54585464 studiu criminologic privind cauzele delicventei juvenile

7/23/2019 54585464 Studiu Criminologic Privind Cauzele Delicventei Juvenile

http://slidepdf.com/reader/full/54585464-studiu-criminologic-privind-cauzele-delicventei-juvenile 1/29

Studiu criminologic privind cauzele delicventei juvenilePosted on februarie 13, 2010 by denisapatrascu

* referiri la acest articol aparute in Ziarul umina

!nfrac"iunea este o maladie a societ#"ii $i impune acesteia s# ia toate m#surile de ap#rare $i

%ndreptare a consecin"elor criminalit#"ii& '#surile nu pot fi luate f#r# a cunoa$te fenomenulcriminal %n ansamblul s#u, dar $i %n particularitatea lui prin studiu de caz& (ceast# cunoa$tere nuse poate face f#r# cunoa$terea infractorului, fiind necesar# at)t din punct de vedere teoretic, c)t $i

practic& eoretic, pentru a ne da seama dac# e+ist# $i %n ce m#sur# e+ist# un raport de cauzalitate%ntre delincven"# $i factorii personali $i de mediu, $i din punct de vedere teoretic pentru a putealua m#surile cele mai indicate&

Studiul $tiin"ific al delincven"ei juvenile este important nu numai datorit# m#surilor terapeuticeimediate ci $i ca instrument prin care poate fi controlat# manifestarea criminalit#"ii la adul"i&

elul de organizare al societ#"ii, raporturile dintre membrii ei la un moment dat ne influen"ez#

conduita& -ei mai afecta"i de sc.imb#rile sociale sunt copiii, care nu au posibilitatea de a %n"elegesc.imb#rile $i nici capacitate de adaptare& Sc.imb#rile survenite la v)rsta copil#riei pot l#satraume care s# se reflecte %n comportament %ntr/o perioad# de timp mai mare sau mai mic#&

Pentru a %n"elege mai bine fenomenul delincven"ei juvenile este necesar# cunoa$terea minorului&actorii care determin# un comportament asocial pot fii multiplii ereditatea, cadrul familial,inteligen"a, mediul de contact, s#r#cia $i inegalitatea social#, factorii de ordin psi.ologic&

!nfrac"iunea apare %n orice mediu social, c.iar $i %ntr/unul superior din punct de vedere etic& nacest caz cauzele infrac"iunii trebuiesc c#utate la individ& nii delincven"i prezint# nativ tendin"eantisociale care se manifest# devreme prin acte de brutalitate, nesupunere, furt, perversiuni&Putem spune despre ace$tia c# sunt victimele propriei constitu"ii psi.ice& (ce$tia ajung detimpuriu %n conflict cu legea, $i dintre ei se recruteaz# cel mai mare procent de recidivi$ti&

!nteligen"a sc#zut# este un alt factor care determin# criminalitatea& 'otiva"ia dat# de speciali$ti%n argumentarea impactului inteligen"ei asupra delincven"ei ar fi lipsa unuia din factorii in.ibativide prim ordin nu poate prevedea consecin"ele infrac"iunii, nu e capabil s# se opreasc# la timp,s# se ab"in# de la impulsul antisocial&

(nomaliile psi.ice care pot duce la infrac"iune sunt cel mai des native, dar pot fii determinate $ide boli precum encefalita epidemic#, care s# aib# ca rezultat modific#ri comportamentale&

-ondi"iile de mediu certurile, ne%n"elegerile din familie, lipsa de supra/veg.ere, imposibilitateasatisfacerii nevoilor primare pot fii cauze care s# determine o conduit# delicvent# c.iar la

persoane cu o constitu"ie psi.ic# normal#&

a %nt)lnirea factorilor individuali $i sociali $ansele ca infrac"iunea s# aib# loc cresc foarte mult&

-auzele care determin# delicven"a juvenil# sunt variate $i necesit# o cunoa$tere c)t maiamanun"it# a delicven"ilor, at)t %n plan individual c)t $i social&

1& (-45!! P567((! (! 86!-967:6! ;967!6



a< 74:!76( 86 6568!(6 7 -5!'!744=!6

n secolele >9!!/>9!!!, reprezentan"ii filosofiei engleze, oc?e, S.aftersbury $i @utc.eson,concepeau delicven"a ca o abatere nativ# de la regulile de conduit#& n acest conte+t moralitatea$i imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psi.icului&

(sem#n#toare cu aceast# concep"ie este $i teoria lui -esare ombroso& 8up# acesta, criminalul,caracterizat printr/un $ir de stigmate de degenerare, vine pe lume lipsit de orice sim" moral&-aracteristica acestor teorii, %nt)lnit# $i la al"i autori, este considerarea devian"ei ca o %nsu$ire

biologic# unitar# mo$tenit#&

n secolul >!> aceste teorii sunt reluate de rancis =olton $i Aarl Pearson& (ce$tia au m#suratgradul de asem#nare sau de corelare dat de ereditate& rm)nd pa$ii acestora, la %nceputulsecolului >>, -.arles =oring e+plic# crima ca o mo$tenire ereditar# motiv)nd prin asem#nareacrimelor f#cute de p#rin"i $i cele ale copiilor, $i din asem#narea crimelor fra"ilor& 8easemeneasus"inea c# tinerii, ai c#ror p#rin"i fuseser# %nc.i$i %n perioada copil#riei lor, devin infractori, %n

cele mai multe cazuri, la atingerea v)rstei pe care o aveau p#rin"ii lor c)nd au fost %nc.i$i& 6lneg# rolul mediului asupra criminalit#"ii, afirm)nd c# o perioada lung# de timp c)t p#rintele afost %nc.is nu a avut influen"e asupra delicven"ei minorului& -a o m#sura de prevenire, =oring

propunea interzicerea reproducerii&

n 1B21 apare o lucrare, ,,-rima ca destinC al lui ;o.annes ange, care studia factorul eredit#"ii %ndelicven"a gemenilor& Pe filonul studierii gemenilor merg $i al"i criminologi 8elgaard,Aringler&

eoria complementelor cromozomiale ++y, +yy a fost determinat# de studiul lui =oring& Pornindde la teoria lui $i profit)nd de evolu"ia geneticii unii criminologi au pus crima pe seamadezec.ilibrelor cromozomiale& Printre ace$tia se num#r# Alinefelter, P& ;acobs, '& Drunton, '&'elville&

!nfluen"a eredit#"ii asupra delicven"ei a fost studiat# $i prin prisma copiilor infractorilor adopta"i%n familii integrate social, dar care devin infractori& 6ste teoria adoptivilor $i a fost studiat# deDarry @utc.ings $i Sor/noff 'ednic?&

-ercet#riile ulterioare %nl#tur# motiva"iile pe care se bazeaz# aceste teorii& ,,-onduita, poate fiimoral#, dar calit#"i mintale imorale nu e+ist#& 4mul mo$tene$te anumite tendin"e spre reac"iune,ad)nc r#d#cinate, care sunt %n ceea mai mare parte egoiste $i care vin %n contact cu spiritul s#u

gregarCE1F& (stfel, se poate vorbi de mo$tenirea unor structuri psi.ice care poate favorizaconduita criminal#& ,,-rima %n sine nu este %nn#scut#& -onstitu"ia ereditar# a criminalului arecaracter indirect& emperamentul familial, manifestat %n primul r)nd %n conduita antisocial# a

p#rin"ilor, nu este o insu$ire criminal# ci o %nzestrare vag# $i mult prea general#, analog# sl#biriicongenitale care poate afecta temperamentul, inteligen"a, fiziculCE2F&

b< 54 =676Z6! 7 86Z94(56( -4'P45('67! 869!(7

6reditatea %nseamn# transmiterea %nsu$irilor $i caracterelor fizice, psi.ice de la p#rin"i la copii prin mijlocirea plasmei germinative& Purt#torii eredit#"ii sunt celulele germinative, mai e+act

cromozomii $i genele, care, prin fecundare dau na$tere $i se dezvolt# o noua fiin"a, c#reia i setransmit caracte/rele p#rin"ilor& (ceste caractere transmise de la p#rin"i la copii constitue zestreaereditar#&



6reditar este ceea ce se transmite prin ovulul fecundat, %n timp ce con/genitale sunt toate%nsu$irile %nn#scute, care sunt cele ereditare la care se adaug# $i altele Gde e+emplu, %n cazul uneiinfec"ii transmise intrauterin<&

ntreb#rile legate de transmiterea ereditar# sunt ce se transmiteH, de la cine $i cui se transmiteH,

cum se transmiteH& 9oi r#spunde %n ordine la %ntreb#ri, astfel se transmit de la p#rin"i, bunicicaracterele ereditare prin intermediul genelor& 5egulile de transmitere ereditar# sunt de I0J de latat# $i I0J de la mam#& nele caractere de la p#rin"i sunt dominante $i evidente, altele suntrecesive, ascunse, acestea din urm# nu apar la prima genera"ie ci abia la a doua, a treia&

-ercetarea rolului eredit#"ii asupra criminalit#"ii s/a facut prin mai multe metode, si anumemetoda cercet#rii cromozomiale, metoda genealogic#, metoda gemenalogic#&

'648( -65-6K5!! -54'4Z4'!(6

6volu"ia %nseamn# diversitate genetic#, iar aceasta presupune e+isten"a transform#rilor genetice&

iecare modificare are valoarea unui e+periment, arunc# %n arena vie"ii un unicat biologic, cu undestin propriu& !storia speciilor este de fapt istoria singularit#"ii biologice, a succeselor $i aesecurilor evolu"iei&

a organismele superioare materialul genetic este concentrat %n nucleul celulelor germinale, maie+act %n cromozomi& iecare cromozom este constituit din (&8&7& $i proteine& (&8&7&/ul este celcare condi"ioneaz# caracterele eredi/tare $i care asigur# transmiterea lor din genera"ie %ngenera"ie&

oate celulele umane au LM cromozomi Gparticula colorat# a nucleului<, mai pu"in cele germinalecare au fiecare c)te 23 cromozomi& -elula/ou are LM cromozomi G23 materni, 23 paterni<& Prin

jocul %nt)mpl#rii vor trece %ntr/o celula fiica un num#r variabil de cromozomi materni $i paterni&Statistic sunt posibile N0 trilioane de combina"iiE3F& 6+ist# posibilitatea ca o celula/ou s# fieformat# e+clusiv din cromozomi proveni"i doar de la unul din p#rin"i, dar o asemenea posibilitateeste neglijabil#& (stfel posibilitatea ca un copil s# primeasc# e+clusiv caracterele paterne ale unuitat# criminal sunt de 1 O&3OO&M0OELF&

8e aici rezult# o consecin"# important# delicven"a nu implic# prezen"a unei gene specifice& 8ars/a demonstrat corela"ia dintre anumite accidente cromozomiale $i delicven"#& Se %nt)mpl# uneorica doi cromozomi s# nu se separe $i s# treac# %mpreun# %ntr/o celul#& n acest fel una din celulelegerminale va avea 2L de cromozomi, iar alta 22& 8ac# vor %nt)lni o celul# germinal# de se+ opus,

ce va avea un num#r normal de cromozomi se va forma o celul#/ou cu LN sau LI de cromozomi&6reditatea poate %nsemna doar o anomalie bioc.imic# care perturb# rela/"iile individului cumediul s#u& -omportamentul antisocial este o form# de ma/nifestare a unei tulbur#ri organice&(ccidentele cromozomiale care determin# un astfel de comportament sunt

emeile LN, >>> & (cestea au o dezvoltare fizic# normal#, pot procrea, dar din punct de vedere psi.ic prezint# o labilitate crescut# manifestat# %n anumite situa"ii prin violen"# Gposed# puterefizic#<, st#ri depresiv/paranoice, un procent %nsemnat din aceste femei sunt %nt)lnite %n spitalelede %napoia"i mintal& recven"a anomaliei este relativ mare 1,00NJEIF&

D#rba"ii >> & (u o dezvoltare fizic# normal#, predomin# %nal"imea mare, fiind %n generalsterili& Prezint# tulbur#ri psi.ice de timpuriu, tolereaz# dificil frustr#riile, un num#r impresionantde dedublari de personalitate corelate cu manifest#ri violente ce par premeditate p)n# la detaliu&



7u s/a putut stabili frecven"a anomaliei, dar 2J din delicven"ii cu tulbur#ri de comportamentanaliza"i o prezentau&

D#rba"ii LN, >>& a fiecare 1000 de nou/n#scu"i unul are un cromozom > suplimentar& (cestava influen"a dezvoltarea gonadelor, consecin"ele fiind sterilitatatea $i %napoierea mintal#&-aracterele se+uale secundare sunt slabe, de aceea se consider# c# e+isten"# acestui cromozom >

determin# .omo/se+ualitatea&

D#rba"ii >& (ceasta constitu"ie cromozomial# are o pondere de 1,1J din popula"ia masculin#& 7u se cunosc cu e+actitate influen"ele e+isten"ei cromozomului suplimentar , dar %n lotul decontrol format %n propor"ii egale de minori cu .andicap psi.ic $i delicven"i minori frecven"a erade 2J, adic# de 1O ori mai mare dec)t la restul popula"iei&

D#rba"ii & 4 parte din copii au un risc mai mare de a prezenta devia"ii comportamentale&8e$i s/a vorbit mult despre corela"ia dintre delicven"# $i cromozomii dup# cercet#rile recentedin cadrul niversit#"ii Standford G1BBB< se apreciaz# c# /ul suplimentar favorizeaz#, nudetermin# comportamentul antisocial& oate anomaliile cromozomiale de se+ care implic#

prezen"a cromozomilor antreneaz# un grad oarecare de %napoiere mintal# $i %n secundartulbur#ri de comportament& D#rba"ii comit infrac"iuni minore furturi, %n$el#ciuni mai rarcrime sau infrac"iuni ce presupun un grad crescut de inteligen"#& 'area majoritate a acestora suntintegra"i social $i nu au probleme cu legea&

