cvj, nr. 138, marti 5 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 138

Marti, 5 iunie 2012

Rectificarede bugetpentru

ajutorareasinistraþilor

M unicipalitateaPetroºani va face o

rectificare de buget pentrua-i ajuta pe localnicii careau avut de suferit de peurma dezastrului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Petrila scotocitã de

hoþiO acþiune în forþã a

poliþiºtilor din local-itatea Petrila s-a soldat încâteva ore cu mai mulþihoþi prinºi în flagrant darºi capturarea unuiurmãrit general.


“Nu ºtii, cã numa-nlacuri cu

noroi în fund cresc

nuferi?”L ocul groazei, cum era

numit jumãtate dinimobilul 34 de pe GriviþaRoºie din Colonia Petroºani-ului, ºase copii ºi o femeiemãrunþicã, care trãiesc doardin alocaþie, l-au transfor-mat într-unul ”sfinþit”.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Îi înghiteDealul

Universitãþii!M ai mulþi locuitori

din municipiulPetroºani stau cu frica însân cã dealul din spatelegospodãriilor lor se vaprãbuºi peste ei.


B ãrbatul care aincendiat în miez

de noapte o maºinã delux, proprietatea familiei primaruluimunicipiului Vulcan,este încã neidentificat.Poliþiºtii au însã maimulte piste ºi un ajutornesperat oferit detehnologie. Reþeaua detelefonie mobilã arputea fi cheia înprinderea piromanului.

PAGINA A 5-A

TTeelleeffoonnuull mmoobbiill –– iinnddiicciiuu îînn pprriinnddeerreeaa

iinncceennddiiaattoorruulluuii ddiinn VVuullccaann

Scrisoare deschisãcãtre locuitorii

judeþuluiHunedoara

Doamnelor ºi domnilor,

În ultimele sãptãmâni aþicitit sau auzit nenumãratecalomnii, minciuni ºidefãimãri la adresa mea, fiedin ziare, fie din scrisori saupliante pe care le-aþi gãsit încutia poºtalã.

Sunt convins cã vor maiurma ºi altele pânã la sfârºitul campaniei electorale,contracandidaþii mei neavândsã vã prezinte nici un faptconcret pe care l-au fãcut de-alungul timpului pentru dumneav-oastrã sau pentru judeþul nostru.Ceea ce ei uitã sã pomeneascãeste cã acum un an doreau ºisusþineau desfiinþarea judeþuluinostru în timp ce eu luptam cuPreºedinþia, Guvernul Boc ºi

Prefectura pentru pãstrareaentitãþii ºi fiinþei judeþuluiHunedoara. Dacã sunt demni sãconducã acest judeþ veþi hotãrîdumneavoastrã.

Pentru un pretendent la ofuncþie cea mai uºoarã cale de aatrage atenþia asupra sa este sãarunce cu noroi în cel careocupã deja acea funcþie. Dreptpentru care a ales minciuna ºijignirile la adresa mea, ca strate-gie de campanie electoralã pen-tru a vã smulge votul ºi camodalitate de a vã distrageatenþia de la realitate. Iar dacãcel care deþine deja acea funcþie,are proiecte duse la bun sfârºit,ºi acestea sunt multe, atunci cuatât mai mare este defãimareasa. Iar eu am demonstrat pânãacum cã mi-am îndeplinit promi-

siunile fãcute hunedorenilor. Vã asigur, doamnelor ºi

domnilor, cã nu am fãcutnimic de care sã-mi fie ruºineºi fricã. De aceea indiferentde ce se va spune despremine sau la adresa mea, vãasigur cã nu mã voi retragenici înainte ºi nici dupãalegeri. Voi rãmâne alãturi dehunedoreni pentru a construimai departe ce am început în2004. Sunt convins cã pe 10Iunie 2012, în cabina de vot,singuri în faþa proprieiconºtiinþe, veþi ºti sã cerneþifaptele ºi sã nu alegeþi vor-bele goale.

Doresc sã îi asigur atât peconcetãþenii mei care audeclarat cã mã vor vota cât ºi

pe ceilalþi hunedoreni, cã nu estenimic adevãrat din acele calomniiºi false scrisori. Voi candida ºi voiramâne la datorie în funcþia dePreºedinte al Consiliului JudeþeanHunedoara cu aceeaºi seriozitateºi implicare.

Cu respect, al dumneavoastrã,MOLOÞ MIRCEA IOAN

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara - un omde cuvânt. ªi cu votul dumnea-

voastrã, viitorul Preºedinte alConsiliului Judeþean Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 iunie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comercial înzonã centralã str. 1Decembrie 1818 la parterulblocului 124, suprafaþa25mp. Relaþii la telefon0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan (ValeaUngurului). Relaþii la telefon0722 448 428

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

VÂNZÃRI

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã

18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Wacky TV (r)1:00 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Cei trei muºchetari (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Fãlci II

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Ia o pauzã! (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 MasterChef (r)

9:30 Arlette (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Miracolul Maldonado 17:00 Iubiri secrete 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Frumoasele de la lãptãrie 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii 0:30 Frumoasele de la lãptãrie (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Agenda Tiff 10:25 Info+ (live)11:00 România deºteaptã (r)12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r) 13:25 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Ciclul SOS Pãmântul -Aerul munþilor17:20 România voteazã! 17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 Studio fotbal 21:25 Fotbal: Austria -România 23:40 Studio fotbal 0:00 Ciclul SOS Pãmântul -Aerul munþilor (r)0:30 Finanþe ºi afaceri (r)

“În timp ce minciuna a străbătut deja jumătate din glob, adevărul abia îşi leagă şireturile.” - Mark Twain

M unicipalitateaPetroºani va face

o rectificare de bugetpentru a-i ajuta pelocalnicii care au avutde suferit de pe urmadezastrului.

Suma de care dispun ediliieste de circa 2 miliarde de leivechi ºi ar urma sã ajungã înaceste zile la familiile ale cãrorlocuinþe au fost afectate. „Înregim de urgenþã se va faceaceastã rectificare bugetarãpentru ajutorarea familiilor careau avut de suferit de pe urmainundaþiilor.

Astãzi urmeazã sã se anunþeconsilierii locali pentru progra-marea unei ºedinþe extraor-

dinare ºi sã operãm rectificareabugetarã”, au precizatreprezentanþii municipalitãþii.

Suma de 2 miliarde de leivechi pe care o poate da buge-tul local va trebui suplimentatãde la guvern pentru cãpagubele sunt cu mult maimari. Doar zidul de sprijin ce arurma sã fie construit în zonaunde s-a produs alunecarea deteren, ar costa alte 2 miliardede lei vechi, bani pe caremunicipalitatea, în prezent, nu-iare în buget.

În plus, mai multe drumuriau fost distruse de torenteleformate în urma ploiitorenþiale. Strada Poienilor afost afectatã pe o distanþã decirca 300 de metri, iarcraterele formate atingeau ºi

jumãtate de metru. Localniciiau muncit tot week-end-ul pentru a face drumul cât de cât practicabil mãcar pentruserviciile de urgenþã, însã

reparaþia este una provizorie.De asemenea, pe o distanþãmai micã a fost afectatã ºi stra-da Sirenei din zona de Nord aPetroºaniului.

Z eci de gospodãriiinundate

Ploile abundente înregistrateîn municipiulPetroºani au fãcutravagii ºi nu maipuþin de 88 degospodãrii au fostinundate.

