4 cele mai bune tehnici disponibile de tratare a apelor uzate

Capitolul 4

4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL ÎN SECTORUL CHIMIC

4.1 Introducere

Pentru înţelegerea acestui capitol şi a conţinutului lui, atenţia cititorului este atrasă de prefaţa documentului, mai ales de secţiunea a cincea a prefaţei: “Cum să înţelegem şi si utilizăm acest document”. Tehnicile şi emisiile asociate acestora şi/sau nivelurile de consum sau şirul de nivele, prezentate în acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ, incluzând următorii paşi:

• identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului

• examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie

• identificarea celor mai înalte nivele de performanţă ecologică pe baza datelor accesibile în UE şi în lume

• examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse, cum ar fi: costul, efectele asupra mediului, principalele forţe propulsoare implicate în implementarea tehnicilor • selecţia tehnologiilor BAT şi emisiilor şi/sau nivelelor de consum asociate acestora în acest sector, toate în acord cu Art 2(11) şi Anexei IV al Directivei

Juriile de experţi ai Biroului European IPPC şi Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie în fiecare dintre paşii enumeraţi şi în modul în care informaţiile sunt prezentate aici.

In baza acestei evaluari, tehnici şi, pe cât posibil nivelurile de emisii şi de consum asociate cu tehnologiile BAT sunt prezentate în acest capitol propriu sectorului şi unele instalaţii din sector. Prezentarea nivelurilor de emisii şi de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile, că acele nivele reprezintă performanţa ecologică ce poate fi anticipată ca rezultat al aplicaţiei în acest sector al tehnicilor descrise, schiţând în minte balanţa costurilor şi avantajelor incluse în BAT. Oricum, acestea nu sunt valori-limită de emisii şi consum şi nu trebuie înţelese in acest mod. În unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii mai bun, dar, datorată costurilor implicate sau consideraţiilor asupra mediului acestea nu sunt considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru întreg sectorul. În orice caz, asemenea nivele pot fi considerate justificate în cazuri specifice când există stimulenti.

Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite în ansamblu cu condiţii de referinţă specifice (ex. Perioade de calculare a mediei).

Conceptul de “niveluri aferente BAT”descris mai sus este diferit faţă de “nivel realizabil”, folosit în alte secţiuni ale documentului. Acest nivel realizabil poate fi atins utilizând o combinaţie de tehnici într-o perioadă de timp îndelungată şi operând cu instalaţii şi procese ca utilizează tehnica respectivă.

Unde e posibil, au fost date şi informaţii privind costurile împreună cu prezentarea tehnicilor descrie în capitolul anterior. Astfel primim o indicaţie vagă asupra mărimii costurilor implicate. În orice caz, costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaţia specifică privind de exemplu taxele, impozitele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor în cauză. Nu este posibilă evaluarea factorilor specifici locului. În absenţa datelor privind costurile,

Waste Water and Waste Gas Treatment 1

Capitolul 4

concluziile asupra viabilităţii economice a tehnicilor sunt trase utilizând observaţiile efectuate pe instalaţiile existente.

Se intenţionează, ca tehnologiile BAT generale din acest capitolsă fie punctul de referinţă faţă de care se judecă performanţa curentă a unei instalaţii existente sau propunerile pentru o instalaţie nouă. Astfel, ele vor fi prezente în determinarea condiţiilor pentru instalaţiile bazate pe tehnologii BAT sau în stabilirea regululor generale obligatorii din Art. 9(8). Se prevede că noile instalaţii pot fi proiectate pentru a atinge performanţa tehnologiilor BAT general, sau chiar de a o depăşi. Se consideră că instalaţiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale sau chiar să le depăşească, această presupunere fiind subiectul aplicabilităţii tehnice şi economice a tehnicilor în fiecare caz.

În timp ce documentele de referinţă privind BAT nu stabilesc standarde prevăzute legal, ele sunt făcute să dea informaţii pentru ghidarea industriei, Statelor Membre şi publicului asupra nivelelor de emisii şi de consum, ce pot fi atinse utilizând tehnicile specificate. Valorile limită proprii fiecărui caz specific trebuie determinate luând în considerare obiectivele Directivei IPPC şi consideraţiile locale.

Identificarea BAT orizontal

Abordarea orizontală a tratării şi managementului apelor uzate şi emisiilor de gaze în întregul sector chimic se bazează pe premisa că opţiunile privind prevenirea şi controlul emisiilor pot fi evaluate pentru procesele particulare de producţie, astfel BAT pot fi definite ca cele care cuprind cele mai eficiente şi potrivite măsuri pentru a atinge un înalt nivel general de protecţia mediului ca întreg împotriva emisiilor menţionate mai sus. Fiind un BREF orizontal, BAT trebuie determinate mai general decât BREF-urile verticale, tocmai pentru a cuprinde mai mult, decât numai tehnologii.

BAT utilizate în acest document includ:

• metodologia prevenirii evacuării de ape uzate/gaze, identificarea necesităţii lor şi realizează perfecţionarea emisiilor şi găsesc cea mai bună opţiune pentru colectarea şi tratarea apelor uzate/gazelor (managementul efluenţilor)

• identificarea celor mai bune şi mai potrivite [în sensul Art. 2(1)] tehnologii de tratare Astfel, acest capitol conţine:

• o parte generală, ce descrie BAT generale în metodologia managementului ecologic

• o parte specială, ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor şi o raţionare ce duce la luarea de decizii în tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor.

Sectorul chimic

Sectorul industriei chimice acoperă o mare varietate de întreprinder: pe de o parte întreprinderile “un proces-câteva produse” cu una sau puţine surse de ape uzate-gaze şi, pe de altă parte întreprinderile cu o mare varietate de produse şi un flux complex de ape uzate/gaze. Deşi probabil nu există două amplasamente chimice comparabile în nivelul de producţie şi varietatea produselor, situaţia ecologică şi cantitatea şi calitatea emisiilor lor, este posibil să se descrie BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic văzut ca întreg.

Implementarea BAT


Capitolul 4

Implementarea BAT în noi locaţii este o problemă în mod normal. În cele mai multe cazuri dă un sens economic planurilor proceselor productive şi duce la minimalizarea emisiilor de ape uzate-gaze şi consumului material.

Cu existenţa amplasamentelor, implemenatarea BAT nu este un scop uşor de atins, din cauza existenţei infrastructurii şi circumstanţelor locale (vezi Secţ. 3.2.2.). În nici un caz acest document nu face diferenţa între BAT pentru instalaţiile noi şi cele existente. O astfel de diferenţiere nu ar încuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT şi nu ar reflecta obligaţiunea industriei chimice pentru a îmbunătăţi în mod continuu condiţiile toxice.

Pe de altă parte, evident nu este probabilă şi viabilă implementarea tuturor tehnicilor identificate ca BAT deodată. Ceea ce e probabil este integrarea BAT în instalaţiile existente, când sunt planificate schimbări majore sau implementarea BAT ce influenţează întreg situl într-un program de construcţie “step-by-step” într-o perioadă de timp. Astfel de programe provoacă operatorul şi reglementatorul pentru a ajunge la o înţelegere asupra scării de timp şi priorităţile privind schimbările cerute.

Idei-cheie pentru programele de setare a priorităţilor la amplasamentele existente ar fi, de ex.:

• consideraţii asupra calităţii actuale a mediului receptor;

• consideraţii asupra impactului local;

• consideraţii asupra efectivităţii măsurilor în termenii reducerii globale a poluanţilor, relativ la costuri şi risc..

4.2 BAT generale

Scopul managementului ecologic este:

• definirea obiectivelor ecologice ale activităţii operatorilor;

• asigurarea un optim ecologic de operare şi o performanţă mereu îmbunătăţite a acestor activităţi;

• controlul acomodării la aceste scopuri ecologice.

Uneltele managementului, descrise în Secţiunea 2.2. sunt pentru a determina BAT şi ar trebui reflectate ca condiţii sau cerinţe în decizia asupra unei autorizaţii. Aceste unelte nu sunt limitate în problemele apelor uzate-gaze, dar sunt premiza unei performanţe, cerută în Directivă. BAT în managementul ecologic general, descrise mai jos, au aceleaşi principii pentru toate tipurile de întreprinderi, cum ar fi cele mici sau mari. Contrastând cu marile companii, managementul ecologic general al întreprinderilor mici şi mijlocii este mai puţin complex.

BAT există pentru:

• implementarea şi aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE, conţinutul căruia fiind detaliat în Secţiunea 2.1. (cum ar fi ISO 9001 / 14001, EMAS, Responsible Care®, ICC Business Charter for Sustainable Development, CEFIC Guidelines for Protection of the Environment). Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include:


Capitolul 4

- implmentarea unei ierarhizări transparente a personalului responsabil pentru sistem de management ecologic priveşte includerea evacuării efluentului, persoanele responsabile cu raportarea directă la vârful nivelului de management;

- editarea şi publicarea unui raport anual de performanţă ecologică (ca parte a EMAS sau ISO 9001 / 14001) capabil de diseminarea îmbunătăţirii performanţelor spre public, ce poate servi de asemenea ca mijloc al schimbului de informaţii în acord cu Art. 16 / 2 al Directivei;

- stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei), revizuindu-le regulat, cum a fost detaliat în Secţiunea 2.2.2.2. şi publicându-le într-un raport anual

- ţinând un audit regulat pentru a securiza concordanţa cu principiile EMS

- monitorizarea performanţelor şi progreselor spre a realiza politicile EMS

- practicând evaluarea riscului pe o bază regulată pentru a identifica riscurile, cum a fost detaliat în Secţiunea 2.2.3.1.

- practicând un benchmarking pe o bază regulată şi evaluând procesele (producerea şi tratarea apelor uzate/gazelor) privind consumul de apă şi energie, generarea deşeurilor şi efectele asupra mediului, descrise în Secţiunea 2.2.3.2.

- implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru şi instruirea contractanţilor, care lucrează la amplasamente de HSE şi urgenţe, menţionate în Secţiunea 2.2.4.2.

- aplicarea unor practici eficiente de menţinere pentru asigurarea unei finalizări corecte a sfaturilor tehnice.

BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor

Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaţia eliberării apelor uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legală şi cererile autorizate, condiţiile ecologice şi igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate în programul a CEFIC. Acesta detectează şi evaluează opţiunile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor sau impactul lor asupra mediului. Rezultatele consideraţiilor şi deciziilor managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea şi implementarea următoarelor:

• posibile reduceri de emisii în procesele de producţie

• moduri de a evita contaminarea inutilă a recipienţilor nepoluaţi

• cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deşeuri

• cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii

• cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementări sau scopuri

Subliniem, ca şi managementul ecologic general, BAT urmează aceleaşi principii de management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de întreprinderi. Cum managementul apelor uzate/gazelor pentru întreprinderi cu una sau puţine linii de producţie şi


Capitolul 4

surse de emisie este un scop relativ uşor şi simplu, este bineînţeles foarte complex pentru amplasamente de mare întindere cu multe productii (vezi Secţiunea 2.1., Figura 2.3.).