4 alt# perspectiv# a eredit#"ii este leg#tura dintre aceasta $i inteligen"#& Pentru a %n"elege %ntreagasemnifica"ie a acestiu aspect, statisticile relev# c# la fiecare M00 de nou/n#scu"i unul are uncromozom suplimentar, din perec.ea 21, ,,vinovatC de apari"ia unor malforma"ii majore, asociatecu o %napoiere mintal# profund#& 8intre ace$tia 1IJ sunt institu"ionaliza"i, restul put)nd fii un

pericol social&EMF

6reditatea are impact asupra criminalit#"ii dar nu trebuie privit# ca un factor e+clusiv& 8atelestatistice ob"inute prin diferite metodeENF, apreciaz# c#

/metoda comparativ#8elicven"i 8elicven"i (lcoolici (lcoolici Dolnavi psi.icDolnavi psi.ic8elicven"i 7edelicv& 8elicven"i 7edelicv& 8elicven"i 7edelicv&

at#l sau 'ama 3&03J 1J 12,12J LJ 2L,2LJ 3,IJra"ii L,2LJ 0,IJ 0J 0J B,MMJ 3,IJ

/tabela lui -.arles =oringip de crim# (sem#narea p#rin"i/copii (sem#narea %ntre fra"i-rim# %n general M0 LI-rime contra propriet#"ii LI LM-rime de furt M0 23-rime de violen"# I0 LM-rime de fraud# 1I 1N

'648( -65-6K5!! =6'67(4=!-6

'etoda gemenologic# reprezint# studiul gemenilor& (ce$tia sunt fra"i care s/au n#scut %mpreun#

$i sunt foarte asem#n#tori& =emenii au fost studia"i din cele mai vec.i timpuri, simpla lore+isten"# trezind curiozitatea& n criminologie studiul gemenilor a permis separarea tulbur#rilor predominant ereditare de cele de mediu&



nii gemeni provin dintr/un singur ovul fecundat gemeni univitelini sau monozigo"i $i suntidentici dar marea majoritate provin din doua ovule fecundate deodat# gemeni bivitalini saudizigo"i $i nu sunt identici&

Studiul lui ange realizat pe un grup de 30 perec.i de gemeni G13 monozigo"i, 1N dizigo"i< a

relevat e+isten"a unor similitudini %ntre infrac"iunile acestora& (stfel, c)nd unul din gemeniimonozigo"i fusese %nc.is, s/a constatat c# $i cel#lalt fusese condamnat pentru fapte penalesimilare, %n sc.imb niciunul din gemenii dizigo"i nu %nf#ptuise infrac"iuni& n baza aceluia$istudiu s/au observat tr#s#turile comune ce stau la baza comportamentului criminal& (cestea sunt

/ inafectivitatea

/ lipsa st#p)nirii de sine

/ influen"abilitatea&

Qi alte studii ale gemenilor scot vinovat# ereditatea& n e+emplu este studiul psi.ozelor cuurm#ri antisocialeEOF& (stfel Psi.oza =emeni monozigo"i =emeni dizigo"iSc.izofrenie O0J 13JSindrom maniaco/depresiv NNJ 1BJ

(lt studiu criminologic asupra gemenilor prive$te coeficientul lor de inteligen"#& 8iferen"a %ntre!&R&/ul gemenilor monozigo"i este de I,B puncte, %ntre gemenii dizigo"i diferen"a este de B,B

puncte, %n timp ce %ntre fra"ii obi$nui"i este de 13,2 puncte, pentru a ajunge la 1N puncte %ntrefra"ii ne%nrudi"i, crescu"i %n acela$i mediu&EBF

S8! (84P!9!45

nul din argumentele care plaseaz# ereditatea printre factorii care determin# delicven"a la v)rstefragede a fost studierea comportamentului copiilor cu p#rin"i infractori, sco$i din acel mediu $i

plasa"i %n familii nedelicvente&

(le+andru 5o$ca men"iona %n lucrarea ,,8elicventul 'inorC e+perien"a unui filantrop din@amburg, care s/a .ot#r)t s# salveze copii proveni"i din p#rin"i criminali $i i/a plasat %ntr/o cas#anume construit#, cu personal specializat& 5ezultatul a fost negativ fiindc#, dup# L I ani,ace$tia au p#r#sit c#minul pentru a duce o e+isten"# delicvent#&

n alt caz celebru este al unei feti"e ce a fost scoas# din s)nul unei familii de infractori, spre a fii plasat# %ntr/un c#min normal& 4 perioad# conduita feti"ei a fost irepro$abil#, dup# care a %nceputs# mint#, s# fure, ca %n final s# ajung# %ntr/o institu"ie special# pentru minori&

Pe baza acestor studii se poate concluziona c# ereditatea este r#spunz#toare de criminalitateacopiilor& 8ar nu este %n totalitate adev#rat& 8ac# ar fii a$a, delicven"a juvenil# ar fi u$or stopat#

prin interzicerea reproducerii la infractori Gde$i ar fii %n contradic"ie cu drepturile omului<& nacela$i timp aceast# concluzie nu ofer# un r#spuns la %ntrebarea de ce comit infrac"iuni $i minorii

proveni"i din familii onesteH -eea ce se mo$tene$te nu este criminalitatea ci anomalii care o potdetermina& Pe l)ng# ereditate trebuiesc lua"i %n seama $i al"i factori& -)nd se studiaz# o familie

delicvent# trebuie lua"i %n considerare $i factorii de mediu, pentru c# este posibil ca $i tat#l $i fiuls# fii comis aceea$i infrac"iune, dar vinovat s# fie mediul sau situa"ia economic#&



oate cercet#rile au impus aceea$i concluzie caracterele umane Gaptitudini, capacitateintelectual#, grad de rezisten"#< sunt determinate de un factor ereditar $i de unul ambiant& neorieste mai important# ereditatea, alteori mediul& 8ar mediul nu poate face mai mult dec)t %i

permite ereditatea T

2& !'P(- ('!!6! (SP5( 86!-967:6!

a< 54 ('!!6! 7 68-(56( -4P!!45

na din cele mai importante func"ii ale familiei const# %n educarea $i formarea tinerilor %nvederea integrarii lor optime %n via"# $i activitate social#& n cadrul grupului familial, p#rin"iie+ercit# direct sau indirect, influen"e educa"io/nal/formative asupra propriilor copii& -uplulconjugal, prin %ntreg sistemul s#u de acte comportamentale, constituie un veritabil model socialcare are o influen/"# .ot#r)toare asupra copiilor privind concep"ia lor despre via"#, a modului decomportare $i rela"ionare %n raport cu diferite norme $i valori sociale&

P#rin"ii e+ercit# influen"e modelatoare %n mod direct prin strategiile edu/ca"ionale, folosind

anumite metode& nele strategii folosite de p#rin"i bine in/ten"iona"i nu duc %ntotdeauna larezultatele scontate, mai mult pot avea e+act rezultatul opus&

!mportan"a rela"iilor minorului cu familia nu trebuiesc minimalizate& a %nceputul e+isten"ei salesingurul contact al copilului cu e+teriorul este cel avut cu familia& Prezen"a mamei %n aceasta

perioada este de ne%nlocuit& ntre mama $i copil trebuie s# e+iste de la %nceput rela"ii de afec"iune, pentru ca acesta s# nu suporte mai t)rziu deficien"e psi.ice de tip sc.izofrenic& n primul an devia"#, copilul %ncepe s#/$i construiasc# personalitatea %n func"ie de caracterul s#u $i de influen"elee+terne, care pentru moment vin din partea familiei& (cesta este mo/tivul pentru care mamatrebuie s# aib# o atitudine afectuas# dar ferm#&

actorul familial se studiaz# %n criminologie pe mai multe planuri&

n factor esen"ial al dezvolt#rii personalit#"ii unui copil %l reprezint# climatul familial& (cestaeste o forma"iune psi.osocial# comple+#, ce cuprinde an/samblul de st#ri psi.ice, moduri derela"ionare interpersonal#, atitudini ce carac/terizeaz# grupul familial o perioada de timp& (cestclimat, care poate fii pozitiv sau negativ, se interpune ca un filtru %ntre influen"ele educa"ionalee+ercitate de p#rin"i $i ac.izi"iile comportamentale realizate la nivelul personalit#"ii copiilor&5eferindu/se la climatul familial '& =illy afirma c# ,,minorul are nevoie de p#rin"i calmi,%n"eleg#tori, afectuo$i, destul de maleabili %n raporturile lor cu el, f#r# s# dea dovad# desl#biciuneC&

(cesta ar fi cadrul ideal %n care un copil se poate dezvolta normal, dar nu tot timpul este a$a& nclimat nefavorabil poate fi determint de lipsa de autoritate din partea mamei, lipsa de acord %ntre

p#rin"i asupra problemelor de autoritate, lipsa de calm $i de stabilitate %n comportamentul p#rin"ilor, intoleran"a p#/rin"ilor fa"# de unele manifest#ri ale copilului, aplicarea de pedepsecorporale $i priva"iuni, ridicarea vocii $i amenin"#ri&

-re$terea copilului depinde de afectivitatea p#rin"ilor fa"# de copii, de seriozitatea acestoraUcercet#rile arat# ca %n multe familii lipsa de afectivitate determin# %n 32J din cazuri manifest#riantisociale, antipatia %n 20J din cazuri, e+cesul de tandre"e %n 13J $i sl#biciunea manifestat#fa"# de copii %n 1MJ din situa"iile analizateE10F&

-limatul familial poate fi analizat dup# mai mul"i factori



/modul de raportare interpersonal# al p#rin"ilor

/sistemul de atitudini parentale %n raport cu societatea

/modul %n care e perceput copilul %n familie

/modul de manifestare al autorit#"ii p#rinte$ti

/gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor

/modul de aplicare al recompenselor $i sanc"iunilor

/gradul de desc.idere $i de sinceritate al copilului fa"# de p#rin"i

b< !P5!6 86 ('!!! Q! 86!-967:( ;967!K

1& ('!!( 86Z45=(7!Z(K

8in vremuri istorice s/a considerat c# familia dezorganizat# consituie cauza comportamentuluideviant& 8up# apari"ia unor lucr#ri valoroase, aceasta concep"ie se consider# dep#$it#,consider)ndu/se c# de fapt nu structura familiei este vinovat# de comportamentul deviant cicaren"ele pe care le are fiecare tip de familie dezorganizat#&

n fapt, familia dezorganizat# este familia care/$i pierde integritatea ca urmare a separ#rii p#rin"ilor datorit# unor motive, precum

/familia incomplet unit# sau nelegitim# ,

/familia dezmembrat# prin %ndep#rtarea unuia din so"i, ca urmare a anul#rii c#s#toriei, separ#rii,divor"ului sau p#r#sirii,

/familia tip ,,c#min golC Gso"ii locuiesc %mpreuna f#r# o comunicare real# $i f#r# s# constituieunul pentru altul un suport emo"ional< ,

/familia %n criz# datorit# absen"ei unuia din so"i prin deces, deten"ie, concentrare, boal# ,e+isten"a unor situa"ii care determin# e$ecurile comportamentului conjugal, datorit# retardariicopilului, psi.oza copilului sau a unuia din so"i, boal# incurabil#&

Studiile asupra delicven"ei juvenile au ar#tat c#, %n mare m#sur#, atmos/fera din familiiledezorganizate, lipsa autorit#"ii p#rinte$ti, a controlului $i a a/fec"iunii acestora i/au determinat pecopii s# adopte atitudini antisociale& (stfel, din studiul lui 7oberto =alli, efectuat pe un grup de2BN delicven"i rezulta c# separarea p#rin"ilor a determinat la 22,OJ din c.estiona"i s# aib#atitudini anti/sociale, desp#r"irea p#rin"ilor a fost cauza delincven"ei la L2J din minoriidelincven"i, imoralitatea mediului familial a fost motivul ac"iunilor antisociale %n cazul a IO,IJ,%n timp ce doar N,NJ din subiec"i proveneau dintr/un mediu familial normal&

(lt studiu relevant este cel realizat de ;ean Pinatel& (cest studiu a determinat urmatoareleconcluzii IOJ din infractorii minori provin din familii dezorganizate, din care 13J sunt copiinaturali, LJ sunt orfani de ambii p#rin"i, 1OJ au un p#rinte decedat, MJ au p#rin"i divor"a"i,

13J au p#rin"i separa"i& 8intre subiec"ii acestui studiu 13J proveneau din familii imorale, %n1LJ din cazuri copii au sc.imbat doua medii familiale, 13J au sc.imbat mediul familial %n



favoarea internatului, 1NJ au avut dese plec#ri de/acas#, B,N3J sunt absen"i constant dinfamilie&

Propor"ia rela"iilor anormale dintre p#rin"i este mai mare %n cazul delincven"ilor juvenili, astfeldup# studiu lui (le+andru 5o$ca 5ela"ii maritale 8elicven"i b#ie"i G23I cazuri<8elicvente feteG3N cazuri<

am& 7ormal# 31,0MJ 2L,32Jatal %n via"# mama decedat# 11,B1J 13,I1J'ama %n via"# tatal decedat 2M,O0J 21,M2J(mbii p#rin"i deceda"i 1N,LLJ 1M,21JP#rin"i desp#r"i"i %n fapt M,O0J I,L0JP#rin"i necunoscu"i I,BIJ 1O,B1Jotal rela"ii maritale anormale MO,B0J NI,N0J

n str)ns# leg#tur# cu dezmembrarea familiei ini"iale se pune problema p#rin"ilor vitregi, so"ii p#rintelui la care a r#mas spre cre$tere copilul& nele studii $i/au %ndreptat aten"ia spre aceast#

situa"ie care are influen"# asupra delicven"ei juvenile& 7u se poate spune cu e+actitate dac#delicven"a este influen"at# de simpla prezen"# a p#rintelui vitreg, sau de reac"ia de respingere pecare o resimte copilul fa"# de ,,%nlocuitorul p#rintelui s#uC ori de sentimentul de concuren"# pecare/l resimte fa"# de intrusul %n familie, motiv pentru care %ncepe s# aib# un comportamentdeviant, pentru a atrage aten"ia& Propror"iile relevate de studii apreciaz# c# leg#tura %ntre acteledelicvente a O,0OJ din b#ie"ii delicven"i $i 10,1OJ din fete se datoreaz# tat#lui vitreg, 1L,LMJdin b#ie"i $i 10,O1J din fete motiveaz# actele delicvente ca o reac"ie generat# de mama vitreg#,$i doar 2,IIJ din b#ie"ii $i I,LJ din fetele adoptate de o familie manifest# un comportamentdeviant&

