cenaclul „grai matern” - un sfert de veac þmicul prinþ...fără a ﬁ tras la indigo,...

1Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac

Le Pet i t Prince Lit t le Prince Маленький Принц . Le Pet i t Prince Lit t le Prince Маленький Принц .

Mic

ul

Pri

nþ

Mic

ul

Pri

nþ 2015 ianuarie

Fondată în 1992Nr . 1(70)

ISSN 2345-1556

La Mulți AniVă urează Colegiul de Redacție și Oliver jr. Prago, laureat la concursuri naționale și internaționale.

2 Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac

PAGINA CERCETĂTORULUIPAGINA CERCETĂTORULUI

Poetul şi fi losoful „tristeţii metafi zi-ce”, Lucian Blaga a ştiut să deie expre-sie “metaforelor fundamentale ale gân-dirii” (Mihai Cimpoi), în tăcerea căruia “profetismul“ se împacă atât de bine cu fi inţa creatoare, care, în cazul poetului de la Lancrăm, se înalţă până a fi însăşi puterea creatoare. Fiind conştient că este creatorul unei vaste opere poetice şi fi losofi ce, creatorul unei culturi, şi, deci, a istoriei însăşi, poetul şi fi losoful „aplecat peste întrebările lumii” (Ovidiu Cotruş), continuă să domine spiretele şi în mileniul III, să întreţină gândul noilor generaţii a românilor de pretutindeni, şi nu doar.

“Supremul mesaj” (Edgar Papu) pe care Lucian Blaga l-a transmis din tim-pul prins între cele două războaie mon-diale către alte timpuri, alte secole, me-saj ce extinde lirosofi a lui Blaga până la “proporţiile unui fenomen Blaga”, e de fapt mesajul puterii creatoare către lume, dar şi către viitor. Lucian Blaga “singurul care are sentimentul proporţi-ilor mari, titanice,” este, prin excelenţă, “poetul preocupat de adânc, în particu-

Lucian Blaga – poetul mileniului III

lar de adâncul prehistoric, şi de departe, în acelaşi timp şi de departele prehisto-ric, din care izvorăşte “lumina dintâi”.1

Creaţia poetică a lui Blaga, aceste “bucăţi de sufl et” (Nicolae Iorga), atât de actuale azi, stau ca mărturie că “des-tinul omului este creaţia”, că “Poetul este nu atât un mânuitor cât un mântui-tor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturalã şi le aduce în starea de gratie.” După o asemenea dezvăluire sinceră a Poetului, a gânditorului, folo-sirea unui stil nou sau a diferitor stiluri e de la sine înţeles.

De la tehnica fl uxului conştiinţei (termenul este legat de operele lui Franz Kafka sau James Joyce), la o bizară distorsionare a realului în operele lui Georg Kaiser, Ernst Toller, Frank We-

dekind sau August Strindberg (în teatrul german), caracterizat, de peste un veac, în contextul raportării omului la lume, ca făuritor al culturii şi civilizaţiei - ex-presionismul a dat un avânt substanţial artei moderne europene. Spaţiul unde expresionismul cunoaşte apogeul (fi -ind “tributar fi losofi ei lui Nietzsche şi Spengler, psihologiei abisale iniţiate de Freud şi continuate de C.G. Jung”) - e cultura germană, exportatorul şi în lite-ratura română a acestui curent artistic - Lucian Blaga fi ind unul din cele mai vii ecouri ale expresionismului în literatura României Mari.

Fără a fi tras la indigo, expresionis-mul l-a susţinut pe poetul-fi losof să poa-tă decoda puterea Eului creator, puterea creatoare care a răsplămădit, răstălmă-cit, rezămislit, renăscut orice fenomen, oferindu-ne un chip aparte, blagian. Având o formare intelectuală germană, poetul de la Lancrăm ridică la alt nivel fascinaţia cosmicului, către un spaţiu ilimitat. Stilul nou cere, şi Blaga oferă literaturii trăiri năstruşnice, dar purifi ca-toare, şi acceptă nevoia de transcendere a fenomenelor, de esenţializare, de abs-tractizare. Doctrina impusă de expresi-onism e răstălmăcită de Lucian Blaga până la ipoteza de fi inţă creatoare, Eul creator, fi losoful mergând pe calea hipe-revidenţierii Eului, a identifi cării pute-rii creatoare cu trăinicia pe care o poate impune doar veşnicia timpului.

Lucian Blaga creează acea realitate, acel univers, care îl absoarbe pe cel real şi îl ridică la alte înălţimi, oferind posi-bilitatea ca realul absorbit să se vadă pe sine însuşi în oglinda timpului, la diferi-te niveluri, şi să-şi recunoască nimicni-cia, şi să dorească să se schimbe. Lucian Blaga îşi asumă responsabilitatea deve-nirii, dar şi satisfacţia de a fi , un paracli-

Arthur Schopenhauer), creaţia lui Luci-an Blaga adaugă strigătului disperarea dezmărginirii. “Şi iată disperarea urlând de suferinţă, se înalţă din timpul nostru, chiar şi arta urlă în întuneric, cheamă în ajutor, invocă spiritul: este expresi-onismul”, şi “expresionismul deschide gura omului - acum el vrea ca spiritul omului să răspundă” (Helmuth Bahr). Referitor la Blaga, am vrea să credem că este efectul zămislirii propriului des-tin, supradozat în evenimente din in-tensa activitate diplomatică, deşi poate fi şi efectul cunoaşterii (recunoaşterii) propriei sale valori, propriei sale puteri creatoare. Dacă “noul stil” îl iniţiază pe poet “într-o artă pe care el însuşi o con-sideră iniţiatoare”, atunci analogiile pot fi justifi cate, aşa cum arată Nicolae Ba-lotă, simbolismul apare ca o ”variantă poetică a impresionismului”, fi inţa fi ind un simbol cheie în apropierea lui Lucian Blaga, în dezmărginirea ei, a sa.

Continuare pag. 14

sier al divinităţii puterii Eului. Pornind de la teza că ”Limita puterii expresive a unei opere de artă e neputinţa de a reproduce strigătul („das Geschrei”,

Cătălina Alina


Dialog dintre generaţiiDialog dintre generaţii

Continuare pag. 6

Partea I. Ofranda omenieiReporter: Distinsă doamnă Renata

Verejanu, iată că a trecut o lună de zile de la Spectacolul ce a încununat prima ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie ce vă poartă numele. Care au fost emoţiile ce v-au dominat această perioadă?

R.V. De la recunoaşterea unei poe-zii adevărate care va trece mai departe

UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE…(poetul Victor Rusu, reporter AMP-Internaţional, în dialog cu poeta Renata Verejanu)

prin ani până la afi rmarea unui vers de-al meu: În propria ta glorie să nu te laşi să arzi… Şi totuşi, mirarea înălţa-tă în ”crucea prinsă între buze” a stors din mine un strigăt plăcut: “Poezia a învins!” Un frumos succes insistă că vom avea o frumoasă tradiţie. După lansarea la 1 martie 2014 a Festivalu-lui Internaţional de Poezie ne-a inundat plaiul o puzderie de festivaluri… Une-le destul de utile. Un festival de poezie de nivel internaţional, al unei poete – e unicul. După prima ediţie a Festivalu-lui m-am retras în lumea mea, pentru o clipă de meditaţie. Or, chiar pornind de la etapele locale, zonale ale acestui Festival am ştiut că nu voi mai permi-te ca Poezia adevărată să fi e ţinută în anticamera procesului literar, deoare-ce descoperisem cât de mult e căutată această poezie şi cât de actuală este. Şi mă durea sufl etul când afl am că în toa-te bibliotecile unui sau altui raion nu se găseşte nici o carte de a mea. Şi iată că anume Festivalul de Poezie mă va face să-mi editez cărţile mai insistent, într-un tiraj mai mare, şi sunt bucuroasă că anume festival e o motivaţie prin care cititorul descoperă o poezie “prea ac-

tuală”, precum susţinea cineva, deşi a fost scrisă în alt secol, în alt mileniu… Încă din 1989, de la apariţia Ofrandei omeniei (frumoasa antologie cu un des-tin aparte) sunt conştientă de valoarea operei adunate, şi prima ediţie a Fes-tivalului Internaţional de Poezie mi-a confi rmat încrederea.

Reporter: În aceste timpuri difi cile, cum aţi izbutit să reuniţi un juriu inter-naţional atât de impresionant, de pe dife-rite meridiane?

