6._pastura.doc

7/23/2019 6._Pastura.doc

1/10

Pastura

Origine si tipuri

Pastura este polenul prelucrat de albine in interiorul stupului. Pastureare o compozitie diferita de a polenului de albine sau/si de a polenului

orar.

Granulele de polen recoltate de catre albinele lucratoare este depus in

celulele fagurilor, ind usor acoperite cu laptisor de matca si cu secretia

glandular a albinelor ce adera la masa polenului depozitat. Acest polen

depozitat se numeste pastura. Deoarece in aceasta depozitare sunt

amestecate tipuri diferite de polen, celulele sunt straticate. Polenul

depozitat nu mai este viabil dupa !" zile. #n functie de specia plante.Probabil ca substantele secretate de catre albine pentru umezirea

polenului in timpul depozitarii in faguri sunt responsabile de pierderea

rapida a capacitatii germinative. Glandele mandubulare ale albinelor

produc de asemenea un factor ce in$iba germinarea. Polenul depozitat

sufera o serie de transformari bioc$imice ce sunt responsabile de

cresterea stabilitatii acestui produs sau de cresterea digestibilitatii si a

valorii nutritive pentru albine.

De ce albinele prelucreaza polenul recoltat%

Granulele de polen sunt $rana vegetala vie. Din moment ce in

interiorul ecarui stup este o umezeala mare , veti intelege ca

ecare dintre milioanele de celule de polen &micro!granule' poate

t$eoretic sa germineze, astfel distrugand structura fagurilor.

(iecare granula de polen este asemanatoare cu o nuca, cu un invelis

e)terior foarte tare* sa manance intreaga nuca nu este foarte placut

nici c$iar pentru albine+

Prelucrarea speciala din stup are drept obiective principale%

a. #n$ibarea germinariib. a faca mult mai usor disponibili nutrient din aceste micro!nuci*

aceasta $rana procesata trebuie sa e foarte usor de digerta de

catre toti membrii coloniei, inclusive de catre copii lor, larvele+

- alta informative foarte importanta se aa in urmatoarea propozitie%

! deoarece in aceasta depozitare sunt amestecate tipuri diferite de

polen, celulele sunt straticate.

(iecare granula de polen are o compozitie bioc$imica diferita, c$iar in

interiorul aceluiasi tip de polen, in functie de conditiile solului pe care


2/10

planta a crescut. u alte cuvinte, prin amestecarea granulelor de polen,

albinele produc o $rana complete ce are in mod obisnuit toate elementele

nutritive necesare pentru toti membrii coloniei.-amenii de stiinta au descoperit ca unele sortimente de polen au

cantitati mai mari de substante nutritive decat altele* astfel albinele se vor

simti mai bine &vor trai mai mult' cu anumite diete de polen decat altele.

)ista o clasicarea duratei de viata a albinelor legata de administrarea

articial a polenului &de catre cercetatori'%

! Prima clasa de polen:salcia, pomii fructiferi, rapita, mustar, iarba

neagra &supravietuire 01!02 de zile'.! A doua clasa de polen:alun, artar &supravetuire 3"!43 zile'.! A treia clasa de polen:papadia &supravietuire 31!30 zile'.! A patra clasa de polen:iarba, porumb, pin &supravietuire "!31

zile'.

Albinele stiu foarte bine ca diferite tipuri de polen au compozitie

diferita si afectele legate de dieta. Din acest motive le amesteca diferitele

granule de polen avand culori diferite, in polenul din interiorul celulelor

&pastura'.

5n alt sfat important pe care albinele ni!l dau &+' este de a manca in

principal granule de polen avand culori diferite si nu numai polen mono!

color, daca vrem sa ne mentinem sanatatea. 6ai tarziu vom vedea ca

e)ista o e)ceptie de la aceasta regula+ putem da cuiva o asemenea dieta

cu polen medical mono!color, daca acea persoana are o anumita boala

ce poate ameliorate de catre un anumit tip de polen, din moment ce

contine o cantitate mai mare de substante active folositoare.

Tipuri de pastura

)ista doua tipuri principale de pasture%! De albine &tipul natural'! De om &tipul articial'

Dupa ce au descoperit ca pasture este un aliment e)celent, oamenii au

incercat si nu au reusit sa imite bio!te$nologia albinelor, pentru a obtine

mai usor un produs similar.

Pasture este greu de e)tras din faguri si in plus, este aproape o crima sa

iei mancarea copiilor.

