UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Disciplina:Statistica psihologică şi prelucrarea informatizată a datelor 1

 P2. Măsurarea în psihologie

Lect. univ. dr.

Gheorghe Perţea

Măsurarea în psihologie

1860 - Gustave Theodor Fechner Elemente der Psychophysik

- propune un model ştiinţific al lumii naturale, incluzând aici şi universul psihic

În prezent, orientarea cantitativă face parte intrinsecă din dimensiunea ştiinţifică a psihologiei

- există şi controverse

- psihicul uman nu este de natură cantitativă, dar manifestările sale suportă cuantificări

Cuprins

1. Ce este măsurarea?

2. De ce este important să analizăm procesulde măsurare?

3. Niveluri (scale) de măsurare

4. Statistica parametrică/statistica neparametrică

5. Scale de măsurare şi variabile

6. Erori de măsurare

Ce este măsurarea? 

Concurs de manechine

-Înălţime: 180 cm (mai poate fi exprimată şi în " inch" sau " picioare" )

-Bust: 90 cm

-Talie: 60 cm

-Şolduri: 90 cm

-Culoarea ochilor: căprui (1), verzi (2), albaştri (3) (sau c , v , a )

-Inteligenţa: nr. răspunsuri corecte(cotă brută), unităţi QI, stanine, centile, clase normalizate, note distributive T sau H(scoruri standardizate)

Ce este măsurarea?

S.S. Stevens (1946) „On the theory of scale of measurement"

- a măsura înseamnă " a atribui valori numerice obiectelor si fenomenelor, în conformitate cu anumite reguli“

Judd şi McClelland (1998) observă că această definiţie are cel puţin două limite majore:

- nu toate măsurările au un caracter numeric (de exemplu, caracteristica de gen poate fi simbolizată cu caracterele "m" şi

" f" );

-o regulă de atribuire a numerelor are caracter de măsurare numai dacă ea instituie o anumită semnificaţie cu privire la caracteristica măsurată

-măsurarea este un proces prin care varietatea infinită a observaţiilor umane este redusă la o descriere sub formă numerică sau simbolică, care se presupune că reprezintă anumite regularităţi semnificative la nivelul entităţilor observate

Entităţi măsurabile în psihologie, variabile sau atribute psihice

• de natură fizică sau psihofiziologică: timpul de reacţie, vârsta, indicatorii fiziologici

• constructe psihologice: “extraversiunea-introversiunea“, "atitudinea faţă de risc", "depresia“, ”anxietatea” ,”inteligenţa generală”, ”inteligenţa emoţională”, care sunt la început,

"modele " teoretice, abstracte ale realităţii psihice, a căror existenţă şi nivel trebuie probate şi măsurate ulterior.

Acestea nu pot fi măsurate direct, ci numai prin manifestările lor particulare

De exemplu:”extraversiunea - introversiunea ”(disponibilitatea de a comunica, prin numărul prietenilor sau prin disconfortul resimţit în situaţii de izolare, etc..)

• Constructul psihologic=variabilă latentă• Indicatorii psihici=variabile observate

Distincţie importantă pentru analiza de itemi(întrebari în teste)

1.Noţiunea de variabilă statistică

• Definiţie: caracteristică a realităţii care poate lua valori diferite(vârsta, inteligenţa, satisfacţia, etc.,)

• Distribuţia variabilei(creativitate verbală): valorile sau scorul obţinut şi frecvenţa de apariţie a fiecărei valori sau scor la subiecţii testaţi(de exemplu 15 elevi au obţinut următoarele scoruri la testul de creativitate verbală:1,2,3,4,5,5,6,6,6,7,7,7, 7,8,8,9,9,10,12,15; scorul maxim ce era posibil de obţinut era de 15)

• Variabilitatea: măsura în care o distribuţie este compusă din valori mai asemănătoare sau mai diferite una de alta(caracteristica cea mai importantă variabilei)

?

ce sunt...?

• genul

• rezidenţa

• temperamentul

• lateralitatea

• religia

 

dar..?.

• m, f

• rural, urban

• flegmatic, sangvin, coleric... dreptaci, stângaci

• ortodox, musulman...

variabile dependentevariabile independente

Variabile dependente = variabile a căror valori sunt dependente, variază ( sunt consecinţă efect) în funcţie de valorile uneia sau mai multor variabile, numite independente ( cauze, v. copii din familii monoparentale şi încrederea în sine ); face obiectul central al cercetării

Variabile independente = ţin de contextul, condiţiile, care cauzează anumite efecte, consecinţe, induce variaţia v. dependente (ex. antrenamentul, tratamentul influenţează performanţa, starea de sănătate, etc.)

v. dependentă/v.independentă

• exemplu: o cercetare care vizează numărul orelor de somn la studenţi, în timpul semestrului, comparativ cu perioada de sesiune

orele de somn= v. dependentă

perioada din semestru= v. independentă

Ce valori iau fiecare din cele două variabile?

v. dependentă/v.independentă

De ce este important să distingem vd si vi?