BAT exista pentru:

• implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor de ape uzate/gaze pentru întreg sectorul chimic, referitor la Secţiunea 2.1. şi Figura 2.2., utilizând o combinaţie potrivită:

- utilizând un sit de inventariere şi un flux de inventariere sau înregitrare. Aceste inventare dau informaţii asupra paşilor de evaluare următori, descrişi în Secţiunea 2.2.1.1. şi 2.2.1.2

- urmărind sistematic fluxurile interne de material aplicând EMFA (v. sectiunea 2.2.1.3)- adecvat complexităţii sistemului de ape uzate/gaze emanate- pentru a schiţa concluziile necesare pentru optimizare, pentru amplasamente cu una sau puţine emisii punctul de pornire pentru aplicaţii ale EMFA poate fi învechit sau foarte simplu

- controlul şi identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare fază şi listarea lor în funcţie de încărcătura cu poluanţi. Încadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru îmbunătăţirea programelor ce dau prioritate acelor surse, care dau cel mai bun potenţial de reducere a eficienţei

- controlul mediului receptor (apă şi aer) şi toleranţa lor faţă de emisii utilizând rezultatele de a determina spaţiul în care sunt necesare tratamente mai putenice sau dacă emisiile pot fi acceptate

- evaluând toxicitatea şi, subiect al metodelor accesibile, persistenţa şi acumularea biologică potenţială a apelor uzate descărcate într-un corp de apă primitor, cum a fost descris în Secţiunea 2.2.1.2., pentru a identifica potenţialele efecte riscante asupra ecosistemelor şi pentru a transmite rezultatele autorităţilor competente

- controlul şi identificarea principalelor procese consumatoare de apă şi listarea lor, luând în considerare uzul lor de apă. Încadrarea rezultată este baza îmbunătăţirii consumului de apă

- - urmărind opţiunile de îmbunătăţire (ex. Opţiuni de prevenire şi reducere a producerii deşeurilor, îmbunătăţirea colectării efluenţilor şi controlul şi/sau opţiunile măsurilor integrate în procese), punând în prim-plan fluxurile cu concentraţii şi încărcături ridicate, potenţialul lor risc şi impact asupra corpului de apă receptor, detaliate în Secţiunea 2.1., cu Figura 2.2

Parere divergenta

Un Stat Membru si-a exprimat opinia, că consfătuirile privind BAT pentru managementul apelor uzate şi gazelor emanate sunt prea generale şi se referă la exemple de fluxuri cu concentraţii şi încărcări mai ridicate (cum a fost menţionat în Secţiunea 2.2.2.3.1.).


Capitolul 4

- evaluând cele mai eficiente opţiuni prin compararea eficienţelor globale înlăturate, balanţa globală a efectelor cross-madia, fezebilitate tehnică, organizatorică şi economică, etc, detaliate în Secţiunea 2.1

Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii fluxului, strategiilor de reducere, eficientizarea proceselor (v. BREF-uri verticale în sectorul chimic şi sectoarele înrudite ce respectă procesele tehnologice mai curate, materii prime pure, echipament performant, controlul pierderilor, etc) şi controlul tehnicilor. Un exemplu al eficienţei managementului apelor uzate - raportat din Germania - care urmează o strategie bine definită pentru amplasamente chimice cu încărcătură organică de la producţia chimicalelor organice are ca scop rezonabil performanţa înlăturării globale a COD cu cel puţin 90% (incluzând pretratarea). În Secţiunea 4.3. sunt tratate BAT privind măsurile care trebuie adoptate în lumina rezultatelor evaluărilor de emisii de ape uzate/gaze emanate.

• evaluează impactul asupra mediului şi efectele asupra facilităţilor de tratare în planificarea unor noi activităţi sau schimbarea activităţilor existente, comparând situaţia viitoare a mediului cu cea existentă şi indicarea apariţiilor unor schimbări majore

• practicarea reducerii emisiilor la sursă prin segregarea fluxului, instalarea unui sistem adecvat de colectare şi măsuri de constrângere (v. Secţiunea 4.3.)

• legarea datei de rpoducţie cu data încărcăturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale cu cele estimate. Dacă datele obţinute nu se potrivesc, procesele responsabile pentru emisiile neaşteptate trebuie identificate

• tratarea la sursă a fluxurilor de ape uzate şi gaze emanate contaminate, în locul dispersiei şi tratarea subsecventă centrală, cu excepţia cazurilor când avem motive obiective împotriva acesteia. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dacă conţinutul de poluant este mai ridicat. Este mai economică tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici şi cu eficienţă ridicată, dacât să avem facilităţi mari, centarlizate cu o mare încărcătură hidraulică • utilizarea metodelor de control al calităţii, descrise în Secţiunea 2.2.2.6., pentru a evalua tratarea şi/sau procesele de producţie şi/sau prevenirea scăpării de sub control

• aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curăţirea echipamentelor pentru reducere a emisiilor în apă şi aer

• implementarea facilităţilor/procedurilor de detectare în timp a deviaţiilor ce ar putea afecta instalatiile de tratare dupa proces, pentru a evita supraîncărcarea acestora, a face posibilă identificarea surselor de deviaţie şi eliminarea cauzei lor; în acelaşi timp apele uzate formate să fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate, de ex catre o facla

• instalarea unui sistem de avertizare eficient, care va da informaţii asupra defecţiunilor şi disturbarilor, când accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului şi/sau vecinătăţii, autorităţile competente trebuie să fie incluse în lanţul de informaţii

• implementarea unui program de monitorizare în toate instalatiile de tratare pentru a controla, dacă ele lucrează curat, pentru a face posibilă detectarea neregulilor sau erorilor de operare, care ar putea influenţa mediul recipient şi să dea informaţii asupra emisiilor curente de poluanţi • implementarea unui program de monitorizare, care să detecteze


Capitolul 4

emisiile, cum se stipulează în Art 9(5) al Directivei, informaţiile obţinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei).

Programele de monitorizare trebuie să includă poluanţii şi/sau parametrii înlocuitori relevanţi pentru instalatiile de tratare. Frecvenţa măsurătorilor depinde de riscul prezentat de poluant, riscul de defectare a facilităţilor de tratare şi variabilitatea emisiilor

• punerea în aplicare a strategiilor de gospodărire a apelor destinate stingerii incendiilor şi de acoperire descrise în Secţiunea 2.2.4.1.

• punerea în aplicare a unui plan de responsabilităţi în cazul unui accident poluator pentru a face posibilă răspunderea cea mai rapidă şi potrivită la accidente interne şi erori de operare, descrise în Secţiunea 2.2.4.2.

• alocarea unor costuri de tratare aferente productiei.

4.3 BAT specifice

Odată ce avem fundamentarea metodologiei managementului, pasul următor spre prevenirea şi a controlul integrat al poluării este implementarea măsurilor tehnice.

4.3.1 Secţiunea ape uzate

Această secţiune este dedicată determinării tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate într-un sit de industrie chimică, incluzând tehnicile de prevenire şi de reducere necesare în plus faţă de tehnicile de control end-of-pipe.

Tehnologii BAT pentru măsurile proces-integrate

Cum am menţionat în Secţiunea 1.3.1. şi 3.3.1., măsurile proces-integrate sunt preferate pentru prevenirea şi reducerea cantităţii de ape uzate şi/sau poluanţi. Ele sunt în general specifice producţiei sau procesului şi aplicarea lor necesită pregătire specială, care este inclus în scopurile BREF-urilor verticale în sectorul chimic şi cele înrudite. Astfel, concluziile asupra tehnologiilor de vţrf pentru măsuri proces-integrate în acest document se referă la nevoia generală de a implementa aceste măsuri într-o linie de producţie şi ia în considerare numai măsuri pentru procese cum ar fi: spălarea produsului, curăţirea echipamentului, generarea de vacuum şi răcirea, care sunt aplicate în mai toate liniile de producţie.

Tehnologiile BAT sunt o combinaţie potrivită a:

• utilizării măsurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanţilor de preferinţă prin tehnici end-of-pipe, când e posibil

• evaluării instalaţiilor de producţie existente pentru opţiuni ale readaptării măsurilor procesintegrate şi implementarea lor când apare probabilitatea sau cel mai târziu instalarea unor schimbări majore

• utilizării apei din procese în mai multe reciclări oricând e posibil pentru motive economice şi de calitate, cu un număr maxim de reciclări înainte de evacuare, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.2.


Capitolul 4

• optimizării proceselor de spălare a produsului cu evitarea proceselor cu o singură trecere, oricând e fezabil din motive calitative(Secţiunea 3.3.1.1.)

• evitarea sistemelor de răcire cu contact direct, oricând e fezabil (v. Secţiunea 3.3.1.1.)

• utilizarea generării vacuumului în circuit închis în locul pompelor cu jeturi de apă sau de vapori oricând e fezabil, de ex când utilizarea lor nu este interzisă din motive de siguranţă sau din cauza coroziunii, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.4.

• evaluării, dacă proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe apă pot fi suplinite cu alte măsuri, cum e descris în Secţiunea 3.3.1.5. Tehnicile de tratare a gazelor, utilizând cantităţi relativ mari de apă (cum ar fi scrubbingul sau răcirea mediului) cu o însemnătate specială în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă. Exemple de astfel de măsuri aplicabile în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă sunt:

- înlăturarea materiei solide prin tehnici uscate în locul srubbingului ud

- reducerea Sox în coşuri prin măsuri secundare altele decât prin sistem ce include scrubbingul ud

Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate

Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joacă un rol esenţial în reducerea şi/sau tratarea efectivă a apelor uzate. El conduce fluxul de apă uzată spre locul de tratare cel mai potrivit şi previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate

Există tehnologii BAT pentru:

• separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate şi alte emisii de ape necontaminate. Astfel se minimizează cantitatea de apă ce necesită tratare precum şi încărcătura hidraulică trimisă la instalatiile de tratare. Astfel se creşte eficienţa costurilor şi performanţelor la locul de tratare. Dacă amplasamentele existente nu practică încă separarea apelor, se poate instala - cel puţin parţial - când sunt efectuate schimbări majore

• separarea apelor uzate în funcţie de încărcătura cu poluanţi: organic, anorganic cu sau fără încărcătură organică nesemnificativă sau poluare nesemnificativă. Astfel se asigură ca facilitatea de tratare să primească doar poluanţii pe care-I poate trata

• instalarea unui acoperiş deasupra suprafeţelor cu o contaminare posibilă, cum ar fi revărsările şi scurgerile, oriunde e posibil. Astfel se previne cădere apei de precipitaţii pe aceste suprafeţe şi amestecarea cu poluanţi, fapt care ar duce la creşterea cantităţii de ape uzate ce necesită tratare

• instalarea unui drenaj separat pentru suprafeţele cu risc de contaminare conţinând un absorbant, pentru a aduna pierderile prin revărsări şi scurgeri, cum e descris în Secţiunea 3.3.4.4. Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producţie. Apa de ploaie capturată separat este deversată după o monitorizate adecvatăşi evacuată în funcţie de rezultate, direct în sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat.

• utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzateîn interiorul sitului industrial între punctele de generare a apelor uzate şi locul final de tratare. Dacă condiţiile climatice nu permit sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0°C), sistemul de conducte subterane accesibile este o alternativă acceptabilă. Ambele permit o detcţie uşoară şi economică a pierderilor, menţinerea muncii şi opţiuni mpentru readaptarea noilor


Capitolul 4

echipamente în instalaţii deja existente. Multe amplasamente de industrie chimică sunt prevăzute cu conducte subterane şi construcţia imediată a unui nou sistem de conducte nu este o soluţie viabilă, dar această lucrare poate fi efectuată cu ocazia unei schimbări majore în platformele de producţie sau în sistemul de conducte

• instalarea capacităţii de retenţie pentru cazuri de defectare şi pentru apa destinată stingerii incendiilor, vizând evaluarea riscurilor, adoptând una, două sau toate următoarele măsuri:

- retenţie descentralizată pentru cazuri de defectare datactate, dacă e posibil, în apropierea platformelor de producţie şi destul de mari pentru a preveni curgerea substanţelor în conducte până când procesul este închis controlat

- retenţie centrală pentru a colecta apele uzate provenite din defectări, în urma căruia apa a intrat deja în sistemul de conducte în locul conducerii ei spre WWTP, cum e descris în Secţiunea 3.3.3. Deşi există câteva tipuri de sisteme de retenţie, care pot fi considerate tehnologii BAT, cele mai sigure sunt acelea, în care rezervorul este umplut doar în cazul unei defectări (Figura 3.2.) sau în care două rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. 3.1.)