R.V. Un proiect unic, cu o concep-ţie originală, nu putea să nu adune lume deosebită: atât mari personali-tăţi în calitatea de membri ai Juriului Internaţional cât şi participanţi talen-taţi de pe un spaţiu geografi c destul de extins, şi încă: multă lume pur şi simplu talentată.

Reporter: În una din emisiunile TV mi s-a părut că nu ai fost înţeleasă corect când a fost vorba despre cititor.R.V. Nu am încercat să intervin con-ştient, lăsând să se discute şi ideea de cititor. Deoarece s-a vorbit şi cu altă ocazie că Festivalul Internaţional de Poezie promovează un poet…

Reporter: …un mare poet… R.V. … care a fost marginalizat de-

cenii de sistem şi slugile acelui sistem, şi din acest motiv nu a fost cunoscut pe cât ar fi …

Reporter: … cunoscut? sau re-cunoscut la justa lui valoare…R.V. …Se promovează cărţile care au fost reţinute decenii de acesl sistem şi nu au avut posibilitatea să ajungă la timp la cititorul său… Se promovează poezia care a fost cu un pas înaintea acelui timp, vorba criticului Ion Cioca-nu, poezia care a provocat acel sistem, din care motiv a şi fost reţinută şi nu

a putut ajunge la cititor atunci, când a fost scrisă, ci iată, că abia peste 30-40 de ani ajunge, graţie acestui festival…

Reporter: Cunosc că doar în ulti-mii cinci ani ai editat peste 30 de titluri de carte de poezie, eseuri, opinii, ple-doarii, maxime şi cugetări, cronici, in-terviuri…în română, rusă, engleză…

R.V. Păcat că aceste cărţi au un tiraj mic, deoarece au fost editate pe cont pro-priu… Şi poate că acest Festival mă va impune să fac tot posibilul şi să măresc tirajul cel puţin a câtorva cărţi, şi, să fac imposibilul, doar ca cititorii mei, care, am descoperit că sunt foarte mulţi, să poată găsi o carte de Renata Verejanu.

Reporter: Aceste bucurii pe care le-a adus Poezia Renatei Verejanu în zeci şi sute de sufl ete, în zeci şi zeci de familii, licee, biblioteci… nu ţi-au luat şi o mare parte din propria energie?RV. Mi-au sporit energia creatoare, bucuriile, încrederea… deoarece am descoperit încă o dată că poezia, cărţi-le mele sunt citite şi acasă, în Moldo-va, dar şi în diferite oraşe şi judeţe ale României, şi în Italia, Ucraina, Mace-donia, Azerbaidjan, Federaţia Rusă, Germania… Chiar şi în Canada, SUA şi Australia…

Reporter: S-ar părea că benefi ci-ar al acestui festival e poeta Renata Ve-rejanu. Afl ându-mă în frumoasa sală a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, unde s-a desfăşurat Spectacolul de Decernare a Premiilor, am constatat că nu e tocmai


Conferinţe internaţionaleConferinţe internaţionale

Conferinţa Europeană a Junilor Jur-naliști (Conferinţa JJ), proiect al jurna-listei și poetei Renata Verejanu, lansat în 1995 și realiazat de Agenţia de Presă a Ti-nerilor Jurnaliști AMP-Internaţional, pri-ma structură mass-media din republică cu statut de ONG, fondată odată cu procla-marea independenţei Republicii Moldova.

Primele ediţii au fost desfășurate în parteneriat cu Compania Teleradio-Mol-dova, ediţii televizate, având o mare pri-ză Reportajele de pe Teren, unde pentru prima dată copiii au afl at de Drepturile Copilului, dar și ce este un reportaj, un in-terviu, un articol etc.

La una din aceste ediţii s-a folosit in-tens Microfonul Liber…și Independent, (proiect devenit apoi îndrăgit și de cei care nu au propriile idei ), participanţii la Con-ferinţa JJ afl ând despre Dreptul la libera exprimare.

Primele ediţii se desfășurau trei zile, începând în ziua de naștere a autoarei proiectului. Cei mai mulţi participanţi de peste frontierele Republicii Moldova au fost la ediţia a II – peste patruzeci de

Conferinţa Transfrontalieră a Ti-nerilor (Conferinţa TT), este un pro-iect al lui Daniel Verejanu, lansat pe când era student la București (unde a și fost realizată prima ediţie) în parte-neriat cu SNSPA, unde studia, cu Lice-ul Jean Monnet, unde învăţase și susţi-nuse baculauretul, și Ministerul de Ex-terne. Revenit acasă, autorul și realiza-torul proiectului îl implementează în fi ecare an (toamna sau în prima lună de iarnă) împreună cu voluntarii Pri-mului Club al Consiliului Europei, în parteneriat cu cele mai importante in-stituţii universitare din Moldova. Ast-fel partenerii Conferinţei TT au fost: ASEM, Institutul Muncii, UST, ULIM, USM, UnAȘM, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice…

La fi ecare ediţie participă tineret studios de la instituţiile de învăţă-mânt din România, Ucraina și Mol-dova. Ediţia a X a fost implementată în parteneriat cu Universitatea AȘM, fi ind un mare succes al doctoranzilor participanţi de la importante instituţii universitare din România, Ucraina și Moldova.

Ediţia a XI a Conferinţei TT are tema “Tinerii Politicieni, Jurnaliști,

arenda sălilor etc.etc.etc. Însă și ediţia on-line se dovedește

a fi ceva original, pentru prima dată la Conferinţa TT fi ind invitaţi nu stu-denţi și doctoranzi, ci laureaţii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu.

Conferinţa TT (ediţia On-line) s-au desfășurat în zilele de 23-24 de-cembrie 2014 Totalurile au fost făcute în seara zilei de 25 decembrie 2014,

Conferinţa Transfrontalieră a TinerilorEconomiști, Juriști, Filologi și Ar-tiști vis-à-vis de extinderea UE”, doar că participanţii nu au fost invitaţi la Chișinău, deoarece ediţia a XI – este prima ediţie On-line. Pentru autorul și coordonatorul proiectului și volun-tarii de la Primul Club al Consiliului Europei, ONG independent, unde nici o persoană nu este remunerată, desi-gur e mai important să realizezi o edi-ţie on-line decât deloc, mai ales acum, când toată atenţia a fost sustrasă de alegerile parlamentare din republică, și ultimele miliarde sunt furate din băncile statului, că nici nu știi de unde ai putea aduna careva fonduri pentru a suporta cazarea și hrana pe parcur-sul a trei zile a celor 30-50 de partici-panţi, pe lângă cheltuielile de editare,

la reuniunea liderilor și celor mai ac-tivi voluntari de la ONG-urile Reţelei OMCT, implicaţi în desfășurarea pro-iectului. În aceeași seară, autorul și re-alizatorii proiectului au anunţat parti-cipanţii despre cum au decurs lucrări-le și rezultatele Conferinţei Transfron-taliere a Tinerilor, ediţia a XI, on-line. Cele mai reușite materiale vor fi pu-blicate iar participanţii vor primi di-plome. Un marerial mai amplu despre adiţia a XI a Conferinţei Transfronta-liere a Tinerilor - în numărul următor al Revistei Micul Prinţ, partener-me-dia al proiectului.

Alina Dragancea, Secretar General,Primul Club al Consiliului Europei

Conferinţa Europeană a Junilor Jurnaliştielevi și studenţi din România, conduși de jurnaliști profesioniști, în frunte cu Ale-xandru Mironov, Ministru Tineretului din România, participanţi din germania, Ucraina, din Moldova. Însă după groaz-nicul accident din 1996, Conferinţa JJ se desfășura în ziua constituirii Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), sau a adoptării Convenţiei cu Drepturile Copilului…

Ediţia a XX a fost o ediţie On-line și s-a desfășurat în zi-lele de 24-25 de-cembrie 2014. Participanţi au fost laureaţii primei ediţii a Festivalului In-ternaţional de Poezie – Renata Verejanu.

Tema ediţi-ei a XX - “Cine sunt turnăto-rii care distrug

destine” a provocat mulţi participanţi. Un marerial mai amplu despre

adiţia a XI a Conferinţei Europene a Juni-lor Jurnaliști, ediţia a XX, ediţie On-line - în numărul următor al Revistei Micul Prinţ, partener-media dintotdeauna al proiectului.