Alegerea procedurii statistice de testare a ipotezei• Cum le distingem?• le plasăm le într-un raţionament de tip cauzal• variabila "cauză"=v. independentă• variabila "efect"=v. dependentă

Atenţie, concluziile cercetării nu vor fi neapărat de tip cauzal!

identificaţi vd şi vi:

• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă• relaţia dintre eficienţa învăţării şi temperatura

ambiantă• relaţia dintre nota la bacalaureat şi nota la examenul

de admitere

De ce este important să analizăm procesul de măsurare?

Procesul de măsurare este important pentru:-cunoaşterea tipurilor de transformări la care putem supune în mod

legitim datele rezultate din măsurători(dacă am măsurat distanţele în cm ştim că putem transforma în inch fără a altera valorile; coloarea ochilor dacă am notat-o cu 1,2,3 ştim că nu putem calcula media, aşa cum am stabilii înălţimea medie, a unei echipe de sportivi);

-evitarea concluziilor (informaţiilor) false pe care le putem trage la un moment dat (de exemplu: ce putem spune despre diferenţa de temperatură dintre două zile succesive, când temperaturile maxime înregistrate în cursul acestora, au fost +20 şi, respectiv, +10°C? Putem spune doar ca în prima zi temperatura a avut cu 10 grade mai mult decât în următoarea zi, nu că ar fi vorba de o temperatură de 2 ori mai mare);

-alegerea procedurilor statistice adecvate de prelucrare a datelor obţinute şi scopurilor pe care ni le propunem(v.scale cantitative/calitative)

Niveluri (scale) de măsurare

Numerele diferă între ele prin semnificaţia şi proprietăţile lor

Stevens (op. cit) distinge următoarele niveluri (scale) de măsurare:

1. Nivelul nominal

2. Nivelul ordinal

3. Nivelul de interval

4. Nivelul de raport

Acestea sunt ordonate ierarhic:

scalele superioare includ proprietăţile celor inferioare

1. Scala nominală

Valorile indică categoria din care face parte cazul evaluat

Exemple: Genul: masculin/feminin (m/f; 1-2 ...)

Tipurile temperamentale (coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic)

Tipuri: De identificare (CNP, alte coduri arbitrare)

Categoriale (m/f ...)

Caracteristici:• cel mai redus nivel de măsurare• codurile valorilor sunt arbitrare• valorile au doar o semnificaţie calitativă• nu suportă operaţii aritmetice, în afară de însumare• Pot fi grupate sau rafinate: Extravert (coleric, sanguinic);

introvert (flegmatic, melancolic)

2. Scala ordinală

Valorile au o semnificaţie cantitativă limitată la raportul de mărime

Exemple: • poziţia pe lista de admitere, în funcţie de notă• evaluarea satisfacţiei pe o scală de la 1 la 10

Scale ordinale categoriale• clasele de vârstă (1=20-30 ani; 2=31-40 ani; 3=41-50 ani;

4=51-60 ani)• anul de studiu (1, 2, 3)

2. Scala ordinală

Caracteristici:• valorile au o semnificaţie cantitativă (mai mare/mai mic; mai

mult/mai puţin), dar...• precizează doar raportul de mărime dintre valori• intervalele dintre valori sunt neprecizate• cit înseamnă "mai mare"?, cit înseamnă "mai mic?"• primul admis=9.90; al doilea=9.70; al treilea=8.15 !

Cantitatea de date şi informaţii conţinute în scalele calitative (nonparametrice) este mai mică decât în

scalele cantitativeAici sunt incluse:

1 Scalele nominale:

• De identitate (calitative) : denumiri ale caracteristicii unui individ : CNP-ul, numele, nr. de inregistrare, etc.;

• Categoriale: denumiri a unei caracteristici ce privesc o categorie de indivizi: tipul temperamental, caracterial.

2. Scale ordinale:

• Exprimă ordinea, rangul în comparaţie cu alţi indivizi sau caracteristici psihice de acelaşi fel (mai mare- mai mic decât, mai bun sau mai slab decât, fără să exprime exact, cantitativ, care este măsura acelei diferenţe).

