proiect min cultura de rapita p1 p2

Click here to load reader

Post on 20-Dec-2015

46 views

Category:

Documents

6 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dasd

TRANSCRIPT

Universitatea Transilvania Braov

Proiect MIN

Facultatea : ITMI Specializarea: IEI Anul: IV Grupa: 2413

STUDENTI: PASCARU CATALIN POSEA GEORGIANA

Prof. coord. Sarbu Flavius Cultura de rapita

Studiu de prefezabilitate Rapia este o plant care aparine familiei Cruciferae, fiind cultivat in Europa si Asia pentru seminele sale bogate in ulei. n ara noastr se cultiv intens n zonele de cmpie, fiind cultivat atat pentru semine, cat si pentru radacina sa. n utilizarea potenialului agricol prin ncurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapia, n vederea realizarii unei surse energetice i alternative de combustibil pentru tractoare i masini agricole autopropulsante, este un element energetic actual cu multiple perspective de dezvoltare. n Romania, rapia a fost luat in cultur pe suprafee mai mari nainte de primul razboi mondial i ntre cele doua razboaie mondiale.Astfel, n anul 1913, cultura de rapi exista pe 80,38 mii ha, iar in anul 1930 pe aproximativ 77,32 mii ha. Tarile din Europa de Est au suprafete cu potential agricol mare, potential ce poate fi folosit pentru infiintarea de culture cu o mare valoare energetica. Cultivarea de plante cum sunt rapita sau porumbul din care ulterior se obtine combustibil este un lucru deosebit de insemnat pentru economie si pentru cei care fac agricultura, iar asupra mediului are un efect deosebit de bun avand in vedere faptul ca se scoate din folosinta, o parte din combustibilii clasici deosebit de nocivi pentru mediu. In favoarea culturii de rapita este si argumentul conform caruia rapita este una dintre cele mai importante plante oleaginoase ocupand locul 3 in lume, dupa soia si palmier. De asemenea, uleiul de rapita este un excelent ulei alimentar, gratie performatelor procesului de ameliorare a plantelor prin care s-au obtinut soiuri si in ultimul timp hibrizi, liberi atat de acid erucic cat si de glucozinolati. Alte argumente, pentru mentinerea culturii de rapita in rotatie sunt: - foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( exceptie cele care au boli si daunatori comuni) dar mai ales pentru cerealele de toamna; - piata sigura de desfacere a produselor instrucat cererea mondiala este mai mare decat oferta; - este putin pretentioasa fata de conditiile pedoclimatice, iar in cazul accidentelor climatice (inghet) cheltuielile sunt recuperate aproape integral, mai putin costurile de samanta; - specie cu putere mare de compensare dupa accidente climatice sau tehnologice; - valorifica bine ingrasamintele administrate; - tehnologia de cultura a rapitei nu este complicata si permite mecanizarea completa; - existanta pe piata a soiurilor si hibrizilor cu potential ridicat de productie (4000-5000kg/ha) cu rezistenta la inghet, boli, scuturare etc; - valorifica bine precipitatiile cazute peste iarna si ajunge la maturitate inaintea instalarii secetelor din vara; - este o buna planta melifera; Soiurile de samanta trebuie sa provina din recolta anului insamantarii, deooarece dupa 3 ani de la recoltare isi pierde germinatia iar ca si conditii de calitate: puritate minim 90% si germinatia minim 95-90%.Ca soiuri amintim(toamna)-Amor, Astra, Alaska, Capitol, Corvet, Madora, Praska, Orlando, Triumf, Triangle, Wotan. Necesarul de samanta este de 8-15kg/ha, in functie de calitatea pregatirii patului germinativ, textura si starea umiditatii solului.Densitatea optima de semanat -150-180s.g/mp, care asigura o densitate la recoltare de 80-100 plante/mp, masa hectolitrica(MH) 61-68 kg/hl si masa a 1000 de boabe (MMB) 3,5-5,6g. Uleiul de rapita are foarte multe utilizari industriale si alimentare; turtitele de rapita rezultate din procesare au o mare valoare furajera, fiind bogate in proteine (38 - 42%), glucide si saruri minerale; paiele de rapita se utilizeaza in industria materialelor de constructii. Trecerea la o cultivare intensa si utilizarea cu chibzuinta a terenurilor disponibile, fara aparitia unor efecte negative asupra altor structuri ale economiei agro-alimentare reprezinta o solutie ideala pentru oamenii care cauta in permanenta noi alternative dar si pentru cei care muncesc terenurile si au nevoie de culturi noi in circuitele lor de productie.Rapita este una dintre putinele culturi care aduc atat beneficii economice cat si beneficii ecologice. Febra producerii de combustibil biodiesel in Europa si SUA a cuprins si Romania, insa in tara noastra totul se limiteaza la nivelul productiei de materie prima -rapita- pe care unele companii intentioneaza sa o cultive aici pe la scara mare pe suprafete care ajung la zeci de mii de hectare. Astfel, exista companii din vestul Europei care cauta pe piata romaneasca mari suprafete de pamant pe care sa infiinteze cultura de rapita pe care ulterior sa o poata transforma in ulei, care la randul lui, in urma aditivarii sa fie transformat in biodiesel. Biodieselul este un combustibil intrebuintat la automobile inlocuind motorina, fiind mult mai ieftin si mult mai putin poluant. La nivelul tarilor Europene, exista o directiva prin care statele membre ale UE sunt obligate sa foloseasca cu un procent de peste 6% din consumul de energie, biodiesel, inca din anul 2012. Folosirea pentru energie a cerealelor si nu numai a rapitei constituie o solutie avantajoasa pentru excedentul de productie. Rapita este cea mai ieftina cultura, din punct de vedere economic iar preturile pe plan mondial sunt avantajoase. Din pacate, Romania se afla in situatia de a exporta rapita ca pe o materie prima si nu ca pe un produs cu valoare adaugata cum este uleiul sau biodieselul. Un handicap pentru agricultura care se paractica in tara noastra il constituie si randamentul mic al culturii de rapita. In prezent, Romania poate produce cu aproximatie 2,6 milioane de tone de biomasa care sa fie folosita la obtinerea combustibililor verzi.