Victor Rusu, AMP-Internaţional,Redactor Șef adjunct


Învingători la Festival de PoezieÎnvingători la Festival de Poezie

Denisa Lepădatu, 12 zni, Galaţi

TE-AM GĂSIT

te-am găsitfericireascunsăîn tivul rochiţeite înveleaicu poemelecusutepe dantelăaşteptai dimineaţasă te priveascăîn oglindă

LACRIMA NAŞTERII

m-am născutdintr-o lacrimăa speranţeiplânsăîntr-o curbăa vieţiimă sprijinde un oftatal închipuiriimeleîn braţe simtpărerile de răucum înfometatemuşcă din puritateanaşterii mele

FLORI DE CERNEALĂ

fl ori de cernealăîn inimimănunchi ard cristale îngheţatelacrimi gândindcer tainadin harta visăriiţări şi oraşepoemeoglindite în sunetulchemării

Victor RUSUcom. Călmăţui, Hînceşti

FOTOSINTEZĂ

Frunzele fug spre etern… călătoare.Pe oasele mele s-aştern…la culcare.

Vântul ne-alungă din loc în loc…lângă mare.Să ne ridice sufl etul ei într-un foc…plin de soare.

Să cădem tot pe viile noastre…cu rădăcini crăpate –Mulţimi de lacrimi albastre…curge mustul prin boabele coapte.

RĂZBUNĂ-TE

Strămoşii mei urcaţi pe cruciCu tot cu mame şi cu tot cu prunci.Generaţii din urmă minţite cu visuriÎngropate-n dispreţ, în minciuni şi abisuri.

Pământ cu mireasmă de lacrimi şi sângeBasarabie scumpă… oare cine te plânge?Cei din morminte îngropaţi de vii:Mame, fraţi, surori şi copii.

Răzbună-te palmă de pământ îndureratPentru sfântul meu neam ce a fost deportatCe mai plânge şi azi cu lacrimi de doliu,Ca într-un vechi cavou iluzoriu.

Să doarmă în linişte sub plapuma neagrăEroii adormiţi într-o lume întreagăCe au fost răstigniţi pentru vatrăŞi nu li s-a pus la mormânt nici o piatră.

Ana Maria GÎBU, Dorohoi, România

AMINTEȘTE-MI

am fugit cu sufl etul tău rătăcit într-o noaptefolosindu-l pe post de cort prin deșertul negru al mințiiacum este prăfuitpuțin șifonatdar e bine...

mai poate fi așezat peste inimăca un șal zdrențuit de sentimente mute nu mă învinovăți că nu te-am luat cu mine în călătoria spre alte adâncurite-am dus sub candelabre în fl ăcări dansând dimineața ai devenit rafale de vânt

nu mi-ai amintit să ți-l înapoiez era palid și tușea de ceva vremerăcise în peșterile sanatoriului de sub pământa evadat când savuram ultima brioșă cu ciocolatăl-am găsit agățat în hățișul de vorbearuncate aiurea

pot să-ți înapoiez sufl etull-am cârpit cu dragosteeste ca nou

În următoarele numere ale Revistei “Micul Prinţ” şi ale Ziarului “Copiii Europei” (ediţii care de la 1 ianuarie 2015 vor apărea şi on-line), vom promova învingătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu. O parte din ei, care corespund criteriilor de vârstă şi altor cerinţe ale acestor publicaţii, au fost aleşi în Colegiul de Redacţie la revistă sau la ziar. Nu ezitaţi să ne comunicaţi opiniile voastre.

Colegiul de Redacţie


Cenaclul Grai MaternCenaclul Grai Matern

aşa. Ce ne spune protagonista, personal?R.V. Fără îndoială că benefi ciarul nr.1 al acestui proiect cultural internaţi-onal e Poezia. Măria Sa, Poezia. Apoi Limba Română şi Moldova, unde se desfăşoară un festival de succes. Apoi fi ecare participant, familia, rudele, comunitatea sa… Poetul Renata Ve-rejanu e benefi ciarul în măsura în care m-am implicat şi am muncit: am mers pe cont propriu la etapele locale, raio-nale, municipale… unde eram invitată de organizatori. Acolo au fost produse acele frumoase sărbători ale poeziei de care duceau lipsă localităţile noastre… Oamenii, şi mai ales generaţia tânără, au afl at, au descoperit adevărata pute-re a Poeziei. Şi au priceput, de ce nici o putere politică nu prea îi “iubeşte” pe poeţii adevăraţi. Spectacolul de Gală şi Decernarea Premiilor poate fi acceptat ca un postscriptum al unui şir de săr-bători, provocate, bineînţeles, de Festi-valul Internaţional de Poezie. Cuvântul festival a căpătat şi în Moldova, ca şi în Europa, o încărcătură foarte poziti-vă. Lansarea Festivalului a fost de bun augur, provocând din martie până în prezent crearea unui număr mare de festivaluri în ţară…

Reporter: Stimată Doamnă, cine s-a făcut totuşi mai vizibil prin acest proiect: Renata Verejanu, poetul ce dispune de “o atât de bogată resur-să de imagini personale” sau Rena-ta Verejanu liderul Societăţii Civile?R.V. Acum pot să constat şi să recunosc sincer că experienţa de UN SFERT de VEAC de muncă în Societatea Civilă, iată că mi se întoarce, mă “remune-rează” într-o formă foarte originală: toate relaţiile, legăturile, colaborările, prieteniile legate în acea activitate de

voluntariat au fost de mare fo-los la realizarea acestui proiect atât de original şi multidimensi-onal, cu etapele sale locale, raio-nale, municipale, naţionale şi în fi -nal – etapa inter-naţională… Toată reţeaua on-line de prieteni a fost atentă la ce se întâmplă şi foarte bucuroasă de încununarea cu succes a proiectului.

Reporter: Din câte cunosc, mul-tă lume a recunoscut că a redescope-rit poetul Renata Verejanu. Până acum cunoştea un poet, acum au descoperit un mare poet. Şi, cu atât mai mare a fost mirarea lumii, cum de Dumitale, o femeie atât de puternică, pe parcur-sul a câtorva decenii ai lăsat Poetul…R.V. …în umbra liderului Societăţii Ci-vile?

Reporter: Nu, nu în umbra lideru-lui Societăţii Civile – aşa s-a dorit să se creadă. Cum de Dumitale, o personalita-te atât de puternică, cu discursuri de pe scena Marii Adunări Naţionale, de pe baricadele democraţiei, din echipa de şoc a renaşterii naţionale, fondatoarea Cenaclului “Grai Matern”(1988) …cu-noscută şi la Consiliul Europei (Strasbo-urg), şi la UNESCO (Paris)… ai permis să fi e marginalizat poetul Renata Vereja-nu?… Şi să nu-şi ocupe la timp, în ierar-hia scriitoricească, locul pe care-l merită? Şi ce să însemne cuvintele acad.Mihai Cimpoi, că “au fost şi unele strâmbături de nas”? (poate deschizi parantezele)…R.V. Aparenţele înşeală. Poetul Renata Verejanu nu s-a lăsat intimidată de in-

vidia cuiva, nici vorbă, de sistem – nici atâta. Do-vadă e că poetul a creat toţi aceşti ani şi că are de unde să editeze acum câte 5-10 cărţi pe an, că e protagonista primului festival internaţional al unui poet con-temporan în Re-publica Moldo-va, că sărbătoa-

rea poeziei a avut un succes incontes-tabil. Dacă e vorba de recunoştinţa pe care o merită oricare creator de valori, cine ştie… poate că aşteptam să vină timpul. E ştiut, doar timpul le aşează pe toate la locul lor.