7erndt Dan8, polen!sammeln $eute, $ren9irt$ :erlag, 6unic$ ;"4.3


3/10


4/10

Indicatiile pasturei

Deoarece pasture este obtinuta din polen are, bineinteles, aproape

aceleasi indicatii.

?otusi, deoarece pasture este un polen pre!digerat, utilizat pentru

$ranirea intregii colonii de albine, dar mai ales a copiilor lor &larvelor',

putem accepta ca acest e)traordinar produs apicol comple) poate

administrat copiilor nostril.

- alta indicatie principal a pasture este in cazul acelor persoane ce

sufera de una sau de mai multe boli grave din zona tubului digestive&ulcere, tumori, ciroza etc' si ca rezultat nu pot digera corespunzator

polenul.

Pasture are un gust mai acru datorita fermentatiei specic care are loc

in fagurii cu polen* este mai buna decat polenul in toate bolile legate de

cat si de functionarea lui.

#n 6edicina ?raditionala $ineza, dupa cum vom vedea in


5/10

PasturaProprietati farmacologice, efecte, actiuni

Pasture, avand ca si component ma@ora polenul, are, desigur, proprietati

asemanatoare acestuia.

?otusi, deoarece pasture contine si mici cantitati de miere si mai ales

pentru ca marea ma@oritate a granulelor de polen sunt desc$ise,

digestibilitatea pasture este mai mare decat polenul.

Din aceasta cauza, din punct de vedere nutritive, pasture este mai buna

decat polenul.

um polenul este considerat un nutrient ma@or, putem conclude ca in

cele mai multe cazuri pasture este superioara polenului.

Pasture continand mai multa vitamina decat polenul, are un efect mai

bun anti$emoragic.

Pastura

Contraindicatii si limite

2


6/10

u totii stim ca pasture este sora polenului, sau mai bines pus,

copilul polenului.

a rezultat, contraindicatiile si limitele sunt aproape identice.

?otusi, datorita transformarilor suferite in stup &sub actiunea bacteriilor

specializate', pasture are unele contraindicatii si limite diferite de ale

polenului.

Pastura este mai neteda decat asprul polenul deoarece este

intotdeauna desc$isa. (iind desc$isa, irita mai putin mucoasa tractului

digestiv in procesele de digestive si de absorbtie. a rezultat, tolerant

tractului digestive este crescuta.

?otusi, deoarece pastura poate contine mici cantitati de polen nedesc$is,poate prezenta, in unele cazuri, aceleasi problem ca si polenul, in special

cele legate de alergii.

Pentru a diminua problemele mentionate mai sus &alergiiintoleranta'

este intotdeauna o buna idEe ca pasture sa e amestecata cu miere &la

inceput sa zicem in raport de %1, apoi %", %F, %0, %3, %'.Apoi se amesteca ambele cu cantitati 5(##


7/10

Pastura nu poate vindeca un tesut, un organ sau tot corpul mult

prea slabit pentru a putea sa prelucreze prin mecanisme specic

&digestive si absorbtia energiei in general'.

Pastura nu poate vindeca celulele sau tesuturile indepartate daca nu

poate a@unge in aceste zone* de e)emplu% vitaminele, enzimele,

energia pasture nu pot a@unge la celulele cardiac blocate prin infarct

miocardic.

?oate contraindicatiile si limitele de mai sus sunt mai mult sau mai putin

relatice, si trebuie @udecate in mod specic in relatie cu starea reala a

paientului, o stare care poate diferita de la o zi la alta. ste recomandat sa aveti o relatie de buna intelegere cu alergologul

local.

Administrarea pasturei

Dupa cum stim de@a, pastura este polenul desc$is si transformat

bioc$imic. Polenul are acelas tip de relatie cu pasture ca laptele cu zerul

sau laptele cu iaurtul.

=


8/10

Deci vorbind in general, pastura este mai nutritive decat polenul si mai

usor de absorbit de catre celulele noastre. Administrarea ei este foarte asemanatoare cu cea a polenului. ingura diferenta este cea mai legata de doza@. Pentru efecte similar,

pasture este administrate in doze mai mici decat polenul.

Metode de administrare:

Intern:

Pe gura, prin ing$itirea pasturei neprelucrate sau amestecarea

ei cu miere sau cu alte alimente ca iaurtul, cereal, paine etc. ublingual &amintiti!va cazurile c$irurgicale sau legale de

tumori'. Prin alimentative c$irurgicala sau articial, cand pastura,

polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente

usor de digerat pot administrate, scurt!circuitand gura, direct

in stomac sau in intestinal subtire. upozitoarele rectal, in cazul pacientilor cu adenoma de

prostate. upozitoare vaginale, in diferite actiuni genital la femei.