• codurile valorilor pot fi acordate si arbitrar, dar ele trebuie sa exprime ideea de ordine

3. Scala de interval

Valorile au un caracter cantitativ, exprimat numeric

Intervalele dintre valori sunt egale

Exemple:• temperatura, în grade Celsius (5°,6°,7°...)• coeficientul de inteligenţă – exprimat în unităţi QI (95,100,

125 ... )• scoruri la testele de personalitate exprimate în scoruri

standard (NT 20, 50, 55, 60, 70 ...)

3. Scala de interval

• Caracteristici:• intervalele sunt egale, dar lipseşte zero absolut• 0°C nu înseamnă absenţa temperaturii (0°K)• 10°C faţă de 5°C este "mai mare cu 5°"• ... dar nu şi "de două ori mai cald"!• suportă toate transformările matematice posibile

Controverse în psihologie• variabilele psihologice sunt expresia unor evaluări

subiective• greu de demonstrat egalitatea intervalelor dintre valori

consecutive, chiar şi la evaluări obiective, precise:

- " măsurarea "iubirii" prin "durata ţinerii de mână" a cuplurilor!

4. Scala de raport

• valori cantitative, exprimate numeric• intervale egale plus... zero absolut!• Exemple:• gradele Kelvin, pentru temperatura (0°K este temperatura

minimă absolută)

Exemple de variabile care comportă nivelul de măsurare de tip raport:

timpul, greutatea, înălţimea

4. Scala de raport

Caracteristici:

• cel mai înalt nivel de măsurare (valorile au mai multă informaţie)

• suportă toate transformările matematice posibile

Controverse în psihologie:

• există valori de acest tip?

• inteligenţa=0, anxietate=0, etc., nu sunt posibile la fiinţele vii

În practică, distincţia dintre variabilele de interval (I) şi de raport (R) nu este relevantă, ambele suportând aceleaşi proceduri statistice (I/R)

Cantitatea de date şi informaţii conţinute în scalele cantitative ( parametrice) este superioară scalelor

calitative

Acestea sunt:

1. De interval – unităţile scalei sunt egale între ele ( scorurile standard la testele psihologice); valorile variabile definesc o caracteristică prin raportare la un etalon, normă bine stabilită;

2. De raport – în afară de unităţi de măsură egale pe scală, există şi o valoare minimă absolută (V.0) care marchează absenţa totală a caracteristicii de măsurat (temperatură 0 Kelvin).

Ambele scale deţin proprietăţi numerice şi suportă toate transformările matematice posibile IR( toate procedurile statistice).

Pe ce scale de măsurare se exprimă următoarele variabile?

1. Pe ce scală se plasează scalele de măsurare?

- nominală, ordinală, de interval, de raport.

2. Pe ce scală sunt reprezentate notele şcolare, având în vedere caracteristicile notelor şi modul lor de acordare ?

3. Pe ce scală sunt reprezentate punctajele obţinute de elevii unei clase care se interapreciază pe o scală de tip Likert de la 1-5, în baza unui criteriu stabilit de interapreciere ?

Pe ce scală sunt exprimate următoarele variabile?

4. genurile muzicale (rap, house, rock, disco)

5. latenţa reacţiei la un stimul auditiv, măsurată în sutimi de secundă

6. atitudinea faţă de statistică măsurată pe o scală continuă de la 1 (absolut antipatică) la 10 (absolut simpatică)

Variabile categoriale

O variabilă se numeşte categorială atunci când valorile acesteia descriu categorii

-În mod obişnuit, variabilele măsurate pe scală nominală sunt categoriale

Variabilele ordinale pot fi şi ele categoriale

Categoriile de vârstă: 1 (21-30 ani), 2 (31-40 ani) şi 3 (41-50

ani)

Variabilele cantitative (I/R) pot fi şi ele categoriale:

Categoriile de motoare: 1100 cmc; 1400cmc; 1600 cmc ...

Există proceduri statistice speciale pentru variabile categoriale, motiv pentru care trebuie reţinute!

Statistica parametrică/statistica neparametrică

- s. parametrică:

-proceduri inferenţiale pe v. măsurate pe scale cantitative (Interval sau Raport)

-se bazează pe estimarea prin eşantionare a parametrilor populaţiei (medie, ab. std.)

