179

STUDIUL CREŞTERII ARBORILOR ŞIARBORETELOR ÎN SISTEMUL DE SUPRAVEGHEREINTENSIVĂ A ECOSISTEMELOR FORESTIERE

(MONITORING FORESTIER - NIVEL II)

OVIDIU BADEA, MIHAI TĂNASE

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti, Romania

Anale ICAS, 47

RezumatAnaliza, evaluarea şi supravegherea tuturor componentelor de mediu forestier,

permit stabilirea influenţei lor asupra creşterii, ca indicator sintetic de caracterizare a sta-bilităţii, funcţionalităţii şi productivităţii pădurii. Astfel, studiile auxologice se înscriuprintre obiectivele principale ale supravegherii forestiere, elaborarea, adoptarea şifuncţionarea unui subsistem de monitoring auxologic având un rol primordial în definireastrategiei de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de monitoring forestier pe plannaţional şi european.

Cercetări complexe în principalele ecosisteme forestiere realizate în concor-danţă cu obiectivele ICP-Forests şi ale Schemei UE au fost începute de către N.Pătrăşcoiu şi Ov. Badea în anul 1989 şi dezvoltate în anii 1991 şi 1992. Primele rezultate(Badea şi Pătrăşcoiu, 1993) au evidenţiat efectul cumulat al poluării atmosferice cu al unorfactori biotici şi abiotici asupra mersului normal al creşterilor. Aceste cercetări continuă,alături de studii bazate pe informaţii referitoare la: starea de sănătate a vegetaţiei forestiere,creşteri, starea solurilor forestiere, conţinutul chimic al frunzelor şi acelor, depunerileatmosferice uscate şi umede. Luând spre exemplificare câteva arborete reprezentative pen-tru reţeaua de supraveghere intensivă şi stabilind valorile creşterilor medii anuale îndiametru şi în suprafaţă de bază pe clase de defoliere separat, pentru aceleaşi colectivităţide arbori stratificate în funcţie de defolierea coroanelor înregistrată la începutul perioadei(anul 1991) la mijlocul (1996) şi respectiv la sfârşitul acesteia (2002), se constată că odatăcu creşterea intensităţii de vătămare, valorile creşterii în diametru şi în suprafaţă de bazăscad. De asemenea valorile procentuale ale pierderilor de crestere radială, ale pierderilorde crestere în suprafată de bază si ale pierderilor de creştere în volum, variază între 6 -31%, 15 - 42% şi respectiv 15 - 44%. Aceste valori se diferenţiază între ele atât în raportcu specia, condiţiile staţionale cât şi cu intensitatea vătămării arborilor. Astfel, în cazulcând arborii încadraţi în grupele de clase de defoliere 2 - 3, înregistrează valori ale pro-centului de defoliere a coroanelor situate către limita superioară a intervalului de definiţie(99%), procentele pierderilor de creştere sunt mai mari.

Rezultatele obţinute prin cercetările efectuate oferă informaţii utile pentru:- perfecţionarea metodologiei de lucru, privind monitoringul auxologic;

STUDY ON TREES AND STANDS GROWTHIN INTENSIVE MONITORING SYSTEM OF FOREST ECOSYSTEMS

( FOREST MONITORING LEVEL II)

180

Anale ICAS, 47

AbstractThe analysis, assessment and surveillance (monitoring) of all the elements of the

forestry environment allow establishing of the growth, as a comprehensive indicator forcharacterisation of stability, functionality and productivity of the forest. Thus, forestgrowth's studies are among the main objectives of forest monitoring, the elaboration, imple-mentation and functioning of a surveillance subsystem, having a leading part for definingof a development strategy and the improvement of the forest monitoring system on anational and European level.

Complex researches in the main forest ecosystems elaborated in harmony withthe objectives of ICP-Forests and the EU Scheme were started by N. Patrascoiu and Ov.Badea in the year 1989 and developed in the follow up 1991 and 1992. The first results(Badea and Patrascoiu, 1993) emphasized the cumulated outcome of air pollution with bothbiotic and non-biotic factors upon the natural growth's trend. These researches carry on,next to studies based on information concerning: the forest vegetation's health, growth andthe forest soils status, chemical content for leafs and needle leafs, dry and wet air deposits.Taking toward illustrating several representative stands for the intensive monitoring net-work and establishing the average values separately for the annual diameter., growth andbasal area increment on defoliation classes, for the same stratified based on crowns defo-liations stands, recorded to the period's beginning (the year 1991), to the middle (1996)and respectively to the period's end (2002), we find out that next to the growing ofinjury's intensity, the values for the diameter increment and stand basal area increment aredropping.

Likewise, the losses of radial increment, basal area increment and volume incre-ment percentage values, fluctuate between 6 to 31%, 15 to 42% and respectively 15 to 44%.These values differentiate between them as much depending on species, the environmentalconditions and as well on the intensity of the trees' injury. Thus, when the trees situated inthe defoliation group classes 2 and 3 register values of the defoliation percentage situatedto the upper limit of the limits definition (99%), the loss on increment percentage is increas-ing.

Results achieved through the research activity provide useful informationregarding:

- Improvement of the work methodologies, related to forest growth monitoring- The assimilation of data concerning intensive observation of the forest ecosys-

tems' status (the trees' health state, the forest soils state, the chemical composition of theleafs/needles leafs, the quality air deposits etc.);

- Analysis for the trees and stands migration process between different defolia-tion classes (dynamics of the forest health status);

- Mensuration of the growth losses for trees and stands, due to the injury process;- Fulfilment of our country's commitment, to provide compatible information to

the international organisations (UE Scheme and ICP-Forests)Keywords: increment, trees, stands, intensive observation, forest ecosystems.

- integrarea datelor privind supravegherea intensivă a stării ecosistemelorforestiere (starea de sănătate a arborilor, starea solurilor forestiere, compoziţia chimicăa acelor/frunzelor, calitatea depunerilor atmosferice etc);

- analiza procesului de migrare a arborilor în diferite clase de defoliere(dinamica stăriii de sănătate a pădurilor);

- stabilirea pierderilor de creştere a arborilor şi arboretelor, datorate procesu-lui de vătămare a acestora;

- achitarea obligaţiilor ce revin ţării noastre, de a furniza date comparabileorganismelor internaţionale (Schema UE şi ICP-Forests).

Cuvinte cheie: creştere, arborete, arbori, supraveghere intensivă, ecosistemeforestiere

181

1. INTRODUCERE

Activitatea de evaluare şi supraveghere a stării de sănătate a pădurilordesfăşurată la nivel global regional şi local s-a dezvoltat continuu, culminând înperioada actuală cu efectuarea unor ample cercetări ştiinţifice cu caracter interdiscipli-nar de evaluare şi cuantificare a efectului principalilor factori ce acţionează asuprastării ecosistemelor forestiere. Rezultatele acestor cercetări stau la baza elaborării unorprograme unitare (la scară continentală) şi speciale (la nivel naţional) pentru redresarea,menţinerea şi îmbunătăţirea stării arborilor, arboretelor şi al pădurii în ansamblu.

În acest context, ţara noastră în calitate de membru (Strasbourg, 1990) alProgramului de Cooperare Internaţională pentru protecţia pădurilor din Europa (ICPForests), prin Institutul de Cercetări şi Amenajări silvice, desfăşoară o amplă activitatede supraveghere intensivă a stării ecosistemelor forestiere (nivel II), oferind astfel,informaţii ştiinţifice privind: starea de sănătate a arborilor, dinamica creşterii, stareasolurilor forestiere, starea chimică a frunzişului arborilor, starea principalilor parametriclimatici, natura şi intensitatea depunerilor (uscate şi umede) etc.

Analiza, evaluarea şi supravegherea tuturor acestor componente de mediuforestier, permit stabilirea influenţei lor asupra creşterii, ca indicator sintetic de carac-terizare a stabilităţii, functionalităţii şi productivităţii pădurii. Astfel, studiile auxolo-gice se înscriu printre obiectivele principale ale supravegherii forestiere, elaborarea,adoptarea şi funcţionarea unui subsistem de monitoring auxologic având un rol primor-dial în definirea strategiei de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de monitoringforestier pe plan naţional şi european.