- retenţie pentru apa destinată stingerii incendiilor, folosit exclusiv sau în combinaţie cu conţinutul local. Experienţa arată că apa destinată stingerii incendiilor poate atinge sute de m3 (ex 15 000 m3 apă foarte contaminată destinată stingerii incendiilor) şi capacitatea de retenţie este necesar a fi destul de mare pentru a putea face faţă protecţiei ambelor suprafeţe şi sistemului de drenaj al apelor uzate

- sistemul de drenaj pentru substanţele inflamabile şi hazardoase, de exemplu pentru a le transporta din zona focurilor.


Capitolul 4

Figura 4.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT

Capitolul 4

296 Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 4

BAT pentru tratarea apelor uzate

Tratarea apelor uzate în sectorul chimic urmează cel puţin patru strategii dferite

• tratare finală centrală într-un WWTP biologic

• tratare finală centrală într-un WWTP municipal

• tratare finală centrală a apelor uzate anorganice într-un WWTP chimic-mecanic

• tratare descentralizată

Acest document nu favorizează nici una dintre ele. Toate patru sunt considerate tehnologii BAT, când sunt corect aplicate în conformitare cu situaţia apelor uzate, altfel nici una nu este tehnologie BAT.

Concluziile tehnologiilor BAT urmează calea prin care sunt controlaţi poluanţii, cum arată Figura 4.1. Se presuspune în acest stadiu că deciziile privind managementul potrivit efluentului au luate, impactul asupra corpului de apă primitor a fost stbilit, toate opţiunile pentru prevenirea şi reducerea apelor uzate au fost exploatate şi toate măsurile de siguranţă au fost luate în considerare, astfel, de acum înainte sunt luate în considerare doar soluţiile end-of-pipe.

Trebuie menţionat faptul că problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare special dezvoltate pentru un anumit sit, sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune pentru acest caz special. Următoarea abordare de luare a deciziilor în tehnologiile BATpentru tratarea apelor uzate este un îndrumar pentru găsirea şi instalarea tehnicilor potrivite, incluzând şi modul de a se confrunta cu particularităţile tratării apelor uzate. Abordarea urmează o cale decizională spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunzătoare a apelor uzate din amplasamentele chimice, ilustrat în Figura 4.1.

• General

BAT is to:

- a separa fluxurile de ape uzate contaminate în funcţie de încărcarea lor cu poluanţi. Apele uzate anorganice fără componente organice relevante sunt separate de apele uzate organice şi conduse spre locuri de tratare specifice (vezi secţiunile pentru metele grele, săruri anorganice, discutate mai târziu în acest capitol). Apele uzate organice cu o proporţie semnificativă de componente anorganice şi organice stabile sau toxice sunt direcţionate către locuri de pretratare speciale (vezi secţiunile pentru metele grele, săruri anorganice şi poluanţi nepotriviţi tratării biologice mai târziu în acest capitol).

• Apa pluviala BAT consa in:

- conducerea apei necontaminate direct în apa receptoare, trecand prin by-pass-ul sistemului de canalizare al apelor uzate

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 4

- tratarea apei de precipitaţii din suprafeţele contaminate folosind tehnicile descrise în Secţiunile 3.3.4.1.1., 3.3.4.4.1., şi 3.3.4.4.2., vezi în Tabel 4.1., înaintea evacuării intr-o apa receptoare

În unele cazuri utilizarea apei pluviale ca şi apă de producţie poate reduce consumul de apă brută, fapt benefic din punct de vedere ecologic.

Tehnicile listate în Tabelul 4.1. sunt considerate tehnologii BAT când sunt aplicate în situaţia respectivă. Tabelul conţine restricţiile pentru diferitele tehnici

297


Capitolul 4

Camere pentru nisip Iazuri de retenţie / Rezervoare de

Filtru de nisip

Formă de canal Circulare Aerate

Scop Eliminarea nisipului şi pietrişului

Protecţia proceselor de tratare

Protecţia echipamentului împotriva abraziunii

Clarificarea şi curăţirea apei şi retenţia încărcăturii hidraulice din precipitaţii abundente pentru protejarea râului receptor (iazuri de retenţie)

Clasificarea apei de ploaie înaintea evacuării sau refolosirii (bazine de sedimentare)

Tratarea apei de ploaie provenite dintr-o suprafaţă uşor poluată pentru evacuare sau refolosire

Aplicaţie Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie provenite din suprafeţe foarte contaminate)

Debitul de 0,3 m/s dacă numai nisipul şi pietrişul este separat

Eliminare din suprafeţe poluate a fazei solide suspendate

Eliminarea suspeniilor solide

Limitele apliacţiei Potrivit pentru flux de ape uzate foarte

fluctuante

Mai puţin pentru ape uzate fluctuante

Potrivit pentru flux de ape uzate fluctuante

Nu se potriveşte apei de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate Nu se potriveşte regiunilor cu lungi perioadă de secetă şi / sau temperaturi foarteridicate pentru timpul îndelungat al tratării, care cauzeză emisii de miros

Nu se potriveşte apelor de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate

Consumabile Energie pentru pompe

Aer comprimat

Energie pentru

Aer comprimat

Energie pentru pompe


Din când în când

Capitolul 4

pompe şi jet de ape

şi jet de ape schimbarea

mediului filtrant

Efecte inter-media Emisii de zgomot

Emisii de mirosuri

Nisip pentru depozitare

Iaz de retenţie:

Depozitarea nămolului

Depinde de timpul de remanenţă

hidraulică, posibilă emisie de miros

Depunerea nămolului spălat

Cerinţe de spaţiu Relativ scăzut

Parte a WWTP

Întinderi mari Spaţiu restrâns

Performanţă realizabila

(%poluant eliminat)

Iaz de retenţie:

SST 50-90

SST 80-83

Retehnologziare Uşor de retehnologizat, dacă nu face parte din echipament Retehnologizabil dacă avem spaţiu la dispoziţie

Uşor retehnologizabil

Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise în Capitolul 3


Capitolul 4

• Ulei liber / Hidrocarburi

Tehnologii BAT există pentru:

- eliminarea uleiului / hidrocarburilor când ele apar ca pete mari şi când acestea sunt incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizării recuperării, prin aplicarea unei combinaţii potrivite a următoarelor:

¾ separatori de apă / ulei prin ciclon, MF sau API, când pete mari de ulei liber sau de hidrocarburi sunt prognozate, altfel PPI sau CPI sunt alternativele, detaliile sunt descrise în Secţiunea 3.3.4.1.6.

¾ MF, filtrare prin medii granulare sau flotaţie de gaz, tehnici descrise în Secţiunile 3.3.4.1.5., 3.3.4.1.4. şi 3.3.4.1.3.

¾ tratare biologică (vezi Secţiunea referitoare la substanţele biodegradabile) în WWTP biologice centrale, WWTP municipale sau la o platformă de tratare separată pentru acest flux de ape uzate speciale

Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date în tabelul 4.2.

Parametru Concentraţie a 1

[mg/l]

conţinut hidrocarburi

total de 0.05-1.5

BOD5 2-20

COD 30-125

a

medie lunară

b

există o neconcordanţă între metodele analitice de evaluare a hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate în Grupul de Lucru

Tehnic

1 luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale şi Rafinării de gaze-oct. 2001

Tabelul 4.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate într-o apă receptoare

• Emulsii


- separarea emulsiilor la sursă şi recuperarea constituenţilor separaţi. Adiţia substanţelor floculante şi/sau coagulante poate fi necesară pentru a asigura separarea, tratarea la sursă face posibilă recuperarea şi previne efectele adverse în sistemele de conducte dupa proces; sau


Capitolul 4

- eliminarea emulsiilor la sursă când ele nu pot fi separate şi pot produce efecte adverse la instalatiile aflate dupa proces. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer, evaporarea, incinerarea (când valoarea termică a emulsiilor permite funcţionarea autotermală) sau degradarea biologică. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor în sistemele de canalizare publice.

• Substante solide suspendate total (TSS)

Măsurile pentru eliminarea TSS utilizate în această secţiune nu le includ pe cele destinate componentelor nămolului activ sau metale grele, care sunt tratare într-o altă secţiune.


- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate când ele pot provoca prejudicii sau defectări facilităţilor aflate dupa proces, cum ar fi: abraziunea sau colmatarea în pompe şi conducte sau obstrucţionări şi înfundări în instalatiile de tratare. În aval de aceste instalatii, ce pot fi afectate, pot exista unităţi ca: filtre, columne de adsorpţie, membrane filtrante, vase oxidante utilizând

299

iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale. Tehnicile sunt listate în Tabel 4.3. Enumerarea tehnicilor de tratare este următoarea :

¾ primul pas: sedimentarea / flotaţia cu aer pentru adunarea încărcăturii principale de TSS şi pentru protecţia sistemelor de filtre subsecvente faţă de obstrucţionare sau frecvenţa crescută a respălării. Sedimentarea sau flotaţia de aer sunt în cazuri normale suficiente pentru prevenirea abraziunii şi a obstrucţionării în pompe şi ţevi (emulsiile şi fazele solide au fost tratate cu succes)

¾ al doilea pas: filtrarea mecanică - ca opţiune, dacă conţinutul solid nu a fost îndeajuns redus pentru a preveni obstrucţionarea în instalatiile de tratare subsecvente - , cum ar fi: membranele filtrante, adsorpţia, oxidarea chimică utilizând raze UV

¾ al treilea pas: MF sau UF ca opţiune, dacă fluxul de ape uzate necesită să fie eliberată de faza solidă pentru a preveni obstrucţionarea, de exemplu în facilităţi NF sau RO sau de alte particule, care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare

¾ eliminarea TSS din fluxul de ape uzate înainte de evacuarea lor într-un receptor de apă. Dacă nu există substanţe periculoase în TSS, tehnicile obişnuite sunt:

¾ sedimentarea / flotaţia cu aer

¾ filtrarea, numai dacă tehnica precedentă nu a avut rezultate bune

- eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utilizând o tehnică ce permite recuperarea, preferată tehnicilor de scădere oricând este posibilă şi viabilă reutilizarea fazei solide

- aplicarea agenţilor floculanţi şi/sau coagulanţi, când este prezentă o substanţă fin dispersată sau altfel inseparabilă pentru a produce agregate suficient de mari, care pot fi sedimentate

- acoperirea sau închiderea locurilor de tratare când mirosul sau zgomotul crează probleme, aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioară (dacă este necesar) şi luarea măsurilor de securitate în cazul în care există riscul unei explozii în camera închisă de tratare

- depozitarea potrivită a nămolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin tratarea acestuia la sit (vezi secţiunea despre tratarea sedimentelor)


Capitolul 4

Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor şi sunt descrise în secţiunile 3.3.4.1.2.- 3.3.4.1.5. şi listate în Tabelul 4.3.

• Metale grele

Cum metalele grele sunt elemente chimice, care nu pot fi distruse, recuperate şi refolosite, singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este să nu le eliberăm/evacuăm în mediu. Orice altă metodă duce doar la transferul lor între diferitele medii: ape uzate, gaze, sol. Fluxurile de ape uzate cu o încărcătură semnificativă de metale grele sunt originare din procesele de producţie la care sunt folosite materialele ce conţin metale grele la producţie (ca şi catalizator) sau din spălarea echipamentului folosit în astfel de procese.


- separarea apelor uzate ce conţin metale grele pe cât posibil

- tratarea acestor ape uzate la sursă, înainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate - preferinţa tehnicilor ce permit recuperarea. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea acestor prescripţii sunt cele listate în Tabelul 4.4.