• -s. neparametrică

-proceduri inferenţiale pe v. măsurate pe scală calitative (nominale şi ordinale)

-nu se bazează pe estimarea parametrilor populaţiei

Scale de măsurare şi variabile

variabila=caracteristica supusă măsurării

scala de măsurare=tipul de valori pe care le ia variabila• Expresia "variabilă nominală" se va înţelege ca "variabilă

măsurată pe scală nominală"• Expresia "variabilă ordinală" se va înţelege ca "variabilă

măsurată pe scală ordinală"• Expresia "variabilă interval" se va înţelege ca "variabilă

măsurată pe scală interval"

Erori de măsurare 

Exemplu: Măsurăm "inteligenţa" cu un test de inteligenţă

Scorul obţinut de fiecare persoană este compus din:

-nivelul de inteligenţă

-gradul de motivare

-starea fizică (oboseala)

-erori în construcţia testului (greşeli de tipar, de concepţie ...)

Teoria măsurării

• X=T+E

• X=valoarea măsurată

• T=scorul adevărat (exprimă caracteristică supusă măsurării)

• E=eroarea de măsurare (exprimă altceva decât caracteristica supusă măsurării)

Tipuri de erori

• erori aleatoare (eA)

• produse de surse care ar putea afecta oricare dintre valorile rezultate din măsurare, fără să ştim dacă şi în ce măsură acest lucru se întâmplă

• pot fi în orice sens (mai mari sau mai mici decât scorul adevărat)

• caracterul aleatoriu face ca abaterile în plus şi cele în minus faţă de scorul adevărat să se anihileze

• erorile aleatoare afectează valorile individuale, dar nu şi media eşantionului

• mai sunt denumite şi " zgomot de măsurare"

Tipuri de erori

• erori sistematice (eS)

-Se manifestă într-un anume sens faţă de valoarea

adevărată• afectează în mod necesar un anumit număr, mai mare sau

mai mic, din valorile măsurate

Exemplu:• Zgomot în sala de testare• O eroare în grila de corecţie a rezultatelor

sunt numite şi “bias“-uri

X=T+(eA+ es)

Modelul scorului adevărat este un construct teoretic

Nu există posibilitatea cuantificării erorilor

"numai Dumnezeu stie\"

Modelul este important pentru fundamentarea teoriei fiabilităţii datelor de măsurare

Tematica la: STATISTICĂ PSIHOLOGICĂ ŞI PRELUCRAREA INFOMATIZATĂ A

DATELOR 1

T1. STATISTICA ÎN PSIHOLOGIE

Noţiuni introductive

T2. STATISTICI DESCRIPTIVE

Analiza de frecvenţă şi reprezentările grafice

T3. STATISTICI DESCRIPTIVE

Indicatori numerici ai distribuţiilor statistice

Temele:

T4. STATISTICA INFERENŢIALĂ, NOŢIUNI DE BAZA Scorurile z şi curba normală

T5. STATISTICA INFERENŢIALĂ Concepte fundamentale(populaţie/eşantion,

distribuţie de eşantionare, ipoteze şi decizii statistice) Testul z (t) pentru un singur eşantion.

T6. Erori statistice, Puterea testului statistic, Mărimea efectului.

Temele:T7. Testul t pentru eşantioane independente

T8. Testarea diferenţei dintre mai mult de două medii independinte: analiza de varianţă (ANOVA)

T9. Testul t pentru diferenţa dintre mediile a două eşantioane independente

T10. Coeficientul de corelaţie liniară Pearson(r)

Temele:

T11. TESTE NEPARAMETRICE PENTRU DATE NOMINALE

Distribuţia binominală Teste z pentru proporţiiT12. Distribuţia multinominală Teste chi-pătratT13. TESTE STATISTICE NEPARAMETRICE PENTRU

DATE ORDINALE

BibliografieDe bază(obligatorie):

1.Pagina web a cursului la adresa psihologie@ueb.ro la biblioteca electronică, note de curs.

2.PERŢEA, Gheorghe, (2009), Statistica psihologică şi prelucrarea informatizată. Introducere în aplicaţiile SPSS(PASW), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Bibliografie suplimentară recomandată

CLOCOTICI,Valentin, STAN, Aurel, (2000), Statistică aplicată în psihologie, Polirom

GHEORGHIU Dumitru, (2003) Statistică aplicată în psihologie, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti

RADU, Ioan, (Ed.), (1993),Metodologie psihologie şi analiza datelor, Ed. Sincron

SÎNTION, Filaret, (2005), Metodologia cercetării şi statistica în psihologie, Îndrumare, exerciţii şi aplicaţii, ed. Muntenia, Constanţa

SMITH, Milton G,(1971), Ghid simplificat de statistică pentru psihologie şi pedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 

• Notă: Este recomandată orice lucrare de statistică introductivă şi aplicată la ştiinţele sociale.

Vă mulţumesc pentru prezenţa la curs!Aveţi întrebări?

Nu uitaţi ca orice întrebare este pe jumătate răspuns.