Bilanþul realizatde municipalitateadin Petroºaniindicã faptul cã aufost afectate unnumãr de 88 caseºi gospodãrii, situ-ate pe strãzilePoienilor, Piscului,Împãratul Traian,Plopilor, GriviþaRoºie, Gãrii,

Bucegi, Nedeii, Maleia,Progresului, Mãgurii, CuzaVodã, Egalitãþii ºi Dâlja Micã.În plus, din aceeaºi cauzã, s-aprodus o alunecare de teren decirca 100 m lungime, peStrada Brazilor, cinci case delocuit fiind în pericol. „Împre-unã cu oameni din aparatulpropriu ºi alte instituþii care auatribuþii în astfel de situaþii, amvizitat imediat zonele sinistrateºi am dat asigurãri tuturor per-soanelor afectate cã le vomsprijini cu cele necesare pentrurepararea locuinþelor”, a pre-cizat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi.

Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis o nouãatenþionare meteorologicã deCod galben de ploi ºi vijelii,începând cu data de 5 iunie,ora 10.00 - pânã pe 6 iunie,ora 18.00

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUCarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 iunie 2012 Actualitate 3

M ai mulþilocuitori din

municipiulPetroºani stau cufrica în sân cãdealul din spatelegospodãriilor lor seva prãbuºi peste ei.

Oamenii locuiescchiar sub dealulUniversitãþii Petroºaniºi dau vina pe cei careau lucrat la amenajareadrumului ºi a parcãriide la instituþia deînvãþãmânt superior.

Dealul Universitãþii aluat-o la vale ºi maimulte case sunt în peri-col sã fie înghiþite desolul argilos. De vinãsunt ploile puterniceînregistrate astãzi, darse pare cã la proble-mele oamenilor maicontribuie un aspect:toatã apa strânsã înparcarea UniversitãþiiPetroºani se revarsãdirect în curþile lor ºiîmbibã solul de apã.

Pânã acum, spunlocalnicii, aceastãproblemã nu exista, iaracest lucru îl spune unom care locuieºte înzonã de 26 de ani.

„N-am pãþit niciodatãaºa ceva. A început sãalunece la amiazã. M-am speriat puþin cãam auzit cum scârþietot aici”, povesteºtePavel Guiaº, carepriveºte cu jale spregrãdina lui la care atrudit în primãvarã ºispre pomii culcaþi lapãmânt ca niºte beþede chibrit de dealulcare s-a prãvãlit pestetoatã munca sa.

Vecinul lui pare sãse fi mutat, fãrã sã ºtie,în Veneþia, iar în curteacasei apa curgeºuvoaie. Asfaltul dincurte s-a sfãrâmat, iarpiciorul intrã prin el caprin nisip. „Eu amvenit direct de la servi-ciu. M-am trezit cã mãanunþã fata mea cea

micã cã a plecat totterenul. Când am ajunsacasã, am vãzut dezas-trul. Dacã plouã încontinuare s-ar puteasã ne trezim cã vinepeste noi ºi parcareade la Institut sau chiarcu Institutul în casã.Stau aici din 1990, darpânã acum nu s-aîntâmplat aºa ceva ºiau fost ploi mai puter-nice”, povesteºteNicolae Stan. Apa,plinã de pãmânt, apãtruns în solar, iarterenul din curte, deºiasfaltat, este total instabil.

Probleme sunt latoate casele de pe stradaBrazilor, iar în unele aintrat deja apa. Potrivitoficialilor, alunecarea deteren are o lungime de

aproximativ 30 de metriliniari ºi, din nefericirepentru oameni, este încãactivã. Imediat dupãaflarea situaþiei, subpre-fectul judeþuluiHunedoara a convocatgrupul de suport ethnic -în componenþa cãruiaintrã specialiºti aiInspectoratului de Stat înConstrucþii, ai Gãrzii deMediu ai Inspectoratuluipentru Situaþii deUrgenþã ºi ai ConsiliuluiJudeþean - care va faceconstatãrile în teren ºi vastabili mãsurile care seimpun în acest caz.Pompierii din Petroºaniau sãrit deja în sprijinuloamenilor, pe care îiajutã sã scoatã noroiuldin gospodãrii.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Rectificare de buget pentru ajutorarea sinistraþilor

ÎÎii îînngghhiittee DDeeaalluull UUnniivveerrssiittããþþiiii!!

ªi la maghiari,ca la noi

ª i în Ungaria se furã capace decanal ca la noi. Asta au constatat

membrii unei delegaþii din Varpalota -oraºul înfrãþit cu municipiul Petroºani,care au recunoscut, însã, cã fac maibine curãþenie în oraº ºi cu mai puþiniangajaþi, dar cu amenzi usturãtoare.

Serviciul Public de Administrare al Domeniuluimunicipiului Petroºani a primit vizita omologilor lormaghiari. Concluzia a fost cam aceeaºi: ºi la ei e ca lanoi: se furã capace de canal, se munceºte la spaþii verziºi la deszãpezire, iar diferenþele nu sunt foarte mariîntre cele douã comunitãþi: Petroºani ºi Varpalota.”Este un oraº mai mare ca la noi, dar vedem cã avemaceleaºi probleme ºi la noi. ªi la noi avem hoþi decapace de canal ºi am ajuns la concluzia cã le facemdin beton. Nu ºtim cum se procedeazã ºi noi facemcontroale, dar foarte greu ajungem la hoþi sã îi identi-ficãm. Avem, însã, mai puþini angajaþi cu care facemmai multe lucrãri. Am vãzut o diferenþã în ceea cepriveºte folosirea comunitãþii la muncã voluntarã, pen-tru cã la noi se practicã asta mai mult ca aici”, a pre-cizat Gyorgy Nagy, ºef birou gospodãrie Varpalota

ªi noi avem ce învãþa de ei, iar multe þin de civiliza-þie. Totuºi, cei de la Petroºani spun cã vor lua exemplude la omologii maghiari ºi vor supraveghea mai atentmodul în care oamenii ºtiu sã pãstreze curãþeniaoraºului, chiar ºi dacã va fi nevoie sã dea amenzi. „Dela colegii de la Varpalota am înþeles cã am putea lua încalcul sistemul de control al spaþiilor publice. De fiecaredatã când cineva aruncã pe stradã ceva, sau distruge obancã, este identificat de cetãþeni, ori de oamenii puºisã verifice asta. Ei dau amenzi ºi sunt amenzi mari,iarasta i-a civilizat pe oameni, dar am aflat cã au avutnevoie de 15 ani sã implementeze asta, iar sistemul desupraveghere video acum îl implementeazã ºi ei”,spune Lucian Dragomir, ºef al Serviciului Public deAdministrare a Domeniului Public ºi Privat dinPetroºani.

Schimbul de experienþã între cele douã servicii publice s-a fãcut în cadrul manifestãrilor legate de ZileleMunicipiului Petroºani. Delegaþia maghiarã a fost invitatã la manifestãri, va vizita oraºul ºi va pleca de aicicu experienþe câºtigate în plus.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 iunie 201244 Actualitate

C el mai tânãrcoleg al nostru,

Denis Rus ne-areprezentat cu succesla Tabãra de artevizuale de la Petroºani.

Practic, lucrãrile sale,extrem de bine realizate,au ajuns pe simeze înnumãr apreciabil. Asta aurealizat ºi cei care auorganizat expoziþia ce arezultat în urma celei de aXI-a ediþii a taberei.

