unea uman trebuie s e într-un fel universal i etern . Dar dac ra iunea este o practic creat în, de i pentru anumite comunit i, ea este prin excelen situat într-un context; ea poate practicat într-o manier universal i etern numai dac e capabil de a- i trans-cende speci cit ile, conferindu-le astfel validitate universal i etern . Este important s preciz m aici c ra iunea nu trebuie s transcend numai speci cit ile legate de tradi ie – lucru de care ea este clar capabil ; ea trebuie s realizeze aceast transcenden în a a fel încât manifest rile ra iunii s e universale i eterne. Transcenden a limitat dincolo de grani ele comunit ilor i ale tradi iilor nu este adecvat scopurilor lui Singer; argumentul s u în favoarea caracterului universal al moralei r mâne valabil numai dac se demonstrea-z c ra ionarea moral poate transferabil peste toate asemenea grani e pentru a deveni

Pentru o formulare recent a teoriei, vezi R.J. MOUW, The God Who Commands, Notre-Dame: University of Notre Dame Press, 1990. 113 Pentru aceasta, vezi A. WIERZBICKA, „Peter Singer and Christian Ethics”, Quadrant (aprilie, 1997), pp. 28-29.114 Pentru exemple de sisteme care justi c a rma iile noastre, vezi O’DONOVAN, Ressurection an Moral Order; C.S. LAME, The Shape of the Good: Christian Re ections of the Foundations of Ethics, Notre-Dame: University of Notre Dame Press, 1991.115 Din nou, aceast problem nu va analizat în detaliu aici. Pentru descrieri succinte ale unei asemenea no iuni de ra ionalitate, vezi K.J. Clark, Return to Reason, Grand Rapids: Eedermans, 1990; D.L. WOLFE, Epistemology: The Justi cation of Belief, Downers Grove: IVP, 1982; N. WOLTERSTORFF, Reason within the Bounds of Religion, (ed. a doua), Grand rapids: Eedermans, 1984.

26

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

universal i etern . Acesta este un aspect esen ial, c ci dac ra iunea poate anulat i dac contextul este speci c, mai degrab decât universal i etern, atunci Singer nu are nicio justi -care pentru a extinde cercul etic dincolo de contexte particulare, ca s nu mai vorbim despre problemele legate de specie. A adar, considerând c Singer are dreptate s a rme c ra iunea poate universal i etern , acestea se aplic numai unei in e transcendentale, adic lui Dumnezeu, nu in elor nite, cum sunt oamenii. Astfel, Singer nu are nicio justi care – on-tologic sau epistemologic – de a crede c acestea se aplic ra iunii umane.

Alte aspecte cruciale r mân f r r spuns în cadrul teoriei lui Singer despre ra ionalitatea universal . Exist oare un domeniu ideal al „logicii” sau al „ra iunii” din care ea se întrupeaz din când în când? Dac da, cum arat acest domeniu? Cum putem avea acces la el? Cum se transfer calit ile sale universale i eterne la gândirea noastr speci c i limitat în timp? Cu siguran , o astfel de concep ie cade prad propriei „reduceri la absurd” („argument form queerness”) împotriva existen ei unui domeniu obiectiv al „realit ilor” morale.116 Aceast natur problematic a teoriei lui Singer despre ra iune se r spânde te la nivelul întregii sale teorii, c ci aceste defecte în no iunea sa de ra ionalitate moral submineaz un principiu central al utilitarismului preferin .

Cea de-a patra problem a utilitarismului preferin este un cusur al tuturor teoriilor utilitariste, anume problema drept ii. Ea poate formulat simplu: conform criteriilor uti-litariste, o ac iune sau o lege este corect dac ea deserve te interesul maxim al tuturor celor viza i de ea (utilitatea maxim ); îns sclavia i alte forme de nedreptate pot conduce la utilita-tea maxim , chiar i dintr-un punct de vedere universal. În consecin , o astfel de opresiune, dac spore te la maxim utilitatea, este corect 117. Dac a a stau lucrurile, atunci situa ia este mai degrab opus utilitarismului, decât în favoarea vreunei forme speciale de opresiune.

