48_6-manual-vit-ok

7/24/2019 48_6-Manual-VIT-Ok

http://slidepdf.com/reader/full/486-manual-vit-ok 1/4

VITILIGO

(B. Nedelciuc, d.ş.m., conferenţiar universitar)

Definiţie.

Vitiligo este o anomalie progresivă a pielii, caracterizată prin depigmentări bine

delimitate, solitare sau multiple, de dimensiuni variabile, din cauza pierderii de melanină în

celulele stratului bazal al epidermului.

!idemiolo"ie.

Poate afecta oamenii de orice rasă sau grup etnic, poate apărea la ambele sexe, atât

la copii, cât şi la adulţi. Se estimează că în aproximativ !"#!$ din cazuri debutul se

produce înaintea vârstei de %! ani. &upă toate probabilităţile, boala se întâlneşte la

aproximativ '$ din populaţie.

tio!ato"enie.

(auzele bolii nu sunt cunoscute definitiv. )ricum, la ora actuală * teorii

etiopatogenice pot fi luate în consideraţie+

'. eoria ereditară. -ceastă teorie se bazează pe frecvenţa cazurilor familiale în circa

!"/!$ din cazuri. &e asemenea, evidenţierea unor antigene de grup tisular+ 01-"2 '%,

01-"2' şi 01-"23*.

%. eoria autoimună. 2oala este considerată autoimună datorită asocierii cu alte boliautoimune+ tiroidită autoimună, anemie pernicioasă, alopecie areată, lupus eritematos,

sclerodermie etc. 4n unele cazuri au fost izolaţi autoanticorpi antimelanocitari, dar datele

obţinute sunt discutabile.

. eoria neurologică. Se presupune că prin terminaţiunile nervoase ale tegumentului

se eliberează nişte substanţe care in5ibă melanogeneza datorită efectului toxic asupra

melanocitelor. -ceastă ipoteză este susţinută şi de repartiţia pe dermatoame a zonelor

depigmentate.

*. eoria autocitotoxică. Precursorii melanosomilor, secretaţi de melanocit, sunt

toxici pentru acesta şi îi in5ibă multiplicarea prin creşterea 0%)% şi scăderea catalazelor.

7/24/2019 48_6-Manual-VIT-Ok


6ecent au fost descrise şi anomalii ale celulelor 1anger5ans şi ale limfocitelor în

sângele periferic, fapt ce sugerează posibila implicare a unor defecte ale imunităţii celulare

în patogenia acestei afecţiuni.

&istrugerea progresivă a melanocitelor poate fi determinată de celulele citotoxice.

(a o confirmare, la pacienţii cu melanom metastatic, distrugerea melanocitelor cu a7utorulacestor celule a dus la apariţia de macule depigmentate similare celor din vitiligo.

#im!tomatolo"ie.

8aladia debutează lent, mai rar acut. -par macule mici, depigmentate, alb"sidefii,

bine delimitate 9 configuraţie neregulată, polilobară, uneori rotund"ovalară. Se pot localiza

oriunde, la început pe zonele fotoexpuse :dosul mâinilor, articulaţia pumnului, antebraţe,

periorbital, peribucal, gât;, apoi şi pe cele non"fotoexpuse :trunc5i, organele genitale;, de

obicei pe ambele părţi ale corpului în aproximativ acelaşi loc. 8ărimea lor variază de la %"

mm până la câţiva cm în diametru. <u sunt dureroase sau pruriginoase, poate să apară

fenomenul =oebner. 1a periferia leziunilor se dezvoltă un 5alou 5iperpigmentat. Părul din

zonele afectate poate deveni cu timpul amelanotic. >voluţia este cronică, focarele mărindu"

se treptat, pe alocuri confluează.

>xistă forme clinice+ localizate :focală, segmentară; i diseminate :vulgară, acrală,ș

semiuniversală, universală;.

) formă particulară reprezintă nevul Sutton sau nevul cu 5alou. -cesta este un nev

pigmentar, brun, rotund ovalar, uşor proeminent, " mm, solitar sau, de cele mai multe ori,

multiplu, încon7urat de o zonă depigmentată, alb"sidefie, bine delimitată, considerată un

vitiligo perinevic. Se deosebeşte de vitiligo"ul clasic prin absenţa periferiei

5iperpigmentate. 0istologic+ infiltrat limfocitar dens care invadează agregatele de celule

nevice din derm şi 7oncţiunea dermo"epidermică. >voluţia este benignă, iar conduita 9 espectativă.

Dia"nostic.

