42-138-1-pb

of 8 /8
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“ Septembrie, 2014 83 MĂSURAREA ŞI DIMENSIUNILE ACTUALE ALE MIGRAŢIEI UMANE THE CURRENT DIMENSIONS OF HUMAN MIGRATION Lect.univ.dr. Maria STOICOVICI* Cercetătorii în ştiinţe sociale au sarcina de a aborda în mod cantitativ deplasările umane. Ei trebuie să găsească metode de măsurare pentru a trata acest fenomen de masă. Scopul vizează, în cele din urmă, ca oamenii politici să ia cunoştinţă de acest fenomen dificil de perceput, dar cu implicaţii deosebite şi absolut indispensabil în consideraţiile pentru orice politică de redistribuire spaţială a populaţiei. Social science researches approach human movements from a quantitative perspective. They have to find the measuring instruments to evaluate this phenomenon. The purpose is that politicians became aware of this phenomenon, which is difficult to perceive, but has profound implications in any policy regarding the distributions of population. Cuvinte-cheie: migraţie; imigranţi; migranţi. Keywords: human migration; social science. *Academia Tehnică Militară e-mail: [email protected] Migraţia umană este un fenomen vechi de când lumea. Prin migraţiune, oamenii au intrat în posesia spaţiului terestru, l-au ocupat, l-au amenajat, populând astfel toate cele cinci continente. Se cuvine însă să remarcăm că secolul XX a cunoscut cele mai mari mişcări de populaţie din istoria lumii, datorate în principal demografiei în creştere, oportunităţilor de mobilităţi din ce în ce mai mari, reducerii accentuate a distanţelor geografice şi culturale graţie mijloacelor de transport rapide şi ieftine şi dezvoltării tehnologiilor informaţiei şi ale comunicării. Avântul demografiei globale face ca resortisanţii proveniţi din ţările în curs de dezvoltare să fie primii antrenaţi în mobilitate atât internă, cât şi internaţională. Populaţia oraşelor s-a multiplicat cu zece între anii 1900 şi 2000 1 şi 40 % din această creştere este legată de migraţiile interne. La nivel internaţional, migraţiile măsoară o comunitate de peste 200 de milioane de persoane. Aceste mobilităţi fac lumea globalizată tot mai interdependentă. Ele scot până la urmă în evidenţă inegalităţile socio-economice şi demografice crescânde atât la scară naţională, cât şi internaţională. Local şi regional există mişcări migratorii de mare amploare cauzate de conflicte politice sau militare, de crize ecologice. Toate aceste aspecte i-au determinat pe cercetători să încerce să măsoare fluxurile de migraţie, dar ei s-au lovit de estimări incerte, pentru că migraţiile internaţionale sunt foarte greu de observat şi cuantificat. Nu există informaţii fiabile privind fluxurile – plecări, tranzit, întoarceri – şi cei ce încearcă să o facă se mulţumesc cu stocurile – număr de migranţi rezidenţi la o anumită dată în fiecare ţară. Şi apoi, migraţiile internaţionale nu deplasează decât o mică parte din populaţia mondială (2,5 % din cele peste 6 miliarde de oameni ai Pământului). Migraţiile sunt greu de observat din cauza diversităţii morfologiei lor, a caracterului lor repetitiv şi a desfăşurării lor continue în timp, a caracterului sensibil şi a intensităţii lor extrem de variabile. Nu se poate vorbi despre un model în migraţie. Toate acestea de altfel fac dificilă adoptarea unui consens în privinţa metodologiei, tipologiei, precum şi a definirii fenomenului în sine. Dificultatea vine şi din modul diferit de înregistrare a propriilor date pentru fiecare ţară, din exploatarea lor specifică atunci când există şi din numeroasele restricţii de acces legate fie de lipsa arhivării, fie de

Upload: paul

Post on 18-Aug-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

art

TRANSCRIPT

Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 2014 83MSURAREA I DIMENSIUNILE ACTUALE ALE MIGRAIEI UMANETHE CURRENT DIMENSIONS OF HUMAN MIGRATIONLect.univ.dr. Maria STOICOVICI*Cercettorii n tiine sociale au sarcina de a aborda n mod cantitativ deplasrile umane. Ei trebuie s gseasc metode de msurare pentru a trata acest fenomen de mas. Scopul vizeaz, n cele din urm, ca oamenii politici s ia cunotin de acest fenomen difcil de perceput, dar cu implicaii deosebite i absolut indispensabil n consideraiile pentru orice politic de redistribuire spaial a populaiei.Social science researches approach human movements from a quantitative perspective. They have to fnd the measuring instruments to evaluate this phenomenon. The purpose is that politicians became aware of this phenomenon, which is diffcult to perceive, but has profound implications in any policy regarding the distributions of population.Cuvinte-cheie: migraie; imigrani; migrani.Keywords: human migration; social science. *Academia Tehnic Militare-mail: [email protected] uman este un fenomen vechi de cnd lumea. Prin migraiune, oamenii au intrat n posesia spaiuluiterestru,l-auocupat,l-auamenajat, populndastfeltoatecelecincicontinente.Se cuvine ns s remarcm c secolul XX a cunoscut celemaimarimicridepopulaiedinistoria lumii, datorate n principal demografei n cretere, oportunitilor de mobiliti din ce n ce mai mari, reduceriiaccentuateadistanelorgeografcei culturalegraiemijloacelordetransportrapide iieftineidezvoltriitehnologiilorinformaiei ialecomunicrii.Avntuldemografeiglobale face ca resortisanii provenii din rile n curs de dezvoltare s fe primii antrenai n mobilitate att intern, ct i internaional. Populaia oraelor s-a multiplicat cu zece ntre anii 1900 i 20001 i 40 % din aceast cretere este legat de migraiile interne. La nivel internaional, migraiilemsoarocomunitatedepeste200de milioane de persoane. Aceste mobiliti fac lumea globalizat tot mai interdependent. Ele scot pn laurmnevideninegalitilesocio-economice idemografcecrescndeattlascarnaional, ct i internaional.Localiregionalexistmicrimigratoriide mareamploarecauzatedeconfictepoliticesau militare, de crize ecologice. Toateacesteaspectei-audeterminatpe cercettorisncercesmsoarefuxurilede migraie, dar ei s-au lovit de estimri incerte, pentru cmigraiileinternaionalesuntfoartegreude observat i cuantifcat. Nu exist informaii fabile privindfuxurileplecri,tranzit,ntoarcerii ceicencearcsofacsemulumesccustocurile numrdemigranirezidenilaoanumitdat nfecarear.iapoi,migraiileinternaionale nudeplaseazdectomicpartedinpopulaia mondial (2,5 % din cele peste 6 miliarde de oameni ai Pmntului).Migraiilesuntgreudeobservatdincauza diversitiimorfologieilor,acaracteruluilor repetitiviadesfurriilorcontinuentimp,a caracteruluisensibiliaintensitiilorextrem devariabile.Nusepoatevorbidespreunmodel nmigraie.Toateacesteadealtfelfacdifcil adoptareaunuiconsensnprivinametodologiei, tipologiei, precum i a defnirii fenomenului n sine. Difcultatea vine i din modul diferit de nregistrare a propriilor date pentru fecare ar, din exploatarea lor specifc atunci cnd exist i din numeroasele restricii de acces legate fe de lipsa arhivrii, fe de Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 201484msurile de protecie politico-securitar. Exist ri n care se poate vorbi despre absena total a unui sistem de observare n ara de plecare i de tranzit, n care este imposibil s se compare datele, aa cum exist i ri de sosire sau instalare care evalueaz fuxurileanualedeimigraiicuajutorulsurselor administrative(eliberaredepermisedesejursau delucru,nregistrareapopulaiei),saumigraia populaiilorduparadenateresaunaionalitate n recensminte i anchete.Apoiexistenapreamultorpunctedeintrare sauieireipermeabilitateaacestorafavorizeaz