În general credem, cu motive întemeiate, c o asemenea opresiune este gre it , f r a lua în considerare rezultatele sale pozitive118. Astfel de convingeri sunt, de obicei, rezultatul intui iilor etice esen iale. De i s-ar putea s nu m capabili de a articula complet aceste in-tui ii sau de a furniza argumente clare i conving toare în favoarea lor, ajungem s credem c anumite lucruri sunt gre ite – i s-ar putea s avem dreptate în aceast convingere. Nu a rm m c intui iile morale sunt fundamentele primare i indubitabile ale re ec iei etice. Ele sunt in uen ate de cultur , de mediu, de tradi iile discursului moral i pot gre ite. Oricum, aceasta nu înseamn c astfel de intui ii sunt lipsite de importan sau de valoare, la fel cum caracterul in uen at de cultur al ra ionalit ii nu înseamn c ra ionalitatea nu exist . În general, concep iile noastre sunt nevinovate pân la proba contrarie, mai degrab decât vinovate pân la proba contrarie119. Astfel, pentru c nu exist baze pentru a respinge aceste intui ii, avem o justi care în respingerea teoriilor utilitariste, tocmai pentru c intr în con ict cu acele intui ii morale justi cate. Hare i Singer nu accept a rma ia conform

116 SINGER, The Expanding Circle, p. 107, Reasoning, pp. 151-152.117 R.M. HARE accept aceast „critic ”, dar crede c ea demonstreaz superioritatea pozi iei sale. Într-un aseme-nea caz, sistemul nedrept este corect i nedreptatea lui este irelevant sau dep it de considera ii vizând natura consecin elor. Vezi Moral Thinking, 164-168. Oricum, trebuie notat faptul c el consider c asemenea „lumi” sunt pu in plauzibile i c egalitarismul (relativ) poate justi cat pe baza unor considerente care in strict de ordinul consecin elor. Cf. Singer, How are We to Live?, pp. 149-151.118 Pentru acest argument, vizând teoriile utilitariste în general, vezi FRANKENA, op. cit., pp. 37, 38-39, 42-43; LAYMAN, op. cit., pp. 73-74; pentru aplica iile sale speci ce la Singer, vezi LANDMAN, op. cit., p. 168. Acest argument poate formulat astfel încât s acopere atât regulile, cât i ac iunile care deriv din teoriile utilitariste i în mod evident acoper teoria pe dou nivele a lui Singer. C ci, dac se poate demonstra c o astfel de nedreptate siste-matic ar spori la maxim utilitatea, atunci ea trebuie s devin regula prin care oper m la nivel intuitiv. Pentru o excelent prezentare narativ a acestei probleme la nivel social, vezi istorisirea autoarei URSULA K. LE GUIN, The Ones Who Walk Away from Omelas, The Wind’s Twelwe Quarters, St. Albans: Granada, 1978, pp. 112-120.119 Pentru justi carea unei astfel de teorii a ra ionalit ii, vezi lucr rile lui Clark, Wolfe i Wolterstorff.

27

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

c reia intui iile joac un rol important în re ec ia etic i consider c ele ar trebui respinse dac intr în con ict cu calculul lor etic120. Oricum, nu credem c aceste intui ii ar trebui pur i simplu ignorate: ele trebuie cu siguran analizate, dar s-ar putea întâmpla ca, f r a formulate complet, ele s con in elemente care nu trebuie ignorate în gândirea moral 121.

