4 solidaritatea pasiva

11
4 Solidaritatea pasiva. 4.1 Notiunea Solidaritatea pasiva (intre debitori) consta in aceea, „Daca doi sau mai multi debitori datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator sa efectueze intreaga prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea, atunci debitorii sint legati solidar” (art. 530 Codul Civil). Solidaritatea este exceptia de la regula divizibilitatii datorie.Solidaritatea nu se prezuma, ea trebuie sa fie stipulata expres, fara a se cere o anumita forma. Solidaritatea trebuie sa fie insa clara, neindoielnica sa fie dovedita de cel care o invaca. In cadrul solidaritatii pasive, creditorul poate sa pretinda creanta de la oricare debitor. Plata facuta de oricare debitor, libereaza toti debitorii obligati solidar. Avind in vedere

Upload: ciubuc-sweetyk

Post on 22-Nov-2015

24 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

4 Solidaritatea pasiva. 4.1 Notiunea

Solidaritatea pasiva (intre debitori) consta in aceea, Daca doi sau mai multi debitori datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator sa efectueze intreaga prestatie, iar creditorul poate pretinde fiecaruia din debitori executarea, atunci debitorii sint legati solidar (art. 530 Codul Civil). Solidaritatea este exceptia de la regula divizibilitatii datorie.Solidaritatea nu se prezuma, ea trebuie sa fie stipulata expres, fara a se cere o anumita forma. Solidaritatea trebuie sa fie insa clara, neindoielnica sa fie dovedita de cel care o invaca. In cadrul solidaritatii pasive, creditorul poate sa pretinda creanta de la oricare debitor. Plata facuta de oricare debitor, libereaza toti debitorii obligati solidar. Avind in vedere aceasta posibilitate a creditorului, solidaritatea este considerata ca o garantie intrucit aceasta poate sa urmareasca pe oricare dintre debitorii solidari insolvabili.

4.2 Trasaturile solidaritatii pasive

Solidaritatea pasiva prezinta urmatoarele trasaturi: Obligatia solidara pasiva are un singur obiect. Toti debitorii se obliga la aceeasi prestatie; Existenta unei pluralitati de legaturi destincte intre codebitorii solidari si creditorul sau; Obligatia solidara este divizibila prin transmiterea pe cale succesorala. Daca unul dintre debitorii solidari are mai multi succesori, acesteia sint obligati sa execute prestatia proportional cotei lor succesorale. Prezenta regula nu se aplica daca obligatia este indivizibila(art. 543 C.C); Fiecare debitor considerat ca fiind investit cu o putere de reprezentare limitata a intereselor celorlalti codebitori;