Reporter: Şi totuşi, poate că anume acum e timpul să dezvălui nişte nume, sau cel puţin numele celui care pe parcursul mai multor decenii a “muncit aprig” ca să distrugă destinul poetei Renata Vereja-nu. E timpul, deoarece acest clan de tur-nători bine cimentat încă de pe timpurile brejneviste, şi turnătorul „personal” care-şi imagina că te-a distrus demult, şi deja a raportat unde trebuia, afl ând de succe-sul Festivalului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu poate avea un com-portament imprevizibil. Căci, orgoliul ră-nit e mai periculos decât o fi ară rănită…R.V. Răspuns la toate întrebările care te frământă în legătură cu aceste “per-sonaje” – vei găsi în romanul apărut zilele acestea…

Reporter: …Doamnă Renata Ve-rejanu, am citit într-o răsufl are romanul Dumitale, mai concret, prima carte – Asa-sinul Ratat, din trilogia Paşaportul Diplo-matic Prostituat. Susţin că ai scris un best-seller. Ce te-a provocat să treci la proză?RV. Totdeauna am scris şi proză, şi po-ezie. Am debutat chiar în presă cu po-ezii şi proză scurtă. După prima carte pe poezii (1979), am dus la editură cinci manuscrise de poezii şi cinci de proză… Poeziile mi le-au ţinut un deceniu, şi to-tuşi au văzut lumina tiparului, pe când proza nu a avut norocul să fi e editată. Un roman fantastic pentru adolescenţi stă şi acum la căpătâi, sper să-l editez în timpul apropiat. Referitor la romanul acesta, sunt idei care nu încap în haina unei poezii, cer o altă realizare, într-o lucrare mai amplă, fi e în proză sau poa-te că voi turna şi un fi lm…

Reporter: Frumos… Cu Doamne aju-tă… De pe baricadele renaşterii ai ales a

UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE…

Continuare pag. 7


PAS – Proiectul ”Alternativa Societății”PAS – Proiectul ”Alternativa Societății”

te singulariza şi a te personaliza prin fapte concrete, originale, dar şi atitudine con-ştientă faţă de metafore inedite, în dorinţa de-a ajunge perfecţiunea şi de a o disemi-na în gândirea şi comportamentul uman…RV. …Anume pentru dorinţa de-a atin-ge perfecţiunea şi sunt pedepsiţi creato-rii de valori. Iată şi răspunsul la între-barea Dumitale atât de frumos curioasă. Eu am fost de una singură pe câmpul de luptă toată viaţa… dar nu pentru că aş fi dorit să fi u singură. Ci pentru că foar-te puţini au avut curajul să se avânte… Şi încă ceva: sunt bucuroasă că nu am recurs la avocat niciodată în viaţă – pro-priile fapte m-au apărat.

Reporter: Doamnă Renata Verejanu, îngăduie-mi să citez autograful acad. Mihai Cimpoi din Dicţionarul Enciclopedic. Mi-hai Eminescu: „poetei Renata Verejanu, înzestrată nu doar cu Talent, ci şi cu Ca-racter.” Deci, aveai pe câmpul de luptă doi însoţitori de nădejde: Talentul şi Caracterul.R.V. Trei parteneri: şi Responsabilita-tea.

Reporter: Talentul, Caracterul şi Res-ponsabilitatea… Descoperirea mea sunt versurile devenite maxime, cugetări… Po-ezia Renatei Verejanu plină de maxime…R.V. Aceste versuri, aceste poezii – în-clin să cred – au fost scrise cu ajutorul Puterii Divine.

Reporter: Ţin neapărat să citez… doar câteva, deşi cartea “În lumea Re-natei Verejanu, Maxime şi Cugetări” am citit-o de zeci de ori: Clopotele bat în mine – semn că mult am să trăiesc.Sau alte asemenea versuri: Şi mă simt în toate-nvinsă – dar supusă nu pot fi ,/Sunt datoare c-o iubire clipei în care voi muri. Sau: Gerul taie din zâmbet o hrin-că, din sinceritate/ Precum ar lua sufl e-tului proba pentru calitate. sau Izvoa-

rele nu cântă în pieptul orişicui.sau…

R.V. …Eu ca-pul meu nu-l pun pe umerii ori-cui…

Îţi mulţu-mesc, dragă Victor Rusu… Ai citit atent poeziile mele…Reporter: Eu îţi mulţumesc Dumitale pentru sutele de asemenea versuri…

Chişinău, 1 octombrie 2014

Partea a II. Poetul metaforei în fl ă-cări – Renata Verejanu

Reporter. Doamnă Renata Verejanu, în anul care pleacă ai avut nişte realizări formidabile: apariţia la Iaşi a antologiei „Ofranda omeniei”, cu peste 400 de pa-gini, editarea de către Biblioteca Metro-politană „B.P.Hasdeu” a biobibliografi ei „Poetul metaforei în fl ăcări – Renata Ve-rejanu”, prima ediţie a Festivalului Inter-naţional de Poezie – Renata Verejanu” şi, cu prilejul zilei de naştere, simpozion-ul „poeta Renata Verejanu – personalitate de anvergură europeană”

R.V. Indubitabil, a fost un an foarte rodnic, creativ… Cu noi prieteni, cu noi colaborări, cu evenimente deosebite… Editarea biobibliografi ei (cu un nume atât de frumos) prin Departamentul „Memoria Chişinăului” (un alt nume frumos), şi (să vedeţi coincidenţă) car-tea a fost lansată la 31 martie 2014 (în ziua lui Nichita), apoi în diferite loca-lităţi pe parcursul anului, încununând cu o frumoasă izbândă una din etapele importante din cariera mea literară, după care nu se mai pune prin culise

întrebarea afi rmă-rii sau neafi rmării poetului. Se cere o promovare a ope-rei literare şi un răspuns imediat la întrebarea ce stă pe gura cititorului versat: ce mai are a zice scriitoarea Generaţiei Dintre Secole… Prima ediţie a Festivalu-lui Internaţional de Poezie…şi Simpo-

zion-ul – cred, e un răspuns original…Reporter: Aceste evenimente impor-

tante pentru viaţa culturală de pe la noi, şi nu doar, ţi-au adus în acest an o mul-ţime de publicaţii în mass-media atât din republică, cât şi în cea de peste frontierele Moldovei, precum şi apariţia într-o mulţi-me de emisiuni TV. În fi lmul prezentat recent cu ocazia zilei de naştere de către televiziunea naţională Moldova 1, „Ani-versări. Renata Verejanu”, acad. Mihai Cimpoi afi rmă că Dumitale, fi ind printre primii scriitori de pe linia întâi a renaşterii naţionale, te-ai încadrat cu Cenaclul „Grai matern” şi ai contribuit la schimbarea de paradigmă, la schimbarea de mentalita-te, ai contribuit la revenirea la normal în limbă, la restabilirea adevărului istoric… Domnia sa oferă un loc aparte poeziei Re-natei Verejanu în literatura română…

R.V. …Am avut parte de o emisiu-ne TV simpatică… Dar şi foarte curioa-să… Realizatorii, folosind şi materiale din fondul televiziunii, din arhive, m-au surprins plăcut. Privind fi lmul, m-am văzut dintr-o parte: ce gândeam şi la ce visam acum un sfert de veac, cât eram de optimistă, câte vroiam să schimb, şi să se schimbe în stat, în mentalitatea oamenilor… Cât de curajoasă eram la Marea Adunare Naţională… Curios a fost să cunosc şi părerea câtorva colegi scriitori. Nici nu bănuiam cât de mult dânşii îmi cunosc opera şi activitatea…

Reporter: …Posibil cunosc ei acea ambiţie frumoasă a Dumitale de a fi me-reu o deschizătoare de drumuri … Se pare, poetul Renata Verejanu a avut noroc de omul Renata Verejanu, care nu a cu-noscut frica nicicând…

R.V. …dorind „Ca-n mine tinereţea o viaţă să tot cânte…”

Reporter: Scriitorul şi istoricul lite-rar Iurie Colesnic susţine în fi lm că pentru a schiţa un portret al poetei Renata Ve-

Continuare pag. 10



Festivalul-Concurs Internațional

Micul Prinţ aduce noroc

Cel mai de prestigiu dia-log intercultural din Europa şi nu doar: Festivalul-Con-curs Internaţional al Talen-telor Lumii „Micul Prinţ”, ediţia a XXII, va demara la 1 ianuarie 2015. Sunt invitaţi să participe tinere talente cu vârsta de până la 21 de ani, în una din secţiunile: 1. Cântec (vocal) – estradă, popular, folk etc., 2.Dans (solo, co-lective) – popular, modern, clasic etc., 3.Poezie (proprie, clasică) – recital teatrali-zat, 4.Instrumentişti (solo, grup) – nai, chitară, saxofon, trompetă, fl uier…

Juriul Internaţional

Juriul Internaţional se constituie din mari perso-nalităţi ale culturii europene: compozitori, interpreţi, po-eţi, profesori de la conservator, autori şi realizatori de festivaluri etc. Concursul dispune şi de un Juriu consul-tativ, ce se constituie din deţinătorii Grand Prix la ediţiile precedente. Nu vă fi e frică să deveniţi renumiţi. Micul Prinţ aduce noroc, pe bune.

Micul Prinţ – izvor de inspiraţieGraţie unei concepţii şi viziuni deosebite şi faptului că Festivalul-Concurs

Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ” a fost lansat odată cu dispariţia vechiului regim, având o concepţie nouă, unică, - proiectul a fost un izvor de inspiraţie (pe alocuri, chiar şi de plagiere) pentru multe concursuri din Republica Moldova, România, Belarus, Ucraina, Georgia, Malta etc. Fiind un deschizător de drumuri, Festivalul MP rămâne a fi cel mai viabil şi original concurs realizat de tineri pentru tineri, care a adus la crearea (de către poeta Renata Verejanu), în 1995, a Organizaţiei Mondiale a Copiilor Talentaţi (OMCT, ONG internaţional cu cartierul general la Chişinău şi statut participativ la Consiliul Europei).

