Studiu de Caz - Internationalizarea Firmei SC Farmec SA

StudeniGrupa AI 222007Cuprins1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationala

1.2.Misiunea firmei

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite

1.4..Strategia corporativa a S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca(conform

SWOT)

1.5.Cultura organizationala

1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export

2.Selectia pietelor internationale2.1. Germania

2.2. Marea Britanie

2.3. Olanda

2.4. Ungaria

2.5. Austria

2.6. Rusia

3.Piata tinta3.1. Potenialul produsului

3.2 Distribuia local4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei5.ConcluziiBibliografieCAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe piata interna si internationalaCompania S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca este un simbol al produselor cosmetice in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de cosmetice romanesti si un jucatorcu potential ridicat pe scena internationala.

Atenta preocupare vis--vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorulMall- Moss producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan,

Farmec a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania, prima productie de serie realizandu-se in anul 1967.

Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala.

Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale companiei, S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca investind aproximativ 3 milioane de dolari in achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele anului 2000,Farmec sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati.

Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern, cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri.

La manifestarile expozitionale la careS.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a participat, produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei

Marca de Aur, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din

Romania.

CompaniaS.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3 locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 Farmec a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent anului 2006.

Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca FarmecS.A. Cluj- Napoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei, adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand pentru a crea conditii optime angajatilor "

Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferiteAtat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute de Farmec S.A. demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor cosmetice.

Principalele produse oferite de FarmecS.A. sunt :

produse de wellness ;

produse pentru fata si corp ;

produse pentru intretinerea parului ;

produse de machiaj ;

deodorante ;

dermato-cosmetice ;

produse pentru plaja ;

produse pentru igiena-dentara ;

produse pentru cabinetele cosmetice ;

produse chimico-casnice ;

produse profesionale pentru curatenie ;

dezinfectante si materiale sanitare ;

insecticide ;

produse pentru protectia muncii .

In ceea ce priveste gama sortimentala de produseFarmec S.A. comercializeaza marci private precum :

Gerovital Plant Gerovital Plant Forte Gerovital Stop Acnee Gerovital Sun Gerovital H3

Aslavital Doina Farmec Triumf Ada Contur Aslamed Nufar

Dermofarm

Athos Deo Favorit Lara

Despre laboratoarele Farmec

Infiintate in urma cu peste 35 de ani, laboratoarele de cercetare Farmec au stat la temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca, dand viata unor cercetarioriginale,continandanidestudiisiexperimentarifacutecu seriozitate,inventivitate si profesionalism. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. Acestea acopera o serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor, de la produse chimico-casnice si pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp.

Cautand in permanenta resurse si directii noi, tinand pasul cu orientarile generale din cosmetica, produsele Farmec au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice recunoscute pe plan mondial, alaturi de principii active, originale, selectionate atent din bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale, apa minerala, vin, argila etc.), concretizate in zeci de brevete de inventie.

ColaborariProdusele cosmetice Farmec reprezinta materializarea unei constante colaborari a colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : Fundatia Dr. Ana Aslan, Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Cluj- Napoca, Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s.a.

Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori directi, acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii, cum ar fi :

intrare gratuita in sistem, fara achizitii obligatorii;

sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit ;

materiale promotionale gratuite ;

posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins.

Analiza SWOTPuncte Tari Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori de cosmetice din Europa de Sud-Est;

Cifra de afaceri considerabila;

Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata;

Simbol al produselor cosmetice romanesti, traditie indelungata;

Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare;

Diversificarea continua a produselor;

Intensa activitate de cercetare;

Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator

Puncte slabe Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare);

Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe ;

Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.

Oportunitati Aprecierea produselor Farmec in afara tarii ;

Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3, precum si a meritelor in domeniul geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.dr. Ana Aslan;

Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu pret mediu si ridicat);

Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea

Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare, de un inalt nivel calitativ;

Sanse sporite de export pe piata comunitara ;

Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata cosmaceuticals domeniu in care firma s-ar putea afirma ;

Extinderea tendintelor de vanzari directe.

Amenintari Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm, Gerocosen, Combinatul Apicol, Gerovital Cosmetics, ce vizeaza segmente bine definite de piata ;

Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a LOreal Paris, firma ce investeste substantial in cercetare si dezvoltare, bazandu-se pe o strategie foarte clara de comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive ;

Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde impuse de legislatia europeana) ;

Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata

Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si cosmetice .

1.4.Strategia corporativa a S.C.Farmec S.A. Cluj-NapocaAvand in vedere analiza SWOT, se poate evidentia faptul ca S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca dispune de importante capacitati de productie, de experienta si consacrare

in domeniul specific de activitate, detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu integrarea in Uniunea Europeana. Astfel, compania vizeaza extinderea activitatii si patrunderea pe noi piete.

Strategia corporativa este cea de crestere, in principal prin concentrare dar si prin diversificare concentrica.

Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei, justificata prin pozitia actuala si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone decat cele existente(SUA, Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Aceasta extindere va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza.

Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult timp in cadrul Farmec S.A. asa cum s-a mentionat anterior compania alocand importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse noi.

Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la extinderea productiei de cosmaceuticals(produse cosmetice si in acelasi timp terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora.

1.5.Cultura organizationalaSistemul de valori dupa care se ghideaza companiaCa orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica, ce se bucura de consacrare la nivel international, este de la sine inteles ca pozitia actuala a S.C. Farmec S.A.Cluj-Napoca, isi are radacinile, printre altele, in sistemul de valori bine consolidat al companiei romanesti.

Sintetizand, valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate, promptitudine, preocupare continua pentru inovare. Mai mult, dat fiind faptul ca prin misiunea companiei este vizata apropierea de consumatori, satisfacerea nevoilor de infrumusetare a acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala, cu un ambalaj modern si original, respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv de prim rang. Astfel, fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis--vis

de activitatea prestata, pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic al utilizatorilor finali.

Elementele culturii organizationaleNormele aplicate in cadrul companiei se refera la :

respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor ;

corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse ;

evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase ;

neacceptarea, sub nicio forma a coruptiei;

relatii de afaceri bazate pe incredere,respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba de castigat ;

oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale ;

respectarea principiilor sociale, etice si de protectie a mediului.

Preocuparea fata de clienti si angajati compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos ;

incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional ;

promoveaza un climat bazat pe corectitudine, respect, incredere si siguranta in relatiile cu angajatii sau colaboratorii ;

asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor ;

ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta ;

ofera calitate, valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :Am considerat intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest lucru, afirma directorul general, Liviu Turdan.

Protejarea mediului inconjurator Farmec S.A.controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator ;

se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta prevazute ;dorind ozonarea mediului inconjurator ,si asa prea mult poluat,precum si amenajarea unui spatiu modern de agrement, Farmec a demarat investitiaComplexul Parc Farmec care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale municipiului Cluj-Napoca. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial, un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant ;

Promovarea unui climat inovativ angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile, sa fie cat se poate de creativi si sa aiba initiativa.

Eforturile intregului personal al Farmec S.A. Cluj-Napoca sunt concentrate in vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.Manualul Calitatii

este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.Acest document a fost dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri, fara a se limita insa la acestea :

comunica personalului si clientilor - politica si obiectivele in domeniul calitatii;

serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii;

defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente;

prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat;

serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea;

reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii;

demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in situatii contractuale;

Manualul Calitatiipoate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri de ofertare.