dezvoltareacurenilorclandestini,imaigreu demsurat.Celemaisiguredatermntot recensmintele populaiei.AuluatfintreptatSistemuldeObservare Permanent a Migraiei Internaionale (SOPEMI), iniiatdeOECDn1973,carecontribuiela armonizarea datelordin rile membre. Organizaia InternaionalaMigraieiinstaleaziea observatoare, chiar i n Africa.O lume n micare Slum,pernd,spreanalizctevadintre zonelecelemaiimplicatenmigraie.Catherine WihtoldeWenden,ntr-unadintrelucrrilesale deosebete:EuropadeVest2,carela1mai2004,numra printrecele380demilioanedepersoanealesale aproape20demilioanemigrani,dintrecare15 milioanenecomunitari.Germaniaeraprimaar, cu7,3milioanestrini,adicaproape9%din populaiatotal,urmatdeFrana(3,2milioane, aprox.7%)ideRegatulUnit(2,4milioane,4%), Elveia (1,3 mil, aproape 20%), Italia (1,5 milioane, 2,8 %) i Grecia 760 000, 10%). Exist i ri unde proporia strinilor este considerabil: Luxemburg, 30% strini, Austria 10%.Europa de Est, unde cderea zidului Berlinului a determinat migraii etnice de ntoarcere (Aussiedler nGermania),migraiidevecintate(romnin Ungaria,cehinSlovacia,ucraineninPolonia) imaimult,migraiipendulare,dedus-ntors,ale oamenilor care i aleg mobilitatea ca mod de via.StateleUnite,CanadaiAustraliasuntri confruntate cu creterea migraiei asiatice i latino-americane n special pentru Statele Unite. Acordurile Regionale de Liber Schimb (Alena) nu au avut efect puternic asupra diminurii migraiilor.nAmericaLatinsenregistreazmigraie intern(Brazilia)iinternaional(columbienii peruvieni,argentinieni,mexicani)identoarcere (NikkeijinsfotiiemigraijaponezinAmerica LatinnJaponia,iargentinieniidinItalia). Trecerea mexicanilor ctre Statele Unite constituie ceamaiimportantmicaredepopulaiede pe planet.Asia i Orientul Mijlociu sunt dou zone n care, pe de o parte (Asia), ri de destinaie cu economii dezvoltate (Japonia, Hong Kong, Republica Coreea, Taiwan) se opun unor ri pentru care migraia e o form de supravieuire (1 flipinez din 11 triete n strintate), iar pe de alt parte, Orientul Mijlociu, ri care au devenit de la criza petrolier din 1973, o puternic zon de atracie de mn de lucru (35 % dintre strini n Arabia Saudit, 72% n Kuweit, 90% n Emiratele Arabe Unite). Aceasta este i una dintre cele mai mari zone de plecare din lume.Africa.AfricadeNordadevenitozonde imigraie i de trecere pentru migranii subsaharieni tentaidestrmtoareaGibraltarsaudeinsulele siciliene.Unelerideoriginedevinride destinaie(Senegal)iinvers(CoastadeFilde, Zimbabwe),altele,amndounacelaitimp (Senegal,Nigeria,Ghana).AfricadeSudatrage omigraiedevecintate;AfricaMarilorLacuri i AfricaOrientalconstituiedeanibunizonede origine i de destinaie ale refugiailor.Concepte n operarePentrumsurareamigraieiestenecesar clarifcareactorvaconcepte.nprimulrnd, defnireamigraieisebazeazpeoapreciere combinatadurateiidistaneisale3.Migraia propriu-ziscorespundeuneischimbridurabile de reziden apreciat n mod individual i ignor deplasriletemporare(mobiliti),postulnd existenauneirezideneuniceistabilepentru fecare persoan. Dar nu exist consens n privina parametrilortemporaliigeografcinecesari stabiliriiuneidefniiiminimaleamigraiein durat i n distan.Odefniieamigraieiaridentifca-ocafind schimbarea de reziden de-a lungul unei perioade date. Naiunile Unite recomand urmtoarea defniie a migrantului internaional: Orice persoan care schimb ara n care i are domiciliul. Migraiaesteunfenomencomplexceconst n deplasarea unor persoane dintr-o arie teritorial nalta,urmatdeschimbareadomiciliuluii/sau dencadrareantr-oformdeactivitatenzona desosire4.Aceastdefniienufacereferirela Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 2014 85graniele naionale. Vorbim despre imigraie pentru sosiri i de emigraie pentru plecri, deducnd din diferenadintreceledouvalorisoldulmigrator (sau migraia net). Rata migraiei pentru o perioad dat se calculeaz raportnd efectivele la populaia dereferin,nzonadeorigine(rataemigraiei) saunzonadereziden(ratadeimigraie).Sunt astfelestimatefuxurilemigratorii,adicnumrul de micri de populaie ntr-o perioad dat. Pentru aprecierea migraiei se mai utilizeaz i msurarea stocurilor migratorii, adic a efectivului total de migrani recenzai ntr-un loc i raportat eventual la populaiadereferinpentrucalcululproporiilor de migrani.Soldul de migraie n demografe este, aa cum am artat mai sus, diferena dintre sosiri (sau intrri) i plecri (sau ieiri) ale locuitorilor unui teritoriu dat. El este deci egal cu diferena dintre imigraie i emigraie i poate f pozitiv sau negativ.Criteriuldemutarepermanentalmigraiei odifereniazdealtetipuridedeplasriumane, precumnomadismul(moddeviancareacea populaie nu se ancoreaz de nimic), migraia forei de munc (fenomen modern ce ine de nomadism). Micrile sezoniere difer de nomadism pentru c se realizeaz de dou ori pe an, ntre iarna de acas i vara din zona de destinaie. Migraia de lucru este omigraiesezonieralucrtorilordeterminatde condiii particulare de ofert a locurilor de munc n perioada respectiv.Navetismul este alt form de micare uman, extins considerabil n rile dezvoltate.Metode de msurare a mobilitii spaialentr-unarticolaprutnrevistaPopulation, nanul1988,DanielCourgeauprezentacteva metodedemsurareamigraiilor5.Pornindde lafaptulcacestemetodestrneauuninteres crescndpentrucriledezvoltateiterminau perioadadetranziiedemografc,pasulurmtor eraacelaalrepartiieiialredistribuiriispaiale. n plus, urbanizarea rapid a rilor n dezvoltare i eforturile de colonizare a unor noi pmnturi puneau numeroaseprobleme.Deaici,importanarolului jucatdemobilitateaspaialasupraeconomieii tuturor aspectelor vieii unei ri. Tocmai de aceea, ancheteledesfuratedeNaiunileUniteauartat c marea parte a rilor considerau i consider c migraiile interne i repartiia spaial a populaiei lorconstituiecelemaiimportanteprobleme de rezolvat.De asemenea, demografi au artat c procesele de mobilitate sunt mai complexe dect informaiile datederecensmintelepopulaiilor,pentruc migraia nregistrat n mod obinuit nu constituie dectvrfulunuiiceberg,ncarenumeroasele forme de mobilitate sunt ocultate de o defniie prea ngust.Existmetodetradiionaledemsurarea migraiei,darinoimetodecarencearcs depeascconceptuldemigraiepentruaputea msura mai precis mobilitatea populaiilor umane.Msurarea Obinereadeinformaiidemografcei socialeasuprapopulaieiimigrateprintehnicide eantionarenecesitoanchetspecifc.Pentru carezultatelesfefabile,planuldesondaj nutrebuielimitatlacaracteristicidemografce obinuite, el trebuie s ia n considerare anul sosirii imigranilor. Dac aceast variabil nu este inclus nconcepereainiialaancheteisaunajustrile ulterioare, estimrile risc s fe aproximative, ca i toate variabilele din acel an de intrare.nSpania,exist,deexemplu,osurs administrativ, Registrele municipale ale populaiei, ncaresuntnregistraitoimigranii,oricarear fstatutullorlegal,ialecrorcifreconstituieo referin la care se pot raporta estimrile provenite dinanchete.Acestorinformaiiprivindmigraia, liseadaugdatedelaAnchetaspaniolasupra forelor de munc, i de la ancheta special consacrat populaieiimigrateAnchetanaionalprivind imigranii efectuat n 2007 ( ENI-2007)6. Utilizarea unor surse de informareDeplasrile omului n spaiu nu sunt aleatorii, ciurmeazdrumuriiritmuriimpusenmare partedeculturancareeltriete.Sencearcs seintroducconceptenglobante,cadeexemplu conceptulcelmairestrictivsfentotdeauna coninutnntregimenconceptedincence maintinse.Astfel,plecnddelaconceptulcel maisimplu,daricelmaigeneral,demigraie vzutcaschimbaredereedin,sociologiil-au mbogitcuconinuturisuccesivedeformede mobilitate