.1. Denumire firma, obiect de activitate, cod CAEN: Denumire: S.C. AGRIRAP S.R.L Cod CAEN: 011 Cultivarea plantelor nepermanente; :0111 Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor leguminoase si plantelor producatoare de seminte oleaginoase. Obiect de activitate: Cultivarea, cresterea si depozitarea semintelor de rapita si vanzarea acestora.

2. Organigrama societatii S.C. AGRIRAP S.R.L.

ADMINISTRATOR

CONTABILITATE SEF DEPOZIT APROVIZIONARE TRANSPORT

MECANIZATORI PERSONAL SEZONIER

2.1 Avantajele biodieselului In general, biomasa pentru obtinerea combustibililor poate rezulta din orice planta oleaginoasa. Pana in acest moment, la noi, investitiile au fost indrumate pentru obtinerea biomasei din rapita si floarea soarelui. Biodieselul este extras din semintele de rapita, astfel ca la o productie de circa 3 tone/ha se poate obtine cam o tona de ulei. Acest combustibil verde, poate fi utilizat direct in motoare, intr-o concentratie mai mica sau mai mare, in functie de anotimp. Printr-o noua prelucrare ( procedeul numindu-se esterificare), din uleiul de rapita rezulta biodieselul care se amesteca cu motorina. In amestec cu benzina se foloseste un alt produs, numit bioetanol, dar la noi deocamdata investitiile pentru obtinerea lui sunt destul de mici. Din multitudinea de avantaje amintim: Combustibilii verzi reprezinta o piata ce inseamna profituri ridicate pentru investitori; Pretul este mult mai redus fata de combustibilii clasici; Nu este catalogat ca si lichid inflamabil, deci poate fi depozitat si transportat fara autorizatie; Nu este accizat pentru ca nu este toxic ( prin lipsa sulfului si a fosforului din gazele de ardere); Are putere calorica egala cu a motorinei si arderea este completa; Progresele obtinute pe plan mondial precum si in tara nostra in ameliorarea acestei plante si in utilizarea largita a uleiului obtinut, o motiveaza pe deplin pentru a fi luata in considerare cresterea suprafetelor cultivate cu aceasta planta si in Romania. Potrivit Directivei UE 2003/30/CE privind promovarea combustibililor regenerabili, de la 1 ianuarie 2007 combustibilii ecologici trebuie sa acopere 2% din piata carburantilor, iar pana in anul 2020 procentul sa ajunga la 20%. Se considera ca biodieselul obtinut din rapita este ecologic pentru ca rapita, ca planta, produce oxigen echivalent cu CO2 produs ulterior de autovehicul.