- facilitarea unei eliminări ulterioare a metalelor grele într-un WWTP (tratare chimicomecanică pentru poluanţii anorganici sau biotratare pentru produţii organici) ca o secvenţă de curăţire cu o tratare adecvată a sedimentelor, dacă este necesar

TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru metalele grele în fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile întregului sector chimic din motivele explicate în Secţiunea 3.3.4.2.1. Nivelurile de emisie rezultate din aplicarea tehnologiilor BAT menţionate anterior depind de procesele de producţie din care provine poluarea cu metale grele.



Capitolul 4

Sedimentare Flotaţie cu aer Filtrare MF/UF

Scop Limpezirea apei din ploi colectate de solizii suspendaţi

Limpezirea apei din procese de faza solidă suspendată

Limpezirea apelor din procese când sedimentarea nu e potrivită

Stare finală de separare după sedimentare sau flotaţie cu aer pentru a aduna emisiile de particule mici

Limpezirea până la o apă uzată fără fază solidă pentru facilităţile aflate dupa proces (ex RO)

Aplicaţie Separarea fazei solide din apele uzate

În principiu SST recuperabil

Separarea solizilor nesedimentabili şi uleiului/grăsimilor

Separarea fazei solide din fluxul de ape uzate

Recuperarea de materii depinde de tipul de filtru

Separarea tuturor materiilor solide, particulelor coloidale, bacteriilor, virusurilor

Foarte potrivit pentru recuperarea de material

Limitele apliacţiei Particulele să fie sedimentabile

Nu există limite pentru conţinutul de SST

Nu avem emulsii stabile

Fără detergenţi spumanţi

Fără limite de concentraţii la alimentare, dar fără uleiuri libere

Faza solidã fin dispersatã sau nãmoloasã pentru a evita obstrucţionarea cauzată de încărcătura mare de SST

Materialul membranei este

vulnerabil faţă de chimicale

Alimentarea cu SST trebuie să fie scăzută din cauza obstrucţionării şi înfundării

Consumabile Chimicale: 0.5-100 g/m3

Energie: 0.5-1.5 kW (diametru rezervor 25-35m)

Aer comprimat: 0.53-0,55 m3/m3

floculant 2.4-4.7 kg/tone TSS energie: 20.6 kWh/1000m3

Accesorii de filtru

Variatie de presiune

Energie

Substanţe antiagregare şi de respălare

Energie relatată la rata de curgere şi nivel de presiune:2-20 kWh/m3

(MF)1

1-10 kWh/m 3

(UF)1

Nivel de presiune:0,02-0,5 MPa

(MF)

0,2-1 MPa (UF)

Efecte inter-media Depozitarea nămolului

Emisii sonore de la pompe şi sistemul de eliminare a nămolului/sedimentelor

Emisii de miros (ex VOC)când

rezervorul nu e închis

Depozitarea nămolului

Emisia de zgomote de la pompe şi jeturi de apă

Emisii de miros (ex VOC) când rezervorul nu este închis, mai intens decât în cazul sedimentării

Depozitarea nămolului după spalarea in contra-curent

Filtrele închise pot necesita conectarea la sisteme de minimizare a gazelor emanate

Depozitarea reziduurilor

Emisie de zgomote de la pompe

Cerinţe de spaţiu Depinde de plan (rezervor plat sau sistem de lamine )

Mai puţin, decât în cazul sedimentãrii

Aranjament modular

Cerinţe de spaţiu scăzute în

comparaţie cu alte tehnici

Performanţă realizabila TSS: 60-90

Solizi sedimentabili 90-95

TSS 85-98

Sulfizi HM 95

Depinde de mediul filtrant sau de

accesoriile filtrelor

TSS apropiat de 100


o mai mare stabilitate a tratării cu alimantare fluctuantă

SST 55-99,99

Emisii realizabile [mg/l] TSS <10 TSS 10-20 ulei 2-10

TSS <10 Ulei liberl <5

Retehnologizare Depinde de spaţiul avut la dispoziţie

da da da

1 este destul de surprinzător, că MF, procesul cu cel mai scăzut nivel de presiune consumă mai multă energie, ca cele cu nivel de presiune crescut. Motivul este apariţia polarizării de concentraţii şi agregare. În MF şi mai puţin în UF acest fenomen este foarte puternic şi duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161].

Tabelul 4.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate, aferente BAT

Version March 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_2

Capitolul 4

• Săruri anorganice şi/sau acizi (particule ionice)

Conţinutul de săruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta atât biocenozele din apele receptoare, ex. râuri mici, care se confruntă cu încărcături mari de săruri, cât şi eficienţa sistemelor de canalizare, ex coroziunea ţevilor, valvelor şi pompelor sau funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare biologică dupa proces. Măsurile de control folosite în această secţiune dedicată sărurilor anorganice nu le include pe cele pentru sărurile metalelor grele, acestea fiind tratate în secţiunea anterioară şi cele pentru sărurile de amoniac, care sunt controlate prin alte modalităţi.

Tehnologii BAT există pentru

- controlul conţinutului de săruri anorganice şi acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact negativ asupra comunităţilor vii din apele receptoare învecinate şi dacă e necesar prevenirea la sursă a evacuării acesteia

- controlul conţinutului în săruri anorganice (în special clorizi şi sulfaţi) prin tratarea la sursă, când poate provoca pagube, defectări şi/sau funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de canalizări din sit sau municipale

- alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea şi refolosirea poluantului tratat când este posibil şiu adecvat, luând în considerare efectele cross-madia şi impactul poluanţilor.

Tehnicile de tratare potrivite sunt listate în Tabelul 4.5., alegerea celei potrivite depinzând de situaţia dată.

KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 303

Precipitare / sedimentare sau flotaţie cu aer / filtrate

Cristalizare Schimb de ioni NF / RO

Transformarea componenţilor cu metale grele sizolvate în componente nesolubile şi separarea lor din apele uzate

Creşterea compuşilor cu metale grele pe o materie granulară în paturi fluidizate

Înlocuirea ionilor de metale grele din faza lichidă cu alţi ioni din răşina de schimb de ioni

Separarea ionilor de metale grele prin membrane permeabile

Separarea majorităţii celorlalţi contaminanţi

Eliminarea metalelor grele din apele uzate, de preferat pentru concentraţii mai ridicate

În principiu recuperarea posibilă

Eliminarea metalelor grele din apele uzate prin crearea de condiţii care fac posibilă precipitarea Scopul este recuperarea

La soluţii cue conţin ioni de metale grele cu concentraţii de alimentare scăzute

Recuperarea posibilă

Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa

Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce

necesită tratament în continuare


Evitarea agenţilor formatoare de complexe

Ajustarea pH-ului este importantă

Nu se poate aplica la concentraţii mai mici decât solubilitatea

precipitatului

Evitarea unei forţe ionice mari

Temperatura limită mai mică de

60°C

Agenţii corozivi distrug răşina

Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona

Rezistenţă termică şi chimică tredusă

Agent de precipitare

Floculant / coagulant

Substanţe cristalizatoare

Energie

Lichid de regenerare

Supresori de agregare

Substanţe de curăţire

Energie 1-3 kWh/m3 (NF)1

Energie pentru pompe Energie 1-3 kWh/m3 (RO)1

Variatie de presiune:-0,5-3 MPa (NF)

2-100 MPa (RO)

Depozitarea nămolului Emisii de miros posibile

Supradozarea substanţei cristalizatoare poate duce la o creştere a concentraţiei în săruru

În mod normal nu geberează deşeuri sau nămol

Regenerarea provoacă mari concentraţii de soluţii de metale grele (recuperare sau depozitare)

Concentrarea necesită tratare în continuare, ex scimbare de ioni

Comparabil cu schimbul de ioni şi

NR/RO

Comparabil cu cristalizarea şi

NR/RO

Comparabil cu cristalizarea şi

schimbul de ioni

80-99 Hg anorganic >90 (NF) Hg organic >90 (NF) compuşi cu Cd >90 (NF) apropiat de 100 cu RO

pentru metale grele depinde în mare mãsurã de procesul de producţie din

Zn 1

Ni 1

0,1-10 foarte scãzut (aproape 0) cu RO

Waste Water and Waste Gas Treatment Capitolul 4

care iau naştere

Retehnologizare da relativ uşor

1 compact la înălţime de 1 m, diametru de 1 m, incluzând vase, valve şi răşină

Tabelul 4.4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele


Evaporare Schimbul de ioni Osmoză inversă Eliminarea biologică a sulfaţilor

Scop Evaporarea apei, lăsând un concentrat rezidual

Înlocuirea cationilor cu H+ şi a anionilor cu OH-, astfel înlocuind sărurile cu apă

Separarea tuturor contaminanţilor prin membrane permeabile

Reacţii anaerobe de la sulfaţi la sulfuri via sulfizi

Aplicaţie Provocând cristalizarea sărurilor separându-le

din apa uzată

Concentrarea altor substanţe nevolatile

În principiu recuperarea substanţelor posibilă

La soluţii cue conţin săruri, chiar şi de metale grele Recuperarea posibilă

Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa

Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce

necesită tratament în continuare


Eliminarea sulfaţilor din apele uzate cu mare conţinut de sulfaţi

Poate elimina şi metale grele sub formă de sulfaţi

Este generat recuperarea sulfurilor

Limitele apliacţiei Evitarea agenţilor generatoare de spumă

Evitarea unei forţe ionice mari

Temperatura limită mai mică de 60°C

Agenţii corozivi distrug răşina

Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona


Reacţie foarte lentă, astfel timp de rezidenţă îndelungat

COD/sulfaţi trebuie să fie cel puţin

1:1

Consumabile Substanţe chimice când Lichid de regenerare Substanţe de curăţire Substanţe chimice

pretratarea e necesară

Vapori 5-16kg apă/kg vapor

Energie

Supresori de agregare

Energie

Energie 1-3 kWh/m3

Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO)

(agenţi de

neutralizare, floculant)

Energie

Efecte inter-media Condensatul poate necesita tratamente în continuare Emisii de zgomot

Regenerarea provoacă mari concentraţii de săruri eliminate (recuperarea prin tratarea soluţiei sau depozitarea)

Concentrarea necesită tratare în continuare, ex scimbare de ioni pentru a face posibilă recuperarea

Sulfura trebuie folosită în procesele de producţie (acid sulfuric)

Cerinţe de spaţiu Relativ mic Relativ mic Relativ mic


(%poluant eliminat)

Eliminarea completă a sărurilor 80-99 aproape 100% Sulfat 94

Zinc 99,8

Cadmiu >99

Emisii realizabile (mg/l) 0,1-10 foarte scăzut (aproape 0) Sulfat 75

Zinc 0,05-0,15

Cadmiu <0.01

Retehnolozigare Relativ usor

1

compact la înălţime de 1 m, diametru de 1 m, incluzând vase, valve şi răşină

Tabelul 4.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru săruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)

Capitolul 4

• Poluanţi nepotriviţi tratării biologice

În opoziţie cu poluanţii discutaţi anterior, există fluxuri de ape uzate tributare, care nu pot fi tratate biologic, pentru că ele conţin:

- COD nebiodegradabil sau în mică măsură biodegradabil

- Substanţe toxice care inhibă procesele biologice

Evacuarea lor într-o platformă de tratare biologică trebuie prevenită. Nu se poate efectua prognoza despre poluanţii care inhibă procesele biologice într-un WWTP, deoarece acesta depinde de adaptarea microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanţii specifici. Nu există diferenţe dacă apele uzate sunt conduse la un WWTP central biologic în interiorul sitului sau spre un WWTP municipal.

Condiţiile pretratării poluanţilor nepotriviţi tratării biologice sunt identice în ambele cazuri.