Acestea aduc în prim plan cea de-a cincea problem a teoriei lui Singer: ea respinge intui iile morale centrale i implica iile lor la nivelul rela iilor. Un exemplu este furnizat de faptul c el exclude din etica infanticidului orice preocupare emo ional i intui iile co-respunz toare privind valoarea copiilor umani122. Este adev rat c emo iile pot întuneca sau complica problemele etice, f r rost; dar în acela i timp, ele pot aduce în lumin aspecte etice importante. Ar putea Singer s a rme c opiniile sale referitoare la animale, de exemplu, nu sunt legate de sentimentele sale referitoare la acest subiect? Emo iile (de exemplu indignarea sau simpatia) i intui iile corespunz toare acestora joac un mare rol în discu ia sa despre eliberarea animalelor123. Astfel de emo ii sunt un indiciu important, chiar dac supus gre elii, al prezen ei intui iilor etice centrale124. Dup cum am a rmat anterior, nu toate intui iile pot formulate i justi cate pe de-a întregul. Aceasta nu înseamn c a le permite s ne in uen-eze teoretizarea moral este un lucru ira ional, a a cum sugereaz Singer. Chiar i în tiin ,

„paradigma” ra ionalit ii Occidentale, cuno tin ele tacite i intui iile joac un rol crucial125. A respinge aceste intui ii morale într-o manier atât de obraznic este un defect al teoriei etice a lui Singer126.

Este ironic faptul c el procedeaz astfel, c ci ni se pare c teoria lui Singer depinde în mod paradoxal, chiar inconsistent, de o asemenea intui ie, anume c poten ialul universal este calitatea de nitorie a a rma iilor etice, devenind a adar inerent logicii discursului etic. Credem c Singer are dreptate s considere poten ialul universal drept un aspect crucial în ra ionarea etic , cel pu in într-un sens limitat. Dar acest principiu nu se fundamenteaz în logica inerent a discursului etic, dup cum se poate demonstra chiar din argumentele lui Singer. El vorbe te mai întâi despre principiu ca ind inerent logicii eticii, ca apoi s schimbe perspectiva, vorbind despre el ca principiu fundamentat în practica social a discursului etic127. Dac argumentele lui Singer r mân valabile, atunci ra iunea i logica discursului etic trebuie s e eterne i universale128. Oricum, dup cum am argumentat anterior, dac ra iu-nea este o practic social în evolu ie – fapt acceptat de Singer însu i – atunci cum pot ma-nifest rile sale umane universale i eterne? Poten ialul universal este, a adar, un principiu situat în cadrul unei tradi ii particulare de ra ionalitate moral i, implicit, nu este neap rat universal; el nu poate transferat dincolo de grani ele acelei tradi ii f r s existe motive întemeiate de a proceda astfel129. Exist dou motive esen iale care ar justi ca transferul s u:

120 HARE, Moral Thinking, p. 166; SINGER i KUSHE, Response, pp. 172-173.121 Pentru o articulare so sticat a acestor intui ii în etic , vezi J. KELLENBERGER, Relationship Morality, Phila-delphia: University of Pennsylvania Press, 1995. 122 SINGER, Practical Ethics, pp. 170-171; cf. 76-77. Este interesant faptul c pentru a le putea exclude, Singer le parodiaz . S e acesta un indiciu al sl biciunii argumentului s u?123 Vezi, de ex., Practical Ethics, pp. 65-68; Rethinking, pp. 159-164, 172-183.124 D. VAN GEND, “On the Sanctity of Human Life”, Quadrant (Sept. 1995), pp. 57-58; PAUER-STUDER, op. cit., p. 152; W. J. PRIOR, “Compassion: A Critique of Moral Ra ionalism”, Philosophy and Theology, 2/2 (Winter 1987), pp. 173-191. Ipoteze similare sunt emise despre uzul lingvistic i intui iile morale în A. WIERZBICKA, “The Language of Life and Death”, Quadrant, (Iulie-August 1995), pp. 21-25.125 Pentru acestea, vezi eseurile din I. LAKATOS i A. MUSGRAVE (ed.), Criticism and the Growth of Knowledge, Cam-bridge: CUO, 1970. 126 KELLENBERGER, op. cit., pp. 147-148, 353-376; LANDMAN, op. cit., pp. 163-164, 166; PAUER-STUDER, op. cit., p. 152.127 Expresia „practic social ” este preluat din lucrarea lui A. MACINTYRE, After Virtue: A Study in Moral Theory, (ed. a doua), Notre Dame: University of Notre Dame Press, 1984, mai ales pp. 187-190, 220-224, 274.128 SINGER, The Expanding Circle, pp. 105-106.129 Pentru o descriere valoroas a acestui caracter din punct de vedere moral al ra ion rii morale, vezi A MACINTYRE,