2.2 Subventiile acordate de stat pentru cultura de rapita Planta a devenit foarte populara si datorita subventiilor acordate de UE, pentru incurajarea productiei de combustibili biologici.De ceva timp, si in Romania se acorda subventii pentru fermierii care livreaza rapita fabricilor de biocombustibili.Astfel, cei care cultiva rapita sau alte plante energetice si incheie contracte de furnizare a materiei prime cu producatori de bioetanol si biocombustibili, pot primi o subventie de aproape 42 de euro pe hectar, in plus fata de plata din fonduri UE.

2.3 Cheltuielile efectuate pentru cultivarea unui hectar de rapita A. COSTUL MATERIALELOR Seminte 4,5 kg * 62,8 lei = 282,6 lei

Ingrasaminte minerale

N azotice 140 kg * 2,2 lei = 308 lei K - potasice 60 kg * 2,2 lei = 132 lei Substante chimiceErbicide (Pantera) 1,5 l/ha * 248 lei = 372 lei Regulatori de crestere 2 l/ha * 184 lei = 368 leiMateriale pentru ambalare 60 saci * 3 lei = 180 lei

B. OPERAII MECANIZATE Aratura (25 cm) 1 ha * 900 lei = 900 lei Semanatul 1 ha * 500 lei = 500 lei Tavalugirea 1 ha * 300 lei = 300 lei Fertilizarea 1 ha * 400 lei = 400 lei Recoltarea 1 ha * 550 lei = 550 lei Transportarea boabelor de rapita 15 t/km * 5 lei = 75 Vanturarea i curatirea 4 t * 45 lei = 180 leiC. ALTE CHELTUIELI NEPREVAZUTE (10%) = 448 leiE. TOTAL CHELTUIELI (A+B+C) = 4995,6 lei

3. Procesul de cultivare

a. Particularitati biologice si parametri de cultivare (perioada in care se cultiva) Rapita este o planta anuala (cea de primavera) si bienala (cea de toamna).Radacina este pivotanta, puternic dezvoltata cu putine ramificatii laterale.Ea intra in sol pana la 60-80 cm adancime.In conditii favorabile, radacina poate atinge adancimi mult mai mari uneori pana la 300 cm, patrunderea radacinilor in adancime fiind influentata de foarte multi factori cum ar fi textura solului ,fertilitatea si umiditatea in sol.Radacinile laterale sunt raspandite pe o arie de 20-40 cm in diametru ,iar cea mai mare masa de radacini se gaseste la adancimea de 25-45 cm.Tulpina este erecta, avand o inaltime de 1,2 1,3 m, rareori 2 m si este bine ramificata .Frunzele rapitei au diferite forme , plecand de la baza unde sunt petiolate, lirate, penat sectate.Numarul de ramuri este cuprins intre 5 10, gradul de ramificare fiind mult influentat si de desimea culturii.Aceasta este rezistenta la cadere.Florile sunt caracteristice cruciferelor.Petalele sunt galbene aurii. Polenizarea la rapita este incrucisata, desi intr-un procent foarte mare are loc autopolenizarea, uneori chiar in proportie de 30%.Insectele polenizatoare sunt in special albinele , de aceea este recomandat amplasarea stupilor in apropierea lanurilor de rapita.Fructul este o silicva de 5 8 cm lungime formata din 2 carpele si despartita de o membrana pe care sunt prinse semintele.Intr-o silicva sunt 10 20 seminte.Semintele sunt neregulat sferice, avand o culoare de un cafeniu inchis, cenusiu inchis sau neagra.Tegumentul lor este reticular observandu-se mici alveole pe suprafata lui, MMB este de 3 4,5 g iar MH de 64 68 kg. Rapita cultivata in Romania este de obicei bienala.Semanatul se face toamna la inceputul lunii septembrie.Intarzierea semanatului nu permite ca plantele sa intre viguroase in iarna ceea ce provoaca mari pagube prin inghet.Primavara isi reia ciclul vegetative foarte timpuriu, iar maturizarea se face in luna iunie, ceea ce face din rapita o foarte buna premergatoare pentru cerealele de toamna. Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o data la 3 4 ani.Producatorii considera ca trebuie creat un soi de rapita rezistent la ger, cel putin minus 30 grade Celsius.Asemenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare executate prin inginerie genetica.