Eroi

Prof.Dr.Ana Aslan este un nume, legenda unei vieti dedicate oamenilor. Este una dintre cele mai importante personalitati din lume, fiind considerataparintele geriatriei si gerontologiei. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:sa fii vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani; inseamna sa fii optimist, sa ai un ideal in viata, pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti. Sub conducerea Anei Aslan se infiinteaza, in 1952,Institutul de Geriatrie din Bucuresti, primul de acest fel din lume, al carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru toate institutiile similare. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in

1957 la Verona, Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie. Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA,Germania, Marea Britanie, Japonia,Italia, Austria in anii60 acesta devine o certitudine stiintifica, un tratament de mare valoare impotriva imbatranirii. Gerovital H3 nu este doar un tratament, ci si o filosofie si o speranta-un spirit care e si azi viu laFarmec.

Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii internationale printre care:

Cross of Merit- I Class of the Order of Merit, Germania 1971;

Cavalier de la Nouvelle Europe, Italia 1973;

Les Palmes Academiques, Franta 1974;

Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences, Philippines 1978;

Diploma Member Honoris Causa of the Bohemo-Slovaquian Society of

Gerontology, 1981;

Premiul Leon Bernard, prestigioasa distinctie acordata de Organizatia

Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei,

1982.

1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export

Raspunzand cerintelor,devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii,de ingrijire a pielii,de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a fenomenului de imbatranire a tenului,S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a creat linia de produse cosmetice Aslavital,avand la baza o conceptie originala,ce valorifica potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului.

Intrucat celelalte linii de produse ale S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca(Gerovital H3, Gerovital Plant, Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele internationale,compania a decis extindereacu aceasta gama de cosmetice,datorita caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.Un alt factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost contributia d-nei prof dr.Ana Aslan in procesul de cercetare,care nota intr-unul dintre studiile sale: argila reprezinta un pamant miraculos, care exercita complexe actiuni benefice intregului organism uman, facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica), potentand fortele de aparare a organismului.

.

CAP. 2. Selectarea pieelor internionale2.1. GERMANIAn Germania cu toate c cererea pentru produsele de machiat este n scdere datorit ngrijorrii populaiei cu privire la problemele de piele, tocmai din acest motiv cererea pentru produsele de ngrjire a pielii a crescut n ultimii ani.

Mediul demografic/naturalGermania are o populaie numeroas de 82,422,299 milioane locuitori (iulie

2006), situndu-se pe locul 2 in Europa, dup Rusia. Populaia nu este repartizat uniform, fiind mai numeroas de-a lungul fluviilor i a estuarelor. Rata de cretere este negativ, inregistrnd la nivelul anului 2006 o cot de -0.02% iar densitatea medie este de

228 loc./km ptrat.

Dezvolatarea rapid a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaiei rurale la orase, astfel inct , 84% din total reprezint populaia urban, aceasta reprezentnd pederent cererea potenial de produse cosmetice. Germania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9 C, temperatura lunii iulie variind ntre 16 C i 20 C. Dei distana dintre Germania i Romnia este de 1740 km, acest lucru nu reprezint un impediment pentru importatorii germani att timp ct bunurile importante corespund normelor de calitate pretinse. De regul, intre cele dou ri raporturile comerciale sunt intense, Germania plasndu-se pe locul doi in topul partenerilor la export a Romniei cu o pondere de 14%, in vrful clasamentului aflndu-se Italia cu 19.9%.

Accesul rapid spre centrele economiei germane, precum i spre trile vecine este asigurat de o reea dens i eficient de autostrazi, ci ferate, linii aerinene, ci fluviale. Aceste facilitti vin in intmpinarea dezvoltrii relaiior comerciale intre ri i impulsioneaz schimburile comerciale ; distana nu mai constituie un impediment.

Economia rii depinde in mare masur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante-crbuni (lignit-locul I pe glob- i huila), sare, minereu de fier - i pe baza combustibililor i materiilor prime importate. Germania este a doua producatoare european dup Rusia de energie electric, obtinu mai ales in termocentrale i atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantiti uriae (locul V in lume) de oel, cupru i aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maini, care produce: automobile, locomotive, aparatur electronic, utilaje.

Mediul politicDin punct de vedere constituional Germania este o democraie republican federal, forma de guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului este ales de ctre parlament i confirmat de ctre preedintele statului .

Are o structura federala organizata in 16 landuri, fiecare funcionnd dup propria constituie, guvern i parlament. Din 1998 i pna n iulie 2005 a fost la putere la nivelul Germaniei o coaliie parlamentar aa-numit Rou-Verde, adic ntre Social-Democrai (SPD) i Verzi-ecologiti (B90 / Die Grnen). Dup alegerile din septembrie 2005, a fost

format o coaliie a dou partide Partidul Democrat i un partid de dreapta Uniunea

Crestin Democrat.

Statulstabilesteconditiilecadru

caredeterminadesfasurarea

activitatii economice, fara sa intervina direct in marimea productiei, preturi sau in sistemul de salarizare. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea initiativei particulare; de asemenea, ea prevede protejarea si garantarea proprietatii private. In cadrul general stabilit de stat, piata, prin milioanele de consumatori si de intreprinderi, este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce, ce si cat se consuma. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate siprindetinereaunor

segmente aleeconomiei,inacelasitimppromovand competititivitatea si liberalizarea intreprinderior.

Statul protejeaza concurenta. Intelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este ingradita sau restransa libera concurenta, sunt interzise prin legi clare si precise: Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea contra concurentei neloiale. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze.

Competentele federale, referitoare la elaborarea legislatiei si administratie, se rezuma la acele domenii care, prin insemnatatea si structura lor, necesita o reglementare unitara pentru intreaga republica. Printre acestea se numara: afacerile externe, apararea, finantele, comertul, politica vamala, o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize), ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene.

Pe planul relatiilor economice internationale, Germania sustine comertul international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism.

Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile produse in Germania, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor tehnice de securitate.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale romano-germane, rezulta ca exista, in continuare, posibilitati reale de majorare a exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si din alte zone ale lumii, precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate, printre care se numara si Romania

Mediul economicGermania este a treia putere economic mondial (dup StateleUnite i Japonia) i prima putere din Europa. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european dupa criterii precum : costul muncii, nivelul criminalitatii si avutia generala. Munchen, baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria, aceasta situandu-se peste media tarii in sapte din ultimii zece ani. PIB-ul atinge 30,400$ pe cap de locuitor (msurat dup paritatea puterii de cumprare) iar din acest punct de vedere Germania ocupa locul al III-lea, dupa SUA si Japonia. n prezent Germania este cea mai important putere economic a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.504 mld $ i ara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial, inclusiv pe piaa intern european.In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat, comparativ cu anul

2006 (2.7%), in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de

1.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta sa atinga 2.4%pana la sfarsitul anului. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti, pe masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.

Economia Germaniei este orientata spre exporturi, acestea constituind mai mult de o treime din output-ul national. Ca rezultat, exporturile traditionale au fost elementul cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. In 2005 exporturile au insumat

972.1mld $, comparativ cu SUA care a inregistrat 894.6mld$ . Importurile Germaniei au atins valoarea de 782.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale SUA 189.3mld$.

Balanta de plati este pozitiva +2,7 mld.. In ciuda unei balante comerciale permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, din cauza deficitelor cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile.

Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1.7% din PIB, mai mic decat a fost estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. A fost prima data in ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro.

Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. Cresterea Produsului Intern Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008, nivelul preturilor va creste din cauza nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007, insa nivelul inflatiei va ramane scazut. In prezent rata inflatiei este de 2.2%, rata de schimb inregistreaza o valoarea apropiata de 1.33$/.

Intreprinderile germane, economia germana sunt actori majori traditionali in fluxurile internationale de capital. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane. Astfel, incepand din anul 1997, volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a dublat, in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat, dupa ce, in anii anteriori, acestea pierdusera din avant. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germana, in perioada 1991-2001, valoarea patrimoniala a investitiilor germane in strainatate a crescut de cca. 4 ori, ajungand la cca. 553 miliarde EUR, in timp ce angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. 5 ori, atingand un volum de cca. 512 miliarde EUR.