Efortul ºi talentul sãu suntcu atât mai apreciabile, cucât Denis a avut alãturi deel oameni talentaþi ºi con-sacraþi, studenþi la facul-tãþi de profil din întreagaþarã ºi, la doar 12 ani, apostat pe simeze alãturide artiºti care au trecutdemult de vârsta majora-tului, cel mai „bãtrân”fiind trecut de 60 de ani.„Ne aflãm la cea de a XI-aediþie a Taberei NaþionaleStudenþeºti de ArteVizuale. Avem printre noi

tineri din câteva centreuniversitare din þara noas-trã ºi ne bucurãm sã-iavem oaspeþi ºi sperãm camereu sã fim alãturi de ceicare încurajeazã astfel demanifestaþii. Nu ºtiu ce emai frumos, ceea ce eexpus pe simeze, sau lafaptul cã avem pe simezelucrãri realizate de copii,care ºtiu sã se poarte caadulþii ºi asta o dovedesclucrãrile lor”, a spusLavinia Hulea, directorulCasei de Culturã a

Studenþilor. Denis a încheiat un an

de activitate la cursul pro-fesorului Robert Hummel.„E o premierã. Am fãcutdouã expoziþii în aceeaºizi; cei de la tabãra de artevizuale, prieteni vechi deai noºtri care vin an de anîn tabãra naþionalã. Apoisunt ºi lucrãrile celor careazi au împlinit un an decurs. Sunt cei mai mici ºipromit cu toþii”, a pre-cizat Robert Hummel.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

P aradã în costume ºi muzicãde fanfarã. Aºa s-a sãrbã-

torit la Petroºani Ziua Copilului,în costume de carnaval cu zâne,zmei, cavaleri, animale ºi multebaloane.

Sute de copii au mãrºãluit pestrada principalã din Petroºani peritmul fanfarei copiilor, în ziua dedi-catã celor mici. Fiecare s-a costumatcum a ºtiut mai bine, a intrat înpielea personajului ºi a participat lacea mai mare paradã de costume decarnaval din Valea Jiului. Totul s-a

petrecut de ZiuaInternaþionalã aCopiilor ºi fiecareºi-a descris costu-mul cum a ºtiutmai bine. „Eusunt Albã cazãpada ºi amrochia specialcreatã pentruazi”, spune ofetiþã. „Eu suntAlladin ºi am costum special,magic”, spune ºiun bãieþel, caremi-a dat asigurãricã lampa ferme-catã e în poveste. Am întâlnit ºizâne bune ºi vrãjitoare rele ºischeleþi ºi ursuleþi sau iepuraºi carerodeau morcovi adevãraþi. Toþi aumãrºãluit pe ritmul fanfarei copiilor,urmatã la micã distanþã de oarmatã de majorete.

Toþi copiii au îmbrãcat costumede carnaval ºi care mai de care s-abucurat de personajul lui, chiar dacãnu toþi ºtiau foarte bine sã ºi-ldescrie.

Alãturi de copii a fost ºi familiaprimarului Tiberiu Iacob Ridzi, iar

de la eveniment nu a putut lipsi celmai mic dintre ei. „L-am adus ºi peAndrei, pentru cã acest evenimenteste mereu pe gustul lui. Lui îi placcopiii, iar aici,între ei, e cel maibine”, a spus Monica Iacob Ridzi, înnumele celui mic, care a aprobat cãa venit la paradã pentru a se întâlnicu copiii.

Carnavalul copilãriei este, înfiecare an, prilejul cel mai bun de aomagia copilãria, iar cei mici suntfoarte încântaþi sã participe laparadã.


Denis – un an dedicat creionului

Carnaval ºi muzicã la Petroºani


Anchetatorii careinvestigheazã cazulincendierii autoturismuluide lux ce aparþine fiuluiprimarului Gheorghe Ile,sperã sã poatã da deurma atentatorului cu aju-torul reþelelor de telefoniemobilã. Surse demne deîncredere spun cã tele-fonul mobil al bãrbatulsurprins de camerele desupraveghere cum punefoc autoturismului, îlpoate incrimina, însã maiºi important îi poate ducepe poliþiºti exact în loculunde se aflã incendia-torul. „Telefonul poatespune multe despre cineeste autorul, locul undese gãseºte el, când apãrãsit zona ºi ce traseu aurmat dupã ce a comis

infracþiunea”, spun surseapropiate anchetatorilor.Mai precis, oamenii legiise bazeazã pe„amprentele” telefoanelormobile (n.r. IMEI ) dinperimetrul unde a avutloc evenimentul, datecolectate de reþele detelefonie în intervalul orar în care a avut locincendierea autoturismului.

P agubã de 70de mii de euro

Pe data de 29 maia.c., un autoturismaparþinând fiului primaru-lui municipiului Vulcan,Gheorghe Ile, a fostincendiat iar maºina, unAudi A7,a fost distrusã înproporþie de 70 la sutã..Maºina era parcatã în

faþa farmaciei pe care odeþine familia edilului, astfel cã totul a fost surprins de camere desupraveghere. PrimarulIle spune cã totul este orãfuialã politicã menitãsã-l intimideze. „A fost oîncercare de intimidare,au încercat ºi prin mesajede ameninþare. Am pri-mit atât eu cât ºi fiul meuºi ele sunt date la cei caretrebuie sã descopere cinele-a trimis. Maºina eraparcatã la farmacie ºi sevede pe camera desupraveghere cum aaruncat sub ea ºi a pusfocul. Este un Audi luat înleasing pe farmacie ºi areasigurare Casco. Totuleste o rãfuialã politicã,pentru cã eu sau familia

nu avem legãturi cu inter-lopi ºi clanuri interlope”,a declarat, Gheorghe Ile,primarul municipiului

Vulcan. Acesta este con-vins cã adversarii sãipolitici au plãnuit acþi-unea de intimidare pentru

cã a avut în urmã cupatru ani o situaþie similarã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Telefonul mobil – indiciu în pprriinnddeerreeaaincendiatorului din VVuullccaann

O acþiune în forþã apoliþiºtilor din locali-

tatea Petrila s-a soldat încâteva ore cu mai mulþi hoþiprinºi în flagrant dar ºi cap-turarea unui urmãrit general.

Razia a avut loc în week-end iaroamenii legii au vrut sã-i descurajeze înspecial pe hoþii care opereazã pe plat-formele miniere din localitate. În plus,poliþiºtii din Petrila aveau înregistratepe parcursul ultimelor sãptãmâni maimulte furturi din autoturisme ºi în urmaraziei au reuºit sã destructureze reþeauade hoþi.

„A avut loc o acþiune deprevenire a actelor antiso-ciale, am derulat activitãþi inzona Cap de Linie - Loneapentru a depista persoanelecertate cu legea. Pot sã vãspun cã am avut o serie defurturi din auto în decursulcâtorva sãptãmâni de zile siacum avem un cerc de sus-pecþi pe care i-am adus lasediul poliþiei pentrucercetãri. Avem probe cãsunt autorii acestor infracþiu-

ni. Totodatã am executat un mandatade executarea pedepsei cu închisoarea,era o persoanã datã în consemn ºi amreuºit localizarea ºi reþinerea persoaneicare a fost dusã spre PenitenciarulBârcea”, a declarat, comisarul OvidiuZaharie, ºef Poliþia Petrila.

Poliþiºtii petrileni au prins în flagrantºi un „magnet” (foto) care tocmaidãduse o loviturã la mina Lonea.Bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentrufurt calificat. ªeful Poliþiei Petrila maispune cã va face ori de câte ori estenevoie, chiar lunar sau bilunar, astfelde razii pentru a-i tempera pe inter-lopi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

B ãrbatul care a incendiat în miez de noapte o maºinã de lux, propri-etatea familiei primarului municipiului Vulcan, este încã neidentificat.

Poliþiºtii au însã mai multe piste ºi un ajutor nesperat oferit de tehnologie.Reþeaua de telefonie mobilã ar putea fi cheia în prinderea piromanului.