2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul cercetărilor este de a menţine funcţionarea sistemului de supraveghereintensivă a ecosistemelor forestiere cu toate subsistemele lui, inclusiv cel de monito-ring forestier auxologic, unul dintre cele mai importante componente ale nivelului II desupraveghere, creşterea fiind indicatorul sintetic al acţiunii negative a diferiţilor factoriasupra stării de sănătate a pădurilor. Totodată, cercetările întreprinse au rolul de a dez-volta şi perfecţiona din punct de vedere metodologic aspectele privind studiul creşterii,iar rezultatele obţinute răspund obligaţiilor ce-i revin ţării noastre, de a se alinia tuturorţărilor membre ale Programului de Cooperare Internaţională privind analiza, evaluareaşi supravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP - Forests) al ComisieiEconomice pentru Europa a Naţiunilor Unite (UNECE) şi ale Schemei UniuniiEuropene privind protecţia pădurilor împotriva poluării atmosferice (Schema UE).

Obiectivul principal al lucrării este funcţionarea în continuare a sistemului desupraveghere forestieră intensivă (nivelul II) existent în ţara noastră, în concordanţăcu obiectivele Programului de Cooperare Internaţională, privind analiza, evaluarea şisupravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP-Forests) al NaţiunilorUnite şi Schemei Uniunii Europene privind protecţia pădurilor din Europa împotriva

Badea, Tănase

182

poluării atmosferice, organisme internaţionale la care ţara noastră a aderat cu ocaziaConferinţelor Ministeriale de la Strasbourg şi Helsinki.

Prin funcţionarea acestui sistem de supraveghere forestieră intensivă, se asi-gură totodată perfecţionarea din punct de vedere metodologic şi dezvoltarea moni-toringului forestier auxologic (al creşterii arborilor şi arboretelor). Astfel, princercetările întreprinse în cadrul lucrării s-a urmărit atingerea următoarelor obiectivespecifice:

- reinventarierea arborilor din cuprinsul suprafeţelor de supraveghere intensivă;- studiul creşterii arborilor în raport cu starea de sănătate a acestora; - determinarea pierderilor de creştere datorate procesului de vătămare a arborilor

şi arboretelor;- transmiterea de informaţii privind studiul creşterii la arbori către ICP-Forests şi

Schema UE organisme internaţionale coordonatoare a acestei activităţi la nivel euro-pean.

Stadiul actual al cunoştinţelor pe plan internaţional

În urma intensificării procesului de vătămare a pădurilor în ţările CentralEuropene şi apoi în numeroase ţări din alte părţi ale Europei, Corpul Executiv alUN/ECE, în baza Convenţiei privind Poluarea Atmosferică Transfrontieră la MareDistanţă (CLRTAP), a instituit în iulie 1985 Programul de Cooperare Internaţionalăprivind Evaluarea şi Supravegherea Efectelor Poluării Aerului asupra Pădurilor (ICP-Forests). În anul 1986 prin Regulamentul (EEC) nr. 3528/86 al Consiliului UniuniiEuropene, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Schema privind ProtecţiaPădurilor împotriva Poluării Atmosferice. Sub auspicile CLRTAP şi aleRegulamentului (EEC) nr. 3528/86 al Consiliului Uniunii Europene, a fost proiectată oreţea siste-matică transnaţională cu o densitate de un sondaj la 25600 ha (16 x 16 km)prin care începând cu anul 1987 se fac evaluări anuale a stării de sănătate a pădurilorla scară mare cu o intensitate redusă de supraveghere la nivel de suprafaţă de probăpermanentă (SPP) (Nivelul I). Rolul principal al acestei supravegheri la scară mare estede a cunoaşte dinamica şi distribuţia spaţială a pădurilor vătămate din Europa, de arealiza o bază de date privind starea coroanelor arborilor, informaţii privind stareasolurilor şi conţinutul în substanţe nutritive a acestora. Această reţea a fost extinsăgradual nu numai datorită creşterii numărului de state membre ale Uniunii Europene(UE) ci şi datorită participării ţărilor nemembre, ţări în care existau reţele naţionale desuprave-ghere forestieră coordonate de către ICP-Forests şi care s-au racordat lareţeaua transnaţională în anul 1991 în urma Conferinţei Ministeriale privind ProtecţiaPădurilor din Europa de la Strasbourg din decembrie 1990.

în prezent această reţea cuprinde aproximativ 5000 suprafeţe de probă perma-nente (SPP) în care sunt evaluaţi peste 100000 de arbori, acoperind aproximativ 200milioane hectare din pădurile Europei. Extinderea schemei adoptate în anul 1986 decătre statele membre ale Uniunii Europene a fost susţinută de Rezoluţiile nr. 1 şi 3 aleConferinţelor Ministeriale de la Strasbourg şi Helsinki, prin care în anul 1994 s-a sta-

Anale ICAS, 47

183

bilit dezvoltarea unui program de supraveghere intensivă (Nivelul II) a factorilor ceafectează starea ecosistemelor forestiere inclusiv poluarea atmosferică (UN/ECE, ICP-Forests, 1997). Această reţea a fost dezvoltată pentru o mai bună înţelegere a inter-relaţiilor între poluarea atmosferică şi impactul acesteia asupra stării de sănătate apădurilor.

Prin această reţea nesistematică se înregistrează date precise privind extin-derea şi dezvoltarea numărului de poluanţi în corelaţie cu principalii parametri de ca-racterizare ai ecosistemelor forestiere (starea de sănătate a arborilor, starea solurilorforestiere, compoziţia chimică a frunzelor sau acelor, creşterea arborilor, parametri cli-matici) pe o perioadă de cel puţin 15 - 20 ani (F. Leourgeois, 1997; Q. Ponette, E.Ulrich, et. all., 1997; R. Ponce, E. Ulrich, F. Garnier, 1998).

Aşadar, în prezent la nivel european supravegherea stării de sănătate a pădurilorse realizează la două niveluri:

� Nivelul I - constituit din reţeaua transnaţională (16 x 16 km) şi reţelele naţionale din 35 de ţări europene;

� Nivelul II - constituit din reţeaua de supraveghere intensivă.

Aceste niveluri de supraveghere a stării pădurilor din Europa sunt coordonateîn strânsă cooperare de către UN/ECE prin ICP-Forests şi de către UE prin SchemaUniunii Europene de Protecţie a Pădurilor împotriva Poluării Atmosferice .

Stadiul actual al cunoştinţelor în ţara noastră

În ceea ce priveşte supravegherea intensivă a ecosistemelor forestiere, în ţaranoastră au fost intreprinse o serie de cercetări şi studii încă de la apariţia primelorsimptome de declin a pădurilor. Intensitatea acestui fenomen a fost cercetată prin inves-tigaţii speciale a impactului poluării atmosferice asupra pădurilor (M Ianculescu et all.,1977, 1990; G. Smejkal, 1987). În perioada 1979 - 1990, A Alexe et all. au efectuatcercetări privind cauzele uscării stejarilor şi au elaborat măsuri de restabilire a echili-brului ecologic în păduri de cvercinee. De asemenea pot fi amintite cercetări asuprafenomenului de uscare a bradului (I. Barbu, 1985; C. Bândiu, 1986; N. Geambaşu, I.Barbu, 1987).

Cercetări complexe în principalele ecosisteme forestiere realizate în concor-danţă cu obiectivele ICP-Forests şi ale Schemei UE au fost începute de către N.Pătrăşcoiu şi Ov. Badea în anul 1989 şi dezvoltate în 1991 şi 1992. Primele rezultate(Badea şi Pătrăşcoiu, 1993) au evidenţiat efectul cumulat al poluării atmosferice cu alunor factori biotici şi abiotici asupra mersului normal al creşterilor. Aceste cercetăricontinuă, alături de care au fost întreprinse studii bazate pe informaţii referitoare la:starea de sănătate a vegetaţiei forestiere, creşteri, starea solurilor forestiere, conţinutulchimic al frunzelor şi acelor, depunerile atmosferice uscate şi umede.

Aşadar în România, ca în majoritatea ţărilor europene şi în concordanţă cuobiectivele ICP-Forests al UN/ECE şi ale Schemei UE, sistemul de supraveghere

Badea, Tănase

184

forestieră se desfăşoară atât la Nivelul I (reţeaua naţională şi transnaţională) cât şi laNivelul II (reţeaua de supraveghere intensivă).

