42 portrete lecÞia 7 7 - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/07-08.pdf · radu nu are sorã,...
TRANSCRIPT
42 PORTRETE
Limba – mijloc de integrare socialã
7LECÞIA 7
PORTRETE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Genul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelor
Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii
Adjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþii
Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a vreaa vreaa vreaa vreaa vrea
Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie de cevae cevae cevae cevae ceva
IV. TEXT-SINTEZÃ
ajutor
an
atenþie
ban
bere
ciocolatã
faþã
îngheþatã
leu
ochi
pãr
pâine
a vrea
a avea nevoie de...
câþi, câteblond
brunet
cuminte
dulce
gras
înalt
larg
lung
mare
mic
nou
vechi
verde
43PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,
unitãþi monetare
2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:
cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor
cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor
3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.
Modificãm
4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:
an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.
5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model: Model: Model: Model: Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harnici
Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.
Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.
Alcãtuim
6. Alcãtuiþi propoziþii.
bãiat în clasã
costum în dulap
acum revistã a fi sub masã
elev la tablã
sportivi pe stadion
Dicþionar de contexte minime
ochi albaºtri o cãmaºã
pãr bogat o carte de istorie
a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã
talent un apartament cu mobilã
o profesie bunã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
44 PORTRETE
Limba – mijloc de integrare socialã
7LECÞIA 7
mare marimare marimare marimare marimare mari
mare marimare marimare marimare marimare mari
GRAMATICÃ
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?
– Apartamentul este micmicmicmicmic? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este micmicmicmicmic. – Casa este micãmicãmicãmicãmicã?
– ªi camerele sunt micimicimicimicimici? – Da, casa este micãmicãmicãmicãmicã.
– Da, ºi camerele sunt micimicimicimicimici.
Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii
Singular Plural
masculin – – – – – - i- i- i- i- i
feminin -ã-ã-ã-ã-ã - i- i- i- i- i
Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat
Singular Plural
masculin copac mic copaci miciiiii
neutru creion mic creioane miciiiii
feminin fatã micããããã fete miciiiii
7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: Magazin Magazin Magazin Magazin Magazin magazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine mici
Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii mici
Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap
Model: Model: Model: Model: Model: Cursant Cursant Cursant Cursant Cursant cursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noi
Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire clãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noi
Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?
– Apartamentul este maremaremaremaremare? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este maremaremaremaremare. – Casa este maremaremaremaremare?
– Da, casa este maremaremaremaremare
Adjectivele cu 2 terminaþii
Singular Plural
masculin -e-e-e-e-e -e-e-e-e-e
feminin - i- i- i- i- i - i- i- i- i- i
mic mici
micã mici
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
45PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
Acordul adjectivului cu substantivul determinat.
Singular Plural
masculin bãiat mare bãieþi mari
neutru oraº mare oraºe mari
feminin casã mare case mari
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.
Model:Model:Model:Model:Model: Actor Actor Actor Actor Actor actor mare actor mare actor mare actor mare actor mare – actori mariactori mariactori mariactori mariactori mari
Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare – oglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi mari
Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.
Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPerete erete erete erete erete perete verde perete verde perete verde perete verde perete verde – pereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzi
TTTTTablã ablã ablã ablã ablã tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde – table verzitable verzitable verzitable verzitable verzi
Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.
Model:Model:Model:Model:Model: Bloc Bloc Bloc Bloc Bloc bloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechi
Canapea Canapea Canapea Canapea Canapea canapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechi
Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte
9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?
– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.
– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?
– Da, el este bãtrân.
– Ce este acesta? – Aici este casa ta?
– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.
– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?
– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.
10. Alcãtuiþi dialoguri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?
– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.
Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi
avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar
tu? Ei au creioane. Dar ele?
Model:Model:Model:Model:Model: – Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?
– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.
– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?
– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.
– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …
– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are
familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …
vechivechivechivechivechi vechivechivechivechivechi
vechevechevechevecheveche vechivechivechivechivechi
46 PORTRETE
Limba – mijloc de integrare socialã
7LECÞIA 7
eu vreauvreauvreauvreauvreau o carte
tu vreivreivreivreivrei un caiet
el, ea vreavreavreavreavrea o îngheþatã
11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le.
– Tu ai sorã? – Ce profesie ai?
– Da, eu am o sorã. – Sunt medic.
– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?
– Da, ea este micã. – Ea este profesoarã.
