46962728-iluminat-p2
TRANSCRIPT
2
sisteme de iluminat
• general – nivel de iluminare recomandat pe diferite funcțiuni
• de lucru – activităţi vizuale: citit, scris, prelucrare, preparare mâncare bucătărie
• de accent
3
iluminat rezidenţial
corelare permanentă cu:
• arhitectura:– sistem constructiv aparent
– stilul amenajării, materiale, texturi, culori, mobilier
– dimensiunile şi forma spaţiului
• performanţe, costuri (consum de energie)
4
cerințe specifice
• zone de relaxare - atmosferă
• zone de lucru - funcţionalitate
• spaţii mari (living) multifuncţionale –
flexibilitatea sistemului de iluminat
5
flexibilitate
din punct de vedere:
• al variaţiei nivelului de iluminare
• al distribuţiei de flux
• al poziţiei corpurilor de iluminat
• al variaţiei culorii luminii
8
aspecte calitative
• distribuţia luminanţelor echilibrată
• modelarea - accente
• culoarea luminii caldă
• armonizarea culorilor suprafeţelor
reflectante (finisaje pereţi, tavane, uşi,
ferestre, draperii etc.) cu culoarea luminii
9
surse de lumină
pentru locuinţe
• LIC
• LIH
• LF compacte
• led-uri
puteri variate
posibilitate de reglaj fin
o foarte bună redare a culorilor
10
eficienţa energetică a
sistemului de iluminat
• surse de ultimă generaţie
• corpuri de iluminat eficiente
• reflectanţele finisajelor
• sisteme de control
12
iluminatul în hoteluri
• 24 de ore din 24
• mai pretenţios şi mai multe posibilităţi
funcţionale şi estetice pe măsură ce
creşte numărul de stele
• succesiunea spaţiilor ţine de procesul
de proiectare, dar orientarea n spaţiu,
zonificarea pot fi controlate prin iluminat
13
rolul iluminatul
• primeşte şi conduce oaspeţii
• oferă siguranţă
• defineşte şi diferenţiază zone
• semnalizează imagini sau spaţii
comerciale
• defineşte brandul hotelului
15
hotel - zona de cazare
• exemple extreme în abordarea
iluminatului general și local:
tradițional – avangardist
• inovaţii din punct de vedere al
controlului iluminatului
(cartele, senzori de mișcare)
16
holul de primire + recepţie
• în funcţie de dimensiunile, forma şi
amenajarea spaţiului (finisajele,
mobilier, decoraţii, vegetaţie)
• iluminat pentru funcţiuni specifice:
zone de aşteptare, întâlnire, discuţii,
scris, citit, bar, shop, schimb valutar,
circulaţii
17
zone de circulaţie
• accesul în hotel - bine iluminat, în
general sub copertină
• zona ascensoarelor
• circulaţii orizontale (coridoare)
trebuie să asigure:
• iluminat funcţional plăcut (100 - 150lx)
• iluminat de securitate (20lx) - evacuare
21
restaurant, bar, cafenea
• în funcţie de specific
• iluminatul - parte a designuluispaţiului (prin culoare, accente dramatice)
sistemele de iluminat trebuie să asigure:
• niveluri de iluminat variabil de zi (completare) şi de seară
• flexibilitate pentru variante de mobilare
23
activitate intelectuală
spaţii de învăţământ
biblioteci
laboratoare
birouri
bănci
săli de conferinţe, reuniuni
24
caracteristici generale
acelaşi tip de sarcini vizuale, activități (scris,
citit, desenat)
activitatea se desfăşoară în planul util (birouri,
planşete) la înălţime dată (75 – 90 cm)
existenţa calculatorului în majoritatea spaţiilor,
cu probleme specifice (reflexia de voal)
finisajele pentru pereţi şi tavan în culori
deschise, reflectanță mare
25
cerinţe
condiţii de lucru (citire, scris, desen) -
iluminat direct difuz, fără contraste de
luminanţă ambientale mari
condiţii de vizibilitate a monitoarelor -
iluminat indirect
confort maxim, consum minim
27
sisteme de iluminat
• general uniform distribuit
săli mari
săli cu mobilare flexibilă
• general localizat asimetric dirijat
săli de clasă cu mobilier fix
• general asimetric
28
săli mari de curs, amfiteatre, săli de conferinţe
• iluminat general uniform
• iluminat suplimentar în zona tablei, respectiv a prezidiului
• comandă centralizată mobilă de la tablă sau masa centrală cu posibilitatea variației nivelului de iluminare
29
sisteme integrate
sisteme de iluminat, climatizare şi acustică:
aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul şi utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei şi aparatului de iluminat
confort sporit şi reducerea consumului energetic
30
sisteme de iluminat - birouri
• corpuri încorporate în tavanul suspendat –
eficienţă maximă, contrast mare cu tavanul
• soluţii noi: sisteme direct – indirect în
variante fixe sau semiflexibile
• structuri flexibile atât luminotehnic, cât şi
electric (modificări ale spaţiului)
• distribuţii exclusiv electrice în şine sau plinte
36
spaţii polivalente
seminar, conferinţe, dineuri, 2 sau mai multe
funcţiuni simultane prin compartimentare mobilă
42
muzee, galerii de artă
muzeele contemporane - exemple de
concurenţă între arhitectură şi artă
primele spaţii arhitecturale care au
introdus soluţii avangardiste de
iluminat
43
muzee, galerii de artă
condiţii specifice - radiaţiile luminoase
şi mai ales cele ultraviolete
reprezintă factori agresivi care
degradează unele opere de artă
deteriorarea se poate manifesta în
general sau selectiv, prin alterarea
uneia sau mai multor culori
44
degradarea exponatelor
depinde de:
• sensibilitatea materialului expus
• compoziţia spectrală a luminii
• cantitatea de lumină captată (nivelul de
iluminare şi de timpul de expunere)
se manifestă la materialele organice, nu şi la
cele anorganice (metal, piatră, cristal)
45
cerinţe specifice
• protecţie opere de artă
• punere în valoare
• flexibilitate
d.p.d.v. luminotehnic
în timp
în spaţiu
46
măsuri de protecţie
• limitarea nivelului de iluminare şi
reducerea timpului de expunere
• utilizarea lămpilor fără radiaţii
ultraviolete sau a filtrelor UV
48
alte probleme
specifice:
adaptarea vizuală
trecerea dintre
spaţii gradată,
uneori necesită
spaţii speciale de
trecere (ex. de la
manuscrise la
sculpturi)
51
aspecte calitative
modelarea
direcţionarea luminii deosebit de
importantă în cazul exponatelor
tridimensionale (sculptură, ceramică,
porţelanuri) sau a celor cu textură
încercări directe
53
strategii pentru controlul
iluminatului în muzee
• control bazat pe timp (programul de
funcţionare)
• control corelat cu lumina naturală
(celule fotovoltaice)
• control corelat cu prezenţa
persoanelor (senzori de mişcare)
• control manual sau cu telecomandă
58
clădiri vechi
punerea în valoare a elementelor
arhitecturale – arce, bolţi, profile
relaţia arhitectură – iluminat artificial
în acelaşi spirit
- în contrast (sisteme de
iluminat de ultimă generaţie)
62
săli de spectacole
zona publicului - studiul acustic
prioritar
zona scenei - sisteme de iluminat
producţie scenă specializate
65
controlul iluminatului
de scenă
• pupitru electronic de comandă
a luminii, conectat la
computer, amplasat în regia
de lumini
• sisteme care memorează un
număr de scene
68
cerinţe generale
realizarea unei ambianțe atractive
amplasarea judicioasă a aparatelor
de iluminat în funcţie de amenajarea
interioară şi funcţionalitate
conexiunea optimă între sistemul de
iluminat general şi cele secundare
70
aspecte calitative
distribuţia luminanţelor
• uniformă în incinta magazinelor
mari
• contrast de lumină (şi de culoare)
atractiv d.p.d.v. comercial
71
corpuri de iluminat
tendinţe:
• integrarea arhitecturală a corpurilor
de iluminat – încastrate în elemente
constructive sau mobilier
• miniaturizarea vs. industrializare
• suprafeţe luminoase – lumină difuză
72
vitrine
• mascarea sursei de lumină faţă de
observator
• efecte de modelare, contrast de
luminanţe şi culoare
• iluminat dinamic prin conectarea
circuitelor la un sistem electronic cu
program de comandă
73
evitarea reflexiilor în vitrine
• prin înclinarea geamului vitrinei
(schimbarea unghiului de reflexie)
• cu dispozitive de control al însoririi
• cu sticla antireflexie
• prin menţinerea iluminatului artificial
în timpul zilei la un nivel mai ridicat
decât cel exterior
76
iluminat arhitectural
• artistic - arhitectural
“arhitectură nocturnă”, “peisaj urban nocturn”
• funcţional (circulaţie pietonal, orientare...)