3. METODA DE CERCETARE

Lucrările efectuate au avut un pronunţat caracter de birou şi experimental.Lucrările de birou au constat în documentare ştiinţifică din literatura de spe-

cialitate din ţară şi din străinătate, elaborarea "Metodologiei de monitorizare a vege-taţiei forestiere" şi a "Planului Naţional de acţiune privind monitorizarea vegetaţieiforestiere" conform O.U.G. nr.38/2002, elaborarea metodelor şi modelelor de deter-minare a creşterilor, analiza şi interpretarea rezultatelor şi elaborarea raportului ştiinţif-ic final.

Lucrările de teren s-au desfăşurat în reţeaua de suprafeţe de supraveghereintensivă (SSI), amplasată în imediata apropiere a unor staţii ale Institutului Naţionalde Meteorologie şi Hidrologie (INMH), în ecosisteme forestiere reprezentative pentrufondul forestier naţional.

Această reţea este destinată nivelului II de supraveghere forestieră (intensivă)şi a fost alcătuită din 13 SSI-uri amplasate în perioada 1989-1992 (Tabelul 1), cu ocaziainiţierii unor cercetări complexe cu caracter polidisciplinar privind evoluţia princi-palelor ecosisteme forestiere întâlnite în ţara noastră (Badea, Pătrăşcoiu 1993).Suprafaţa de supraveghere intensivă Giurgiu-plop a fost exclusă în anul 1999deoarece arboretul a fost exploatat. La alegerea şi localizarea acestor suprafeţe desupraveghere intensivă s-a ţinut cont şi de acţiunea poluării atmosferice, în vedereasurprinderii efectului acesteia alături de cel al stressurilor climatice şi a altor factoribiotici şi abiotici asupra stării pădurilor.

Fiecare suprafaţă de supraveghere intensivă (SSI) este alcătuită din suprafeţede probă permanente (SPP), dispuse în cruce pe direcţia punctelor cardinale (N, E, S,V) şi în centru la o distanţă de 30 m faţă de acesta. Cu excepţia SSI Giurgiu-cer carealcatuită din numai 3 SPP-uri (Nord, Centru, Sud), celelalte suprafeţe de supraveghereintensivă din cadrul reţelei de studiu (tabelul 1), cuprind câte 5 suprafeţe de probă per-manente.

Forma acestor SPP-uri este circulară iar mărimea lor este de 500 m2 (excepţiefacând SSI Fundata - fag, unde 4 SPP-uri au mărimea de 200 m2, datorită desimii maria arboretului). Toate aceste SPP-uri aferente unei SSI au fost amplasate în aceleaşicondiţii de arboret, suprafaţa de investigare fiind de peste 0,7 ha (fig. 1), suficient demare pentru atingerea obiectivelor cercetării. În cadrul fiecărei suprafeţe de probă per-manente au fost inventariaţi toţi arborii.

Prima inventariere a fost efectuată în anul 1991, a doua, în anul 1996, iar ceade-a treia inventariere, în anul 2002. Cu ocazia inventarierii efectuată în anul 1996 aufost prelevate ş i probe de creştere cu burghiul de la un lot de arbori, reprezentativ

Anale ICAS, 47

185

pentru specia principală şi situat în afara SPP-urilor, dar în spaţiul dintre acestea, înaşa numita "zona tampon" a suprafeţei de supraveghere intensivă.

Inventarierile succesive ale arborilor au constat în măsurarea diametrului debază (d1,30) al tuturor arborilor din cadrul suprafeţelor de probă permanente, în amonte

în cazul terenurilor înclinate şi în acelaşi punct marcat cu vopsea la înălţimea pieptu-lui, măsurarea înălţimilor unei colectivităţi de arbori (din specia principală) din cate-goria diametrului central (la prima inventariere) şi pe categorii de diametre, la ultimeleinventarieri (1996 şi 2002), incluzând colectivitatea aleasă la prima inventariere, sta-bilirea de fiecare dată a clasei de calitate, a clasei poziţionale, măsurarea lungimii şilăţimii coroanei (cu ocazia celei de a doua inventarieri şi numai la arborii cărora li s-a măsurat înălţimea).

Prelevarea de probe de creştere radială s-a realizat în anul 1996 prin selectareaunui lot de arbori din fiecare categorie de diametre, (1-2 arbori) situaţi în zona tampona fiecărei suprafeţe de supraveghere intensivă, schimbând succesiv direcţia cardinală(N, E, S, V), pentru eliminarea influenţei acesteia asupra creşterii radiale. Aceşti arboriau fost aleşi din specia principală, din clase de defoliere diferite şi pentru fiecare s-a

Badea, Tănase

Fig. 1 Schema de amplasare a sondajului pentru supravegherea intensive a ecosistemelor forestiere

Scheme on placing of sample plot for intensive monitoring of forest ecosystem

SPP2 R=12.62 m O2 S=500 m2

SPP5 R=12.62 m O5 S=500 m2

SPP3 R=12.62 m O3 S=500 m2

SPP4 R=12.62 m O4 S=500 m2

SPP1 R=12.62 m O1 S=500 m2

N

E V

S

30 m

30 m

85.24 m

85.24 m

Zona tampon

186

Anale ICAS, 47T

abel

ul 1

: Car

acte

rist

ici g

ener

ale

ale

supr

afet

elor

de

supr

aveg

here

inte

nsivă

(SSI

) G

ener

al c

hara

cter

istic

s of

inte

nsin

g m

onito

ring

sam

ple

plot

s

Coo

rdon

ate

geog

rafi

ce

Den

umir

ea

SSI

Dir

ecţi

a si

lvică

Oco

lul

silv

ic

U.P .

u.a.

Lat

itud

ine

Lon

gitu

dine

Alt

itud

ine

(m)

Tip

st

aţiu

ne

Tip

pă

dure

E

xpo

ziţi

e St

ruc-

tura

ar

bore

t

Con

-si

s-te

nţa

Vâr

sta

CL

P

Giu

rgiu

-plo

p G

iurg

iu

Giu

rgiu

II

56

+

4354

03

+26

0006

12

96

13

9611

pl

ană

1 0,

7 22

II

G

iurg

iu-c

er

Giu

rgiu

G

iurg

iu

IV

117A

+

4404

32

+26

0346

90

93

20

7131

pl

ană

1 0,

7 41

II

I V

idel

e-ce

r A

lexa

ndr

ia

Slă

veţt

i V

39

5A

+44

1833

+

2536

53

100

8312

73

22

plană

1 0,

8 46

II

I

Vid

ele-

gârn

iţă

Ale

xan

dria

S

lăveţt

i V

39

4A

+44

1827

+

2536

47

100

8312

73

22

plană

1 0,

6 46

II

I

Ste

făne

sţti-

stej

ar

ICA

S

Ste

făneţt

i I

9B

+44

3034

+

2610

38

86

8430

62

22

plană

2 0,

8 51

II

I

Plo

ieşt

i-st

ejar

P

loieşt

i P

loieşt

i V

I 48

A

+44

5435

+

2606

08

150

8513

62

23

plană

1 0,

8 35

II

I C

âmpi

na-

goru

n P

loieşt

i C

âmpi

na

I 28

E

+45

0640

+

2542

37

520

5142

51

21

N

1 0,

8 52

IV

Sin

aia-

fag

Plo

ieşt

i S

inai

a X

59

+

4520

26

+25

3313

82

0 44

20

4131

V

4

0,8

130

III

Pre

deal

-mol

id

Braşo

v B

raşi

ov

X

61C

+

4530

25

+25

3521

11

85

3322

12

31

E

1 0,

7 85

II

R

arău

-mol

id

Suc

eav

a P

ojor

âta

I 94

N

+47

2654

+

2533

51

1400

23

22

1114

N

2

0,8

57

III

Fund

ata-

fag

Piteşt

i R

ucăr

V

I 12

4C

+45

2559

+

2516

11

1300

33

22

4141

S

1

0,9

40

III

Stâ

na d

e V

.-m

olid

O

rade

a R

emeţ

i V

14

A

+46

4135

+

2237

12

1150

33

33

1111

S

3

0,6

138

III

Mihăeţt

i-go

run

ICA

S

Mihăeţt

i I

175B

+

4501

47

+24

5933

50

0 51

32

5131

S

V

1 0,

9 52

II

I

- T

ipul

de

stat

iune

si t

ipul

de

pădu

re s

e pr

ezin

tă în

cod

uri c

onfo

rm d

escr

ieri

i par

cela

re d

in a

men

ajam

ent

- St

ruct

ura

se p

rezi

ntă

în c

odur

i după

cum

urm

ează

: 1 -

ech

ienă

; 2 -

rel

ativ

ech

ienă

; 3 -

rel

ativ

plu

rienă;

4 -

plu

rien

a

187

măsurat diametrul, înălţimea, lungimea şi lăţimea coroanei.Măsurarea diametrelor s-a efectuat, de fiecare dată, cu panglică gradatăm în

mm, măsurarea înălţimilor, cu dendrometrul românesc (la prima inventariere) şi cudendrometrul cu laser - LEDHA GEO (la ultimele două inventarieri).

