curriculum naȚionalclasa x xi xii 1. identitatea personală și relaţionarea armonioasă 6 6 6 2....
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂCONSILIERE ȘI DEZVOLTARE
PERSONALĂ
Chișinău, 2018
DISCIPLINADEZVOLTARE PERSONALĂ
CLASELE X-XII
Curriculumul disciplinarGhidul de implementare a curriculumului disciplinar
2
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Cul-turii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:
• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, doctor în știinţe pedagogice, șef Direcţie învăţământ gene-
ral, MECC• Mariana GORAȘ, șef adjunct Direcţie învăţământ general, MECC• Valentina GAICIUC, consultant principal, MECC• Natalia GRÎU, consultant principal, MECC• Ala NIKITCENKO, consultant principal, MECC• Corina LUNGU, consultant principal, MECC• Daniela COTOVIȚCAIA, consultant principal, MECC• Vasile ONICĂ, consultant principal, MECC• Angela PRISACARU, consultant principal, MECC• Viorica MARȚ, consultant principal, MECC
CONSULTANȚI NAȚIONALI:
• Anatol GREMALSCHI, doctor habilitat în știinţe tehnice, profesor, Institutul de Politici Publice
• Vladimir GUȚU, doctor habilitat în știinţe pedagogice, profesor, Universitatea de Stat din Moldova
• Ludmila URSU, doctor în știinţe pedagogice, profesor, Universitatea Pedago-gică de Stat „Ion Creangă”
GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
• Otilia DANDARA (coordonator), doctor habilitat în știinţe pedagogice, profe-sor, Universitatea de Stat din Moldova
• Valentina OLARU, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău
• Tatiana MISTREANU, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul lui Vodă
• Pavel CERBUȘCĂ, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, LTR „Aristotel”, mun. Chișinău
• Lia SCLIFOS, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, manager proiect CEDA
• Svetlana NASTAS, doctor în știinţe pedagogice, Sectorul Calitatea Educaţiei, Institutul de Știinţe ale Educaţiei
3
• Tatiana TURCHINĂ, lector, Universitatea de Stat din Moldova• Daniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău• Eugenia BURUIAN, grad didactic unu, DÎ Hâncești• Svetlana GOREA, grad didactic unu, DGETS, mun. Chișinău• Silvia CRICOVAN, grad didactic unu, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun. Chișinău
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:
• Otilia DANDARA (coordonator), doctor habilitat în știinţe pedagogice, profe-sor, Universitatea de Stat din Moldova
• Valentina OLARU, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău
• Tatiana MISTREANU, doctor în știinţe pedagogice, grad didactic superior, IPLT „Ștefan Vodă”, or. Vadul lui Vodă
• Tatiana TURCHINĂ, lector, Universitatea de Stat din Moldova• Daniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău
RECENZENȚI
• Larisa CUZNEȚOV, doctor habilitat în știinţe pedagogice, profesor, Universita-tea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
• Svetlana TOLSTAIA, doctor în psihologie, conferenţiar, Universitatea de Stat din Moldova
• Ina BOTNARI, grad didactic unu, IPLT „Lucian Blaga”, mun. Chișinău
Aria curriculară consiliere şi dezvoltare personală : Disciplina dezvoltare personală : clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar : Curriculum naţional ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 48 p.
Referinţe bibliogr.: p. 47-48. – 2000 ex.ISBN 978-9975-3258-7-5.
ISBN 978-9975-3258-7-5. © Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova
Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected] www.lyceum.md; fb.editura lyceum
37.015.311:37.091A 78
Redactor: Liliana BOTNARU
4
CUPRINS
1. CURRICULUMUL DISCIPLINAR
1.1. Preliminarii 51.2. Repere conceptuale 61.3. Administrarea disciplinei 81.4. Competenţe specifice și unităţi de învăţare 81.5. Sugestii metodologice 241.6. Strategii de evaluare 25 Referinţe bibliografice 26
2. GHIDUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
2.1. Abordarea modulară a disciplinei Dezvoltare personală 312.2. Sugestii metodologice pentru organizarea demersului didactic 312.3. Sugestii de proiectare a activităţii didactice 332.4. Sugestii de evaluare și valorificare a produselor 45 Referinţe bibliografice 47
5
1. Curriculumul disciplinar
1.1. Preliminarii
Motto: Quidquid discis, tibi discis – Orice ai învăța, înveți pentru tine.
Curriculumul pentru disciplina Dezvoltare personală este un document normativ-reglator proiectat în baza Cadrului de referinţă a Curriculumului Naţional (2017) și reprezintă una dintre modalităţile de implementare a politicilor educaţionale vizate de Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014); se raportează la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi, care orientează absolvenţii învăţământului general obligatoriu spre formarea competenţelor-cheie, incluse în curriculumul naţional, dar, în special, se referă la competenţa de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, acțional strategice, de autocunoaștere și autorealizare, digitale/TIC competențe antreprenoriale etc.
Disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere și dezvol-tare personală și se implementează în învăţământul primar, gimnazial și liceal. Acest curriculum este construit pe baza valorificării cercetărilor din domeniul educaţional și al teoriei dezvoltării personalităţii. Conceptele și ideile ce se conţin în curriculum au rezultat din valorificarea bunelor practici ale specialiștilor din diverse domenii și din partea societăţii civile.
Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi și experienţe care au scopul să susţină elevii în procesul de autocunoaștere, relaţionare corectă cu familia, colegii și mediul din care fac parte, să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă și management eficient al emoţiilor, să îmbunătăţească starea de conștientizare a propriului potenţial, să dezvolte talentele și abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aderarea la valorile societăţii con-temporane, prin contribuirea la realizarea aspiraţiilor și visurilor personale într-un mediu de viaţă sănătos și sigur.
Acest curriculum urmărește să răspundă nevoilor tuturor elevilor, în sensul că propune activităţi structurate, de stimulare a dezvoltării în domeniul social, cognitiv, afectiv și în domeniile de carieră. Vizează formarea comportamentelor care permit elevului să-și exploreze trăsăturile de personalitate și abilităţile sale specifice, să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul personal, pentru dezvoltarea ati-tudinii pozitive faţă de sine și a modului de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţii.
Viziunea pedagogică promovată prin disciplina indicată, recomandată pentru ciclul liceal, abordează variate subiecte în cadrul a cinci module a căror complexitate crește de la o clasă la alta, astfel încât să răspundă așteptărilor membrilor societăţii, privind pregătirea generaţiilor în creștere pentru viaţă și integrare în câmpul social.
6
Prezentul document se adresează cadrelor didactice care vor preda discipli-na Dezvoltare personală, cu posibilitatea de a avea alături, în calitate de parteneri educaţionali, colegii de breaslă, părinţii, comunitatea și alţi actori educaţionali (me-dicul, inspectorul de poliţie, reprezentantul APL-ului, reprezentanţii ONG-urilor etc.)
1.2. Repere conceptuale
Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală este documentul normativ-reglator, care stabilește cadrul operaţional de realizare a prevederilor de politici educaţionale, reieșind din perspectiva de evoluţie a statului Republica Moldova, axat pe priorităţile de formare a cetăţenilor, orientat spre atingerea unui nivel înalt al calităţii în educaţie.
Este conceput pentru a ajuta elevii să dezvolte competenţele de care au nevoie pentru a se cunoaște, a se accepta, a duce o viaţă sănătoasă, independentă, pentru a deveni cetăţeni informaţi, activi, integri, pentru a relaţiona cu alţii într-o atmosfe-ră sigură, a fi responsabili în luarea deciziilor de carieră și dezvoltare personală pe parcursul întregii vieţi.
Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin achiziţii specifice disciplinei, dar și prin valorificarea interdisci-plinară a achiziţiilor căpătate în cadrul altor discipline școlare.
Dezvoltarea personală este structurată în cinci module:1. Identitatea personală și relaționarea armonioasă care pune accent pe
cunoașterea și acceptarea de sine; explorarea și autoevaluarea resurselor perso-nale; aprecierea familiei ca valoare: responsabilităţi, roluri de gen, stereotipuri; comunicare asertivă, non-conflictuală și non-violentă; autoeducare etc.
2. Asigurarea calității vieții, cu accent pe integritate, gestionare eficientă a resur-selor, responsabilitate pentru o dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Modul de viață sănătos care îi ghidează pe elevi în aspecte ce ţin de sănătatea fizică, emoţională, de alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: droguri, alco-ol, fumat, influenţe de diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial care pune accent pe cunoașterea potenţialului individual; informarea despre profesii din perspectiva pieţei muncii; planificarea carierei și luarea deciziilor de carieră; dezvoltarea spiritului antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală ce oferă elevilor contextul de formare a unui comporta-ment orientat spre asigurarea securităţii proprii și a celorlalţi. Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii vizate, ci
insistă asupra unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracter de integrare, specific dezvoltării competenţelor. Demersul integrator este aplicat atât în cadrul fiecărui modul, cât și intermodular, în valorificarea achiziţiilor din cadrul altor dis-cipline școlare, precum și din mediul de viaţă al elevului. Curriculumul de faţă se axează pe această abordare, deoarece disciplina Dezvoltare personală este orienta-tă spre dezvoltarea competenţelor axate pe valori, atitudini.
7
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele prin-cipii:• Principiul axiologic;• Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor; • Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă; • Principiul valorificării responsabile și productive a parteneriatului profesor –
elev – familie – comunitate; • Principiul motivaţiei optime și implicării active;• Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;• Principiul respectării autonomiei și libertăţii individuale.
Se dorește ca disciplina respectivă să fie prietenoasă elevului și să contribuie la individualizarea traseului școlar al fiecăruia.
Din perspectiva particularităţilor de vârstă, elaborarea și implementarea curri-culumului de liceu ţine cont de următoarele priorităţi: • Valorificarea interesului adolescentului pentru problemele abordate;• Accentuarea caracterului funcţional al educaţiei;• Valorificarea capacităţii elevilor de a aborda problemele puse în discuţie cu un
grad sporit de complexitate; • Respectarea legăturii dintre abordările teoretice și viaţa practică;• Respectarea punctului de vedere și opiniei elevului.
În perioada adolescenţei, se dezvoltă maturitatea. Elevii claselor de liceu conștientizează și preiau diverse roluri sociale. Se accentuează tendinţa asumării responsabilităţii. Activităţile de învăţare sunt apreciate prin prisma funcţionalităţii lor pentru viaţa de adult. Factorii educaţionali sunt percepuţi ca parteneri egali și apreciaţi în baza unei atitudini respectuoase, de apreciere a calităţilor personale. În acest sens, trebuie valorificate oportunităţile vieţii școlare și ale educaţiei formale. Continuăm să aplicăm exerciţii care vor sprijini elevii în procesul de autocunoaștere și înţelegere, de accentuare a eu-lui și nevoii de exprimare; vor experimenta diferite roluri constructive, punând accent pe adoptarea și manifestarea identităţii, mani-festarea modului responsabil și sănătos de viaţă, respectarea condiţiilor ce-i asigură securitatea și siguranţa vieţii, identificarea vocaţiei și elaborarea unui plan de reali-zare în carieră. Activităţile educaţionale se vor axa pe un sistem de valori și idealuri autentice, care să-i asigure o viaţă demnă.
Pe parcursul studierii disciplinei Dezvoltare personală în ciclul liceal, se recoman-dă învăţarea prin reflecţii asupra problemelor reale din viaţă; implicarea elevilor în activităţi concrete, orientate spre rezolvarea problemelor personale, interpersonale și a celor din comunitate. Valorificând capacităţile caracteristice vârstei, vom pune accent pe conturarea sistemului de atitudini și valori, formarea cărora, în perioada adolescenţei, are o mare influenţă asupra parcursului de viaţă adultă.
Reperele conceptuale ale disciplinei, în general, sunt aceleași ca și în clasele pre-cedente. Unităţile de competenţe sunt deduse din competenţele specifice disciplinei și sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Competenţele specifice discipli-nei se formează pe parcursul școlarităţii și derivă în diferite grade de complexitate.
8
Pentru realizarea competenţelor specifice sunt propuse diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului la alte discipline școlare și care integrează, critic și creativ, diferite contexte de învăţare. Curriculumul permite o abordare flexibilă, cadrul didactic având posibilitatea să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare, în funcţie de nevoile grupului cu care lu-crează, astfel încât acestea să asigure un demers didactic personalizat, în care inte-resul și implicarea elevilor sunt indicatori ai calităţii realizării actualului curriculum.
1.3. Administrarea disciplinei
Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. de ore
pe săptămânăNr. de ore
pe an1
ObligatorieConsiliere și dezvoltare personală
XXIXII
111
343434
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare
Unităţi de învăţare (module)Clasa
X XI XII
1. Identitatea personală și relaţionarea armonioasă 6 6 6
2. Asigurarea calităţii vieţii 6 6 63. Modul de viaţă sănătos 6 6 64. Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea
spiritului antreprenorial 6 6 6
5. Securitatea personală 6 6 6La discreţia cadrului didactic 4 4 4
1.4. Competențe specifice 1. Valorificarea identităţii personale în relaţionarea armonioasă cu familia și comu-
nitatea, prin autoevaluarea critică și selectivă a sinelui și a resurselor sociale; 2. Manifestarea unui comportament pro-activ, axat pe integritate și gestionare efi-
cientă a resurselor, orientat spre sporirea calităţii vieţii;3. Adoptarea unui mod de viaţă activ, în vederea protecţiei sănătăţii proprii și a
celor din jur, prin asumarea responsabilă a consecinţelor deciziilor luate; 4. Proiectarea responsabilă a carierei prin valorificarea potenţialului individual și a
oportunităţilor pieţei muncii;5. Manifestarea comportamentului constructiv și responsabil în acţiuni de protecţie perso-
nală și protecţie a celor din jur, axat pe cunoștinţe acumulate și atitudini social pozitive.
1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
9
Uni
tăți
de în
văța
re
CLA
SA a
X-a
Dim
ensi
unea
1. I
denti
tate
a pe
rson
ală
și re
lațio
nare
a ar
mon
ioas
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Iden
tifica
rea
fact
orilo
r ca
re in
fluen
ţeaz
ă au
toefi
caci
tate
a în
ev
oluţ
ia p
erso
nală
; 1.
2. C
ompa
rare
a pe
rcep
ţiilo
r de
spre
trad
iţion
al și
m
oder
n în
rela
ţiile
de
cupl
u și
fam
ilie;
1.3.
Exp
licar
ea im
pact
ului
st
ereo
tipur
ilor ș
i pr
ejud
ecăţ
ilor a
supr
a co
mpo
rtam
entu
lui ș
i re
laţii
lor i
nter
pers
onal
e,
incl
usiv
de
gen.
•Au
toefi
caci
tate
a –
cale
a de
util
izar
e a
resu
rsel
or p
erso
nale
. Cre
dinţ
e pe
rson
ale
desp
re su
cces
și e
șec.
Atr
ibui
rea
cauz
elor
su
cces
ului
și e
șecu
lui.
Stra
tegi
i de
dezv
olta
re a
aut
oefic
acită
ţii.
•Ti
puril
e de
com
unic
are
(ver
bală
, no
nver
bală
, par
aver
bală
; int
rape
rson
ală,
in
terp
erso
nală
, de
grup
). Fa
ctor
i im
plic
aţi
în p
roce
sul d
e co
mun
icar
e. B
arie
re a
le
com
unic
ării.
•St
ereo
tipur
ile ș
i pre
jude
cățil
e de
gen
. Im
pact
ul st
ereo
tipur
ilor ș
i pre
jude
căţil
or
asup
ra c
ompo
rtam
entu
lui ș
i rel
aţiil
or
inte
rper
sona
le. F
acto
rii d
e m
enţin
ere
a re
laţii
lor.
Stra
tegi
i de
com
bate
re a
st
ereo
tipur
ilor ș
i pre
jude
căţil
or.
•Fa
mili
a. V
alor
i, tr
adiţi
i, vi
ziuni
. Rol
uri
și re
spon
sabi
lităţ
i de
gen
în fa
mili
e –
trad
iţion
al v
s mod
ern.
•Ex
erci
ţii d
e de
zvol
tare
a c
redi
nţei
în c
apac
ităţil
e pe
rson
ale;
•El
abor
area
une
i lis
te in
divi
dual
e a
stra
tegi
ilor
efici
ente
și să
năto
ase
de d
epăș
ire a
situ
aţiil
or c
u im
pact
em
oţio
nal p
uter
nic;
•
Anal
iza st
udiil
or d
e ca
z cu
refe
rire
la g
estio
nare
a efi
cien
tă a
em
oţiil
or a
soci
ate
situa
ţiilo
r str
esan
te d
in
viaţ
ă;•
Exer
ciţiu
de
elab
orar
e a
unui
pla
n de
dez
volta
re
pers
onal
ă pe
urm
ător
ii 3/
5/10
ani
;•
Anal
iza su
rsel
or d
e fo
rmar
e și
men
ţiner
e a
ster
eotip
urilo
r și p
reju
decă
ţilor
; •
Dezb
ater
i în
baza
mat
eria
lelo
r mas
s-m
edia
, tex
telo
r lit
erar
e, fi
lmel
or v
izion
ate
cu p
rivire
la st
ereo
tipur
i și
prej
udec
ăţi.
Prod
usPr
oiec
t de
grup
: Tra
dițio
nal ș
i mod
ern
în re
lații
le d
in
fam
ilie,
Rol
uri ș
i res
pons
abili
tăți
fără
ster
eotip
uri
Cerc
etar
e te
mati
că: S
tere
otipu
l fam
iliei
mod
erne
10
Dim
ensi
unea
2. A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
2.1.
Ana
liza
opor
tuni
tăţil
or și
be
nefic
iilor
une
i per
soan
e in
tegr
e, d
in p
ersp
ectiv
a re
laţio
nării
cu
med
iul s
ău
de v
iaţă
; 2.
2. A
rgum
enta
rea
posib
ilită
ţii
de o
bţin
ere
a un
or
dim
ensiu
ni a
le v
ieţii
de
calit
ate,
prin
des
chid
erea
sp
re sc
him
bare
și
gesti
onar
ea re
surs
elor
; 2.
3. Lu
area
uno
r dec
izii p
rivin
d st
rate
giile
de
ating
ere
a id
ealu
lui v
ieţii
, prin
va
lorifi
care
a re
surs
elor
și
prin
impl
icar
e ac
tivă.
•Id
ealu
l vie
ții: v
iziu
ni și
str
ateg
ii de
re
aliz
are.
Idea
l, fa
ctor
ii de
influ
enţă
. Ro
lul m
odel
elor
. Mod
alită
ţi de
atin
gere
a
idea
lulu
i: po
sibili
tăţi
și lim
ite.
•D
imen
siun
i ale
une
i vie
ți de
cal
itate
. Vi
aţa
pers
onal
ă: v
iziun
i și t
endi
nţe
de
real
izare
. Via
ţa p
rofe
siona
lă, r
ealiz
area
în
carie
ră, c
arac
teris
tici.
Echi
libra
rea
vieţ
ii pe
rson
ale
și a
carie
rei.
•Pr
ofilu
l per
soan
ei in
tegr
e. V
alor
ile m
oral
e și
inte
grita
tea
pers
oane
i. Be
nefic
iile
unei
per
soan
e in
tegr
e. P
osib
ilită
ţi al
e m
anife
stăr
ii in
tegr
ităţii
.•
Prov
ocăr
ile ș
i sch
imba
rea:
acț
iuni
și
riscu
ri. S
chim
bare
a ca
feno
men
con
stan
t. N
eces
itate
a sc
him
bării
. Ben
efici
ile
schi
mbă
rii. D
ezvo
ltare
a so
cial
ă și
pers
onal
ă. D
esch
ider
ea sp
re sc
him
bare
, co
mpo
rtam
entu
l ade
cvat
.•
Tipu
ri de
resu
rse
pent
ru o
bun
ă go
spod
ărire
. O
blig
ativi
tate
a fin
ancia
ră și
gesti
onar
ea
resu
rsel
or. R
epre
zent
ări d
espr
e bu
na
gosp
odăr
ire. P
riorit
ăţile
vieţ
ii și b
una
gosp
odăr
ire. M
enta
litat
ea ca
resu
rsă
prin
cipal
ă a
bune
i gos
podă
riri. U
tiliza
rea
raţio
nală
a re
surs
elor
în ra
port
cu si
stem
ul d
e va
lori.