b. Rotatia culturii de rapita

Trebuie acordata o atentie sporita in ceea ce priveste rotatia culturilor, precum si a cultivarii si folosirii erbicidelor pentru fiecare sola.In concluzie trebuie intocmita o evidenta stricta a tehnologiei care va fi folosita pentru fiecare parcela ( premergatoare, fertilizare, cultivare, pesticide etc.). In cadrul rotatiei este recomandat ca rapita sa nu vina dupa ea insasi sau dupa alte culturi cu boli si daunatori comuni, cum ar fi: floarea-soarelui, mustar, soia, fasole sau alte plante crucifere, la un interval mai mic de 4 ani. Includerea rapitei in asolament prezinta o serie de avantaje, aceasta fiind o foarte buna premergatoare pentru o parte din cerealele de toamna, intrucat mobilizeaza o cantitate mare de elemente nutritive pe care le lasa intr-o masa vegetala bogata, masa vegetala care se descompune repede si usor in stratul arabil.De exemplu, pentru fiecare tona de seminte recoltate, resturile vegetale care raman din plantele de rapita lasa in sol 35 kg N/ha, 11 kg P2 O5/ha si 90 kg K2O/ha. O buna parte din aceste elemente care sunt lasate in stratul arabil sunt extrase din straturile mai adanci ale solului, acolo unde de exemplu radacinile graului nu ajung, deci sunt mai putin eficiente. Cele mai bune premergatoare pentru rapita sunt cerealele paioase, atata timp cat efectul de samulastra este tinut sub control. In Romania, rapita se amplaseaza dupa grau si orz, culturi care se recolteaza mai devreme si care asigura timpul necesar pregatirii solului. La randul ei rapita este consideraae ca o planta buna premergatoare pentru culturile de grau si orz. Aceste culturi dupa rapita dau sporuri de productie ce depasesc 500 kg/ha.Practic, rapita isi poate gasi cu success locul in cadrul asolamentelor din fermele agricole romanesti. Nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum.Rapita poate reveni pe acelasi teren dupa 3 ani, iar in caz de atac Sclerotinia sclerotiorum, dupa 7-8 ani (Muntean L., 1995,2001).

c. Fertilizarea culturii de rapita Cercetatorii au ajuns la concluzia ca elemetul tehnologic cu cel mai mare efect asupra productiei este fertilizarea, rapita fiind una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente nutritive necesare pentru realizarea unei tone de productie (samanta+masa vegetativa aferenta). Consumurile specifice se situeaza in limte de aproximativ 45 kg N; 30 kg P2O5 si 35 kgK2O/tona de samanta de rapita cu materia vegentativa aferenta. Majoritatea firmelor producatoare de samanta prezinta propriile planuri de fertilizare a culturii, dar in general acestea se opresc in jurul urmatoarelor valori: 70-120kg/ha N; 50-80kg/ha P2O5 si 40-60kg/ha K20. Rapita este una dintre plantele tehnice cu cea mai mare cerinta de elemente nutritive. Pentru a se obtine productii cat mai apropiate de potentialul genetic al fiecarui soi sau hibrid, este necesar sa asiguram o fertilizare cat mai echilibrata, care sa cuprinda majoritatea elementelor nutritive importante. Dintre macroelementele esentiale pentru cultura de rapita amintim fosforul, sulful, potasiul, iar dintre microelemente amintim borul. Dozele care sunt recomandate (in lipsa analizelor chimice), sunt diferite in functie de recolta care se urmareste a fi obtinuta, variind intre 80-180kg N/ha, 50-120 kg P205/ha si 65-150 kg K20/ha. Cand fertilizarea este considerata necorespunzatoare (cantitativ sau calitativ), sau conditiile climatice au influentat negativ absorbtia elementelor, pot sa apara efecte ale carentelor in diferite elemente chimice. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot.Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara.Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat, el este important la formarea radacinilor, la cresterea rezistentei la ger. Ingrasamintele se aplica inainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului. Se recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 CU 2% MGO, 3,6 S+0,02% B. Pe terenurile acide nu se vor aplica amendamente. Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei premergatoare.