- evitarea introducerii apelor uzate în sistemele de tratare biologică când ele pot produce funcţionarea necorespunzătoare a acestora

- tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componenţi nebiodegradabili cu tehnicile adecvate, descrise în Secţiunea 3.3.4.2. şi listate în Tabelul 4.6. înainte sau în locul tratării biologice finale. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaţia dată, de compoziţia fluxului de ape uzate , de situaţia WWTP biologic (dacă există) şi de adaptarea microorganismelor şi cerinţele apelor recipiente. În fiecare caz este specific

Parare divergenta

Un Stat Membru şi-a exprimat punctul de vedere, că noţiunea de “parte releventă nebiodegradabilă” ar trebui să fie mai bine definită, dând o serie de valori indicative pentru TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v. Secţiunea 3.3.4.2.).

- folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanţelor, oricând e posibil, cum ar fi (v. Tabelul 4.6.):

¾ NF/RO

¾ Adsorpţie, utilizând cea mai potrivită variantă (Secţiunea 3.3.4.2.9.) Extracţie

¾ Distilare/rectificare

¾ Evaporare

¾ Stripare

- eliminarea conţinutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la sursă, utilizând de ex stripping cu aer sau cu vapori, descris în Secţiunea 3.3.4.2.4.

- utilizarea tehnicilor, care nu necesită combustibil, când alte tehnici de scădere nu dau rezultate destul de bune şi când recuperarea nu este posibilă. Când funcţionează un WWTP biologic final, acesta

poate fi de ajuns pentru a transforma încărcătura stabilă organică în substanţe biodegradabile, utilizând tehnici, ca (v Tabelul 4.6.)

¾ oxidare chimică (făcând o evaluare amănunţită dacă sunt generaţi clorizi organici în urma folosirii agenţilor de oxidare cu conţinut de clor) reducere chimică

¾ hidroliză chimică

- utilizarea oxidării cu aer şi incinerării, numai dacă nu există altă soluţie pentru scăderea toxicităţii sau efectelor inhibitoare sau când procesul poate funcţiona pe bază de autosusţinere sau dacă e singurul mod de a atinge prevederile de evacuare fără tratare biologică - luarea în calcul a consumului de apă pentru tehnicile de tratare ca: extracţia

¾ distilarea /rectificarea

¾ evaporarea

¾ stripping


sau cu cerinţe mari de ape de răcire sau care necesită sisteme de scrubere ude pantru a recupera contaminanţii din faza gazoasă, când acesta ar putea fi o problemă ecologică.

Când lipsa de apă e un factor important, a doua cea mai eficientă tehnică devine tehnologie BAT.

• Substanţe biodegradabile


- eliminarea substanţelor biodegradabile din apele uzate utilizând sisteme de tratare biologică, cum ar fi cele descrise în Secţiunea 3.3.4.3 şi Tabelul 4.7. sau o combinaţie potrivită a lor. Când se aplică procese anaerobe, în cele mai multe cazuri este necesară şi o treaptă de tratare aerobă.

- Utilizarea pretratării biologice când fluxurile de ape uzatetributare majore duc o încărcătură organică biodegradabilă la WWTP, dacă aceasta este o opţiune fezabilă. Tratarea anaerobă poate fi o alternativă pentru utilizarea metanului generat, care poate fi folosit ca combustibil. Un alt avantaj al pretratării anaeobe este micşorarea semnificativă a cantităţii de nămol activ din WWTP dupa proces. Când eficienţa de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bună, dar concentraţia care urmează a fi evacuată este mai ridicată decât nivelele asociate tehnologiilor BAT din Tabelul 4.8. este un indicator al faptului că fluxurile tributare supraîncărcate ar necesita o pretratare biologică

- Utilizarea pretratării sau facilităţilor de curăţire,descrise în Tabelul 4.7., dacă componentele greu biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea centrală biologică a fluxurilor de ape uzate. Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare, care fac posibil un timp mai lung de remanenţă şi rate de degradare mai înalte

- implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare), cum a fost descris în Secţiunea 3.3.4.3.4., când apele uzate au un conţinut mare de azot, fapt ce poate cauza concentraţii mai ridicate decât nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4.8. Ambele tehnici descrise fac parte din tehnologiile BAT. În condiţii favorabile ele pot fi uşor reamenajate în WWTP centrale existente. Când numai fluxurile tributare au o încărcătură de azot considerabilă (amoniu, azotaţi, azotiţi, Kjedahl-N) este de

preferat ca ele să fie tratate separat, astfel economisind bani, deoarece echipamentele mici pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe.

• WWTP chimico-mecanice centrale

Când nu există contaminanţi biodegradabili,există tehnologii BAT pentru:

- evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platformă de tratament central biologic, când acestea ar putea cauza malfuncţiuni ale sistemului de tratare şi când platforma nu este potrivită pentru tratarea acestora

- echilibrarea fluxurilor de ape uzate în amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra încărcarea cu contaminanţi şi pentru utilizatrea efectelor sinergice

- tratarea apelor uzate, descrise în Secţiunea 3.3.4.3.5, utilizând o combinaţie a următoarelor:

decantor primar precedând staţia de amestecare

staţie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau două nivele cu decantor subsecvent

filtrare sau flotaţie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de agregate de nămol activ greu separabile, de ex nămolul agregabil

alternativă pentru paragraful 2 şi 3: bazin de aerare sau rezervor cu membrană submersă MF sau UF

308 Waste Water and Waste Gas Treatment Capitolul 4

opţiune adiţională ca tratare finală un filtru biologic pentru tratarea COD stabil dacă este cerut de reglementări

În general, nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT după tratarea centrală biologică este de <20 mg/l. în cazul nămolului activ o tratare tipică este o treaptă biologică cu o încărcătură zilnică de COD ≤0,25 kg/kg nămol


Capitolul 4

Reacţii chimice Oxidarea aerului

Oxidare Reducere Hidroliză Oxidare cu aer umed Oxidare super-critică a apei

(SCWO)

Purpose Conversia poluanţilor cu H2O2 cu

UV sau săruri feroase, O3,

O3/UV, Cl2, ClO2, OCl-

Conversia poluanţilor cu

SO2,NaHSO3, FeSO4, NaHS

Reacţia poluanţilor organici şi anorganici cu apă, ruperea lor în compuşi mai mici

Reacţia cu O2 în fază apoasă, la temperaturi şi presiuni mari, de obicei în prezenţa unui catalizator (V. Secţ. 3.3.4.2.4)

Oxidare cu aer umed în regiunea supra-critică a apei: presiune de

>22,1MPa, temperatură de

>374oC

Aplicaţie Oxidarea substanţelor anorganice

Oxidarea substanţelor organice pentru protejarea WWTP sau transformarea lor în materii biodegradabile Poate înlocui tratarea biologică

Reducerea substanţelor anorganice

Transformarea substanţelor

nebiodegradabile în compuşi biodegradabili mici

Scală largă de concentraţii

(1 mg/l-100 g/l)

Oxidarea compuşilor organici Protecţia WWTP biologici de materialele stabile

Transformă COD stabil în

COD biodegradabil

Poate înlocui tratarea biologică

Distruge contaminanţii cu biodegradabilitate mică şi/sau cu toxicitate crescută

Limitele apliacţiei Iradierea cu UV necesită soluţii fără fază solidă

Agenţii oxidanţi cu conţinut de CL şi poluanţii organici trebuie trataţi cu grijă

Numãr limitat de aplicaţii

Control strict al pH-ului şi

ORP-ului

Nu este potrivit poluanþilor cu solubilitate scãzutã în apã

Nu se recomandă pentru concentraţii mici de COD

Fluoridele <10 mg/l

Concentraţii scăzute de

31

Capitolul 4

săruri (coroziune)

Consumabile Agent de oxidare Agent de distrugere a surplusului de oxidant

Energie

Agent de reducere Agent de distrugere a surplusului de reducant

Energie

Vapori/căldură pentru încălzire

Substanţe chimice pentru a ajusta pH şi potenţialul redox

Energie

Aer sau oxigen

Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune

Aer sau oxigen

Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune

Efecte inter-media Agenţii de oxidare cu conţinut de Cl pot da naştere la AOX

cu poluanţii organici

Emisiile gazoase trebuie conduse la tratare în aval

Emisia posibilă de substanţe odorizante sau volatile

Emisii apoase sau gazoase, ce pot necesita tratare în aval

Emisiile apoase de de gaz pot necesita tratament ulterior

Necesarul de spatiu

Performanta realizabila [% indepartarea poluantului]

TOC: >90

(detalii la 3.3.4.2.3)

COD: 60-90 (presiune redusa)

99 (presiune ridicata)

(detalii la sectiunea 3.3.4.2.4)

Compusi organici: >99

Niveluri de emisie

realizabile [mg/l]

Retehnologizarea

32

Capitolul 4

Tabelul 4.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substanţe nepotrivite tratării biologice


NF / RO Adsorpţie Extracţie

Scop Separarea majorităţii contaminanţilor Transferarea poluanţilor solubili din faza apoasă într-un adsorbant solid

Transferarea poluanţilor solubili din faza apoasă într-un solvent

Aplicaţie Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa

Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare


Eliminarea substanţelor organice nebiodegradabile,

poluanţilor coloraţi şi/sau toxici

Concentrarea pentru tratare ulterioareă (ex.

incinerarea)

Recuperarea este posibilă

Eliminarea substanţelor organice nebiodegradabile şi/sau a

poluanţilor toxici la concentraţii mari

Pretratarea pentru a reduce încărcătura de alimentare

Recuperarea este posibilă

Nu este potrivit ca tratare finală

Limitele apliacţiei Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona


Încărcare mică cu poluant, altfel adsorbantul se umple prea repede

TSS limitat din cauza obstrucţionării

Eficienţa depinde de proprietăţile fizice ale poluantului (eficienţă scăzută la masă m,oleculară mică, polaritate mare, solubilitate crescută)

Apele uzate de preferinþã fãrã SST sau emulsii

Depinde de potrivirea solventului astfel aplicaþiile sunt limitate

Consumabile Substanţe de curăţire

Cerinţe mari de energie

Adsorbant

Substanţe chimice pentru regenerare

Energie pentru pompe ºI

Înlocuirea solventului pierdut


33

Capitolul 4

procesul de

regenerare (temperaturã ridicatã)

Energie pentru recuperarea solventului (ex distilare/rectificare)

Efecte inter-media Concentrarea necesită tratare în continuare, ex extracţie, incinerare (dacă nu se recuperează)

Gazele emanate în cursul tratării necesită tratare

Regenerarea generează deşeuri (dacă nu se recuperează

Apele uzate necesită tratare pentru a scăpa de solventul dizolvat, ex striparea

Reziduurile rezultate din recuperarea solventului dacă nu sunt recuperate să fie incinerate

Gazele emanate din extractie sau recuperare, necesita tratament de ex. adsorptie sau incinerare

Cerinţe de spaţiu De obicei cel puţin două coloane pentru o aplicare


(%poluant eliminat)

eficienţă crescută (vezi Secţiunea 3.3.4.2.8.)

eficienţă crescută, depinzând de poluant (vezi

Secţiunea 3.3.4.2.9.)