Fam
ilia și
copi
ii. Ne
cesit
atea
inve
stirii
în
educ
aţia
copi
ilor.
Căm
inul
fam
ilial.
•Pe
ntru
o v
iață
de
calit
ate,
con
sum
pr
odus
e de
cal
itate
. Cal
itate
a pr
odus
elor
. Cr
iterii
de
apre
cier
e. C
onsu
mul
ech
ilibr
at.
Influ
enţa
soci
ală
asup
ra c
onsu
mul
ui.
•Im
plic
area
în d
ezba
teri
acad
emic
e: „
Idea
lul v
ieţii
: ca
pric
iu p
erso
nal s
au n
eces
itate
vita
lă?”
; •
Anal
iza d
iferit
or re
lată
ri de
spre
per
cepţ
ia c
etăţ
enilo
r di
n co
mun
itate
cu
refe
rire
la c
azur
ile d
e co
rupţ
ie
iden
tifica
te;
•O
rgan
izare
a un
or c
oncu
rsur
i ale
eru
diţil
or d
espr
e ce
le m
ai re
ușite
stra
tegi
i de
învă
ţare
și a
firm
are
a pe
rsoa
nei;
•Di
scuţ
ie-P
anel
Ben
efici
ile și
risc
urile
schi
mbă
rii;
Atitu
dine
a tâ
năru
lui m
oder
n fa
ță d
e sc
him
bare
;•
Real
izare
a po
ster
ului
/dez
bate
ri Ce
înse
amnă
să fi
i un
bun
gos
poda
r; Bu
na g
ospo
dărir
e în
tre
trad
iție,
st
ereo
tipur
i și a
bord
ări r
ezon
abile
; •
Stud
iu d
e ca
z: T
axe
și im
pozit
e ac
hita
te d
e că
tre
fam
ilia
mea
;•
Elab
orar
ea u
nor r
egul
i priv
ind
sele
ctar
ea și
con
sum
ul
echi
libra
t al p
rodu
selo
r de
calit
ate.
Prod
usD
ezba
teri
Idea
lul v
ieții
: cap
riciu
per
sona
l sau
nec
esita
te
vita
lă?;
Prez
enta
rea
unor
sec
venț
e de
film
des
pre
idea
luri
și re
ușita
uno
r per
sona
lităț
i.
11
Dim
ensi
unea
3. M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Ana
liza
impa
ctul
ui
rela
ţiilo
r sex
uale
ne
prot
ejat
e, d
in
pers
pecti
va ri
scul
ui p
entr
u să
năta
te și
a c
onse
cinţ
elor
de
ord
in so
cial
;3.
2. S
tabi
lirea
rela
ţiei
dint
re m
odul
de
viaţ
ă și
cons
ecin
ţele
asu
pra
sănă
tăţii
: obo
seal
ă,
exte
nuar
e, o
bezit
ate
etc.
; 3.
3. A
prec
iere
a ro
lulu
i im
unită
ţii și
imun
izării
as
upra
sănă
tăţii
pro
prii
și a
celo
r din
jur.
•Co
ncep
tul –
mod
ul d
e vi
ață
sănă
tos.
Ba
zele
cun
oștin
ţelo
r med
ical
e, c
u re
ferin
ţă
la m
odul
de
viaţ
ă să
năto
s.
•Cu
rba
fizio
logi
că a
cap
acită
ții d
e m
uncă
inte
lect
uală
. Dur
ata
activ
ităţii
in
tele
ctua
le. E
fort
ul in
tele
ctua
l. Re
parti
zare
a sa
rcin
ilor î
n tim
p.•
Mod
alită
țile
de d
imin
uare
a s
tres
ului
și
obo
selii
. Cau
ze a
le st
resu
lui.
Mod
de
man
ifest
are.
Mod
alită
ţi de
dim
inua
re a
ob
osel
ii și
exte
nuăr
ii.•
Tulb
urăr
ile d
e nu
triţi
e. O
bezit
atea
: ati
tudi
nea
faţă
de
oam
enii
obez
i. Bu
limia
. An
orex
ia. M
odal
ităţi
de d
epăș
ire și
de
prev
enire
.•
Rela
țiile
sex
uale
nep
rote
jate
. Re
spon
sabi
litat
ea p
arte
neril
or. R
iscur
i de
ordi
n ps
ihofi
ziolo
gic
și so
cial
. Con
seci
nţe.
•Im
uniz
area
și im
unita
tea.
Imun
izare
a,
proc
es n
atur
al și
arti
ficia
l. Ati
tudi
nea
faţă
de
imun
izare
a ar
tifici
ală.
Mitu
ri și
bene
ficii.
Mod
ul d
e vi
aţă
și im
unita
tea.
•Pr
ezen
tare
a un
or in
form
aţii
priv
ind
mod
ul să
năto
s de
viaţ
ă;•
Dezb
ater
i: Pr
o și
cont
ra im
uniză
rii;
•Re
aliza
rea
sond
ajel
or d
espr
e fa
ctor
ii ce
influ
enţe
ază
dezv
olta
rea
capa
cită
ţii d
e m
uncă
inte
lect
uală
;•
Elab
orar
ea u
nor s
uges
tii p
entr
u co
legu
l de
banc
ă,
priv
ind
dim
inua
rea
stre
sulu
i și o
bose
lii;
•An
aliza
caz
urilo
r de
obez
itate
, bul
imie
, ano
rexi
e și
a m
odal
ităţil
or d
e di
min
uare
ale
ace
stor
a;•
Reda
ctar
ea u
nor fi
șe in
form
aţio
nale
refe
ritoa
re la
pe
ricol
ul re
laţii
lor s
exua
le n
epro
teja
te.
Prod
usPl
iant
, ela
bora
t în
grup
(car
e va
fi re
parti
zat î
n in
stitu
ție):
Imun
izare
și im
unita
te –
impa
ct a
supr
a să
nătă
ții
12
Dim
ensi
unea
4. P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.
Iden
tifica
rea
ofer
telo
r ed
ucaţ
iona
le e
xist
ente
în
RM
, rel
evan
te
pref
erin
ţelo
r și
aptit
udin
ilor p
ropr
ii;
4.2.
Val
orifi
care
a ab
ilită
ţilor
co
nexe
pro
fesie
i al
ese,
prin
acti
vită
ţi an
trep
reno
riale
și
de v
olun
taria
t util
e co
mun
ităţii
în c
are
trăi
ește
; 4.
3. P
roie
ctar
ea c
u re
spon
sabi
litat
e a
acţiu
nilo
r de
într
eprin
s pe
ntru
dez
volta
rea
unei
ca
riere
de
succ
es.
•Pr
efer
ințe
le p
rofe
siona
le și
dez
volta
rea
carie
rei.
Carie
ra. P
lani
ficar
ea ca
riere
i. Sc
opur
i/Obi
ectiv
e. S
tudi
i, pr
ofes
ie, o
cupa
ţie.
•O
fert
ele
educ
ațio
nale
ale
sist
emul
ui
de în
văță
mân
t din
RM
. Sis
tem
ul d
e în
văţă
mân
t. Tr
asee
și o
fert
e ed
ucaţ
iona
le.
Pref
erin
ţe, i
nter
ese
și st
udii.
•
Aptit
udin
ile, a
spira
țiile
, sco
puril
e în
pr
oiec
tare
a ca
riere
i. Ap
titud
ini ș
i tipu
ri de
ab
ilită
ţi. V
aloa
rea
aptit
udin
ilor,
abili
tăţil
or
și ati
tudi
nilo
r pen
tru
proi
ecta
rea
carie
rei.
•Re
țele
le s
ocia
le (n
etw
orki
ng).
Noţ
iune
a de
net
wor
king
soci
al. T
ehni
ci d
e m
enţin
ere
și de
zvol
tare
a re
ţele
i soc
iale
. Per
soan
e-re
surs
ă. C
V el
ectr
onic
.•
Volu
ntar
iatu
l și t
rase
ele
para
lele
. Do
men
ii și
activ
ităţi
de v
olun
taria
t. Vo
lunt
aria
t pen
tru
med
iu, p
entr
u oa
men
i ne
voia
și și
pers
oane
în e
tate
etc
.•
Antr
epre
noria
tul –
opț
iune
în c
arie
ră.
Activ
itate
a de
ant
repr
enor
iat.
Bene
ficii
și ris
curi.
Opo
rtun
ităţi
antr
epre
noria
le în
co
mun
itate
.•
Proi
ecta
rea
carie
rei.
Inte
rese
le și
de
zvol
tare
a ca
riere
i. Sti
luri
deci
ziona
le și
ca
rieră
.
•In
form
area
, din
div
erse
surs
e, d
espr
e of
erte
le
educ
aţio
nale
exi
sten
te în
RM
și so
licită
rile
pieţ
ei
mun
cii;
•Se
lect
area
stud
iilor
car
e se
pot
rives
c ce
l mai
bin
e cu
in
tere
sele
/pre
ferin
ţele
ele
vilo
r;•
Aplic
area
test
ului
„Ha
rta
Inte
rese
lor”
;•
Anal
iza li
stel
or d
e pr
iete
ni v
irtua
li și
real
i din
pe
rspe
ctiva
acu
mul
ării
info
rmaţ
iilor
, cu
refe
rire
la
dom
eniil
e pr
ofes
iona
le d
e in
tere
s;
•În
tocm
irea
unor
list
e cu
exp
erie
nţe
pers
onal
e ca
re a
r pu
tea
fi va
loro
ase
pent
ru C
V;
•Co
mpl
etar
ea p
rofil
ului
per
sona
l pe
reţe
lele
de
soci
aliza
re, a
ccen
tuân
d pu
ncte
le fo
rte,
ce
mer
ită
a fi
văzu
te d
e un
pos
ibil
anga
jato
r car
e ar
put
ea să
vi
zual
izeze
pag
ina
de p
rofil
;•
Form
ular
ea u
nor a
rgum
ente
cu
refe
rinţă
la d
ecizi
a de
a
deve
ni v
olun
tar.
Prod
usPr
oiec
tul d
e ca
rieră
. Ela
bora
rea
unui
Pro
iect
de
carie
ră,
în c
are
se tr
ec to
ate
scop
urile
/obi
ectiv
ele
ce ți
n de
vi
itoar
ea p
rofe
sie și
stud
iile
pe c
are
ar d
ori s
ă le
urm
eze.
13
Dim
ensi
unea
5. S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
5.1.
Des
crie
rea
expl
icită
a
com
port
amen
telo
r re
com
anda
te în
caz
ul
stăr
ilor d
e ur
genţ
ă,
peric
ol, a
ccid
ente
;5.
2. R
espe
ctar
ea re
gulil
or
de c
ircul
aţie
rutie
ră, c
u as
umar
ea re
spon
sabi
lităţ
ii pe
ntru
secu
ritat
ea p
ropr
ie
și a
celo
r din
jur;
5.3.
Man
ifest
area
unu
i co
mpo
rtam
ent
regu
lam
enta
r în
locu
ri cu
risc
soci
al, î
n m
ediu
l vi
rtua
l, ce
ntra
t pe
cuno
aște
rea
și re
spec
tare
a re
com
andă
rilor
nor
mati
ve.
•Co
ncep
te g
ener
ale
de p
eric
ol și
situ
ații
de u
rgen
ță. D
efini
re, c
onse
cinţ
e ne
fast
e po
sibile
, mod
alită
ţi de
acţ
iune
.•
Prot
ecția
om
ului
la lo
cul d
e m
uncă
Si
tuaţ
ii de
risc
și p
eric
ole.
Reg
uli d
e co
mpo
rtam
ent.
Surs
e de
info
rmar
e.•
Risc
urile
aso
ciat
e pe
rioad
ei re
ci a
anu
lui.
Prot
ejar
ea în
caz
ul u
tiliză
rii b
azin
elor
ac
vatic
e în
gheţ
ate.
Per
icol
de
înec
. Pr
im a
juto
r. Ac
ţiuni
într
eprin
se în
caz
ul
într
oien
irilo
r. Pr
im a
juto
r în
caz d
e în
gheţ
. Re
gim
ul d
e ap
ărar
e îm
potr
iva
ince
ndiil
or
în ti
mpu
l des
fășu
rării
acti
vită
ţilor
cul
tura
le
în m
asă.
•Co
mpo
rtam
entu
l sig
ur în
locu
ri cu
risc
și
grad
înal
t de
crim
inal
itate
. Car
acte
ristic
i. Ca
uze.
Mod
de
evita
re. M
odal
ităţi
de
acţiu
ne.
•Re
gulil
e de
circ
ulaț
ie ru
tieră
. Dre
ptur
i și
resp
onsa
bilit
ăţi.
•G
room
ing-
ul –
tehn
ici d
e co
ntac
t on-
line
peric
uloa
se. E
senţ
a fe
nom
enul
ui. M
od d
e m
anife
star
e. S
ituaţ
ii po
sibile
. Mod
alită
ţi de
pre
veni
re și
acţ
iuni
. •
Prot
ecția
civ
ilă –
insti
tuție
și r
egul
i de
secu
ritat
e co
lecti
vă. R
egul
i. Cu
noști
nţe
și ab
ilită
ţi ne
cesa
re.
•El
abor
area
repr
ezen
tăril
or g
rafic
e (ta
bele
, sch
eme)
, co
ncep
tual
cu
refe
rire
la p
eric
olel
e și
situa
ţiile
de
urge
nţă;
•Di
scuţ
ii di
rijat
e de
spre
pro
tecţ
ia o
mul
ui la
locu
l de
mun
că: p
reve
nire
a ac
cide
ntel
or d
e m
uncă
pr
in re
spec
tare
a in
stru
cţiu
nilo
r cu
priv
ire la
se
curit
atea
locu
lui m
unci
i; ec
hipa
men
te p
erso
nale
de
pro
tecţ
ie n
eces
are
pent
ru a
ctivi
tate
a de
m
uncă
; res
pons
abili
tăţil
e an
gaja
ţilor
în p
reve
nire
a ac
cide
ntel
or d
e m
uncă
;•
Elab
orar
ea și
disc
utar
ea a
supr
a su
biec
tulu
i Har
ta
locu
rilor
per
icul
oase
, cu
grad
înal
t de
crim
inal
itate
în
com
unita
te;
•At
elie
r de
disc
uţie
Dru
mur
ile p
ublic
e. D
rept
uri ș
i re
spon
sabi
lităț
i;•
Vizio
nare
a fil
mel
or e
duca
tive
desp
re p
reve
nire
a ac
cide
ntel
or;
•St
udiu
de
caz:
Situ
ație
de
risc
și pe
ricol
gen
eral
;•
Proi
ect d
e ce
rcet
are
cu re
ferir
e la
Gro
omin
g și
impa
ctul
ace
stui
a.
Prod
usO
rgan
izar
ea și
des
fășu
rare
a pr
otec
ției c
ivile
la n
ivel
de
insti
tuție
(eva
cuar
ea).
14
CLA
SA a
XI-a
Dim
ensi
unea
1. I
denti
tate
a pe
rson
ală
și re
lațio
nare
a ar
mon
ioas
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Des
crie
rea
mod
elel
or
de re
laţio
nare
poz
itivă
și
com
unic
are
în c
adru
l re
laţii
lor d
e ge
n, p
rin a
su-
mar
ea re
spon
sabi
lităţ
ii;1.
3. A
plic
area
stra
tegi
ilor
de c
omun
icar
e pu
blic
ă,
în c
onte
xtul
școl
ar și
ex
traș
cola
r; 1.
4. P
reve
nire
a vi
olen
ţei î
n re
laţii
, în
baza
sem
nelo
r sp
ecifi
ce c
ompo
rtam
en-
tulu
i abu
ziv în
per
ioad
a cu
rtăr
ii.
•Li
bert
atea
per
sona
lităț
ii în
tre
nece
sită
ți,
dorin
țe ș
i exp
ecta
ții. C
arac
teru
l soc
ial a
l lib
ertă
ţii p
erso
nale
. Res
urse
le in
tern
e și
liber
tate
a. S
atisf
acer
ea d
orin
ţelo
r: lim
ite
raţio
nale
.•
Com
unic
area
pub
lică.
Per
suas
iune
a și
pre-
zent
area
de
sine.
Teh
nici
de
prez
enta
re.
Depă
șirea
difi
cultă
ţilor
.•
Form
area
și m
ențin
erea
rela
țiilo
r din
per
-sp
ectiv
a de
gen
. Rel
aţia
din
tre
un tâ
năr ș
i o
tână
ră. M
od d
e ex
prim
are.
Ava
ntaj
e al
e co
mun
icăr
ii af
ectiv
e. R
espo
nsab
ilită
ţi.•
Sem
nele
man
ipul
ării
și a
buzu
lui î
n re
lație
. M
anip
ular
e. F
orm
e al
e m
anip
ulăr
ii. A
bu-
zul.
Form
e al
e ab
uzul
ui. C
onse
cinţ
e. S
tra-
tegi
i de
prev
enire
.
•Ex
erci
ţii p
entr
u st
abili
rea
crite
riilo
r de
auto
eval
uare
a
calit
ăţilo
r per
sona
le;
•Di
scuţ
ii di
rijat
e: im
port
anţa
libe
rtăţ
ii de
exp
rimar
e a
opin
iei p
entr
u re
spec
tul d
e sin
e;•
Exer
ciţii
de
grup
, disc
uţii,
dez
bate
ri pr
ivin
d se
mni
ficaţ
ia c
once
ptul
ui „
liber
tate
per
sona
lă”
în ra
-po
rt c
u re
spon
sabi
lităţ
i și l
imite
;•
Exer
ciţii
de
dezv
olta
re a
disc
ursu
lui p
ublic
;•
Disc
uţii
și an
aliza
re a
mod
elel
or d
e re
laţii
din
tre
fete
și
băie
ţi: c
ompo
rtam
ente
, rol
uri,
aște
ptăr
i, în
baz
a ex
empl
elor
real
e sa
u pr
elua
te d
in fi
lme;
•Jo
curi
de ro
l, pr
in e
labo
rare
de
scen
arii
de c
omun
i-ca
re d
intr
e El
și E
a, c
u m
anife
star
ea re
spec
tulu
i rec
i-pr
oc;
•Co
men
tare
a un
or a
rtico
le d
in m
ass-
med
ia, a
uno
r ca
zuri
conc
rete
refe
ritoa
re la
man
ipul
area
și c
ompo
r-ta
men
tul a
buziv
în p
erio
ada
curt
ării;
•Jo
curi
de ro
l priv
ind
înţe
lege
rea,
tole
ranţ
a și
resp
ectu
l pe
ntru
dife
rite
punc
te d
e ve
dere
.
Prod
usPr
oiec
t de
grup
: Clu
b de
disc
uții
desp
re re
laţii
le in
ter-
pers
onal
e, d
e ge
n, în
baz
a vi
zionă
rii fi
lmel
or.
15
Dim
ensi
unea
2. A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
2.1.
Ana
liza
mod
alită
ţilor
de
com
unic
are,
ade
cvat
e sit
uaţie
i și c
onte
xtul
ui;
2.2.
Sta
bilir
ea re
laţii
lor d
in-
tre
conv
inge
ri, v
alor
i, pr
iorit
ăţi ș
i cor
ectit
udin
ea
deci
ziilo
r; 2.