8eficien"ele acestor studii sunt determinate de realizarea lor doar pe baza asocierii delicven"ei cudezorganizarea familial#& a un studiu elaborat pe un lot de minori delicven"i ce proveneau dinfamilii normale ce reprezentau LO,3J din totalul delicven"ilor $i I1,NJ din familii dezorganizaterezult# c# nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent alt)n#rului, ci deficien"ele educative ale familiei, manifestate %n insuficien"ele procesului desocializare moral# $i incapacitatea %ndeplinirii unor func"ii de baz#&

8isolu"ia grupului familial, deteriorarea climatului conjugal Gmanifestate %n L3,NJ din cazuri<,deficien"ele stilului educativ al familiei G%n LI,OJ din cazuri, s/a constatat o lipsa de unitate $iorientare parental# %n aplicarea sanc"iunilor fa"# de minor, iar %n IL,MJ din cazuri, p#rin"ii nucuno$teau activit#"ile minorului<, precum $i atitudinile antisociale ale mediului familial G%n

32,IJ din cazuri, familiile din care proveneau minorii se caracterizau prin parazitism social,alcoolism, conduite agresive, promiscuitate<, sunt principalii factori care au influen"at conduitaminorului, determinandu/l ca %n anumite situa"ii favorizante, s# comit# $i s# reitereze acte cucaracter predelicvent sau delicvent&

2& ('!!( 7 -47!-

6+ist# unele familii care, de$i sunt ,,organizateC se caracterizeaz# prin accentuate st#riconflictuale& (ceste st#ri pot fi de intensitate diferit# $i se pot %ntinde pe diferite perioade detimp, plec)nd de la forme relativ simple ceart#, ne%n"elegeri, contraziceri, refuzul unor obliga"iifamiliale la forme comple+e agresivitate fizic#, alungare din domiciliu, abandon familial&



-onflictul conjugal patogen se caracterizeaz# prin capacitatea de penetrare destructiv# la nivelul personalit#"ii so"ilor, dezorganiz)nd familia $i %mpiedic)nd realizarea func"iilor fire$ti aleacesteia&

'odul de rela"ionare intraconjugal# difer# de la un cuplu la altul, ceea ce nu a %mpiedicat oclasificare a cuplurilor conflictuale& Situa"iile conflictuale creaz# o situa"ie/stimul cu efecte

puternice asupra personalit#"ii copilului, %n func"ie de acest criteriu se diferen"iaz# I tipuri decupluri conflictuale& (stfel

-#snicia celor obi$nui"i cu conflictele se caracterizeaz# prin frecven"a conflictelor, rareoriascunse copiilor, dar nee+teriorizate altor persoane& 8e$i conflictul este oric)nd poten"ial, rar seajunge la disolu"ia cuplului& n general, dup# trecerea perioadei de criza, cuplul %$i revine& -opiicrescu"i %ntr/un astfel de mediu devin violen"i, violen"a manifest)ndu/se at)t verbal necunosc)nd o alta forma de sus"inere a punctului de vedere c)t $i fizic de cele mai multe ori

pentru p#strarea suprema"iei %n grup, sau pentru rezolvarea diferendelor& 'inorii delicven"i proveni"i din astfel de familii petreceau la %nt)lnirile cu membrii grupului infrac"ional una saumai multe zile %mpreun# %n propor"ie de LN,OJ&

-#sniciile devitalizate se caracterizeaz# prin pierderea treptat# a sentimentelor, a armonieie+istente %n primii ani de c#snicie& Partenerii petrec pu"in timp %mpreun#, manifest# dezinteres

pentru preocup#rile celuilalt, dar %i leag# interesul pentru cre$terea copiilor& ipsit# de implicareaemo"ional# rela"ia nu are perspective, dar rar se ajunge la separare so"ilor& 6ste genul de rela"iecel mai des %nt)lnit& aptul c# p#rin"ii nu se ceart# %n prezen"a copiilor determin# o interiorizaremai mare a atitudinilor antisociale ale minorilor, procentul fiind MO,LJ&

-#snicia pasiv/cordial# se deosebe$te de c#snicia devitalizat# prin aceea c# pasivitateacaracterizeaz# de la %nceput rela"ia& (cest fapt se poate datora direc"ion#rii interesului spre alteactivit#"i, sau datorit# personalit#"ii partenerilor&

-#snicia vital# se bazeaz# pe o rela"ie empatic#& Prezen"a partenerului este foarte important#, dar partenerii nu/$i pierd personalitatea, put)ndu/se afla %n pozi"ii de rivalitate&

-#snicia bazat# pe rela"ia total# este relativ rar#& Partenerii au mult mai multe puncte comunedec)t partenerii celorlalte c#snicii, nu/$i pierd niciodat# sentimentele de unitate, vitalitate $icentralitate a rela"iei lor&

n fiecare din aceste cazuri, copiii, recepteaz# $i tr#iesc intens fiecare eveniment desf#$urat %nfamilia lor& 6fectul principal al rela"iilor conflictuale din cadrul familiei %l constituie

devalorizarea modelului parental $i pierderea posibilit#"ii cu identificarea cu acest model& 7u de pu"ine ori copiii care resimt puternic influen"ele climatului conflictual, fug de acas# $icaut# s# g#sesc# un grup de apartenen"#, care poate fi antisocial& 8in cadrul lotului studiat de 9&8ragomirescu, M2J din minori provin din familii conflictuale, procentul cre$te la N2J c)ndst#rile conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool, astfel L3,BJ tat#l consum# zilnicalcool, %n 23,MJ consum ocazional&

3& -!'( ('!!( @!P65(45!(5

Severitatea e+cesiv#, cu multe rigidit#"i, cu interdic"ii asociate cu brutalitate, cu comenzi ferme pline de amenin"#ri %$i las# puternic amprenta asupra copilului& 'en"inerea copilului %ntr/un



climat .ipersever determin#, treptat, modific#ri %n dimensiunea atitudional/rela"ional# a personalit#"ii minorului traduse %n st#ri apatice, atitudini de revolt#, protest, transform)ndu/sedin victima %n agresor&

n categoria profilelor de p#rin"i severi, prezentate de 7icolae 'itrofan se includ urm#toareletipuri

at#l dominator, are personalitate puternic#, este foarte e+igent& Pentru el so"ia $i copii sunt fiin"eslabe care trebuiesc conduse $i protejate& -opii sunt %n general timizi $i in.iba"i, dar pot fidominatori asemeni tatalui, caz %n care pot ap#rea rupturi brutale %n rela"ia tat#/fiu&

at#l tiran, are o personalitate $tears# motiv pentru care abordeaz# o autoritate %n salturi& -opiluleste realmente debusolat reac"ion)nd la atitudinea tat#lui prin st#ri de in.ibi"ie, fric#, instabilitatecre)nd dezec.ilibre, accentuate %n momentul realiz#rii mediocrit#"ii tat#lui&

at#l demisionar, este cel ce nu se simte preg#tit s#/$i educe copilul& 6ste mereu ,,ocupatC&-opilul poate crede c# nu este iubit, sau se poate %nvinov#"i de atitudinea p#rintelui& 4 alt#

reac"ie este abordarea unui comportament de frond#, cu caracter antisocial& (bsen"a tat#lui o poate face pe mam# s# aiba caren"e afective, sau din contr# s# aib# un e+ces de afectivitate, care pot determina un traumatism ce se e+terioreaz# sub forma unei crize de identitate, generatoare deacte impulsive $i agresive proiectate asupra celor din jur&

n oc.ii p#rin"ilor copii pot fi privi"i ca o fiin"# nedezvoltat# $i lipsit# de valoare care trebuiecertat# U copilul cuminte care trebuie s# fac# ceea ce i se spune $i s# corespund# e+igen"elor

p#rin"ilor U ,,s#lbaticulC care trebuie dresat $i ale c#rui atitudini trebuiesc reprimate&

Statisticile eviden"iaza rolul unei atitudini .ipersevere %n manifest#rile delicvente ale minorilor &So"ii S.eldon, au construit abelul Predic"iei Sociale care reliefeaz# leg#tura dintre mediulfamilial $i delicven"a juvenil#

(-45! P568!-!9! S-45 86 86!-967:K8isciplina minorului asigurat# de tat#

/Sever#, dar prietenoas# B,3J

/Slab# IB,OJ

/Prea sever# sau neregulat# N2,IJ

Supraveg.erea minorului de c#tre mam#/-orespunzatoare B,BJ

/6+emplar# IN,IJ

/7ecorespunzatoare O3,2J(fec"iunea tat#lui pentru minor

/-ald# $i supraprotectiv# 33,OJ

/!ndiferent# sau ostil# NI,BJ(fec"iunea mamei pentru minor



/-ald# $i supraprotectiv# L3,1J

/!ndiferent# sau ostil# OM,2J-oeziunea familial#

/Puternic# 20,MJ

/Slab# M1,3J

/(bsent# BM,BJ

n general copilul nu r#spunde la brutalit#"ile tat#lui direct, ci %n comportamentul lui fa"# de al"ii&-onform statisticilor apro+imativ O0J din delicven"ii minori provin dintr/un mediu strict sau.aotic& & Der?oVitz afirm# c# ,,un copil care se simte frustrat de dragostea patern#, se simterespins de tat#l s#u, va %nva"a modul de educare agresiv, obiectul agresiunii sale fiind to"ide"in#torii autorit#"iiC&

3& ('!!( @!P65P65'!S!9K

8ac# .iperautoritarismul reprezint# o e+agerare a e+ercit#rii rolului parental %n direc"ia impuneriitotale a voin"ei p#rin"ilor $i limit#rii posibilit#"ilor de e+primare a copilului, .iperpermisivitateacreeaz# %n mod e+agerat condi"ii de ap#rare a acestuia %mpotriva posibilelor pericole& P#rin"iidepun eforturi mari de a proteja copilul, c.iar %ntr/o manier# e+agerat#&

na din consecin"ele imediate ale e+ercit#rii unei atitudini superprotectoare este deta$area %ntreimaginea de sine $i posibilit#"ile reale ale copiilor& Pot ap#rea atitudini de %ng)nfare, dee+acerbare a eului, de supraevaluare a propriilor posibilit#"i cu tendin"a de a/$i impune %n fa"acelorlal"i voin"a %n mod dominator&

5& 9incent %nscrie %n tipologia p#rin"ilor care adopt# o conduit# .iperpermisiv# $i protectoare pe ,,tat#l/bomboan#C& (cesta tinde s#/$i %nsu$easc# atitudini materne& -opiii crescu"i f#r#const)ngeri, av)ndu/i pe ambii p#rin"i la dispozi"ie, nu vor putea mai t)rziu s# suporte frustr#rilesau un cadru disciplinar&

(cela$i autor remarca e+isten"a alaturi de ,,tat#l bomboan#C a ,,copilului inocentC, acesta are aur#angelic# $i este adorat pentru perfec"iunea lui& n alt tip este ,,copilul regeC, ale c#rui dorin"esunt porunci care necesit# toate sacrificiile&

Statisticile apreciaz# e+isten"a unui procent mare de delicven"i provin din familii protectoare $i %nacela$i timp permisive& n general, astfel de familii sunt monoparentale, mamele av)nd %ngeneral o astfel de atitudine, astfel LIJ din delicven"i au primit o educa"ie de tip permisiv din

partea mamei $i 30J din parte tat#lui&

3& S5-5( ('!!6!