28

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

principiul poten ialului universal se poate aplica structurii logice sau practicii sociale a tu-turor celorlalte tradi ii ale discursului moral; principiul bene ciaz de un statut obiectiv, în calitatea lui de ipotez despre o stare etic de fapt. Singer nu reu e te s demonstreze primul argument; într-adev r, dat ind speci citatea de context a discursului moral, este greu de intuit cum s-ar putea demonstra acest fapt. Cel de-al doilea argument are consecin e inac-ceptabile pentru utilitarismul preferin al lui Singer, c ci dac acest principiu r mâne valid, de ce nu ar r mâne valide i altele? Într-adev r, dac el reprezint un principiu substan ial per se, atunci sistemul lui Singer nu rezist , c ci cel pu in acest principiu etic se refer la o ordine moral obiectiv . Singer nu poate s sus in ambele variante. Fie exist o ordine moral obiectiv – i aici poten ialul universal poate reprezenta un principiu etic substan ial valid; dar în acest caz, alte principii nu pot luate în considerare: trebuie creat o nou teorie împotriva altor principii care rezult din intui ii morale fundamental similare. Or, o astfel de ordine moral nu exist , în acest caz principiul ner mânând valid. Iar dac principiul nu r mâne valid, atunci întreaga teorie a lui Singer se pr bu e te. În niciunul din cazuri teoria lui Singer nu rezist .

Astfel, teoria lui Singer este o teorie s r cit , reduc ionist . Acest fapt este vizibil într-o serie de aspecte. Singer nu sus ine doar c nu exist o ordine moral obiectiv , ci i c eti-ca poate redus la analiza consecin elor. Dup cum tocmai am demonstrat, nimic dintr-o ac iune nu poate în sine bun sau r u, chiar atunci când intui iile noastre morale ne spun c este: nu exist nicio component cu adev rat deontologic a eticii.130 Nici caracterul celui care realizeaz ac iunea nu poate avea vreun statut etic, cu excep ia faptului c poate in u-en a ac iunea curent sau pe cele viitoare: nu exist nicio component cu adev rat aretaic a vie ii131. Ni se pare c toate acestea nu iau în considerare dou componente esen iale ale ana-lizei etice. Teoria lui Singer nu examineaz caracterul eminamente rela ional al vie ii ome-ne ti i al oric rei vie i personale132. Ca persoane, suntem in e destinate rela iilor. Consecin-ele ac iunilor noastre sunt elemente constitutive importante în formarea rela iilor; dar ele

nu sunt doar elemente constitutive. Astfel, de vreme ce Singer reduce existen a la consecin e, teoria sa nu prezint adecvat realitatea uman i, a adar, d dovad de de cien e133.

Un alt domeniu în care teoria sufer este cel reprezentat de meta zica moralei. Aceast suferin este vizibil în dou aspecte interconectate: r spunsul pe care Singer îl d la între-barea „De ce s m morali?” i discu ia despre ceea ce d sens existen ei umane. În leg tur cu primul aspect, el încearc s adopte o atitudine de compromis între egoismul care caracte-rizeaz cultura occidental contemporan i devotamentul religios134. El admite c majorita-tea re ec iilor etice au avut loc în contextul unei implic ri religioase speci ce i c etica laic este un „exerci iu la început de drum”135. Cu toate acestea, în lumina „pr bu irii” modurilor de via religioase, etica non-religioas este necesar dac vrem s ne salv m planeta i pe