4. REZULTATE ŞI DISCUŢII

4.1. Determinarea creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază

Prin parcurgerea anuală, în aceeaşi perioadă a sezonului de vegetaţie a acestorsuprafeţe de supraveghere intensivă în vederea evaluării stării de sănătate a arborilor,s-a procedat simultan atât la înregistrarea arborilor dispăruţi faţă de anul precedent câtşi la măsurarea diametrelor celor uscaţi (morţi) în anul curent. În acest mod, pentrufiecare SSI luată în studiu, s-a realizat cu o oarecare uşurinţă o stratificare a arborilorpe populaţii distincte (N, N1, N2) în vederea determinării creşterilor. Potrivit pro-cedeului inventarierilor succesive, creşterile medii anuale în diametru şi în suprafaţă debază au fost determinate pentru specia principală din cadrul fiecărui SSI folosind urmă-toarele relaţii:

Badea, Tănase

( )

( )

( ) ( )[ ]211

2222

22

11

211

/16/14/

/1

6/1

)(/1)(6/1

nnNddkdD

CRG

Nddk

CRD

NdD

CRD

nnNddkdD

CRD

eE

eE

eE

++

−+−=

−=

−=

++

−+−=

∑ ∑ ∑∑

∑ ∑ ∑

∑∑

∑ ∑ ∑ ∑∑

π

( )[ ]

( )[ ]

CRGD d

N

CRGk d d

NE e

1

2 2

1

2

2 2

2

4 1 5

4 1

=−

=−

∑∑

∑∑∑

π

π

/ /

/ /

188

unde:

Anale ICAS, 47

CRD reprezintă creţ terea medie anuală în diametru [mm]; CRD1 - creţ terea medie anuală în diametru a arborilor prezenţi şi viabili (DEF ≠ 100%) în decursul

perioadei [mm]; CRD2 - creţ terea medie anuală în diametru a arborilor uscaţi (DEF = 100%) şi /sau extraşi

(DEF ≠ 100%) în timpul perioadei [mm]; CRG - creţ terea medie anuală în suprafaţa de bază

[mm2]; CRG1 - creţ terea medie anuală în suprafaţa de bază

a arborilor prezenţi şi viabili în decursul perioadei [mm2];

CRG2 - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază a arborilor uscaţi şi/sau extraşi în timpul perioadei [mm2];

d - diametrul arborilor la începutul perioadei (1996) prezenţi şi viabili până la sfârţ itul acesteia (mm);

dE - diametrul arborilor în momentul uscării şi/sau extragerii în anul k al perioadei (mm); de - diametrul arborilor la începutul perioadei

(1996) (mm); N - numărul total al arborilor la începutul

perioadei (1996); N1 - numărul arborilor prezenţi şi viabili până la

sfârşitul perioadei; n1 - numărul arborilor uscaţi şi/sau extraşi în prima jumătate a perioadei (1996 – 1999); n2 - numărul arborilor uscaţi şi/sau extraşi în a

doua jumătate a perioadei (2000 – 2002); N2 = n1 + n2 k = 3 – pentru arborii uscaţi şi/sau extraşi în prima

jumătate a perioadei; k = 5 – pentru arborii uscaţi şi/sau extraşi în a doua

jumătate a perioadei; DEF - procentul de defoliere a coroanei arborilor

(%).

189

Rezultate asemănătoare s-au obţinut luând în considerare o perioadă mailungă de studiu (1991-2002) sau perioada imediat anterioară (1991-1996) celei studi-ate (1996-2002). Metodele de determinare s-au adaptat corespunzător mărimiiperioadelor luate în considerare (11 respectiv 5 ani), iar rezultatele astfel obţinute seprezintă în Tabelul 2

Analizând valorile creşterii medii anuale în diametru (CRD) şi în suprafaţa de bază(CRG), stabilite în perioadele mai sus menţionate (Tabelul 2), se constată că acesteasunt mai reduse pentru perioada 1996-2002 decât cele înregistrate în perioada 1991-1996 şi evident, decât cele corespunzătoare întregii perioade de supraveghere 1991-2002. Acestea se deosebesc între ele atât de la o suprafaţă de supraveghere la alta câtşi în ceea ce priveşte populaţiile de arbori constituite în cadrul acestora (Badea, 1999).S-a constatat astfel, că prin luarea în considerare a tuturor arborilor din specia princi-pală, inventariaţi la începutul perioadei (1991), valorile creşterilor sunt sensibil maimici decât cele ale arborilor prezenţi şi viabili (N1) în decursul perioadei. De aseme-nea, valorile medii anuale ale creşterilor determinate pentru uscaţi şi/sau extraşi suntmult mai mici decât cele înregistrate de cei prezenţi şi viabili, şi de întreaga populaţiede arbori (N), dată fiind starea de sănătate, redusă a acestora (N2). Valorile mediianuale ale creşterilor în diametru şi în suprafaţa de bază, stabilite pentru perioada1991-2002, corespunzătoare populaţiei de arbori prezenţi şi viabili pe tot parcursulperioadei sunt medii ale valorilor înregistrate în perioadele componente (1991-1996,

Badea, Tănase

Tabelul 2: Valorile creşterii medii anuale în diametru (CRD) şi în suprafaţa de bază(CRG), determinate prin procedeul inventarierilor succesive (1991 - 1996, 1996 - 2002, 1991 - 2002 ) în cadrul suprafeţelor de supraveghere intensivăAnnual average values of diameter (CRD) and basal area increment (CRG) determined by succesive inventories increment procedure (1991-1996,1996-2002,1991-2002) within intensive monitoring sample plots

Nr. Denumirea Nr.arb. Creşterea medie anuală în diametru-

CRD(mm) Creşterea medie anuală în suprafaţă

de bază-CRG(mm2)

crt. SSI inv. 1991 - 1996

1996 - 2002

1991 - 2002

1991 - 1996

1996 - 2002

1991 - 2002

2 Giurgiu-Cer 103 1,78 1,38 1,56 580 483 527

3 Videle-Cer 119 2,66 2,41 2,53 839 828 833

4 Videle-Gârniţă 94 2,13 1,97 2,04 743 754 749

5 Stefanasti-Stejar 48 3,28 2,23 2,71 1494 1103 1280

6 Ploiesti-Stejar 88 3,39 2,64 2,98 1066 968 1013

7 Campina-Gorun 64 4,98 2,92 3,85 2311 1552 1897

8 Sinaia-Fag 64 2,43 3,17 2,83 1450 2250 1886

9 Predeal-Molid 70 2,83 2,32 2,55 2070 1777 1910

10 Rarau-Molid 121 2,62 1,94 2,25 1021 803 902

11 Fundata-Fag 231 2,05 2,11 2,08 496 627 568

12 Stana de V.-Molid 63 6,43 5,18 5,75 2455 2294 2367

13 Mihaiesti-Gorun 156 2,54 2,39 2,46 853 881 868

190

1996-2002). Aceste medii, stabilite pentru o perioadă mai lungă, exprimă mult maifidel starea de vegetaţie a arboretelor în perioada analizată.