-ercetarea criminologic# a studiat $i raportul dintre structura familiei, educa"ia primit# de minor$i delicven"#& (cest factor este relativ, studiindu/se %n raport cu obiceiurile, rolul jucat de familie

ca grup social %n fiecare societate, familia rural# se deosebe$te de cea urban# %n special prinnum#rul membrilor s#i, deseori familia rural# fiind mai numeroas#& n structura familiei din zonegeografice diferite e+ist# diferen"#&



7um#rul membrilor unei familii este important pentru dezvoltarea minorului deoarece acestaintra %n contact de mic cu tipologii umane diferite cu care este obligat s# comunice $i nu %nultimul r)nd prin modul de %mpar"ire a drepturilor $i responsabilit#"ilor familiale&

nii criminologi consider# copilul unic mai pu"in predispus spre delicven"# dec)t copiii cu

num#r mare de fra"i& 'otivul se pare c# este determinat de sc#derea autorita"ii %n familiile cumul"i copii& Pe de alt# parte %n literatura de sociologie a devian"ei se consemneaz# rolul negativasupra procesului de socializare %n familiile cu un singur copil& Statisticiile f#cute pe perioadaultimilor 3 ani apreciau leg#tura %ntre num#rul copiilor dintr/o familie $i delic/ven"# 22J pentrufamiliile cu 1/2 copii, I3J %n cazul familiilor cu 3/I copii $i 2IJ %n familiile cu peste I copii& Seapreciaz# c# num#rul mare de minori delicven"i %n familiile cu 3/I copii se datoreaz# at)te+emplului dat de fra"ii delicven"i c)t $i problemelor economice cu care se confrunt# o familienumeroas#&

6+ist# $i alte puncte de vedere, care nu eviden"iaz# influen"a num#rului de copii asupradelicven"ei juvenile dec)t %n subsidiar, prin greut#"ile materiale care pot determina delicven"a,

dar acestea intr# %n componen"a altui factor criminogen& n argumentarea acestui punct de vederese ofer# urm#toarea statistic#7r&-opiiW fam& 1 2 3 L I M N

O B 10 11 12D#ie"i 1L,LJ 1L,LJ 20,IJ 12,2J 1L,IJ 10J B,1J 1,3M J0,B J 0,LIJ 0,LIJ 0,LIJete 21,BJ 1O,NJ 1O,OJ 12,IJ 12,IJ B,3NJ 3,12J / / 3,12J / /

7e/delicv& M,NMJ 1O,0J 21,3J 20,IJ 13,OJ B,NNJ L,I1J 3,0J 0,NIJ 1,0J /0,IJ

5olul familiei %n dezvoltarea personalit#"ii minorilor este foarte important& 8elicven"a juvenil#este determinat# $i de influen"a familiei, dar aceasta singur# nu reprezint# dec)t un procent micdin totalul criminalit#"ii minorilor, %ns# a minimaliza influen"a direct# $i indirect# Gprincatalizarea altor factori personalitate, situa"ie material# deficitar#< pe care o are familia asupradelicven"ei juvenile, ar fi o gre$eala regretabil# cu efecte %n timp&

3& !767:( (-45! PS!@!- (SP5( 86!-967:6!

n criminologia contemporan#, factorii psi.ici au o mare pondere %n etiologia crimei, al#tur)ndu/se factorilor biologici $i sociali& nii autori consider# factorii psi.ici av)nd o importan"# m#rit#comparativ cu restul factorilor criminogeni, motiv)nd astfel factorii biologici $i sociali potac"iona doar dac# trec prin factorii psi.ici $i dac# factorii sociali $i fizici sunt interioriza"i $i%nsu$i"i de factorii psi.ici, astfel %nc)t primii trezesc nevoi, dorin"e $i planuri mintale care se punapoi %n aplicare&

Studiul factorului psi.ic impune o tratare a fenomenului at)t din perspectiva psi.iatriei c)t $i acriminologiei& 4 determinare din perspectiv# psi.iatric# clasific# ace$ti factori %n 3 categorii factori motiva"ionali, factori cognitivi, factori conativi&

actorii motiva"ionali sunt factorii propulsivi, cei care determin# la ac"iune& (ici se %nscriutrebuin"ele, mobilurile, tendin"ele, emo"iile, dorin"ele&



actorii cognitivi sunt factori de cunoa$tere a situa"iei, a mijloacelor de ac"iune& !ntra %n aceast#categorie factorii perceptivi, reprezentativi, imagi/nativi, intelectivi&

actorii conativi sunt cei care determin# punerea %n aplicare a dorin"ei, a planului de ac"iune&(ceste categorii de factori e+ist# %n realizarea de obiective licite, dar $i ilicite, %n ambele cazuri

se manifest# tendin"e, dorin"e de a realiza ceva $i .ot#r)rea de comitere a unei fapte, urmat# de punerea %n mi$care a .ot#r)rii&

n cadrul factorilor psi.ici un rol aparte %l ocup# caracterul, temperamentul& n planul psi.ic pote+ista abateri spre anormal de la tr#s#turi psi.opatice $i nevrotice la patologia psi.ic# Gparanoia,sc.izofrenia<&

1& (-45!! '4!9(:!47(!

Studiile coroborate ale criminologilor, psi.ologilor $i psi.iatrilor au demonstrat rolul activ alinstinctelor, dorin"elor, tendin"elor, emo"iilor %n motivarea %ntreprinderii oric#rei ac"iuni umane,

inclusiv ale ac"iunilor criminale& Prin motiv se %n"elege tot ce ,,dezl#n"uie, sus"ine, motiveaz#C oac"iune& (ici (le+andru 5o$ca cerea s# se fac# o demarca"ie clar# %ntre motiv $i stimulent, prinacesta din urma se %n"elege un obiect care incit# sau precipit#, f#r# s# dezl#n"uie o anumit#ac"iune&

n psi.ologia britanic# conceptul de instinct a fost e+tins de la no"iunea de surs# biologic# deac"iuni, la element %nn#scut $i limitat la o reac"ie rapid# $i stereotip# legat# de o trebuin"# $itendin"# %n slujba c#reia st#& #r# trebuin"# instinctul nu ac"ioneaz# Gf#r# a/i fi foame, copilul nucaut# m)ncarea<&

'obilurile crimei se clasific# %n primare de baz# $i secundare derivate& 'obilurile primaresunt instinctul de conservare care %mpinge la c#utarea apei, .ranei, odi.nei U instinctul se+ual,care %mpinge la c#utarea prezen"ei persoanelor de se+ opus $i %n anumite cazuri a aceluia$i se+,are o mare importan"# %n s#v)r$irea de infrac"iuni contra persoanei U instinctul combatitiv ceconst# %n mobilizarea energiilor proprii c)nd apar piedici %n atingerea satisfacerii trebuin"elor,trezirea acestui instinct este asociat# de m)nie $i poate determina infrac"iuni cu grad m#rit deviolen"# U dorin"a de a fi remarcat G%n special la adolescen"i<, de aser"iune de sine prin impunerea%n fa"a altor persoane, de a conduce pe al"ii, de regul# aceste dorin"e sunt asociate cu st#riemotive specifice invidie, vanitate, ambi"ie, furie, de la care se ajunge la conflicte, infrac"iuni Uinstinctul ac.izitiv, care const# %n adunarea de bunuri, valori, bani, p)n# la un punct acest#tendin"# este pozitiv#, dar poate lua o form# grav#, de avari"ie, l#comie, c.iar cu manifest#ri

patologice Gcleptomania<, ce pot fi cauza unor delicte&'obilurile secundare, dezvoltate din mobilurile primare, sunt emo"ii comple+e, derivate dinemo"iile primare, ca de e+emplu m)nia determinat# de o stare de conflict dac# va fi persistent# seva transforma %n ur#, un sentiment derivat& n m#sura %n care o persoan# se opune alteia m)nia,respectiv ura cre$te %n intensitate, $i poate fii motivul unor infrac"iuni U din emo"iile primare trec#toare se formeaz# alte st#ri emo"ionale persistente, dorin"ele& (cestea sunt st#ri emo"ionalela care obiectul emo"iei nu este prezent, ca de e+emplu pofta de a m)nca o anumit# m)ncare, caree+ist# %n lipsa acelei m)nc#ri& (ceste dorin"e pot fii generatoare de ac"iuni criminale& 6mo"iileaflate %n corela"ie cu e+perien"a pot genera resentimente fa"# de o persoan#, care %ntr/oconjunctur# conflictual# pot fii mobil de ac"iuni criminale& Pe tulpina trebuin"elor se dezvolt#

alte mobiluri psi.ice, interesele& (stfel %n legatur# cu tendin"a organic# de foame se dezvolt#interesul pentru alimente& -)nd interesul este egoist $i pentru materializarea lui se %ntreprindac"iuni delicvente, devine surs# infrac"ional#&



2& -(5(-65 =6765(45 86 (-6 -5!'!7(6

n psi.ologia modern# s/a acordat o mare importan"# caracterului& a %nceputul secolului >> s/aformat c.iar o ramur# a acestei $tiin"e caracteriologia& 4biectul de activitate al acestei ramurieste caracterul uman, fiind definit de 'c8agall $i (l& S.and ca una din tr#s#turile generale $i de

baz# ale omului, ce %$i are sursa %n comple+ul de tr#s#turi privind trebuin"ele, tendin"ele, emo"iile$i sentimentele care alc#tuiesc elementele componente psi.ice dinamice ale omului& Pe liniaaceasta, caracterul reprezint# ierar.izarea $i organizarea tuturor acestor tendin"e, emo"ii $isentimente& !erar.izarea tendin/"elor se face %n func"ie de tendin"a dominant#, care orienteaz#%ntreaga via"# psi.ic# $i %i d# o anumit# caracteristic#, un anumit caracter&

'anifest#rile minorilor cu tendin"e sociale puternice sunt sociabile, societatea model)ndu/i u$or,nemanifest)ndu/se antisocial, %n timp ce un copil cu tendin"e solitare poate fii mai greu ancoratsocial&

-aracterul uman este important pentru a cunoa$te modul de ierar.izare a dorin"elor fiec#rui

subiect, dar el singur nu poate fii mobil infrac"ional& Pe l)ng# caracter ac"ioneaz# $i factorii psi.ici de cunoa$tere percep"ie, memorie, g)ndire, astfel %nc)t via"a emotiv/activ# este orientat#de inteligen"#, caracter $i personalitate&

3& 6'P65('67, (-45 -5!'!74=67

-rimele sunt activit#"i umane, ce reprezint# reac"iile %n anumite situa"ii sau condi"ii de mediu&(ceste ac"iuni sunt determinate de anumite mobiluri $i nevoi, orientate de idei $i scopuri& oateacestea alc#tuiesc con"inutul psi.ic al faptelor $i activit#"ilor criminale& 'obilurile creaz# faptelecriminale $i urm#rile acestora, iar ac"iunile criminale sunt consecin"ele acestor factori&

Pe l)ng# con"inutul psi.ic al acestor ac"iuni un loc important %l are forma psi.ic# de desf#$urare aacestor activit#"i criminale care este determinat# de aspectul temperamental& (c"iunea criminal#

poate lua forma unei ac"iuni energice sau molatice, forma impulsiv# sau din contr#, calculata&(cest# dinamic# a ac"iunilor are importan"# deoarece sunt de durat# $i constante caracteriz)ndmodul de manifestare $i contribuie, al#turi de mobiluri, la comiterea crimei&

Psi.ologii consider# c# temperamentul are origine ereditar#, fiind %n propor"ie de B3 J %nnascut$i mai pu"in dob)ndit Gprocentul nu este foarte relevant datorit# relativit#"ii factorului studiat<&

n temperament se manifest# cel mai evident unitatea fizic# $i psi.ic# a organismului& 6mo"iile

puternice determin# o accelerare a pulsului cardiac, o respira"ie accelerat# oblig)nd sistemulnervos central s# aib# o reac"ie de feedbec?& (ceste reac"ii sunt unice, ne%nt)lnindu/se la persoane diferite $i nici la aceea$i persoan# datorit# at)t diversit#"ii reac"iilor la care e supuscorpul uman c)t $i adapt#rii rapide a acestuia&

-ele mai studiate %nsu$iri ale temperamentului sunt impulsivitatea, iritabilitatea, sensibilitatea,in.ibi"ia& (cestea sunt legate $i determin# metabolismul, sistemul glandelor endocrine $ileg#turile cu sistemul nervos vegetativ&

5apiditatea $i %ncetineala reac"iei const# %n felul de a reac"iona, modul obi$nuit de activitate, care poate fii un mod mai rapid sau mai lent& S/a constatat faptul c# minorii delicven"i reac"ioneaz#

mai greu dec)t minorii nedelicven"i& Se pare c# acest factor se afl# %n corela"ie cu nivelul deinteligen"#, cu debilitatea mintal# $i cu lipsa de prevedere&



!mpulsivitatea este o tr#s#tur# de temperament care se caracterizeaz# printr/un mod e+cesiv dereac"ii spontane, primare $i necontrolate de con$tiin"#& 8elicven"ii minori sunt mai impulsividec)t nedelicven"ii de aceea$i v)rsta, %n special cei care au comis infrac"iuni cu grad mare deviolen"#&

Sensibilitatea const# %n rezisten"a subiec"ilor la stimulente negative& -ercet#rile realizate au

demonstrat c# delicven"ii minori supu$i la sunete de mare frecven"# nu au reac"ionat, ceea cedemonstreaz# c# delicven"ii sunt mai pu"in impresionabili dec)t nedelicven"ii&

Puterea de st#p)nire de sine este o %nsu$ire de temperament important#& (ceasta ac"ioneaz# %nspecial %n momentele de ac"iune& n criminologie, se arat# c# %n momentele de criz# multe

persoane sunt tentate s# comit# infrac"iuni, dar datorit# st#p)nirii de sine reu$esc s# se ab"in#&(cest lucru nu se petrece cu f#ptuitorii care nu au puterea de a se st#p)nii&

n func"ie de factorii temperamentali s/a facut o clasificare a tipologiilor umane, astfel

1< emotiv, activ, primar G6&(&P&< colerici sentimental, e+trovertit

2< emotiv, activ, secundar G6&(&S&< pasionali sentimental, intravertit

3< emotiv, neactiv, primar G6&n&P&< nervo$i intuitiv, e+travertit

L< neemotiv, activ, primar G n&(&P&< sentimentali intuitiv, e+travertit

I< neemotiv, activ, secundar Gn&(&P&< flegmatici g)ndire, e+travertit

M< neemotiv, neactiv, primar Gn&n&P&< amorfi senza"ii, e+travertit

N< neemotiv, neactiv, secundar Gn&n&S&< apatici senza"ii, intravertit

-ercet#rile %ntreprinse de psi.ologi au eviden"iat legatura care e+ist# %ntre diferitele tipologiiumane $i delicven"#& Se pare c# nervo$ii sunt e+citoemotiviU e+troverti"ii turbulen"i, instabili,

predispu$i la nervoze& -olericii $i pasionalii dispun de mijloacele active de protec"ie contrainadaptarii, %n timp ce amorfii $i apaticii au tendin"e mai mari spre devian"#& ipul flegmatic nu afost %nt)lnit la delicven"ii minori investiga"i& a tipurile sentimental $i pasional s/a %nregistratceea mai mic# delicven"#&ipuri 8elicven"i 'inori urturi 9iolen"e

ltraj 8iverse 7ervos3MJ 33J 30J 30J 2OJ

Sentimental IJ OJ IJ OJ LJ-olericIJ 12J 30J 10J 1OJPasional 2J 3J / / BJSanguin 13J LJ 10J 12J 1OJlegmatic / / / / /(morf 2IJ 1MJ 20J 10J 1OJ(patic 1LJ 2LJ IJ 30J LJ

8in aceste studii rezult# c# marea majoritate a infrac"iunilor se comit de tipul nervos G 31J <,tipul apatic G 22J <, tipul amorf G 1MJ <, tipul coleric G 1MJ <, tipul sanguin G 12J <&

Se poate afirma c# unul din factorii criminogeni este caracterul, iar prin aceasta s# acceptam c#unele persoane sunt temperamental predispuse spre crim#& ns# a generaliza $i a e+trapola



influen"a temperamentului ar fii o gre/$eal# care ne/ar %mpiedica s# afl#m cauzele reale aledelicven"ei&

L& !767:( P65S47(!K:!! (SP5( 86!-967:6!