3. A
sum
area
unu
i com
por-
tam
ent a
xat p
e va
lori,
pr
iorit
ăţi ș
i dec
izii p
erso
-na
le, a
decv
at v
ârst
ei.
•Va
loril
e, p
riorit
ățile
și c
alita
tea
vieț
ii. P
ri-or
itate
ver
sus v
aloa
re. P
riorit
ăţile
și m
odul
de
via
ţă. P
aram
etrii
vie
ţii d
e ca
litat
e.•
Etica
com
unic
ării
în d
iver
se c
onte
xte.
Vâ
rsta
și d
iver
sitat
ea c
onte
xtel
or d
e co
mu-
nica
re: î
n fa
mili
e, în
cla
să, c
u pr
iete
nii,
la
locu
l de
mun
că, î
n ac
tivită
ţi de
vol
unta
riat
etc.
•Se
ntim
entu
l mat
urită
ții și
asu
mar
ea
com
port
amen
tulu
i. Vâ
rsta
ado
lesc
enţe
i și
mat
urita
tea
psih
ofizio
logi
că și
soci
ală.
Di
vers
itate
a ro
luril
or și
asu
mar
ea lo
r. Dr
eptu
ri și
oblig
aţii.
•M
anip
ular
ea și
con
sum
ul. V
iaţa
la în
ce-
put d
e m
ileni
u și
cons
umul
. Con
sum
ul d
e bu
nuri.
Con
sum
ul d
e se
rvic
ii. P
rom
ovar
ea
bunu
rilor
și se
rvic
iilor
. Con
sum
ul ra
ţiona
l. Ca
litat
ea c
onsu
mul
ui.
•Co
nvin
geril
e pe
rson
ale
și re
spon
sabi
lita-
tea
deci
ziei
. Sis
tem
ul d
e co
nvin
geri.
Mo-
dalit
atea
man
ifest
ării.
Cal
itate
a de
cizii
lor ș
i pe
rspe
ctiva
vie
ţii.
•Re
aliza
rea
de jo
curi
de ro
l, în
car
e să
folo
seas
că m
ăști
sau
mar
ione
te;
•St
udii
de c
az d
espr
e în
călc
area
legi
lor ș
i a n
orm
elor
m
oral
e;•
Auto
anal
iză: s
tilul
pro
priu
de
com
unic
are
efici
entă
;•
Real
izare
a un
ei e
xpoz
iţii,
prin
col
ecta
rea,
din
tim
p, a
di
ferit
or im
agin
i des
pre
man
ipul
are
și co
nsum
; •
Org
aniza
rea
unor
aut
oana
lize
ale
com
port
amen
-tu
lui d
in p
ersp
ectiv
a m
anife
stăr
ilor m
atur
ităţii
și a
im
atur
ităţii
;•
Disc
uţii
dirij
ate
cu in
vita
ţi în
cla
să, p
e su
biec
te c
e ur
-m
ăres
c an
aliza
reac
ţiilo
r și c
ompo
rtam
ente
lor f
aţă
de
etich
ete
în c
adru
l une
i com
unic
ări;
•O
rgan
izare
a sim
ulăr
ilor î
n ve
dere
a lu
ării
deci
ziilo
r.
Prod
usG
aler
ia/
Expo
ziția
pos
tere
lor,
desp
re u
tiliza
rea
inte
li-ge
ntă
a re
surs
elor
(val
orilo
r, co
nvin
geril
or, p
oten
țialu
lui
inte
lect
ualu
lui e
tc.)
pent
ru c
rear
ea u
nui c
onte
xt fa
vora
-bi
l/con
stru
ctiv
de c
omun
icar
e, re
lațio
nare
și a
ctivi
tate
.
16
Dim
ensi
unea
3. M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
3.1.
Sel
ecta
rea
și pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
info
rmaţ
iei
priv
ind
fact
orii
de ri
sc m
a-jo
r car
e af
ecte
ază
sănă
ta-
tea
și se
curit
atea
um
ană;
3.2.
Det
erm
inar
ea ra
port
ului
di
ntre
dife
renţ
ele
indi
-ca
toril
or d
e să
năta
te în
fu
ncţie
de
gen;
3.3.
Ela
bora
rea
de st
rate
-gi
i per
sona
le p
entr
u m
enţin
erea
unu
i mod
de
viaţ
ă să
năto
s, c
u ac
cent
pe
star
ea d
e bi
ne.
•St
rate
gii d
e m
ențin
ere
a să
nătă
ții.
Influ
enţa
par
ticul
arită
ţilor
de
gen
asu-
pra
dezv
oltă
rii. P
artic
ular
ităţi
fizio
logi
ce.
Ster
eotip
uri s
ocia
le p
rivin
d m
enţin
erea
să
nătă
ţii. F
acto
ri de
risc
.•
Med
iul s
ocia
l și s
ănăt
atea
. Mac
ro-m
e-di
ul so
cial
ca
fact
or d
e in
fluen
ţă a
supr
a să
nătă
ţii. M
icro
-med
iul s
ocia
l: fa
mili
a,
școa
la, c
ercu
l de
prie
teni
, ca
fact
or d
e in
fluen
ţă a
supr
a să
nătă
ţii. C
alita
tea
me-
diul
ui –
cal
itate
a să
nătă
ţii.
•Ap
a, fo
cul,
aeru
l, pă
mân
tul ș
i săn
ătat
ea.
Util
izare
a și
atitu
dine
a om
ului
faţă
de
re-
surs
ele
de b
ază;
•
Depe
nden
ța d
e dr
ogur
i și s
ubst
anțe
noc
ive.
Ti
puri
de su
bsta
nţe
nociv
e. P
reve
nire
a co
n-su
mul
ui. C
onse
cinţe
per
sona
le și
socia
le.
•M
odel
e de
succ
es în
via
ță –
ade
văr ș
i mit
în p
rom
ovar
ea u
nui m
od d
e vi
ață
sănă
-to
s. C
opie
rea/
pre
luar
ea sti
lulu
i de
viaţ
ă al
un
or m
odel
e –
impa
ct, c
onse
cinţ
e. C
arac
-te
ristic
ile m
odul
ui d
e vi
aţă
sănă
tos.
•Ac
tivită
ţi de
stud
iere
a su
rsel
or te
mati
ce d
in
mas
s-m
edia
pen
tru
iden
tifica
rea
fact
orilo
r cu
risc
maj
or a
supr
a să
nătă
ţii și
secu
rităţ
ii um
ane;
•
Disc
uţii
desp
re in
dica
tori
de să
năta
te în
func
ţie d
e se
x;•
Real
izare
a un
or p
oste
re, r
efer
ate
priv
ind
impa
ctul
uti
lizăr
ii dr
ogur
ilor a
supr
a să
nătă
ţii;
•St
udiu
de
caz:
Cin
e es
te v
inov
atul
în c
azul
form
ării
depe
nden
ței d
e uti
lizar
e a
drog
urilo
r?;
•Vi
ziona
rea
unor
film
uleţ
e la
tem
a: P
eric
olel
e co
nsu-
mul
ui d
e dr
ogur
i asu
pra
sănă
tății
;•
Mas
ă ro
tund
ă: M
odel
ul m
eu d
e su
cces
– e
xem
plu
pen-
tru
min
e.
Prod
usM
asă
rotu
ndă:
Apa
, foc
ul, a
erul
, păm
ântu
l și s
ănăt
atea
om
ului
.
17
Dim
ensi
unea
4. P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
4.1.
Sta
bilir
ea re
laţie
i din
tre
tend
inţe
le d
e de
zvol
tare
a
pieţ
ei m
unci
i la
nive
l gl
obal
și im
pact
ul a
cest
ora
asup
ra p
ieţe
i mun
cii d
in
RM, d
in p
ersp
ectiv
a al
ege-
rii v
iitoa
rei p
rofe
sii;
4.2.
Util
izare
a te
hnic
ilor ș
i me-
tode
lor d
e co
mun
icar
e/in
tera
cţiu
ne c
u an
gaja
torii
în
pro
cesu
l de
căut
are
a un
ui lo
c de
mun
că;
4.3.
Arg
umen
tare
a de
cizie
i în
pla
nific
area
car
ie-
rei,
din
pers
pecti
va
com
patib
ilită
ţii a
ptitu
di-
nilo
r, ca
paci
tăţil
or, v
alo-
rilor
și a
ștep
tăril
or sa
le
cu c
erin
ţele
spec
ifice
ale
pi
eţei
mun
cii.
•Te
ndin
țele
de
dezv
olta
re a
pie
ței m
unci
i. Pi
aţa
mun
cii –
fact
ori-c
heie
de
influ
enţă
. Co
mpe
tenţ
e-ch
eie
și pr
ofes
ii.•
În c
ăuta
rea
unui
loc
de m
uncă
. Loc
sigu
r de
mun
că. O
fert
e sig
ure,
ofe
rte
dubi
oase
. Că
utar
ea u
nui l
oc d
e m
uncă
: ang
ajat
orul
și
anga
jatu
l. •
Com
unic
area
cu
anga
jato
rii. C
omun
icar
ea
cu a
ngaj
ator
ii în
pro
cesu
l de
căut
are
a un
ui lo
c de
mun
că. M
odal
ităţi
de a
plic
are
a st
rate
giilo
r de
inte
racţ
iune
cu
pote
nţia
lii
anga
jato
ri. S
criso
are
de in
tenț
ie.
•M
otiva
ția și
rolu
l val
orilo
r per
sona
le
în a
lege
rea
viito
arei
pro
fesi
i. M
otiva
ţia
pent
ru a
ctivi
tate
a pr
ofes
iona
lă. 1
0 va
lori
de
bază
dup
ă Sc
hwar
tz. P
ropr
iile
valo
ri-ch
eie.
•Pr
ofilu
l ant
repr
enor
ului
de
succ
es. P
rofil
ul
antr
epre
noru
lui d
in p
ersp
ectiv
a va
loric
ă.
Pote
nţia
lul p
erso
nal ș
i nec
esită
ţile
com
unită
ţii p
rin p
rism
a de
cizii
lor d
e a
iniţi
a ac
tivită
ţi an
trep
reno
riale
. Moti
vaţia
pe
ntru
ant
repr
enor
iat.
•Ca
riera
pro
fesi
onal
ă. M
atric
ea d
e lu
are
a de
cizii
lor d
e ca
rieră
. Com
patib
ilita
tea
aptit
udin
ilor,
capa
cită
ţilor
și a
ștep
tăril
or
pers
onal
e cu
cer
inţe
le a
ngaj
ator
ilor ș
i cel
e sp
ecifi
ce o
cupa
ţiei.
•El
abor
area
mat
ricei
per
sona
le p
entr
u lu
area
dec
iziei
re
ferit
or la
car
ieră
și c
ompl
etar
ea e
i per
iodi
că;
•Id
entifi
care
a și
argu
men
tare
a va
loril
or im
port
ante
în
aleg
erea
viit
oare
i pro
fesii
; •
Real
izare
a in
divi
dual
ă și/
sau
în g
rupu
ri a
stud
iulu
i se
ctor
ului
pie
ţei m
unci
i în
care
se în
cadr
ează
pro
fesia
la
car
e as
piră
; •
Stud
iere
a of
erte
lor d
e an
gaja
re p
ublic
ate
în zi
are
și cl
a-sifi
care
a lo
r din
per
spec
tiva
sigur
anţe
i (ni
velu
l de
risc)
;•
Iden
tifica
rea
riscu
rilor
sele
ctăr
ii un
ui lo
c de
mun
că
din
cate
goria
cel
or p
eric
uloa
se;
•Vi
zitar
ea fi
rmel
or, o
rgan
izaţii
lor d
in c
omun
itate
și
desf
ășur
area
disc
uţiil
or c
u pe
rsoa
nele
car
e se
ocu
pă
de a
ngaj
area
per
sona
lulu
i pen
tru
a afl
a ca
re su
nt
cerin
ţele
lor f
aţă
de c
andi
daţi
la a
ngaj
are;
•El
abor
area
scris
orii
de in
tenţ
ie în
baz
a an
unţu
rilor
pe
ntru
ang
ajar
e;
•Re
aliza
rea
test
elor
de
Inte
ligen
ţă E
moţ
iona
lă;
•Di
scuţ
ii cu
ant
repr
enor
ii di
n co
mun
itate
cu
priv
ire la
m
otive
le c
are
i-au
dete
rmin
at să
înce
apă
activ
itate
a an
trep
reno
rială
;•
Expl
orar
ea a
ctivi
tăţil
or d
in d
iferit
e do
men
ii pr
ofes
io-
nale
.
Prod
usPr
oiec
tul d
e ca
rieră
ela
bora
t în
baza
mat
ricei
de
luar
e a
deci
ziei.
18
Dim
ensi
unea
5. S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ități
de în
văța
re ș
i pro
duse
reco
man
date
5.1.
Arg
umen
tare
a ne
cesit
ăţii
resp
ectă
rii re
gulil
or și
ex
erci
tării
dre
ptur
ilor î
n tr
aficu
l ruti
er, c
omun
ica-
rea
digi
tală
etc
.; 5.
2. A
prec
iere
a sit
uaţii
lor d
e ris
c m
ajor
per
sona
l și g
lo-
bal,
în b
aza
info
rmaţ
iilor
pr
ivin
d sit
uaţia
eco
logi
că,
trafi
cul d
e fii
nţe
uman
e et
c.;
5.3.
Ela
bora
rea
unor
stra
tegi
i de
com
port
amen
t pen
tru
dive
rse
situa
ţii d
e ris
c.
•Pr
oble
mel
e ec
olog
ice
și si
gura
nța
per-
sona
lă. P
robl
eme/
cala
mită
ţi ec
olog
ice
și ris
curi
pent
ru p
erso
ană.
Per
cepe
rea
situa
ţiilo
r de
risc
ecol
ogic
. Com
por-
tam
ent a
decv
at se
curit
ăţii
pers
onal
e.
Resp
onsa
bilit
ăţi ș
i im
plic
are
soci
ală.
•Cu
trem
urel
e de
păm
ânt.
Faz
ele
cutr
emu-
rulu
i de
păm
ânt.
Prev
enire
a/re
duce
rea
even
tual
elor
con
seci
nţe.
Pre
gătir
ea p
entr
u cu
trem
urel
e de
păm
ânt.
•Tr
aficu
l ruti
er. P
artic
ipan
ţi la
trafi
cul r
utier
. Re
guli
de p
reve
nire
a a
ccid
ente
lor.
•Co
ntra
venț
iile.
Con
trav
enţii
rutie
re și
sa
ncţiu
ni. P
ieto
n, p
asag
er, c
ondu
căto
r al
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort;
drep
turi
și ob
ligaţ
ii. C
ontr
aven
ţii d
in d
omen
iul
secu
rităţ
ii co
ntra
ince
ndiil
or și
sanc
ţiuni
. Re
spon
sabi
litat
ea c
etăţ
enilo
r.•
Trafi
cul d
e fii
nțe
uman
e –
peric
ol p
entr
u se
curit
atea
per
sona
lă. E
senţ
a fe
nom
e-nu
lui.
Fact
ori i
mpl
icaţ
i. M
odal
ităţi
de ra
-co
lare
. Con
seci
nţe.
Acţ
iuni
de
prev
enire
/pr
otec
ţie. P
erso
ane
și in
stitu
ţii la
car
e po
ţi ap
ela
în ţa
ră și
pes
te h
otar
e.
•D
rept
uri d
igita
le ș
i res
pons
abili
tăți.
Info
r-m
area
și c
omun
icar
ea m
ijloc
ită. P
osib
ilită
ţi și
avan
taje
pen
tru
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.
Etica
și re
spon
sabi
litat
ea c
ompo
rtam
entu
-lu
i virt
ual.
•Si
mul
area
dife
ritor
situ
aţii
de ri
sc, c
u în
trep
rinde
rea
măs
urilo
r de
form
are
a un
ui c
ompo
rtam
ent a
decv
at,
resp
onsa
bil (
la n
ivel
psih
olog
ic, o
rgan
izato
ric, o
pera
-tiv
);•
Dial
og c
u re
prez
enta
nţii
insti
tuţii
lor a
bilit
ate
de a
si-
gura
rea
secu
rităţ
ii pe
rson
ale
și co
lecti
ve în
situ
aţii
de
risc
ecol
ogic
;•
Exer
ciţii
de
desc
riere
, ana
liză
și co
men
tariu
ale
sit
uaţii
lor r
eale
în tr
aficu
l ruti
er;
•Si
mul
area
cu
ajut
orul
pla
nșel
or sa
u vi
rtua
l a si
tuaţ
iilor
de
risc
în tr
aficu
l ruti
er;
•Di
scut
area
, com
enta
rea
impa
ctul
ui c
ampa
niei
na
ţiona
le și
inte
rnaţ
iona
le d
e pr
even
ire a
trafi
culu
i de
fiinţ
e um
ane
asup
ra se
curit
ăţii
pers
onal
e;•
Exer
ciţii
de
iden
tifica
re a
solu
ţiilo
r pro
prii
pent
ru
cons
olid
area
secu
rităţ
ii, p
rin a
sigur
area
dre
ptur
ilor ș
i re
spon
sabi
lităţ
ilor d
igita
le.
Prod
usPa
nou
plas
at în
insti
tuție
/pre
zent
are
în fo
rmat
ele
c-tr
onic
pen
tru
elev
ii di
n in
stitu
ție: S
ecur
itate
a pe
rson
ală
19
CLA
SA a
XII-
a
Dim
ensi
unea
1. I
denti
tate
a pe
rson
ală
și re
lațio
nare
a ar
mon
ioas
ă
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de e
valu
are
și p
rodu
se re
com
anda
te
1.1
Asum
area
resp
onsa
-bi
lă a
aut
onom
iei ș
i in
depe
nden
ţei î
n di
vers
e sit
uaţii
de
viaţ
ă, in
clus
iv
în d
epăș
irea
stre
sulu
i aca
-de
mic
; 1.
2 G
estio
nare
a in
telig
entă
a
sfer
ei a
fecti
ve, d
emon
-st
rând
resp
ect f
aţă
de
gran
iţele
per
sona
le și
ale
ce
lorla
lţi în
med
iul s
ocia
l și
fam
ilial
;1.
3 Pr
oiec
tare
a ac
ţiuni
lor d
e in
tegr
are
și ad
apta
re în
di
ferit
e gr
upur
i soc
iale
, în
baza
resp
ectu
lui f
aţă
de
valo
rile
aces
tora
.
•Au
tono
mia
și in
depe
nden
ța –
sem
ne a
le
mat
urită
ții. P
osib
ilită
ţile
și lim
itele
aut
o-no
mie
i. Ca
ract
erul
per
sona
l și s
ocia
l. M
a-ni
fest
area
resp
onsa
bilă
a in
depe
nden
ţei.
•Pr
egăti
rea
pent
ru v
iața
de
adul
t. Vi
suri
și re
alită
ţi. R
esur
se p
erso
nale
și fa
ctor
i soc
i-al
i. G
estio
nare
a re
surs
elor
.•
Inte
grar
ea și
ada
ptar
ea la
dife
rite
gru-
puri.
Fen
omen
ul a
dapt
ării
și in
tegr
ării.
Re
laţia
din
tre
adap
tare
și in
tegr
are.
Gru
pu-
rile
de re
ferin
ţă. G
rupu
rile
de a
part
enen
ţă.
•Re
surs
e pe
rson
ale
și g
estio
nare
a efi
cien
-tă
a s
tres
ului
aca
dem
ic. S
tres
aca
dem
ic.
Tehn
ici d
e de
pășir
e a
stre
sulu
i.