After Virtue i Whose Justice? Which Rationality?, Londra: Duckworth, 1987.130 Vezi, de ex., SINGER, Practical Ethics, pp. 324-325.131 Ibidem, pp. 323-324.132 Ibidem, pp. 76-77, unde el respinge clar ipoteza c rela ia unic pe care o avem cu ceilal i membri ai speciei noastre are vreo semni ca ie etic ; i Ibidem, pp. 170-171, unde el a rm c nu trebuie s permitem sentimentelor (care reprezint o component important a interac iunii noastre cu ceilal i) s aib vreo in uen asupra re ec i-ei etice. Doar o perspectiv impar ial ac ioneaz ca un punct de vedere etic. El a rm c „etica nu cere eliminarea rela iilor personale i a afec iunilor p rtinitoare” (Practical Ethics, p. 76), dar consider c evaluarea a rma iilor morale ale celor afecta i de ac iunile noastre necesit „un anumit grad de deta are/independen de sentimentele noastre pentru ei.” (Practical Ethics, p. 77). Dar cum se poate realiza acest lucru f r a distruge efectiv rela ia?133 Pentru o formulare a moralei rela ionale, vezi KELLENBERGER, Relationship Morality. 134 SINGER, How are We to Live? vii-viii.135 Ibidem, pp. 15-17.

29

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

noi în ine de pericolele egoismului136. Mai mult, argumenteaz el, o via etic este o via de împlinire personal , mai degrab decât de sacri ciu de sine137. La întrebarea „De ce s m morali?” se r spunde a adar prin probleme legate de utilitatea social , personal i privitoare la mediul înconjur tor.

În ceea ce prive te cel de-al doilea aspect, Singer a rm c un punct de vedere etic în sine d sens vie ii, deoarece odat ce adopt m un punct de vedere etic, admitem imensitatea sarcinilor etice care stau înaintea noastr . Iar aceasta reprezint ceva pentru care s tr im138. Cu to ii suntem confrunta i cu o alegere fundamental între a tr i etic sau ne-etic139. Pe baza utilit ii unui mod de via etic, Singer consider c o asemenea alegere nu este ira ional . El a rm c alegerea unui mod de via etic ne ofer sensul de transcendere a persoanei pe care îl c ut m cu to ii: „O via etic este aceea prin care ne identi c m cu alte eluri, mai întinse, care confer sens existen ei noastre”140. În vreme ce nu exist un el de transcendere a istoriei, exist îns o succesiune de eluri imanente care, în totalitatea lor, sunt su ciente pentru a ne umple via a cu ac iuni înc rcate de sens141. Ideea de baz este c simplul fapt de a exista în lume atrage dup sine obliga ia de a face mai bun aceast lume, de a reduce canti-tatea de suferin din ea142. O asemenea serie de ac iuni prin care se elimin suferin a confer su cient în eles vie ii omului143.

Exist multe defecte ale acestei teorii. Ea este circular , într-un fel care d uneaz a r-ma iilor autorului ei. El se pronun împotriva moralei religioase în sensul c ea nu are sens în afara unui context religios. Dar îns i descrierea justi c rii meta-etice a eticii se bazeaz pe perspectiva utilitarist pe care încearc s o argumenteze. Acest fapt e vizibil în sus ine-rea utilit ii personale a tipului s u de implicare etic . Or, el încearc s justi ce exact acest devotament pentru utilitate. Ni te „cercuri epistemice” sunt acceptabile, dar numai în cadrul unei teorii a ra ionalit ii, care corespunde pu in teoriei lui Singer144. În sens larg, o astfel de circularitate este autorizat în contextul formul rii i justi c rii unui sistem de credin e spe-ci c persoanei i situa iei. În orice caz, critica pe care Singer o aduce altor teorii nu este con-form acelui tip de ra ionalitate; el a rm c propria sa teorie este fundamentat pe credin a c furnizeaz o baz obiectiv pentru etic . O a rma ie de acest tip – care î i are originile într-o teorie ne-situat a ra ionalit ii – este subminat de asemenea circularit i. Pentru ca teoria lui Singer s dobândeasc justi carea meta-etic pe care o caut , el trebuie s se spri-jine pe o no iune a ra ionalit ii radical diferit de cea pe care o îmbr i eaz i neconform cu teoria sa etic .