Mediul culturalPopulatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in protestanti 34%, romano-catolici 34%, musulmani 3.7% si alte religii 28.3% ; acest factor nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. Limba vorbita este germana.

Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din tarile mai dezvoltate, unde consumatorii sunt mai educati. Pornind de la acest criteriu, Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei, fiind toodata renumita pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic.

Sub aspect cultural, preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente semnificative, insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate, inGermania, o persoana consuma 150-200 de litri (22.2%), in timp ce la nivelul Uniunii Europene, consumul de apa este de 100 - 110 litri pe persoana, comparativ cu Romania unde acesta

este de aproximativ patru ori mai mic, si anume 40-50 litri pe persoana. Cifra scazuta a consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural consumul este extrem de scazut. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la sursa.

Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce priveste situatia economica. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor, Germania este dominata de clasa de mijloc.

Accesul pe piataRelaiile comerciale romno-germane au cunoscut, din anul 1993, o dezvoltare dinamic. Germania este dup Italia al doilea partener comercial al Romniei. Aproximativ 15,5% din comerul exterior al Romniei are drept destinaie Germania.

A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre Romania si Germania, subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. De asemenea, au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor comerciale si a cooperarii economice bilaterale.

Creterea exponenial n domeniul cooperrii economice a determinat evaluri din partea nivelului politic, n sensul c relaiile au atins nivelul de parteneriat strategic, n special n domeniul economic. Schimburile comerciale ale Romniei cu Germania se deruleaz pe baza "Acordului european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, i Comunitile Europene i statele membre ale acestora, pe de alt parte," semnat la 1 februarie 1993 i intrat n vigoare la 1 februarie 1995.

Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei bunurilor, serviciilor si capitalului, pe cat posibil fara obstacole, ingradiri sau sugrumari. Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, restrictii.

Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in OMC s.a.) pentru liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune, in limita competentelor sale, restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. Fiind membra a Uniunii Europene, Germania se supune politicilor, reglementarilor de piata si procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru anumite grupe de marfuri.

Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu Romania, isi gasesc aplicarea prevederile acordurilor de asociere.

Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior, si anume: legea privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz - AWG) din 28.04.1969, cu modificarile ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV) din 18.12.1986, cu modificarile ulterioare. AWG consfinteste principiul libertatii schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.

Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de embargou, interdictii de export, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si ale Uniunii Europene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale.

La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor), daca aceasta conditie este prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.

Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii

Europene, valabil pentru toate tarile membre.

Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE

2.2. MAREA BRITANIEVnzrile la produse cosmetice s-au dublat ntre 2002 i 2005, pia de cosmetice din Marea Britanie fiind promitoare, n special produsele naturale fiind foarte cutate de ctre englezi.

Mediul demografic/naturalAezare: In Insulele Britanice (Anglia, Scoia, Tara Galilor i Irlanda de Nord). Insulele Hebride, Orkney, Shetland, Isle of Wight, Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ de Marea Britanie.

Suprafaa: 244,82 mii km patrati

Populaia: 59,554 milioane locuitori. Concentraia cea mai mare a populaiei este in jurul Londrei, precum i in zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West Medlands. Gradul de urbanizare este mare, aproximativ 78%, ceea ce face sa fie mare cererea pentru produse cosmetice.

Densitate: 240 loc/kmp.

Distana geografic dintre capitala Romniei,Bucuresti i cea a Angliei, Londra este de 2560 de km.

Pentru deplasarea in Marea Britanie, cel mai rapid mijloc de transport este avionul. Dupa o cltorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways, cu aterizare pe aeroportul Heathrow, cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid, se ajunge direct in centrul Londrei, in cca. 30 minute.

Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe precipitaii pe tot parcursul anului. Variaiile de temperatur pe parcursul anului sunt relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenat puternic de masele de aer tropical- maritime, polar-maritime, polar-continentale i tropical-continentale. Precipitatii frecvente (peste 1600 mm), indeosebi in perioada septembrie ianuarie.

Regatul Unit deine mari rezerve de energie constnd n crbune, gazenaturale i petrol (ultimele dou exploatate din MareaNordului). Producia de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.Capitala - Londra. Alte orase importante: Birmingham, Liverpool, Leeds, Manchester,Newcastle,Sheffield,Cardiff,Edinburgh,Glasgow.

Mediul politicMarea Britanie este o monarhie constituional, puterea executiv fiind exercitat, n numele monarhului, de prim ministru i ali membri ai Cabinetului, care conduc departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul i ali minitri, alctuiesc Guvernul Majestii Sale. Aceti minitri sunt alei din cadrul i rspund n faa Parlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiie, suprem (poate legifera n orice domeniu i nu este dependent de nici o decizie a naintailor). Marea Britanie este una dintre puinele ri din lume care nu au o constituie codificat ntr-un document fundamental, bazndu-se, n schimb, pe obiceiuri consacrate prin tradiie i pe un numr de legi constituionale separate. n timp ce monarhul este eful statului i, teoretic, deine puterea executiv, prim ministrul este eful guvernului. Guvernul este rspunztor, n principal, n faa Camerei Comunelor, din cadrul creia, potrivit tradiiei constituionale, este ales prim ministrul. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din Camera Comunelor, restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. Nu este obligatoriu, din punct de vedere legal, ca minitrii s provin din Parlament, dei, n prezent, aceasta este practica. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea n Camera Comunelor este, n mod normal, numit prim ministru de obicei liderul partidului cu cea mai mare reprezentare sau, dac nu exist o majoritate, liderul celei mai mari coaliii.

Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim fiscal pentru IMM din tarile industrializate. De asemenea, taxa pe veniturile realizate din investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%, iar pentru castiguriledinactivedetinutepestedoiani,taxavafide10%.

Nivelul general al TVA este de 17,5%. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc

TVAdoardacarealizeazaunvolumdeafaceridepeste61.000lire/an.

La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA, fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA.

Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM, in valoare de 420 milioane lire sterline, pentru urmatorii cinci ani, astfel ca in maximum 8 ani operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. O suma suplimentara de 30 milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu

Regatul Unit este membru al: ONU, UE, NATO, Commonwealth, G-8, OSCE, al

ConsiliuluiEuropei,OMC,OCDEsialaltororganizatiiinternationale.

Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor este UK Trade & Investment structura pentru promovarea exporturilor britanice si a investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie.

Mediul economicMarea Britanie are o economie deschis, fr nici un fel de restricii in ceea ce privete fluxul de capital ctre exterior. Conform statisticilor UNCTAD, in anul 2002

Marea Britanie se afla pe poziia a 7 a in privina atragerii de capital strin i pe pozitia a

4 a in ceea ce privete investiia in afara granielor.

PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari, iar cel pe capital este de 30,600 dolari.

Marea Britanie este a doua destinaie mondial pentru investiii strine directe. Principalii investitori strini in Marea Britanie sunt: SUA (48%), urmat de Germania (8,3%), Japonia (7,7%), Canada (6,3%), Frana (6,2%). Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaiei i comunicaiile, construcia de autovehicule, industria chimica (produse chimice speciale) i serviciile financiare.

In pofida presiunilor inflaioniste cu care majoritatea rilor dezvoltate se confrunt determinnd bncile centrale din statele membre OCDE s restrang politica monetar, economia Marii Britanii a cunoscut o cretere continu in ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv), situat in jurul a 2 procente, inregistrnd 2,75% in anul 2006 valoare peste nivelul prognozat. Inflaia se situeaz la un nivel acceptabil in marja de 1 procent in raport cu tinta de 2% vizat de Banca Angliei (2,7% in noiembrie 2006), a doua cea mai scazut dintre tarile G7. Gradul de ocupare a forei de munc este la cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oar in istorie inregistrndu-se 29 de milioane de persoane active ocupate), cu o rata a omajului de 5,6%. Rata dobnzii de referinestede5,25%.

Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor in sectorul privat, indicator al profitabilitatii companiilor, precum si reluarii cresterii economice in zona Euro, principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice (aproximativ 50%). Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale, in special din regiunea asiatica, a pietelor emergente (China, Europa de Est) si de mentinere a dinamicii cererii interne in SUA, in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare.

Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3,75% in perioada 1998-2005), specializarea tot mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost marcata de o crestere la 8% din comertul mondial, dintre care serviciile financiare si de afacerireprezinta11-12%dintotalullanivelglobal.

Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5,75% in anul 2006, reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. Mentinerea unor costuri reduse de capital, in ciuda deciziilor recente de politica monetara, au contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si presiunileinflationiste(evolutiapretului petrolului),stabilitatea

macroeconomica favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de indatorare

si

cheltuielilede

capital.

Ponderea principalelor ramuri de activitate :

Sectorul imobiliar (constructii, inchirieri) 24,9%

Sectorul manufacturier 16,0%

Comert cu ridicata si amanuntul 13,0%

Transport, depozitare, comunicatii 7,7%

Sanatate si activitati sociale 7,3%

Produse cosmetice si farmaceutice 5,3%

Constructii 6,3%

Agricultura 1,0%

Structura consumului :

Bunuri de folosinta indelungata 12,6%

Bunuri de scurta utilizare 37,0%

Servicii 48,7%

In ultimii ani, balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa, cu un volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Excedentul inregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. La export, principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca

82%): componente auto, echipamente si aparatura de birotica, diverse masini si echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%); produse petroliere, echipamente energetice (cca 8%).

In privinta monedei unice europene Euro, Marea Britanie se exprima principial favorabila, dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi indeplinite.Momentanmonedanationalaestelirasterlina.

Mediu culturalLimba oficiala este limba engleza. Cea mai mare parte a populatiei este de religie crestina (protestanti 87%, catolici 10%), dar sunt si islamici sau hindusi. Religia oficiala a statuluiesteprotestantismulanglican.

Zile Nationale: in Anglia Sf. Gheorghe (23 Aprilie); Scotia Sf. Andrei (30

Noiembrie); Tara Galilor Sf. David (1 Martie); Irlanda de Nord Sf. Patrick (17

Martie).

Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de Union Jack). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfntului George) i Scoiei (Crucea Sfntului Andrei), crora li s-a adugat, n 1801, Crucea Sfntului Patrick, reprezentnd Irlanda.

Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin simbolul . Banca Angliei este banca central care emite moneda, dar bncile Scoiei i cea a Irlandei de Nord pstreaz dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline, cu condiia s dein n rezerv suficiente bancnote emise de Banca Angliei, care s acopere propriile emisiuni. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro, Guvernul angajndu-se s organizeze un referendum pe aceast tem n momentul n care vor fi ndeplinite cinci teste economice. n prezent, opinia public din Marea Britanie se mpotrivete acestei opiuni.

Imnul naional este God Save the Queen.

n Regatul Unit se afl dou dintre cele mai vechi i mai celebre universiti ale lumii, Oxford i Cambridge. Regatul a dat lumii muli savani i ingineri strlucii, precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; invenii precum motor cu aburi, motorul cu combustie intern, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, i au originea n Regatul Unit.

Accesul pe piataCa ar membr a Uniunii Europene, Marea Britanie aplic regimul vamal al Uniunii. Accizele se aplic la: combustibili, autovehicule, igri, buturi, jocuri de noroc etc.

Comerul internaional i InvestiiileMarea Britanie este al aselea mare exportator mondial de bunuri i servicii (poziia a asea n lume la exportul de bunuri, i a doua la exportul de servicii). Ponderea exporturilor n PIB la nivelul anului 2003 se situeaz la cca. 25%. Principalul partener comercial l constitue OCDE (majoritatea deinnd-o rile membre UE), cu o pondere de cca. 84% la exportul britanic i 80% la import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentnd cea mai larg pia de desfacere a bunurilor i serviciilor britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Cel mai mare exportator individual pe piaa britanic este Germania, urmat de Statele Unite.

La import, structura s-a modificat substanial n ultimii ani. Din importator tradiional de materii prime, materiale de baz i produse alimentare, Marea Britanie a devenit, n ultimii ani, un importator important de produse manufacturate. Astfel, n perioada 1973 2003, ponderea produselor manufacturate n total import a crescut de la

32% la 59% n timp ce ponderea importului de materii prime i produse de baz a sczut de la 12% la 3%. Ponderea importului de produse alimentare, buturi i igri a sczut la

9% n anul 2003. La capitolul bunuri manufacturate Marea Britanie nu a mai nregistrat o balan pozitiv din anul 1982.

ntre principalele produse de import menionm: bunuri de larg consum (incluznd vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume i fructe, echipamente specifice industriei constructoare de maini.

Deficitul de cont curent n anul 2005 este estimat a fi nregistrat aproximativ

2,25% din PIB.

Politica comercial a Guvernului Britanic urmrete promovarea deschiderii pieelor lumii pentru bunuri i servicii, precum i liberalizarea investiiilor directe. n cadrul OMC, OCDE, FMI i n alte organizaii de profil, Marea Britanie militeaz pentru creterea transparenei n afaceri, deschiderea pieelor lumii pentru mrfuri i servicii, liberalizarea investiiilor directe i acordarea de sprijin i tratament difereniat rilor srace i slab dezvoltate.

Controlul importurilorLa importul anumitor produse, din anumite ri, sunt impuse cote de import, la nivelul UE. Importurile din anumite ri sunt supuse sanciunilor i embargoului, conform deciziilor ONU, n timp ce unele produse sunt prohibite sau restricionate la import n vederea protejrii vieii i/sau sntii populaiei, a animalelor sau plantelor. ntre produsele supuse controlului la import se numr: armament, droguri, explozivi, specii de plante i animale pe cale de dispariie i produse din acestea, materiale pornografice, unele produse alimentare, agricole i horticole.

2.3. OLANDAn Olanda cererea pentru produse cosmetice la preuri rezonabile este n cretere ns, produsele de lux din aceast categorie au nregistrat scderi n vnzri.

Mediu demografic/naturalStat in Europa de Vest, situat la rmul Mrii Nordului, intre Germania, Luxemburg i Belgia. Este organizat in 12 provincii, cu un grad ridicat de urbanizare.

Numr locuitori: 16,15 milioane, reprezint 2,16% din populaia Europei (locul

11), populaie activ 7,1milioane (44,1%). Acest lucru este favorabil pentru importul produselor cosmetice.

Densitatea populaiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dup Malta - 1266 i

Slovenia - 494); este de 14,4 ori mai mare dect media european.

In perioada 1990 - 2002, 40% din creterea populaiei este atribuit imigraiei, numrulpopulaieiimigrantefiindestimatla2,870milioane.

Clima este temperat oceanic, fr variaii mari intre temperaturile extreme. Distana fizic Bucuresti (Romania) i Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.

Resurse naturale: gaze naturale, petrol, crbune, sruri de potasiu.

Mediul politicOlanda este monarhie constitutional cu sistem parlamentar bicameral. Seful Statului este M.S. Regina Beatrix. Dreptul la Tron este transmis pe cale

ereditar, descendenilor legitimi ai Regelui William I.

Parlamentul (Staten-Generaal) este alctuit din dou Camere : Senatul (Eerste Kamer), compus din 75 de membri i Camera Reprezentanilor (Tweede Kamer), compusdin150demembri.