Eficienţă crescută pentru poluanţi cu concentraţie mare la alimentare

Emisii realizabile (mg/l)

Retehnologizare

Tabelul 4.6: continuare

Distilare / rectificare Evaporare Stripare Incinerarea apei uzate 34

Capitolul 4

Scop Transferul contaminanţilor volatili din faza apei uzate în fază de vapori, vaporii îmbogăţiţi vor fi condensaţi pe urmă

Distilarea apei, lăsând un sediment concentrat rezidual

Transformarea poluanţilor volatili în fază gazoasă prin trecerea aerului sau vaporilor prin apa uzată

Oxidare termică a poluantului şi simultan evaporarea apei, cu sau fără catalizator

Aplicaţie Recuperarea contaminanţilor în masă din apele uzate Pretratare pentru eliminarea contaminantului principal înainte de tratare

Utilizare restânsă

Concentrarea fluxurilor de ape uzate pentru reciclarea substanţelor valoroase sau înainte de exploatare termală

Eliminarea compuşilor volatili organici sau anorganici Recuperarea posibilă

Eliminarea poluanţilor dăunători sau inhibitori, care nu pot fi trataţi altfel sau nu sunt destul de concentrate să se incinereze în mod autosustenabil

Tehnologie de scădere

Limitele apliacţiei Este necesar o alimentare crescută Diferenţa punctelor de fierbere între apă şă poluantul volatil să fie destul de mare

Evitarea agenţilor generatoare de spumă

Lichidele necesită concentraţie scăzută de SST

Se limitează la poluanţi volatili

Conţinutul de halogen sau de sulfuri necesită tratare specială a gazelor

Consumabile Vapori pentru încălzire

Energie

Substanţe chimice când este necesară pretratarea

Vapori5-16kg apă/kg vapor

Energie

Agenţi antiagregare

Vapori (când se utilizează) 0,1-

0,3t/m3

Energie 680 kWh/m3

Combustibil accesoriu (cu conţinut scăzut de TOC)

Energie

Efecte inter-media Tratare ulterioară necesară Emisiile de gaze trebuie să fie

Condensatul poate necesita Fluxurile de gaz necesită tratare (scrubare, adsorpţie,

Consum mare de energie la conţinut crescut de TOC

35

Capitolul 4

transportate la tratare, ex ardere

tratare ulterioară

Emisii de zgomot

oxidare catalitică, ardere) Emisii de gaze

Cerinţe de spaţiu Relativ mic


(%poluant eliminat)

Performanţă crescută pentru poluanţi specifici în condiţii speciale

Eliminare aproape completă a poluantului, dacă nu sunt prezente substanţe volatile

Eficienţă crescută (v. secţ.

3.3.4.2.9)

Aproape 100% eficienţă de eliminare a compuşilor organici

Emisii retehnologizare (mg/l)

Retehnologizare

1 3

stripare pentru ape acide, 30-32 m /h

Tabel 4.6: continuare


Biologie anaerobă

Biologe aeroba

Nămol activ (amestec) / bioreactor membranos

Infiltrare / filtru percolant

Pat expandat Filtru biologic cu pat fixat

Scop Conversia conţinutului organic prin micro-organisme şi excluderea de aer (oxigen)

Conversia conţinutului organic prin microorganismeîn prezenţa oxigenului dizolvat, injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi secţ.

3.3.4.3.3.)

36

Capitolul 4

Aplicaţie Pretratarea încărcării organice crescute şi fluxurilor cu calitate constantă

Pretratarea încărcării organice

crescute

Tratare finală în fluxuri tributare

Utilizat ca WWTP central

Ca perte a WWTP central

(prima treaptă sau pretratarea) pentru a reduce cel mai uşor degradabili contaminanţi şi a creşte calitatea nămolului

Pretratarea încărcării organice crescute

Tratare finală sau fluxuri mai mici

Treaptă directă de pretratare sau curăţire după procesele cu nămol

activ în WWTP

Condiţii bune pentru

microorganisme care se dezvoltă lent

Limitele apliacţiei Prevenirea substanţelor toxice, deoarece procesul este foarte sensibil

Concentraţiile mari, chiar şi la substanţele non-toxice trebuiesc evitate

Inhibitorii trebuie evitate, chiar dacă microorganismele bine adaptate se descurcă şi la concentraţii scăzute de inhibitori

Temperatura maximă: 30-35 oC

Concentraţia sărurilor trabuie să fie sub 30 g/l

Consumabile Chimicale neutralizante

Energie

Aer sau oxigen

Chimicale neutralizante

Floculanţi: 300-550kg/t COD

Nutrienţi: 23-42 kg/t COD

Energie: 9,5 kWh/m3

Aer


Energie

Aer


Energie

Aer


(dacă există pretratare)

Energie

Efecte inter-media Biogazul cu 70% CH4

poate fi folosit ca combustibil. Numai 10% surplus de nămol în exces în comparaţie cu

Nămolul în exces de 10 ori cantitatea de nămol din procesele anaerobe, necesită tratare

Nămol în exces Nămol în exces Nămol în exces

Fără emisii de miros

37

Capitolul 4

procesele aerobe Mare investiţie de energie din cauza aeraţiei

Emisii de miros şi zgomot

Cerinţe de spaţiu Mai puţin decât tratarea aerobă

Mari pentru WWTP centrale

Relativ mic Relativ mic Relativ mic


(%poluant eliminat)

COD: 75-90

În combinaţie cu aerobi:

COD: 95-97

CBO: 99-99,8

CBO: 97-99.5

COD: 76-96 (membrană) index fenolic: >99

N total anorg: 82 (membrana)

NH4-N 96 (membrana)

BOD:40-90 (prima treaptă)

85-95 (a doua treaptă)

BOD: >98

COD: 90

COD stabil: 26-68 index fenolic 75-98 AOX 55-98

N total anorg 4-50

Emisii realizabile (mg/l) TSS: 10 (WWTP central)

Retehnologizare Necesită vase sau rachete pentru gaze pentru a controla metanul

Depinde de mărime uşor uşor uşor

Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologică

KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001

38

Capitolul 4

• Evacuarea apelor uzate în apele de suprafaţă

După procedurile menţionate în secţiunile anterioare ale acestui capitol, apele uzate sunt deversate într-un corp de apă receptor (râu, lac sau mare).

Tehnologii BAT sunt o combinaţie potrivită a următoarelor:

-evitarea unei evacuări cu o mare încărcătură hidraulică sau a apelor uzate toxice, care pot cauza prejudicii albiei râului, patului albiei sau biocenozei apei receptoare

- alegând, când e posibil un punct de evacuare în apele de suprafaţă astfel încât apa uzată să fie cât mai bine dispersată. Astfel se minimizează impactul asupra biocenozei acvatice. Acestă măsură nu poate înlocui tehnicile de tratare.

- ţinerea în echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce impactul asupra corpului de apă receptor şi ajungerea la standardele de evacuare înainte de evacuarea lor

- implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o frecvenţă de monitorizare adecvată (de ex intervale de timp între prelevarea mostrelor de 8-24 ore)

- efectuarea evaluării toxicităţii ca o măsură complementară cu scopul obţinerii mai multor informaţii asupra efectivităţii controlului măsurilor şi/sau asupra evaluării riscului pentru corpul de apă receptor. Aplicarea evaluării toxicităţii, ca şi nevoile actuale şi metodele folosite şi programarea trebuie determinate de la caz la caz.

Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt prezentate în Tabelul 4.8. Aceste valori sunt obţinute fără diluţia cu apă de precipitaţii şi/sau cu apă necontaminată de răcire. Pentru o mai bună comparabilitate a strategiilor cu sau fără WWTP central biologic, performanţe COD este bazată pe încărcătura originală cu contaminanţi, de ex încărcătura înaintea tratării sau procedurilor de reciclare/recuperare.

Parametrua

Randament

[%]

Niveluri de emisie [mg/l]b

TSS 10-20 c

COD 76-96 d 30–250

total anorganic N e 5-25

total P 0.5-1.5 f

AOX

a

pentru CBO vezi secţiunea precedentă

b

medie zilnică, exceptând TSS


Capitolul 4

c

medie lunară

d

rate scăzute de performanţă pentru concentraţii scăzute de

contaminanţi

e

suma NH4-N, NO2-N şi NO3-N (un parametru mai recomandat ar fi N total. Din cauza lipsei de informaţii asupra n total se foloseşte N anorganic total)

f

nivel mai scăzut din îngrăşăminte în WWTP biologic, nivel mai ridicat din procesele de producţie

Tabelul 4.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate în

apele receptoare

N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, care să fie reprezentative pentru întregul sector chimic. Motivaţia acestei situaţii include: nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele după tratarea la sursă depinde în mare măsură de procesele din care iau naştere

¾ nivelele depind de componenta apelor uzate

¾ concentraţiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese variate, astfel nu există altă tratare, dacât tratarea la sursă

Ca o compensaţie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele, sunt date exemple de evacuare în anexa 7.6.4. Aceste exemple au drept scop de a arăta gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variată.

.

Parere divergenta

Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.6.4. din punctul lor de vedere, când sunt urmate strategii de prevenire, pretratare şi tratare centrală cum a fost subliniat aici (vezi secţiunea privind metalele grele), este posibil să definim valori de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Următoarele valori medii pe termen lung (anuale, din mostre luate din 24 în 24 ore) pot fi atinse în unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treaptă de tratare a apelor uzate (fără diluţia cu apă de precipitaţii sau de răcire): Cd 0,02-0,833 µg/l; Hg 0,01-0,84 µg/l; Pb 10-100


Capitolul 4

µg/l; Cr 10-30 µg/l; Cu 20-60 µg/l; Ni 10-80 µg/l; Zn 4174 µg/l. Ei afirmă în continuare că valorile sunt influenţate de amestecul de producţiue, care poate cauza valori ridicate în cazuri speciale, mai ales în producţia chimicalelor fine. Cu privire la efectele evacuării în sistemul public de canalizare, WWTP ar trebui să ia în calcul asigurarea ca metalele grele să nu scape în alte medii.

Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare, afirmând că nu ar fi folositor utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT , nivel care este influenţat de combinaţia specifică a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele individuale de producţie, care rezultă valori care pot sau nu fi valabile în cazuri reale. Punctul de vedere a fost înregistrat..

Situaţia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a metalelor grele. Amestecul specific de produse al unui sit influenţează în foarte mare măsură cantitatea de AOX evacuată, astfel nu putem obţine nivele valabile pentru sectorul chimic privit ca întreg. Mai mult, AOX nu este încă un parametru reglementat în cele mai multe State Membre. Acesta poate fi motivul pentru faptul că numai un Stat Membru a raportat date despre AOX în apele uzate evacuate. AOX trebuie raportat regulat la EPER, începând din anul 2003. Astfel, datoria unei monitorizări regulate ar trebui să fie o motivaţie pentru a stabili nivele de emisie până la acea dată. Până atunci Grupul Tehnic de Lucru nu poate avea concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Cu toate acestea necesitatea acestui parametru este accentuată.

Parere divergenta

Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.6.2. Ei afirmă, că în acest Stat Membru în câteva amplasamente chimice, care produc chimicale cloro-organice şi au platforme de tratare centrale a apelor uzate, sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0,16-1,7 mg/l.

Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare. Exemplele prezentate (Anexa 7.6.2.) au fost interpretate ca şi conţinând statistici diferite care nu permit propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT. Se menţionează chiar, că una dintre cele mai mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performanţă slabă, pe când valorile mari provin dintr-un sit foarte performant. În aceste condiţii Grupul de Lucru Tehnica declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. Punctul de vedere a fost înregistrat.

Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT şi prezentateîn Tabelul 4.8. reflectă nivele de emisie după o tratare biologică centrală. Când apele uzate sunt duse le un WWTP municipal, este necesar să se demonstreze de exemplu de un laborator învecinat prin teste, că pot fi atinse rezultate echivalente. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente cu o tratare biologică finală, când rezultatele atinse sunt comparabile.

• Tehnologii BAT pentru tratarea nămolului


Capitolul 4

Când nămolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice, există tehnologii BAT pentru:

- operarea tehnicilor descrie în Secţiunea 3.4. luând în calcul poluarea solului

- concentraţia nămolului utilizând tehnicile descrise în Secţiunea 3.4.1

- stabilizarea nămolului pentru tratare ulterioară sau depozitarea uutilităţilor tehnice descrise în Secţiunea 3.4.2.