Extern:

#n masti cosmetic, combinat cu miere si/sau laptisor de matca,

e)tracte orale etc.

#n dermatologie, ca ad@uvant nutritional pentru celulele pielii.

Reguli:

?estarea alergiei la inceput #nceperea cu mici cantitati (ara caldura (ara lumina (ara umiditate e)cesiva (ara aer, daca este posibil &vacuum' a e refrigerat, dar numai in mici recipient &ma)imum 11g' #nainte de a desc$is, recipientul trebuie tinut la temperature

camerei pentru 41!F1 de minute pentru a evita evaporarea vaporilor

de apa condensati Pastrati pasture &bruta sau combinata' cat mai mult posibil sub

limba, inainte de a o ing$iti.

Preparate cu pastura

Preparatele cu pasture sunt oarecum similar cu preparatele cu polen.

Dar cum putem sa obtinem pasture

"


9/10

- metoda foarte simpla in principal, de a o colecta direct din stup, in

special de la coloniile puternice, primavera tarziu sau la inceputul verii.

Aceasta este de departe ce mai buna metoda, deoarece putem obtine

adevarata pastura, asa cum este ea facuta de catre albine.

- metoda, convenabila scopurilor comerciale, este de a incerca sa facem

c$iar noi pastura, pornind de la polenul de albine. Deci, trebuie sa imitam cat mai e)act posibil procedura urmata de

albine, pentru a incerca sa le imitam produsul.

#ata principalele conditii te$nice%

#ntroduceti granulele de polen proaspat, de culori diferite, intr!un vas

inc$is la culoare* presarati!l pentru a elimina aerul prezent intre

granulele de polen.

Asigurati o temperature de apro)imativ 41!42>.

Adaugati un stat de miere deasupra polenului de@a bine preset*

Asigurati &ideal' o umiditate ridicata a aerului &in @ur de ;1!;2H',

asemanatoare cu cea din interiorul stupului.

De@a stim ca albinele adauga granule de polen si saliva nectarului

colectat de la ori. aliva albinelor contine enz8me care reduc puterea

germinativa4a polenului. Adaugarea la nectar si, mai tarziu, in celulele fagurilor, a unui strat

subtire de miere &dupa eliminarea aerului din celule' are ca scopuriprincipale%

a conserve mai bine polenul si mai tarziu pastura.

a atraga bacteriile speciale anaerobe &in prima faza'.

a atraga bacteriile speciale aerobe &in a doua faza'.

a inceapa procesul de fermentatie.

a creasca aciditatea in amestec.

a distruga peretii e)terior ai polenului &e)ine'.

Deci, noi oamenii, trebuie sa imita cat mai e)act posibil procedurile

utilizate de albine in timpul procedului de fabricare a pasturei. ?otusi este dicil pentru noi sa obtinem pastura, asa cum o obtin

albinele.

a rezultat al acestei dicultati, cei mai multi oameni folosesc metode

diferite%

#ntroduceti polenul de albine proaspat &uscat usor initial pe o bucata

de $artie alba' intr!un vas de culoare inc$isa% parte.

Adaugati mierea uida% 3!2parti.

4:a puteti imagina ce se poate intampla cu fagurii din stup, daca sunt plini cu miliarde degranule de polen ce germineaza

;


10/10

Adaugati apro)imativ acid lactic 3H amestecului de mai sus. Acidul

lactic poate obtinut natural dup ace laptele integral brut

fermenteaza &obisnuit dupa o zi de stat la temperatura camerei'.

Captele brut se separa in doua parti% o parte branzoasa, alba,

deasupra si o parte apoasa, la fund &apro)imativ 2!31H dincantitatea totala'. Acest acid va creste viteza cu care se va desface

polenul, astfel pastura va gata de folosit mai rapid.

Iasturnati vasul la ecare 0!F!" ore.

Produsul nal, pastura va avea caracteristici si proprietati

asemanatoare ca acelea ale produsului preparat de albine. ste important sa nu folositi caldura, nici sa e)puneti preparatul luminii,

sis a aveti rabdare pana cand intregul amestec devine omogen.

Acest preparat, pasture facuta de om, poate folosit singur sau in sutede combinatii cu alte produse apicole &in special cu laptisorul de matca sau

cu apilarnil' si/sau cu remedii din plante.

1

6._pastura.doc

Documents