Reporter MP

Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu

După douăzeci de ani de implementare a unui număr impunător de proiecte origi-nale, devenite tradiție, ONG-urile din Rețeaua OMCT au lansat încă un concurs internațional unic: Festivalul Internațional de Poezie – Re-nata Verejanu, dovadă unei recunoștințe aduse de volun-tari cu gratitudine pentru po-etul unic în spațiul românesc prin activitatea sa de promo-vare a culturii, și mai ales de promovare a tinerii generații la nivel internațional.

Lansat la bun început anume ca proiect de ni-vel internațional, Festivalul Internațional de Poezie – Re-nata Verejanu, chiar de la prima sa ediție, a adus do-vada unui eveniment cultu-ral de un înalt nivel, cu un Juriu Internațional consti-tuit din mari personalități: academicianul Mihai Cim-poi (președintele Juriului, președinte de Onoare al festivalului), academicia-nul Vasile Tărâțanu (poetul de la Cernăuți, Ucraina), E.S.Ambasadorul Ion Brad (poet de la București), poe-tul Petre Rău (directorul și editorul revistei BOEM@,

Continuare pag. 9


al Talentelor Lumii ”Micul Prinț”Galați), Mario Castro Nava-retti (Chile), Emilian Mar-cu (renumit poet de la Iași), poeta Rodica Elena Lupu (editor, București), Galina Codreanu (jurnalistă TV, vice președintele Academiei Europene a Societății Civile), dr.Vasile Bahnaru (directorul Institutului de Filologie al AȘM). Dar Festivalul a mai cuprins și alte nume notorii de scriitori, șefi ai în calitatea lor de membri ai Juriului

Prima ediție a cuprins un spațiu geografi c foarte im-punător: Italia, Chile, Mace-donia, Ucraina, majoritatea

județelor din România, Mol-dova (de la Ocnița până la Cahul), având peste 1000 de participanți, 101 premianți, cărora li s-a oferit 101 di-plome, 15 medalii, 5 trofee și un tiraj de 200 exempla-re a Antologiei Festivalului (eseu și poezie). Festivalul Internațional de Poezie a mai oferit și peste 30 de diplome cu titlul de ”Ambasador al Culturii Păcii”.

Miile de benefi ciari direcți, zecile de mii de be-nefi ciari indirecți, familiile, lăcașele de cultură, bibliote-cile și comunitățile care au

cules frumoase și înălțătoare sentimente de bucurie, su-tele de poze (veritabile do-cumente), plasate pe zeci de web site, materialele publicate în ziare și reviste, emisiunea TV - toate sunt rodul mun-cii unei echipe foarte mici de lideri de la ONG-urile din Rețeaua OMCT, muncă de voluntariat de înaltă calitate și de dedare totală dragostei de țară și neam, deținătorii unei dorințe trainice și sănătoase – de promovare a adevăratelor valori ale culturii românești.

Alina Dragancea,director


Microfonul Microfonul Liberiber

rejanu e necesar de o paletă foarte bogată de culori… Apreciată la apariţia primei cărţi de poeme (Până la dragoste, 1979), nu te-ai oprit la poezie, ci în calitate de publicist ai „ştiut să formulezi opinii, să formulezi principii… dar să formezi şi propriul caracter: un Om dârz, un Om care ştie ce vrea şi pen-tru care contează foarte mult Demnitatea”…- susţine Iurie Colesnic.

R.V. Uite, poţi trăi o viaţă şi să nu ştii cine îţi sunt priete-nii adevăraţi… mai ales când e vorba de un coleg cu care te vezi întâmplător o dată pe an, în stradă, te saluţi în treacăt, fi ind mereu grăbiţi, fără să ştii omul cât de mult te pre-ţuieşte…

Reporter: De câte ori am prilejul, şi eu vorbesc îndră-gostiţilor de poezie, colegilor de facultate despre un poet care a avut „marele noroc” să se nască chiar în gura unui balaur monstruos cu nume-le de totalitarism, să se lupte cu acel ba-laur pentru a nu se lăsa înghiţită de el, şi, în biruinţele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie fi losofi că, mo-dernă, bogată în metafore inedite şi ori-ginale… De unde găseşte poetul Renata Verejanu aceste metafore?

R.V. … Poate că de la cele şapte dealuri de granit, acoperite cu o pădu-re de salcâmi, sus pe care e aşezat sa-tul de baştină, le-am deprins pe toate: şi curajul, şi dragostea de frumos. La o privire mai profundă exegeţii pot des-coperi poeme pline cu metafore precum în primăvară e încărcată cu struguri albi pădurea aşternută de la sat până la Nistru, sau… cum sunt încărcaţi de fl oare copacii de vişini care au încins li-vada părintească… Simt că dragostea de baştină mi-a fost şi rămâne a fi unul dintre îngerii care mi-au ocrotit darul dat de Dumnezeu şi m-au deprins să-

mi apăr acest har, indiferent de cine vine sau pleacă de la putere...

R e p o r t e r . …”Deşi anii trec, Renata Verejanu ră-mâne acelaşi vulcan de energie creatoa-re…ghidată de dra-gostea de frumos, dragostea faţă de

om”, - susţine colegul Dumitale.R.V. Această dragoste şi mă ţine

puternică… În această fi lmare am ci-tit poeme foarte dure, scrise prin anii 1979-1982… Şi privind fi lmul, am fost

surprinsă să văd cât de actuale sunt aceste poezii… Şi totuşi, constat un lucru straniu: în acei ani era o stimă colectivă faţă de oamenii de cultură şi nu era deloc uşor să ponegreşti o per-sonalitate… Pe când după 1989, în acest haos al perioadei de tran-ziţie, să distrugi un destin - pe unii nu-i costă nimic… Cine poate crede că moartea venea de bună voie la cei mai curajoşi poeţi români basara-beni… Cine crede că aceste accidente sunt întâmplătoa-re… Un Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Ghe-

orghe Malarciuc, Lidia Istrati, Grigore Vieru, Leonida Lari, Constantin Tana-se… dacă să enumărăm doar scriitorii … Prea multe jertfe aduse pe altarul aşa zisei perioade de tranziţie… Constat cu mare tristeţe, deşi se pare să suntem în democraţie, unele structuri ale pute-rii nu s-au schimbat şi, ca şi pe timp de tristă pomină, nu suportă scriitorii mai curajoşi…

Reporter: … sau mai talentaţi… de-oarece nu au putut să le fure talentul, şi deci, nemurirea… Ci vreau să revenim la fi lm.

R.V. În acest fi lm sunt imagini fan-tastice de la o Serată de creaţie…

Reporter: Ţin să citez: „Energia de-bordantă cu care a înzestrato Dumnezeu, dar şi un curaj ieşit din comun, au aduso pe Renata Verejanu pe drumuri necunos-cute de alţii. Atunci când era sărăcie totală şi un popor mic era furat de hoţi mari şi băgat într-o depresie comună, Rena-ta Verejanu invită la serata de creaţie mari personalităţi…” Aceasta nu e o laudă, ci o con-statare documentată a realizato-rilor acestui fi lm…

R.V. … era decembrie 1993… Banii fuseseră schim-baţi 1 la 1000. Tot ce costa o unitatea, a doua zi costa o mie de unităţi. Dar şi după aceas-

ta preţurile s-au scumpit de zece mii de ori. Eu nu-mi imaginez, cum noi, basa-rabenii, am rezistat acestui genocid… În acest timp sălile de spectacole, tea-trele erau pustii… Se închideau fabri-


Continuare pag. 11


OpiniiOpiniicile, grădiniţele care mai apoi au fost privatizate la un preţ de nimica de foş-tii nomenclaturişti. Nu se editau cărţi, reviste, ziare… Lumea nu avea unde să lucreze. O mare parte a populaţiei nu primea salariu, pensiile nu se plăteau cu anii… Însăşi Moldova, ca o cerşe-toare cu mâna întinsă, stătea undeva la marginea istoriei… În schimb înfl orea criminalitatea…

Reporter: …am afl at din presă că au fost câteva atentate la securitatea familiei şi a vieţii Renatei Verejanu…