•Ex
erci
ţii d
e an
aliză
a a
vant
ajel
or și
dez
avan
taje
lor
auto
nom
iei ș
i ind
epen
denţ
ei;
•Ap
licar
ea te
hnic
ii SW
OT
în a
utoa
naliz
a pr
ogre
selo
r;•
Anal
iza te
xtel
or/fi
lmel
or c
e sc
ot în
evi
denţ
ă m
odel
e/po
sibili
tăţi
de re
aliza
re p
erso
nală
; •
Exer
ciţii
de
elab
orar
e a
plan
ului
de
dezv
olta
re p
erso
-na
lă, d
in p
ersp
ectiv
a vi
eţii
de a
dult;
•
Anal
iza tr
aseu
lui d
e de
zvol
tare
și re
aliza
re p
erso
nală
a
unor
per
sona
lităţ
i de
succ
es;
•Ex
erci
ţii d
e an
aliză
a c
ompo
rtam
entu
lui u
nei p
erso
a-ne
în c
omun
ităţi/
grup
uri d
iferit
e;
•Di
scuţ
ii di
rijat
e pe
mar
gine
a su
biec
telo
r des
pre
pre-
zent
și v
iitor
, tine
reţe
și m
atur
itate
, visu
ri și
real
ităţi,
in
divi
d și
grup
uri;
•Ex
erci
ţii d
e de
zvol
tare
a a
bilit
ăţilo
r de
prev
enire
și
depă
șire
a st
resu
lui a
cade
mic
.
Prod
usPr
oiec
t ind
ivid
ual
Spot
vid
eo/c
arte
, alb
um d
igita
l Car
iera
mea
de
elev
20
Dim
ensi
unea
2. A
sigu
rare
a ca
lităț
ii vi
eții
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de e
valu
are
și p
rodu
se re
com
anda
te
2.1.
Des
crie
rea
indi
cato
rilor
un
ui m
ediu
cas
nic
de c
ali-
tate
, axa
t pe
valo
rifica
rea
echi
libra
tă a
resu
rsel
or
și ex
ersa
rea
echi
libra
tă a
di
vers
elor
rolu
ri so
cial
e;
2.2.
Sta
bilir
ea c
orel
aţie
i din
tre
calit
atea
vie
ţii și
ver
tical
i-ta
tea
mor
ală,
man
ifest
ată
în m
ediu
l fam
ilial
și so
cial
; 2.
3. P
roie
ctar
ea a
ctivi
tăţil
or
de v
olun
taria
t în
baza
ne
cesit
ăţilo
r com
unită
ţii.
•Ve
rtica
litat
ea m
oral
ă și
cal
itate
a vi
eții.
Ver
tical
itate
a m
oral
ă, în
tre
mit
și po
sibili
tăţi
de m
anife
star
e. B
enefi
cii.
Re-
surs
ă a
calit
ăţii
vieţ
ii.•
Învă
țare
a pe
rman
entă
pen
tru
o vi
ață
de c
alita
te. E
ra în
văţă
rii c
ontin
ue. C
au-
ze, b
enefi
cii.
Nec
esita
tea
perm
anen
ţei ș
i co
ntinu
ităţii
edu
caţie
i/în
văţă
rii. Î
nvăţ
area
pe
rman
entă
– re
surs
ă a
calit
ăţii
vieţ
ii pe
r-so
nale
și p
rofe
siona
le.
•Ec
hilib
rul î
ntre
via
ța p
erso
nală
și c
ea
prof
esio
nală
. Pos
ibili
tăţi
de re
aliza
re p
er-
sona
lă: f
amili
e, c
reșt
erea
cop
iilor
; cer
c de
pr
iete
ni. I
nter
-influ
enţa
din
tre
carie
ra p
ro-
fesio
nală
și v
iaţa
per
sona
lă.
•M
ediu
l de
acas
ă –
un m
ediu
de
calit
ate
pent
ru m
ine
și c
ei a
prop
iați.
Fam
ilie
și că
min
fam
ilial
. Eșa
lona
rea
prio
rităţ
ilor.
Fam
ilia
și ce
i apr
opia
ţi. N
eces
itate
a vi
eţii
în c
omun
.•
Volu
ntar
iatu
l – su
rsă
de d
ezvo
ltare
pe
rson
ală.
Mod
alită
ţi de
iden
tifica
re a
ac
tivită
ţilor
de
volu
ntar
iat.
Influ
enţa
ace
s-to
ra a
supr
a ca
lităţ
ilor p
erso
nale
și re
zolv
a-re
a pr
oble
mel
or so
cial
e.
•El
abor
area
tabe
lulu
i SW
OT
al u
nor s
ituaţ
ii di
n vi
aţa
tiner
ilor c
are
au c
ondu
s la
reuș
ite/n
ereu
șite,
cu
evid
enţie
rea
rolu
lui s
tudi
ilor;
•El
abor
area
unu
i sce
nariu
a p
roce
sulu
i jud
icia
r în
baza
un
ui c
az d
e co
rupţ
ie;
•An
aliza
uno
r situ
aţii
de v
iaţă
pen
tru
iden
tifica
-re
a ex
empl
elor
ce
dem
onst
reaz
ă le
gătu
ra d
intr
e în
văţa
rea
perm
anen
tă și
cal
itate
a vi
eţii;
•Si
mul
area
uno
r situ
aţii
de în
călc
are
a re
gulil
or și
a
norm
elor
mor
ale
prin
asu
mar
ea u
nor r
olur
i spe
cifi-
ce: a
dole
scen
t, di
rigin
te, p
rofe
sor,
man
ager
școl
ar,
poliţ
ist,
cetă
ţean
sim
plu
etc.
și a
naliz
a m
odal
ităţil
or
de c
orec
ţie a
com
port
amen
tulu
i dev
iant
;•
Elab
orar
ea u
nui p
oste
r: Su
nt c
onec
tat l
a re
alita
te,
desp
re p
osib
ilita
tea
rezo
lvăr
ii un
or p
robl
eme
din
co-
mun
itate
în b
aza
volu
ntar
iatu
lui;
•Si
mul
are
cu c
arac
ter p
rosp
ectiv
(înt
âlni
rea
cole
gilo
r pe
ste
20 d
e an
i) Am
reuș
it în
via
ța p
erso
nală
și c
ea
prof
esio
nală
;•
Elab
orar
ea u
nui e
seu:
Voi
con
stru
i o c
asă
pent
ru m
ine
și pe
ntru
cei
dra
gi, e
vide
nţiin
d se
mni
ficaţ
ia ra
port
ului
ca
să –
căm
in fa
mili
al.
Prod
usPo
ster
: Arb
orel
e re
cuno
știnț
ei, c
u pr
ezen
tare
a im
plic
ării
dive
rsel
or p
erso
ane
care
au
cont
ribui
t la
dezv
olta
rea
pers
onal
ităţii
tână
rulu
i/tine
rei.
21
Dim
ensi
unea
3. M
odul
de
viaț
ă să
năto
s
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de e
valu
are
și p
rodu
se re
com
anda
te
3.1.
Str
uctu
rare
a ar
gum
enta
-tă
a in
form
aţiil
or p
rivin
d ra
port
ul d
intr
e im
plem
en-
tare
a re
aliză
rilor
tehn
o-lo
gice
în to
ate
dom
eniil
e so
ciet
ăţii
și să
năta
tea
uman
ă;
3.2.
Sta
bilir
ea re
laţie
i din
tre
siste
mul
de
valo
ri, n
ivel
ul
de c
ultu
ră a
l per
soan
ei și
co
mpo
rtam
entu
l dem
on-
stra
t: uti
lizar
ea d
rept
ului
la
serv
icii
spec
ializ
ate,
al
imen
taţie
, rel
aţii
sexu
ale
etc.
;3.
3. A
prec
iere
a să
nătă
ţii c
a pr
iorit
ate
a vi
eţii,
în b
aza
prop
riilo
r con
ving
eri ș
i va
lori.
•M
odul
de
viaț
ă să
năto
s – a
ccen
t val
o-ric
. Săn
ătat
ea c
a va
loar
e. S
ănăt
atea
și
prio
rităţ
ile v
ieţii
.•
Sănă
tate
a –
elem
ent d
e cu
ltură
. M
odal
ităţi
de m
anife
star
e a
cultu
rii
sănă
tăţii
per
sona
le. U
tiliza
rea
drep
tulu
i la
serv
iciil
e de
pre
veni
re a
îmbo
lnăv
irilo
r și
de m
enţin
ere
a să
nătă
ţii. F
recv
enţa
con
-tr
olul
ui/d
iagn
ostic
ului
med
ical
. •
Echi
libru
l din
tre
alim
enta
ție ș
i efo
rtul
in
tele
ctua
l/fiz
ic. A
limen
taţie
ech
ilibr
ată.
Cr
iterii
de
dete
rmin
are
a ec
hilib
rulu
i ali-
men
tar.
•Co
mpo
rtam
entu
l sex
ual.
Valo
area
, cul
tura
re
laţii
lor.
Rela
ţii se
xual
e în
ado
lesc
enţă
. Vâ
rsta
con
simţă
mân
tulu
i –
legi
slaţia
.•
Mal
adiil
e se
xual
tran
smis
ibile
. Div
erse
m
alad
ii. P
eric
ole
pent
ru să
năta
tea
pers
o-na
lă și
soci
ală.
•Să
năta
tea
omul
ui și
lum
ea te
hnol
ogii-
lor.
Nec
esita
tea
utiliz
ării
tehn
olog
iilor
în
prot
ecţia
sănă
tăţii
om
ului
. Pos
ibile
risc
uri
pent
ru să
năta
te. D
imin
uare
a in
fluen
ţelo
r ne
gativ
e.
•Di
scuţ
ii: S
ănăt
atea
– v
aloa
re p
erso
nală
și so
cial
ă;•
Real
izare
a un
or so
ndaj
e de
spre
ech
ilibr
ul d
intr
e al
imen
taţie
și e
fort
ul in
tele
ctua
l și fi
zic;
•De
zbat
eri r
efer
itoar
e la
util
izare
a te
hnol
ogiil
or în
pr
otec
ţia să
nătă
ţii o
mul
ui: c
lona
re, g
refe
, tra
nspl
ante
, tr
ansf
er d
e ge
ne;
•Le
cţie
-con
ferin
ţă: C
ompo
rtam
ent s
exua
l – v
aloa
re și
să
năta
te;
•St
udiu
de
caz:
Com
pone
ntel
e cu
lturii
sănă
tății
per
so-
nale
Prod
usM
asă
rotu
ndă:
Mod
ul d
e vi
ață
sănă
tos î
n se
colu
l teh
no-
logi
ilor.
22
Dim
ensi
unea
4. P
roie
ctar
ea c
arie
rei p
rofe
sion
ale
și d
ezvo
ltare
a sp
iritu
lui a
ntre
pren
oria
l
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de e
valu
are
și p
rodu
se re
com
anda
te
4.1.
Val
orifi
care
a tr
ăsăt
uri-
lor d
e pe
rson
alita
te și
a
abili
tăţil
or d
e in
form
are
în c
adru
l unu
i int
ervi
u de
an
gaja
re, d
in p
ersp
ectiv
a vi
itoar
ei p
rofe
sii;
4.2.
Ana
liza
dive
rsel
or
opor
tuni
tăţi
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
lă p
entr
u o
cari-
eră
de su
cces
în d
omen
iul
prof
esio
nal a
les;
4.3.
Luar
ea d
ecizi
ilor d
e ca
-rie
ră a
xate
pe
core
lare
a po
tenţ
ialu
lui p
ropr
iu c
u op
ortu
nită
ţile
pieţ
ei m
un-
cii.
•Tr
ăsăt
urile
de
pers
onal
itate
în a
lege
rea
prof
esie
i. Va
lori
pers
onal
e și
aleg
erea
pro
-fe
siei.
Succ
es p
rofe
siona
l. Im
agin
ea d
e sin
e și
real
izare
a pr
ofes
iona
lă.
•M
ass-
med
ia și
alte
surs
e de
info
rmar
e în
pr
oiec
tare
a ca
riere
i. M
etod
e de
cău
tare
a
unui
loc
de m
uncă
prin
mas
s-m
edia
. O
port
unită
ţi re
ale
și m
anip
ulăr
i. Ri
scur
i ale
pr
oiec
tării
car
iere
i în
baza
info
rmaţ
iilor
din
m
ass-
med
ia.
•In
terv
iul d
e an
gaja
re. S
ucce
sul i
nter
viul
ui
de a
ngaj
are.
Pre
gătir
ea p
entr
u in
terv
iu.
Rolu
l abi
lităţ
ilor d
e a
susţ
ine
un in
terv
iu în
de
zvol
tare
a ca
riere
i.•
Opo
rtun
itățil
e de
form
are
prof
esio
nală
în
dom
eniu
l ale
s. V
alor
i pro
fesio
nale
. In
tere
se, ti
puri
de in
tere
se, a
titud
ini,
tră-
sătu
ri. D
omen
iile
prof
esio
nale
și a
bilit
ăţile
ne
cesa
re. A
naliz
a SW
OT
a do
men
iulu
i de
form
are
prof
esio
nală
ale
s.•
Prim
ii pa
și sp
re o
afa
cere
de
succ
es. F
acto
rii
afac
erii d
e su
cces
. Ide
i de
afac
eri.
Eval
uare
a id
eilo
r de
afac
eri.
Afac
erile
din
com
unita
te.
•Sti
luril
e de
cizi
onal
e și
dez
volta
rea
pers
o-na
lă. T
ipol
ogia
stilu
rilor
de
luar
e a
deci
zii-
lor.
Avan
taje
le și
lim
itele
stilu
rilor
dec
izio-
nale
. Pro
priu
l stil
dec
izion
al/s
tilur
ile d
ecizi
-on
ale
dom
inan
te în
pro
iect
area
car
iere
i.•
Pote
nția
lul in
divi
dual
și p
roie
ctar
ea ca
riere
i. An
aliza
Por
tofo
liulu
i per
sona
l de
dezv
olta
re.
•Co
lect
area
mat
eria
lelo
r des
pre
dife
rite
prof
esii
și/sa
u do
men
ii pr
ofes
iona
le;
•Di
scuţ
ii cu
mem
brii
fam
iliei
sau
cu p
riete
nii d
espr
e pr
ofes
ii, în
clin
aţii,
inte
rese
și a
spira
ţii;
•Co
mpl
etar
ea u
nor c
hesti
onar
e pe
ntru
a a
lege
o d
e-ci
zie d
e ca
rieră
, luâ
nd în
cal
cul a
bilit
ăţile
, val
orile
și
cara
cter
istic
ile d
e pe
rson
alita
te id
entifi
cate
;•
Iden
tifica
rea
dom
eniu
lui ș
i pro
fesie
i car
e s-
ar p
otriv
i m
ai b
ine
cu in
tere
sele
per
sona
le;
•Re
aliza
rea
de d
escr
ieri
ale
prof
esiil
or, u
tilizâ
nd d
ate
stati
stice
, fot
ogra
fii e
tc.;
•An
aliza
con
ţinut
ului
anu
nţur
ilor d
espr
e of
erte
le
de a
ngaj
are
și de
term
inar
ea p
osib
ilită
ţilor
real
e de
an
gaja
re în
baz
a of
erte
lor p
reze
ntat
e. C
olec
tare
a an
unţu
rilor
de
anga
jare
; •
Preg
ătire
a sc
risor
ilor d
e m
ulţu
mire
, dup
ă tr
ecer
ea
inte
rviu
lui d
e an
gaja
re, c
onfo
rm c
erin
ţelo
r;•
Anal
iza d
in su
rsel
e m
edia
/on-
line
a ex
empl
elor
de
Fișa
Pos
tulu
i pen
tru
dife
rite
prof
esii,
ocu
paţii
;•
Prez
enta
rea
idei
lor d
e af
acer
i dife
ritor
per
soan
e și
cole
ctar
ea p
rimel
or im
pres
ii de
spre
ele
.
Prod
us
Proi
ectu
l Dec
izia
mea
de
carie
ră.
Proi
ectu
l va
refle
cta
inte
rese
le, a
ptitu
dini
le p
erso
nale
și
ocup
aţia
/pro
fesia
pot
rivită
, sum
arul
inte
rviu
rilor
cu
pers
oane
car
e lu
crea
ză în
dom
eniu
l ce
prez
intă
inte
res,
co
nclu
zii re
ferit
oare
la lo
cul p
rofe
siei/o
cupa
ţiei r
espe
c-tiv
e pe
pia
ţa m
unci
i, pr
ogre
sul p
erso
nal î
n de
zvol
tare
a co
mpe
tenţ
elor
nec
esar
e re
ușite
i în
viito
area
pro
fesie
, pr
ofes
ioni
ști d
in d
omen
iu c
are
insp
iră e
tc.
23
Dim
ensi
unea
5. S
ecur
itate
a pe
rson
ală
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de e
valu
are
și p
rodu
se re
com
anda
te
5.1.
Des
crie
rea
acţiu
nilo
r po
pula
ţiei î
n co
ndiţi
i de
situa
ţii e
xcep
ţiona
le,
stăr
ile d
e ur
genţ
ă cu
am
enin
ţare
, din
per
spec
-tiv
a as
igur
ării
secu
rităţ
ii pe
rson
ale
și co
lecti
ve;
5.2.
Res
pect
area
stric
tă a
re
glem
entă
rilor
pri-
vind
: circ
ulaţ
ia ru
tie-
ră, s
tare
a de
urg
enţă
, sit
uaţia
exc
epţio
nală
și
a pr
ecau
ţiilo
r de
com
-po
rtam
ent î
n re
ţele
le
on-li
ne, p
rin a
sum
area
de
resp
onsa
bilit
ăţi p
entr
u sig
uran
ţa p
ropr
ie și
a c
elor
di
n ju
r;5.
3. M
anife
star
ea c
ompo
rta-
men
tulu
i con
știen
t și a
ctiv
în a
cţiu
ni d
e pr
otec
ţie
pers
onal
ă și
a ce
lor d
in
jur,
axat
pe
cuno
știnţ
e re
leva
nte
și ati
tudi
ni so
ci-
al-p
oziti
ve.
•Si
tuaț
iile
exce
pțio
nale
. Ins
tituţ
ii. A
cţiu
ni.
Cons
ecin
ţe. S
peci
ficul
sezo
nier
al p
eric
olu-
lui d
e in
cend
iu.
•D
esfă
șura
rea
acțiu
nilo
r pop
ulaț
iei l
a no
ti-fic
area
de
amen
ința
re a
stă
rii d
e ur
genț
ă.
Regu
li de
com
port
amen
t•
Regu
lam
entu
l de
circ
ulaț
ie ru
tieră
. Pie
-to
ni, p
asag
eri,
cond
ucăt
ori a
uto.
•„A
gres
iune
a ci
bern
etică
”. L
uare
de
atitu
-di
ne; m
anife
star
ea a
titud
inii.
•
Secu
ritat
ea d
igita
lă. M
odal
ităţi
de a
uto-
prot
ecţie
: pre
cauţ
ii el
ectr
onic
e.
•Ex
erci
ţii d
e sim
ular
e în
situ
aţii
exce
pţio
nale
;•
Stud
iu d
e ca
z: A
cțiu
nile
pop
ulaț
iei î
n st
are
de u
rgen
ță;
•Po
ster
în e
chip
ă: P
ieto
nul r
espo
nsab
il; C
ateg
orii
de
vehi
cule
; Reg
uli p
entr
u pa
sage
ri; R
egul
i pen
tru
tran
s-po
rtar
ea c
opiil
or; R
egul
i pen
tru
cond
ucăt
orii
auto
.•
Anal
iza și
eva
luar
ea, î
n ba
za st
atisti
cilo
r, în
regi
stră
rilor
vi
deo,
info
rmaţ
iilor
, a se
curit
ăţii
pers
onal
e de
pend
en-
tă d
e st
area
fizio
logi
că și
psih
o-em
oţio
nală
a p
ieto
ni-
lor ș
i con
ducă
toril
or a
uto;
•M
asă
rotu
ndă:
Sec
urita
te p
erso
nală
vs s
ecur
itate
dig
i-ta
lă, a
gres
iune
a ci
bern
etică
Prod
usCo
nfer
ință
de
info
rmar
e (v
ideo
) a e
levi
lor d
in in
stitu
ție
desp
re: V
iața
are
prio
ritat
e
24
1.5. Sugestii metodologice
Proiectarea, organizarea și realizarea procesului didactic în cadrul disciplinei Dezvoltare personală au la bază paradigma constructivistă, care pune în valoa-re următoarele abordări: centrarea pe elev; învăţarea experienţială; parteneriatul educaţional; diversitatea tehnologiilor didactice etc.
