4. instaurarea hoardei de aur in spatiul romanesc extracarpatic

2
Instaurarea Hoardei de aur in spatiul romanesc extracarpatic Este confirmata de cele mai importante izvoare ale vremii: Cronica lui Simon de Keza, Cronica lui Ioan de Tar nave sau Cronica pictata de la Vi ena.  Nu se cunosc toate detaliile retraerii monolilor in anul !"#" dupa zdro$irea unariei sau dupa primirea vestii mortii %anului &odai. Conform caluarului 'oerius, retraerea armatelor monole s(a facut tot pe mai multe coloane. Spre exemplu, acesta afirma ca, coloana monola condusa de Cadan cea care operase in Transilvania s(a retras prin zona $anatului si a $ulariei. )oarte pro$a$il, ia a stra$atut la intoarcere si o parte a teritoriului su$ carpatic, pro$a$il zona Severinului* fiind reu de crezut ca tatarii nu au patruns si in aceasta zona care nu fusese inclusa in teritoriile atacate in inaintarea spre +naria. aca ofensiva asupra +nariei s(a produs in doua luni, retraerea s(a facut mult mai incet. Toate izvoarele, inclusiv cele - mentionate relateaza acest lucru. In Transilvania principalul ax de retraere a fost valea muresului care scapase oarecum de distruerile din alte zone care erau efectiv reu de reprodus.  Nu se cunosc nici un fel de date despre trecerea monolilor la intoarcere prin zona munteniei si a olteniei. in acest motiv se p resupune ca rosul ostirii monole a ales retraerea pe un drum medieval ce va fi folosit de multe armate pentru a patrunde in oldova: /asul &ituz. S(a preferat retraerea din Transilvania direct spre oldova acolo unde o parte a detasamentelor monole s(au sta$ilit pentru a controla efficient intreul teritoriu in primul rand din punct de vedere economic. 0l doilea motiv pentru care monolii au ramas in oldova a fost cel commercial* zona urilor dunarii reprezinta  punctul de minus al unui drum commercial extrem de important pentru imperiu* cunoscut su$ denumirea de drumul monol si care va fi complet securizat de ca tre Hoarda de 0ur  pana la mi1locul secolului al 2IV( lea. 'aporturile romanilor cu %oarda de aur 3eaturile spatiului romanesc de la 'asarit si Sud de Carpati cu %oarda de 0ur in a doua  parte a secolului al 2III(lea a fost imparti ta de catre istorici in doua perioade: prima corespunde c%ronoloic intervalului !"#"(!"45 si ar fi caracterizata de o dominatie tatara efectiva si o exploatare prin intermediul capeteniilor locale denumiti in documente Canesii sau 6alivi. e asemenea, in aceasta perioada au existat, in special, in zona sud( carpatica voevodate in care dominatia monola a fost mai de ra$a una nominala. 0ici vor$im doar de o relatie de ordin economic voevodatele plateau o anumita contri$utie  $aneasca pt a avea relatii pasnice cu %oarda de aur. 0 doua etapa !"45(!-55 se caracterizeaza printr(o stapanire efectiva doar asupra sudu lui moldovei si a $asara$iei* aici unde %anatul %oardei de aur incearca sa construiasca asezari civile si comerciale si, in acelas timp, se im$unatatesc raporturile cu elementele locale care capata mai multa li$ertate in prima faza, in plan reliios si social. in punct de vedere istoric ar urma a treia etapa !-55(!-75 cea de reres a %anatului %oardei de aur care a permis spatiului romanesc sa se oranizeze din punct d e vedere statal. +nul din primele izvoare care ne aminteste despre raporturile populatiei romanesti cu stapanirea tatara apartine calatorului Italian 8iovani 9apiano del Carpini care a intalnit merand spre curtea marelui %an pe principele roman si pe principele &la%a.

Upload: ioana-si-annais

Post on 05-Jul-2018

219 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

 

Instaurarea Hoardei de aur in spatiul romanesc extracarpatic

Este confirmata de cele mai importante izvoare ale vremii: Cronica lui Simon de Keza,

Cronica lui Ioan de Tarnave sau Cronica pictata de la Viena. Nu se cunosc toate detaliile retraerii monolilor in anul !"#" dupa zdro$irea unariei

sau dupa primirea vestii mortii %anului &odai.

Conform caluarului 'oerius, retraerea armatelor monole s(a facut tot pe mai multecoloane. Spre exemplu, acesta afirma ca, coloana monola condusa de Cadan cea care

operase in Transilvania s(a retras prin zona $anatului si a $ulariei.

)oarte pro$a$il, ia a stra$atut la intoarcere si o parte a teritoriului su$ carpatic, pro$a$ilzona Severinului* fiind reu de crezut ca tatarii nu au patruns si in aceasta zona care nu

fusese inclusa in teritoriile atacate in inaintarea spre +naria.

aca ofensiva asupra +nariei s(a produs in doua luni, retraerea s(a facut mult mai

incet. Toate izvoarele, inclusiv cele - mentionate relateaza acest lucru.In Transilvania principalul ax de retraere a fost valea muresului care scapase oarecum de

distruerile din alte zone care erau efectiv reu de reprodus.