Capitala Olandei este orasul Amsterdam, dar sediul Guvernului i reedina regal se afla la Haga. Tot la Haga se afl cea mai mare parte a misiunilor diplomatice strine.

Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se bucur de o poziie geografic avantajoas, un climat politic stabil, un mediu de afaceri sigur i atractiv i relaii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea Benelux, impreun cu Belgia i Luxemburg. Forma de guvernmnt este monarhia constituional. Sistemul judectoresc se compune din tribunale provinciale, regionale i municipale. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizata in 12 provincii si 467 de municipaliti.

Mediul economicConform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure destinatii de afaceri, bucurndu-se de un climat politic stabil, o baz macroeconomic puternic, un cadru legal clar i relaii comerciale bine dezvoltate, in special cu rile vecine. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004, situeaz Olanda intre primele

165 ri ale lumii. Lipsa de resurse naturale i dimensiunea redus a pieei interne au imprimat economiei olandeze o orientare acentuat ctre pieele externe i au determinat

un grad de deschidere pronunat,, comerul exterior constituind in prezent motorul dezvoltrii sale.

Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:

- industrie:17,5%

- sectorul public:14,5%

- comer, reparaii:13,6%

- transporturi, telecomunicatii: 7,8%

- agricultura:2,9%

- minerit:2,0%

- alte servicii:42,2%

PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa). Rata omajului este de 3,5%, iar rata inflaiei de 4,5%.

Balana comercial este excedentar cu 15,8 miliarde euro.

Investitii olandeze in strinatate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea European23,23 miliarde, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmat, in ordine, de Irlanda, Germania, Italia, Frana, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Centrala i de Est 2,2 miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde)

Investiii strine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17,6 miliarde, din care cele mai mari contribuii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, Germania,Franta;S.U.A.9,9miliarde;alterieuropene1,16miliarde).

Poziia geografic avantajoas, dublat de un sistem fiscal stimulativ, plaseazOlanda pe locul 6 in clasamentul destinaiilor preferate pentru investitori. Astfel, peste

25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. Doar in perioada

1998 2002, economia olandez a absorbit un volum de investiii strine directe de peste

225 miliarde euro. In acelai timp, firmele olandeze sunt prezente in majoritatea rilor lumii, asigund constant Olandei poziii de top in clasamentul investitorilor strini att in economiiledezvoltate,ctiinceleemergente.

Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ara cu economie foarte deschis, comerul exterior constituind motorul dezvoltrii sale. Exporturile de bunuri i servicii totalizeaz aproximativ 60% din PIB. Din acestea, cca. 60% reprezint reexporturi.

Caracterul deschis d ins economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in faa pieelor externe. Astfel, din 2001, intr-o conjunctur mondial nu foarte favorabil, creterea economic s-a diminuat in Olanda mai accentuat dect in alte tri europene.

Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaia comercial cu Statele Unite, economia olandez a resimit cel mai acut in zona euro evoluia ascendent a monedei uniceinfaadolaruluiamerican.

Evolutiile interne nefavorabile precum creterea costurilor cu fora de munc, cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate i implicit a exportului i scderea consumului privat i a investiiilor in formarea de capital, s-au adugat influenelor externe i, in 2003, au impins economia olandez in prima recesiune din ultimii 20 de ani.

Olanda are o populatie de 16,15 milioane locuitori, din care circa 7,2 milioane reprezint populatia activ. Cea mai mare concentraie este inregistrat in partea de vest, cunoscut sub numele de Randstat, centrul economic al rii, unde ii au sediul i ii

desfaoar activitatea peste 45% din numrul total de companii. Partea de sud a rii, de asemenea, bine dezvoltat, este in prezent o zona industrial in cretere, orientat in principal spre export i cu o pondere de circa 25% in economia naional. Provinciile din estul rii, la grania cu Germania, au din punct de vedere economic o structur divers, activitile principale desfaurndu-se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al transporturilor i in sectorul comerului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul rii, activitile acestora fiind concentrate in special in agricultura si mai putin in industrie.

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu putin sub jumatate din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din valoarea adaugata bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare, sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de servicii,bancileolandezefiindoprezentaactivapepiatainternationala.

Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie, ambele, cu peste 60% la formarea PIB, comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in Olanda. In 2004, exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.o.b.), principalele marfuri exportate fiind masinile si echipamentele, produsele chimice, carburantii si produsele alimentare. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%), Belgia (12,4%), Marea Britanie (10%), Franta (10%), Italia (6%) si Australia (0,3%). In ceea ce priveste importul, Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport, produse chimice, carburanti, produse alimentare, confectii, in valoare totala de 252,7 miliarde USD (preturi f.o.b.). Principalii parteneri au fost Germania (18%), Belgia (10%), Statele Unite 8%), China (7,5%). Marea Britanie (6,4%) si Australia (0,3%).

Mediul culturalLimba oficiala este neerlandeza, religia: romano-catolic (36%); protestant reformat(20%);neoreformat(8%).

Moneda nationala: Euro

30 Aprilie - ziua incoronarii Reginei Beatrix

Alte sarbatori oficiale: 10 - 11 februarie - Zilele Carnavalului

4 mai - Pomenirea Morilor

5 mai - Ziua Eliberrii

8 septembrie - Ziua Sntii

15 decembrie - Ziua Regalitii

Accesul pe piataRelaiile culturale dintre Romnia i Olanda au cunoscut o evoluie ascendent, acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaiilor diplomatice, muzica i artele, publicaia de cari, tiinte sociale i sport. Din ce in ce mai frecvent, n scopul unei mai bune cunoateri de ambele pari, au loc seminarii i mese rotunde pe diverse teme de interes, spectacole i concerte susinute de interprei romni/olandezi n Olanda/Romnia

isuntorganizateexpoziiideart,carteetc.

Dupa 1990 au fost semnate, succesiv, trei programe de schimburi culturale. ntlnirile trimestriale ale Fundaiei culturale Olanda-Romnia, precum i

aciunile de cooperare ntre instituiile guvernamentale i neguvernamentale, asociaii i fundaiiaucontribuitlaapropiereaculturaldintreceledouari.

O importana deosebita a fost acordat i relaiilor de cooperare n plan academic i tiinific, o colaborare strnsa avnd loc la nivelul instituiilor de nvmnt superior.

Departamentele educaionale din cele doua ri dezvolt programe de schimburi de studeni, cu acordarea de burse de studiu, astfel ncat tot mai muli tineri romni beneficiaza anual de burse la universiti i institute de prestigiu olandeze, cum ar fi Leiden, Clingendael-Institut de Relaii Internaionale i Academia de Drept Internaional.

Regimul comertului exterior olandez este dat, in esenta, de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice, care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor.

Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul intervenind doar in situatii de exceptie. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt:

masuri anti-dumping taxe compensatorii

suprataxe la produsele agricole restrictii cantitative

contingente tarifare.

Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri, si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere.

Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor, originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.

Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala, pornind de la reglementarile comunitare in materie.

Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale

- conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari; taxe cu efect similar - inclusiv anti-dumping; taxe determinate de politica agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene, cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%).

De asemenea, in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si, acolo unde este cazul, accize si taxe de mediu.

Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama, respectiv valoarea tranzactiei de import. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export", care

poate determina economii la plata taxelor vamale. Pentru anumite situatii, sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale:

stocare intr-un antrepozit vamal;

prelucrare activa;

prelucrare pasiva;

prelucrare sub control vamal;

admisie temporara;

procedura de tranzit vamal.

Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda, fara taxe vamale. In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.

2.4. UNGARIAPiaa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promitoare, analitii preconiznd creteri de pn la 30% n urmtorii ani pe aceast pia.