d. Lucrarile solului

In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun, lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. Aratul este lucrarea principala de pregatire a solului, care se excuta inainte de samanat sau inainte de plantat la oricare cultura si care se realizeaza cu plugul. Pentru realizarea unei araturi de buna calitate trebuie respectate cateva reguli de baza si anume: aratura sa se realizeze cand solul este inca reavan; ideal este sa se lucreze in agregat cu grapa stelata sau cu colti; adancimea de arat sa fie diferita de la an la an; dupa executarea recoltarii, solul sa se lucreze cu grapa cu discuri; pe terenurile in panta, se lucreaza de-a lungul curbelor de nivel pentru evitarea eroziunii solului; plugul folosit, trebuie sa fie bine reglat si piesele active bine ascutite;

Scarificarea se executa cu scarificatorul, la adancimea de 40-80 cm, fara intoarcerea brazdei si se realizeaza in special pe terenurile cu exces de umiditate si grad de tasare mare, pe terenurile grele. Dupa lucrarea de baza, terenul se pregateste fie prin una sau doua treceri cu discul usor, fie printr-un disc si un combinator sau printr-un agregat complex care lasa terenul dicuit si nivelat. Grapatul se face cu grapa cu colti sau grapa stelata si consta in netezirea si afanarea terenului arat si in maruntirea bulgarilor.O lucrare de calitate rezulta cand solul este reavan, in conditii de umiditate excesiva efectul grapatului fiind slab, solul fiind batatorit de tractor.Pe un teren prea uscat, lucrarea cu grapa nu da rezultate satisfacatoare.Grapatul contribuind la crearea unui pat germinativ favorabil incoltirii semintelor, este necesar ca aceasta lucrare sa fie executata in ajunul semanatului.

e. Samanta si semanatul Samanta, ca si soiul sau hibridul utilizat constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienta cultivarii rapitei. Inainte de a fi folosita la semanat, samanta plantelor cultivate este supusa unor analize temeinice, dintre care trebuie retinute analizele genetice, analizele fizice , analizele fiziologice si analizele pentru determinarea starii sanitare. Samanta de rapita destinata semanatului trebuie sa provina din recolta anului anterior, sa fie sanatoasa, avand o puritate minima de 95% si cu o germinatie de cel putin 85-90%. Samanta de rapita dupa trei ani de la recoltare isi pierde germinatia. Semanatul reprezinta o lucrare tehnologica prin care samanta plantei este introdusa in sol pentru a incolti, a se dezvolta si fructifica. La rapita semanatul poate fi realizat fie cu semanatori clasice, caz in care fermierul va utiliza o cantitate mai mare de samanta la hectar, fie cu semanatori performante care pot asigura o densitate uniforma si la care poate fi controlata cantitatea de samanta pe hectar.Practic, in ultimul timp s-a trecut de la semanatul rapitei cu semanatori mai putin precise spre utilizarea semanatorilor performante cu distributie controlata a cantitatii de samanta/ha. Din punct de vedere al distantei dintre randuri se utilizeaza mai multe interval de semanat: la 12,5 cm, la 25 cm si la 37,5 cm, depinzand in primul rand de semanatoarea folosita, de varietatea semanata, dar si de gradul de culturalizare al terenului.Distanta dintre randuri cea mai frecvent utilizata in Romania este de 25 cm. Semanatul se realizeaza, toamna sau primavara, unde samanta trebuie sa gaseasca in sol aer, caldura si umezeala. Epoca optima de semanat a soiurilor si hibrizilor de rapita care sunt repartizate conform fiecarei zone de cultura din tara noastra se incadreaza, intre 20 august -15 septembrie. Semanatul de toamna este recomandat sa se realizeze mai timpuriu pentru ca planta sa aiba timp de rasarire si dezvoltare pana la venirea iernii.Dintre semanaturile de toamna, rapita se seaman printer primele culturi, la sfarsitul lunii august. Adancimea de semanat variaza dupa textura si umiditatea solului.In solurile grele si umede samanta se ingroapa la adancimea 2-3 cm; cand solul este uscat samanta se seamana cu 1-2 cm mai adanc. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Elvis, Elita, Elixir (hibrizi), Adder, Alaska, Attila, Milena.