-spectul topografic şi clinic, de obicei, nu prezintă dificultăţi. otuşi, la ora actuală

există metode citoenzimatice :&)P- reacţii; care permit evidenţierea capacităţii

melanocitelor de a sintetiza melanină. -stfel, conform acestor reacţii, există tipuri de

7/24/2019 48_6-Manual-VIT-Ok


vitiligo+ &)P-"negativ :unde nu se întâlnesc melanocite;? &)P-"pozitiv, tipul @ :în care

melanocitele sunt normale ca număr, dar slab pozitive; şi &)P-"pozitiv, tipul @@ :în care

melanocitele sunt reduse ca număr, dar cu reacţie pozitivă;.

&)P- este un compus intermediar în lanţul de sinteză a catecolaminelor şi

melaninelor. &upă decarboxilare, &)P- se transformă în dopamină? după 5idroxilarea&)P- rezultă noradrenalină. 4n organismul uman se găseşte în cantităţi apreciabile în

sistemul nervos extrapiramidal. 4n melanocite, sub acţiunea tirozinazei, tirozina este

transformată în &)P-, apoi în &)P-"c5inonă. &upă copolimerizarea &)P-"c5inonei cu

cisteina se formează eumelanina şi feomelanina. >umelanina este de aproximativ două mii

de ori mai absorbantă ca feomelanina, deci de două mii de ori mai aptă să prote7eze pielea

de soare şi să asigure un bronza7 mai eficient.

&iagnosticul diferenţial se va face cu+

albinismul 9 sunt afectate irisul, coroida şi epiteliul pigmentar al retinei?

piebaldismul 9 apare la naştere, se localizează predilect pe cap şi trunc5i,

lipseşte bordura 5iperpigmentată?

depigmentările postinflamatorii 9 de exemplu, în lupusul eritematos cronic

discoidal?

pitiriazisul alb 9 suprafaţa este scuamoasă?

lepra 9 zonele 5ipopigmentate sunt anesteziate.

Tratament.

ratamentul este îndelungat şi, frecvent, nesatisfăcător. 6epigmentarea completă şi

permanentă este rareori posibilă. 4n formele recente se poate de apelat la un camufla7

cosmetic :Viti(olor;. 4n formele mai avansate se recomandă+

'. Sistemic+

a; PAV-"terapie :administrarea sistemică de psoraleni şi expunerea ulterioară la

soare sau AV-? terapia durează până la luni şi mai mult;?

b; Vitamine şi minerale :de elecţie sunt vitaminele -, (, >, grupul 2, sulful, cuprul,

zincul etc.;?

c; -ntibiotice şiBsau antivirale :asanarea focarelor de infecţie;?

7/24/2019 48_6-Manual-VIT-Ok


d; @soprinosine, levamisolBdecaris :imunomodulare, de5elmintizare;?

e; Psi5oterapie.

%. opic+

a; &ermatocorticoizi potenţi :betametazon valerat, clobetazol propionat;?

b; Curocumarine :meladinină;?c; 2iostimulatori :melagenină 9 extract din placentă umană;?

d; &erivaţi de vitamina & :calcipotriol;?

e; Cizioproceduri :ionoforeză, fonoforeză;.

Pentru formele localizate s"a încercat cu succes tratamentul c5irurgical cu minigrefe

de tip 5iersc5. >xistă şi posibilitatea tratamentului local de decolorare a periferiei ariilor

depigmentate cu unguente pe bază de 5idroc5inonă.

4n ultimii ani a apărut un produs nou 9 Vitix :gel şi comprimate; cu conţinut bogat în

extramel 9 formulă originală, brevetată, la baza căreia stă o substanţă obţinută din pepene

galben :zămos;, cu conţinut bogat în antioxidanţi :S)& şi catalază;, vitamine :(, >, 2 D,

2'%; şi minerale :Se, (u, En;. Vitix acţionează în sensul scăderii 5idrogen"peroxidului

:0%)%; şi creşterii nivelului catalazelor 9 mecanism dovedit eficient, în urma recentelor

descoperiri conform cărora melanocitele sunt încă prezente în epidermul pacienţilor cu

vitiligo, c5iar după %/ ani de boală, şi îşi reiau funcţionalitatea in vivo şi in vitro după

îndepărtarea 0%)%.

An alt remediu contemporan este VitisFin :aerosol;, bogat în S)& :&ismutin"2 G;,

(u, En, vitamina 2'% şi pantotenat de calciu. Produsul se aplică de % ori pe zi :dimineaţa şi

seara;, pe zonele afectate, precum şi în 7urul leziunilor, evitând contactul cu oc5ii.

. ratamente naturiste+

a; Salată din castraveţi şi spanac crud, porumb, busuioc, sare şi ulei de porumb? b; (eai decoct din păpadie, urzică vie, coada şoricelului, muşeţel şi gălbenele?

c; Asturoi proaspăt, tăiat în feliuţe, cu care se freacă pielea de "* oriBzi? dupa # zile

se sc5imbă usturoiul cu tinctură de ţelină aplicată prin tamponare.

48_6-manual-vit-ok

Documents