4.2. Determinarea creşterii medii anuale pe grupe de clase de defoliere

Stratificarea arborilor din specia principală, inventariaţi în cadrul suprafeţelorde supraveghere intensivă, după valorile procentului de defoliere a coroanei, faceposibilă determinarea creşterilor creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa debază, pe grupe de clase de defoliere (0-1 şi 2-3). Aceste creşteri s-au determinat pentrupo-pulaţiile de arbori prezenţi şi viabili (N1) pe întreg parcursul perioadelor 1996-2002, 1991-1996 şi 1991-2002. Stratificarea arborilor s-a realizat luând în considerareatât valorile procentului de defoliere a coroanelor acestora înregistrate în anii 1991,1996 şi 2002. Creşterile medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază, pe grupe declase de defoliere s-au determinat cu ajutorul următoarelor relaţii:

unde:

CRDz reprezintă creşterea medie anuală în diametru pe grupe de clase de defoliere (mm);

CRGz - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază pe grupe de clase dedefoliere (mm2);

CRDIz - creşterea medie anuală în diametru a fiecărui arbore situat într-o anumită grupă de clase de defoliere (mm);

CRGIz - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază a fiecărui arbore situat într-o anumită grupă de clase de defoliere (mm2);

Nz - numărul de arbori din specia principală situaţi într-o anumită grupă de clase de defoliere;

z - grupa de clase de defoliere (z = 1 pentru DEF = [0 - 25%] şi z = 2 pentru DEF > 25%).

Şi în acest caz, perioada luată în considerare poate fi începând cu anii 1991sau cu 1996, rezultatele fiind mai relevante dacă se ţine cont de faptul că variaţia stăriicoroanelor arborilor este mai bine surprinsă cu cât perioada este mai lungă.

Analizând valorile creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază pegrupe de clase de defoliere, se poate observa că acestea scad pe măsură ce intensitatea

Anale ICAS, 47

z

zz

z

zz

NCRGI

CRG

NCRDI

CRD

∑

∑

=

=

191

vătămării arborilor creşte. Astfel, arborii evaluaţi ca practic sănătoşi după procentul dedefoliere a coroanei (clasele 0 - 1) în anul 1991, înregistrează valori mai mari alecreşterilor în decursul perioadei 1991 - 1996 decât în perioada 1996-2002 şi evident,decât cei vătămaţi (clasele de defoliere 2 - 3), înregistraţi în cele două perioade.

Dacă stratificarea arborilor pe grupe de clase de defoliere se realizează înfuncţie de procentul de defoliere a coroanelor înregistrat în anii 1996, respectiv 2002,pentru aceleaşi populaţii de arbori (N1), inclusiv a celor morţi (clasa de defoliere 4)evaluaţi în aceşti ani, se constată că legitatea surprinsă mai înainte se confirmă(Tabelul 3).

Valorile diferite ale creşterilor în diametru şi în suprafaţă de bază în cele douăsituaţii pe SSI-uri şi pe grupe de clase de defoliere se datorează migrării arborilor îndiferite clase de defoliere în decursul perioadei, ponderea creşterilor individuale alearborilor în cadrul straturilor (clasele 0 - 1 şi 2 - 4), modificându-se.

Luând spre exemplificare câteva arborete reprezentative pentru reţeaua desupraveghere intensivă şi stabilind valorile creşterilor medii anuale în diametru şi însuprafaţă de bază pe clase de defoliere separat, pentru aceleaşi colectivităţi de arbori(N1) stratificate în functie de defolierea coroanelor înregistrată la începutul perioadei(anul 1991) la mijlocul (1996) si respectiv la sfârsitul acesteia (2002), se constată deasemenea că odată cu cresterea intensitătii de vătămare, valorile cresterii în diametru siîn suprafată de bază scad (Tabelul 4a,b şi Fig. 2-9).

Badea, Tănase

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

ster

ea m

edie

anu

ala

in

diam

etru

(mm

)

Fig.2. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Giurgiu - cer)Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Giurgiu - cer)

0,50

1,00

1,502,00

2,50

3,00

3,50

este

rea

med

ie a

nual

a in

di

amet

ru (m

m)

Fig.3. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierecoroanelor arborilor (SSI Videle - cer) Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of treescrowns

192

Anale ICAS, 47

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

0 1 2 3 4

Cre

ster

ea m

edie

anu

ala

in

diam

etru

(mm

)

Fig.4. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - garnita)Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Videle - garnita)

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

0 1 2 3 4

Cre

ster

ea m

edie

anu

ala

in

diam

etru

(mm

)

Fig.5. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Stefanesti - stejar)

Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Stefanesti - stejar)

020040060080010001200

0 1 2 3 4

Cre

ster

ea m

edie

an

uala

in s

upra

fata

de

baza

(mm

)

Fig.6. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Giurgiu - cer)

Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Giurgiu - cer)

193

0

500

1000

1500

2000

Cre

ster

ea m

edie

ua

la in

sup

rafa

ta d

e ba

za (m

m)

Fig.7. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - cer)Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of treescrowns (SSI Videle - cer)

0

500

1000

1500

Cre

ster

ea m

edie

nu

ala

in s

upra

fata

de

baza

(mm

)

Fig.8. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - garnita)Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Videle - garnita)

0

500

1000

1500

2000

2500

Cre

ster

ea m

edie

nu

ala

in s

upra

fata

de

baza

(mm

)

Fig.9. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Stefanesti - stejar)

Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Stefanesti - stejar)

194

Anale ICAS, 47T

abel

ul 3

: Val

oril

e cr

eşte

rii m

edii

anua

le în

dia

met

ru ş

i în

supr

afaţă

de b

ază

pe g

rupe

de

clas

e de

def

olie

re în

rap

ort c

u st

area

cor

oane

lor

arbo

rilo

r în

ani

i 199

1, 1

996 şi

200

2, în

cad

rul s

upra

feţe

lor

de s

upra

vegh

ere

inte

nsivă

Ann

ual a

vera

ge v

alue

s of

dia

met

er in

crem

et a

nd b

asal

are

a in

crem

ent b

z de

folia

tion

grou

p cl

asse

s af

ter

tree

cro

wn

cont

ition

in

1991

,199

6 an

d 20

02 w

ithin

inte

nsiv

e m

onito

ring

sam

ple

plot

s

Denu

mire

a An

ulSS

Ide

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

Gru

pe d

e cl

ase

de d

efol

iere

ref.

0 - 1

2 - 4

0 - 1

2 - 4

0 - 1

2 - 4

0 - 1

2 - 4

0 - 1

2 - 4

0 - 1

2 - 4

1991

1.91

1.56

1.54

1.14

1.71

1.33

526

553

531

406

561

473

Giu

rgiu

-Cer

1996

2.18

1.65

1.93

1.21

2.04

1.41

780

515

703

412

738

459

2002

1.95

1.69

1.42

1.36

1.66

1.51

597

571

475

486

530

525

1991

4.60

2.65

2.17

2.41

3.27

2.52

1962

830

985

826

1429

828

Vide

le-C

er19

963.03

2.64

3.42

2.36

3.24

2.49

1027

829

1276

804

1163

815

2002

2.80

2.31

2.64

1.85

2.71

2.06

912

656

929

574

921

612

1991

2.20

2.13

1.67

1.98

1.91

2.04

871

740

841

752

855

747

Vide

le-G

ârni

þã19

963.07

2.10

2.00

1.97

2.48

2.03

1348

723

928

748

1119

737

2002

2.16

2.11

2.44

1.73

2.32

1.90

800

714

1036

608

929

565

1991

3.28

2.23

2.71

1494

1103

1280

Stef

anas

ti-St

ejar

1996

4.20

2.73

2.65

1.98

3.35

2.32

2020

1177

1364

946

1662

1051

2002

3.76

2.90

2.68

1.88

3.17

2.35

1770

1278

1362

901

1548

1072

1991

2.42

2.43

3.48

3.12

3.00

2.81

1956

1367

2829

2155

2432

1797

Sina

ia-F

ag19

962.34

2.51

3.20

3.15

2.81

2.86

1535

1366

2207

2293

1901

1871

2002

2.61

1.63

3.37

2.35

3.02

2.02

1660

539

2561

900

2152

736

1991

3.00

2.80

2.50

2.29

2.73

2.52

2374

2013

2093

1718

2221

1852

Pred

eal-M

olid

1996

2.78

2.85

3.01

2.16

2.91

2.47

2174

2046

2377

1640

2284

1825

2002

3.10

2.00

3.62

1.39

2.84

1.67

2354

1185

2062

889

2195

1023

1991

6.68

5.46

5.66

3.33

6.12

4.30

2685

1572

2611

1071

2645

1299

Stan

a de

V.-M

olid

1996

6.79

5.88

5.38

4.87

6.02

5.33

2872

1821

2459

2042

2647

1941

2002

7.12

4.23

5.41

4.42

6.19

4.33

2818

1293

2489

1669

2639

1498

1991

2.89

2.50

2.73

2.35

2.80

2.42

1065

828

1103

856

1086

843

Mih

aies

ti-G

orun

1996

2.67

2.44

2.71

2.15

2.69

2.28

832

793

1032

768

986

779

2002

2.79

2.02

2.77

1.62

2.78

1.80

987

575

1063

507

1029

538

1996

-200

219

91-2

002

Creº

tere

a m

edie

anu

alã

în s

upra

faþã

de

bazã

CRG

Z (m

m2 )