Personalitatea reprezint# sinteza tuturor elementelor care concur# la conforma"ia mintal# a unui

subiect pentru a/i da o fizionomie proprie&

ncerc)nd o sistematizare ce are la baza criterii medico/legale $i criminologice se face o diferen"#%ntre comportamentul deviant c)nd se refer# la abaterile de la normele sociale, comportamentulaberant c)nd se refer# la aspectele psi.opatologice $i comportamentul antisocial c)nd serefer# la aspectele judiciare& n cadrul acestei ultime categorii, putem deosebi urm#toarele tipuricomportament antisocial accidental sau ocazional, comportament predelictual, comportamentdelictual propriu/zis, comportament infrac"ional patologic& a minori predomin# primele douatipuri comportamentale, ce determin# instituirea %nc# de la aceast# v)rst# a unor m#suri

profilactice, pentru a preveni pe linie social/juridic# %ncadrarea %n tipul comportamentuluidelictual propriu/zis, $i pe linie medical# %n categoria comportamentului infrac"ional patologic&

7ecesitatea de sistematizare, ne conduce la deosebirea urm#toarelor tipuri de comportamentantisocial %nt)lnite la delicven"ii minori comportament instabil, comportament impulsiv,comportament agresiv cu formele .etero/ $i autoagresivitate, comportament pervers,comportament reactiv&

n loturile studiate s/a observat ca motiva"ia psi.opatologic# propriu/zis# %n determinareaconduitelor deviante este prezent# %n 31J la minorii %ntre 12/1O ani prin reac"ii psi.opatologice,%n timp ce 22,BJ din delicven"ii minori supu$i testului prezentau leziuni sec.elare post meningo/encefalopatice $i 31,MJ aveau st#ri psi.otice& n cadrul st#rilor psi.otice, diagnosticul cel maifrecvent a fost cel de sc.izofrenie& 8elicven"ii cu constitu"ii psi.ice anormale sunt clasifica"i %nfunc"ie de diagnosticul psi.iatric %n criminal paranoid are tendin"a afirm#rii pe sinee+acerbat#, caracterizat# prin megalomanie, orgoliu nem#surat, atitudini egoiste, .ipertropiaeului U criminal pervers, care are la baz# tendin"a combatitiv# $i se caracterizeaz# prinindisciplin#, lips# de afec"iune, ranc.iun#, cruzimeU criminal .iperemotiv are o structur# emotiv#normal#, dar %n situa"ii/limit# manifest# o emotivitate pronun"at#, cu atitudini conflictualeUcriminal neurastenic are st#ri de oboseala, surmenaj continu, c#rora nu le face fa"#, ajung)nd s#comit# infrac"iuni u$oare U criminalul isteroid are tulbur#ri nervoase care se manifest# prin

pierderea ec.ilibrului, le$in, st#ri epileptice, paralizii trec#toare, care pot determina comitereadelictelor&

-47S!:!( 5(( 86!-(K -47S(K5!/ sc.izoid# 2M,2J constitu"iile sc.izoid#,

/ pervers# 2I,MJ pervers#, paranoid# sunt

/ paranoid# 2I,MJ specifice delicven"ilorpericulo$i

/ isteroid# 2N,LJ constitu"iile isteroid#,

/ psi.astenoid# 23,BJ psi.astenoid# delicte mijlocii ca

gravitate

/ cicloid# 20J constitu"iile cicloid#,



/ neuroastenoid# 1O,LJ neuroastenoid#, .iper/

/ .iperemotiv# 1I,BJ emotiv# delicte u$oare

!nvestig#rile paraclinice $i psi.ologice realizate prin aplicarea testului 5osenzVeig au relevat

unele aspecte ale delicven"ei juvenile& (stfel un procent mare a celor caracteriza"i cu poten"ialagresiv IN,1LJ $i adaptabilitate deficitar# ML,3J&

1& (=56S!9!(6 P54-67 86!-967

/ nu s/a reconstituit 2N,1IJ

/ poten"ial agresiv evident IN,1LJ

/ f#r# substrat psi.opatologic, dar manifestat# 1L,2OJ

/ eviden"iat# pe fond patologic 1,L3J

2& (8(P(D!!(6

/ reac"ii bune de adaptare 22,OIJ

/ adaptibilitate deficitar# ML,3J

/ inadaptabilitate evident# 12,OIJ

Pe l)ng# aceste tr#s#turi, delicven"ii minori sunt caracteriza"i ca egocentrici, labili, lipsi"i deafectivitate& Studiul lui ;ean Pinatel men"ioneaza ca %n 1IJ din cazuri starea periculoas# esteepisodic#, %n 20J este cronic#, iar pentru IIJ este marginal# din aceast# categorie serecruteaz# cei mai mul"i recidivi$ti&

6gocentrismul se caracterizeaz# prin tendin"a de a raporta totul la propria persoan#, at)t din punct de vedere afectiv c)t $i cognitiv& Sub raport mintal persoana %$i face o imagine pozitiv#despre ea, consider)nd c# propria persoan# este punctul de reper pentru toate sentimentele,emo"iile, totul raport)ndu/se la sine $i pentru sine& Sub aspect afectiv, se dezvolt# e+ageratsentimentul de afirmare proprie, iar c)nd acesta nu reu$e$te, se dezvolt# invidia $i m)nia fa"# deceilal"i oameni& 6gocentricul ajunge cu u$urin"# %n conflict cu ceilal"i oameni $i la comiterea de

infrac"iuni contra persoanei $i contra patrimoniului&abilitatea este denumirea dat# unei structuri psi.ice slabe, sc.im/b#toare& 4 asemenea structur#

poate s# cuprind# mai multe planuri, cum ar fi afectivitatea supus# unor fluctua"ii prevederearedus# $i nesigur#U ini"iativa, %nso"it# de renun"areU puterea de voin"#, $ov#itoare $i sc.imb#toareUinfluen"abilitatea $i sugestibilitatea pronun"ateU luarea de .ot#r)ri pripite $i apoi p#r#siteU rela"iilede prietenie cu al"i oameni, trec#toare $i sc.imb#toare& abilitatea este influen"at# de tipurile decriminali la criminalul normal, labilitatea se manifest# %n anumite limite care ini"ial nu atragaten"ia, %n timp ce la criminalul cu probleme psi.ice, labilitatea poate fii un factor criminogenimportant &

!ndiferen"a afectiv# este o stare fizico/psi.ic# ce devine tr#s#tur# caracteristic# a unor criminali$i const# %n absen"a unor emo"ii, sentimente ce %nso"esc rela"iile interumane precum simpatia, prietenia, oferirea ajutorului& !ndiferen"a afectiv# este o tr#s#tur# a persoanei care se comport#



f#r# a %ncerca emo"ii $i %nclina"ii altruiste ce l/ar re"ine de la crim#& (ceast# stare poate fideterminat# de un deficit bioconstitu"ional mo$tenit, dar poate fii $i de ordin educativ sau social&n e+emplu dat de 8i ullio ar fi acela al copiilor crescu"i de p#rin"i cu atitudini $i comport#ridure, care %ncep s#/$i copieze involuntar p#rin"ii&

a categoria de v)rst# %ntre B/1O ani ca elemente favorizante se adaug# %ntregul comple+ de

transform#ri neuroendocrine $i de maturizare cerebral#, conduitele deviante atr#g)nd aten"iaasupra necesit#"ii depist#rii anomaliilor de dezvoltare $i a substratului neuropsi.opatologic&

n problema etiologiei crimei, factorii psi.ici care/i determin# pe infractori la crim#, ocup# unloc important& 8e altfel, %n ultimele decenii, %n lucr#rile de criminologie, acestor factori li seacord# o mare aten"ie, uneori ocup)nd primul loc de e+emplu %n criminologia psi.ologic#,criminologia clinic#, caracteriologia criminal#&L& 86!-967:6! !767:( !76!=67:6! (SP5( 86!-967:6! ;967!6

1& !76!=67:(, (-45 -5!'!74=67

!nteligen"a este calificarea calitativ# a capacit#"ii de g)ndire $i se manifest# prin sesizarea a ceeace este esen"ial, prin capacitatea individului de a se adapta la %mprejur#ri noi, de a rezolva situa"iinoi pe baza e+perien"ei acumulate anterior& Se deosebe$te de la individ la individ, c.iar dac#gradul numeric de inteligen"# este acela$i, profunzimea, celeritatea, creativitatea, tipul deinteligen"# difer#, de la om la om&

!nteligen"a este de mai multe tipuri teoretic#, practic#, analitic#, sintetic#, toate aceste formereg#sindu/se sub diferite raporturi la fiecare individ, dar spunem c# acesta are acel tip deinteligen"# care este dominant&

n factor important %n etiologia crimei este capacitatea de judecat# $i nivelul mintal aldelicventului& !nteligen"a este un factor psi.ic care joac# un rol important %n procesul de adaptaresocial#, comportare, munc#& -riminalul este deficitar din aceste puncte de vedere, deci se poateaprecia c# nivelul lui de inteligen"# este mai redus dec)t al persoanelor nedelicvente& (cest punctde vedere este reg#sit %n criminologia clasic#&

Progresul $tiin"ific a f#cut posibil# testarea acestei teorii& n cadrul grupurilor de delicven"i

minori $i tineri se reg#sesc un num#r mare de persoane cu caren"e %n dezvoltarea lor psi.o/intelectual#& Se pare c# acest factor %i %mpiedic# s# anticipeze consecin"ele $i implica"iileac"iunilor %ntreprinse& Statisticile relev# faptul c# printre persoanele cu un coeficient deinteligen"# mai mic se num#r# mai mul"i infractori dec)t printre persoanele mai inteligente, astfel-oeficient de inteligen"# -ategoria mintal# 8elicven"i 7edelicven"i0 MB 8ebili mintal 31,13J 2,NNJN0 NB 'argini"i 2L,OJ N,BOJO0 OB Submediocri 21,BJ 1N,N3JB0 peste B0 7ormali, superiori 11,BJ N0,OJ

Studiile efectuate pe loturile de minori delicven"i au semnalat mai multe aspecte



/ procentajul %nt)rzia"ilor mintal cre$te pe m#sur# ce ne ridic#m de la delicte u$oare la crime cugrad crescut de gravitate U

/ pentru recidivi$ti, procentul debililor mintal este de LN,3J U

/ procentajul delicven"ilor cu deficien"e intelectuale este apro+imativ egal cu cel al delicven"ilor

cu tulbur#ri emotive U

/ delicventul minor tr#ie$te mai mult %n prezent, ac"iunile lui desf#$ur)ndu/se sub presiuneaimpulsurilor de moment U

/ gradul sc#zut al g)ndirii critice fa"# de propria persoan# U

/ dificultate %n prevederea urm#rilor ac"iunilor %ntreprinse U

/ capacitatea slab# de a tr#i anticipativ o serie de st#ri suflete$ti U

/ absen"a emo"iilor $i a st#rilor simpatetice U

/ slaba in.ibi"ie U

/ incapacitatea de a/$i fr)na instinctele $i tendin"ele antisociale&

4amenii nu sunt egali %ntre ei, nici din punct de vedere intelectiv& Popula"ia este diferen"iat# %nfunc"ie de gradul de inteligen"# %n slab dezvolta"i G 2IJ <, cu inteligen"# normal# G I0J < $i cuinteligen"# dezvoltat# G 2IJ <& n func"ie de gradul de inteligen"# -&!& X 9&'&W 9&-&*100 G-&!&Xcoeficient de inteligen"#U 9&'&X v)rst# mental#U 9&-&X v)rst# cronologic#< delicven"ii minori seclasific# astfel -ategoria mintal# -oeficient de inteligen"# Procent delicvent8ebilitate mintal# Sub M0, M0 2,2!nteligen"# de limit# N0 NB M,0

7ormal spre inferior O0 OB 1M,2 7ormal B0 10B LB,L 7ormal spre superior 110 11B 1M,ISuperior 120 12B N,L6+cep"ional 130, peste 1302,3

8in aceste statistici rezult# c# a$a cum nu to"i tinerii cu un coeficient de inteligen"# sc#zut devin

delicven"i, nici prezen"a unor capacit#"i intelectuale normale nu constituie %ntotdeauna o garan"iesigur# a ab"inerii minorului de a aluneca pe panta devian"ei&

nii autori au %ncercat s# eviden"ieze leg#turile e+istente %ntre unele forme de devian"# $i nivelulde dezvoltare intelectual#& abelul realizat de -& 'urc.inson eviden"iaz# rela"ia care e+ist# %ntreunele forme de delicven"# si inteligen"# ipul devian"ei 7ivel intelectual superior 7ivelintelectual inferior 6+croc.erii I2,BJ 22J)l.#rii L0,IJ 30,MJurturi L0,NJ 31,OJ(gresiuni 3IJ 3M,BJ

8elicte s#v)r$ite %n familie 3IJ L3J8elicte se+uale 2M,3J LN,MJ



Se observ# ca %n m#sur# ce gravitatea infrac"iunii cre$te, scade nivelul de inteligen"# Gpurtare rea22J, t)l.#rie 3LJ, omucidere LN,3J pentru debili mintal<& !nteligen"a este un factorcriminogen important, iar asocierea nivelului sc#zut de inteligen"# cu o stare material#defavorabil# sau cu deficien"e afective fac s# creasc# probabilitatea criminal# cu NOJ, de aceeasocietatea trebuie s# adopte m#surile necesare pentru a evita transformarea minorilor cu

deficien"e intelective %n delicven"i juvenili&

2& 6=K5( 8!756 7-:!47(56( S!S6'! 76594S -675( Q!86!-967:( ;967!K

6lectroencefalograma G6&6&=&< culege, %nregistreaz# $i analizeaz# activitatea bioelectric#transcranian# a generatorilor cerebrali& 6a reflect# numai o parte din fenomenele electricecerebrale rezultate din activitatea metabolic# $i func"ional# a neuronilor $i a forma"iunilorcerebrale corticale $i subcorticale&