Petrila scotocitã de hoþi

Minerii nu au datcãrbuni de Rusalii

M inerii din Valea Jiului, la felca toþi bugetarii din þarã, au

avut vacanþã ºi luni, în a doua zide Rusalii. Nicio unitate minierãdin perimetrul huilei nu a avutactivitate extractivã, de vineri.

Activitatea de producþie din minele dinValea Jiului a fost întreruptã dupã ce lanivel naþional ziua de luni, 4 iunie, a fostdeclaratã zi liberã.

În subteran, la fiecare unitate minierãnu au intrat decât cei care au asiguratposturile-cheie. Este vorba despre ceicare au în subordine compartimentulcare asigurã evacuarea apelor pluviale ºi

aerajul abatajelor. De marþi, ortacii intrãdin nou în ºut, începând cu schimbul I.

Zilele libere vor mai fi în acest an deAdormirea Maicii Domnului, 15 august(miercuri, 1 decembrie, de ziua naþionalãa României (sâmbãtã) ºi în prima ºi adoua zi de Crãciun, 25-26 decembrie(marþi ºi miercuri).


Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 iunie 2012 Reportaj 76 Reportaj

L ocul groazei, cumera numit jumã-

tate din imobilul 34 depe Griviþa Roºie dinColonia Petroºaniului,ºase copii ºi o femeiemãrunþicã, care trãiescdoar din alocaþie, l-autransformat într-unul”sfinþit”. Nu au cerutniciodatã ajutor social,iar sãrãcia le-a pusmintea la treabã. Un perete al casei este ”vitrina” cudiplomele micuþilor cuochi albaºtri.

Jumãtate din imobilul cunr. 34, de pe strada GriviþaRoºie din ColoniaPetroºaniului, a fost ani ºiani locul groazei pentrulocuitorii din zonã, dar ºi oproblemã majorã aPrimãriei Petroºani.

V iolenþa, fecaleleºi moartea

Aici locuia, pânã în urmãcu un an, Vasinca Moise,un om dificil ºi violent, carecare avea un cal, poci ºitone de mizerie încât,neavând loc unde s-o maiadune, sãpase în mica curtea casei o groapã ce putea”gãzdui” un camion. Acoloarunca stârvuri de animale,plus fecalele ºi lãturile – alesale ºi ale animalelor .Pereþii casei erau gravdegradaþi ºi murdari deîndelungata convieþuire aomului cu animalele, uºile ºigeamurile nu mai existatu…Vecinii, speriaþi de focarulde infecþii au apelat la

autoritãþi pentru a stârpifocarul de infecþii, dar nu auavut sorþi de izbândã,Vasinca Moise fiind foarteviolent. Cine îndrãznea sã-ibatã la poartã – vorba vine,pentru cã poartã, gard nuexistau – ieºea sã-iîntâmpine cu toporul… Nicineamurile nu-l cãutau. Într-ozi a anului trecut, bãnuindcã nu este acasã, pentru cã

omul nu mai fusese vãzutde câteva zile, vecinii auinsistat la autoritãþi pentru adezinfecta locul. Aºa a fostgãsit Vasinca Moise, cãzutsub fereastrã. Murise singurînconjurat de o mizerie greude descris…

Î n loculstârvurilor,

straturi de legumeSâmbãtã, am reîntâlnit-o

pe colocatara casei cunr.34. Era fericitã cã aveavecini noi. O femeie cu 6copii. ”Sunt tare bine cres-cuþi copiii, de la nouã searapânã dimineaþa la nouã nuºtii cã sunt copii în casa aiaºi nici în curte. A cãrat ºi acurãþat biata femeie loculacela, aºa cum a putut. Ovãd tot singurã, nu ºtiu dacãare bãrbat, cã mi-e jenã sãîntreb”- a declarat vecinacare avea peretele comuncu cea a noilor locatari.

Am bãtut la poarta din

scânduri recuperate pentru a cunoaºte pecea care s-au încumetatsã se mute în acel loc,numit cândva ”loculblestemat”. O femeiemãrunþicã, ne-a invitatsã intrãm. Curtea eracuratã, iar vestita groapãnu mai exista. Pe obucãþicã de pãmânt dinmica curte creºteau, peºase straturi mici, ceapã,salatã, verdeþuri. Pelângã gardul despãrþitorsemãnase ºi fasole ºidovlecei. În casa sãrãcã-cioasã era curãþenie, aer

curat cu miros de rufeprospãt spãlate. Doi dintrecopii se jucau pe jos…

”Trãim din alocaþia copi-ilor, soþul meu a plecat înGrecia la muncã, dar separe cã nu a avut prea multnoroc. Îl aºteptãm acasã.Aici am curãþat, am reparatcu copiii ºi m-a ajutat unvãr al meu” – a rãspunsîntrebãrilor noastre FloricaAlexa, de 41 de ani.

A pa de ploaie esteesenþialã

Are ºase copii pentru cãa avut parte de gemeni. Cel

mai mare, o fatã frumoasãºi timidã, are 16 ani, iar celmai mic, numai un zâmbet– un an ºi jumãtate. Casa,cu douã încãperi, ºi curteaerau ordonate de parcãmicul spaþiu nu ar fi gãzduitºase copii. ”Nu, nu amcerut niciodatã ajutor social.Mi-a fost ruºine. Ne-ammutat aici înainte de Paºte.Am locuit prin clãdirile gãriiºi prin fostele cãmine. Aiciplãtim chirie 50 lei pe lunã”– povesteºte cu glas scãzutFlorica Alexa.

Un perete al unei camerearatã ca un panou al cali-tãþii copiilor ei. Diplomeobþinute la diverse activitãþiale ªcolii I.G.Duca dinPetroºani ºi cele cu rezultatebune la învãþãturã. Gemeniiaveau locul de onoare înmijlocul diplomelor expuse.

Doar cã locuinþa nu aveaapã curentã, pentru cãFlorica nu avusese curaj sãapeleze la Apa Serv dinlipsã de bani. ªtia cã trebuiasã-ºi achiziþioneze apometruºi, în plus, se temea de situ-aþia pe care o putea gãsiºtiind cã nimeni înaintea sanu a plãtit apa. Ca urmare,în jurul casei avea vase deplastic în care aduna apa deploaie pentru spãlat, iarpentru mâncare ºi bãut cãra

apa în sticle. ”Îmi este greufãrã apã. Este mult despãlat ºi curaþat, dar mãdescurc cu apa de ploaie.Mã voi duce sã fac contractpentru cã nu am încotro,trebuie s-o fac. ªi la gunoitrebuie sã mã ducneapãrat”- spune jenatãFlorica.

Ingeniozitatea femeii îna-ºi repara casa este sur-prinzãtoare. Pentru cã oparte din acoperiº a fostdegradat grav, l-a a înlocuitcu tablã, dar nu i-a ajunsnici tabla. În completare ºi-aconstruit un… luminoardintr-un geam recuperat depe la gunoi. Iniþial amcrezut cã are gaurã în tavandatoritã luminii care pãtrun-dea pe acolo. A râs amuza-tã ºi ne-a explicat cumnevoia te învaþã sã-þi puimintea la lucru.

Un perete dãrâmat de laintrare, unde mai fusesecândva o încãpere, a fosttransformat în zid decorativºi paravan care-i mascheazãvasele cu apã de ploaie, pecare tronau flori ºi jucãriiîntr-un aranjament artistic.

Am plecat de la FloricaAlexa luându-ne rãmas bunde la copiii cu ochi albaºtri.Povestea lor ne-a dus cugândul la versul din poezia”Vei plânge mult ori veizâmbi?”, a lui LucianBlaga: “Nu ºtii, ca numa-nlacuri cu noroi în fund crescnuferi?”