Având drept punct de reper paradigma educaţiei, particularităţile de vârstă și specificul învăţării la adolescenţi, recomandăm profesorilor proiectarea și aplicarea unor strategii activ-interactive, bazate pe interesul elevului, pe motivaţia intrinsecă pentru dezvoltarea cunoștinţelor, capacităţilor și atitudinilor personale. La vârsta adolescentă se accentuează diferenţa dintre volumul, calitatea și atitudinea faţă de achiziţiile teoretice și practice, fapt cauzat de condiţiile mediului de viaţă, de acce-sul la sursele de informare, de cultura învăţării în familie, școală, de comunitatea locală. În temeiul acestor realităţi, profesorul trebuie să acţioneze cu un grad sporit de flexibilitate. Recomandăm ca activităţile didactice să fie precedate de o pre-eva-luare a nevoilor de formare a elevilor, pentru a preveni scăderea interesului pentru activităţile și problematica abordată. Din această perspectivă, la iniţiativa elevilor, profesorul poate propune unele unităţi de conţinut, ţinând cont de experienţa lor și priorităţile de dezvoltare personală.
Gradul de maturitate psihofiziologică și socială permite abordarea proble-maticii propuse cu un sporit accent al complexităţii și implicarea în procesul de predare-învăţare a elementelor abordării teoretice aprofundate (după caz), a ele-mentelor de cercetare, în care elevii să-și manifeste capacităţile și să creeze, împre-ună cu profesorul, contextul favorabil pentru dezvoltarea personală.
Succesul realizării finalităţilor propuse rezidă în abordarea creativă a situaţiilor de învăţare de către profesor și elevi, cu implicarea plenară a diverșilor factori educaţionali: membri ai familiei, reprezentanţi ai instituţiilor și comunităţii. Toţi fac-torii implicaţi în proces sunt apreciaţi ca resurse de formare a conștiinţei și compor-tamentului, ca modele de personalitate care manifestă un mod de viaţă activ-con-structiv, orientat spre valori autentice.
Abordarea modulară presupune formarea unei competenţe specifice, prioritar prin realizarea unui modul, fapt care nu neagă și contribuţia altor module la forma-rea acesteia. Din această perspectivă, profesorul poate eșalona modulele în funcţie de condiţiile reale de realizare a procesului didactic (deci, prezentarea eșalonată a modulelor nu înseamnă și realizarea acestora în ordinea prezentării), dar recoman-dăm parcurgerea integrală a problematicii unui modul, pentru ca elevul să poată crea un produs, să poată realiza o activitate ce demonstrează realizarea unităţilor de competenţă și deţinerea competenţei specifice.
Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă diversă de metode și procedee di-dactice. În acest sens, recomandăm aplicarea cât mai largă a strategiilor de învăţare prin rezolvare de probleme și utilizare a metodei proiectelor, care valorifică:
25
• învățarea experiențială, prin care elevul este implicat direct și activ într-o experienţă concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa și pentru contextul specific în care trăiește, utilizând observarea și analiza critică a propriilor percepţii și reprezentări, stări, comportamente, atitudini, experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi, reflecţia personală asupra experienţelor trăite;
• învățarea socială și comunicațională, care încurajează învăţarea prin observarea celorlalţi, prin conversaţiile structurate cu ceilalţi și prin colaborarea și coopera-rea cu aceștia, utilizând variate modalităţi de comunicare (conversaţia în perechi, conversaţia de grup, dezbaterea etc.);
• învățarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experienţe de învăţare, pentru a-și îmbunătăţi strategiile și instrumentele de învăţare eficientă în situaţii viitoare (autoevaluarea, evaluarea în perechi, jurnalul de învăţare, jur-nalul de observare, comentarii reflexive etc.). Strategiile didactice aplicate de către profesor vor contribui la dezvoltarea
personalităţii elevului, corespunzătoare vârstei și vor asigura premisele integrării sociale în viaţa de adult.
1.6. Strategii de evaluare
Evaluarea este parte indispensabilă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvol-tare personală accentul este pus pe evaluarea autentică și autoevaluare. În cadrul disciplinei, procesul de evaluare vizează aprecierea măsurii în care au fost dezvoltate și formulate în curriculum competenţele. La disciplina Dezvoltare personală nu se vor acorda note, nici calificative. Din această perspectivă, se va încuraja evaluarea for-mativă și oferirea de feedback constructiv din partea cadrului didactic și al colegilor.
Evaluarea va avea un caracter calitativ și va fi axată pe instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev. Recomandăm profesorilor să utilizeze strate-gii care facilitează acest tip de evaluare. În activităţile curente, profesorul va încu-raja prezenţa Portofoliului de dezvoltare personală ca instrument de monitorizare a învăţării, care va integra produsele rezultate din rezolvarea unor sarcini concrete din cadrul orei sau a sarcinilor extinse pentru realizarea în comun cu alţi membri ai comunităţii, raportate la unităţi concrete de competenţă și care vor servi drept suport pentru autoevaluarea elevului la finele modulului.
La treapta de liceu, Portofoliul de dezvoltare personală poate include:• Produse ale activității de învățare individuală sau de grup, elaborate în cadrul
modulelor parcurse, care includ: planul personal de carieră, hărţi mentale, re-zultate ale completării unor chestionare, texte scrise, rezultate/produse ale proiectelor, instrumente de monitorizare a activităţii de învăţare, produse ale activităţilor de evaluare, cum ar fi: postere, desene, colaje, fotografii, diplome, planuri de carieră etc.
26
• Diplome și certificate de participare la activităţi școlare și extrașcolare sau la activităţi de voluntariat, relevante pentru dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei Dezvoltare personală.
• Fișe de autoevaluare/reflecție, completate de către fiecare elev în timpul sau la finalul unei activităţi, care presupun reflecţiile personale în raport cu activităţile în care s-a implicat elevul și cu progresul său în învăţare.
• Fișe de feedback în perechi sau în grup, completate în timpul sau la finalul unui modul, care contribuie la dezvoltarea unei anumite unităţi de competenţe cu privire la progresul în învăţare al elevului.
• Resursele pentru învățare vor include liste bibliografice, linkuri web cu informaţii relevante pentru anumite teme, notiţe realizate în timpul orei sau în timpul in-dividual de învăţare, chestionare și fișe de lucru oferite clasei de către profesor, imagini relevante colectate din diferite surse.
• Tabelul de performanță școlară, care se va completa la finalul fiecărui modul. Tabelul de performanţă școlară la disciplina Dezvoltare personală este un instru-ment de monitorizare a performanţelor elevului și reprezintă o sinteză a rezulta-telor obţinute pe parcursul anului de studii. Este un document obligatoriu pentru toţi elevii claselor liceale din Republica Moldova. Tabelul de performanţă școlară etalează performanţele individuale ale elevului în corespundere cu finalităţile curriculare, cu produsele școlare supuse autoevaluării pe parcursul anului școlar și cu descriptorii de performanţă.În realizarea portofoliului, cadrul didactic va oferi feedback permanent elevilor,
referitor la progresul personal, va încuraja exprimarea ideilor/argumentelor perso-nale și punerea întrebărilor, va expune și valoriza produsele activităţii fiecărui elev, va organiza procesul de autoevaluare și de reflecţie.
Evaluarea sumativă la sfârșitul unităţii de învăţare/modulului se raportează la unităţile de competenţă stipulate pentru modulul respectiv și se realizează pe bază de produse complexe de autoevaluare/evaluare reciprocă, în bază de criterii de succes.
Referințe bibliografice
1. Activități psihosociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. Suport cu materiale didactice. Terre des Hommes Moldova, 2017.
2. AIERM. Eu și universul meu. Chișinău, 2003.3. ANOFM. Prognoza anuală a pieței muncii. www.anofm.md 4. Auxiliar didactic De la o identitate personală pozitivă – la relații interpersonale
constructive. Ministerul Educaţiei. CIDDC. Chișinău, 2014. www.drepturilecopi-lului.md
5. Baban A. (coord.). Consiliere educațională. Cluj-Napoca: Editura Imprimeria Ar-dealul, 2001.
6. Baban A., Petrovai D., Lemeni G. Consiliere și orientare. București: Humanitas Educaţional, 2002.
27
7. Băban A. Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere. 2009.
8. Balan E., Anghel E., Marcinschi M., Ciohodaru E. Fete, băieți – parteneriat în viața privată și în viața publică. București: Editura Nemira, 2003.
9. Beldiga C., Cojocaru V., ș. a. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologii școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006.
10. Birkenbihl V. Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înțelege. București: Editura Gemma Press, 1997.
11. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.12. Burt Sh. Fii pregătit pentru interviu. București: Editura Tehnică, 1999.13. Cabin Ph., Dortier Jean-Fr. Comunicarea. Iași: Polirom, 2010.14. Cartaleanu T., Lîsenco S., Sclifos L., ș.a. Formarea competențelor prin strategii
didactice interactive. Chișinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2008.15. CNPAC. Set pentru instruirea educatorilor de la egal la egal. Prevenirea traficu-
lui și altor Forme Grave ale Muncii Copilului. Chișinău, 2006.16. Colwell P. Cheia succesului. Iași: Editura Polirom, 2003.17. Consilierea și orientarea în carieră – ghid pentru studenți și absolvenți. Univer-
sitatea Politehnică din București. Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră, 2008.
18. Convenția privind drepturile omului în biomedicină. Chișinău, 1997.19. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relaţii armonioase în familie. Suport
informaţional. Ed. II-a revizuită. Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.20. Cornelius H., Faire S. Știința rezolvării conflictelor. București: Editura Știinţă și
Tehnică, 1996.21. Crivoi A., Stasiev G. Influența factorilor de mediu asupra stării sănătății populației
umane din Moldova. În: Materialele Conferinţei a XI-a știinţifice internaţionale. Chișinău, 2006. p. 178-180.
22. Curriculumul Securitatea Traficului Rutier. Chișinău, 2006.23. Dalat Y. Ghidul reușitei tale profesionale. Iași: Polirom, 2003.24. Dandara O., Ghidarea și proiectarea carierei în contextul educaţiei permanente.
Chișinău: CEP USM, 2012.25. Dandara O. Mija V. Proiectarea carierei și ghidarea în carieră: Suport metodo-
logic pentru elevii și cadrele didactice din învățământul secundar vocațional-tehnic. CEP USM. Chișinău, 2014.
26. Danii C., Platon D, Coadă N. GHID de educație nonformală în domeniul sănătății. Chișinău, 2009.
27. Dumitrașcu D. (coord), Turchină T., ș.a. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologi școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006.
28. Dumitrașcu V. Citind, învăț să fiu. Auxiliar didactic pentru psihologi școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Pro Didactica, 2008.
29. Ghica V. Ghid de consiliere și orientare școlară pentru orele de dirigenție. Iași: Polirom, 1998.
28
30. Ghid pentru protecția copiilor în mediul online. Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) Place des Nations CH-1211 Geneva 20, Elveţia. www.itu.int/cop, Tipărit în Republica Moldova, 201.
31. Golovei L. 29 ore pentru cariera mea (Caietul de lucru). Chișinău: Sofart Studio, 2018.
32. Golovei L. 29 ore pentru cariera mea (Ghid metodologic pentru psihologii școlari și diriginți). Chișinău: Sofart Studio, 2018.
33. Gulei M.-E., Serea A. Orientarea și consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iași: Editura Spiru Haret, 2011.
34. Guţu Vl. Curriculum educațional Cercetare. Dezvoltare. Optimizare. Chișinău: CEP USM, 2014.
35. Istorii adevărate despre ce au făcut elevii în comunitate. Experiențe ale grupuri-lor care au elaborat și realizat proiecte comunitare. CIDDC. Chișinău, 2013. www.drepturilecopilului.md
36. Hattie J. Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori. București: Ed. Trei, 2014.37. Hill N. De la idee la bani. București: Editura Curtea veche, 2013.38. Legea „Cu privire la protecția civilă” nr. 271-XIII din 09.11.1994.39. Lemeni G., Axente A. Consiliere și Orientare. Ghid de educație pentru carieră.
Activități pentru clasele IX-XII/SAM, 2004.40. Janda L. Teste pentru alegerea carierei. București, 2003.41. Maneș S. 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor. Iași: Polirom, 2008.42. Marcinschi Călineci M. Start pentru o carieră de succes. Centrul Educaţia 2000+.
Humanitas Educaţional, 2004.43. Materiale didactice-suport amplasate pe pagina WEB a Serviciului Protecţiei Ci-
vile și Situaţiilor Excepţionale: http://www.dse.md, Link: Supravieţuire (Adulţi, Copii); materiale video.
44. Materiale pentru profesori, diriginți și elevi la modulul „Dezvoltarea personală și proiectarea carierei” pentru clasele V-XII. Ministerul Educaţiei, Centrul pentru Educaţie Antreprenorială și Asistenţă în Afaceri. Chișinău, 2016, www.ceda.md
45. Maxwell J. C. Dezvoltă liderii din jurul tău. București: Editura Amalteea, 2002. 192 p.
46. Moldovanu I., Coadă C., Tomșa S., ș. a. 855 de Jocuri și Activități. Ghidul anima-torului. Chișinău: Unicef.
47. Neacșu I. Introducere în psihologia educației și a dezvoltării. Iași: Polirom, 2010.48. Neacșu I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Iași: Polirom, 2015.49. Negreţ-Dobridor I., Pânișoară I. O. Știința învățării: de la teorie la practică. Iași:
Polirom, 2008.50. Opre A., Benga O., Băban A. Managementul comportamentelor și optimizarea
motivației pentru învățare. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2015. 51. Pînzaru Iu., Volcovschi O. Educație pentru sănătate. Ghid practic pentru profe-
sori, elevi, părinți. Chișinău, 2007. 52. Pânișoară G., Pânișoară I.-Ov. Motivarea eficientă. Ghid practic. Iași: Polirom,
2005.
29
53. Popescu O. Sănătatea. Drepturi. Responsabilități. București: Casa Editorială „Ca-listrat Hogaș”, 2001.
54. Programul de instruire la Protecția Civilă și apărării împotriva incendiilor pentru învățământul primar, gimnazial și liceal aprobat prin ordinul comun al Ministe-rului Educaţiei și Ministerului Afacerilor Interne nr.669/136 din 21.08.2009.
55. Prevenirea accidentelor la copii, materiale elaborate în cadrul proiectului REPE-MOL (martie-mai 2017).
56. Racu E., Coadă C. și col. Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/SIDA Chișinău, 2003.
57. Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009.
58. Regulamentul privind instruirea în domeniul protecției civile aprobat prin Hotă-rârea Guvernului Republicii Moldova nr. 282 din 14 martie 2005.
59. Regulamentul cu privire la formațiunile nemilitarizate ale protecției civile apro-bat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 249 din 4 mai 1996.
60. Rosenberg M. B. Comunicarea nonviolentă. Limbajul vieții. Chișinău: Epigraf, 2005.61. Salomia E., Marcinschi M., Cîrlea S., ș.a. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a. Centrul
Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional, 2003.62. Shapiro D. Conflictele și comunicarea: Un ghid prin labirintul artei de a face față
conflictelor. Chișinău: Editura ARC, 1998.63. CNPAC. Set pentru instruirea educatorilor de la egal la egal. Prevenirea traficului
și altor Forme Grave ale Muncii Copilului. Chișinău, 2006.64. Stevenson L. Orientarea în carieră. București: Atelier Didactic, 2007.65. Tinerii în acțiune. Antreprenoriatul ca opțiune de carieră. Istorii de succes.
Chișinău: Editura ARC, 2017.66. Toleranța și competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău: Re-
clama, 2004. 67. Tomșa Gh. Consilierea și orientarea în școală. București: Casa de Editură Viaţa
Românească, 1999.68. Tunyagi O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulți și adolescenți.
Bacău: Ed. Vladimed-Rovimed, 2014.69. Turchină T. Familii fără hotare: 20 Întrebări și Răspunsuri despre copii, pentru
părinții care pleacă peste hotare. Chișinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”, 2016.
70. Turchină T. Familii fără hotare: Copii rămași acasă? Părinți plecați în străinăta-te? Răspunsuri pentru profesioniști. Chișinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”, 2017. 27 p.
71. Turchină T. Relații armonioase în familie. Caietul elevului. Ed. II-a revizuită. Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
72. WINROCK INTERNATIONAL. Oportunități și soluții. Lansează-te și dezvoltă-te! 2012-2014.
73. Алиева М. А., Гришанович Т. В., Лобанова Л. В. и др. Тренинг развития жиз-ненных целей. Санкт-Петербург: Речь, 2006.
30
74. Ефимова Н. Готовлюсь к профессиональной деятельности. În: Школьный психолог, № 2/2007. www.psy.1september.ru/article.php?ID=200700206
75. Жижова О. Перспектива успеха. În: Школьный психолог, № 17/2006. www.psy.1september.ru/article.php?ID=200601704
76. Кабина И., Радзик Т. Я в мире профессий. În: Школьный психолог, № 48/2003. www.psy.1september.ru/article.php?ID=200304816
77. Суховершина Ю., Тихомирова Е., Скоромная Ю. Тренинг коммуникативной компетенции. Москва: Трикста, 2006.
78. Фопель К. Групповая сплоченность. Москва: Генезис, 2011. 79. Шофрон Л. Конфликтология. Кишинэу: Б. и., 2005.
31
2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
2.1. Abordarea modulară a disciplinei Dezvoltare personală
Disciplina școlară Dezvoltare personală include activităţi și experienţe care au scopul final de a îmbunătăţi starea de conștientizare a eu-lui, de a dezvolta talen-tele și abilităţile personale, de a spori calitatea vieţii și de a contribui la realizarea aspiraţiilor și visurilor personale prin intermediul a cinci module:
1. Identitatea personală și relaționarea armonioasă;2. Asigurarea calității vieții;3. Modul de viață sănătos; 4. Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial; 5. Securitatea personală. Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii abordate,
ci insistă asupra unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracter integrator, specific dezvoltării competenţelor. Modulele respective sunt integrate în disciplina Dezvoltare personală, deoarece răspund cerinţelor de dezvoltare personală a elevu-lui din perspectiva dezvoltării potenţialului individual în contextul tendinţelor actu-ale de dezvoltare a societăţii.
Demersul integrator este aplicat în cadrul fiecărui modul, atât prin utilizarea achiziţiilor din cadrul altor discipline școlare, cât și prin valorificarea experienţei din mediul de viaţă al elevului. Modulele au un pronunţat caracter autonom, oferind posibilitatea de a le aborda în succesiune diferită, în corespundere cu necesităţile prioritare ale instituţiei, cu viziunea cadrului didactic și solicitările elevilor.