neluate n calcul iniial. Au trecut astfel laconceptuldeschimbarededomiciliu,care permite introducerea anumitor forme de mobilitate temporar,laconceptuldeschimbareaspaiului de via, acesta permind introducerea mai multor locurifrecventatelaunmomentdat.Aceast Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 201486ultimnoiuneoferposibilitateadeconsiderare aanumitordeplasritemporareneavutenvedere nschimbrilededomiciliu,precumnavetele, deplasrilectrelocuridevacan,reedinele priniloriprieteniloretc.Apoi,oextinderea conceptuluidemobilitatepersonallauniti sociale din ce n ce mai complexe, precum familia sau comunitatea, completeaz aceast prezentare.Surseledeinformaredirectenregistreaz anumite forme de mobilitate. De exemplu, registrele populaieinoteazngeneralschimbrilede reedin.nunelerins,precumUngaria,pun n eviden simultan migraia i anumite deplasri temporare, n timp ce n altele, precum Danemarca, nregistreaz simultan schimbri de reedin i de locdemunc.Darnutoaterilefacacestlucru, unele mulumindu-se numai cu registrele electorale, care privesc deci numai o parte a populaiei.A aprut astfel ideea de a pune anumite ntrebri petimpulunuirecensmntpentruamsura mobilitatea.ntrebareaprivindloculdenatere sepunenmajoritateariloripermiteobinerea uneiinformaiiprivindnonnativiidintr-ozon oarecare. Dar pentru c migraiile multiple au acum omareimportan,informaianumaiprezintun interes deosebit. De aceea ntrebarea este nlocuit cualtelemaiprecise,referitoareladataultimei migraii i la locul de reedin anterior sau la cel de la o dat anterioar fxat. Se ctig n privina costului(ontrebarenlocdedou),utilizrii(ea permiterealizareaperspectivelornmigraie)i independeneidedecupajuladministrativ.Unele recensmintepunontrebareprivindloculde munc, permind astfel msurarea navetelor.Se utilizeaz de asemenea i surse de informare indirecte. Estimri clasice ale migraiei nete, precum estimarea cu ajutorul populaiei a unei zone la dou date, precum i micarea natural a acesteia n cursul perioadeiintercenzitare;estimareacuajutorul uneiprobabilitidesupravieuireintercenzitar; estimareacuajutorulstatisticilorprivindlocul de natere.Sepoateajungelaestimareauneicombinri specifcedemigranincursuluneiperioade intercenzitare, utiliznd statisticile privind locul de natere la dou recensminte.Cercettoriis-aupreocupatideurmtorul aspect:cunoscndfuxurileglobaledemigrani (imigraniiemigraniaifecreizone),i potrepartizamaibinenfuxurintrefecare dintre zone?Migraia la nceputul secolului XXI n cifreConform unui comunicat publicatn decembrie 2009 de EUROSTAT, cu ocazia zilei internaionale amigranilor,n2008,30,8milioanedeceteni strini locuiau n statele membre UE. Dintre acetia, cea mai mare parte, 19,5 milioane (deci aproximativ dou treimi) proveneau din exteriorul UE7. Dintreceteniistatelortererezidenin UniuneaEuropean,6milioaneprovindinri europene, 4,7 milioane din Africa, 3,7 milioane din Asia, iar 3,2 milioane de pe continentul american. Eireprezint7%dinpopulaiaSpaniei,6,7% dinceaaGreciei,6,6%dinpopulaiaAustriei. nGermaniaceteniidinstatene-membreUE reprezint 5,8%, n Italia 4,2%, iar n Regatul Unit 3,9% din populaie8.Romniasesitueazprintrerilecucelmai redusprocentderezidenistrini,lapolulopus situndu-seLuxemburg,unde43%dinlocuitori suntcetenistrini,celmainumerosgrup(peste o treime) provenind din Portugalia. Germania este aracunumrulcelmaimarederezidenistrini: 7,3milioanedepersoane,urmatdeSpania(5,3 milioane),RegatulUnit(4milioane),Frana(3,7 milioane) i Italia cu 3,4 milioane.DacnereferimlaimigraniiromninUE, eireprezintcelmainumerosgrupdemigrani provenii dintr-un stat al Uniunii (peste 1,7 milioane, ceea ce reprezint 15% din totalul cetenilor strini provenii dintr-un alt stat membru UE) rezideni n diverse state membre (Italia, Spania, Regatul Unit). Sunturmaideceteniiitalieni(1,3milioane)i cetenii polonezi cu 1,2 milioane. rile de origine din afara UE cu numrul cel mai mare de rezideni nstateleUniuniisuntTurcia,cu2,4milioane, Marocul,cu1,7milioane,i Albania,cu1milion de persoane. n ase ri membre, cel mai numeros grupdecetenistrinireprezintpeste30%din totalulrezidenilorstrini.EstevorbadeGrecia, unde cetenii albanezi reprezint 64% din rezidenii strini,Slovenia,cu47%dinstriniprovenii dinBosniaiHeregovina,Ungaria,cu37%din rezideniistriniceteniromni,iLuxemburg, unde37%suntceteniportughezi.rileBaltice fgureaz cu un procent ridicat de ceteni din state ne-membre UE, datorit rezidenilor de origine rus, crora la destrmarea Uniunii Sovietice nu le-a fost recunoscut cetenia statelor n care locuiau.Migraiaesteunmecanismdemografc,mult maipuinfdelnregistratdectnatalitateasau mortalitatea. Migraiile sunt apreciate n raport cu Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 2014 87decupajulregional,carevariazconsiderabiln funcie de ar (vezi harta din Fig. 1).Cifrelefurnizatenoctombrie2002dectre ONUialteorganismeinternaionalearatc migraniireprezint3%dinpopulaiamondial, adicocifrmediepeansamblulrilorlumii. +: Sold migrator pozitiv; 0 : Sold migrator stabil; - : Sold migrator negativ; N/A : nu sunt dateFig. 1Soldul migrator n 2008: WikipediaConcentrarea geografc a fuxurilor migratorii este ns cea care accentueaz diferenele internaionale. Astfel, aproape 60% dintre migranii internaionali i aveau rezidena n anul 2000 n rile dezvoltate: rilevest-europene, AmericadeNord,precumi Australia,JaponiaiNouaZeeland,ntimpce populaia acestor ri reprezint 20 % din populaia mondial.Acestputernicdezechilibrusetraduce prinproporiidemigranicaresuntdecinciori maimarinriledinNorddectnrestullumii (8,7%nriledezvoltate,contra1,5%nrile ndezvoltare)iarpreaimaiconsiderabilfr rilearabeproductoaredepetrol,pecareONU le aeaz printre rile mai puin dezvoltate i care primescntotalaproape10milioanedeimigrani peteritoriilelor. Aceastdiferenntrezoneeste freteefectulorientriidominanteSud-Norda curenilor migratori. ntermenigeografciregionali,acestevariaii sunt i mai manifeste, din moment ce America de Nord, Europa de Vest sau Orientul Apropiat numr mai mult de 10% din migrani. Oceania nregistreaz procentajulcelmairidicatdemigranidincauza prepondereneidemografceaAustralieiiNoii Zeelande, din a cror populaie aproape un sfert este originar din strintate. Invers, procentajele din alte regiuni precum Asia sunt adesea inferioare lui 2% chiar inferioare lui 1%, n cazul Asiei Orientale.Difereneleeconomicedintreriiefectele reelelor geografce sunt cele care creeaz curenii migratori, cci ei sunt legai n special de proximitate i de legturile istorice ntre naiuni. Primii factori defnesccondiiistructuralepropriistabilirii schimburilor migratorii, n timp ce cei de-ai doilea, determin amploarea efectiv a migraiilor. Astfel, anumiteribogate,precumJaponia,parsfe departe de marile micri de schimburi migratoare, nciudaprosperitiiloreconomice(asevedea harta 1 i harta 2 - Fig. 2).nHarta1seprezintrelativaconcentrare amigranilornjurulmarilorpolieconomici mondiali, care sunt rile industrializate (cu excepia Japoniei) i rile poductoare de petrol din Orientul Apropiat, de la Libia la Oman. Mai exist prin mai multe ri n dezvoltare diverse focare de imigraie, maimiciiizolate,precumnCoastadeFilde, AfricadeSud,Brunei,MalaeziaiSingapore. Deasemenea,rilefosteiUniuniSovietice, delaRepublicileBalticepnnAsiaCentral nregistreazvolumeimportantedemigrani strini.Dealtfel,Rusianumr,dupestimrile ONU,numaipuinde13milioanedeimigrani, Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 201488Fig. 2Harta 1 i 2Ucrainaaproape6milioane,iarKazahstanul,3 milioane.Omarepartedintreacetimigrania