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Doi Anton Pann ºi construcþiiilegale care au generat

inundaþii cu…fecale

O construcþie ilegalã a generat inundaþiile de pe

stada Anton Pann, din ColoniaPetroºani, construcþie ce aobturat ºanþurile de scurgere.Apa a inundat fosele septicecare au deversat în caseleoamenilor. Pe strada AntonPann colþ cu Griviþa Roºie, nuAnton Pann de la calea feratã!!

Pe strada Anton Pann, cea perpen-dicularã cu Griviþa Roºie, din apropiereaS.C. Servmin, existã ºapte gospodãriibine puse la punct. ªi aici, ca în majori-

tatea strãzilor Coloniei Petroºaniului,canalizarea lipseºte, pentru cã în dreptulServmin civilizaþia cartierului a încre-menit. Pentru a nu avea probleme decanalizare, oamenii ºi-au construit fose –gropi de colectare, pentru care plãtescvidanja, cei care îºi permit, ºi câte 2,4milioane lei vechi, funcþie de cât estefolositã. Alþii îºi golesc fosele singuri cugãleata… Pentru vremuri ploioase, aceiºigospodari au sãpat ºanþuri caredirecþionau apa spre pârâul dinapropire.

Dar ploile de la sfârºitul sãptãmâniitrecute au fãcut ravagii datoritã unorconstrucþii care au obturat scurgereaºanþurilor cãtre pârâu, care pârâu este larândul lui colmatat în mare parte. Este

vorba de construcþia ridicatã nelegal peun teren al Primãriei Petroºani. O construcþie, ce seamãnã cu un garaj ºi anexe gospodãreºti, a fost ca un barajîn calea juvoiului de ape din urma ploiiabundente. Ca urmare, fosele au fostinundate ºi au deversat în casele, beciurile, curþile ºi grãdinile oamenilor.Sâmbãtã dimineaþa, pompierii dinPetroºani încã mai lucrau în zonã. Apa infestatã umpluse casele dinsprestrada Griviþa Roºie, pentru cã depãºisenivelul geamurilor.

”A fost jale cu apa amestecatã cufecale. Nu ne putem înþelege cu vecinul,Preda îl cheamã. Datoritã acestor cons-trucþii ne-a distrus toatã munca. Uitaþicum bãlteºte ºi cum mirose, pentru cã e

apã cu fecale. Am curãþat cât s-a putut,iar pompierii au tras apa, dar asta nueste soluþie pentru viitor. Am vrut noi,cele ºapte familii de aici, sã ne facemcanalizare ca la carte cu specialiºti, darnu am fost lãsaþi. Ni s-au cerut garanþiimari de la fiecare familie. Acum se facecanalizare, dar la noi nu ajunge ºi acolounde va fi, nu toþi oamenii îºi permit sãse branºeze. Mi-a spus viceprimarul cãpentru a se branºa fiecare familie trebuiesã plãteascã între 2,3 ºi 2,5 milioane leivechi. Or, aici în Colonie sunt mulþi carenu au ce mânca. Pentru noi aici, peAnton Pann, soluþia este simplã. Trebuiedecolmatat pârâul, iar curgereaºanþurilor sãpate de noi sã nu fie obtu-ratã de construcþiile ilegale ale vecinului”

– a declarat Dorin Dãneasã, de pe strada Aton Pann.

Tot acesta ne-a precizat cã mai existãîn Colonia Petroºani o stradã cu numelede Anton Pann ºi cã datoritã acestui faptexistã mari probleme cu facturile. Chiarºi firmele emitente au probleme încât secreazã o adevãratã bulibãºealã cu certuriºi scandaluri pânã la lãmurire.

Vecinii lui Dorin Dãneasã ne-aurelatat despre aceeaºi problemã, a con-strucþiilor considerate ilegale care suntpoziþionate pe cursul ºanþurilor de scur-gere. Aceºtia au declarat cã au sesizatresponsabilii primãriei care le-a promissprijin avându-se în vedere cã ”vecinulPreda” nu are autorizaþie de construcþie.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Nu ºtii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?”

Deºi am intrat în ultima sãptãmânãde campanie electoralã, cei mai mulþicandidaþi la la funcþia de preºedinte alConsiliului Judeþean Hunedoara nu seînghesuie sã ofere soluþii la principalaproblemã a Vãii Jiului: mineritul.

Singurul candidat care a elaborat unprogram serios ºi cu ºanse de a fi aplicateste Haralambie Vochiþoiu, candidatulPartidului Poporului – Dan Diaconescu.

Planul de salvare a minieritului esteintitulat “Huila Poporului” ºi a fostdezbãtut pe larg de HaralambieVochiþoiu în cadrul unor emisiuni alãturi de Dan Diaconescu, la postul deteleviziune OTV.

Astfel, redeschiderea minelor carepot fi rentabilizate ºi liberalizarea preþuluila cãrbune sunt doar douã dintrepunctele prezente în programul „HuilaPoporului”, soluþii care au fost confir-mate de Dan Diaconescu cu ocaziavizitei în Valea Jiului de la finalul luniiaprilie.

Haralambie Vochiþoiu a subliniatnevoia de a avea un program realist desalvare a mineritului în Vale. “Toateguvernãrile anterioare au tratat zonaVãii Jiului cu dispreþ ºi nepãsare – s-auînchis minele, au fost disponibilizaþimii de oameni ºi nu s-a creat nicioalternativã de muncã pentru cei daþi

afarã”, a declarat revoltat liderul PP-DD.Candidatul PP-DD la ºefia CJ

Hunedoara a mai spus cã “în condiþiileîn care peste tot în lume se discutãdespre strategii de punere în valoare amineritului, în România se cautãmotive pentru a închide definitiv acestsector. PP-DD nu va permite dis-trugerea mineritului ºi va transformaaceastã ramurã într-una de interesstrategic.”

Conform programului propus deHaralambie Vochiþoiu, va fi pusã în aplicare, împreunã cu CNH, o strategiede dezvoltare durabilã a industrieiminiere prin:� retehnologizarea minelor actuale� liberalizarea preþului cãrbunelui

astfel încât minieritul sã devinã o activitate profitabilã� redeschiderea minelor care pot

furniza în continuare resurse energetice� dupã 20 de ani de disponibilizãri,

în sectorul minier se vor face noi angajãri� valorificarea mineritului ca industrie

indispensabilã în strategia energeticãnaþionalã� creºterea salariilor minerilor� acordarea de facilitãþi pentru mineri� dotarea minerilor cu echipamente

noi ºi moderne

D uminicaCincizecimii

sau a PogorâriiSfântului Duh estesãrbãtoarea anualãa pogorâriiSfântului Duh pesteSfinþii Apostoli (…).Ea se sãrbãtoreºteîntotdeauna la 10zile dupã Înãlþaresau la 50 de ziledupã Paºti, adicãatunci când a avutloc evenimentul ºicând evreii îºi ser-bau ºi ei prazniculCincizecimii.

De asemenea este ºisãrbãtoarea întemeieriiBisericii creºtine,deoarece în aceeaºi zi, înurma cuvântãrii SfântuluiApostol Petru, s-au con-vertit la creºtinism aproxi-mativ trei mii de sufletecare au format primacomunitate creºtinã dinIerusalim (…)

Rusaliile, alãturi desãrbãtoarea Paºtilor, con-stituie cea mai veche sãr-bãtoare creºtinã, fiindprãznuitã încã din vremeaSfinþilor Apostoli. (…) Caºi la Paºti, erau oprite ºispectacolele pãgâne.