Curriculumul permite o abordare flexibilă. Cadrul didactic, luând în considerare necesităţile elevilor de liceu, posibilităţile de implicare a partenerilor educaţionali, resursele educaţionale ale mediului de viaţă, poate să selecteze anumite unităţi de conţinut și să le completeze cu altele, relevante formării competenţelor formulate. Disciplina oferă un grad sporit de flexibilitate formelor de organizare a procesului didactic și conexiunilor transdisciplinare. În acest sens este încurajat parteneriatul educaţional între profesorii de la diferite discipline școlare, cu implicarea plenară a părinţilor, APL-urilor și comunităţii, în scopul creării condiţiilor necesare pentru realizarea finalităţilor propuse. Specifică este și evaluarea. Disciplina Dezvoltare per-sonală pune accent pe monitorizarea procesului de dezvoltare a elevului, oferindu-i feedback constructiv și motivare pentru implicare activă.
2.2. Sugestii metodologice pentru organizarea demersului didactic
Disciplina Dezvoltare personală contribuie semnificativ la crearea stării de bine și la consolidarea încrederii în sine a elevilor ca persoane unice și valoroase, care își
32
cunosc potenţialul individual, interacţionează armonios cu ceilalţi, învaţă cu efica-citate, iau decizii școlare, personale, de carieră și respectă un stil de viaţă sănătos.
Centrarea activităţii didactice pe formarea competenţelor este orientată spre dezvoltarea maximă a potenţialului fiecărui elev, prin învăţare și prin atmosfera po-zitivă și inovativă a procesului educaţional. Aceste accente trebuie să-și găsească oglindire în proiectare și în strategiile didactice elaborate de către profesor.
Selectarea metodelor și formelor de lucru contribuie în mod direct asupra relaţiei profesor – elev și generează contextul activ-participativ al implicării elevului.
Predarea centrată pe elev, pe rezultate, performanţe solicită o învăţare în baza valorificării experienţei de viaţă personală și socială a elevului, implicarea totală a acestuia în receptarea, procesarea, valorizarea informaţiilor, cu satisfacţie, cu o ima-gine/părere de sine pozitivă și cu sentimentul succesului.
Perioada adolescenţei, în care se află elevii de liceu, este perioada manifestării ple-nare a capacităţilor cognitive. Adolescentul are percepţie complexă; gândirea se ma-nifestă prin antrenarea în rezolvarea de probleme, prin implicarea în realizarea diver-selor procese: inducţie, deducţie, generalizare, abstractizare etc., deoarece, la această vârstă, deja se manifestă operaţiile formale: analiza și sinteza, imaginația creativă, exprimarea propriilor judecăți, surprinderea de noi relații între fenomene etc.
Se construiește identitatea de sine: cine sunt? cum sunt? cine pot deveni? Rela-ţiile determinante sunt dezvoltate la nivelul grupului social, în care liceanul își exer-sează afirmarea propriului sine și a originalităţii personale, având posibilitatea de a-și cunoaște propriile capacităţi pentru a-și desăvârși nevoia de autorealizare.
În proiectarea și desfășurarea procesului educaţional, în clasele de liceu, se utilizea-ză prioritar metode și tehnici interactive de predare-învăţare. Dintre acestea, cele mai frecvent folosite în clasă se clasifică în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi:
1) Metode și tehnici interactive centrate pe dezvoltarea relațiilor afective și de acțiune (jocul de rol, simularea);
2) Metode și tehnici interactive centrate pe intercomunicare: brainstormingul, discuția și dezbaterea, comunicarea eficientă, argumentarea și contraargu-mentarea;
3) Metode și tehnici interactive centrate pe investigație: Observarea, Experi-mentul, Studiul de caz, Proiectul;
4) Metode și tehnici interactive de predare centrate pe comunicare și coope-rare: Tehnica „Știu. Vreau să știu. Am învăţat”, Metoda focus-grup, Tehnica turului de masă, Tehnica acvariului;
5) Metode interactive pentru producerea ideilor/soluțiilor: Metoda Cubul, Ex-plozia stelară.
Este important ca profesorul să asigure ansamblului de metode utilizat dina-mism, flexibilitate, supleţe, racordare la cerinţele actuale ale educaţiei, prin realiza-rea tuturor funcţiilor acestora.
Procesul educaţional la orele de Dezvoltare personală va fi proiectat și desfășurat în cheia educaţiei centrate pe elevul care corelează activ cu mediul său de viaţă. În cadrul activităţilor didactice, profesorul are rolul de:
33
– a crea o ambianță de lucru care favorizează desfășurarea activității educative și trezește motivația de a realiza sarcinile de lucru;
– a valorifica strategii axate pe formarea de competențe, pe motivare pentru activitate;
– a proiecta și desfășura activități de învățare care sunt relevante pentru contex-tele reale de viață;
– a încuraja interacțiunea colegială și socială a elevilor în realizarea sarcinilor; – a implica resursele comunității în activități didactice, care oferă impact pozitiv
asupra rezultatelor elevilor;– a evalua nivelul de realizare de către elevi a produselor activității educaționale
desfășurate. Este bine cunoscută axioma conform căreia doar activitatea care aduce succes și
satisfacţie înaltă subiectului educaţional poate deveni pentru el factor al dezvoltării. Pedagogul trebuie să fie preocupat de faptul ca activitatea proiectată și desfășurată să fie orientată spre situaţia de succes. Situaţia de succes reprezintă trăirea de satisfacţie personală care este generată de rezultatele eforturilor fizice sau psihice ale elevului. Nu poate să existe o situaţie de succes fără eforturile și perseverenţa celui educat. Elevul care obţine succese în școală are cele mai mari șanse să se realizeze și în viaţă.
Un rol important are managementul timpului alocat disciplinei. Administrarea disciplinei în cadrul celor circa 33 de ore anuale (o oră pe săptămână) presupune un anumit grad de autonomie a profesorului în gestionarea timpului alocat. Ca-drul didactic poate să distribuie mai multe sau mai puţine ore pentru o unitate de învăţare, în funcţie de interesele și necesităţile elevilor, de posibilităţile de colabo-rare cu familia și comunitatea, însă trebuie să realizeze toate unităţile de învăţare. Dânsul poate modifica ordinea de realizare a modulelor. Prezentarea acestora în curriculum, într-o anumită consecutivitate, nu presupune realizarea în stricta ordine a prezentării. Eșalonarea unităţilor de învăţare în timp poate avea la bază anumite considerente de ordin funcţional. Important este ca profesorul să realizeze integral unitatea de învăţare, să susţină elevii în elaborarea produsului indicat în curriculum (sau a altui produs relevant), astfel va asigura realizarea unităţilor de competenţă și formarea competenţei specifice.
2.3. Sugestii de proiectare a activității didactice
Proiectarea activităţilor didactice în cadrul disciplinei Dezvoltare personală se subordonează unor principii generale ale proiectării didactice. Profesorul va elabora două tipuri de proiecte didactice: unul la nivel de macroproiectare – proiectul didac-tic de lungă durată, care vizează activitatea didactică pe parcursul unui an și altul la nivel de microproiectare – proiectul didactic din cadrul unei unităţi de învăţare sau proiectul unei lecţii. În cazul proiectului didactic al unităţii de învăţare, el va include activităţi preconizate în cadrul unui modul, realizat pe parcursul a 5-6 ore. Reco-mandăm proiectarea unei lecţii de sinteză la finele fiecărui modul, în timpul căreia elevul, în baza criteriilor de succes, va efectua o autoevaluare a produsului elaborat.
34
Considerăm necesară proiectarea acestei activităţi, deoarece este important ca ele-vul să constate propriul progres și formarea competenţelor proiectate.
În acest context, putem afirma că proiectarea demersului didactic la disciplina școlară Dezvoltare personală este complexă, dar cuprinde acţiuni clare și compo-nente bine delimitate. Nu afirmăm că există un model unic acceptat pentru derula-rea activităţilor didactice, deoarece diferite modele ale demersurilor educaţionale se pot structura în funcţie de: unitățile de competențe vizate, conținuturi, activități, locul de desfășurare a activității, modului de organizare a elevilor, sarcini, subiecte pentru reflecție, evaluare și autoevaluare.
Pentru proiectarea unei activităţi didactice, vom recomanda cadrul de proiectare constructivist: Evocare – Realizare a sensului – Reflecție – Extindere, care constituie un circuit închis de învăţare explicită, în care nu se permite omiterea unor etape și trecerea peste anumite activităţi, considerate obligatorii.
Evocarea este secvenţa de debut, dar ea nu se rezumă la salut, organizare și cap-tarea atenţiei (și nici nu le exclude). Menirea activităţii de evocare este să coreleze cunoștinţele și abilităţile anterioare ale elevilor cu ceea ce urmează să fie asimilat: să ajute în construirea unor punţi, să faciliteze developarea în memorie a unor „fil-me” mai vechi, să trezească emoţii. Evocarea se axează, nu neapărat, pe conţinuturi curriculare, ea deseori apelează la experienţa elevilor, sistemul lor de valori, poziţia civică. Timpul rezervat etapei nu va depăși 10-15 minute.
Realizarea sensului este etapa de bază a lecţiei: elevii acum învaţă conţinuturi sau exersează deprinderi – citesc un text; urmăresc o prezentare; ascultă un discurs, o argumentare; experimentează; exersează; elaborează monitorizat un produs etc. Elevul nu trebuie să rămână un simplu spectator în timpul predării, el urmează să se ocupe activ de propria învăţare. Se propun sarcini de informare și procesare a infor-maţiei noi, care să asigure prelucrarea și înţelegerea acesteia de către elevi, precum și perceperea noilor cunoștinţe și experienţe.
Reflecția poate deveni etapa principală a unei ore, mai ales dacă profesorul reușește să pună accentul pe exersare, pe formarea unităţilor de competenţă, pe rezolvarea problemelor, adică pe integrare în toată amploarea ei. Reflecţia este mai importantă și uneori mai cronofagă decât realizarea sensului. Este adevărat însă că reflecţia, oricât de atrăgătoare ar fi, nu-și are rostul dacă nu s-a produs învăţarea. Bine chibzuită, reflecţia ar trebui să-i dea elevului ocazia de a-și valorifica anumite deprinderi, de a realiza transferul de cunoștinţe, de a evalua importanţa subiectului nou pentru sistemul său de competenţe.
Reflecţia închide cercul iniţiat prin promisiunile evocării: ai fost interesat să înveţi ceva – acum este timpul să înţelegi ce ai învăţat, de ce a fost necesar să înveţi, dar construiește o punte de continuitate spre Extindere, care trebuie să-i ofere fiecărui elev posibilitatea de a încerca, în mediul său autentic, ceea ce a învăţat la orele de la școală.
Pentru a fortifica și exemplifica cele enunţate mai sus propunem, ca model, câte-va secvenţe ale proiectării didactice.
35
Proiectarea de lungă durata clasa a X-a (secvență)
Competențe specifice: Manifestarea comportamentului constructiv și responsabil în acțiuni de protecție personală și protecția celor din jur,
axat pe cunoștințele acumulate și atitudini social pozitive.
Unități de competențe Conținuturi Nr.
ore Data Strategii de predare/ învățare
Unitatea de învățare Modul de viață sănătos 7
1.1. Analiza im-pactului relaţiilor sexuale nepro-tejate, din per-spectiva riscului pentru sănătate și a consecinţelor de ordin social;
1.2. Stabilirea relaţiei dintre modul de viaţă și consecinţele asupra sănătăţii: oboseală, exte-nuare, obezitate etc.;
1.3. Aprecierea rolului imunităţii și imunizării asupra sănătăţii proprii și a celor din jur.
Conceptul – modul de viață sănătos. Bazele cu-noștinţelor medicale cu referinţă la modul de viaţă sănătos.
1Aplicaţie: Acordarea pri-mului ajutor în diferite situaţii.
Curba fiziologică a capaci-tății de muncă intelectu-ală. Durata activităţii inte-lectuale. Efortul intelectual. Repartizarea sarcinilor în timp.
1
Realizarea sondajelor despre factorii ce in-fluenţează dezvoltarea capacităţii de muncă intelectuală.
Modalitățile de diminua-re a stresului și oboselii. Cauze ale stresului. Mod de manifestare. Modalităţi de diminuare a oboselii și extenuării.
1
Elaborarea unor sugestii pentru colegul de bancă, privind diminuarea stre-sului și oboselii.
Tulburările de nutriție. Obezitatea: atitudine faţă de oamenii obezi. Bulimia. Anorexia. Modalităţi de depășire și de prevenire.
1
Analiza cazurilor de obe-zitate, bulimie, anorexie și a modalităţilor de dimi-nuare a lor.
Relațiile sexuale nepro-tejate. Responsabilitatea partenerilor. Riscuri de ordin psihofiziologic și soci-al. Consecinţe.
1
Redactarea unor fișe informaţionale referitoa-re la pericolul relaţiilor sexuale neprotejate.
Imunizarea și imunitatea. Imunizarea, proces natural și artificial. Atitudinea faţă de imunizarea artificială. Mituri și beneficii. Modul de viaţă și imunitatea.
1
Redactarea referatelor ce vizează imunizarea pen-tru prevenirea maladiilor infecţioase.
Exemplu de produs(prezentat în cadrul orei de sinteză/de autoevaluare )
1
Activitate în grup. Elabo-rarea unui Pliant: Imuni-zare și imunitate – impact asupra sănătății
36
Proi
ecta
rea
unită
ții d
e în
văța
re „
Iden
titat
ea p
erso
nală
și r
elaț
iona
rea
arm
onio
asă”
, cla
sa a
X-a
Com
pete
nța
spec
ifică
: Val
orifi
care
a id
entit
ății
pers
onal
e în
rela
ționa
rea
arm
onio
asă
cu fa
mili
a și
com
unita
tea,
prin
aut
oeva
luar
ea c
ritică
și se
lecti
vă a
sine
lui ș
i a re
surs
elor
soci
ale
Uni
tăți
de
com
pete
nțe
Suge
stii d
e co
nțin
ut și
de
proi
ecta
re a
învă
țării
Nr.
ore
Lim
ite
cron
olo-
gice
Stra
tegi
i di
dacti
ce
Sige
stii p
rivin
d el
abor
area
pr
odus
ului
1.1.
Iden
tifica
rea
fact
orilo
r car
e in
fluen
ţeaz
ă au
toefi
caci
tate
a în
evo
luţia
per
-so
nală
;
1.2.
Com
para
rea
perc
epţii
lor d
es-
pre
trad
iţion
al
și m
oder
n în
re
laţii
le d
e cu
plu
și fa
mili
e;
1.3.
Exp
licar
ea
impa
ctul
ui st
e-re
otipu
rilor
și
prej
udec
ăţilo
r as
upra
com
por-
tam
entu
lui ș
i re
laţii
lor i
nter
-pe
rson
ale,
incl
u-siv
de
gen.
1. A
UTO
EFIC
ACIT
ATEA
– C
ALEA
DE
UTI
LIZA
RE A
RES
URS
ELO
R PE
RSO
NAL
EEv
ocar
e:
•Pr
in m
etod
a as
altu
lui d
e id
ei, p
rofe
soru
l sol
icită
ele
vilo
r să
enun
ţe
cuvi
nte
asoc
iate
con
cept
elor
succ
es și
eșe
c.
•El
evii
sunt
ruga
ţi să
form
ulez
e de
finiţi
ile c
once
ptel
or su
cces
și e
șec.
Re
aliz
area
sen
sulu
i: •
Prof
esor
ul so
licită
ele
vilo
r să
iden
tifice
fact
orii
inte
rni ș
i ext
erni
, car
e de
term
ină
succ
esul
și e
șecu
l. Di
n ce
le e
xpus
e, se
înto
cmeș
te o
list
ă a
conv
inge
rilor
des
pre
succ
es și
eșe
c.•
Prof
esor
ul in
iţiaz
ă o
disc
uţie
des
pre
rolu
l cre
dinţ
elor
per
sona
le în
ati
nger
ea su
cces
ului
, des
pre
cred
inţe
le în
resu
rsel
e pr
oprii
și c
apac
i-ta
tea
de a
le m
obili
za, m
enţio
nând
că
acea
stă
capa
cita
te se
num
ește
au
toefi
caci
tate
.•
Prof
esor
ul so
licită
ele
vilo
r să
dete
rmin
e ca
re d
intr
e co
nvin
geril
e en
unţa
te m
ai su
s sun
t cor
espu
nzăt
oare
aut
oefic
acită
ţii.
•El
evii
elab
orea
ză p
rofil
ul u
nei p
erso
ane
cu a
utoe
ficac
itate
înal
tă și
a
unei
per
soan
e cu
aut
oefic
acita
te re
dusă
.•
Disc
uţii
desp
re b
enefi
ciile
unu
i niv
el c
resc
ut d
e au
toefi
caci
tate
.Re
flecț
ie:
Elev
ii co
mpl
etea
ză fi
șa d
e lu
cru.
Pr
ezen
tare
a fiș
elor
.
1
10 m
in.
23 m
in.
10 m
in.
Asal
t de
idei
Lucr
u în
gr
upur
iDi
scuţ
ie
dirij
ată
Exer
ciţiu
Prez
enta
re
Elev
ii su
nt
ghid
aţi s
ă el
a-bo
reze
pro
filul
pe
rsoa
nei c
u se
ntim
entu
l au
toefi
caci
tăţii
.Fi
șa d
e lu
cru
com
plet
ată
indi
-vi
dual
.
37
Fișa
de
lucr
u:1.
Înto
cmeş
te o
list
ă a
sarc
inilo
r/pr
oble
mel
or c
are
îţi re
uşes
c ce
l mai
bi
ne.
2. C
ompl
etea
ză u
rmăt
oare
le fr
aze
în c
aiet
ul p
erso
nal:
- Su
cces
ele
mel
e an
terio
are
sunt
: ...
- Po
sed
sufic
ient
e ab
ilită
ţi pe
ntru
...
- Cu
sigu
ranţ
ă po
t fac
e ...
- Si
mt c
ă po
t să
insis
t în
situa
ţiile
...
- A
elab
ora
scop
uri .
...-
Dacă
supo
rt e
șec
într
-o sa
rcin
ă/pr
oble
mă,
...
- În
aint
e de
a d
ecid
e as
upra
une
i acti
vită
ţi, ..
.-
De o
bice
i, al
eg sa
rcin
i ...
Extin
dere
: •
Înto
cmire
a lis
tei p
erso
anel
or d
e la
car
e el
evul
poa
te s
olic
ita s
priji
n.•
Înto
cmire
a lis
tei p
erso
anel
or s
emni
ficat
ive
care
au
o in
fluen
ță
pozi
tivă
și p
ersu
asiv
ă as
upra
ele
vulu
i.
2 m
in.
2. TI
PURI
DE
COM
UN
ICAR
E Re
pere
: Fac
tori
impl
icaţ
i în
proc
esul
de
com
unic
are.
Ev
ocar
e:
•El
evii,
împă
rţiţi
în p
erec
hi, s
e aș
ază
spat
e în
spat
e. U
nul d
icte
ază
prin
in
stru
cţiu
ni u
n de
sen,
al d
oile
a re
alize
ază
dese
nul f
ără
a-l v
edea
, doa
r în
baz
a in
stru
cţiu
nilo
r.Re
aliz
area
sen
sulu
i: •
În b
aza
exer
cițiu
lui d
e m
ai su
s, p
rofe
soru
l inv
ită e
levi
i la
disc
uții
refe
ritor
la fa
ctor
ii im
plic
ați î
n pr
oces
ul d
e co
mun
icar
e.
•G
rupu
l de
elev
i se
împa
rte
în 6
ech
ipe,
prin
met
oda
puzz
le. F
ieca
re
echi
pă v
a pr
imi u
n tip
de
com
unic
are
(ver
bală
, non
verb
ală,
par
aver
ba-
ă, n
onve
rbal
ă, p
arav
erba
-, n
onve
rbal
ă, p
arav
erba
-ă,
par
aver
ba-
, par
aver
ba-
lă, i
ntra
pers
onal
ă, in
terp
erso
nală
, de
grup
). Ec
hipe
le v
or a
vea
sarc
ina
de a
dem
onst
ra (p
rin jo
c de
rol,
min
i-pos
ter,
repr
ezen
tare
gra
fică
etc.