f. Lucrarile de ingrijire

Lucrarile solului care se executa dupa semanat, constau in completarea realizarii calitative a patului germinativ( tavalugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor si a daunatorilor. Tavalugitul dupa semanat este strict necesar pe terenurile care au ramas cu bulgari mari dupa pregatirea patului germinativ si cu samanta neincorporata.Tavalugitul este util si dupa semanatul rapitei, insa trebuie ca solul sa fie bine uscat, astfel adera la tavalug si se taseaza excesiv.Aici trebuie sa se utilizeze tavalugul inelar. Eliminarea apei de pe cultura de rapita este necesara intrucat baltirea apei duce la moartea plantelor din cauza lipsei de aer.Primavara, pe suprafetele denivelate se pot observa portiuni intinse fara plante.Moartea plantelor din cauza baltirii trebuie prevenita pentru realizarea imediat dupa seamanat a unor santuri pentru eliminarea surplusului de apa.In depresiuni care sunt inchise trebuie executate araturi de desfundare sau puturi absorbante.Santurile pentru scurgerea apei sunt urmarite in special la desprimavarare, cand pericolul baltirii apei este mult mai mare. Buruienile numite si inamicul verde al culturilor agricole, produc pagube enorme, atat de ordin cantitativ, mergand pana la compromiterea culturilor, cat si calitativ, depreciind calitatea recoltei. Combaterea buruienilor din cultura rapitei prezinta o serie de particularitatin generate de perioada de semanant, distanta dintre randuri etc care o avantajeaza in concurenta cu buruienile comparative cu majoritatea plantelor de cultura.Cu toate acestea practic nu se pot obtine productii satisfacatoare, profitabile, fara aplica un minim de masuri de combatere a buruienilor. Pentru combaterea buruienilor dar in special pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu success Treflan 48 EC 2 l/ha.In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi Frontier 1,5 l/ha, Guardian 2 l/ha, Relay 2l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0,2-0,3 l/ha. Exista o serie de boli criptogamice.Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii, o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.

g. Recoltarea culturii de rapita

Recoltarea rapitei constituie practic ultimul element al lantului tehnologic care incepe inca din toamna anului anterior.Operatiunea efectiva de recoltat este inceputa de cateva faze pregatitoare si de managementul acestora in asa fel incat sa nu se risipeasca eforturile depuse pana la acel moment. Interpretarea starii de maturitate a culturilor de rapita trebuie realizata in timp optim in asa fel incat sa se poata alege cea mai eficienta metoda si cel mai bun moment de recoltare pentru a se diminua si chiar evita greselile tehnologice si automat pierderile de productie. Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicita o deosebita atentie in ceea ce priveste stabilirea momentului de recoltare.Intarzierea recoltarii acestei culture poate duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapita dupa o anumita perioada plesnesc inregistrandu-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 si chiar 50%. Recoltarea incepe sa se faca atunci cand semintele sunt brunificate si umiditatea acestora ajunge la 16-18% (umiditatea optima la recoltare intr-o faza fiind de 9-10%). Recoltarea in doua faze consta in taierea plantelor in faza de coacere in parga (culoarea galbena a silicvelor si samanta cu inceput de brunificare) dupa care se treiera cu combina.Plantele se taie cu vindroverul si raman pe miristea inalta de 25-30 cm, pana se maturizeaza semintele ( pana ajung la umiditatea de 12-14%). Treieratul se facecu combina echipata cu ridicator de brazda. Recoltarea directa cu combina este o metoda mai practica.Este eficienta numai daca pierderile sunt minime si dispunem de posibilitati de uscare a semintei.Recoltarea incepe cand semintele sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%.Se lucreaza numai dimineata sau seara, iar in timpul in care intreaga suprafata trebuie recoltata este de 2-3 zile. Dupa recoltare semintele se curata imediat de impuritati (resul de tulpini)si se trec la uscator pentru reducerea umiditatii de 10%. In cazul in care nu este asigurata uscarea artificiala semintele se depoziteaza in magazii, soproane, la inceput intr-un strat foarte subtire (5-10 cm) si se lopateaza de mai multe ori pe zi, pana cand umiditatea scade la 10%.Pentru uscare semintele se pot tine si in straturi subtiri pe prelate la soare.