Creº

tere

a m

edie

anu

alã

în d

iam

etru

CRD

Z(m

m)

1991

-199

619

96-2

002

1991

-200

219

91-1

996

195

Badea, Tănase

Tab

elul

4a:

Val

oril

e cr

eşte

rii m

edii

anua

le în

dia

met

ru ş

i în

supr

afaţă

de b

ază

pe c

lase

de

defo

lier

e în

rap

ort c

u st

area

cor

oane

lor

arbo

rilo

r în

ani

i 199

1, 1

996 şi

200

2, în

cad

rul s

upra

feţe

lor

de s

upra

vegh

ere

inte

nsivă

Ann

ual a

vera

ge v

alue

s of

dia

met

er in

crem

et a

nd b

asal

are

a in

crem

ent b

z de

folia

tion

grou

p cl

asse

s af

ter

tree

cro

wn

cont

ition

in

1991

,199

6 an

d 20

02 w

ithin

inte

nsiv

e m

onito

ring

sam

ple

plot

s

Denu

mire

a An

ul19

91-1

996

1996

-200

219

91-2

002

SSI

deCl

ase

de d

efol

iere

Clas

e de

def

olie

reCl

ase

de d

efol

iere

ref.

01

23

40

12

34

01

23

419

912.60

1.84

1.57

2.10

1.17

1.58

1.18

0.83

1.82

1.70

1.36

1.41

Giu

rgiu

-Cer

1996

2.40

2.17

1.70

1.10

1.67

1.94

1.27

0.38

2.00

2.05

1.47

0.70

2002

1.95

1.74

1.42

1.40

1.66

1.56

1991

4.60

2.96

2.61

2.17

2.84

2.33

3.27

2.90

2.46

Vide

le-C

er19

963.03

2.76

2.24

3.42

2.46

2.09

3.24

2.59

2.16

2002

3.12

2.76

2.55

0.55

3.07

2.58

2.09

0.08

3.09

2.66

2.30

0.30

1991

2.20

2.56

1.70

1.67

2.30

1.65

1.91

2.40

1.67

Vide

le-G

ârni

þã19

963.07

2.21

1.61

2.00

2.08

1.49

2.48

2.14

1.55

2002

2.17

2.16

2.18

1.20

1.40

3.38

2.18

1.85

0.44

2.83

2.17

2.00

0.79

0.64

1991

3.36

2.73

2.34

1.50

2.80

2.06

Stef

anas

ti-St

ejar

1996

4.20

2.82

2.65

2.05

3.35

2.40

2002

5.20

3.69

3.08

1.40

3.83

2.63

1.98

1.33

4.45

3.11

2.48

1.36

1991

2.42

2.58

1.40

3.48

3.25

2.24

3.00

2.94

1.86

Sina

ia-F

ag19

962.80

2.29

2.55

2.90

3.33

3.18

3.27

1.42

3.09

2.78

2.94

1.64

2002

2.55

2.65

1.80

0.40

1.20

4.21

2.80

2.43

3.00

0.83

3.45

2.73

2.15

1.82

1.00

1991

2.60

3.04

2.76

3.05

2.67

2.48

2.33

2.00

2.64

2.74

2.53

2.48

Pred

eal-M

olid

1996

2.78

2.97

1.70

0.80

3.01

2.27

1.25

0.25

2.91

2.59

1.45

0.50

2002

3.62

2.60

2.45

0.95

0.80

2.74

2.51

1.82

0.46

3.14

2.55

2.11

0.68

0.36

1991

6.40

6.80

6.10

2.00

6.10

5.30

3.90

6.30

6.00

4.90

0.90

Stan

a de

V.-M

olid

1996

8.50

5.80

6.40

4.70

2.00

5.20

5.50

5.70

2.70

6.70

5.60

6.00

3.60

0.90

2002

7.60

6.80

4.60

0.00

2.00

7.50

4.30

5.10

7.60

5.40

4.90

0.90

1991

2.89

2.52

2.13

2.73

2.38

1.75

2.80

2.44

1.92

Mih

aies

ti-G

orun

1996

2.55

2.68

2.45

2.30

3.08

2.68

2.17

1.58

2.84

2.68

2.29

1.91

2002

4.00

2.75

2.02

3.56

2.74

1.62

3.76

2.75

1.80

Creº

tere

a m

edie

anu

alã

în d

iam

etru

CRD

Z(m

m)

196

Anale ICAS, 47

Tab

elul

4b:

Val

oril

e cr

eşte

rii m

edii

anua

le în

dia

met

ru ş

i în

supr

afaţă

de b

ază

pe c

lase

de

defo

lier

e în

ra

port

cu

star

ea c

oroa

nelo

r ar

bori

lor

în

ani

i 199

1, 1

996 şi

200

2, în

cad

rul s

upra

feţe

lor

de s

upra

vegh

ere

inte

nsivă

Ann

ual a

vera

ge v

alue

s of

dia

met

er in

crem

et a

nd b

asal

are

a in

crem

ent b

z de

folia

tion

grou

p cl

asse

s af

ter

tree

cro

wn

cont

ition

in

1991

,199

6 an

d 20

02 w

ithin

inte

nsiv

e m

onito

ring

sam

ple

plot

s

Denu

mire

a An

ul19

91-1

996

1996

-200

219

91-2

002

SSI

deCl

ase

de d

efol

iere

Clas

e de

def

olie

reCl

ase

de d

efol

iere

ref.

01

23

40

12

34

01

23

419

91754

580

580

333

355

550

432

143

537

563

499

230

Giu

rgiu

-Cer

1996

1150

765

540

187

827

698

437

63974

728

484

120

2002

597

588

475

500

530

540

1991

1962

1052

767

9851084

749

1429

1070

757

Vide

le-C

er19

961027

868

666

1276

837

697

1163

851

683

2002

1052

894

726

1371162

898

648

221212

896

683

7419

91871

913

557

841

931

560

855

923

559

Vide

le-G

ârni

þã19

961348

772

512

928

802

510

1119

988

511

2002

892

775

741

3454791581

883

652

169

1268

834

693

249

218

1991

1532

1224

1161

694

1330

935

Stef

anas

ti-St

ejar

1996

2020

1218

1364

979

1662

1087

2002

2499

1734

1359

527

1990

1331

952

517

2222

1514

1137

522

1991

1956

1524

291

2829

2394

513

2432

1999

412

Sina

ia-F

ag19

963238

1358

1427

447

3765

2046

2422

359

3525

1733

1969

399

2002

1888

1506

612

1392133716

1779

9561089

1552885

1655

799

657

181

1991

1966

2415

2004

2073

2078

2095

1756

1473

2027

2240

1869

1746

Pred

eal-M

olid

1996

2174

2148

1043

361

2377

1731

798

682284

1921

909

201

2002

2964

1767

1516

3615092314

1819

1200

177

2609

1795

1343

261

231

1991

2629

2721

1806

2833047

2321

1266

2857

2503

1512

129

Stan

a de

V.-M

olid

1996

3446

2538

2051

1311

2831969

2746

2444

719

2640

2651

2266

988

129

2002

3075

2678

1448

2833707

1821

1926

3420

2210

1709

129

1991

1065

836

660

1103

866

620

1086

853

638

Mih

aies

ti-G

orun

1996

772

942

792

846

1029

1032

770

647

912

991

780

737

2002

1529

971

575

1524

1050

507

1527

1014

538

197

Prin analiza variaţiei creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţă de bazăîn raport cu clasa de defoliere a coroanelor arborilor înregistrată în anii 1991, 1996 şi2002 (Fig. 2-9), se observă o deplasabilitate pe verticală a graficului de variaţie, valo-rile creşterilor corespunzătoare arborilor situaţi într-o anumită clasă de defoliere în anul1991 fiind diferite de cele corespunzătoare aceleaşi clase de defoliere în anii 1996 şi2002. Dacă în decursul perioadei luată în considerare, arborii au migrat din clase dedefoliere superioare în clase de defoliere inferioare sau invers, deplasabilitatea se rea-lizează şi în plan orizontal spre dreapta sau spre stânga, în funcţie de sensul migrării.Această deplasare a graficului în plan orizontal are loc numai atunci când în clasa dedefoliere spre care sau din care au migrat arborii în decursul perioadei luată în consi-derare, nu existau arbori. Punctele de intersecţie a graficelor indică faptul că din clasade defoliere corespunzătoare acestora, nu au migrat arbori în alte clase de defoliere înperioada respectivă.