) ro
lul ș
i im
pact
ul ti
pulu
i de
com
unic
are
asup
ra re
laţii
lor i
nter
pers
onal
e.
1
10 m
in.
25 m
in.
Lucr
u în
pe
rech
i
Disc
uţie
di
rijat
ăLu
cru
în
grup
uri
Com
plet
a-re
a fiș
ei d
e ob
serv
aţie
„Sti
-lu
l de
com
uni-
care
”
38
Refle
cție
: •
Expl
icar
ea e
nunţ
ului
: Com
unic
area
est
e ire
vers
ibilă
.Ex
tinde
re:
•Re
aliza
rea
obse
rvaţ
iei a
supr
a pr
opriu
lui s
til d
e co
mun
icar
e tim
p de
o
săpt
ămân
ă, c
onfo
rm u
rmăt
orul
ui a
lgor
itm:
₋ Câ
t de
mul
t men
ţii c
onta
ctul
vizu
al în
tim
pul c
omun
icăr
ii?
₋ O
bser
vă si
tuaţ
iile
în c
are
ai te
ndin
ţa să
zâm
bești
. ₋
Obs
ervă
vol
umul
voc
ii.₋
Obs
ervă
pos
tura
gen
eral
ă și
dist
anţa
inte
rper
sona
lă.
₋ O
bser
vă g
estu
rile
folo
site
în c
omun
icar
e.
7 m
in.
3 m
in.
3. ST
EREO
TIPU
RI Ș
I PRE
JUD
ECĂȚ
I DE
GEN
Evoc
are:
•
Elev
ii su
nt re
parti
zaţi
în g
rupu
ri. F
ieca
re g
rup
prim
ește
o li
stă
cu c
arac
-te
ristic
i per
sona
le. E
levi
i vor
dife
renţ
ia c
arac
teris
ticile
fem
inin
e, m
as-
culin
e și
cele
car
e nu
sunt
det
erm
inat
e de
apa
rten
enţa
la g
en.
•Ar
gum
enta
rea
opin
iilor
și fo
rmul
area
de
conc
luzii
. Re
aliz
area
sen
sulu
i: •
Prof
esor
ul v
a in
iţia
o di
scuţ
ie re
ferit
oare
la c
once
ptel
e se
x, g
en, s
tere
-oti
p de
gen
, dis
crim
inar
e de
gen
.•
Prof
esor
ul v
a re
parti
za fi
ecăr
ui g
rup
ante
rior f
orm
at e
nunţ
uri r
efer
i-to
are
la re
laţia
din
tre
pers
oane
de
sex
opus
. Sar
cina
gru
pulu
i est
e să
ev
alue
ze d
acă
info
rmaţ
ia e
ste
adev
ărat
ă sa
u fa
lsă.
•Pr
ezen
tare
a pr
in a
rgum
enta
re.
•Di
scuţ
ii de
spre
influ
enţa
ster
eotip
urilo
r de
gen
asup
ra re
laţie
i de
cu-
plu
în fa
mili
e, d
espr
e re
laţia
din
tre
„ste
reoti
p de
gen
” și
„dis
crim
inar
e de
gen
”.Re
flecț
ie:
•Co
men
tare
a en
unţu
lui:
Ster
eotip
urile
înce
p în
că d
e la
hăi
nuțe
le p
entr
u co
pii:
culo
area
roz ș
i fun
dițe
– p
entr
u fe
tițe,
alb
astr
u –
pent
ru b
ăieț
ei.
Băie
ții p
rimes
c de
obi
cei m
așin
uțe
în d
ar, i
ar fe
tele
– p
ăpuș
i.•
Form
ular
ea a
rgum
ente
lor P
ro și
Con
tra.
Extin
dere
: Se
lect
area
din
tim
p a
imag
inilo
r și t
exte
lor d
in m
ass-
med
ia, p
ublic
itate
, re
vist
e sa
u pa
gini
din
inte
rnet
, în
care
sunt
spec
ifica
te su
biec
te d
e ge
n.
1
10 m
in.
25 m
in.
10 m
in.
2 m
in.
Lucr
u în
gr
upur
i
Activ
itate
fr
onta
lă
Dezb
ater
i
Într
ebăr
i re
flexi
ve.
Cole
cţie
de
ima-
gini
.
39
4. FA
MIL
IAEv
ocar
e: E
levi
i sun
t rug
aţi s
ă co
mpl
etez
e in
divi
dual
/în
pere
chi t
abel
ul
Vrea
u să
știu
– Ști
u –
Am în
văța
t, re
ferit
or la
pro
blem
atica
rolu
rilor
de
gen
în fa
mili
e.Re
aliz
area
sen
sulu
i: Cl
asa
este
împă
rţită
în g
rupu
ri a
câte
4-5
per
soan
e.
•Pr
ofes
orul
roag
ă el
evii
să si
mul
eze,
în g
rup,
o si
tuaţ
ie re
prez
enta
tivă
a re
laţie
i din
tre
o fe
mei
e și
un b
ărba
t în
fam
ilie.
•În
baz
a jo
curil
or d
e ro
l/sim
ulăr
ilor,
elev
ii vo
r det
erm
ina
trăs
ătur
ile
spec
ifice
fam
iliei
trad
ițion
ale
și fa
mili
ei m
oder
ne, r
efer
itor l
a ro
luril
e și
resp
onsa
bilit
ăţile
de
gen.
•Co
mpl
etar
ea ru
bric
ii: A
m în
văța
t în
tabe
lul V
SIRe
flecț
ie: E
xpun
erea
imag
inilo
r din
revi
ste
și zia
re, c
are
cont
urea
ză
prob
lem
atica
fam
iliei
. Ele
vii s
e de
plas
ează
prin
cla
să și
ana
lizea
ză c
âtev
a m
inut
e im
agin
ile, a
dres
ând
într
ebăr
i col
egilo
r și f
ăcân
d sc
him
b de
exp
e-rie
nţă.
•Su
nt p
reze
ntat
e în
cât
eva
enun
ţuri
conc
luzii
le.
Extin
dere
: Rea
lizar
ea u
nui i
nter
viu
cu c
ei a
prop
iaţi
desp
re ro
lul f
emei
lor
și bă
rbaţ
ilor î
n fa
mili
e și
soci
etat
e.
1
6 m
in.
30 m
in.
7 m
in.
2 m
in.
Vrea
u să
ști
u –
Știu
– Am
învă
ţat
Lucr
ul în
gr
up
Joc
de ro
l/ sim
ular
e
Set d
e în
treb
ări
pent
ru in
terv
iu.
5. P
REZE
NTA
REA
PRO
DU
SULU
I. SI
NTE
ZĂ Ș
I EVA
LUAR
E.
Evoc
are:
Sun
t asc
ulta
te ră
spun
suri
la în
treb
area
: Ce
am în
văța
t în
acea
s-tă
uni
tate
de
învă
țare
? El
evii
se e
xprim
ă cu
refe
rire
la c
e au
învă
ţat,
cum
s-
au o
rgan
izat,
ce a
u re
aliza
t.Re
aliz
area
sen
sulu
i: Pr
ezen
tare
a pr
oiec
telo
r de
grup
Pro
blem
e al
e fa
mi-
liei c
onte
mpo
rane
Refle
cție
: Com
plet
area
tabe
lulu
i de
perf
orm
anţă
. Ex
tinde
re: E
seu
Pom
ul v
iitoa
rei m
ele
fam
ilii
1
5 m
in.
35 m
in.
4 m
in.
1 m
in.
Într
ebăr
i re
flexi
ve
Auto
eval
u-ar
e
Prez
enta
re și
au
to-e
valu
area
/ev
alua
rea
reci
-pr
ocă
a pr
odu-
selo
r.
40
Proi
ecta
rea
unită
ții d
e în
văța
re „
Asig
urar
ea c
alită
ții v
ieții
”, cl
asa
a XI
-a
Com
pete
nța
spec
ifică
: Man
ifest
area
unu
i com
port
amen
t pro
-acti
v,
axat
pe
inte
grita
te și
ges
tiona
re e
ficie
ntă
a re
surs
elor
, pen
tru
spor
irea
calit
ății
vieț
ii
Uni
tăți
de
com
pete
nțe
Suge
stii d
e co
nțin
ut și
de
proi
ecta
re a
învă
țării
Nr.
ore
Lim
itecr
onol
ogic
eSt
rate
gii
dida
ctice
Suge
stii p
rivin
d el
abor
area
pr
odus
ului
1.1.
Ana
liza
mod
alită
ţilor
de
com
unic
a-re
ade
cvat
e sit
uaţie
i și c
on-
text
ului
;
1.2.
Sta
bilir
ea
rela
ţiilo
r din
tre
conv
inge
ri, v
a-lo
ri, p
riorit
ăţi ș
i co
recti
tudi
nea
deci
ziilo
r;
1.3.
Asu
mar
ea
unui
com
por-
tam
ent a
xat p
e va
lori,
prio
rităţ
i și
deci
zii p
erso
-na
le, a
decv
at
vârs
tei;
Tem
a: V
alor
ile, p
riorit
ățile
și c
alita
tea
vieț
iiEv
ocar
e: P
rofe
soru
l pro
pune
ele
vilo
r să
iden
tifice
o p
erso
ană
din
clas
ă,
ce p
osed
ă o
calit
ate
valo
roas
ă pe
car
e își
dor
esc
să o
însu
șeas
că. D
upă
ce
alea
toriu
ele
vii p
rezin
tă 5
-7 c
alită
ţi ar
gum
enta
te, p
rofe
soru
l le
mon
teaz
ă pe
un
post
er și
men
ţione
ază
că v
alor
ile su
nt c
onsid
erat
e et
erne
și p
ot
influ
enţa
mod
ul d
e vi
aţă.
Re
aliz
area
sens
ului
: Pro
feso
rul v
a in
iţia
form
area
gru
puril
or și
le v
a re
-pa
rtiza
4-5
stud
ii de
caz
, pro
punâ
ndu-
le să
le a
naliz
eze.
Ele
vii v
or p
urta
di
scuţ
ii în
gru
p as
upra
uno
r caz
uri c
e co
nţin
înde
mnu
ri/sit
uaţii
sau
vor
indi
ca p
aram
etrii
vie
ţii d
e ca
litat
e. M
embr
ii gr
upul
ui v
or a
prec
ia m
esaj
ele
și vo
r pro
pune
căi
de
îmbu
nătă
ţire
pent
ru fi
ecar
e ca
z, d
acă
vor c
onsid
era
nece
sar.
Lide
rii v
or p
reze
nta
rezu
ltate
le a
ctivi
tăţii
în g
rupu
ri.
Refle
cție
: Fie
care
ele
v își
con
stru
ieșt
e un
text
pro
priu
, ana
lizân
d en
unţu
l pr
in 6
De
ce?:
Via
ța e
ste
ceea
ce
face
m n
oi d
in e
a, p
rin p
riorit
ățile
pe
care
le
stab
ilim
, prin
lucr
urile
pe
care
le a
lege
m și
asu
pra
căro
ra n
e co
ncen
-tr
ăm, B
rian
Trac
y, S
ucce
sul î
n vi
ață.
5-7
elev
i își
prez
intă
răsp
unsu
rile.
Se a
naliz
ează
gra
dul d
e re
aliza
re a
obi
ectiv
elor
și a
mod
ului
de
orga
niza
re
a ac
tivită
ţii.
Extin
dere
: Ela
bora
rea
în g
rup
a un
ei p
oveș
ti în
scris
e în
tr-o
car
te/p
liant
de
spre
: Mod
ul m
eu d
e vi
ață
e ax
at p
e ca
litat
e și
valo
ri.
1
10 m
in.
23 m
in.
10 m
in.
2 m
in.
Pre
supu
-ne
re p
rin
asoc
iere
Exer
ciţiu
în
grup
cu
unst
udiu
de
caz
6 De
ce?
Cart
e de
vi
zită
Elev
ii su
nt
ghid
aţi s
ă ac
u-m
ulez
e ar
gu-
men
te p
entr
u an
ticip
area
uno
r co
nvin
geri
ce
urm
ează
a fi
fo
rmat
e.
Fișa
de
sinte
ză a
st
udiu
lui d
e ca
z.
Răsp
unsu
ri sc
rise.
41
Tem
a: E
tica
com
unic
ării
în d
iver
se c
onte
xte
Vârs
ta și
div
ersit
atea
con
text
elor
de
com
unic
are:
în fa
mili
e, în
cla
să, c
u co
legi
i, pr
iete
nii (
prie
tena
/prie
tenu
l; la
locu
l de
mun
că; î
n ac
tivită
ţi de
vo
lunt
aria
t etc
.).Ev
ocar
e: E
levi
lor l
i se
prop
une
să-ș
i ale
agă
câte
un
obie
ct d
intr
-o c
utie,
fă
ră să
com
unic
e, a
poi p
rofe
soru
l, ro
stind
alfa
betu
l, pr
opun
e el
evilo
r să
scrie
pe
post
er c
uvân
tul î
nsoţ
it de
un
mes
aj c
ăldu
ros (
ex.:
cuvâ
ntul
iepu
re
– pu
fos,
leu
– re
ge) p
e ca
re îl
aso
ciaz
ă cu
un
cole
g. S
e cr
eeaz
ă o
ambi
anţă
be
nefic
ă co
labo
rării
. Pro
feso
rul m
enţio
neaz
ă fa
ptul
că
în c
lasă
treb
uie
să
fie m
enţin
ută
o co
mun
icar
e ba
zată
pe
resp
ect.
Real
izar
ea se
nsul
ui: P
rofe
soru
l pro
pune
gru
puril
or fo
rmat
e or
gani
za-
rea
unui
joc
de ro
l, cu
cât
e 4
prot
agon
iști (I
ndife
rent
ul, S
cand
alag
iul
nem
ulțu
mit,
Fru
stra
tul ș
i One
stul
), fie
care
jucâ
nd ro
lul s
ău în
tr-o
anu
mită
sit
uaţie
impr
oviza
tă sa
u re
ală
– în
tran
spor
t, la
spita
l, la
serv
iciu
și la
un
cen
tru
de a
grem
ent.
Grup
urile
pre
zintă
scen
a și
anal
izeaz
ă re
cipr
oc
situa
ţiile
, com
plet
ând
fișa
cu id
entifi
care
a a
5 ca
lităţ
i ale
edu
caţie
i util
e un
ei c
omun
ităţi
efici
ente
. Con
cluz
ia g
rupu
lui e
ste
prez
enta
tă d
e un
ele
v nu
mit
de c
ătre
pro
feso
r.Re
flecț
ie: P
rofe
soru
l pro
pune
ele
vilo
r o se
cven
ţă d
e fil
m (2
min
) în
care
po
ate
fi ob
serv
ată
adre
sare
a re
spec
tuoa
să în
tre
cole
gi (s
uger
ăm F
reze
rul
Sibe
rian)
, pen
tru
a co
nsta
ta m
esaj
ul d
e ad
resa
re c
ătre
col
egi î
n se
c. a
l XI
X-le
a. S
unt d
irija
te d
iscuţ
ii de
spre
rolu
l pol
iteţii
în re
laţii
le d
intr
e co
legi
, el
evi –
pro
feso
ri, e
levi
– p
ărin
ţi. S
unt f
orm
ulat
e co
nclu
zii d
espr
e eti
ca
com
unic
ării.
Ex
tinde
re: E
labo
rare
a un
ui ju
rnal
refle
xiv
cu a
naliz
a sti
lulu
i pro
priu
de
com
unic
are
efici
entă
într
-un
anum
it co
ntex
t, la
ale
gere
.
1
5 m
in.
30 m
in.
8 m
in.
2 m
in.
Alfa
bet
vizu
al
Joc
de ro
lAs
alt d
e id
ei
Disc
uţii
dirij
ate
Jurn
al re
-fle
xiv
Com
plet
area
po
ster
ului
.
Fișa
: „Ca
lităţ
ile
frum
oase
ale
ed
ucaţ
iei”
.
Fișa
obs
erva
to-
rulu
i pro
prie
i în
văţă
ri.
42
Tem
a: S
entim
entu
l mat
urită
ții și
asu
mar
ea c
ompo
rtam
entu
lui
Vârs
ta a
dole
scen
ţei ș
i mat
urita
tea
psih
ofizio
logi
că și
soci
ală;
asu
mar
ea
rolu
rilor
; div
ersit
atea
rolu
rilor
; dre
ptur
i și o
blig
aţii.
Evoc
are:
Pe
tabl
ă sa
u pe
un
post
er e
ste
dese
nată
o st
ea c
u 7
colţu
ri, în
m
ijloc
ul c
ărei
a es
te sc
ris c
uvân
tul M
ATU
RITA
TE. E
levi
lor l
i se
prop
une
să
med
iteze
asu
pra
term
enul
ui și
să c
ompl
etez
e cu
într
ebăr
i: Ce
înse
amnă
ea
? De
ce
este
o p
robl
emă?
Cum
poa
te fi
rezo
lvat
ă? P
e ci
ne îl
afe
ctea
-ză
? Ci
ne o
poa
te re
zolv
a? e
tc. S
e în
cura
jeaz
ă cr
eativ
itate
a și
cerc
etar
ea
prob
lem
ei în
pro
funz
ime,
căc
i jum
ătat
e de
cla
să p
oate
form
ula
într
ebăr
i, ce
alal
tă ju
măt
ate
poat
e of
eri r
ăspu
nsur
i sau
ele
vul c
are
scrie
într
ebar
ea
solic
ită ră
spun
sul c
oleg
ului
său.
Con
cluz
ia c
are
se c
ere
enun
ţată
est
e: C
el
ce se
con
sider
ă m
atur
treb
uie
să fi
e re
spon
sabi
l de
deci
zia lu
ată,
de
com
-po
rtam
entu
l man
ifest
at și
afir
mar
ea so
cial
ă.Re
aliz
area
sens
ului
: Ele
vilo
r le
sunt
pro
puse
cât
eva
imag
ini r
elev
ante
pe
ntru
text
ul c
e ur
mea
ză a
fi c
itit,
decl
anșâ
ndu-
se u
n pr
oces
de
crea
ţie.
Elev
ii di
scut
ă în
per
echi
și a
naliz
ează
imag
ini c
are
repr
ezin
tă a
dole
scen
ţi ca
re și
-au
asum
at a
num
ite ro
luri.
Ele
vii î
și ex
pun
vers
iuni
le, i
ar p
rofe
soru
l ar
e gr
ijă să
încu
raje
ze im
plic
area
unu
i num
ăr c
ât m
ai m
are
de c
opii.
Ele
vii
prim
esc
frag
men
te d
in te
xt și
fiec
are
își sc
hiţe
ază
în c
aiet
e un
Tab
el a
l pr
esup
uner
ii, în
car
e no
teaz
ă id
eile
em
ise. P
entr
u efi
cien
ţă, p
rofe
soru
l va
ela
bora
un
tabe
l com
un p
e ta
blă.
Urm
ează
o d
iscuţ
ie în
baz
a te
xtul
ui
lect
urat
și a
pre
supu
neril
or în
scris
e, d
in c
are
rezu
ltă re
spon
sabi
litat
ea
deci
ziei a
supr
a vi
eţii
fiecă
ruia
.
Refle
cție
: Con
tinua
rea
enun
ţulu
i: În
vâr
sta
adol
esce
nței
, îm
i iau
cu
min
e în
val
iză re
spon
sabi
litat
ea p
entr
u vi
itoru
l meu
, căc
i...
Extin
dere
: Cău
tare
a pr
over
belo
r sau
a zi
cale
lor d
espr
e ro
stul
vie
ţii.
1
10 m
in.
25 m
in.
8 m
in.
2 m
in.