Aceast problem se leag de alta mai central . Singer neag faptul c ar exista vreun sens suprem al universului i al existen ei omene ti145. Aceasta înseamn c dac implicarea sa etic este ra ional – mai degrab decât o „tres rire non-ra ional de (ne)credin ” – el trebuie s furnizeze motive pentru acest lucru. Pentru Singer, astfel de motive nu se g sesc în caracterul just implicit al unei implic ri etice, c ci aceasta ar însemna c se bazeaz pe un anumit în eles obiectiv sau pe o anumit ordine moral existente în univers. Existen a unei asemenea ordini obiective i-ar distruge teoria etic . Aceasta îl for eaz s caute în alt parte

136 Ibidem, pp. 10-12, 17-18, 22-54.137 Practical Ethics, pp. 327-334; How are We to Live?, vii, 129-170.138 How are We to Live?, vii.139 Ibidem, pp. 1-12.140 Ibidem, p. 20; cf. Ibidem, pp. 207, 216.141 Practical Ethics, pp. 331-335; Ibidem, pp. 216-218, 231.142 How are We to Live?, pp. 221-223.143 Ibidem, pp. 222-223.144 SINGER, Practical Ethics, p. 316, unde noteaz c dac justi carea meta-etic a eticii este moral (noi am ad uga, cvasi-moral ), atunci ea este circular într-un sens distrug tor.145 Ibidem, p. 331.

30

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

motivele pentru a etic. Dat ind în elegerea pe care o are despre lume i moral , mai poa-te c uta într-un singur loc: în interesele persoanelor. De aici, el ajunge înapoi în punctul de pornire, prin strecurarea unei implic ri în ascultarea preferin elor (fapt pe care el încearc s îl demonstreze) în premisele argument rii sale. Aceasta poate imposibil de evitat la acest nivel al discursului meta-etic; dac a a stau lucrurile, atunci se demonstreaz ceea ce am a rmat anterior, c aceast direc ie de argumentare corespunde destul de pu in cu structura i con inutul teoriei sale. Faptul sugereaz c teoria sa etic , ca toate celelalte, este o formu-

lare a unei „concep ii de via ” speci ce sau a unui sistem de credin e i comportamente; de asemenea, teoria sa – la fel ca i celelalte, inclusiv pe care le respinge ca ind circulare – î i g sesc o minim justi care doar în acel context146.

În schimb, r mâne s ne confrunt m cu întrebarea a at la un nivel mai ridicat „De ce s ne preocup m de preferin e?”. Dac etica are drept obiect preferin ele, iar justi carea punctului de vedere etic se fundamenteaz pe acele preferin e (împlinirea personal , u ura-rea suferin elor), întrebarea r mâne „De ce s ne facem griji pentru a a ceva?”. Dac vie ile noastre, ale celorlal i, i însu i universul nu posed un în eles suprem, de ce mai conteaz c nu suntem împlini i în totalitate? De ce mai conteaz faptul c societ ile umane progresea-z ? i cum putem stabili c este vorba efectiv despre un progres?147 De ce mai conteaz c animalele sufer , c planeta ca sistem biologic se distruge (cel pu in în forma ei actual )? De ce conteaz aceste lucruri? Cum poate Singer s sus in c e „mai bine” s tr ie ti în acest fel decât în alt fel? Cred c ajungem din nou la chestiunea intui iilor etice fundamentale ale lui Singer. Multe dintre ele sunt solide, unele nu sunt. Nici una dintre ele nu are o justi care real în contextul teoriei sale sau în sistemul de credin e adiacent. Paradoxal, multe (dar nu toate) din aceste intui ii pot justi cate în contextul sistemelor de credin e (cum sunt cele cre tine), care a rm natura obiectiv a moralei. Dar acestea nu l-ar consola pe Singer.