(ctivitatea bioelectric# cerebral# spontan# se desf#$oar# ritmic $i se men"ine constant#, datorit#

unor mecanisme de sincronizare local#, care %nsumeaz# activitatea func"ional# a milioane deneuroni ce descarc# cu aceea$i frecven"#, %n aceea$i faz# $i %n acela$i timp& orma"iunilesubcorticale ac"ioneaz# asupra activit#"ii bioelectrice corticale, adapt)nd/o stimulilor intero/ $ie+terceptivi $i influen"ei .ormonale& (ceste unde electrice sunt %nregistrate de 6&6&=&, $i suntcaracterizate prin morfologie, durat#, amplitudine, frecven"# $i reactivitate& 5itmurile normalesunt ritm alfa cu o frecven"# %ntre O 13 cWs U ritm beta %ntre 1L 30 cWs U ritm teta %ntre L N,IcWs U ritm delta %ntre 0,I 3,I cWs, G(ne+a 1 con"ine desf#$urarea ritmurilor bioelectrice corticalenormale $i patologice<&

a copil, aspectul normal al traseului este %n str)ns# rela"ie cu procesele fiziologice de maturare acreierului $i prezint# o variabilitate individual# dependent# de factori ereditari $i dob)ndi"i& 8up#v)rsta de O ani ritmul undelor %nregistrate de 6&6&=& se apropie de ritmul normal pentru adult, cuvaria"ii individuale&

nii criminologi au f#cut corela"ie %ntre undele cerebrale anormale, %nregistrate, $i delicven"#&(paratura actual# de realizare a electroencefa/logramei nu reu$e$te s# diferen"ieze sc.imb#rilede frecven"# care apar din di/verse cauze Gfactori emo"ionali stresul %n care st# minorul %ntimpul investiga"iei factori endocrini, precum $i factori neidentifica"i< de undele anormale caurmare a unor dezec.ilibre la nivelul corte+ului& Prin intermediul 6&6&=& se pot detecta diverseafec"iuni anomalii lezionare, paro+istice Gdin timpul anumitor crize epileptice, sc.izofrenico/

paranoidale< care determin# tulbur#ri com/portamentale&

Psi.iatrii atrag aten"ia asupra corela"iei care e+ist# %ntre delicven"a juvenil# $i ritmurile deanumit# frecven"# ritm alfa lent $i oscilant, ritm beta difuz $i ,,c.oppyC, ritm teta difuz, ritmiota specific %n ac"iunile criminale, ritm pi $i delta .ipersincron&

6+pertiza psi.iatric# legal# realizat# obligatoriu %n procesele penale ale delicven"ilor minoriatest# leg#tura e+istent# %ntre delicven"a juvenil# $i frecven"ele anormale ale ritmurilor%nregistrate de 6&6&=&&

6ste dificil de prevenit delicven"a %n func"ie de electroencefalogram# pentru c# de obicei acestetest#ri se fac la cerere sau %n cazuri izolate Gtraumatisme, interven"ii c.irurgicale<, %n plus v)rsta

fraged# a subiec"ilor poate determina diagnostice eronate din cauza maturizarii diferen"iate&

I&!767:( '68!! (SP5( 86!-967:6! ;967!6



1&'68! Q-4(5 (-45 8665'!7(7 ( 86!-967:6!'!745!45

Stabilirea idealului educativ, a modelului uman este un deziderat al oric#rei societ#"i, un rol activ

revenindu/i $colii& ntr/o propor"ie fericit# se poate spune c# este atins idealul educativ $i %n marem#sur# copiii de N ani care intra %n $coal# o p#r#sesc, peste ani, tineri adapta"i social& 6+ist# %ns#un procent de minori care nu reu$esc s# se adapteze mediului $colar, sau sunt nevoi"i s#/labandoneze din diverse motive Glipsuri materiale, fuga de acas#, incapacitatea de a %nv#"a<&

-riminologii au observat c# mul"i minori delicven"i au o atitudine negativ# fa"# de $coal#&-ercet)ndu/se gradul de instructie $colar# al delic/ven"ilor minori s/a constatat c# =radul de%nv#"#tur# Procent delicvent juvenil Procent recidiv# juvenil#(nalfabe"i 13J B,BJ!nstruc"ie rudimentar# LOJ L3J!nstruc"ie primar# 30J 20J

!nstruc"ie gimnazial# MJ LJ!nstruc"ie liceal#, pro/fesional# 2J 1MJ!nstruc"ie universitar#2J 2J

Studierea delicven"ei din prisma instruc"iei $colare a dovedit c# %n cele mai multe cazuri minoriinu au dat dovad# de adaptare $i integrare %n $coal#, de disciplin# $i perseveren"# la %nv#"#tur#&8easemenea, inadaptarea a %nceput devreme, din clasele primare $i de la v)rste fragede GN Bani<&

!nadaptarea $i lipsa de integrare constau %n absen"e de la ore, neaten"ie, indisciplin#, dezinteres pentru activitatea $colar#, insolen"# fa"# de pedagogi& n rela"iile cu colegii se remarc# prinatitudini antagonice de la conflicte desc.ise la retragere& ;&Pinatel caracteriza atitudineae+tra$colar# a elevilor/problem# prin vagabondaj, mici furturi, %nt)rzieri seara acas#, consum dealcool& (cesta e+emplific# prin prezentarea unui minor care neadapt)ndu/se sistemului de%nv#"#m)nt, c.iulea de la $coal#, iar acest timp %l petrecea la cinematograf unde intra f#r# s#

pl#teasc# $i s#v)r$ind furturi de mic# valoare Gdulciuri, o minge<, cu timpul dezinteresul pentru$coal# s/a accentuat, concomitent cu fuga de acas#, moment %n care ajunge s# aib# ca mod devia"# un comportament delicvent&

Statisticile nipone arat# c# %n anul 1BBB num#rul actelor de violen"# efectuate de elevi %mpotriva

profesorilor lor de $coal# general# $i liceu a crescut cu 20J fa"# de anul 1BBO Gc)nd s/au%nregistrat LLM cazuri de v#t#mare corporal# a profesorilor<, an %n care delicven"a juvenil# a%nregistrat o cre$tere de I1,LJ fa"# de anul 1BBL& n aceea$i perioad#, num#rul de elevi aresta"i acrescut cu N,MJ , ajung)nd la IOM&

9&8ragomirescu, %n urma analizei unui lot de 210 delicven"i juvenili, a eviden"iat urm#toareasitua"ie privind nivelul de preg#tire $colar# M0J din ei au repetat cel pu"in o clas#, O2J ausc.imbat cel pu"in dou# $coli, MOJ au o atitudine de indiferen"# $i c.iar repulsie fa"# de $coal#,NIJ au avut rezultate slabe la majoritatea disciplinelor, dintre care LBJ aveau rezultate foarteslabe, 32J din minori au abandonat $coala $i nu erau %ncadra"i %n nici o alt# activitate util# iarBJ erau absolven"i ai %nv#"#m)ntului primar $i erau %ncadra"i ca muncitori necalifica"i&

n reconstituirea ,,drumului criticC al multor minori delicven"i s/au avut %n vedere $i alte aspecteale neintegr#rii $colare, precum sanc"iunile primite GIO,NJ au primit sanc"iuni pentru abaterile



$colare<, atitudinea fa"# de corpul profesoral GIO,3J manifestau indiferen"#, 1N,IJ o atitudine denegare a acestora<&

Situa"ia scolar# slab#, %n unele situa"ii este $i urmare a absen"ei ac"iunii conjugat/con$tient# amediului $colar, %n 32J din cazuri pedagogii nu cuno$teau nici un membru al familiei minoruluicu atitudini predelicvente, %n I3J din cazuri, cadrele didactice $i colectivul clasei au adoptat o

atitudine indiferent# fa"# de minorul predelicvent, ceea ce a dus la marginalizarea $i izolareaacestuia %n raport cu colegii&

-riminologii au f#cut leg#tura %ntre genul infrac"iunii comise $i fuga de la $coal#, astfel

!75(-:!76( -4'!SK P54-67 86!-967

/ crima M1,LJ

/ t)l.#rie N2J

/ viol NNJ

/ furt NBJ

-opiii inadapta"i $colar adopt# %ntr/un procent alarmant atitudini antisociale, manifest)ndu/sedelicvent& -adrele didactice sunt primele care pot observa %nclina"iile spre delicven"# ale elevilor$i pot trage un semnal de alarm# %n aceast# privin"#, dar trebuie subliniat c# nu orice elev curezultate slabe este un poten"ial delicvent, a$a cum nu orice delicvent are deficien"e $colare GLJdin delicven"ii juvenili sunt absolven"i de liceu $i universitate<&

2& =@645!Z(56( -(5!65645 Q! !767:( (-6S6!( (SP5( 68-(:!6!'!745!45

9ecin#tatea este, al#turi de familie, mediul primar al copilului& Prin aceasta se %n"eleg at)t veciniide locuin"#, de strad#, de cartier c)t $i copiii din strada respectiv#, din cartier& nc# de la%nceputurile sale, criminologia a semnalat corela"ia care e+ist# %ntre infrac"ionalitate $i anumitecartiere, %n care locuiesc %ntr/o suprafa"# restr)ns# mai multe familii& 'ediul urban creeaz#

premisele dezvolt#rii unui mediu viciat, %n care minorii sunt victime&

'arile ora$e acord# cadrul de e+isten"# anonim a mii de oameni& 9)rtejul e+isten"ei face cadeseori s# nu/"i cuno$ti vecinii de bloc& -opii crescu"i ,,cu c.eia de g)tC, nu au alt loc de joac#

dec)t pe strad#, acolo unde se intersecteaz# medii $i culturi diferite, de la copii proveni"i dinfamilii de inte/lectuali $i ancorate social, la copii provenind din medii promiscue $i c.iar copiiistr#zii, acei anonimi care convie"uiesc al#turi de noi, despre care nu vrem s# $tim dar care %i potinfluen"a negativ pe tineri& 8in aceast# perspectiv# de/licven"a juvenil# apare ca un fenomenurban generat de procesele de dezvoltare social# ce/$i au baza %n migr#rile de popula"ie dinmediu rural spre marile ora$e, izolarea social#, caracterul impersonal al rela"iilor interumane,sl#birea controlului social e+ercitat de familie&

eoria dezorganizarii sociale consider# c# factorul determinant %n mecanismul cauzal aldelicven"ei juvenile %l reprezint# sc#derea func"iilor de socializare $i control e+ercitate decomunitate $i vecin#tate, destabilizarea ordinii sociale $i a coeziunii grupurilor datorit#

eterogenit#"ii popula"iei $i variet#"ii normelor de conduit#, ca $i multiplic#rii fenomeneloraculturative ale ora$ului G,,cultura .ip/.opC<& n ora$ul 7eV or?, sec"ia 22 de poli"ie caredeserve$te partea estic# a cartierului @arlem %nregistreaz# la fiecare 3 minute o spargere, o



t)l.#rie la fiecare O minute, un viol la M ore, realizate de grupuri de minori de na"ionalit#"idiferite, asocia"i %n bande&

!n consecin"#, cauzele primare ale delicven"ei juvenile rezid# %n inte/riorul comunit#"ii urbanecare, datorit# aglomer#rii de popula"ie, a diversific#rii spa"iilor $i serviciilor comerciale $isociale, devine ea %ns#$i o surs# criminogen#, prin atragerea $i ispitirea unor tineri de a comite

acte $i delicte penale&

-onsider)nd devian"a ca un produs direct al dezorganiz#rii sociale unii autori eviden"iaz# faptulc# delicven"ii juvenili crescu"i %n zonele defavorizate economic comit alt gen de infrac"iuni dec)tdelicven"ii minori din zonele rezi/den"iale&

Privind valorile sociale ca un important suport %n determinarea compor/tamentului deviant altinerilor, criminologii consider# c# subcultura reprezint# o subdiviziune a modelelor culturare lacare particip# o parte din grupurile sociale& 8in acest motiv, orice subcultur# are un sistemvaloric diferit de cel al societ#"ii&

(cest fenomen este amplificat, de tendin"a asocierii minorilor %n ,,subculturi predelicventeCsau ,,bande de la marginea str#ziiC care ofer# t)n#rului at)t un sentiment de solidaritate cu cei cael, c)t $i o identitate %n numele c#reia %$i poate procura o serie de satisfac"ii .edoniste imediate $ise poate revolta %mpotriva sistemului social considerat inec.itabil&

n perioada adolescen"ei tinerii simt cel mai acut nevoia apartenen"ei la un grup& (dolescen"ii pun mare pre" pe leg#turile de prietenie pe care le stabilesc, se %nt)lnesc, discut#, fac planuri&(ceast# atitudine nu are nimic anormal, dac# %ntotdeauna lucrurile s/ar opri aici, %ns# uneoridiscu"iile despre sistemul economic care/i dezavantajeaz# ajung la afirmarea de resentimente fa"#de persoanele care au o situa"ie economic# mai bun# dec)t a lor, discu"iile pe teme erotice %ioblig# s# abordeze o atitudine artificial#, care poate duce la manifestari penale& Pe un fond denesiguran"# %n care t)n#rul oscileaz# %ntre obedien"# $i revolt#, %ntre independen"# $i imita"ie,anticonformism $i lips# de originalitate, va adopta regulile grupului pentru c# aceasta este solu"ia

pentru a fi recunoscut, acceptat $i stimat de c#tre cei pe care %i admir# $i care/i sunt prieteni&