Casele se împodobeau cuflori ºi ramuri verzi de nucsau de tei (…) ºi se maiaduc ºi astãzi ramuri verzide tei sau de nuc, care sebinecuvânteazã ºi seîmpart credincioºilor,acestea simbolizând limbile de foc ale puteriiSfântului Duh, Care S-apogorât peste SfinþiiApostoli.” (Pintica MirceaMarian).

Se poate preciza faptulcã sãrbãtoarea Rusaliiloreste singura zi din ancând biserica creºtinãacceptã pomenirea celorcare s-au sinucis.

Despre Rusaliile sãrbã-torite pe Valea Jiului deVest aflãm de la PetreGh. Fãgaº: „La sfârºitullunii mai sau începutullunii iunie bisericacreºtinã sãrbãtoreºtecoborârea Sf. Spirit, sãr-bãtoare numitã Rusaliile,suprapusã pe o sãrbã-toare mai veche romanãnumitã Rosallia (sãrbã-toarea trandafirilor) prob-abil þinutã în cinstea unornimfe cãci în popor per-sistã credinþa în existenþaunor zâne benefice saumalefice, dupã caz,numite Rusalce. ”

Numele acestor zâne,iele, variazã, li se spuneatât Rusalce, cât ºiRusalii. „În mitologia

româneascã, Rusaliilesunt considerate femeifabuloase din categoriaIelelor, fiicele lui RusalimÎmpãrat. Nu se cunoaºteoriginea acestui mit,“iele“ nefiind un nume, cipronumele personal femi-nin “ele“, rostit popular.

Acest mit a fost supra-pus ulterior peste sãrbã-toarea creºtinã postpas-calã a Cincizecimii ºidevenitã DuminicaRusaliilor. (…)

În tradiþie se spune cãcei care nu þin sãrbã-toarea de Rusalii vor fipedepsiþi de Iele. Acesteale vor lua minþile sau îivor schilodi.

Rusaliile, cunoscute înmitologia româneascã subdenumirea de ”Iele”, suntfãpturi fabuloase, înzes-trate cu puteri magice deseducþie, sãlãºuiesc învãzduh, munþi, peºteri,pãduri ºi pe malul apelorºi cascadelor. Pe timpulnopþii, în lumina lunii,Rusaliile se spune cã sescaldã goale în izvoare,despletite ºi dezlãnþuite.Sunt temute mai alesdansurile Ielelor ºi dinvremuri îndepãrtate secunoaºte cã dansul loreste numit Hora Ielelor,ele adorând sã dansezecu sânii goi în cerc, avândpãrul despletit, clopoþei la

glezne, picioare ºipurtând voaluri subþiri,transparente, dansul lorfiind unul magic, bogat întaine ºi simboluri deneînþeles pentru muritori.Ielele nu fac rãu celorcare le evitã, ele devinrele numai dacã suntprovocate sau dacã dan-sul lor este privit. Atuncise spune cã se rãzbunãpe ” vinovat ” luându-iminþile definitiv. Ele,Rusaliile, pedepsesc ºi peaceia care lucreazã înaceastã zi consideratã adansului lor, ºi nu opreþuiesc ºi sãrbãtoresccum se cuvine.

La sate în special sepãstreazã tradiþia ca înaceastã zi sã se ducã labisericã pentru sfinþirecrengi de tei ºi nuc, aces-tea simbolizând limbile defoc ale puterii SfântuluiDuh, care s-a pogorâtpeste Sfinþii Apostoli.Aceste crenguþe se agaþãapoi la straºina caselorsau la icoane. Se spunecã acestea te vor apãrade cele rele ºi în , se maispune cã acestea ar cãpã-ta puteri miraculoase pen-tru vindecarea celor caresuferã de surzenie.

Ramurile de tei folositela Rusalii sunt pãstratepeste varã pentru a puteafi folosite în practicile dealungare a furtunilor ºi agrindinii. (…)

Legat de Rusalii este ºifaimosul joc alCãluºarilor, dans ritualcare vine de la sãritulpeste foc pentru a scãpade iele, zânele rele.Dansul Cãluºarilor estecunoscut ca fiind remediulpentru vindecarea unuisuflet care a privit DansulIelelor ce i-a luat minþile,acesta fiind singurul leac.Dansul Cãluºarilor este undans pãstrat din vechimiºi care urmãreºte sã înde-pãrteze vraja picuratãpeste cel sedus ºi sã punãpe fugã ielele.

În vremuri vechi bãr-baþii care umblau singurinoaptea, drumeþii care

riscau sã fie prinºi demagia nopþii de Rusalii,de Iele, purtau la brâuusturoi, frunze de tei saunuc, fire de busuioc, pen-tru îndepãrtarea puteriimisterioase a Ielelor .

Se mai spune ºi cã nueste de dorit sã te prindãîn Noaptea de Rusalii,noaptea tainica a dansuluiIelelor, nici la rãscruci dedrumuri, nici la margineapãdurii, nici în munþi, nicipe malul întunecat alapelor, cãci aceia auºanse mari de a surprindedansul Ielelor ºi de a-ºipierde minþile.

Acest Mit al Ielelor,Rusaliilor, în timp s-asuprapus pesteSãrbãtoarea Creºtinã aSfintelor Rusalii, iar dinsãrbãtoare pãgânã, adevenit sãrbãtoarecreºtinã, pãstrându-se deatunci aceste obiceiuri,datini, superstiþii ºi leg-ende cu Iele.” ().

Tradiþia cãluºarilor,care este legatã deRusalii, practicatã maiales în sâmbãta dedinainte de Rusalii, daruneori chiar în dimineaþade Rusalii, nu „a prins” înValea Jiului de la fraþiide peste munte, dinValea Streiului, unde afost puternic reprezentatãºi unde dãinuie ºi azi,revigoratã de formaþiitinere.

În Valea Jiului trupelede cãluºari au venit doarocazional, cum a fost , deexemplu, Festivalulcãluºarilor ºi dubaºilorde la Petroºani din anii1984, 1985, 1986.

În Baru însã, în Pui, lafraþii de peste munte,cãluºarii au avut ºi au ofrumoasã tradiþie, deºi,încet-încet, accentul s-adeplasat de la riturile devindecare a persoanelorîmbolnãvite de Rusalii ºide alungare a spiritelorrele, cãtre spectaculozi-tatea dansului cãluºarilor.

Tradiþia a suferit ºi altemodificãri, în sensul cãacum ºi fetele pot faceparte din trupele decãluºari.

Ioan Dan BãlanElisabeta Bogãþan

D orina Pleºcan, candidatul PP-DD

Hunedoara la funcþia deconsilier judeþean ºi, totodatã, vicepreºedinte alPP-DD Filiala Petroºani,vrea ca din 10 iunie, dupãalegerile locale, sã aratehunedorenilor cã, împre-unã, se pot rezolva multelucruri. Este nevoie doarde voinþã ºi implicare, pentru cã fonduri pentruimplementarea proiectelorde interes comunitar existãºi trebuie doar atrase.