Ajungem astfel la cel din urm aspect reduc ionist al teoriei etice a lui Singer. Respin-gerea clar , din partea sa, a oric rui sens suprem în vie ile noastre ne condamn la acest de-votament s r cit i inconsistent pentru ni te valori imanente nefundamentate, care ar trebui s confere în eles existen ei noastre. Aceste valori ne proiecteaz dincolo de noi, spre impli-carea în sarcini etice mai ample, a c ror succesiune, sus ine Singer, ne va permite s ducem o existen plin de sens. În afar de problema pe care am ridicat-o mai sus – i anume de ce ar trebui s ne preocupe aceste sarcini – ni se pare c aceast descriere a în elesului vie ii este complet reduc ionist . În loc s r spund la întrebarea de ce conteaz aceste sarcini, Singer încearc mai degrab s r spund la întrebarea „Cum putem face s ni se par c ele conteaz ?”. Astfel, în elesul, departe de a o categorie explicativ sau un mod de a ancora via a în realitatea de dincolo de ea, este redus la o stare psihologic , de a te sim i înc rcat cu în eles148. Bineîn eles, lui Singer nu îi mai r mâne altceva odat ce a respins orice în eles sau valoare obiectiv din univers. Dar cât de satisf c toare e aceast pozi ie? Este su cient s spunem: „Indiferent de realit ile din jur, eu m simt plin de în eles”? Dac a a stau lu-crurile, cum evit aceast situa ie relativismul meta-etic? Tendin a pe care o are pozi ia sa de a aluneca în relativism i chiar în subiectivism la acest punct este bine ilustrat în lucrarea sa149. Faptul apare cel mai evident, poate, în a rma ia nal a lucr rii „Practical Ethics”: „ace-146 Expunerea detaliat a acestui punct, ca i a chestiunii înrudite, referitoare la meta zica i la epistemologia pe care Singer î i cl de te demersul, dep e te scopul acestei lucr ri.147 Pentru a rma ii clare conform c rora exist lucruri corecte pe care trebuie s le face, i c am fost martorii unui progres etic real, vezi SINGER, How are We to Live?, pp. 222-225; pentru o critic a lor, vezi WIERZBICKA, p. 28.148 Pentru acestea, vezi SINGER, Practical Ethics, pp. 33-335; How are We to Live?, pp. 194-196, 221-222, 230-232; cf. criticii lui WIERZBICKA, pp. 29-30.149 Vezi SINGER, How are We to Live?, ix-x, pp. 163-164, cu referire la caracterul „în l tor” al ac iunii lipsite de egoism, în ciuda naturii controversate a eticii implicate; pp. 167-170; 173-175. Pentru ra ionalitatea modurilor de via non-etice, pp. 218; pp. 219-222, cu referire la motiva ia subiectiv a celor care f ptuiesc etic.

31

Tabo

r, nr

. 8, a

ugus

t 201

5Th

eolo

gica

Peter Singer și morala tradiției

ia care sunt su cient de re exivi pentru a pune întrebarea despre care am discutat în acest capitol sunt cei mai susceptibili de a aprecia motivele care pot oferite pentru a adopta un punct de vedere etic”150. A rma ia sugereaz c doar adoptarea acelui punct de vedere poate justi ca adoptarea lui. O asemenea circularitate sugereaz c aceast direc ie de argumenta-re poate valid numai în contextul angajamentului personal pentru punctul de vedere etic în discu ie. Într-adev r, modul în care î i formuleaz ipoteza pare s îl plaseze pe Singer în relativismul meta-etic, c ci nu posed niciun argument care s dep easc contextul pentru a sus ine adoptarea punctului de vedere etic. Din nou se pune problema „obiectivit ii” teo-riei sale etice.

Aici putem observa o alt inconsecven în teoria lui Singer. Nu în elegem cum poate sus-ine relativismul meta-etic f r a aluneca în relativismul etic. C ci, dac ipotezele sale despre

în elesul meta-etic i despre justi carea angajamentului etic sunt relativiste, chiar non-ra io-nale, atunci acel relativism sau non-ra ionalitate d uneaz statutului non-relativist i ra ional al teoriei sale etice. În cele din urm , dac el nu poate oferi o justi care meta-etic mai bun , atunci ce ne-ar opri s adopt m o pozi ie radical diferit ? i cum ar putea s e arbitrate aces-te angajamente într-o manier non-subiectivist ? Singer, care este dedicat dezvolt rii ideilor etice în domeniul discursului public, r mâne f r nicio sugestie despre cum ar putea deveni posibil acest discurs151. În toate aceste aspecte esen iale, a adar, utilitarismul preferin al lui Singer este inadecvat i nesatisf c tor, nereu ind s submineze teoriile morale tradi ionale. Astfel, exponen ii moralei tradi ionale sunt îndrept i i s resping utilitarismul preferin .