Prin contactul cu grupul, t)n#rul adopt# limbajul, capacitatile $i aptitudinile asimil)nd o serie devalori $i norme specifice grupului& -)nd %n cadrul grupului predomin# sentimentele de frustrare,insatisfac"ie social#, de violen"# $i agresivitate apare nevoia neg#rii societ#"ii $i constituirea alteianou# pe baza propriilor valori la nivelul grupului&

8eoarece integrarea lor adecvat# %n societate este compromis# prin incapacitatea $i

imposibilitatea de a/$i juca rolurile sociale pe care le doresc pe o parte din tinerii delicven"i i/atentat la un moment al e+istentei lor s# %mbr#"i$eze cariere precum cea de poli"ist G33J<, avocatG21J<, medic GLJ<, militar GIJ<, preot G2,3J< adolescen"ii se unesc %n grup#ri delicvente %ncare e+ist# posibilitatea desf#$ur#rii unor rela"ii %ntre rolurile dorite& n cadrul acestor grupurirespectarea normelor cap#t# o importan"# fundamental#, deoarece participarea %n cadrul s#u

permite instaurarea unui proces de integrare& Subcultura grupului influen"eaz# apari"ia proceselor de educa"ie $i adaptare socializare $i integrare social# negativ# contrare normelor sociale&Subcultura delicvent# se caracterizeaz# prin nonutilitarism, mali"iozitate, versalitate,negativism&

n alt aspect al grupului infrac"ional este m#rimea& Se pare c# talia grupului are o mare

importan"# aspra e+isten"ei $i func"ionarii acestuia& n cazul infrac"iunii de viol %n 1N,IJ dincazuri minorul a ac"ionat singur, %n 32,LJ au fost doi coparticipan"i, %n L1J au fost trei $i %nIL,IJ din cazuri dep#$eau cifra trei&



=rupurile pot fi clasificate dup# mai multe tipuri, %n func"ie de criteriul folosit dup# naturaatitudinilor sunt grupuri infrac"ionale $i preinfrac"ionale U dup# durata e+isten"ei sunt grupuri cu durat# mic# p)n# la o lun# G 2NJ <, medie %ntre 1 M luni G 1OJ <, mare peste N luniG IIJ < U dup# gradul de organizare organizare slab# G NOJ <, bine organizate G 13J < U dup#modul de luare a deciziilor le i/a conduc#torul G OJ <, se discut# %n subgrup, apoi ader# tot

grupul G 1LJ<, to"i membrii grupului G NOJ < U atitudinea fa"# de disensioni$ti rece, prin blocarea rela"iei GLOJ <, alungarea din grup G31J <, prin b#t#i G 21J < U dup# antecedentele penale ale membrilor grupului f#r# antecedente penale G 20J <, numai cu antecedente penaleGI1,1J<, structur# mi+t# G2O,BJ< U dup# v)rst# numai minori GMLJ<, minori al#turi de majoriG3MJ< U dup# frecven"a %nt)lnirilor zilnic GM0,2J<, s#pt#m)nal G21,OJ <, cel pu"in o dat# pe lun#G1OJ < U dup# e+isten"a unui lider necontestat e+ist# %n 2OJ din cazuri, nu e recunoscut de to"imembrii GN2J<U dup# e+isten"a unor modalit#"i specifice de recunoa$tere GMBJ<&

-orela"ia dintre locul de %nt)lnire a membrilor grupurilor infrac"ionale care au persistat %n timp $igenurile de infrac"iuni relev# c# cele mai multe omoruri au fost s#v)r$ite de minorii care se%nt)lneau la domiciliile unora dintre ei, violurile de cei care/$i petreceau timpul %n discoteci,

t)l.#riile $i furturile de cei care petreceau mult timp %n baruri $i pe strad#&

Sistemul cultural al claselor defavorizate cuprinde, dup# p#rerea lui Yalter 'iller, un set de preocupari $i sisteme de referin"#, care sunt ,,probleme care dirijeaz# o aten"ie larg# $i persistent#, al#turi de un %nalt grad de implicare emo"ionalaC a membrilor grupului& (ceste preocup#ri sunt 8omeniul (lternativa acceptat# (lternativa inacceptabil#-ontactul nedorit W dorit cu autorit#"ile oficiale -omportament care vio/leaz# legea

-omportament care tre/buie s# respecte legea8uritate -uraj fizic, dib#cie, mas/culinitate, %ndr#zneal#, lip/s# de team#, curaj

Sl#biciune, incapacitate, e/feminitate, timiditate, la$i/tate, pruden"#!ste"ime (bilitatea de a p#c#li,%n$e/la, e+crocaU c)$tigarea ba/nilor prin viclenie U dib#cie despirit 7aivitate, inabilitate, c)$ti/garea banilor prin munc# grea U t#r#g#neal#, prostie,ne%ndem)nare verbal#6+citare Senza"ii tari, risc pericol, sc.imbare, ac"iune Plictiseal#, monotonie, si/guran"#, uniformitate, pasi/vitate8estin avorizat de noroc, a fi norocos Semn r#u, a fi g.inionist(utonomie ibertatea fa"# de con/str)ngeri e+terne, fa"# de o autoritate, independen"#

Prezen"a constr)ngerilor e+terne, prezen"a unei autorit#"i, dependen"#

Periculozitatea deosebit# a grupurilor stradale const# %n aceea c# sunt alc#tuite, %n cea mai mare

parte din tineri ce prezint# deficite emotive socializante, mul"i abandoneaz# $coala, fug de acas#$i au ca modele infractori celebri&

!mportan"a leg#turilor de prietenie cu tineri cu %nclina"ii delicvente este semnalat# $i de datelestatistice care stabilesc c# %n 21J din delicven"ii minori de se+ masculin $i 1BJ de se+ femininau comis actele delicven"# datorit# influen"ei grupului U %n NIJ din cazuri este vorba de un grup

preconstituit U O0J din delicven"i au ca loc de %nt)lnire strada U %n BNJ din cazuri delicven"iiminori au prieteni delicven"i U %n doar 2I,3J din cazuri minorii care au s#v)r$it acte delicventede grup provin din familii dezorganizate U ONJ din ace$ti tineri au o $colarizare sub medie U 3BJdin minori nu aveau alt mod de subsisten"# dec)t prin s#v)r$irea de infrac"iuni U OB,LJ dinminorii de peste 1L ani $i/au %nceput via"a se+ual#, 1M,IJ se preocup# s#/$i %mbun#t#"easc#

imaginea proprie %n oc.ii celorla"i membrii, LL,NJ caut# un mediu care s# le asigure securitateemo"ional#, stabilitate $i confort&



'ediul %i modeleaz# de cele mai multe ori ireversibil pe minori& 8ac# acesta are o influen"#nefast# $i nu se iau din timp m#suri de protejare a tinerilor de factorii nocivi, se poate spune c#t)n#rul este pe un drum f#r# %ntoarcere %n care delictul este un mod de via"#&

3& 9!467:( 8!7 '(SS/'68!( Q! 86!-967:( ;967!K

!nfluen"area modului de via"# de catre mass/media poate avea $i efecte nocive, %n special asupraadolescen"ilor, afla"i %ntr/o continu# c#utare de sine& eleviziunea este cea mai important# cale detransmitere a informa"iei dar $i a mesajelor sublimare& Pericolul emisiunilor cu scene violente nucreaz# agresivitatea dar contribuie la transformarea ei %n violen"#, acolo unde ea e+ist# deja& 4cercetare e+perimental#, efectuat# %n cadrul procesului de ridicare a licen"ei de emisie a unui postde televiziune american, a fost realizat pe un lot de copii care a fost %mp#r"it %n doua grupe, dintrecare una a fost supus# unui test ortografic dificil& 6$ecul %i face pe ace$ti copii s# se simt#frustra"i $i furio$i& (poi, ambelor grupe li s/au ar#tat emisiunea controversat#, %n care unul din

personaje este agresat fizic p)n# c)nd moare, ca apoi s# li se cear# copiilor s# loveasc# unmanec.in& 9iolen"a de care au dat dovad# ambele grupe a fost sensibil egal#, demonstr)ndinfluen"a nociv# a acelei emisiuni&

6+perimentul lui & Der?oVitz demonstreaz# faptul c# $i copiii f#r# tulbur#ri caracteriale, sau dealt# natur#, pot fi afecta"i de violen"a emanat# de unele filme, dac# actul de violen"# este comisde eroul pozitiv, deoarece copilul se identific# cu acesta, iar identificarea cre$te prin acordulsociet#"ii $i dac# violen"a %i permite s# reu$easc# %n ac"iunile lui& (stfel, unii tineri ajung s#/$i%nc.ipuie c# pot birui $i cucerii totul ,,cu pumniiC, iar c.estiona"i %n leg#tur# cu fapta penal#savar$it# r#spund ,,a$a am v#zut la televizorC&

(u impact delicven"ional $i filmele, emisiunile prin care se promoveaz# un stil de via"# facil $ilu+os, iluzie c#reia %i cad deseori tinerele, care compa/r)ndu/se mereu cu vedetele %n vog#, %nceps# se foloseasc# de farmecele personale considerate o investi"ie minim# pentru a ob"ineanumite avantaje& (cesta este %ns# primul pas spre prostitu"ie&

;ean -.azal consider# c# leg#tura dintre cinematograf $i delicven"# este mai mult orizontal#dec)t vertical#, %n sensul c# cinematograful nu este o cauz# direct# a delicven"ei juvenile& n acestsens, afirma c# at)t delicven"a juvenil# c)t $i vizionarea abuziv# de imagini violente sunt efectele

paralele ale unei vie"i r#u organizate& ns# datele statistice ne %ndrept#"esc s# privim cu%ngrijorare propagarea violen"ei prin mass/media, astfel impul de vizionare a emisiunilorviolente Procent delicventZilnic MLJL I ori W s#pt#m)n# 21J

2 3 ori W s#pt#m)n# 12J'ai rar de o dat# pe s#pt#m)n# 3J

(dolescen"ii care se duc la cinematograf mai des de I ori pe s#pt#m)n#, ajung s# fac# completabstrac"ie de contingen"ele societ#"ii %n care tr#iesc $i %n care ar trebui s# tr#iasc#& !maginilefilmate %l influen"eaz# %ntr/o asemenea m#sur# %nc)t ajung s#/i par# realitatea, sim"ind nevoia s#se identifice cu personajul principal&

5eportajele, care relateaz# s#v)$irea unor fapte penale, suscit# curiozitatea cititorului darlimbajul sugestiv %l pun %n postura de participant& 5olul acestor reportaje nu trebuie s#

dep#$easc# nota de informare a faptei f#r# s# ofere date te.nice %n leg#tur# cu infrac"iunea, ce ar putea trezi interesul altor persoane de a s#v)r$i fapte penale& n efect deosebit %l are accentuareaconsecin"elor faptelor penale Gde e+emplu %n cazul crimei relat#ri despre familia %ndurerat#<



precum $i situa"ia juridic# a f#ptuitorului Garestat, inculpat, condamnat<, toate acestea trezindinvoluntar dorin"a de a se %nf#ptui justi"ia $i de reprimare a accesului infrac"ional&

'#surile de protec"ie care trebuiesc luate privesc at)t familia c)t $i societatea& (ceasta din urm# poate folosi institu"iile de resort pentru a limita accesul minorilor la anumite emisiuni televizate,restric"ionarea canalelor de televiziune pentru adul"i, evitarea mitiz#rii infractorilor celebrii at)t

prin reportajele de senza"ie c)t $i prin punerea %ntr/o lumin# defavorabil# a organelor de ordine $inu %n ultimul r)nd prin cenzurarea te+telor unor melodii cu impact mare comercial, dardefavorabile din punct de vedere educa"ional&

M& SK5K-!(, (-45 -5!'!74=67

1& SK5K-!( Q! 86!-967:( ;967!K

6+plicarea condi"iilor care dau na$tere s#r#ciei au generat elaborarea a numeroase teorii& n

concordan"# cu teoriile tradi"ionale, s#r#cia reprezenta nu o condi"ie social# determinat# deinegalita"ile structurale e+istente %n societate, ci o problem# indezirabil# generat# de conduitaimoral# $i devian"# a unor indivizi&

n reglement#rile britanice din secolul al >9!lea, pauperismul era considerat infrac"iune $isanc"ionat ca atare& -onform concep"iilor morale ale timpului, s#racii erau considera"i osubcategorie social#, format# din ,,fiin"e degenerateC care aleg %n mod deliberat calea s#r#ciei&(ceste concep"ii urmau fidel interpret#rile Qcolii -lasice de -riminologie, care aprecia c#infractorii ajung %n aceast# condi"ie fiindc# reping solu"iile legitime $i aleg calea ilegal#&

(ceast# concep"ie a fost abandonat# o dat# cu apari"ia darVinismului, care adopta teoria cu privire la lupta pentru supravie"uire, care permite celor puternici s# acumuleze bunuri,rezerv)ndu/le celor slabi o via"# plin# de priva"iuni&

ucrarea lui 'a+ Yeber, ,,6tica protestant# $i spiritul capitalismuluiC a adus %n centrulinterpret#rilor no"iunea de predestinare, %n raport cu care numai cei ale$i de 8umnezeu suntfavoriza"i de soarta, acceptat# de biserica catolic#, %n opozi"ie cu concep"iile protestante, careconsider# succesul economic ca un semn al gra"iei divine, iar s#r#cia ca un simbol al decaden"eimorale $i un semn al dizgra"iei divine&

oate aceste concep"ii de natur# religioas# au fost %nl#turate ca urmare a apari"iei unei interpret#ri

mai liberale bazat# pe no"iunea de ,,cultur# a s#r#cieiC& n acord cu aceast# interpretare,dificult#"ile de care se lovesc oamenii s#raci se datoreaz# %n primul r)nd normelor, stilurilor lorde via"#& (ceste elemente culturale sunt determinate de lipsa oportunit#"ilor de participare $iintegrare %n cadrul societ#"ii largi, care izoleaz# societatea s#rac# %ntre frontierele g.etto/urilor&(ici stilurile de via"# sunt bazate pe frustrare, alienare, dependen"#, comple+e de inferioritate&(stfel, s#r#cia devine un mod de via"# ce creaz# un cerc vicios din care nu se poate ie$i dincauza s#r#ciei copiii nu urmeaz# formele de %nv#"#m)nt ce le/ar oferi o carier# $i veniturirezonabile, nereu$ind s# c)$tige %n de/ajuns r#m)n s#raci&

