BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT NR.: 584 S/2013

FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

BUCUREŞTI, 2014

Director Tehnic ing. Nicolae Ştefan Mucica Director AC ing. Constantin Ciocan Şef de proiect ing. Gabriela Ciocea

S . C . S I R I U S P r o i e c t a r e S t u d i i S . R . L .

B U C U R E Ş T I , R O M Â N I A

S o c i e t a t e c e r t i f i c a t a

I S O 9 0 0 1 ; 1 4 0 0 1 ; 1 8 0 0 1 F O N D A T - 1 9 9 0

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

BORDEROU

A. PIESE SCRISE I. MEMORIU 1. Date generale

1.1. Elemente specifice şi denumirea obiectivului 1.2. Ordonatorul principal de credite 1.3. Persoana juridică achizitoare 1.4. Elaboratorul proiectului 1.5. Amplasamentul lucrării 1.6. Situaţia actuală 1.7. Obiectul proiectului şi solutia tehnologica adoptata

2. Lucrări proiectate 2.1. Consideraţii generale

2.2. Lucrari de terasamente 2.3. Lucrari de constructii din beton armat

2.4. Instalatii hidromecanice 2.5. Instalatii electrice si de automatizare

3. Caracterizarea condiţiilor naturale 3.1. Consideraţii geotehnice

3.1.1. Încadrarea geotehnică 3.1.2. Concluzii şi recomandări 3.1.3. Zona seismică de calcul şi perioada de colţ 3.1.4. Adâncimea de îngheţ 3.2. Consideraţiuni generale morfologice şi geologice

3.3. Consideraţii hidrogeologice 3.4. Consideraţii climatice

4. Prezentarea proiectului 4.1. Volumele componente ale proiectului 4.2. Căile de acces 4.3. Energie electrică, telefonie, alimentarea cu apă 4.4. Organizarea de şantier 4.5. Teste care cad în sarcina constructorului şi laboratoare de lucrări 4.6. Trasarea lucrărilor 4.7. Măsurarea lucrărilor executate 4.8. Curăţenia pe şantier 4.9. Asistenţă medicală 4.10. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier 4.11. Programele de execuţie a lucrărilor 4.12. Relaţiile dintre investitor şi executant II. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII

1. GENERALITÃŢI 1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini

3

1.2. Programul de execuţie 1.3. Modificări de proiect 1.4. Borne şi cote de nivel

1.5. Împrejmuirea şantierului 1.6. Trasarea lucrărilor 1.7. Acte normative obligatorii 1.8. Mostre de materiale

1.9. Relaţiile cu alţi antreprenori 1.10. Cazarea lucrătorilor 1.11. Postul sanitar de prim ajutor 1.12. Clădirile provizorii de şantier 1.12.1. Biroul pentru dirigintele de şantier 1.12.2. Biroul personalului tehnic al şantierului 1.12.3. Alte clădiri şi construcţii 1.13. Curăţenia şantierului 1.14. Materiale rezultate din excavaţii şi demolări

1.15. Inspecţia consultantului şi a investitorului 1.16. Tăierea şi demolarea lucrărilor existente 1.17. Structura de organizare a şantierului

1.18. Remedierea defectelor şi curăţenia pe şantier 1.19. Fotografierea lucrărilor 1.20. Curăţenia finală a şantierului 2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 2.1. Generalităţi 2.2 Avizarea lucrărilor de terasamente 2.3. Nivelul solului 2.4. Extinderea excavaţiilor 2.5. Excavarea materialului necorespunzător 2.6. Siguranţa excavării şi construcţii adiacente 2.7. Alunecări, căderi si excavaţii în exces 2.8. Surpari de maluri 2.9. Epuismente 2.10. Umpluturi 2.11. Compactarea umpluturilor 2.12. Locul gropilor de împrumut 2.13. Înlăturarea materialului în surplus 2.14. Stânca sau beton masiv 2.15. Localizarea şi susţinerea lucrărilor subterane

3. LUCRARI DIN BETON ARMAT 3.1. Materiale pentru betoane

3.1.1. Cimenturi 3.1.2. Agregate

3.1.3. Apa 3.1.4. Oţel beton

3.1.5. Controlul calităţii materialelor 4. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

4.1. Pichetarea şi execuţia săpăturilor 4.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor 4.2.1. Clasificarea şi utilizarea betoanelor 4.2.2. Compoziţia betoanelor