4.3 Efectele solidaritatii pasive

Solidaritatea pasiva prezinta urmatoarele efecte: Efectele intre creditor si debitorii solidariEfectul principal dintre creditor si codebitorii reprezinta obligatia fiecaruia codebitor de a plati datoria in intregime, intrucit sunt tinuti sa realizeze o prestatie unica. Fiecare codebitor in parte, poate fi urmarit de creditor pentru intreaga prestatie. Debitorul urmarit nu poate opune creditorului beneficiul diviziunii. Potrivit (art. 533 C.C.) Creditorul poate pretinde executarea obligatiei, la latitudinea sa, de la oricare din debitori, in parte sau in intregime. Pina la executarea intregii prestatii, ramin obligati toti debitorii. Debitorul solidar urmarit poate chema in instanta alaturi de el, pe ceilalti codebitori. Potrivit (art. 541 alin. (2) C.C)Chemarea in judecata a unui debitor solidar nu exclude dreptul creditorului de a chema in judecata ceilalti debitori solidari. Fiecare debitor poate oferi creditorului intreaga prestatie fiind liberati toti debitorii obligati solidar. Ca modalitate de stingere a obligatiilor este atunci cind codebitorul care are o creanta fata de creditor, poate opune compensatia, stingind obligatia fata de toti codebitorii, liberindu-i de prestatie . Art. 545.C.C. Ca efect secundar solidaritatea pasiva prezinta ca dobinzile solicitate de creditor impotriva unuia dintre debitori, produc efecte fata de toti codebitorii. Debitorul urmarit pentru executarea unei obligatii solidare se poate apara impotriva creditorului prein exceptii comune si exceptrii personale. Astfel, oricare dintre codebitorii pot opune urmatoarele exceptii comune: Cauzele de nulitate absoluta si relativa cum ar fi de exemplu: nulitate absoluta pentru lipsa formei solemne a actului juridic sau nulitate relativa pentru viciu de consimtamint; Cauzele de stingere a obligatiei prin care a fost stinsa obligatia fata de toti creditorii; Modalitatile comune acordurilor de vointa care afecteaza raporturile juridice fiecare debitor si creditor comun; In ceea ce priveste exceptiile personale ce pot fi opuse de unul din codebitorii solidari si care profita numai acestuia, ele se refera la urmatoarele: Nulitatea relativa opereaza numai pentru cel ce o poate invoca si produce efecte numai fata de acesta, pentru ceilalti codebitori actul juridic ramine valabil; Termenul si conditia ca modalitai ale actului juridi, consimtite numai unuia dintre debitorii solidari profita numai acestuia; Remiterea de datorie consimtita unui codebitor foloseste si celorlalti, intrucit, in masura incare a fost facuta poate fi invocata si de ceilalti; Compensatia partii unuia dintre debitori libereaza codebitorii de partea acestuia. La fel in cazul renuntarii la solidaritate pentru unul dintre codebitori.

Efectele in raporturile dintre codebitoriIntre codebitorii obligati solidar, nu exista solidaritate, obligatia fiind deci divizibila.Debitorul care a platit intreaga datorie, are dreptul sa ceara de la ceilalti codebitorii, partea fiecaruia. Asadar, debitorul care a platit intreaga datorie nu poate pretinde codebitorului prestatia realizata de el. Pentru a recupera ceea ce a platit pentru ceilalti codebitori care a facut intreaga plata va trebui sa se indrepte impotriva fiecarui debitor, pentru partea ce lise cuvine din obligatia solidara. De regula, fiecare din debitor suporta cite o parteegala din datorie. Sunt insa si exceptii de la aceasta regula, daca acordul de vointa al partilor a prevazut altfel. 4.4 Incetarea solidaritarii pasive

Legislatia cunoaste 2 modalitati de incetare a solidaritatii pasive: Moartea unuia dintre codebitorii solidari. In acest caz se divide la mostenitori in raport cu partea succesorala a fiecaruia; Renuntarea la solidaritate care poat fi: totala-cind datoria devine imposibila si produce efecte fata de toti codebitorii; partiala-cind isi va produce efectele numai fata de codebitorul pentru care a fost consfiintita, aceasta urmind sa raspunda numai pentru partea sa de datorie si nu pentru toti. Insolvabilitatea unuia dintre creditori va fi suportata de toti codebitorii. Renuntarea la solidaritate poate fi stipulata expres de parti sau tacita, cind rezulta din anumite situatii. 5 Concluzia Analizind Obligatiile solidare am ajuns la concluzia ca aceasta obligatie este un beneficiu atit pentru creditori cit si pentru debitori, deoare Creditorii au dreptul sa pretinda la prestatie din partea oricarui din debitori, la fel si oricare din Debitori datoreaza prestatie partial sau in intregime creditorului. Indeplinirea prestatiei unuia din debitori sau creditori atrage dupa sine leberare de prestatie al celorlalti participanti la obligatie soditara. 6 Referinte bibliografice1- Toma Mircea. Drept civil. Teoria generala a obligatiilor. Bucuresti 2000.2- Florin Ciutacu, Cristian Jora. Drept civil. Teoria generala a obligatiilor. Editura Themis cart 20033-Conf. Univ. Dr. Dumitru C. Florescu. Drept civil. Teoria generala a obligatiilor. Tratat Vol II. Bucuresti 2002