5. Concluzie

A adar, cum se leag aceste probleme ale utilitarismului preferin de pozi ia lui Singer privind infanticidul? Puterea de convingere a concep iei lui Singer despre infanticid depinde de puterea de convingere a utilitarismului preferin , c ci, dup cum am v zut, ecare din argumentele sale împotriva caracterului gre it al uciderii unui copil depinde de pozi ia sa în cadrul utilitarismului preferin . De vreme ce aceasta din urm nu este solid , la fel sunt i argumentele sale. El e ueaz în combaterea opiniilor alternative, mai ales a celor care spriji-n existen a unei ordini morale obiective c reia trebuie s ne conform m. Acesta e un defect major, însemnând c un argument crucial în favoarea teoriei sale nu este solid.

În continuare, nici teoria, nici justi carea acesteia nu sunt solide. Prin urmare, aceasta înseamn c opiniile sale despre infanticid sunt nejusti cate; el a exclus din discu ie cu pre-c dere orice referin la valoarea intrinsec a copiilor sau la calit ile morale intrinseci ale actului de infanticid. Nu mai r mân decât argumentele extrase din utilitarismul preferin în favoarea infanticidului; dac teoria în sine este nejusti cat , atunci la fel sunt i argumentele care deriv din ea. A adar, suntem îndrept i i s respingem utilitarismul preferin al lui Singer i sus inerea sa fa de practica infanticidului ca ind atât nejusti cate, cât i falite din punct vedere moral i s continu m s accept m teoriile morale tradi ionale i refuzul acestei practici pe care ele îl sus in.

S ne întoarcem, pentru o clip , la cazul de la care am pornit. Copiii ca John Pearson nu ar trebui „l sa i s moar ” i nici nu ar trebui uci i. În acest caz i în altele asem n toare, intui iile noastre morale normale i sentimentele de oroare pe care le genereaz sunt justi- cate. Faptul c nu este dorit i c exist pu ine anse pentru adop ia copilului nu justi c

moartea lui. Astfel de motive nu combat p rerea „tradi ional ” conform c reia o in uma-n are o asemenea valoare, încât atât uciderea ei, cât i l sarea ei s moar sunt percepute 150 SINGER, Practical Ethics, p. 33.151 M. SMITH, „Back to Basis: A Review of How are We to Live?”, Eureka Street, 4/5 (iunie-iulie 1995), pp. 43-45.

32

Theo

logi

caTa

bor,

nr. 8

, aug

ust 2

015

Teofan Mada

ca acte inerent rele. Natura înfrico toare i contra-intuitiv a p rerilor lui Singer despre infanticid i conformitatea lor cu teoria sa global demonstreaz nu c „etica tradi ional ” i intui iile ei ar trebui abandonate, ci c utilitarismul preferin ar trebui respins. Aceia care sus in morala tradi ional i, prin urmare, se opun vehement practicii infanticidului, î i pot men ine pozi ia, tiind c cel pu in argumentele lui Peter Singer nu constituie baze pentru respingerea acestei pozi ii.

Abstract

TEOFAN MADA, Peter Singer and moral traditionPeter Singer is a philosopher and an ethicist whose works are widely published, being no less con-troversial. His ideas of animal liberation and biomedical ethics occupy an outstanding position both in philosophical literature and in the media. His views on infanticide do not enjoy in the media a notoriety comparable, for example, to that of his position on the issue of voluntary euthanasia, but constitutes a serious challenge posed to “traditional” morals. His belief that babies with handicaps have no right to life and, in certain circumstances, may be painlessly killed, are in opposition to tra-ditional moral principles regarding children, considered powerless beings who need to be protected and treated with respect, whether disabled or not. This study raises Peter Singer’s ethical theory, with the analysis of his views on infanticide.

KEYWORDS: Peter Singer, ethics, infanticide, utilitarianism, Christian morality