- utilizarea energiei pierdute în procesele de producţie chimice pe cât posibil când este folosită o tehnică de tratare termală, ex uscare(vezi Secţiunea 3.4.3)

- folosirea tratării cu gaze emanate potrivite când se foloseşte incinerarea, cum a fost descris în Secţiunea 3.4.3.

Tratările din afara amplasamentului nu sunt luate în calcul, deoarece nu se includ printre scopurile acestui document. Din acest motiv nu prezentăm concluzii ale tehnologiilor BAT pentru tratarea din afara amplasamentelor prin alţi operatori.

4.3.2 Sectiunea Gazul Rezidual

Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un amplasament chimic.

BAT pentru masurile integrate in proces

Ca şi apa uzată, măsurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a contaminării aerului poluat, dar sunt în general, ori proces specific şi aplicaţiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie şi din alte sectoare. Concluziile pentru măsurile procesului în acest document se referă , în general la implementarea acestor măsuri in cadrul liniei de producţie.

BAT este:

• folosirea măsurilor procesului integrat in locul celor de la sfârşitul proceselor tehnice (endof-pipe) daca se poate alege ( în cazul Nox din procesele de combustie, folosirea masurilor de reducere tehnice primare ca şi arderile Nox, in locul tratarii secundare).

• Evaluarea existenţei instalaţiilor de producţie pentru opţiunile evaluării măsurilor procesului integrat şi implementarea lor pe cât posibilă sau viitoare, când instalaţia oferă mai multe alternative. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive, pentru că, câteva nu permit implementarea măsurilor procesului integrat ducând la riscul de explozie sau coroziune.

• Evaluarea instalaţiiloe existente în producţie pentru opţiuni ale reducerii surselor de gaze contaminate şi implementarea acestor opţiuni;

• Reducţia contaminărilor sursei reduce emisia pentru a fi tratată. O cantitate mare de emisie inutilă înseamnă instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare;


Capitolul 4

• Considerarea pe cât posibilă, ale altor opţiuni , pentru reducţia sursei atunci când se planifică o instalaţie nouă sau schimbări majore.

BAT pentru captarea gazului rezidual

Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze reziduale catre sistemele de tratare. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor, ventile si conducte.

BAT consta in:

- reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de emisie cat de mult posibil. Cu toate acestea, desfasurarea procesului, tematicile de siguranta, calitatea produsului si problematica igienei au prioritate, asa cum s-a mentionat in sectiunea 2.2.2.4.2

- prevenirea riscului de explozie prin:

- instalarea unui detector flamabil înăuntrul sistemului de colectare când riscul amestecului flamabil este esenţial,

- ţinerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adăugarea de aer suficient pentru limitarea a 25 % de LEL, prin adăugarea gazului inert, precum nitrogenul.

Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen flamabil ori minimalizarea efectelor lor.

BAT pentru tratarea gazului rezidual

Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3.5 si ilustrata in figura 3.45. Tematicile regionale, precum climatul, disponibilitatea apei, energiei, materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare, energia, materia prima, inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a desurilor, pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei chimice, fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare.

Corespunzator tratamentului, sursele gazelor uzate se disting intre:

• surse cu temperature scazute, precum procesele de productie, manipularea chimicalelor (inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari

• surse cu temperaturi ridicate, precum procesele de ardere, ce include instalatiile precum cazanele, instalatiile electrice, incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici.


Capitolul 4

Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. Primul grup poate consta din:

• pulberi, adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer

• VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare, cu sau fara continut de pulberi

• Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari, cu sau fara continut de pulberi • Amestecul de COV si compusi anorganici, cu sau fara continut de pulberi

• Vapori.

Ordinea în tratarea tehnică folosită în aceste cazuri sunt:

• Etapa 1: îndepărtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt tratament al compusilor gazosi, daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii ridicate de pulberi sau vapori

• Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi

• Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie, este necesara in continuare o reducere precum etapa finala de spalare.

Al doilea grup – procese cu temperature ridicate – constau dintr-un amestec de:

• Particule solide de pulbere

• Compusi halogenati (in principal HCl, HF si Cl2)

• Monoxid de carbon

• Oxid de sulf (in principal SO2)

• NOx

• Posibil si dioxine.

BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie, manipulare si prelucrare a materialelor

• Pulberile

BAT este o combinatie adecvata de:

- Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.5.3 si tabelul 4.9 conform situatiei date

- Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari. Deterioararea este data de ex. de particulele mari sau tari sau de particulele ce colmateaza filtrele, de coloanele de adsorptie, suprafetele de spalare, suprafetele cu membrane, catalizatorii


Capitolul 4

- Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de pulberi submicron

- Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa)

- Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c, raportul flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a emisiilor de pulberi

- Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil

- Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar putina energie

- Considerarea consumului apei, cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema. Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu tehnicile ce nu utilizeaza apa

- Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber.

• VOC

BAT este o combinatie adecvata de:

- Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat, utilizand tehnnicile (sau o combinatie din acestea) descrise in sectiunile 3.5.1 si 3.5.2 si listate in Tabelul 4.10.

- Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea, separarea cu membrana sau adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi. Fluxurile de gaz uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie, spalare la umed sau combustie. In cazul adsorptiei si combustiei, aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei, pastrand concentratia de COV sub 25 % LEL.

- Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum spalarea la umed, condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire), adsorptia (cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata ca mediu de reactie). Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata cu rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa. Cand lipsa apei reprezinta un aspect important , aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale locale

- Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila, de ex. datorita concentratiilor prea reduse de COV, cauzand consum energetic sau material disproportional fata de beneficiul ecologic derivat


Capitolul 4

- Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si implementarea tehnicii adecvate, daca rezultatul este pozitiv

- Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in locul proceselor de incinerare, daca este aplicabil (de ex. cand continutul si compozitia gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate, vezi sectiunea 3.5.2.1) si daca resursele de apa permit aceasta. Consumul de combustibil de sustinere pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea obiectivelor de mediu stabilite, de ex, prin restrictii legale.

- Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale, in special cand este posibila operatia autoterma, cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei, sau daca alte tehnici eficiente asemanatoare nu sunt disponibile

- Utilizarea oxidarii catalitice, daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic, in locul oxidarii termice. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu mult mai avantajoase decat oxidarea termica

- Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz, incinerator regenerative sau recuperativ) daca este fezabil

- Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica, de ex. datorita efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual, sau cand eficienta scazuta de distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in mod adecvat

- Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi la incinerare, precum such as SO2, HCl, NOx, ,dioxinele fiind in mod normal un aspect al combustiei gazului rezidual

- Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere, de ex. in timpul mentenantei, opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de reducere

- Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul de evacuare. Daca sunt necesare facle, in ciuda concluziei precedente, trebuie analizate optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus, si daca rezultatul este pozitiv, respectivul echipament va trebui implementat.

• Alte componente decat COV

BAT consta in

- Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati, Cl2, SO2, H2S, CS2, COS, NH3, HCN, NOx, CO, Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul 4.10. Tehnicile adecvate sunt:

¾ Spalare la umed (apa, solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de hidrogen, Cl2, SO2, H2S, NH3


Capitolul 4

¾ Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2, COS

¾ adsorptia pentru CS2, COS, Hg

¾ tratare biologica a gazului pentru NH3, H2S, CS2 incinerarea pentru H2S, CS2, COS, HCN, CO SNCR or SCR for NOx.

- Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil, prin utilizarea apei ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie utilizat ca materie prima

- recuperarea NH3 daca este fezabil, utilizand o tehnica care permite recuperarea.

Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4.10.

TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF vertical adecvat, deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic.


Capitolul 4

Separator Ciclon (uscat si umed) Esp (uscat si umed) Spalare umeda

Scop Separarea gravitatii Separarea gravitatii sustinuta de forte centrifuge

Separarea prin campul

electric

Transfer de masa din faza gazoasa in faza lichida

Aplicatie Preliminanar (tehnica de supraveghere) a variatelor sisteme de filtrare pentru a preveni abraziunea

Neindicat in cazul gazului fluid

Recuperarea este in

principiu posibila

Controlul PM-ului ca precuratatori pentru ESP sau filter de tesatura (tehnica de supraveghere)

Dupa- urmeaza operatiile de: uscare prin pulverizare, zdrobire, macinare si calcinizare

Indicat in cazul gazului fluid

Recuperarea este in principiu posibila

Controlul PM-ului ca tratament final

Dupa fierbere in fabricare chimica , rafinari, incinerari si sisteme de injectie

Aplicabil pentru materiale ude si lipicioase,

mixturi inflamabile (vezi

sectiunea 3.5.3.3) amestecuri acide (udat cu ESP)


Controlul PM-ului ca tratament final

Dependent de diferitele PM-uri pana la <PM2..5 si

PMHAP

Aplicatia vezi tabelul 3.16


De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz

(VOC, compuse anorganice)


Capitolul 4

Limetele aplicatiei Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h

Continutul de impuritati: fara limita

Marimea la nivel de particula: >PM50 ,pana la

PM10

Temperatura depinde de materialul recipientului,

normal pana la 5400 C

Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h (o unitate)

Pana la 180000 Nm3/h (mai multe unitati)

Continutul de impuritati: pana la 16000 g/Nm3

Marimea la nivel de particula: pana la

PM2,5

Temperatura depinde de materialul recipientului, poate fi >12000 C

Rata de curgere: foarte mare, depinde de variabile ajungand pana la 1800000 Nm3/h

Continutul de pulberi: 1-10 g/Nm3 (teava de sarma) 2-110 g/Nm3 (placa de sarma)

Marimea la nivel de particula:

>PM1.0

Temperatura: pana la 7000

C

(uscat)

<900 C (umed)

Rezistenta: 5X103-2X1010

ohm cm

Neindicat in cazul Hg

Rata de curgere: depinde de variabile pana la

170000 Nm3/h

Continutul de pulberi: vezi tabelul 3.16

Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi , turn cu pulverizare, spalator cu difuzie aer

Temperatura: vezi tabelul 3.16

Consumabile Energie: numai pentru

ventilator

Scaderea presiunii: <0.5

Energie: 0.25-1.5 kWh/1000 Nm3

Scaderea presiunii: 0.5-2.5 kPa

Apa cu ESP umed

Energie: 0.5-2 kWh/1000 Nm3


Apa de clatire/spalare: 0.5-5 l/Nm3

Energie: 1-6 kWh/1000 Nm3

Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer)


Capitolul 4

kPa

Efecte inter- media Debarasarea pulberilor Debarasarea pulberilor

Emisie de zgomot

Debarasarea pulberilor sau a apei reziduale (ESP umed)

Suspensie avand nevoie in continuare de tratament de separare Emisie de zgomot

Nevoie de spatiu Mica

Performanta realizabile

[% indepartare de poluant]

10-90 (depinzand de marimea particulei si

concentratia aprovizionarii

PM 80-99

PM10 60-95

PM5 80-95

PM2.5 20-70

PM 99-99.2

PM10 97.1-99.4

PM2.5 96-99.2

(ESP uscat si umed)

PM 50-99 depinde de variabile

VOC 50-95 depinde de variabile

SO2 80-99

(vezi tabel 3.17)

Niveluri de emisie realizabile

[mg/Nm3]

dust: 5-15

Imbunatatire Integrat in mod normal

a Detalii in capitolul de corespondenta

Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale


Capitolul 4

Filtru textil Filtru de pulberi in doua etape

Filtru hepa Heaf Filtre pentru vapori

Scop Tehnici de filtrare si turta de filtrare pentru a imbunatati eficienta

Tehnici de filtrare cu tifon metalizat si plasa de metal

Tehnici de filtrare cu hartie sau fibra de sticla mata cu densitate mare de tasare

Tehnici de filtrare, filtru plat

Tehnici de filtrare cu filtre din captuseala de plasa metalica sau sintetica cu monofilament

Aplicatii Indepartarea PM-ului <PM2.5 ca tratament final

Colectarea PM-ului nepotrivit cu ESP

Cu sisteme de injectie (flux de gaz)

Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea PM ca

tratament final

Cu sisteme de injectie (gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze

Recuperarea este in

principiu posibila

Indepartarea PM submicroni intre PM0.12 si PM0.3

Impotriva curgerii dupa ESP sau filtrele de tesatura ca tratament final cand este necesara o eficienta mare de colectare


Indepartarea aerosolilor

precum uleiuri, plastifianti, VOC condensabil

Filtru fin pentru sensului de curgere si separator picaturi sunt necesare

Indepartarea de aerosoli si picaturi

Protectia echipamentului pentru sensul de curgere pentru a preveni uzarea si frictiunea

Instrumentul de colectare primara sa lase particule mai mici pentru alte tehnici de tratament

Dupa spalarea umeda

Limitele aplicarii Particulele mari sa fie colectate in amonte

Rata de curgere pana la 1800000 Nm3/h

Temperatura depinde de fabrica(vezi tabela 3.18), deasupra punctului de

Rata de curgere pana la

75000 Nm3/h per module

Temperatura pana la 400C Continut de praf: nu exista restrictii

Rata de curgere: pana la

3600Nm3/h per modul

Temperatura <2000C

<530 0C (ceramic) deasupra

Rata de curgere

25000Nm3/h

Rata de curgere pana la

150000Nm3/h

Temperatura <1700C

Continutul de praf:


Capitolul 4

formare a aburilor

Praful lipicios trebuie evitat

temperaturii de formare a aburilor, continutul de praf 1-30gr/Nm3 A se evita umezeala

<1mg/Nm3

Consumabile Aer comprimat

Energie 0.2 – 2kWh/1000Nm3

Scaderea presiune: 0.5-2.5 kPa

5-

50Kpa(ceramic)

Aer comprimat

Energie 1.5kWh/1000Nm3

Scaderea presiunii: 0.5-

2.5kPa

Energie<0.1kWh/1000Nm3


Energie <0.1kWh/1000Nm3

Scaderea presiunii: 8kPa

Energie

Scaderea presiunii 2.5-9kPa

Efecte inter-media Inlaturarea prafului Inlaturarea prafului Inlaturarea modulelor de filtrare incarcate

Inlaturarea rolelor de filtrare incarcate

Inlaturarea lichidului de clatire-spalare si a filtrelor de material incarcat

Spatiul necesar

Performanta de atins [%indepartarea pulberilor]

Impuritati: 99-99.99 PM0.01 >99.99 PM0.1

aproape complet Picaturi 99

Aerosoli 99

Pulberi 99

Aerosoli 99

Nivele de emisie ce trebuie atinse

[mg/Nm3]

Pulberi 2-10

1 (filtru ceramic)

Pulberi 1 (independent de aprovizionare)

PM 0.0001


Capitolul 4



Capitolul 4

Spalare la umed (3.5.1.4) Absorbtie Condensare Separarea membranei

Obiectiv Transformarea cantitatii din starea gazoasa in starea

lichida

Transformarea materiei din faza gazoasa in suprafata solida

Lichefiere prin incalzire Trecerea prin suprafata membranei

Aplicatie Controlul VOC-ului, a compusilor anorganici si cei de paf, dependent de varianta de frecare umeda (apa, acizi si solutii alcalina), 1 sau 2 etape

Vezi aplicatia din sectiunea 3.5.1.4 . Recuperarea este in principiu posibila

Indepartarea Voc-ului, substantelor mirositoare, dioxinelor, etc.

Urmarirea filtrului dupa

tratamentul final

Diferite variante, vezi

Sectiunea 0

Recuperarea este in principiu

posibila dupa regenerare

Recuperarea VOC-ului din gazelle cu impuritati

concentrate

Tratati inainte de absorbtie,

spalare, sistemele de

reducere

Post- tratare a volumului de gaz imbogatit de la membrane ori strparea apei uzate

Recuperarea VOC-ului ori vaporii combustibilului imbogatit din volumul gazului VOC pentru al face posibil pentru tratare ca de exemplu condensare sau pentru a fi corespunzatoare pentru ardere

Limetele aplicatiei Rata de curgere: Vezi

sectiunea 3.5.1.4

Temperatura indicat sub 400C pentru frecarea

(spalarea) gazului cu apa fara

Rata de curgere: pana la

100000 Nm3/h

Temperatura: < 800C (GAC)

< 2500C

(zeolites)

Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h

< 5000

Nm3/h pentru versiunea cryogenic (temperaturi ultra joase)

Rata de curgere: depinde de suprafata membranei

Temperatura si presiunea depind de materialul membranei

Incarcatura prafului: nivel


Capitolul 4

reactie chimica

Incarcatura de praf: depinde de varianta, vezi sectiunea

3.5.1.4

Continut VOC: <25% LEL

Incarcatura de praf: nivel mic

Temperatura: < 800C

Limitari din cauza inghetului si ulterior a blocarii

Incarcatura de praf: nivel mic

(<50mg/Nm3)

foarte scazut

Incarcatura VOC: nici o limita

Consumabile Frecarea apei, racirea apei chimicale (acid, baza,

oxidanti) Energie: 0.2-1

kWh/1000Nm3 Abur pentru stripare(desorbtie)

Abur ori nitrogen (desorptie)

Racirea apei (condensare)

Energie: 35-260 kWh/tona

solventi

Variatia presiunii: 2-5 kPa

Racirea mediului (aer, apa, apa sarata, apa cu saruri, apa amoniacala, nitrogen lichid) Energie: 70kWh/1000Nm3

(crogenic)

Variatia presiunii: 0.1-0.2 kPa

Energie: 250 kWh/1000 Nm3

Variatia presiunii: 0.1-1 MPa

Variatia presiunii: 0.4-0.8 kPa

Efecte inter-media Apa reziduala sa fie tratata

Energia si emisia din

regenerare

Apa reziduala din regenerare Debarasarea absorbentului

Tratamentul normal necesar ulterior condensare

este dupa

Tratare ulterioara a

permeatului

Nevoie de spatiu

Performanta de atins

[% indepartare de impuritati]

VOC 50-99 compusi anorganici 90-99

VOC 80-95

Mirosuri 80-95

VOC pana la 99.9


Capitolul 4

SO2 80-99 H2S 80-95

Nivele de emisie realizabile

(mg/Nm3)

HF <1

HCl <1 (<50 cu apa)

SO2 <40

Hg <0.05

Dioxine <0.1 ng/Nm3 TEQ

Vezi sectiunea 3.5.1.2

Imbunatatire Relativ usor Relativ usor vezi sectiunea 3.5.1.2

Tabelul 4.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua

Tratament biologic

(natural)

(filtrarea / spalarea / picurare)

Oxidarea termala Oxidarea catalitica Motor pe gaz/cazan pe abur

Scop Degradarea biologica cu ajutorul microorganismelor

Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu un volum de gaz deaspura punctului de auto-aprindere

Oxidarea cu oxigen (aer) folosind catalizatori aproape de punctual de autoaprindere

Arderea gazelor cu impuritati pentru a recupera energie

Aplicatie Indepartati concentratia solubila poluanta din apa: NH3, amine, hidrocarburi, H2S, toluen, materialele plastice stirenice, miros

Emisiile de la toate sursele VOC, cel mai potrivit pentru concentrarile termale VOC si tratamentul final pentru substantele riscante

Aceeasi aplicatie ca la arderea termala, impuritati limitate la non-otravitoare cele cu sau fara recuperare de caldura

Volum de gaz cu impuritati pentru sursa de gaz, generatorul mai jos pentru a scoate energie. (vezi


Capitolul 4

sectiunea 3.5.2.4)

Limetele aplicatiei Vezi sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3, nu este recomandat sa se schimbe continutul de NH3

deoarece poate cauza probleme cu chiciura (gheata), ploaia la temperaturi inalte poate sa

influenteze materialul filtrului

Rata de curgere: pana la circa

86000 Nm3/h

Nivelul temperatura: 800-10000C

980-12000C

(substante riscante)

< 2500C (zeolites)

Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h

Nivelul temperatura: 300-5000C

VOC: <25% LEL

Datorita prezentei compusilor corozivi si a precursorilor acestora va rezulta o combustie cu temperaturi saczute.

.

VOC: <25% LEL

Consumabile Apa (spalare, scurgerea apei) Chimicale (nutritive, reglarea pH)

Energie: <1kWh/1000Nm3

Scaderea presiunii: 0.2-2 kPa

In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale

Energie: 3-8 kWh/1000Nm3

Scaderea presiunii: 1.5 kPa

In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale

Energie: 1-2 kWh/1000Nm3

Scaderea presiunii: 1.5 kPa

Cuplat cu un boiler cu abur pentru a crea aburi

Efecte peste medie

(cross-media effects)

Inlaturarea filtrului din material

CO si NOx in cosurile de gaze Continutul de Cl si S neceita

Continutul scazut de NOx in cosul de gaz (aproximativ 15mg/Nm3)

Temperatura de combustie este scazuta cu continut scazut de NOx CO in cosul de gaze


Capitolul 4

Rezidurile de apa din spalare si scurgere

Emisiile de miros din spalare si scurgere

tratare in cosurile de gaz

Dioxinele nu creaza de obicei probleme in conditii optime

Continutul de Cl si S necesita tratament in cosurile de gas

Dioxinele de obicei nu sunt o problema

este rerdus de catalizator

Performanta de atins

[% indepartare

impuritati]

de VOC 75-99 compusi anorganici 80-95 (toate) mirosuri 70-95

Detalii vedeti in sectiunea 3.5.2.1 pana la 3.5.2.3

VOC 95-99

VOC 90-99

CO>98

Mirosuri 80-95

Nivele de emisie realizabile

(mg/Nm3)

TOC 1-4



BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat

BAT pentru indepartarea prafului pentru

• implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 °C) sau

• implementarea filtrarii catalitice sau

• implementarea spalarii la umed

BAT pentru indeparterea HCl, HF si SO2 consta in

• recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte, utilizand in prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a indeparta HF si HCL, utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). HCl si sulfatul de calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. Spalarea la umed in doua trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de fluoruri, inainte de desulfurare, sau

• indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata, descrisa in sectiunea 3.5.4.1, pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare. Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare.

Exista multe tehnici FGD, in principal utilizate pentru instalatiile electrice, care fac scopul BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere.

BAT pentru indepartarea NOx consta in

• implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3.5.4.2). Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR, timpul pentru modificarea considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de incinerare. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg, exista multe cazuri individuale (de obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de vedere tehnic si economic. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR.

Exista mai multe procese DeNOx in exploatare, de ex. mai multe tehnici de reducere simultana a SO 2 si NOx,, acestea reprezentand de asemenea BAT, daca ating o performanta similara.

Dasa se anticipeaza dioxine, BAT consta in

• reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de gaz .

Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.11) sunt de asemenea considerate BAT.


Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat din ardere sunt listate in Tabelul 4.11.

Parametru Niveluri de emisie [mg/Nm3] 1

Praf <5-15

HCl <10

HF <1

SO2 <40-150 2

NOx (cazane pe gaz/ incalziri) 20-150 3

NOx (cazane pe lichid / incalziri) 55-300 3

NH3 4 <5 5

dioxine 0.1 ng/Nm3 TEQ

330 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3 Capitolul 4

1

½ medie orara, oxygen de referinta 3 %

2 valorile inferioare pentru combustibilii gazosi, valorile superioare pentru combustibilii lichizi 3 valoare mai mare pentru instalatiile mici, utilizand SNCR

4

NH3 pierdere prin SCR

5 valoarea catalizatorilor noi, insa apar emisii de NH3 mai ridicate deoarece catalizatorul imbatraneste

Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic


4 cele mai bune tehnici disponibile de tratare a apelor uzate

Documents