R.V. …Mi-am zis în acele clipe de mare tristeţe naţională că trebuie să fac ceva – şi am invitat lumea la o întâlnire

publicist, artist plas-tic) a refuzat să devină membru pcus, în tim-pul când asta însemna să pui cruce pe toată cariera ta. Dar Irina Stavschi a fost o primă şi mare dragoste a lui Eugeniu Coşeriu. Îmi vorbea deseori despre Coşeriu, pe care eu nu mi-l închipuiam în fe-lul în care îmi poves-tea dna Stavschi. Până, afl ându-mă în ospeţie la ea, în clipa când ma-

ţelepciunea de la o vârstă foarte frage-dă, absorbită în sânge de la acele coline, acele câmpii ale pământului unde te-ai născut, care ţi-au dăruit dragostea şi te-au ajutat să înţelegi că darul dat de Puterea Divină e însăşi voinţa ta, e do-rinţa omului de a se crea pe sine însuşi. Or, atâţia fi losofi ne-au adus dovada că Dumnezeu ne-a dat pe toţi la fel, simpli indivizi… Şi doar cei, care au voinţă şi curajul de a se crea pe sine – anume acei şi ajung să fi cetăţenii de folos unei comunităţii, unei societăţii. Pe când cei care au caracter să se formeze zi de zi ca personalităţi – sunt o mare avuţie a neamului său, acel patrimoniu cultural fără de preţ, adunat cu secolele… Dacă e să ne dăm meditaţiei un pic…

Reporter: Aceasta a dorit să spună şi dl Tudor Palladi, scriitorul şi editorul, susţinând că ai fost aleasă încă de la în-ceput, atunci când te-ai născut în câmp, pe o brazdă… aleasă de Ofranda omeniei, aleasă de Acest timp al iubirii, Metafora nemuririi…aleasă de toate cărţile care-ţi poartă numele…Şi având nu doar har, ci şi voinţă, ai tras brazdă adâncă în litera-tura noastră.

R.V. Acest fi lm mi-a răscolit sufl etul până la mari adâncimi…

Reporter: Deoarece port cu mine car-tea „În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări”, vreau să-ţi mulţumesc, dis-tinsă Doamnă, pentru că „În graiul dragi-lor părinţi vin anotimpurile-n ţară…” şi pentru că…

R.V. … Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare…

1 noiembrie 2014P.S. Interviul a fost comandat de re-

vista BOEM@ (Galaţi), cerut spre pu-blicare şi de revista Regatul Cuvântului (Craiova), AMP-International îl propune şi cititorului revistei Micul Prinţ.

UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE…cu poeta Renata Verejanu, şi nu unde-va, ci la Sala cu orgă, care m-a costat o avere… Am fost surprinsă nu de faptul că cea mai de prestigiu Sală era plină, ci m-am bucurat că au venit alături de mine, fără careva publicitate, „neinvi-taţi”, precum au zis, mari personali-tăţi ale neamului: compozitorul Eugen Doga, acad.Dumitru Matcovschi, acad. Mihai Cimpoi, acad. Anatol Ciobanu, actriţa Ninela Caranfi l, compozitoarea Daria Radu, scriitoarea Irina Stavschi, artistul plastic Glebus Sainciuc, dna Iulia Costin (soţia primarului de Chi-şinău, Nicolae Costin, care a murit şi el foarte suspect), actori, reprezentanţi mass-media, profesori, colindători… A fost un eveniment de excepţie în via-ţa culturală a capitalei… Am încercat să ridic dispoziţia societăţii, şi cred că mi-a reuşit, dacă, peste 20 de ani, lumea priveşte cu atâtea emoţii cum eu dan-sez cu marele om de cultură, rectorul Academiei de Arte, Teatru şi Muzică şi director la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” - Veniamin Apostol, dece-dat şi el destul de tânăr… Dansam pe scena Sălii cu Orgă, unde nimeni nu a dansat niciodată… (era strict interzis: să nu se deranjeze orga!)… Şi cel mai frumos vals îl cânta la pian însăşi mare-le compozitor Eugen Doga… Care să-răcie? Am fost dintotdeauna şi suntem un neam foarte bogat…

Reporter: Din personalităţile pe care le-ai amintit, sunt nişte fi lmări aparte cu poeta Irina Stavschi, una din puţinele pri-etene adevărate ale Dumitale, deşi era cu 30 de ani mai în vârstă…

R.V. Doamna Irina Stavschi (poet,

rele savant a venit la dânsa, acasă, în cele două odăiţe mici… Deşi nu mai era domniţa ceea foarte frumoasă cu care învăţase până la război, se vedeţi ce cuvinte găsise Coşeriu pentru distinsa doamnă… Straniu, că îndată după acea vizită la Chişinău a savantului din Ger-mania, după Congresul al V-lea al Fi-lologilor Români (Iaşi-Chişinău, 1994), la care participase Coşeriu, poeta Irina Stavschi a decedat, la fel, foarte sus-pect… Acum 20 de ani…

Reporter: Renata Verejanu - poetul Generaţiei Dintre Secole. Ai şi o carte, se cheamă Generaţia Dintre Secole. Ce subînţelege prin această sintagmă însăşi poeta?

R.V. E generaţia de pe baricade, generaţia care a ars ca o torţă pen-tru binele ţării, pentru neam, pentru ca semenii să nu-şi piardă demnitatea în acest timp groaznic al perioadei de tranziţie… Oameni de cultură română foarte activi la sfârşitul secolului XX, foarte activi şi în primele decenii a se-colului XXI. O generaţie de aur. Va veni un timp când se va putea vorbi despre Generaţia Dintre Secole…

Reporter: Recent, citind mai atent „Antologia de Poezie şi Eseu” a Festivalu-lui Internaţional de Poezie, am descoperit în eseul lui Veronica Popa o profundă cu-noaştere a poeziei dumitale. Dar şi un gând care se ţinea şi de mine… Autoarea arti-colului vă aseamănă cu Regina Tomiris, vestită prin frumuseţea ei morală, curajul şi credinţa nestrămutată în ideea de libertate.

R.V. Strămoşii ne-au fost un sprijin permanent… Dar mai e acel sprijin real pe care ţi-l oferă Demnitatea de om, în-

12 Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac12 Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac

S i m p ozi o nS i m p ozi o n

Renata Verejanu

COLIND DE DOR

Azi ninge, om drag, mă auzi?..Azi ninge… şi văd cum se-nalţăSărutul amiezii – ce dulce sărut -Cu pleoape deschise spre viaţă…

Hai vino în valsul acesta de fulgiLăsat peste ţara senină…Hai vino, căci ştii să aduciDoar şoapte cu multă lumină…

Azi ninge tăcerea cuvintelor mele, Azi ninge şi dorul ascuns…Din zori până-n seară va ninge o tainăLa care nu am azi răspuns…

Hai vino, iubire, în valsul acestaLăsat peste ţara senină…Hai vino, căci ştii doar tu să aduciÎn inimă multă lumină…

Pentru a promova învingătorii primei ediţii a Festivalul Internaţional de Poezie –Renata Verejanu, Primul Club al Con-siliului Europei în colaborare cu Biblio-teca „Transilvania” au lansat un original proiect: Simpozionul – Personalitate de anvergură europeană. Primul eveniment de acest fel a fost dedicat zilei de naştere omului de cultură, poetei Renata Vereja-nu. În ziua de 22 octombrie (ziua de naş-tere a poetei) Biblioteca „Transilvania” (prima bibliotecă de carte românească) era arhiplină cu lume. Poeta Renata Ve-rejanu s-a bucurat de un eveniment deo-sebit, sărbătorind cu peste o sută de elevi de la Liceului Mihail Berezovschi ziua sa de naştere, - elevi, profesori, bibliotecari, studenţi, ziarişti – fi ind participanţi la simpozion-ul:”poeta Renata Verejanu – personalitate de anvergură europeană”. Acest prim Simpozion, organizat de Pri-mul Club al Consiliului Europei, a fost foarte original, deoarece a fost scos din edifi ciile academice şi adus în bibliotecile publice, mai aproape de cititorii poetei. Şi încă o paletă originală a acestui Simpozi-on – şi-au prezentat comunicările/eseu-rile doar laureaţii primei ediţii ai Festi-valului Internaţional de Poezie – Renata Verejanu. Mulţi dintre participanţi au evoluat pentru prima dată în viaţă la un simpozion.