Deplasarea pe verticală în sus a graficului (valori mai mari ale creşterilor), seexplică prin migrarea arborilor din clase de defoliere superioare în anii 1991 respectiv2002, în clase de defoliere inferioare în anul 1996, iar deplasarea pe verticală în jos,atunci când migrarea s-a produs în sens invers sau defolierea arborilor situaţi laînceputul perioadei (anul 1991) în clase de defoliere inferioare, înregistrează în anii1996, respectiv 2002, valori situate la limita inferioară a intervalului de definiţie a cla-sei.

4.3. Determinarea pierderilor de creştere

Pe baza valorilor ajustate ale creşelor vătămaţi (clasele 2 - 3), s-au stabilitpierderile de creştere radială datorate procesului de vătămare a arborilor, estimat dupădefolierea coroanelor acestora.

Pierderile de creştere radială s-au determinat ca diferenţe procentuale alecreşterilor radiale ajustate corespunzătoare grupelor de clase de defoliere raportate lavalorile creşterilor înregistrate de grupa arborilor practic sănătoşi, folosind următoarelerelaţii:

unde:reprezintă procentul pierderilor de creştere radială stabilit

pe baza valorilor ajustate ale creşterilor radiale.

Pentru determinarea pierderilor de crestere în suprafată de bază s-a stabilit maiîntâi cresterea medie anuală în suprafată de bază pe grupe de clase de defoliere, în

Badea, Tănase

∆iy y

yr =−− −

−

∑∑∑$ $

$.

0 1 2 3

0 1

100

∆ir

198

funcţie de diametrul mediu al arborilor si valoarea medie a cresterilor radiale ajustatepentru perioada luată în considerare, conform relatiilor:

unde:

În vederea determinării pierderilor de creştere în volum s-a stabilit mai întâiprocentul creşterii în volum (piv) în funcţie de procentul creşterii în suprafaţă de bază

(pig) şi procentul creşterii în înălţime redusă (pihf) conform relaţiei:

Anale ICAS, 47

( )i d i ig r r0 1 0 1 0 10 12

− − −= ⋅ −−π

( )i d i ig r r2 3 2 3 2 32 32

− − −= ⋅ −−π

ig0 1− reprezintă creţ terea medie anuală în suprafaţă de bază

a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;

ig2 3− - creţ terea medie anuală în suprafaţă de bază

a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 - 3;

d 0 1− - diametrul mediu al arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;

d 2 3− - diametrul mediu al arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 - 3;

ir0 1− - valoarea medie a creşterilor radiale ajustate

pe perioada luată în considerare pentru arborii încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;

ir2 3− - valoarea medie a creşterilor radiale ajustate

pe perioada luată în considerare pentru arborii încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 – 3.

piv = pig + pihf - 0,01 pig . pihf , unde;

pig = −

−

d

ir400(1 - −

−

d

ir)

pihf = nλ , cu n = 1 (fiind vorba de valori medii anuale)

199

Coeficientul , s-a determinat din tabele (V.Giurgiu, 1972) în funcţie de specieşi clasa de producţie, iar valorile acestuia sunt prezentate în tabelul 5.

Valorile medii ale procentului creşterii în înălţime redusă (Tabelul 5), însuprafaţă de bază (Tabelul 6) şi în volum (Tabelul 7) s-au stabilit pe grupe de clase dedefoliere (0-1 şi 2-3) (Tabelele 5, 6, 7).

Badea, Tănase

Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI 0 - 1 2 - 4

pig pihf piv pig pihf piv

Giurgiu - plop 1,4412 0,95 2,3775 1,7053 0,95 2,6391 Videle - cer 2,7186 1,27 3,9541 2,8371 1,31 4,1099 Videle - gârniţă 2,4815 1,37 3,8175 2,5921 1,33 3,8876 Stefăneţ ti - stejar 2,4785 1,00 3,4587 3,0789 0,97 4,0190 Predeal - molid 1,2605 0,27 1,5271 1,4225 0,24 1,6591 Fundata - fag 4,2416 1,93 6,0897 4,5318 2,2 6,6321 Mihăeţ ti - gorun 2,7369 1,57 4,2639 2,0959 1,45 3,5154

Tabelul 7: Valorile medii ale procentului cresterii în volum (piv) pe grupe de clase de defoliereAverage values of volum increment percent (piv) on defoliation classes

Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI 0 - 1 2 - 3

−

i r

−

d pig −

i r

−

d pig

Giurgiu - plop 1.41 389.92 1,4412 1.31 305.96 1.7053 Videle - cer 1.55 226.5 2,7186 1.46 204.37 2.8371 Videle - gârniţă 1.75 280.33 2,4815 1.44 220.76 2.5921 Stefăneţ ti - stejar 1.9 304.72 2,4785 1.76 226.88 3.0789 Predeal - molid 1.27 401.73 1,2605 1.03 288.6 1.4225 Fundata - fag 1.87 174.46 4,2416 1.54 134.37 4.5318 Mihăeţ ti - gorun 1.52 220.62 2,7369 1.05 199.34 2.0959

Tabelul 6: Valorile medii ale procentului cresterii în suprafata de bază pe grupe de clase de defoliere

Average value of basal area increment percent on defoliation group classes

Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI Cls. de 0 - 1 2 - 3

prod. λλ pihf λλ pihf

Giurgiu - plop I 0.95 25,65 0,95 15,65 Videle - cer III 1,27 49,53 1,31 51,09 Videle - gârniţă II 1,37 45,21 1,33 43,89 Stefăneţ ti - stejar I 1,00 40,00 0,97 38,80 Predeal - molid I 0,27 16,12 0,24 14,40 Fundata - fag II 1,93 40,53 2,20 46,20 Mihăeţ ti - gorun I 1,57 32,97 1,45 29,00

Tabelul 5: Valorile coeficientului λ ţ i implicit ale procentului creţ terii în înălţime redusă (pihf) Coeficient value s and of reduced height increment percent

200

Pe baza valorilor creşterii medii în suprafaţă de bază corespunzătoare perioa-dei luată în considerare şi a valorilor medii ale procentului creşterii în volum s-audeterminat valorile procentuale ale pierderilor de creştere în suprafaţă de bază şi alepierderilor de creştere în volum folosind următoarele relaţii:

Valorile creşterii medii în volum pot fi exprimate prin următoarele relaţii:

g0-1 - suprafata de bază medie a arborilor încadrati în grupa de clase de

defoliere 0-1;g2-3 - suprafata de bază medie încadrati în grupa de clase de defoliere 2 -3;

hf0-1 - înăltimea medie redusă a arborilor încadrati în grupa de clase

de defoliere 0 -1;hf2-3 - înăltimea medie redusă a arborilor încadrati în grupa de clase

de defoliere 2 - 3.

Anale ICAS, 47

∆ ig% = 100.10

3210

−

−− −

g

gg

iii

∆ iv%= 100.10

3210

−

−− −

v

vv

iii

, unde:

iv0-1 = piv0-1 g0-1 hf0-1

unde: iv2-3 = piv2-3 g2-3 hf2-3

∆ ig%, ∆ iv% reprezintă valorile procentuale ale pierderilor de creştere în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum;

ig0-1, iv0-1 – creşterea medie în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0-1;

ig2-3, iv2-3 – creşterea medie în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2-3.

201

Atunci valorile procentuale ale pierderilor de crestere în volum pot fi exprimate ast-fel:

Simplificând această expresie prin produsulse obţine:

Aproximând valoarea raportului

ca fiind egală cu 1, expresia devine:

Urmărind valorile procentuale ale pierderilor de creştere radială, ale pierderilorde creştere în suprafaţă de bază şi ale pierderilor de creştere în volum, se poate obser-va că acestea variază între 6 - 31%, 15 - 42% şi respectiv 15 - 44%. (Tabelul 8). Acestevalori se diferenţiază între ele atât în raport cu specia, condiţiile staţionale cât şi cuintensitatea vătămării arborilor. Astfel, în cazul când arborii încadraţi în grupele declase de defoliere 2 - 3, înregistrează valori ale procentului de defoliere a coroanelorsituate către limita superioară a intervalului de definiţie (99%), procentele pierderilorde creştere sunt mai mari.