Mediul demografic/naturalUngaria sau Republica Ungar este situat n mijlocul Europei, n zona Bazinului Carpatic, mpresurat de munii Carpai, Alpi i Alpii Dinari. Suprafaa este de 93030 km2, ocupnd 1% din suprafaa Europei.

La recensmntul din ianuarie 2005 populaia Ungariei a fost de10.096.000 de persoane, numrul populaiei avnd o tendin de scdere treptat. Densitatea populaiei este de 108,5 locuitori/m2, iar gradul de urbanizare este de 65%. Acesta se poate concretiza ntr-o cerere mare produse cosmetice.

Ungaria este situat n zona temperat, este influenat de trei zone climatice: oceanic, continental i mediteran. Vremea cteodat este schimbtoare, datorit caracteristicilor Munilor Carpai nconjurtori, de multe ori tinde s fie secet mai ales n zona cmpiei Alfld.

Distana fizic dintre Romnia (Bucureti) i Ungaria (Budapesta) este de 824km. Aceast distan este relativ mic i faciliteaz schimburile comerciale ntre cele dou ri.

Ungaria este srac n materii prime i surse de energie. Pe teritoriul rii se gsesc minereuri de iei, gaze naturale, bauxit, crbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit, precum i materiale de construcii: andezit, riolit, tuf, calcar, totui ara este nevoit s importe materii prime.

Cmpiile ocup aproximativ trei sferturi din suprafaa rii, o cincime fiind dealuri care nu sunt mai nalte de 400 m, aproape 5% sunt muni cu nlimea ntre 400-1000m. Punctul cel mai nalt al rii este vrful Kkes (1014m) n munii Mtra.

Mediul politicUngaria este o ar cu ritm susinut de dezvoltare, ntr-o etap post-tranziie, cu o economie de pia, ar membr a Uniunii Europene ncepnd cu 1 mai 2004. Forma de guvernmnt este republica. Principalele autoriti administrative sunt Guvernul, Adunarea Naional (parlamentul), Preedinia. Sistemul judectoresc este administrat de judectorii - instane de gradul I i tribunale - instane de gradul II. Limba oficial este maghiara. Moneda naional este forint-ul. Capitala rii este Budapesta.

Ungaria este o ar moderat liber, aflndu-se pe locul 44 n lume, cu un indice al libertii economice de 66,2%.1Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fr restricii.

Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. O lista detaliata a acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:

anumite produse agricole;

anumite marfuri, precum: arme, metale pretioase si aliajele acestora, autovehicule, medicamente, materiale radioactive. Anumite produse pot fi importate si exportate numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila;

anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile, importul si exportul de deseuri periculoase, parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase, dispozitive de supraveghere, tehnologie militara de aparare.

MinisterulEconomieisiTransporturilorsiMinisterulAgriculturiisunt indreptatite sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor incheiate de Ungaria.

Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele psihotropice), produsele chimice, deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in decretele ministerelor competente.

De la 1 mai 2004, Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. In acelasi timp, prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate:

o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA);o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari.

Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de

1.05.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997), iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE.

Mediul economicIn prima jumatate a anului 2005, economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere, o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a doua a anului. Rata de crestere a economiei ungare (de 4,1%) a depasit cu 2,5 % media la nivelul UE, iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16.300$ (PPP). Inflatia a scazut ajungnd la 3,6%, cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. Numarul

1de salariati a ramas neschimbat, dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. Astfel rata omajului a ajuns la 7,2%. Deficitul bugetar a crescut, la fel si necesitatea de finantare externa. n aceste condiii deficitul bugetar consolidat, procent din PIB, dupa noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de

10%. Dobanzile au scazut, moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului

2005 (in perioada febr.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%).

Mediul culturalPopulaia maghiar din Ungaria de azi reprezint 95%, limba matern este maghiar din familia Ugro-Finic, alte minoritti : rromi, sau Romk n maghiar (5%), etnici Germani sau Svbok n maghiar (1.2%), etnici Romni sau Romnok n maghiar (0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croai (0.2%), etnici Srbi (0.2%) i Ucraini (0.1%). Religia Catolic e cea dominant, 16% din populaia maghiar din ungaria sunt de religie Calvinist , i 3% de religie Lutheran, 1% din populaie sunt de religie mozaic (evrei). Limba oficial a Ungariei este maghiara (denumit i ungar), o limb ugro-finic. Multe cuvinte din limba maghiar sunt de origine slav.

Etnicii maghiari alctuiesc 89% din populaie. Cele mai importante minoriti etnice din Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum i srbii, slovacii, romnii i rutenii (ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urm grupuri reprezentnd n jur de 1% din populaia Ungariei. Din totalul populaiei 5% sunt luterani. Comuniti religioase mai puin numeroase sunt cea ortodox srb (1%), cea ortodox romn, precum i cea iudaic (0,2%). Comunitatea ortodox romn din Ungaria este organizat n Episcopia Ortodox Romn de Gyula, care este condus n prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunitile greco-catolice din Ungaria (alctuite din maghiari, ruteni, slovaci i romni) sunt organizate n Episcopia Greco-Catolic de Nyiregyhza.

Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se aseamn i se ntreptrunde cu cel al Romniei, se concretizeaz n oportuniti pentru firma noastr.

Astfel, distana psihic sczut dintre cele dou ri se pot materializa ntr-un grad mare de acceptabilitate a produselor romneti pe piaa ungar. Firma noastr mizeaz foarte mult pe acest aspect, dar i pe faptul c izvoarele Borsec sunt situate n partea de Nord-Est a Romniei, n statiunea Borsec din judetul Harghita, unde majoritatea locuitorilor sunt de origine maghiar.

Accesul pe piaVechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. Cu toate acestea, companiile pot obtine, in continuare, facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana la sfarsitul anului 2011. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005.

Incepand cu 1 ianuarie 2004, acordarea de facilitati fiscale este limitata, acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro pe an.

In acelasi timp, facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale. Corespunzator, platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda, de catre autoritatile locale, pentru o perioada de timp determinata. Aceste prevederi se aplica numai acelor investitii care depasesc 11.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite regiuni din Ungaria.

Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un minim de 400.000 euro, pot de asemenea, beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada de 5 ani.

Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si companiilenationale.Pentruinfiintareauneicompanii,contabilitate,angajarea personalului si lichidare, companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare.

Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari, cum ar fi: Australia, Argentina, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, China, Cipru, R.Ceha, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franta, Germania, Franta, Israel, Italia, Koreea, Kuveit, Luxemburg, Malayezia, Olanda, Norvegia, Paraguai, Polonia, Portugalia, Rusia, Spania, Suedia, Elvetia, Tailanda, Ucraina, Marea Britanie, SUA, Uruguai, Vietnam. Aceste acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii straini.

Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27,1%), Austria (6%), Italia (4,8%), Franta (5,7%), Marea Britanie (2,5%), Olanda (4,1%), Suedia (3,3%), SUA (3,1%), Spania (2,7%), Romania (3%), Belgia (2,3%), Polonia (2,2%), Cehia (2,0%), Slovacia (2,0%), Rusia (1,5%) etc.

Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24,5%), Italia (7,1%), China (6,9%), Austria (6,3%), Rusia (6,2%), Franta (4,8%), Japonia (4,2%), SUA (3,2%), Polonia (2,8%), Marea Britanie (2,7%), Cehia (2,4%), Olanda (2,2%), Slovacia (2,0%), Spania (1,9%), Belgia (1,8%) etc.

Investiiile strine directeIn anul 2004, totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3,3 miliarde euro, cu aproape 1,5 miliarde mai mult decat in anul 2003. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere de aprox.6,3%, volumul total cifrand 3,6 mld euro.

Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Devenind membru al UE din mai 2004, au disparut formele vechi ale sprijinului direct, ale sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. Ungaria a trebuit sa gaseasca alte metode de atragere a investitorilor, astfel:

a fost redus impozitul pe profit la 16%;

se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare;

exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE.

Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati, Ungaria va atrage, in (perioada

2004-2007), o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro.

Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale, sucursale ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta, la o institutie financiara,

pentru operatiunile curente. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un permis special, cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta separata, acestea fiind stipulate in anexele nr.1 si 2 ale HG 112/1990, actualizata anual.

Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine, fara personalitate juridica, care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. Firma straina trebuie sa asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala sa.

Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului, dupa care poate incepe activitatea. Totusi, este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare, cu conditia sa termenul "in curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. O sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina

O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza unei cereri. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere, sucursala trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony), pentru a dovedi ca nu are datorii.

Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii. Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal.

Sistemul de impozite i taxeImpozitul pe profit este de 16%. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi, drepturi de autor, proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit.

Impozitul pe dividende este de 20%. Pentru dividentele platite suplimentar aceasta rata este de 35%. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30% din veniturile de capital. Dupa 1 mai 2004, dividentele platite unui actionar rezident in UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani.

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:

20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)

15% pentru produsele agro-alimentare, utilitati publice, carti-ziare, servicii hoteliere, resturante etc.;

5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale.

In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea, inchirierea si arendarea pamantului; inchirierea apartamentelor; serviciile publice radio si TV; serviciile postale; serviciile financiare; asigurarile; transferurile de credite si dividende. In anumite conditii, societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA.

Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4.000 euro) si in acest caz trebuie completata lunar o declaratie de impozit. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala sau trimestriala a TVA-ului. In anumite situatii, societatile ne-rezidente in Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Ungaria are semnate acorduri bilaterale, in acest sens, cu: Liechtenstein, Suedia, Elvetia, toate tarile membre ale UE.

Relaiile diplomatice romno-ungareRelaiile diplomatice romno-ungare au fost stabilite la nivel de legaie n anul

1920. n anul 1944 au fost suspendate, fiind reluate n 1946 i ridicate la nivel de ambasad n anul 1954. Tratatul de nelegere, cooperare i bun vecintate dintre Romnia i Republica Ungar a fost semnat la Timioara, la 16 septembrie 1996, i a intrat n vigoare la 27 septembrie 1996.

Relaiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI, n conformitate cu Declaraia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnat la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.

La 30 iunie 2006, volumul total al schimburilor comerciale romno-ungare a fost de 1187,56 milioane Euro, din care 620,95 milioane Euro exportul i 566,61 milioane Euro importul, nregistndu-se un sold pozitiv 54,34 milioane Euro. Comparativ cu perioada corespondent din anul precedent, volumul total al comerului bilateral a crescut cu 32,81%, iar exporturile romnesti au crescut cu 46,32% i importurile au crescut cu

20,61%.Ponderea Ungariei n totalul comerului romnesc este de 3,9%, din care exportul 4,90% (locul 5), iar importul 3,07% (locul 9).

n ceea ce privete protecia drepturilor de proprietate intelectual, dei guvernul a ncercat n ultimii ani o ntrire a acesteia, n continuare este nevoie de o serie de mbuntiri. Dintre organizaiile din care face parte Ungaria, amintim n acest sens Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (OMPI).

2.5. AUSTRIAIn Austria cererea pentru cosmetice crete de la an la an dar ntr-un ritm moderat. Principalele produse cutate pe pia sunt cele pentru ngrijirea pielii, produsele pentru pr i produsele pentru protecie solar.

Mediu demografiec/naturalPoziia geografic: situat n Europa Central, nvecinat la nord de Germania i Republica Ceh, la est de Slovacia i Ungaria, la sud de Slovenia i Italia, i la vest de Confederaia Elveian i Liechtenstein.

Denumirea oficial: Republica Austria. Lungimea granielor: 2.562 km.

Populaia: 8.220.800 locuitori. Gradul de urbanizare este mare, ceea ce face ca exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.

Suprafa: 84.000 km2Densitatea populaiei: 98 locuitori/km2Distanta fizica Bucuresti (Romnia) Viena (Austria) este de 1080 km.

Clima: de tip panonic-continental n est i sud-est, n vest de tip continental cu ierni i veri umede, iar n sud cu influene mediteraneene.

In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite de metal,lignit,petrol si gaze naturale.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni, zinc, caolin, gips, cuar,sare, bauxita i talc. Solurile predominante in vile austriace sunt cele terra rosa. La altitudini mai mari solul este unul brun.

populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate.

Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. In 2000 ara avea 5780 km de cale ferat. Soselele i drumurile ocup in total 200.000 km.Transporturile fluviale se desfasoara mai ales pe Dunre. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat, lng Viena. Aeroporturi importante se mai gasesc i la Graz, Salzburg, Innsbruck si Klagenfurt.

Mediu politicCapitala federal: Viena

Austria este o democraie parlamentar. Parlamentul este format din dou camere:

Consiliul Naional (Nationalrat) format din 183 de membri alei direct de ctre populaia cu drept de vot.

Consiliul Federal (Bundesrat) reprezint cele 9 landuri: Austria Inferioar, Austria Superioar, Burgenland, Carintia, Salzburg, Styria, Tirol, Viena, Vorarlberg, membrii fiind delegai de ctre parlamentele fiecrei provincii n parte, iar numrul lor este direct proporional cu al populaiei landului respectiv.

eful statului austriac este Preedintele federal. Actualul Preedinte este Heinz Fischer ieit ctigtor la alegerile prezideniale care au avut loc pe 25 aprilie 2004, sprijinit de Partidul Social-Democrat (SP), i care i-a intrat n atribuiuni ncepnd cu data de 8 iulie 2004.

Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SP) care a condus Austria, singur sau ca lider al unei coaliii, mai mult de 30 de ani i care la alegerile din 1999 a ieit pe locul al doilea, intrnd n opoziie.

Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale, care au n frunte un

Guvernator (Landeshauptmann).

De la admiterea Austriei n Uniunea European, reglementrile de comer exterior ale UE sunt aplicabile i Austriei.

Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul Afacerilor Economice poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau importul anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri pot avea ca baza motive economice sau legale. O nclcare a unor astfel de reglementri poate avea consecina unor trimiteri n judecat.

Mediul economicPotrivit statisticii austriece, n anul 2005 PIB al rii s-a situat la 246,5 miliarde euro, iar pe cap de locuitor a fost de 30.060 euro, n cretere real cu 1,9 % fa de anul precedent.

Creterea PIB-ului real de 1,9 % n 2005 s-a situat sub rata medie de cretere n

UE de 2,0 %. PIB-ul Austriei se prognozeaz a atinge 256,2 milioane euro n 2006.

n cadrul UE, potrivit acestui indicator de prosperitate, Austria se situeaz pe locul al patrulea dup Luxemburg, Irlanda i Danemarca.

Balana comercial la nivelul anului 2005 a fost deficitar cu 1,496 miliarde euro

(exporturi de 93,996 miliarde euro, n cretere cu 4,6 % fa de 2004 i importuri de

95,492 miliarde euro, n cretere cu 4,8 % fa de 2004). Anul 2005 s-a nscris n constanta comerului exterior austriac, numai n anul 2002 nregistrndu-se o balan comercial excedentar de 300 milioane euro, astfel n 2004 a fost de -1,25 miliarde euro, n 2003 a fost de -2,1 miliarde euro, n 2001 a fost de -4,4 miliarde euro, n 2000 de -5,2 miliarde euro etc. n cadrul PIB, exportul de bunuri i servicii reprezint circa 30 % iar din cadrul productiei industriale, exportul reprezinta peste 50 %.