Locuri de muncã, atragereade investitori sau dezvoltareaturismului în judeþulHunedoara. Sunt doar câtevadintre proiectele ABSOLUTREALIZABILE cu carevicepreºedintele PP-DDPetroºani, jurist DorinaPleºcan, candidat al acesteiformaþiuni politice pentru pos-tul de consilier judeþean, vineîn faþa hunedorenilor. Înnumeroasele întâlniri pe carele-a avut cu oamenii la eiacasã, în comunitãþile hune-dorene, Dorina Pleºcan le-aexplicat locuitorilor judeþuluiHunedoara cã nimic nu esteimposibil atâta timp cât existãdãruire, implicare ºi voinþã.„Oamenii cu care m-am întâl-nit, fie cã provin din mediulrural sau din cel urban, s-auplâns în principal de lipsalocurilor de muncã. Copiii lorterminã studiile ºi nu au undelucra. Ca sã-ºi asigure traiulnecesar, mulþi hunedoreni s-auvãzut nevoiþi sã plece înstrãinãtate, unde lucreazã dingreu cu gândul la cei dragi.Vreu sã reîntregim acestefamilii, sã-i aduc pe hune-doreni înapoi acasã. Mi-ampropus sã atrag investitori lanoi în judeþ, strãini ºi auto-htoni, ºi chiar am purtat câte-va discuþii în acest sens. Amun proiect bine argumentat,care poate sã rezolve, mãcarparþial, aceastã spinoasã pro-blemã cu care se confruntãoamenii”, a declarat Dorina

Pleºcan, candidatulPP-DD Hunedoarala funcþia de consili-er judeþean încadrul CJHunedoara. Pe dealtã parte, cadrulnatural ºi obiec-tivele istoriceimportante de careabundã judeþulHunedoara potcontribui, din plin,la dezvoltarea turis-mului ºi, în acelaºitimp, la dezvoltareazonei sau a indus-triei hoteliere ºi,implicit, la creareade noi locuri demuncã. „S-a totvorbit despre turismca despre alterna-tivã la minerit, celpuþin în Valea Jiului. Cred cãproblema este pusã greºit.Turismul nu trebuie sã fiealternativã la industria extrac-tivã, care trebuie sã rãmânã ºisã se dezvolte. Turismul tre-buie sã fie o activitate para-lelã, dezvoltatã de sine stãtã-tor, care sã aducã veniturisuplimentare pentru judeþulHunedoara ºi locuitorii lui.Avem Cetãþile Dacice dinMunþii Orãºtiei, avem CetateaDevei, Castelul Corvinilor dela Hunedoara, StaþiunileRâuºor, Parâng, Straja sauVaþa Bãi. Sunt câteva punctede maxim interes al cãrorpotenþial poate ºi TREBUIEvalorificat aºa încât, cândtragem linie ºi facem bilanþulsã vorbim despre un aflux deturiºti care nu numai cã autranzitat Hunedoara, aºa cumse întâmplã acum, ci ºi-aulãsat banii aici, la noi în judeþ.

Iar prin punerea în valoare azestrei naturale, o sã putemvorbi în scurt timp despre dezvoltarea realã a turismului,a industriei hoteliere ºi despreplusvaloare”, a explicat Dorina Pleºcan.

P roiecte pentrurromi ºi pentru

crescãtorii de animale

Iar proiectele acesteia nuse opresc aici. Un capitolaparte îl reprezintã rromii, ocategorie sensibilã, cu nece-sitãþi speciale, am puteaspune. „Pentru rromi voiîncerca sã mod special sã-iajut sã-ºi gãseascã locuri demuncã. De-a lungul timpului,oamenii aceºtia s-au plâns denenumãrate ori cã au fostmarginalizaþi. Vreau sã-i asigurde tot sprijinul meu, iar pro-blemele lor sunt ºi problemelemele, pe care promit sã le

rezolv”, a mai spus aceasta.ªi crescãtorii de animale gãsesc un sprijin real în candi-datul la fotoliul de consilierjudeþean pe listele PPDD.Special pentru ei, DorinaPleºcan a gândit un proiectcare s-i ajute sã-ºi valorificeprodusele. „Mi-am propus sãaduc de al Alba Iulia în ValeaJiului o secþie de preparare asemifabricatelor din lapte, spe-cial pentru populaþia bãºtinaºãdin Valea Jiului, pentru caoamenii sã poatã sã-ºi valori-fice produsele. Aceasta este orealã problemã, care s-adesprins din discuþiile pe carele-am purtat de-a lungul tim-pului cu ei”. Iar DorinaPleºcan a dovedit cã se poate,dacã ai voinþã ºi tenacitate. Iargrija pentru om se desprindedin activitatea sa curentã, din-colo de cea politicã. „Amreuºit sã înfiinþez la Petroºanio secþie a IFPTR - Institutul deFormare Profesionala înTransporturi Rutiere- aºa încâtºoferii sã beneficieze depregãtire de specialitate pen-tru obþinerea atestatelor pro-fesionale de transport marfã,mãrfuri periculoase, maxi –taxi sau taxi. Îmi doresc sã mãþin în continuare de promisi-une ºi sã-i scutesc de drumuriºi de cheltuielile suplimentarepe cei care vor sã obþinã per-misul de conducere pentrucategoriile B, C ºi D”, adeclarat Dorina Pleºcan. Deasemenea, în preocupãrileacesteia intrã ºi locuitorii dinzonele mãrginaºe, pentrucare, în anul 2012,canalizarea sau apa curentãreprezintã încã un vis frumossau ale cãror strãzi au fostasfaltate doar cu promisiuni.ªi cum se poate realiza acestlucru? Ne spune DorinaPleºcan: prin atragerea defonduri europene.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 5 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Rusaliile / Coborârea Sfântului Duh DORINA PLEªCAN:

Pe primul loc, cetãþeanul!Haralambie Vochiþoiu, candidatul Partidului Poporului la ºefia CJ Hunedoara:

“Nu vom permite distrugerea mineritului!”


Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 5 i u n i e 2 0 1 2

Ar fi bine sã acceptaþi ajutoruloferit de prieteni, pentru cã numaiaºa puteþi rezolva tot ce v-aþi pro-pus pentru astãzi. De unul singur,nu aveþi prea mari ºanse dereuºitã. Sfaturile unei femei mai învârstã vã ajutã sã dezamorsaþi unconflict incipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numaide problemele personale ºi sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Riscaþi sã aveþi discuþii cupartenerul de viaþã. Chiar dacãsituaþia financiarã nu vãmulþumeºte, nu riscaþi nimic ºi evi-taþi speculaþiile de orice fel.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºinu este recomandabil sã luaþidecizii importante. De asemenea,amânaþi activitãþile care necesitãun efort intelectual deosebit.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºiacordaþi mai mult timp odihnei casã vã puteþi reface.

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nouloc de muncã, aºa cum vã doriþi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi unele probleme pe calediplomaticã. Aveþi tendinþa sã vãpierdeþi în detalii. Organizaþi-vã tim-pul cât mai eficient! O sã avetinevoie de el.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi oactivitate nouã. Organizaþi-vã câtmai bine ºi nu vã pierdeþi timpulcu activitãþi care nu sunt strictnecesare! Este o zi favorabilãschimbãrilor în cãmin ºi dru-murilor scurte în interesul familiei.O sã cumpãraþi ceva de valoare.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþiindispus din cauza unor neplãceripe plan sentimental. Totul serezolva în scurt timp, cu ajutorulunui prieten. Dupã-amiazã sunteþidecis sã faceþi modificãri în cãmin.Membrii familiei vã susþin ideile ºivã ajutã.

Starea de melancolie pe care oresimþiþi se datoreazã problemelorsentimentale. Astãzi ar fi bine sãvã ocupaþi de activitãþi casnice:reparaþii în locuinþã, zugrãvit,mutat mobila etc. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o persoanãmai în vârstã din familie.

În prima parte a zilei sunteþi foarteemotiv ºi este posibil sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Încercaþi sãvã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþicomunicarea! Dacã sunteþi invitatla o petrecere, ar fi bine sã nu vãeschivati. Aveþi prilejul sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi camconfuz. Nu rãspundeþi laprovocãrile partenerului de viaþã!Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþieaprinsã, în scurt timp situaþia se vaîmbunãtãþi de la sine. Spre searã,o vizitã la prieteni readuce armo-nia în relaþiile parteneriale.