4. Tehnologia culturii de rapita

Planta premergatoare: Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase; Bune plante premergatoare sunt plantele furajere; Nu se recomanda sa se semene dupa rapita, floarea soarelui, soia, fasole, tutunul.

Aratul: Dupa eliberarea terenului se executa o discuitura; Aratura se executa pe ogoare la 20-25 cm, pana la 15 august. Plugurile trebuie sa fie echipate cu scormonitori.

Pregatirea terenului: Imediat dupa arat se pregateste terenul cu grapa cu discuri.

Pregatirea patului germinativ: Patul germinativ se pregateste printr-o singura trecere cu combinatorul n preziua semanatului urmat de tavalugit la adancimea de semanat 2 cm. Fertilizarea de baza:

Fertilitate naturala solAzotKg/ha s.aFosforKg/ha s.a.PotasiuKg/ha s.a.

Medie (n funcie de productie)80 - 16050 - 8060 - 80

Ingrasamintele se aplica nainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului; Se recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 cu 2% MGO, 3,6 S+ 0,02%B; Pe terenurile acide se vor aplica amendamente; Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei premergatoare.

Samanta si semanatul: Soiuri de rapita recomandate sunt: Triunf; Madora; Valeska; Alaska; Rodeo; Triangle. Epoca de semanat: Perioda optim de semanat este la inceputul toamnei ntre 1-10 septembrie. Densitatea se stabilete n funcie de potentialul biologic al soiului, indicii de calitate a semintei si starea fitosanitara a acestora, de epoca de semanat, de calitatea patului germinativ, i de presiunea bolilor la densitati marite. Numar de boabe la mp ntre 60 - 180 Puritatea minima 97% Germinatia minima 85% Greutatea a 1000 boabe: 3-5g Cantitate de samanta la hectar: 8-10 kg Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x germinatie) Adancimea de semanat 1,5 - 2,5 cm. Tavalugitul semanaturii. Concomitent cu semanatul sau dup semanat se recomanda o tavalugire uoara.

Combatere bolilor la rapita pe timpul vegetatiei: (putregaiurile, fainarea,mana si alternarioaza) Tratamentul semintei cu ROVRAL 50 WP sau RONILAN cu 1kg/tona Tratamentul pe vegetatie cu FOLICUR 1.5 l/ha, ROVRAL 50 WP, SUMILEX 50 WP, RONILAN 1kg/ha, MIRAGE 1l/ha

Combatere daunatori: (purecii de pamant, gndacul lucios al rapitei; gargaritele criciferilor, paduchele cenusiu al verzei) n perioada infloritului se vor face tratamente cu MELIPAX 60 CE 3 l/ha sau FASTAC 1 l/ha . Pentru combaterea gandacului lucios i a vespei rapitei se aplica VICTENON 0,75 kg/ha

Combatere buruieni: Se vor efectua tratamente chimice inainte de semanat pe terenurile puternice afectate cu Dual 3-4 l/ha sau Treflan 3-4 l/ha; Dupa semanat se pot efectua tratament cu GALANT SUPER 1l/ha; LEOPARD 0,7 l/ha; LONTREL 0,3-05 l/ha (contra palamidei)

Fertilizare faziala: Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaina, vit. B1, fenolftaleina)-1,5-2,5l/ha. Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha Biofert (foliar) 2-4l/ha.

Recoltarea: Recoltarea se face cnd semintele sunt brunificate i au umiditate sub 16%; Se va lucra numai seara i dimineata pentru a evita scuturarea.

Pentru 1000 de hectare sunt necesare:- 4 combine de treierat rapita- capacitatea de recoltat este de 3 ore /ha.