Printre cei care au avut comunicări originale şi discursuri competente despre opera şi activitatea poetei Renata Vereja-nu, vom menţiona: poeta Tatiana Scripa (de la Cernăuţi, Ucraina, profesoară la Universitatea de Stat din Tiraspol), poeta şi jurnalista Lidia Unguteanu (membru al Clubului Femeilor Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova), poe-tul Victor Rusu (student, anul III la Uni-versitatea de Stat din Moldova) cu eseul „Lecţiile Deschise ale Renatei Verejanu”, poetul Petru Hasnaş (membru al Cena-clului „Grai Matern), cu discursul „Atât de prezentă în procesul literar”, Cătălina Rotaru (elevă la Colegiu Tehnic din Chi-şinău), cu lucrarea „Metafora revoltei”.

Elena Dabija, directoarea Centrului Internaţional Academic Eminescu (insti-tuţie unde poeta Renata Verejanu a avut în ultimii ani mai multe lansări de carte), în discursul său a evidenţiat poetul meta-foric, poetul fi losof, poetul luptător, adu-când dovada că anume volumul antologic „Ofranda omeniei” e una din cărţile cu care lumea ieşea pe baricade în 1989 şi mai ales la Marea Adunare Naţională la care a fost proclamată independenţa Re-publicii Moldova (27 august 1991), de pe scena cărei poeta a vorbit în faţa a peste

o sută de mii de oameni… Elena Dabija a susţinut că o cunoaşte pe Renata Vereja-nu un om de cultură împlinit, şi a dorit să o prezinte şi tinerii generaţii, prezente la Simpozion. Poeta Renata Verejanu a dă-ruit cititorilor o poezie bărbată, o poezie „prea actuală” pentru zilele de azi, deşi aceste poezii au fost scrise prin anii ”80 ai secolului trecut, a afi rmat Elena Dabija.

Parascovia Onciu, directoarea Bibli-otecii „Transilvania” (prima bibliotecă cu carte românească din Republica Mol-dova) , trecu mai întâi în revistă multiple-le activităţi organizate împreună cu poeta Renata Verejanu, nenumăratele proiecte (în sens de evenimente culturale, educa-ţionale, literare), printre care Întâlniri de Elită (lunare), PAS – Proiectul „Alterna-tiva Societăţii”, prietenii Revistei Micul Prinţ, lansările de carte, mai ales cele din acest an, şi în deosebi lansarea bio-bibliografi ei „Poetul metaforei în fl ăcări – Renata Verejanu”. Dar totul a început încă în 1988, odată cu lansarea la Bibli-oteca „Transilvania” a Cenaclului „Grai Matern” care a schimbat viaţa locatari-lor celui mai nou şi mai frumos cartier al capitalei moldave, de unde a şi început schimbarea numirii străzilor, care a fost un lucru anevoios şi periculos de promo-vat, şi Renata Verejanu era în echipa de şoc a renaşterii spirituale din Moldova. Conducerea Bibliotecii „Transilvania” i-a înmânat poetei o frumoasă Diplomă de excelenţă, pentru colaborarea rodnică de peste un sfert de veac.

Adelaida Boico, şefa secţiei cultură şi tineret a Preturii Ciocana, municipiul Chişinău, a destăinuit că, deşi se cunoaşte cu poeta de un an, este de o viaţă un fan al poeziei Renatei Verejanu, admirând-o pe poeta luptătoare încă de la discursurile dânsei de prin anii ”80 ai secolului tre-cut. A apreciat foarte înalt proiectele de nivel internaţional lansate şi implementa-te doar pe muncă de voluntariat de poeta Renata Verejanu.

La Simpozion au participat şi laure-aţii Festivalului Internaţional de Poezie din raioanele din preajma Chişinăului (Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Anenii-Noi). Simpozion-ul a fost deschis şi mo-derat de Daniel Verejanu, doctorand la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Urările „La Mulţi Ani!” a celor prezenţi, au încununat lu-crările Simpozion-ului original. Renata Verejanu, inundată în frumoase buchete de fl ori, mulţumea cu surâsul ei blând, susţinând, că, anume în asemenea clipe îşi zice că are de scris încă multe cărţi.

Reporter AMP-Internaţional

„poeta Renata Verejanu – personalitate de anvergură europeană”

13Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac 13Cenaclul „Grai Matern” - un sfert de veac

Concursul "Micul Prinţ"

Nancy Sandu în preajma celei de-a XXII ediţii a Festivalul-Concurs Internaţionalal Talentelor Lumii ”Micul Prinţ”


Primul Summit TTPrimul Summit TT

Poetul fi ind martorul ocular al seco-lului care “a trezit cele mai mari speran-ţe concepute vreodată de omenire şi a distrus toate iluziile şi idealurile” (Ye-hudi Menuhin), se creează - crează pu-terea Eului creator, omul culturii (sunt un om al culturii, devenit un destin, zice o altă putere creatoare, acad. Mihai Cimpoi).

Or, “existenţa umană implică în mod necesar o suprastructură cultura-lă” - de fapt, o adevărată structură com-plexă care intervine în metabolismul societăţii şi mijloceşte toate domeniile şi formele vieţii umane. La acest nivel, viaţa umană se diversifi că nu în specii biologice, ci în culturi specifi ce, mani-festări ale aceluiaşi mod ontologic, vor-bindu-se despre un expresionism onto-logizat. Folosind diferite curente artisti-ce pentru a deschide uşa spre veşnicie, expresionismul fi indu-i haina cea mai pe potrivă dezlănţuirii sale metaforice, Lucian Blaga, benefi ciază de estetica expresionismului şi intră în nemurire prin propria fi losofi e poetică, prin pro-pria explozie a imaginaţiei geniului cre-ativ, pe o traiectorie atât de ontologizată pe care o aruncă peste veacuri, benevol teleportându-se în timp pe sine, puterea creatore care e chiar el, Lucian Blaga sau, înainte de sine, Eminescu sau, după sine, Stănescu… şi uşa e deschisă pen-tru alte generaţii sau alte veacuri.

Lucian Blaga în ideea să “dezmărgi-nească” orizontul de existenţă al omului “devenit fi inţă istorică”,…”permanent istorică”, veşnic îşi depăşeşte creaţia, şi „niciodată nu-şi depăşeşte condiţia de creator“. Expresionismul ontologizat a lui Blaga e predestinat să se “distribuie fără a se împarte”, spre a crea “misterul suprem” al puterii creatoare.

Expresionismul lui Blaga, până în prezent catalogat ca expresionism îm-blânzit, plasticizat, accentuându-se es-tetizarea expresionismului în lirica şi teatrul blagian, atribuindu-i-se un ex-presionism „autohtonizat”, unul aparte chiar, cu efect catalizator prin infl uen-ţa lui Rilke - i-a impus pe unii exegeţi să-l treacă pe poet la „teoretician al expresionismului”. Cunoscând eseuri-le sale, constatăm că Lucian Blaga nu mărturiseşte o aderare la Stilul nou, or, nu se dorea atât un teoretician, cât mai degrabă un „analist”, sau chiar producă-tor de noi stiluri. Altfel nu avem dova-da că pentru Blaga expresionismul ar fi

Lucian Blaga – poetul mileniului IIIfost un program, poetul l-a întrebuinţat mai mult ca pe „o lecţie estetică”. Geor-ge Gană, pentru înţelegerea concepţiei artistice blagiene, constată că Blaga se formează nu sub infl uenţa expresionis-mului, în sens lărgit al modernismului, ci paralel cu el. Lucian Blaga vine să ne comunice că era prins în crearea nu a unei lumi exterioare, ci a lumii interioa-re, şi biologic, şi metafi zic: „Metafi zica, ce-o doresc, nu are un obiect exterior spre care se îndreaptă, ci numai un im-puls lăuntric din care se naşte…”. Lu-mea interioară

a puterii creatoare, având perma-nent nostalgia infi nitului, a ales să cree-ze lumina. O lumină nespus de poetică e întreaga creaţie blagiană şi “liberă este rostirea” poetului, “cu atât mai deschisă şi mai pregătită este ea pentru neprevă-zut”, şi “nu poate fi judecată decât prin prisma corectitudinii sau a incorectitu-dinii sale”2.