• iluminat ocazional (spectacol, sărbători, valoare
de simbol) – în cazul în care există un concept
nu include iluminat carosabil
78
iluminat urban
ambianţe luminoase diferenţiate în funcţie de:
cultură
identitate
activitate
istorie
79
centrul orașului – nivelul cel mai mare de iluminare - identitate
zone comerciale – elemente de culoare, contraste și străluciri puternice
zone rezidențiale, campusuri universitare – nivel redus de iluminare (funcţional, de securitate)
faleze de râuri sau mări – efectul de oglindire şi amplificare pe suprafaţa de apă
tipologii de iluminat exterior
80
caracteristici:
1. perceperea dinamicăa imaginii nocturne
2. culoare, variaţie
3. poluare luminoasă
iluminatul exterior
81
• direcţia principală de percepere – direcţia luminii
• distanţa de privire -determină nivelul de iluminare
• raportarea la contextul urban luminos
• forma obiectului arhitectural
• existenţa accentelor
1. percepere dinamică
82
Lyon – Catedrala
programare orară - scene presetate pe baza unui
studiu al afluenţei turistice
2. culoare, variaţie – sisteme de control
83
3. poluare luminoasă
influenţe negative pentru:
• perceperea oraşului
• trafic
• spaţiile interioare ale construcţiei luminate sau ale vecinătăţilor
• studii de astronomie
84
evitarea poluării luminoase
• nivel de iluminare adecvat
• evitarea distribuției fluxului deasupra
planului orizontal al sursei
• orientarea corectă a corpurilor de iluminat
• sisteme de control pentru reducerea
iluminatului general sau de accent
85
obiectivele generale ale iluminatului
obiective
generale
eficienţă
energetică
LED
sisteme de control
evitarea
poluării
luminoase
siguranţă în trafic
confort interior
astronomie
securitate nivel minim de iluminare
coerenţă urbană, orientare
ambianţă atractivă
obiective generale corelate cu cerinţe specifice, date
prin tema de proiectare
86
• iluminat de accent
• iluminat vertical
• iluminat cu proiectoare
• iluminat de contur
• iluminat acvatic
corpuri de iluminat cu LED-uri
87
Light Blossom
o nouă generaţie
de corpuri de iluminat
pietonal:
• LED-uri
• senzori de mişcare
• energie alternativă
(solară şi eoliană)
• independenţă faţă de
reţeaua electrică urbană
88
abordarea iluminatului exteriorpe elementele urbane definite de Kevin Lynch
proiecte generale sau zonale - Masterplan
• centru – punct de interes nocturn
• domeniu – cartiere, zone istorice
• traseul – axe urbane şi apele curgătoare
proiecte locale – repere, limite
• obiect de arhitectură
• spaţiu urban
• accent urban
90
clasificare generală a expresivităţii arhitecturii
şi soluţii de iluminat la nivel de principiu:
• forme solide
• forme vitrate
• forme mixte
• sisteme speciale de acoperire
+ faţade multimedia
obiecte de arhitectură
Derek Phillips - arhitect, lighting designer
91
• arhitectură clasică – iluminat general şi de accent
dictat de stilul şi detaliile arhitecturale
• arhitectură contemporană
forme masive - iluminat exterior
93
• pereţi cortină – iluminat general interior la un nivel redus
• vitrine – iluminat de accent – contrast de luminanţă
forme vitrate - iluminat interior
94
forme mixte – iluminat variat
• sisteme de iluminat mixte (interior şi exterior)
• sisteme de iluminat din interior – pentru spaţii fără ocupare nocturnă
95
• sisteme de acoperire translucide
• structuri urbane de mari dimensiuni
sisteme de acoperire speciale -
iluminat interior - ascendent
97
spaţii urbane
Lyon – Piaţa Primăriei
iluminat arhitectural permanent cu componentă pietonală
iluminat ocazional – Festivalul Luminii - culoare
98
accente urbane
ziduri, porţi, ruine
statui
fântâni
poduri
vegetație
posibile repere nocturne
libertate mai mare de iluminare
(culoare, dinamism)
101
Millenium Bridge – Londra
componentă funcţională – circulaţie pietonală
componenta artistică – evidenţierea structurii, siluetei
102
vegetaţie, spaţii verzicerinţe specifice pentru iluminat
• flexibilitatea în direcţionarea corpurilor de iluminat
pentru variaţiile sezoniere şi anuale
• încadrarea corpurilor de iluminat în peisaj (imagine
pe timpul zilei)
• alegerea caracteristicilor de culoare ale sursei
• evitarea orbirii şi poluării vizuale (dificil)
106
1. studiul situaţiei existente
2. stabilirea obiectivelor iluminatului
3. definitivarea conceptului şi a proiectului
proiectul de iluminat - etape
107
strategie - CE
tactică - CUM
• stabilirea nivelului de iluminare (vertical, interior)
• alegerea tehnologiei
• poziţionarea corpurilor de iluminat (inclusiv impactul vizual diurn)
conceptul final al proiectului