 Nu se cunosc nici un fel de date despre trecerea monolilor la intoarcere prin zonamunteniei si a olteniei. in acest motiv se presupune ca rosul ostirii monole a ales

retraerea pe un drum medieval ce va fi folosit de multe armate pentru a patrunde in

oldova: /asul &ituz. S(a preferat retraerea din Transilvania direct spre oldova acolounde o parte a detasamentelor monole s(au sta$ilit pentru a controla efficient intreul

teritoriu in primul rand din punct de vedere economic. 0l doilea motiv pentru care

monolii au ramas in oldova a fost cel commercial* zona urilor dunarii reprezinta punctul de minus al unui drum commercial extrem de important pentru imperiu* cunoscut

su$ denumirea de drumul monol si care va fi complet securizat de catre Hoarda de 0ur

 pana la mi1locul secolului al 2IV(lea.

'aporturile romanilor cu %oarda de aur 3eaturile spatiului romanesc de la 'asarit si Sud de Carpati cu %oarda de 0ur in a doua

 parte a secolului al 2III(lea a fost impartita de catre istorici in doua perioade: prima

corespunde c%ronoloic intervalului !"#"(!"45 si ar fi caracterizata de o dominatie tataraefectiva si o exploatare prin intermediul capeteniilor locale denumiti in documente

Canesii sau 6alivi. e asemenea, in aceasta perioada au existat, in special, in zona sud(

carpatica voevodate in care dominatia monola a fost mai de ra$a una nominala. 0icivor$im doar de o relatie de ordin economic voevodatele plateau o anumita contri$utie

 $aneasca pt a avea relatii pasnice cu %oarda de aur.

0 doua etapa !"45(!-55 se caracterizeaza printr(o stapanire efectiva doar asupra sudului

moldovei si a $asara$iei* aici unde %anatul %oardei de aur incearca sa construiasca asezaricivile si comerciale si, in acelas timp, se im$unatatesc raporturile cu elementele locale

care capata mai multa li$ertate in prima faza, in plan reliios si social.

in punct de vedere istoric ar urma a treia etapa !-55(!-75 cea de reres a %anatului%oardei de aur care a permis spatiului romanesc sa se oranizeze din punct de vedere

statal.

+nul din primele izvoare care ne aminteste despre raporturile populatiei romanesti custapanirea tatara apartine calatorului Italian 8iovani 9apiano del Carpini care a intalnit

merand spre curtea marelui %an pe principele roman si pe principele &la%a.

 

0tat istoriorafia romaneasca cat si cea straina a vazut in acest conducator politic un

voevod sau un cneaz roman pornind de la idea ca necunoscandu(I numele a preferat sa(I

dea doar identitatea etnica, aceia de vla%.e asemenia, istoriorafia romaneasca a considerat ca acest voevod sau cneaz provenea

de undeva din zona oldovei. e altfel intre spatiul de la 'asarit de Carpati si spatiul

rusesc tre$uie facute o$liatoriu niste paralele fiindca din punct de vedere al stapaniriiexista foarte multe asemanari.

aca merem pe exemplul stapanirii rusiei de catre tatari in moldova nu au distrus

formatiunile politice existente si doar le(au su$1uat din punct de vedere economic.0stfel, ele nu mai puteau sa opuna nici un fel de rezistenta din punct de vedere militar.

Toate $unurile rezultate merand spre %oarda de aur.

Stapanirea efectiva exercitata de tatari in spatiul romanesc este pro$ata si de unele

documente oficiale.Spre exemplu, intr(un act trimis de catre 6ela al IV(lea al unariei papei Inocentiu al IV(

lea in anul !"5 acesta preciza clar ca 'usia, Cumania, 6rotnia si 6ularia se aflau su$

directa stapanire a %oardei.Conform acestui document ar rezulta ca la mi1locul secolului al 2III(lea zona munteniei

si cel putin 1umatate din oldova se aflau su$ control tatarasc.

e asemenea, un alt calator strain ;il%em Eudru< vor$ea despre imensitatea teritoriuluistapanit de Hoarda de aur si amintea nu numai in Cumania ci si Tara 0lanilor, unde

monolii au intemeiat asezari sta$ile si au dezvoltat comertul. /rin urmare in scrierea

acestuia apare si zona centrala a moldovei acolo unde se afla concentrata puterea alaniloraflandu(se su$ controlul %oardei.

e asemenea, acesta vopr$este despre modul in care %oarda isi administra acest teritoriu.

Hoarda a impartit spatiul in tinuturi, fiecare tinut fiind administrat de catre un no$il tatar

ce nu avea insa un oras zidit sau un centru de putere ci era in permanenta miscare cusupusii, ro$ii si vitele mereu in cautare de locuri de pasunat.

In realitate, casele monolilor se aflau in carute si un no$il tatar avea in 1ur de "55

asemenea care si trase de reni.+n alt calator de oriine franceza /%ilippe de ezieres vor$este de construirea unor mari

corturi su$ care stau si cateva sute de cavaleri tatari care sunt ridicate de catre acestia

atunci cand se ispravesc pasunile dintr(un anumit loc.Su$ acest aspect tre$uie privita stapanirea tatara care este in mod paradoxal una extrem

de eficienta tocmai datorita vitezei cu care acopereau teritoriul stapanit.

Cu a1utorul acestei permanente deplasari s(a creat un adevarat aparat fiscal folosit pentru

 perceperea darilor in special de la aricultori si /astori. Si pentru asiurarea dezvoltariicomerciale tatarii au creat un adevarat aparat. Toate acestea sunt luate dupa modelul

rusesc. 3a aproximativ "(-5 <m exista cate un %an destinat neustorilor si unde exista

un mic detasament care apara acel sement de drum.