Expl
ozie
st
elar
ă
Pres
upu-
nere
prin
im
agin
i
Valiz
ă
Min
i-cer
ce-
tare
Com
plet
area
so
ciog
ram
ei.
Tabe
lul p
resu
-pu
nerii
.
Text
ul re
flexi
v.
Bloc
note
s cu
10
prov
erbe
.
43
Tem
a: M
anip
ular
ea și
con
sum
ulVi
aţa
și co
nsum
ul la
înce
put d
e m
ileni
u; c
onsu
mul
de
bunu
ri; c
onsu
mul
de
serv
icii;
pro
mov
area
; lim
ita n
eces
ităţil
or și
a p
osib
ilită
ţilor
; cal
itate
a co
nsum
ului
.Ev
ocar
e: P
rofe
soru
l pro
pune
ele
vilo
r 3 în
treb
ări d
in c
are
rezu
ltă e
senţ
a te
mei
: Cum
înţe
lege
ţi pu
blic
itate
a? C
are
este
efe
ctul
ei a
supr
a co
nsum
u-lu
i pro
priu
? Po
t să
perc
ep o
recl
amă
drep
t o m
anip
ular
e? E
levi
lor,
aran
jaţi
în g
rupu
ri, li
se p
ropu
ne să
real
izeze
o sc
riere
indi
vidu
ală
cu ră
spun
suri
conc
rete
, per
cepu
te d
rept
trăi
ri pe
rson
ale.
Con
cluz
ia a
ctivi
tăţii
: Cal
itate
a co
nsum
ului
, înt
re li
mite
și p
osib
ilită
ţi.Re
aliz
area
sens
ului
: Pro
feso
rul l
e pr
opun
e el
evilo
r să-
și im
agin
eze
că
și-au
des
chis
un re
stau
rant
pro
priu
și tr
ebui
e să
pro
pună
un
men
iu c
u de
num
iri d
e bu
cate
orig
inal
e, p
entr
u at
rage
rea
clie
nţilo
r. În
dia
gona
la
clas
ei st
ă ag
ăţat
ă o
sfoa
ră și
fiec
are
elev
își a
fișea
ză m
eniu
l, ar
gum
en-
tând
u-i f
orm
ular
ea. S
e în
cura
jeaz
ă cr
eativ
itate
a. U
lterio
r se
prop
une
o co
ntro
vers
ă ac
adem
ică:
Cum
mes
ajul
col
egul
ui p
oate
influ
enţa
pro
priu
l di
scer
năm
ânt?
Pos
ibili
tăţi
și do
rinţe
. Ele
vii î
și ex
pun
păre
rile,
iar p
rofe
so-
rul p
ropu
ne d
rept
arg
umen
t cât
eva
secv
enţe
de
publ
icita
te v
ideo
/aud
io
care
pot
să m
odifi
ce c
onsu
mul
. Urm
ează
iden
tifica
rea
unor
reco
man
dări
utile
pen
tru
fieca
re.
Refle
cție
: Pen
tru
înţe
lege
rea
prof
undă
a si
tuaţ
iei d
e în
văţa
re, p
rofe
soru
l pr
opun
e el
evilo
r, or
gani
zaţi
în g
rupu
ri, să
form
ulez
e o
prob
lem
ă de
cer
ce-
tare
asu
pra
subi
ectu
lui M
anip
ular
e și
cons
um, p
e ca
re o
disc
ută
cu c
oleg
ii de
gru
p. L
ider
ul g
rupu
lui s
elec
teaz
ă, p
rin v
ot d
esch
is, c
ea m
ai b
ună
tem
ă și
o pr
opun
e co
legi
lor d
e cl
asă.
Extin
dere
: Se
prop
une
elev
ilor s
ă or
gani
zeze
o e
xpoz
iţie-
gale
rie c
u te
ma:
Co
nsum
ul d
e se
rvic
ii –
rațio
nal ș
i cal
itativ
.
1
8 m
in.
25 m
in.
10 m
in.
2 m
in.
Pix
în p
ahar
Stud
ii de
ca
z Afi
șare
a of
erte
lor p
e sf
oară
Cont
rove
r-să
aca
de-
mic
ă
Cons
ulta
ţii
în g
rup
Gale
rie
Fișa
de
lucr
u co
mpl
etat
ă.
Crea
ţii p
erso
na-
le în
men
iu.
Post
erul
cu
reco
man
dări.
Form
ular
ea u
nei
prob
lem
e de
ce
rcet
are.
Port
ofol
iu c
u 3-
5 im
agin
i pen
-tr
u Ga
lerie
.
44
Tem
a: C
onvi
nger
ile p
erso
nale
și re
spon
sabi
litat
ea d
eciz
iei
Sist
emul
de
conv
inge
ri; m
odal
itate
a m
anife
stăr
ii; c
alita
tea
deci
ziilo
r și
pers
pecti
va v
ieţii
.Ev
ocar
e: E
levi
lor,
orga
niza
ţi în
4-5
gru
puri,
li se
pro
pune
să c
ompl
etez
e fiș
a pe
car
e es
te sc
risă
într
ebar
ea: C
ine
îmi f
orm
ează
con
ving
erea
în lu
a-re
a un
ei d
ecizi
i? F
ieca
re g
rup
com
plet
ează
fără
a c
iti ră
spun
sul c
oleg
ilor.
De a
sem
enea
, pro
feso
rul m
enţio
neaz
ă că
dec
izia
înse
amnă
ale
gere
a un
ei
mod
alită
ţi de
rezo
lvar
e a
unei
pro
blem
e, a
une
i situ
aţii.
Înto
tdea
una
de-
cizia
înse
amnă
o a
lege
re. S
e pr
ezin
tă si
stem
ul d
e co
nvin
geri
și se
afiș
ează
po
ster
ele
pe p
anou
.Re
aliz
area
sens
ului
: Se
prop
une
elab
orar
ea u
nor p
oste
re c
u te
ma:
De-
cizia
le-a
det
erm
inat
des
tinul
. Ele
vii e
labo
reaz
ă pr
odus
e în
tem
eiul
uno
r te
xte
sele
ctat
e di
n lit
erat
ura
clas
ică
univ
ersa
lă, l
ucrâ
nd în
gru
puri.
Lid
erii
prez
intă
pro
dusu
l. Pr
ofes
orul
ana
lizea
ză o
bser
vaţii
le sa
le c
u re
ferir
e la
or
gani
zare
a gr
upul
ui în
luar
ea d
ecizi
ilor.
Conc
eptu
l de
bază
ar t
rebu
i să
fie: s
istem
ul d
e co
nvin
geri
se c
reea
ză p
rin e
duca
ţia d
e ca
litat
e în
fam
ilie,
șc
oală
și c
ercu
l de
prie
teni
.Re
flecț
ie: R
ezol
vare
a un
ui c
areu
de
cuvi
nte
încr
ucișa
te, c
are
să c
onţin
ă pa
șii în
luar
ea u
nei d
ecizi
i cor
ecte
. O
rgan
izare
a et
apei
de
eval
uare
/aut
oeva
luar
e și
debr
ifare
a ac
tivită
ţii.
Extin
dere
: Rea
lizar
ea u
nei l
inii
prin
car
e vo
r fi re
prez
enta
te 5
-7 d
intr
e ce
le m
ai im
port
ante
exp
erie
nţe
pers
onal
e, c
are
incl
ud d
ecizi
ile p
e ca
re
le-a
luat
ele
vul î
n le
gătu
ră c
u an
umite
eve
nim
ente
în v
iaţă
(fam
ilie,
prie
-te
ni, g
rupu
ri de
inte
rese
).
1
6 m
in.
30 m
in.
7 m
in.
2 m
in.
Met
odă
circ
ular
ă
Turu
l Gal
e-rie
i
Care
u de
cu
vint
e
Lini
a vi
eţii
Fișa
com
plet
ată.
Post
er c
u bi
o-gr
afii.
Text
ul c
ompl
e-ta
t.
Dese
n sc
hem
a-tic
.
PREZ
ENTA
REA
PRO
DUSU
LUI.
SIN
TEZĂ
ȘI E
VALU
ARE.
Ev
ocar
e: S
unt a
scul
tate
răsp
unsu
ri la
într
ebar
ea: C
e am
învă
țat î
n ac
east
ă un
itate
de
învă
țare
? El
evii
se e
xprim
ă cu
refe
rire
la c
e au
învă
ţat,
cum
s-
au o
rgan
izat,
ce a
u re
aliza
t.Re
aliz
area
sens
ului
: Pre
zent
area
ele
men
telo
r din
jurn
alul
refle
xiv,
real
i-za
t de
elev
i pe
parc
ursu
l lec
ţiilo
r, cu
gen
eric
ul: P
rofil
ul m
oral
al e
levu
lui/
Profi
lul m
eu m
oral
.Re
flecț
ie: C
ompl
etar
ea e
nunţ
ului
: Apr
ecie
z acti
vita
tea
mea
cu
califi
cati-
vul…
, deo
arec
e …
Ex
tinde
re: Î
mi d
ores
c o
viaț
ă de
cal
itate
1
5 m
in.
28 m
in.
10 m
in.
2 m
in.
Într
ebăr
i re
flexi
veJu
rnal
re-
flexi
vAu
toev
alu-
are
Agen
da fa
p-te
lor b
une
Prez
enta
re și
au
toev
alua
rea/
eval
uare
a re
ci-
proc
ă a
prod
u-se
lor.
45
2.4. Sugestii de evaluare și valorificare a produselor
Procesul de evaluare la disciplina Dezvoltare personală este axat pe evaluarea autentică și autoevaluare și vizează aprecierea măsurii în care au fost dezvoltate uni-tăţile de competenţe formulate în curriculum. La disciplina Dezvoltare personală nu se vor acorda note sau calificative, ci se va încuraja evaluarea formativă și oferirea de feedback constructiv din partea cadrului didactic și al colegilor.
Evaluarea va avea un caracter calitativ și va fi axată pe instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev. La început de an școlar, cadrul didactic va realiza o evaluare iniţială, în cadrul căreia va organiza o activitate interactivă, în care elevii vor avea posibilitatea să-și exprime opiniile referitor la propria dezvoltarea personală în anul școlar curent. Elevii vor fi încurajaţi să-și formuleze obiective de dezvoltare personală pentru un an școlar. Astfel, evaluarea iniţială se raportează la așteptările elevului de la disciplina dată, se realizează fără instrumente de evaluare, sub forma unei conversaţii dirijate, este o activitate de motivare și orientare a ele-vilor, de către cadru didactic, spre performanţele așteptate la această disciplină, un mic plan de acţiuni pentru dezvoltare personală.
În activităţile curente, în procesul de evaluare formativă, profesorul va încuraja prezenţa Portofoliului de dezvoltare personală ca instrument de monitorizare a învăţării, care va integra produsele rezultate din rezolvarea unor sarcini concrete din cadrul orei sau a sarcinilor extinse pentru realizarea în comun cu membrii comunităţii, raportate la unităţi concrete de competenţă. Produsele elevului conţinute de Por-tofoliu vor servi drept suport pentru autoevaluarea acestuia la finele modulului. De asemenea, se va efectua o evaluare interactivă, din partea cadrului didactic, care se va raporta la obiectivele lecţiei și va fi realizată fără instrumentare. Va reprezenta o activitate axată pe diversitatea/tipologia de feedback.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfârșitul unităţii de învăţare/modulului. Aceas-tă evaluare se raportează la unităţile de competenţă stipulate pentru modulul re-spectiv și se creează pe bază de produse complexe, care vor fi elaborate de elevi individual sau în grup. Aceste produse se vor realiza și se vor autoevalua/evalua reci-proc în bază de criterii de succes din metodologia de evaluare a disciplinei.
De exemplu, pentru clasa a XI-a, la finalul unităţii de învăţare Securitatea perso-nală, elevii vor elabora un panou în instituție/o prezentare în format electronic pen-tru elevii din alte clase. Profesorul va evalua și va oferi doar feedback pozitiv, luând în consideraţie că elevii vor:
• coopera în elaborarea panoului, repartizând adecvat posibilităților sarcinilor;• respecta tematica – aspectele principale ale securității personale;• determina un format vizibil și lizibil al produsului;• redacta conținutul cu utilizarea noțiunilor științifice;• prezenta clar și logic ideile;• utiliza adecvat instrumentarul informatic al computerului; • structura estetic și coerent elementele, designul și grafica panoului electronic. Totodată, cadrul didactic poate oferi elevilor o Fișă de autoevaluare/evaluare re-
ciprocă, care îi va ajuta pe elevi să se autoaprecieze.
46
Prezentare în format electronic: Securitatea personală
Numele, prenumele elevului_________________________
Criterii de succes
Tematica, formatul
(10 p.)
Conţinutul (15 p.)
Instrumentarul informatic
(15 p. )
Designul și estetica(15 p.)
Prezentarea(15 p.)
Adecvarea la subiect
1
2
3
4
5
Calitatea și relevanţa
informaţiei
1
2
3
4
5
Textul este lizibil
1
2
3
4
5
Designul corespunde
temei
1
2
3
4
5
Conceptul ușor de înţeles, structurat,
coerent
1
2
3
4
5
Este o prezentare electronică
1
2
3
4
5
Originalitatea tratării
1
2
3
4
5
Îmbinarea text –
imagine – sunet, efecte de animaţie
1
2
3
4
5
Este diversificat, armonios
1
2
3
4
5
Corectitudinea conform
normelor în vigoare
1
2
3
4
5
Referinţe bibliografice
adecvate, semnificative
1
2
3
4
5
Originalitate prin
utilizarea materialului
propriu
1
2
3
4
5
Atrage și menţine atenţia
1
2
3
4
5
Respectarea volumului/
timpului
1
2
3
4
5
Cadrul didactic va organiza procesul de elaborare și de prezentare a produselor, astfel ca elevii să reușească să finalizeze procesul de evaluare/autoevaluare. După prezentarea produselor, fiecare elev își va completa Tabelul de performanță școlară la disciplina Dezvoltare personală, care este un instrument de autoevaluare și se completează de fiecare elev după finalizarea fiecărui modul.
Elevul va completa rubricile tabelului, realizând o autoevaluare a propriului com-portament în diferite contexte ale vieţii școlare și în activităţile curriculare din cadrul disciplinei, prin bifarea modului prioritar în care consideră că s-a manifestat pe par-cursul activităţilor ce vizează fiecare unitate de competenţă stipulată în curriculumul disciplinar: independent; ghidat de profesor; cu mai mult sprijin. Cadrul didactic, după fiecare modul, va oferi un feedback constructiv la autoevaluarea elevului, în care va oferi sugestii pentru dezvoltarea personală.
47
Referințe bibliografice
Modul de viață sănătos:1. Danii Cl., Platon D., Coadă N. GHID de educație non-formală în domeniul
sănătății. Chișinău, 2009.2. Istorii adevărate despre ce au făcut elevii în comunitate, experienţe ale gru-
purilor care au elaborat și realizat proiecte comunitare, culegere. CIDDC. Chișinău, 2013. www.drepturilecopilului.md
3. Pînzaru Iu., Volcovschi O. Educație pentru sănătate. Ghid practic pentru profe-sori, elevi, părinți. Chișinău, 2007.
4. Programe școlare revizuite pentru disciplina opţională Educaţia pentru sănă-tate, clasele I-XII-a. București, 2004.
5. Чумаков Б. Н. 10 заповедей сохранения жизни. М.: Пед. общество России, 2005. 64 с.
Securitatea personală:1. Ghid pentru protecţia copiilor în mediul online, Uniunea Internaţională a
Telecomunicaţiilor (ITU) Place des Nations CH-1211 Geneva 20, Elveţia www.itu.int/cop. Tipărit în Republica Moldova, 2017.
2. Materiale didactice-suport amplasate pe pagina WEB a Serviciului Protecţiei Civile și Situaţiilor Excepţionale: http://www.dse.md, Link: Supravieţuire (Adulţi, Copii); materiale video.
3. Дурнев Р. А. Формирование основ культуры безопасности жизнедея-тельности учащихся. 5-11 классы: Методическое пособие. М.: Дрофа, 2008. 156 с.
4. Евлахов В. М. Методика проведения занятий в общеобразовательных учреждениях: Методическое пособие. М.: Дрофа, 2009. 272 с.
5. Евлахов В. М. Раздаточные материалы по основам безопасности жиз-недеятельности. 5-9 классы. М.: Дрофа, 2006. 112 с.
6. Карпова Е. В. Игровые классные часы. Основы безопасности жизнедея-тельности. 5-8 классы: Учебное пособие. М.: Центр педагогического об-разования, 2007. 128 с.
Proiectarea carierei profesionale și dezvoltarea spiritului antreprenorial:1. Frumos F. coord. Orientarea în carieră a elevilor: bune practici identificate în
cadrul proiectului „Activ”. Iași: Sedcom Libris, 2013.2. Educație socială și financiară. Ghid metodologic. https://mecc.gov.md/sites/
default/files/educatie_sociala_si_financiara_ghid_metodologic.pdf3. Materiale didactice suport pentru diriginţi și elevi clasa X-a. https://ceda.md/
wp-content/uploads/2018/03/Cl_X_Modulul-Dezvoltarea-personala-si-pro-iectarea-carierei.pdf
48
4. Materiale didactice, suport pentru diriginţi și elevi clasa XI-a. https://ceda.md/wp-content/uploads/2018/03/Cl_XI_Modulul-Dezvoltarea-personala-si-proiectarea-carierei.pdf
5. Materiale didactice suport pentru diriginţi și elevi clasa XII-a. https://ceda.md/wp-content/uploads/2018/03/cl_XII_modulul-dezvoltarea-personala-si-proiectarea-carierei.pdf
6. Афлатин – программа социального и финансового образования детей в возрасте 6-18 лет. http://berizka.vn.ua/upload/for_techer/1.pdf
Identitatea personală și relaționarea armonioasă:1. Activități psihosociale în domeniul egalității de gen pentru adolescenți. Suport
cu materiale didactice. Terre des hommes Moldova, 2017.2. Auxiliar didactic De la o identitate personală pozitivă – la relații interpersonale
constructive. Ministerul Educaţiei. CIDDC. Chișinău, 2014. www.drepturileco-pilului.md
7. Băban A. Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, 2009.
8. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relații armonioase în familie. Suport in-formaţional. Ed. II-a revizuită. Chișinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
9. Dumitrașcu V. (coord), Turchină T., ș.a. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologi școlari, diriginți, profesori. Chișinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006.
10. Ghica V. Ghid de consiliere și orientare școlară pentru orele de dirigenție. Iași: Polirom, 1998.
11. Turchină T. Broșură Familii fără hotare: 20 Întrebări și Răspunsuri despre copii, pentru părinții care pleacă peste hotare. Chișinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des hommes”, 2016.
12. Алиева М. А., Гришанович Т. В., Лобанова Л. В. и др. Тренинг развития жизненных целей. Санкт-Петербург: Речь, 2006.
13. Суховершина. Ю., Тихомирова Е., Скоромная Ю. Тренинг коммуникатив-ной компетенции. Москва: Трикста, 2006.
14. Фопель К. Групповая сплоченность. Москва: Генезис, 2011.
Asigurarea calității vieții:1. Armes N. ABC-ul comportării civilizate. București: Ceres, 1990.2. Goran G., Nedelea M., Vlada E. Frumosul în ochii copilului. București: Editura
CD Press, 2006.3. Marinescu A. Codul bunelor maniere astăzi. București: Humanitas, 2015.
https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/557/codul-bunelor-maniere-2015.pdf4. Munteanu D. Politețe și buna cuviință. București: Editura Ramida, 1992.5. Rehedeu I., Zamfir C. Modul de viață și calitatea vieții. București: Editura po-
litică, 2012.6. Zamfir C. Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Biblioteca
Academiei Române, 1984.