Combina Claas Dominator 10835.000EUR

Combine- capacitatea de recoltat este de 3 ore /ha, Consumul este de 20-30l/ha motorina

Pret:35.000EUR

4 tractoare 4500 euro si 4 pluguri la 400 euro

5. Depozitarea

Conditii ce trebuiesc indeplinite in depozit:

Pentru a fi pastrate in bune conditii asupra semintelor de rapita se vor executa lucrari de indepartare a resturilor vegetale si uscare la temperature de 10-11 grade Celsius. 5.1 DepozitulReceptia Cerealele primite sunt receptionate si supuse unor operatii de verificare a calitatii si cantitatii. Prin receptia cantitativa are loc verificarea cantitatii de rapita prin cantarirea acestora. Se poate face cu un cantar bascula sau cantar automat. Receptia calitativa stabileste calitatea rapitei prin analize de laborator. Se urmaresc urmatoarele aspecte: Analize fizico-chimice:- umiditate;- sticlozitate;- greutate hectolitrica;

Analize senzoriale:- gust;- miros;- culoare ;- aspect ;- grad de infestare ;

Depozitarea se poate realiza prin:1. Magazii Dezavantaje : in cazul magaziilor operatiile de incarcare, descarcare si transport nu pot fi mecanizate si nu se poate depozita o cantitate mare de cereale pe unitatea de suprafata. conditiile igienice sunt necorespunzatoare datorita cantitatii mari de praf care se dezvolta in timpul manipularii cerealelor.2. Silozuri Avantaje: in cazul silozurilor sunt mecanizate toate operatiile de incarcare, descarcare si transport, se depoziteaza o cantitate mare de cereale pe unitatea de suprafata ; conditiile igienice sunt foarte bine asigurate ; 5.2 Silozuri Silozurile pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de un mare producator european, specializat in productia de silozuri pentru cereale. Ele pot fi cu baza conica sau cu podea plana. Silozurile sunt dotate cu sisteme de ventialtie a cerealelor comandate de sisteme electronice de urmarire a temperaturii din interiorul silozului pentru cereale. In functie de spatiul disponibil sau de preferinta clientului nostru, silozurile pentru cereale pot fi montate pe unul sau mai multe randuri, dar pot fi si depozite de cereale cu silozuri pentru cereale montate in grupaj. Silozurile utilizate de noi sunt foarte bine etansate, stabile si pot fi dotate cu scari interioare-exterioare, usi de vizitare, sisteme de ventilatie respectiv racire si o multitudine de senzori electronici pentru determinarea nivelului sau a temperaturii produsului depozitat, etc. Silozurile pentru cereale sunt construite din piese cilindrice, fabricate din tabla de otel laminat cu profil sinusoidal, apoi zincat la cald. Aceste piese componente ale silozurilor pentru cereale sunt asamblate cu suruburi. Diametrele lor sunt cuprinse intre 4.600 mm si 24.440 mm, iar inaltimile acestor silozuri pentru cereale sunt cuprinse intre 4.560 mm si 18.240 mm. Aceste silozuri au cadru din otel cu stabilitate ridicata, intarituri laterale, scari de acces, sistem de aerisire si acoperis etansat impotriva umiditatii.

Avantaje : silozurile metalice prezinta o rezistenta mai mare la incarcare fata de silozurile din beton ; constructia silozurilor din otel este mai usoara, rapida ; suprafata interiora permite eliminarea fortelor de frecare dintre material si acestea ; silozurile metalice prezinta o etanseitate mai buna fata de intemperii; silozurile din metal ofera o rezistenta sporita fata de temperaturile ridicate; grosimea portilor este inferioara fiind cuprinsa intre 1 si 4 mm ; efectul cutremurelor este diminuat.Dezavantaje : sunt legate de conditiile de calitate ale produselor, starea de stocare,schimburile de caldura (interior, exterior). Silozurile ce vor fii achiziionate pentru depozitul nostru sunt de tip SLA cu plnie:. (3 silozuri -80000 ) Pri componente :1. orificiu de turnare ;2. acoperi ;3. aerisitor ;4. laterala silozului ;5. plnie de scurgere cu tlpi ;6. orifiu de revizie n acoperi ;7. scar interioar cu pretectoare ;8. orificiu de evacuare ;

Utilajele necesare in depozit :

a. Usctoare cu mod de lucru continuu de tip S4 (12000 ) (fig.1) folosite pentru uscarea recoltei de rapi. Parti componente :1. acoperis ; 8. camera de iesire a aerului ;2. segmenti pentru incarcare ; 9. jaluzele pentru reglarea aerului ; 3. segmenti pentru uscare ; 10. jaluzele pentru reglarea aerului 4. segmenti pentru racire ; racit ;5. ventilatoare ; 11. cuptor cu arzator ;6. sistem sortare ; 12. jaluzele pentru reglarea aerului 7. camera de intrare a aerului ; de intrare.