Badea, Tănase

∆iv% = 100.10

2

10

323210

−

−

−−−

−

iv

iviv

pddpp

∆iv% = 100.

.

10

10

32

10

323210

−

−

−

−

−−− −

pivhfhf

ggpivpiv

∆iv% = 100.101010

323232101010

−−−

−−−−−− −hfgpiv

hfgpivhfgpiv

1010 −− hfg

10

32

−

−

hfhf

202

Cunoaşterea pierderilor de creştere în volum înregistrate de arborii vătămaţi(grupa de clase de defoliere 2-3) din diverse cauze precum şi efectul acestora asupracreşterilor prezintă o importanţă deosebită în elaborarea programelor de acţiuneprivind stoparea sau diminuarea efectului diferiţilor factori cu acţiune negativă asuprastării de sănătate a pădurilor şi la stabilirea prognozelor forestiere naţionale pe termenmediu şi lung.

5. CONCLUZII, RECOMANDĂRI ŞI MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR

Din cercetările efectuate în cadrul temei referitoare la studiul creşterii arborilorşi arboretelor în sistemul de supraveghere intensivă a ecosistemelor forestiere se poateconcluziona că:

- subsistemul de monitoring auxologic din cadrul sistemului de supraveghereforestieră aplicat în ţara noastră capată noi valenţe privind dezvoltarea şifuncţionarea lui pe termen lung în concordanţă cu Strategia ICP-Forests şi a SchemeiUE, precum şi cu strategii de gestionare durabilă a silviculturii româneşti pe termenmediu şi lung;

- după trei inventarieri succesive, în cadrul suprafeţelor de supraveghere intensivă,rezultatele obţinute sunt mai relevante, fiind totodată posibilă şi determinarea pierde-rilor procentuale în volum în raport cu starea de sănătate a arborilor;

- legităţile auxologice surprinse până în prezent sunt mult mai bine fundamentatestatistic, numărul de informaţii fiind mai mare şi perioada de investigare mai lungă(1991-2002);

- există posibilitatea ca sistemul de supraveghere forestieră intensivă aplicat înţara noastră să fie complet şi integrat în ceea ce priveşte starea ecosistemelor forestiere;

Anale ICAS, 47

Tabelul 8 : Valorile procentuale ale pierderilor de creştere radială,în suprafaţă de bază şi în volumPercentange values of radial, basal area and volume increment losses

Denumirea Pierderi de creştere (%)

Perioada luată în considerare

SSI ∆ir

(%) ∆ig

(%) vi∆

(%)

ani

Giurgiu-plop 7,09 27,13 31,65 27

Videle-cer 5,81 14,98 15,38 39 Videle-gârniţă 17,71 35,25 36,84 33 Stefăneţ ti-stejar 7,38 18,87 35,58 40 Predeal-molid 18,89 42,01 43,93 60 Fundata-fag 17,65 36,59 35,39 21 Mihăeţ ti-gorun 30,92 37,83 32,69 21

203

- prin funcţionarea monitoringului auxologic, ţara noastră continuă cooperarea cuICP-Forests şi Schema UE.

Rezultatele obţinute prin cercetările efectuate oferă informaţii utile pentru:- perfecţionarea metodologiei de lucru, privind monitoringul auxologic; - integrarea datelor privind supravegherea intensivă a stării ecosistemelor forestiere

(starea de sănătate a arborilor, starea solurilor forestiere, compoziţia chimică aacelor/frunzelor, calitatea depunerilor atmosferice etc);

- analiza procesului de migrare a arborilor în diferite clase de defoliere (dinamicastăriii de sănătate a pădurilor);

- stabilirea pierderilor de creştere a arborilor şi arboretelor, datorate procesului devătămare a acestora;

- achitarea obligaţiilor ce revin ţării noastre, de a furniza date comparabile organis-melor internaţionale (Schema UE şi ICP-Forests).

BIBLIOGRAFIE:

BADEA, Ov., PĂTRĂşCOIU, N., 1992, Results on forest condition in Romania in1991. Raportul CEE-UN\ECE, Brusseles, Geneva.

BADEA, Ov., PĂTRĂŞCOIU, N.,1993, Results on forest condition in Romania in1992. Raportul CEE-UN\ECE, Brusseles, Geneva.

BADEA, Ov., PĂTRĂşCOIU, N.,1993, Cercetări complexe privind evoluţia ecosis-temelor forestiere pe baza monitoringului intensiv inclusiv prognoza stării de sănătatea pădurilor. Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.

BADEA, Ov., PĂTRĂŞCOIU, N.,1995, Îndrumări tehnice privind monitoringulforestier.

BADEA, Ov., 1993, Declinul pădurilor este prezent în România. Salvaţi pădurileRomâniei. Editura Arta Grafică.

BADEA, Ov., 1999, Fundamente dendrometrice şi auxologice pentru monitoringulforestier, Teza de doctorat

BARBU, I., 1985, Cercetări asupra conţinutului de ioni poluanţi ai apelor din pre-cipitaţiile căzute în judeţul Suceava în perioada 1991 - 1994.Bucovina Forestieră, Nr.2/1995, p. 37, 49.

BÂNDIU, C., 1986, Cercetări privind urmărirea fenomenului de uscare la brad.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.

GIURGIU, V., 1967, Studiul creşterilor la arborete. Editura Agrosilvică, Bucureşti.GIURGIU, V., 1968, Cercetări privind inventarierea statistică a arboretelor. Centrul

de documentare tehnică pentru economia forestieră, Bucureşti.GIURGIU, V., 1978, Conservarea pădurilor. Editura Ceres, Bucureşti.GIURGIU, V., 1979, Dendrometrie şi auxologie forestieră. Editura Ceres, Bucureşti.GIURGIU, V., 1988, Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres,

Bucureşti.

Badea, Tănase

204

IANCULESCU, M. et al., 1977, Influenţa poluării aerului asupra creşterii pădurilor.Editura Redacţia materiale de propagandă, Bucureşti.

IANCULESCU, M. et al., 1980, Cercetări privind dinamica creşterilor şi evaluareapagubelor la arboretele aflate sub influenţa poluării industriale pe grade de vătămare.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.

LEBOURGEOIS, F., 1997, Etude dendrochronologique des 102 peupplements dereseau.RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.

PĂTRĂŞCOIU, N., et al., 1985, Elaborarea sistemului de supraveghere a calităţiifactorilor de mediu din fondul forestier şi măsuri de gospodărire a pădurilor. Referatştiinţific final, ICAS Bucureşti.

PĂTRĂŞCOIU, N., et al., 1987, Integrarea sistemelor de supraveghere continuă acalităţii factorilor de mediu din fondul forestier cu sistemele de monitoring existente.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.

PĂTRĂşCOIU, N., SVOBODA, Mariana, et al., 1987, Cercetări privind influenţastructurii arboretelor asupra funcţiilor de interes social. Structuri optime pentrupădurile de protecţie, Redacţia de propagandă tehnică, Bucureşti.

PĂTRĂşCOIU, N., et al., 1990, Integrarea sistemului de supraveghere continuă acalităţii factorilor de mediu din fondul forestier şi măsuri de gospodărire a pădurilorafectate. Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.

PĂTRĂşCOIU, N., BADEA, Ov., GEAMBAşU, N., 1993, Informare privinddinamica stării de sănătate a pădurilor în perioada 1990 - 1992. ICAS Bucureşti.

PONCE, R., ULRICH, E., et al., 1997, Chimie des sols dans les 102 peuplementsdu réseau. RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.

PONETTE, Q., ULRICH, E., GARNIER, F., 1998, Essai de syntčse sur l'histoiredes 102 peuplements du réseau. RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.

o o o, 1994, Manual on methodologies and criterial for harmonized sampling,assessment monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests. SchemeUE and ICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.

o o o, 1997, Ten years of monitoring Forest Condition in Europe. Scheme UE andICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.

o o o, 1998, Manual on methodologies and criterial for harmonized sampling,assessment monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests. SchemeUE and ICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.

Anale ICAS, 47