aprutncifrepetimpuldezmembrriiUniunii Sovietice i corespundea nainte migranilor interni. Rusia a adunat pe ruii din ansamblul noilor state independente,concentrndnsnulsuomare populaie nerus provenit din aceste regiunii de acumconsideratcamigraniinternaionali.Dar ara este n aceeai msur o plac turnant pentru emigraiaclandestinctreEuropaprovenitdin LumeaaTreiaireprezentndcamojumtate demiliondepersoane,dupcifrelerusetidin 1995,caresendreaptctreEuropadeVest.S mai notm c partea extrem-oriental a Federaiei Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 2014 89cuprinde o important imigraie chinez numrnd mai multe sute de mii de indivizi.De notat c Harta 1 nu menioneaz continentul latino-american,undeimigraniisuntnnumr neglijabil.Apoirileasiatice,inclusivbogata Japonie,nregistreazoimigraieslab.India, deexemplu,areunprocentajdeimigranidestul demodest,dareireprezinttotuiaproapease milioanedepersoaneoriginarenmajoritatedin statelevecineBangladeshiNepal.nschimb China,cuproporiainfmdeojumtatede miliondeimigrani(0,04%dinpopulaiatotal) dimpresiadearnchisderestullumii,dup exemplul Vietnamului. Absena imigraiei n aceste ultime ri este legat att de condiiile economice, ctideregimulautoritarcareblocheazaccesul strinilornteritoriu. Asiaestedeci,nansamblu, relativ n retragere din faa curenilor de imigraie idactendineleseinverseazastzinanumite ri, decalajul de restul lumii rmne frapant.Ctpriveteestimrilenumruluiderefugiai din2000,seconstattendinefoartediferite.n primulrnd,seobservcpopulaiarefugiat, dupdatelenaltuluiComisariatpentruRefugiai (HCR), reprezint un volum cu mult inferior celui alcelorlalimigrani,dincarereprezintexacto zecime. Cifra total de 15,9 milioane de refugiai n lume este totui considerabil i reprezint nainte de toate o populaie sosit recent n rile de primire. Refugiaii istorici, precum palestinienii din Orientul Apropiat, instalai de decenii nu reprezint dect o micpartedinansamblulrefugiailorurmriide HCR. n al doilea rnd, se constat c repartizarea geografc a refugiailor este foarte diferit de cea a populaiei imigrante. rile dezvoltate primesc 19% dintre refugiai, adic o parte absolut comparabil cuponderealornpopulaiamondial.Aceast proporiecuprindemaimultdeotreimedintre refugiaiiproveninddinex-Iugoslavia.Darrile din Lumea a Treia absorb mai mult de 80% dintre refugiai, i ntre ele, rile cele mai puin avansate primescopartecumultsuperioarponderiilor demografce.nprimelernduriseafriledin Africa Central sau Occidental i din Asia de Sud, undes-audesfuratuneledintreconfictelecele mai grave din ultimul deceniu al secolului XX. Harta2,larndulei,alctuitplecndde lastatisticileHCR,punenluminmaidegrab diferenelegeografcedectceleeconomice,care suntmaiaccentuatedectpentrumigraiilede lucru.Deplasrilederefugiaiseefectueazpe distanescurtei,nconsecin,dauunaspect foarte compact cartografei, restrns n jurul rilor careaucunoscutcrizelecelemaisemnifcative. Invers, regiuni ntregi sunt departe de deplasrile de populaie: rile din America de Sud, care numrau 345 de milioane de locuitori9, nu adposteau dect 9.000 de refugiai nregistrai. Numrul refugiailor asczutdeasemeneafoartemultnAmerica CentralnultimeledeceniialesecoluluiXX (Nicaragua, Guatemala i Salvador).Africa i Asia regrupeaz 80% dintre refugiai, cuproporiincmaivariabilelascararilor. Douzeciipatruderidepeglobnumraun populaialormaimultde1%refugiain2000, iarnpatrudintreeleexistaumaimultdeun milionderefugiai:nIraniPakistan(njurul Afganistanului), precum i n Iordania i Teritoriile palestiniene ocupate (n jurul Israelului). Refugiaii afganisuntastziceimainumeroinlume(3,5 milioane de persoane la sfritul anului 2.000), dar nu au depit frontierele Pakistanului sau Iranului, veciniilui.Aproapetoateriledeprimirea