Povestea acestei puteri a luminii la care munceşte poetul nu caută un loc „undeva jos sau undeva sus”, pentru a slobozi rădăcini şi a fi acea putere pe care autorul şi-o doreşte puternică, dezmărginită, deoarece temelia, funda-mentul îi este săpat în sufl etul şi gândul fi losofului, care atât de insistent a insu-fl at necesitatea colaborării dintre gând şi sufl et. Cunoscând că „împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru” (Luca 17:21), poetul e în căutarea individuală a divinităţii, a Adevărului, fără să caute anume o cale tradiţională sau spontană. Acest parteneriat dintre fi inţa creatoru-lui şi sufl etul cosmic, pe care Blaga l-a intuit în clipa când a conştientizat sau a descoperit „corola de minuni a lumii”, ştiind că e în lumea interioară a fi inţei. Liricul Blaga ne îndeamnă la o înţele-gere a amintirilor atât de dragi sufl etu-lui său, ci această înţelegere presupune o cunoaştere vastă, cosmică, specifi că. Blaga ajunge la această cunoaştere prin purifi carea impulsurilor şi stărilor Eu-lui, prin dezvoltarea şi întărirea lui. Şi activitatea diplomatică i-a fost matricea stilistică în care s-a simţit bine până a intuit că puterea creatoare e net supe-rioară chiar şi frumoasei (la prima ve-dere) activităţi diplomatice. Ajungând la momentul recunoaşterii Eu-lui dez-mărginit, un Eu blagian foarte sănătos, un Eu aristocratic, Blaga se vroia la universitate, dorind să disemineze acea putere creatoare de care era prea-plin.

Continuare pag. 15

Putem doar să regretăm cât de necesar era Eul aristocrat, Eul cu caracterul său, cu voinţa sa al lui Blaga, puternic, în/pentru lumea politrucilor îndată după cel de-al doilea război mondial…

Însă Lucian Blaga a fost retras din viaţa publică. Acumulând o tristeţe de-plină, poetul-fi losof cunoştea că tris-teţea metafi zică nu deprimă, precum tristeţea obişnuită. Prima te ajută să te detaşezi de efemeritatea tuturor lucru-rilor lumeşti, a doua, însă, te leagă de ele. Lucian Blaga şi-a cultivat până şi somnul, şi umbrele spre a simţi o tristeţe metafi zică, cunoscând că este o bine-venită nostalgie după perfecţiune. Asta a şi speriat timpul său, rămas în urma Eu-lui blagian, şi puterea vremelnică venită după cel de-al doilea război mon-dial, spre marele regret, şi în România. În acest sens, exegeţii mileniului trei putem întreba, ca în Noul Testament: „Şi vorbind au zis către El: Spune-ne şi nouă, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel care Ţi-a dat această putere?” (Luca,20,2). Autoritate creatoare incon-testabilă a culturii unite prin diversita-te, Lucian Blaga poetul mileniului III şi va domina acest mileniu, provocând tot mai multe întrebări ce îşi caută un răspuns, care vor provoca la rândul lor alte întrebări, ca noi să conştientizăm că efectul creaţiei blagiene e mai actual ca niciodată.

Fără să uite că e angajat la recrearea lumii prin cuvânt, nu a oricărei lumi, ci a lumii blagiene, poetul şi ambasadorul României Mari, al lumii puterii creatoa-


DemnitateDemnitate

Tipãrit la tipografi a “Universul”, com. nr. 2445

Adresa redacþiei: Chiºinãu 2012, str. Puºkin 24, tel: 022 22 66 75, 068582011

E-mail: [email protected] http://revistamiculprint.blogspot.com

[email protected]

ISSN 2345-1556

re creată însăşi de puterea creatoare, a transmis scrisului său un impuls şi un dinamism capabil să intensifi ce expre-sia atât de “ontologizată”, încât se în-scrie clar pe o traiectorie a cărui sfârşit nesesizat e de fapt o continuitate. “Nu există, în literatura română, o poezie atât de intens ontologizată ca cea bla-giană. (...) Blaga ontologizează însăşi structura intimă a poeziei - afi rmă acad. Mihai Cimpoi. - Eul blagian depăşeşte eul, îl transcede, îl înalţă în zona unde relaţiile cu lumea se pun sub semnul cosmicului”3 Altfel zis, Eul blagian se înalţă şi ia chipul puterii creatoare.

Aducându-se la nivelul conştiinţei fără început şi sfârşit, Eul blagian, crea-torul blagian încerca a trăi acea plăcere care era ea însăşi responsabilitatea sa. Făcând faţă atâtor factori perturbători, în timp ce lumea „se plimba printr-o pădure” de „trunchiuri, ramuri şi frun-ze”, fi losoful are meritul de-a se plim-ba „printr-o pădure de rădăcini”, prin adâncimile fi inţei umane, prin infi nitul cosmosului, mereu în preajma lui Dum-nezeu, întru trezirea spirituală a unei na-ţiuni, care pe toată perioada de activitate diplomatică a fost o Românie unită.

Eul aristocrat e de fapt, în concep-ţia blagiană, şi unanim acceptată, bu-nul simţ al omului. Conştientizând în mod distinct, Lucian Blaga zămisleşte raţiunile şi efectele tainice ale omului, ale misterului. Puterea creatoare nu va aranja evenimentele favorabil în cazul în care a aranjat ca omul să sufere cu un scop anume. Acel scop anume, scop blagian, scopul puterii creatoare, ajuns să se arate generaţiilor mileniului trei, a fost recunoaşterea puterii creatoare ca putere absolută.

Retras în liniştea nemuririi, poetul îşi aude glasul Său. Doar privilegiaţii au acces la puterea sa creatoare, Lucian Blaga fi ind un privilegiat în faţa cosmo-sului la care nu doar că a avut acces, ci atât de genial l-a descătuşat, l-a dezmăr-ginit. Asta s-ar numi predicţie împlinită, citire clarvizionară. Şi de ce nu, sensibi-litate accentuată la tot ce ne înconjoară, sau mai direct: lirosofi e blagiană.

Dan Verejanu, doctorand

IFAŞM, anul II Note 1.Mihai Cimpoi, Eminescu şi Blaga

(Mihai Cimpoi, Lician Blaga Paradisiacul, Lucifericul, Mioriticul), Princeps Edit, Iaşi, 2012, p.117

2 Martin Heidegger, Originea operei de artă, Bucu-reşti, 1982, p. 169

3 Mihai Cimpoi, Lucian Blaga, Paradi-siacul, Lucifericul, Mioriticul, Iaşi, 2012, p.7.

Coperta 1Oliver e laureat al Festivalului-Concurs

Internaţional al Talentelor Lumii “Micul Prinţ”, unul dintre primele competiţii internaţionale la care a participat şi a fost evidenţiat. Acum, la10 ani, Oliver e fost primit membru al Colegiului de Redacţie la revista tinerelor talente. Vorbeste romana si franceza. Frecventeaza liceul moldo-spaniol „Miguel de Cervantes”, unde invaţă încă trei limbi: spaniola, engleza si rusa... Lauteat la diferite concursuri naţionale şi internaţionale, recent s-a intors din Cehia unde a cintat o piesă în limba spaniolă şi s-a plasat pe locul I. Oliver are planuri de creaţie pe un an înainte. El este invitat să evalueze la parcul tematic Disneyland, din Paris. Oliver mai frecventează un club de fotbal, şcoala de Arte -Valeriu Poleacov (pian) si grupul de dans Bravissimo. Citeste mult şi este apreciat de profesori. Părinţii lui Oliver sunt bucuroşi şi îl susţin pe fi u în activităţile sale, mama – fi ind moldoveancă, tata – belgian, de origine spaniol.

Coperta 2Antonio şi Olivia-Carmen cânta şi

dansează de la 3 ani... Antonio are 6,5 ani, Olivia -5 ani. Frecventează grupul de dans Bravissimo (de pe lânga Academia de Arte). S-au întors recent de la un festival international de dans de la Timisoara cu locul doi pentru dans în doi şi Olivia cu locul 2 pentru dans solo. La campionatul Moldovei de dans Olivia a ocupat locul 4... Antonio şi Olivia-Carmen participă la numeroase spectacole şi emisiuni muzicale televizate pentru copii. Frecventeaza Scoala de Arte pentru copii Valeriu Poleacov, clasa de pian.

Colegiul de Redacție:

Daniel Verejanu, director, redactor șefVictor Rusu, redactor șef adjunct

Membrii:Marius Guțu, secretar general,Ion Bădălău, reporter Chișinău,Sandu Cibotaru, reporter Nordul MoldoveiNaitan Negară, reporter Chișinău,Constantin-Eduard Oxenti, reporter Chișinău,Mihai Enache, reporter România

În anul 2015, anul caprei

Vă urăm La Mulţi Ani!


Micul Micul PrinþPrinþ

A n ton io ş i A n ton i o ş i O l i v i a -Ca rm enOl iv i a - Ca rm en

cenaclul „grai matern” - un sfert de veac þmicul prinþ...fără a ﬁ tras la indigo,...

Documents