-ei care tr#iesc %n condi"ii de s#r#cie dezvolt# un sistem de valori $i convingeri ce reprezint#, defapt o solu"ie la problemele cu care se confrunt#& (cest mod de adaptare implic# o multitudine de

tr#s#turi, ca pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent $i ignorarea viitorului, fatalismul $ilipsa de putere, nivelul sc#zut al aspira"iilor, domina"ia femeii %n c#min datorit# incapacit#"ii b#rbatului de a/$i c)$tiga e+isten"a, $i cea mai importanta, tendin"a spre devian"#&



nii sociologi consider# c# actele $i comportamentele delicvente ale tinerilor provenind dinclasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformeaz# modelelorculturale ale acestei clase& 6sen"a acestei culturi consta %n fapt, %n violarea deliberat# a normelorsociale ale clasei mijlocii&

S#r#cia ac"ioneaz# ca un factor direct al delicven"ei juvenile %ntr/un procent relativ mic B,I2J&(socierea acesteia cu un mediu promiscuu face s# cresc# probabilitatea criminal# la LN,BNJ, iarcorelarea s#r#ciei cu dispozi"ile interne G%n special tulbur#ri datorate into+icarii cu alcool $i altesubstan"e< ridic# procentul delicven"ional la N3J&

(m fi %nclina"i s# asociem starea material# precar# cu s#v)r$irea de infrac"iuni contra propriet#"ii, dar realitatea arat# c# ponderea lor este de apro+imativ 23J& n 200N au fost arestate%n S&&(& peste 12 milioane de persoane, dintre care N milioane de minori& 8intre ace$tia 11&200au fost aresta"i pentru crim#, I0&ONN aresta"i pentru viol, 2B2&L00 implica"i %n acte de t)l.#rie,L23&BNI %n v#t#mari corporale, IOL&NBL %n furturi de ma$ini, 1&NIL&3OM %n spargeri, 2&B23&BNMfurturi, restul de BII&3B2 fiind implica"i %n alte infrac"iuni& 6ste cert ca nu to"i delicven"ii minori

provin din familii s#race, dar ace$tia reprezinta mediul cel mai e+pus delicven"ei& n 5omania, pefondul sc#derii nivelului de trai criminalitatea cre$te, astfel %n 2003 criminalitatea s/a m#rit cu12LJ fa"# de 1BB0, %n timp ce nivelul de trai s/a deteriorat semnificativ&

-ercet#rile criminologice nu pot face abstrac"ie %n studiul acestui factor criminogen de situa"iafamilial#& S/a observat c# doar 1,IJ din delicven"ii minori proveneau din familii cu o $colarizareuniversitar#, LI,OJ din familii cu N/O clase, L1,3J, L clase sau mai pu"in& n ceea ce prive$teocupa"ia p#rin"ilor, aceasta se prezint# astfel L1J erau muncitori necalifica"i, 1NJ muncitoricalifica"i, MJ func"ionari, 1IJ f#r# ocupa"ie, NJ zilieri, 13J afla"i %n deten"ie& 7ivelul sc#zut deinstruc"ie $i calificare al p#rin"ilor antreneaz# $i un nivel sc#zut al veniturilor, %n L0,2J din cazuriacesta este sub I00 lei W membru de familie, 3M,IJ variaz# %ntre I00 1&000 lei, %n doar 1L,1Jera mai mare de 1&000 lei&

!nsuficien"a bugetului familial, precum $i dificult#"ile materiale obiective prezente %n unelefamilii reprezint# condi"ii care afecteaz# buna func"ionare a grupului familial, conduc)nd latensiuni, conflicte, dezec.ilibrul economic put)nd degenera %ntr/un dezec.ilibru psi.ologic prinaccentuarea stresului $i evadarea din starea de neputin"# prin consum de alcool& (ceste dificult#"ise amplific# %n cazul familiilor cu mai mul"i copii Gapro+imativ I3J din familiile cu venituri subI00&000lei W membru de familie, au mai mult de L membrii, %n aceste familii %n N1,3J din cazuria e+istat cel pu"in o abatere de la codul penal< &

eg#tura str)ns# dintre delicven"a juvenil# $i s#r#cie este o realitate necontestat#, perceput# dincele mai vec.i timpuri& 5ay $i !na ;effery opineaz# c# s#r#cia din familie este asociat# cudelicven"a, dar s#r#cia nu cauzeaz# delicven"a& Programele economice pot atenua acest factor cuimplica"ii criminogene, dar ele nu pot rezolva %n totalitate aceasta problem#& 4 protec"ie social#eficient#, corelat# cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza acela$iobiectiv diminuarea procentului criminal juvenil&

2& !76=(!(6( 6-474'!-(, (-45 -5!'!74=67

6conomia de pia"# realizeaz# cadrul stratificarii sociale, prin polarizarea societ#"ii %n s#raci $i boga"i, mic$or)ndu/se p#tura social# mijlocie& 8eseori copiii provenind din familii cu posibilit#"i

materiale reduse, dar care le ofer# strictul necesar, %$i creaz# comple+e de real# inferioritate fa"#de colegii lor de v)rst# cu posibilit#"i materiale mai mari& -iudat este c# $i ace$tia privesc de pe o pozi"ie de inferioritate pe cei mai avu"i dec)t ei, $irul continu)nd la nesf)r$it&



(ceast# situa"ie este prezentarea material# a conceptului de inegalitate economic#& 8avid ;acobsconsidera vinovat# de cre$terea delicven"ei juvenile inegalitatea economic# $i nu s#r#cia& (ltestudii coreleaz# inegalitatea social# cu infrac"iunile contra patrimoniului, astfel criminologul'&(& (lemas?in consider# drept cauz# principal# a furturilor s#v)r$ite de minori divergen"adintre posibilit#"ile materiale $i nevoia de a avea ce au al"ii& Yilliam Dailey accentueaz# rela"ia

dintre inegalitatea social# $i infrac"iunile contra persoanei&

Persoanele cu venituri mai mici sunt supuse unui factor de stres suplimentar& 8eseori intr)nd %ncontact cu alte persoane $i afl)nd de realiz#rile financiare ale acestora apar sentimente derivatede invidie, frustrare, acestea suprapuse pe reala neputin"# de a realiza venituri mai mari, potdeclan$a o stare de continuu disconfort care d# na$tere la izbucniri violente& actorul criminogeneste %n acest caz un mi+aj %ntre factorii psi.ologici $i inegalitatea economic#&

(ceast# stare este multiplicat# prin creerea unei imagini artificiale de c#tre televiziune,cinematograf a unei vie"i facile $i lu+oase& (ceste institu"ii v)nd o imagine comercial# care seafl# %n visele fiec#ruia din noi, dar pe care le con$tientiz#m doar %n momentul unei abord#ri

tangibile& (ici poate stau ascunse cauzele furturilor de ma$ini scumpe, de bijuterii& n mod certminorul aflat %n posesia unui obiect de mare valoare furat, de e+emplu o ma$in# de lu+ se simtesatisf#cut de dou# ori se identific# cu personajul din film ce conduce o ma$in# asem#n#toare $isimte c# a %nvins societatea care/i limiteaz# accesul la acel bun&

8e$i nu se poate stabili statistic procentul %n care inegalitatea economic# influen"eaz# delicven"a juvenil#, nu se poate face abstrac"ie de acest factor criminogen&

M&!767:( 9!6:!! S6>(6 (SP5( 86!-967:6! ;967!6

a v)rsta adolescen"ei apar cele mai mari modific#ri de ordin fiziologic din via"a postnatal#&-opilul devine adult, maturizarea fiind pe toate planurile se dezvolta osos, muscular, cerebral $ise+ual&

'aturizarea .ormonal# este o problema de fapt, care se stabile$te individual& Pubertatea creaz#comple+e, apare pentru prima dat# nevoia confirm#rii de sine, dorin"a de a demonstra c.iar $isimpla e+isten"#, din dorin"a de a nu trece neobservat& Parado+al, puberii vor ,,s# fie l#sa"i %n

paceC dar comportamentul lor dovede$te contrariul& rustrarea, starea de continu# nemul"umireraportat# la propria persoan# $i e+tins# la %ntreg universul lor %i face pe adolescen"i s# aib#atitudini antisociale& 7u to"i adolescen"ii devin delicven"i, dar la to"i e+ist# dorin"a de a eludanormele sociale, din spirit de frond#&

8ezvoltarea se+ual# poate avea implica"ii din cele mai diverse& (pare intersul pentru se+ul opus,concomitent cu teama de a nu fi pl#cut de acesta, apare dorin"a de a fii altfel, dar oricecomportament original al altcuiva este ta+at& 8e aici apar unele probleme ce pot degenera %ntr/uncomportament delicvent, astfel dorin"a de a fii pl#cut cu orice pre" de o persoana de se+ opusimplic# uneori o insisten"# ce poate fii catalogat# din punct de vedere juridic ca .#r"uire se+ual#,refuzul unei fete poate trezi dorin"a de a ob"ine cu orice pre" favoruri se+uale, transform)ndu/se%n unele cazuri %n infrac"iuni de natur# se+ual# Gviol, perversiune se+ual#<, punerea sub semnul%ntreb#rii a calit#"ii de ,,b#rbatC %l poate face pe adolescent s# comit# infrac"iuni contra persoanei

de la v#t#m#ri corporale aplicate celui care a ,,%ndr#znitC s# fac# astfel de afirma"ii la lovituri $iviol contra persoanei de se+ feminin, care nu ia acordat suficient# aten"ie&

ntre infrac"iunile cu substrat se+ual $i rela"ia agresor victim# %n cele mai multe cazuri e+ist# ocomuniune& n O3J din infrac"iunile se+uale cu agresori minori victima este o persoan#



cunoscut#& n general infrac"iunile se+uale sunt comise pe fundalul unui comportament mailibertin din partea victimei Gdans lasciv, insinuari cu conota"ii se+uale<, ironii de fa"# cu alte

persoane care vizeaz# capacitatea se+ual# a agresorului $i nu %n ultimul r)nd, consumul m#rit dealcool de c#tre agresor& n urma unor cercet#ri privind grupurile de minori delicven"i s/a constatatc# cei care au comis infrac"iuni de natura se+ual# apar"in grupurilor care frecventeaz# mai des de2 ori W s#pt#m)n# discotecile& 7u a trecut neobservat nici faptul c# OB,LJ din delicven"ii minorii

$i/au %nceput via"a se+ual#, un procent ridicat dintre adolescen"i urm#resc programe pentru adulti$i c# MBJ dintre minorii p)n# %n 1M ani au r#sfoit o revist# sau un material pornografic&

!nfrac"iunile se+uale sunt realizate %n general %n grup, astfel %n doar 1N,IJ din cazuri minorul aac"ionat singur, %n 32,LJ din situa"ii au fost doi coparticipan"i, iar procentul cre$te la L1J %ncazul a trei participan"i $i la IL,IJ %n cazul c)nd sunt mai mult de trei participan"i&

7u trebuie neglijat nici factorul familial, uneori minorul copiaz# com/portamentul agresiv altat#lui fa"# de persoanele de se+ feminin din familie, alteori agresiunile se+uale sunt rodul uneieduca"ii gre$ite primit# de la o persoan# de se+ masculin pe care minorul o respect# G de tipul,,c)nd o femeie spune ,,nuC este ,,daC <&

!maginile %n care personajul masculin are un mare succes la femei %l pot face pe t)n#r s# se simt#nesigur pe propria/i for"# de seduc"ie, aceasta devenind un factor de an+ietate, care se poatetransforma %ntr/o obsesie care s# favorizeze sindromuri psi.opatoide ce favorizeaz# sc.izofrenia,

psi.oze organice cerebrale, care sunt al"i factori criminogeni&

6+ist# o leg#tur# str)ns# %ntre delicven"a juvenil# $i via"a se+ual#& (ceast# leg#tur# se realizeaz# pe mai multe planuri, unele au implica"ii directe Ginfrac"iuni de natur# se+ual#<, altele se asociaz#cu al"i factori cre)nd frustr#ri cu poten"ial delicven"ional ridicat&

1F D& @ollander, ,,.e Psyc.ology of 'iscounductC

E2F -& Dart, ,,.e oung 8elinuentC

E3F 8&'& Donner, S&6& @erres ,,@eredityC, 6ngleVood -liffs&7&;&Prentice @all,1BO2

ELF Studiu apar"in)nd ;& 5ostand, @omme, =alimard, Paris, reed& 1BBM

EIF -ontantin 'a+imilian ,,=eneza individualit#"iiC pag& LI/IB, ed&Sport/urism, 1BNB

EMF ;& armat ,,=enetica !nteligen"eiC, ed& Qtiin"ific# $i 6nciclopedic#, Duc&1BNN, pag 112ENF (le+andru 5o$ca ,,'inorul 8elincventC

EOF -& 'a+imilian ,,Selec"ia 7atural# $i PolimorfismCed& (cademiei 5S5 Ducure$ti, 1BOO

EBF 8obz.ans?y .& ,,@eredity and t.e 7ature of 'anC, ed& .e 7eV (merican ibrary, 7,1BBB, pag 113

E10F 7&'itrofan, 9& Zdreng.ea, & Dutoi ,,Psi.ologie ;udiciar#C, ed& ,,QansaC, 1BBL

54585464 studiu criminologic privind cauzele delicventei juvenile

Documents