refugiailor sunt vecine cu zonele de confict recente i au n comun faptul de a numra n populaia lor membrii acelorai grupuri etnice ca refugiaii (cazul Pakistanului, Siriei, Guineei sau Tanzaniei).Excepiiledelaaceastreguldeproximitate geografcsauetniclefacpatruridinEuropa (Germania,Danemarca,NorvegiaiSuedia)ale crorpoliticiliberaleaupermisprimireaunui numrfoarteimportantderefugiai,iaceastan ciudarestriciilorsevereprivindimigraiaminii delucru.Invers,celelaltemariridinEuropa, precumFranasauMareaBritanie,nuauadmis dectoproporieextremdemodestderefugiai, care nu depete 0,2% din populaia total. rile anglo-saxonededincolodemare(StateleUnite, Canada,Australia,NouaZeeland)protejatede distan,nuauprimitdect700.000derefugiai, adic mai puin dect Germania. ConcluziiLanceputulunuinousecol,migraiauman reprezint o chestiune cheie att pentru societile rilordeprimire,ctipentrucelealerilor deorigine.Eanecesitodezbatereclar,un dialograional,frdecareacestesocietinu vorputeasasiguresusinereanecesaraunor politiciexhaustive,carespermitcamigraiile internaionalestragcelemaibunefoloaseatt pentrumigraniinii,ctipentrusocietile Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I Septembrie, 201490dincareeipleacsauncaresevorinstala.Pe dealtparte,migraiileinternetrebuie,larndu-le,sfemaibinecunoscuteigestionate,pentru catuncicndreprezintprocenteconsiderabile dinpopulaiauneiricontribuielaodezvoltare economic sntoas a acesteia10.n aceste condiii, preocuprile pentru a msura migraia se dovedesc extrem de utile, iar metodele folosite impun o perfecionare continu.NOTE:1http://www.afd.fr/webdav/shared/PORTAILS/SEC-TEURS/CIT-Migrations.pdf2CatherineWihtoldeWenden,Atlasdesmigrations danslemonde(Rfugisoumigrantsvolontaires),Editura Autrement, Paris, 2005. 3SimonGildasetal.,Lesnouvellesmobilits internationales,CNRS,dossierUnmondeenmigrations, nr. 134, februarie 2001, pp. 12-20.4 Traian Rotariu, Migraie, n Dicionar de sociologie, coordonatorCtlinZamfriLazrVlsceanu,Editura Babel, Bucureti, 1998, pp. 351-353.5 Revista Population, Mthodes de mesure de la mobilit spatiale : migrations internes, mobilit temporaire et navettes. Prsentation dun Manuel de lINED, Nr. 4-5, 1988, pp. 877-880.6Monica Marti, Carmen Rodenas, Mesurer la migration internationale par enqute: leon de lexemple espagnol; in Population,vol.67,n32012,http://www.cairn.info/resume.php?ID_ARTICLE=POPU_1203_05177 Maria Stoicovici, Migraia populaiilor i perspectiva sa social i lingvistic, Editura UNAp Carol I, Bucureti, 2013, p. 45.8 Idem.9 La anul 2000 (n. a.).10Seestimeazc40%dinurbanizarearilorn dezvoltareasiatice,africaneilatino-americaneprovinedin migraiile interne, in AFD, Cadre dintervention transversal, Migrations internes et internationales 2010-2013, nhttp://www.afd.fr/webdav/shared/PORTAILS/SECTEURS/CIT-Migrations.pdf.BIBLIOGRAFIEGildasSimonetal.,Lesnouvellesmobilits internationales,CNRS,dossierUnmondeen migrations, nr. 134, februarie 2001, pp. 12-20.MartiMonica,RodenasCarmen,Mesurerla migrationinternationaleparenqute:leon delexempleespagnol,nPopulation,2012, vol. 67, n. 3, ht t p: / / www. c a i r n. i nf o/ r e s ume . php? I D_ARTICLE=POPU_1203_0517RotariuTraian,Migraie,nDicionarde sociologie,coordonatorCtlinZamfriLazr Vlsceanu,EdituraBabel,Bucureti,1998, pp. 351-353.StoicoviciMaria,Migraiapopulaiilori perspectiva sa social i lingvistic, Editura UNAp Carol I, Bucureti, 2013.Wihtol de Wenden Catherine, Atlas des migrations dans le monde (Rfugis ou migrants volontaires), Editura Autrement, Paris, 2005.RevistaPopulation,4-5,1988,pp.877-880: Mthodesdemesuredelamobilitspatiale: migrations internes, mobilit temporaire et navettes. Prsentation dun Manuel de lINED Traian.http://www.afd.fr/webdav/shared/PORTAILS/SECTEURS/CIT-Migrations.pdf