În prima parte a zilei s-ar putea sãîntâmpinaþi mici dificultãþi în relaþi-ile sentimentale. Puteþi rezolvatotul foarte uºor, cu calm ºi cu ovorbã bunã. Chiar dacã situaþiafinanciarã a familiei nu este tocmaibunã, nu este cazul sã vã îngrijo-raþi.

Chiar dacã anturajul vã apreciazãideile originale, ar fi bine sã þineþicont ºi de ideile lor. Astãzi nu esterecomandabil sã vã implicaþi înactivitãþi importante. Relaxaþi-vãmai mult. O pauzã nu stricãnimãnui. Aveþi posibilitatea sãmeditaþi la unele probleme.

Este posibil sã aveþi dificultãþi peplan sentimental, din cauza stãriide emotivitate care vã împiedicãsã vã exprimaþi deschis ºi clar.Nu evitaþi comunicarea! Înrelaþiile cu prietenii, temperaþi-vã orgoliul. În caz contrar, existãriscul sã vã treziþi.


S urpãri pe DN 7A.Drumul naþional care

face legãtura întremunicipiul Petroºani ºijudeþul Vâlcea prezintãmici probleme în urmaploilor abundente care s-auînregistrat în ultimele zile.

Astfel, pe acest tronson, o porþiune a carosabilului s-asurpat. În cazul în care proble-ma nu va fi remediata drumulrisca sã fie avariat în totalitatedin cauza solului instabil.

Mai mult, situaþia drumuluinu este cunoscutã la nivelulcelor de la CompaniaNaþionalã de DrumuriNaþionale ºi Autostrãzi.Singurele probleme care aparpe portalul CNADNRsunt cele referitoare laND 66A în Petroºaniunde existã ziduri desprijin subspalate, cir-culaþia în zonadesfãºurându-se îngre-unat pe 1/2 din calepânã la reabilitareasectorului de drum, km121+000 - 126+000.Punctul de lucru estesemnalizat corespunzã-tor, iar participanþii latrafic sunt rugaþi sã circule cu atenþie ºi sãrespecte restricþiile decirculaþie impuse peacest sector.

Drumul spreVoineasa este unul

care se tot reabiliteazã, însã nuse vede nimic concret în teren.De nenumãrate ori s-a discutatdespre acest aspect, însã totulpare a fi ca telefonul fãrã fir.Dacã e sã istorisim puþindespre acest tronson putemspune cã a trecut din adminis-trarea celor de la DrumuriNaþionale Craiova la cei de laTimiºoara ºi invers.

Totul se învârte într-un cerc,iar rezolvarea reprezintã defapt stagnarea proiectului.Primarul de la Petrila, IliePãducel, susþine de fiecare datãcã a discutat personal, dupãcum îi place sã spun, cureprezentanþii celor de la drum,însã pânã acum nu s-a gãsitnicio soluþie.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Pericol de surpareppee DDNN 77AA

Cel mai aºteptat a fostspectacolul de muzicãuºoarã, care s-adesfãºurat sâmbãtã searape scena amplasatã înapropierea Jiul ShoppingCenter. Dapã talentelelocal, atmosfera a fost“încinsã” de prezenþa

Loredanei Fieraru, adoles-centa care a stârnit un valde simpatie dupã ce aparticipat la consursul“Românii au talent” ºiafost numitã de presã“micuþa Andra”.Primitã curopote deaplauze, aceastaa decshis, prac-tice, evoluþiamarilor artiºtiaºteptaþii de miide personae venite din toatelocalitãþile VãiiJiului. Pe scenãau urcat fetele dela Heaven, DJSava ºi Andreea,Guess Who, pre-

cum ºi “titanii” de laVH2. Seara s-a închieatcu un spectaculos foc deartificii.

Ediþia cu numãrul 11 a„Zilelor MunicipiuluiPetroºani” a programatmai multe competiþiisportive, spectacole, con-cursuri, expoziþii, precumºi decernãri de diplomede „Cetãþean de Onoare”sau de medalii „ProUrbe”. Manifestãrile audebutat joi, de la ora 11,cu un spectacol intitulat„Carnaval, Carnaval” ºi s-au încheiat duminicã,odatã cu premiereasportivilor participanþi lamanifestãri, în aceeaºi zi,

fiind programat ºi unspectacol de teatru la careintrarea va fi liberã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


A u profitat de ziualiberã de Rusalii ºi

au mai stat ºi luni laPetroºani.

Zeci de comercianþi au rãmasîn stradã ºi la începutul acesteisãptãmâni, chiar dacã mani-festãrile dedicate ZilelorMunicipiului Petroºani s-auîncheiat de sâmbãtã noaptea.

Centrul municipiului Petroºania fost blocat ºi luni toatã ziua, dincauza comercianþilor care nu s-aumai dat plecaþi. Luni dimineaþã,echipajele de la serviciul rutier alprimãriei se cãzneau sã înde-pãrteze comercianþii, mãcar depe una dintre arterele rutiere pecare ºoferii deja se înghesuiau sã

treacã ºi-ºifãceau loc printre corturilevânzãtorilor dechilipiruri. „Nemutãm de pestrada care ducela piaþã, pebulevard. Amplãtit ºi stãm ºiluni”, spuneaucomercianþii.Asta în timp cepoliþiºtii locali secãzneau din greu sã dirijeze traficul. „Încercãm sã eliberãmmãcar o parte sã redãm traficulpe Nicolae Bãlcescu ºi restulcomercianþilor sã rãmânã pebulevard”, a precizat un reprezentant al poliþiei locale.

Autoritãþile locale au admis caºi luni artera centralã a municipiu-lui sã fie blocatã ºi le-a mai per-mis comercianþilor sã vândã încão zi, profitând de ziua liberã deRusalii.


Mii de oameni la Zilele Municipiului PetroºaniC entrul municipiului Petroºani a fost luat

cu asalt de mii de oameni care au vrutsã participle la spectacolul organizat deadministraþia publicã, cu ocazia celei de-a XI-aediþii a Zilelor Municipiului Petroºani.

Nedeia Paroºanã,sãrbãtoare cu averse M omârlanii din Paroºeni au petrecut

aºa cum doar ei ºtiu sã facã. Week-endul care a trecut a avut loc NedeiaParoºanã, o sãrbãtoare câmpeneascã cutradiþie, care negreºit, are loc an de an.

Din ansamblul general nu au lipsit micii,preparatele tradiþionale specifice zonei, bereasau tãia, toate pe acordurile muzicii cântate deformaþiile locale.

Evenimentul a fost puþin întârziat din cauza

ploii în averse pânã în jurul orei 16:30.Deschiderea a fost fãcut chiar de cãtre primarulGheorghe Ile la Cãminul Cultural din Paroºeni.“Dupã deschiderea oficialã, a urmat muzica popu-larã, iar eu am deschis hora. Nu puteam sã ratezocazia de a juca cu frumoasele momârlance dinzona noastrã”, ne-a declarat Gheorghe Ile, pri-marul Municipiului Vulcan. Astfel, localnicii aufãcut învârtite ºi hore, am mâncat ºi au bãutpânã târziu în noapte, aproape de ora 2. Laaceastã sãrbãtoare au venit zeci de oameni dintoatã Valea Jiului, care nu s-au lãsat intimidaþi deploaie. Pentru organizarea sãrbãtorii, primãria aalocat suma de 25 de milioane de lei vechi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Sãrbãtoare prelungitã la Petroºani

cvj, nr. 138, marti 5 iunie 2012

Documents