– Ea are o rochie albastrã?
– Nu, ea are o rochie verde.
12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.
Model: Model: Model: Model: Model: – Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?
– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.
Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã
este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte
fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?
Observãm
– Cine vreavreavreavreavrea bere? – Ce vreavreavreavreavrea copilul? – VreþiVreþiVreþiVreþiVreþi vin?
– Eu vreauvreauvreauvreauvreau bere. – Copilul vreavreavreavreavrea acasã. – Nu vremvremvremvremvrem vin, vrem suc.
– Ce vrea vrea vrea vrea vrea el? – Ce rochie vreþivreþivreþivreþivreþi? – Dar voi ce vreþivreþivreþivreþivreþi?
– El vreavreavreavreavrea o pâine. – Vreau o rochie verdeverdeverdeverdeverde. – Noi vremvremvremvremvrem apã mineralã.
Prezentul verbului a vrea
eu vreauvreauvreauvreauvreau noi vremvremvremvremvrem
tu vreivreivreivreivrei voi vreþivreþivreþivreþivreþi
el vreavreavreavreavrea ei vorvorvorvorvor
13. Completaþi propoziþiile.
Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …
Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …
Numeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinale
a a a a a 1–101–101–101–101–10 b b b b b 11–1911–1911–1911–1911–19
1 – unu, una 6 – ºase 11 – unsprezece 15 – cincisprezece
2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece
3 – trei 8 – opt douãsprezece 17 – ºaptesprezece
4 – patru 9 – nouã 13 – treisprezece 18 – optsprezece
5 – cinci 10 – zece 14 – paisprezece 19 – nouãsprezece
Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?
masculin câþicâþicâþicâþicâþi Câþi bãieþi sunt aici?
feminin câtecâtecâtecâtecâte Câte fete sunt acolo?
noi vremvremvremvremvrem o bere
voi vreþivreþivreþivreþivreþi ciocolatã
ei, ele vorvorvorvorvor ceai
47PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.
Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?
15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.
Model:Model:Model:Model:Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)
– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.
Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în
camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)
Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)
Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi
copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de ceva
Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.
Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.
El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.
16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: – Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?
– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.
Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie
de manuale? Au ele nevoie de jurist?
17. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?
– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor.....
Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine
are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?
Model:Model:Model:Model:Model: – De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?
– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.
De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?
18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– De ce are el nevoie? bani, ajutor
– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere
– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni
– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare
– Eu am nevoie de manual.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
48 PORTRETE
Limba – mijloc de integrare socialã
7LECÞIA 7
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
Aceasta este o familie mare.
Am o casã mare.
Vreau o carte nouã.
Câþi copii sunt aici?
Câþi ani are el?
Câte reviste vreþi?
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
Am nevoie de ajutorul tãu.
Avem nevoie de un specialist bun.
Ei au nevoie de atenþia noastrã.
El nu are nevoie de ajutor.
De ce are el nevoie?
Aveþi nevoie de manuale noi?
SINTEZÃ
Portret de bãrbat, portret de femeie
Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi
slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.
Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o
maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.
Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.
Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea
este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.
Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.
Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.
Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.
19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.
– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.
Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?
Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã
casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi
frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?
Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?
20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.
Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã
casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?
Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?
21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.
Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi
manuale de limba românã.
Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,
el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.
Învãþãm un proverb
N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
49 LA STUDII8LECÞIA 8
Limba – mijloc de integrare socialã
LA STUDII
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpul
IV. TEXT-SINTEZÃ
a asculta
a explica
a întârzia
a întreba
a învãþa
a repeta
a rezolva
a sta
absolvent
biologie
catedrã
chimie
colegiu
examen
exerciþiu
facultate
frecvenþã
gimnaziu
instituþie
învãþãmânt
jumãtate
juridic
licenþã
liceu
materie
orar
orã
secþie
sesiune
sfert
specialitate
studii
universitate
ziaristicã
azi, astãzi
fix
mult
puþin
spaþios
superior
cu
fãrã
sau
50 LA STUDII
Limba – mijloc de integrare socialã
8LECÞIA 8
O orO orO orO orO orã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþie
O orO orO orO orO orã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minDicþionar de contexte minime
Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,
facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã
spaþioasã
tema
a asculta lecþia
materia
radioul
o melodie
cu 10 minute
a întârzia la ore
mult
puþin
ora
a întreba tema
lecþia
VOCABULAR
Încercãm
a învãþa a explica a asculta
1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:
MasculinMasculinMasculinMasculinMasculin FFFFFeminineminineminineminineminin NeutruNeutruNeutruNeutruNeutru
Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene
Modificãm
2. Urmaþi modelul:
Aici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesor, acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori.
student ————————-
absolvent ————————-
medic ————————-
frate ————————-
IIIIIatã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesor. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.
Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.
student ________ ________ —————-
absolvent ________ ________ —————-
medic ________ ________ —————-
frate ________ ________ —————-
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
51 LA STUDII8LECÞIA 8
Limba – mijloc de integrare socialã
Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.
Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.
facultate ____________ ___________ ___________
salã ____________ ___________ ___________
lecþie ____________ ___________ ___________
birou ____________ ___________ ___________
Alcãtuim
3. Alcãtuiþi propoziþii.
Clãdire înalt
Profesor frumos
ªcoalã a fi bãtrân
Student mare
Þarã harnic
Elev deºtept
4. Lucraþi în perechi:
Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el
familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul
lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?
5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.
GRAMATICÃ
Observãm
– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?
– Aceasta este o universitate.
– Cine învaþãînvaþãînvaþãînvaþãînvaþã la universitate?
– La universitate învaþã studenþi.
– Ce explicã profesorii la lecþii?
– Profesorii explicãexplicãexplicãexplicãexplicã materia.
Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
Eu rezolv ascult explic întreb învãþ
Tu rezolvi asculþi explici întrebi înveþi
El, ea rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã
Noi rezolvãm ascultãm explicãm întrebãm învãþãm
Voi rezolvaþi ascultaþi explicaþi întrebaþi învãþaþi
Ei, ele rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã
– -ãm
-i -aþi
-ã -ã
Terminaþiile
52 LA STUDII
Limba – mijloc de integrare socialã
8LECÞIA 8
Curs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orããããã
Aplicãm
6. Urmaþi modelul:
Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.
Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.
Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.
Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.
El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.
Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema. VVVVVoi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.
Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.
El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.
7. Alcãtuiþi dialoguri similare.
Model:Model:Model:Model:Model:
– Tu înveþi la universitate?
– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu
– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate
– Ea învaþã la ºcoalã.
8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile.
– Profesorul de chimie întreabã mult?
– Nu, dumnealui întreabã puþin.
– Dar profesoara de biologie?
– Dumneaei întreabã mult.
– În ce salã de curs avem ore?
– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?
– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.
VVVVVerbele erbele erbele erbele erbele a staa staa staa staa sta ºi ºi ºi ºi ºi a întârziaa întârziaa întârziaa întârziaa întârzia la prezent la prezent la prezent la prezent la prezent
A staA staA staA staA sta A întârziaA întârziaA întârziaA întârziaA întârzia
Eu stau Eu întârzii
Tu stai Tu întârzii
El, ea stã El, ea întârzie
Noi stãm Noi întârziem
Voi staþi Voi întârziaþi
Ei, ele stau Ei, ele întârzie
9. Completaþi.
Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.
Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.
El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.
10. Reproduceþi dialogul.
– Maria stã aproape? – Ea este aici?
– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.
53 LA STUDII8LECÞIA 8
Limba – mijloc de integrare socialã
11. Alcãtuiþi îmbinãri:
carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,
deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).
12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum precizãm timpul
Structuri
Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?
Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi
jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi
cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.
Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:
astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.
Utilizãm
13. Spuneþi ce orã e.
SINTEZÃ
La studii
Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:
biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.
Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El
explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.
Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.
14. Rãspundeþi la întrebãri:
– Ce este universitatea? – Unde stau studenþii?
– Ce este ºcoala? – Ce întreabã profesorul?
– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?
– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?
– Unde sunt studenþii?
Vorbim
15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
54 LA STUDII
Limba – mijloc de integrare socialã
8LECÞIA 8
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
Eu ascult lecþia.
Tu întrebi ceva.
El întârzie la lecþie.
Noi învãþãm la universitate.
Voi repetaþi materia.
Ei stau aproape.
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
Ce orã e?
Cât e ceasul?
Este ora douãsprezece ºi un sfert.
Este ora nouã ºi jumãtate.
Este ora opt fãrã zece minute.
Azi avem ore de limba românã.
Dimineaþa repet lecþia.
Dupã cursuri stau la bibliotecã.
Învãþãm un proverb
Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.
Generalizãm