Deficitul balanei de pli a fost n 2004 de -2,4 % iar deficitul public de 1,3 %

pentru 2005 fiind prognozat 1,9 (media EU -15 fiind de 2,4, iar UE-25 de 2,5).

Veniturile bugetare s-au situat n anul 2004 la 60,347 milioane euro, cheltuielile la

64,977 milioane euro, deficitul bugetar fiind de 4,630 milioane euro, respectiv 2,0 % din PIB. Pentru anul 2005 se prognozeaz ca deficit bugetar s fie de 2,2 % din PIB, respectiv 5,451 milioane euro, cu venituri de 58, 969 milioane euro (n scdere fa de anul trecut deoarece a sczut ncepnd cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 % la 25 % ) i cheltuieli de 64,420 milioane euro.

Valoarea investiiilor strine n anul 2005 a fost la fel de sczut precum n anul precedent, respectiv numai 217,9 milioane euro. n anul 2004 a fost de 283 milioane euro, nregistrnd o scdere masiv fa de anul 2003, cnd s-a ridicat la 1,275 miliarde euro, ndeosebi prin aportul reelei de videotelefonie mobil Hutchinson (3). n anul 2002, investiiile strine n Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. Majoritatea investiiilor strine provin din Germania, urmate de Italia, Elveia, Marea Britanie i Japonia. Potrivit statisticilor UNCTAD, la nivelul anului 2004, Austria s-a situat pe locul 19 n topul rilor de atragere a investiiilor strine i pe locul 14 n topul rilor investitoare n exterior.

Rata omajului a fost n 2005 de 5,2 % (8 % media UE), pentru anul 2005 fiind prognozat un nivel de 5,0 % (media EU -15 fiind de 7,9 %, iar UE-25 de 8,8 %). n luna septembrie 2005 existau 220.000 omeri, fr a fi socotii i 48.065 aflai n colarizarea oficiilor forelor de munc. n luna ianuarie 2005 existau 1.044.000 de austrieci cu un venit lunar sub 785 euro, considerat pragul de srcie, dintre acetia, 200.000 sunt pensionari.

Rata inflaiei a fost de 2,3 % n anul 2005, n cretere fa de 2004 (2,1 %) sau n

2003 (1,3 %), 2002 (1,8 %), urmnd s scad n anul 2006 la 1,7 %.

La nivelul anului 2004 Austria a ndeplinit toate cele patru criterii de convergen ale Tratatului de la Maastricht, respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1,3 %; ndatorirea public situat la 65,2 % din PIB; rata inflaiei; nivelul dobnzilor pe termen lung situat la 4,15.

Austria este membr a numeroase organizaii internaionale, ntre care Organizaia Mondial a Comerului (WTO) i Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD).

Sectoare industriale importante: alimente i buturi; mecanic i inginerie structural; chimie; automobile (n special motoare i transmisie); produse electrice i electronice.

Mediu culturalConfesiuni religiose: 73,6% romano-catolici, 4,7% protestani-luterani, cca. 12% atei, 0,5% musulmani, 0,2% ortodoci, 10.000 buditi, 7.300 mozaici Ziua naional: 26 octombrie (1955 - Declararea statutului de neutralitate)

Grupuri etnice: austrieci 92%, la care se adaug 220.000 de turci, 170.000 de srbi, 120.000 de croai, 50.000 de sloveni, 45.000 de unguri, 35.000 de bosniaci, 30.000 de polonezi, 16.000 de slovaci, 6.000 de romi.

.Limba oficiala este germana, iar moneda in circulatie este EURO.

Accesul pe piataDesfurarea unei activiti comerciale n Austria necesit o licen comercial(Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerului (Gewerbeordnung).

Un certificat de competen este solicitat de obicei pentru a dovedi c persoana care va desfura activitatea comercial ndeplinete nite criterii de pregtire i experien n domeniu. Se poate obine, de la caz la caz, o exonerare de la prezentarea unui certificat de competen.

Avnd ndeplinite condiiile de mai sus i pe baza unei simple notificri, se poate trece la nceperea activitii.

Dac activitatea comercial este condus de o corporaie, este necesar s se numeasc o persoan care ndeplinete condiiile de competen ale tipului de afaceri care trebuiesc desfurate.

n cazul desfurrii activitii ntr-o fabric, trebuie obinut o licen industrial. Autoritatea Comerului care elibereaz aceast licen industrial impune reguli care trebuie respectate de proprietarul fabricii. Chiar dup eliberarea licenei industriale, autoritile pot impune condiii suplimentare, dac au aprut noi reglementri privind mediul nconjurtor i securitatea muncii. Exist norme stricte privind poluarea fonic, de mediu, protecia angajailor, interferena cu vecinii fabricii.

nclcarea prevederilor legii comerciale i industriale constituie contravenie i se pedepsete de autoritile administrative. Mai mult, firmele competitoare pot aciona pentru oprirea sau ncetarea activitii altei firme n caz de nerespectare a prevederilor legii comerciale, n baza Legii Concurenei Neloiale.

Reglementrile de comer exterior ale UE sunt aplicabile i Austriei.

Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul Economiei si Muncii poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau importul anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri pot avea ca baza motive economice sau legale. nclcarea unor astfel de reglementri poate avea consecina unor trimiteri n judecat.

Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt n vigoare n Austria de la 1 ianuarie 1995. n acelai timp, prevederile urmtoarelor legi au ncetat s mai fie aplicate:

- Legea Vmilor din Austria;

- Acordul de Comer Liber din 1972 dintre Austria i EEC;

- EFTA;

- Taxa pentru promovarea Comerului Exterior;

- Acordurile vamale bilaterale ncheiate cu teri;

Totodat, ca membru al UE, Austria trebuie s aplice acordurile bilaterale i multilaterale ncheiate de UE cu tere ri (de ex. acordurile de comer liber). Acordul EEC rmne aplicabil n relaiile cu ri ne-membre UE (de exemplu Norvegia).

Potrivit principiului libertii de micare a produselor, nu se aplic taxe vamale asupra bunurilor, att industriale ct i agricole, ntre statele membre UE. Din raiuni pur statistice se nregistreaz ns operaiunile comerciale.

n general, produsele care intr pe piaa UE sunt supuse taxelor vamale europene potrivit tarifelor vamale comune i care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. Legea Vamal European prevede exceptri de la plata taxelor vamale i preferine n forme i n scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru rile n curs de dezvoltare).

n ceea ce privete exportul de produse, la anumite produse este necesar obinerea unei licene de export.

Taxa de import pe valoarea adugat (Einfuhrumstazsteuer) este perceput de autoritile vamale, la importul produselor, la un nivel egal cu cel al taxei normale pe valoarea adugat (TVA) i care n prezent este de 10 % sau 20 % n funcie de produs). Austria a adoptat deja legislaia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA n piaa comun. Potrivit acestei legi, firmele austriece pot livra bunuri i servicii ctre parteneri din alte ri membre UE fr a plti taxa TVA din Austria, cu condiia ca primitorul produselor sau serviciilor s aib un numr de identificare TVA (UID). Similar, firme din ri membre UE livreaz n Austria fr plata TVA, dac firma austriac este deintoare de UID. n acest caz, firma austriac trebuie s plteasc taxa TVA, a produsului sau serviciului, ctre autoritile fiscale din Austria.

Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente, din 5 octombrie 1973, un patent european este valabil n toate statele semnatare ale acordului, printre care i Austria. Acest lucru nseamn c deintorul patentului se bucur de aceleai drepturi n toate statele semnatare. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani.

2.6. FEDERAIA RUSDistana fizic ntre capiatala Rusiei Moscova i capitala Romniei Bucureti este de 1899km. Rusia are ns o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriae: ci ferate (partial elec