4

4.2.3. Prepararea betonului 4.3. Cofraje 4.4. Oţel pentru armături

4.5. Punerea în operă a betonului 4.6. Încercarea şi controlul betoanelor

4.7. Incercări de control de receptie 5. EXECUTAREA CĂMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT 6. RECEPŢIA LUCRÃRILOR

6.1. Recepţia pe faze 6.2. Recepţia preliminară 6.3. Recepţia finală

7. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR 7.1. Măsuri de securitatea muncii 7.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor 8. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor

9. Listele de cantităţi de lucrări 10. Standarde si normative de referinta

III. CAIET DE SARCINI - EXECUŢIA INSTALAŢIILOR HIDROMECANICE 1. Generalităţi 2. Responsabilitatea părţilor contractante la execuţia lucrărilor 3. Descrierea lucrărilor 4. Planşele care guvernează lucrarea 5. Breviarul de calcul 6. Materiale folosite la realizarea lucrării 6.1. Tuburi şi piese din polietilenă 6.2. Conducte şi confecţii metalice 7. Montarea staţiei de tratare 8. CONTAINERELE COMPONENTE ALE STATIEI DE TRATARE

8.1. Generalităţi 8.2. Fisa tehnica a statiei de tratare a apei 8.3. Montarea şi instalarea containerelor 8.4. Piese de schimb 8.5. Identificarea containerelor 8.6. Verificari 9. ARMĂTURI 9.1. Generalităţi 9.2. Caracteristicile tehnice şi condiţiile de calitate ale armăturilor 9.3. Garanţii 9.4. Transport, manipulare, depozitare 9.5. Operaţii premergătoare montajului 9.6. Montajul armăturilor în instalaţii 9.7. Proba de presiune 10. CONFECŢII METALICE ŞI MONTAJUL INSTALAŢIILOR 10.1. Execuţia confecţiilor metalice 10.2. Tehnologia de montaj a structurii metalice 10.3. Suduri 10.4. Flanşe şi garnituri 10.5. Montajul instalaţiilor hidromecanice

5

10.6. Dispoziţii finale 11. Platforme şi suporţi 12. Vopsitorii 13. Recepţia lucrărilor 13.1. Receptia preliminara 13.2. Receptia finala 14. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR

14.1. Măsuri de securitatea muncii 14.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor

15. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor 16. Listele de cantităţi de lucrări 17. Standarde si normative de referinta

IV. CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE 1. Generalităţi 2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice si de automatizare 3. Componentele instalatiei electrice si de automatizare 4. Conditii tehnice privind echipamentele utilizate 5. Transport 6. Cabluri 7. Tuburi izolante de protectie si accesorii 8. Verificarea şi recepţia lucrărilor

8.1. Verificări, încercări şi probe în timpul şi după terminarea montajului 8.2. Activitati, verificări, încercări şi probe în perioada de punere în funcţiune 8.3. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie

9. Securitatea muncii si combaterea incendiilor 9.1. Măsuri de securitatea muncii

9.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor 10. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor

11. Listele de cantităţi de lucrări 12. Standarde si normative de referinta

III ANEXE 1. Programul pentru verificarea calităţii lucrărilor. 2. Anexa 1 - Lista reglementarilor aplicabile proiectului. 3. Fisa tehnica a statiei de tratare. 4. Rezultatele analizelor de laborator pentru apa din gospodaria de apa. 5. Certificat de atestare nr. 783/2011 emis de MMP.

C. PIESE DESENATE

Pl. nr.

1. Plan situatie statie tratare. GA1

2. Plan de ansamblu gospodarie de apa. PA1

3. Platforma statiei de tratare PM1

4. Camin de vane 1,3x1,5x1,6 m. Dispozitie generala CB1

6

5. Camin de vane 1,3x1,5x1,6 m. Armare CB2

6. Detalii hidromecanice camin vane CA2 CB3

7. Piesa de trecere CB4

8. Rezervor 400 mc – armare fundatii CB5

9. Rezervor 400 mc – dispozitie generala CB6

10. Schema electrica de principiu. Tablou put forat P5, P6 1E

11. Specificatii furnitura AMC put forat 2E

12. Jurnal cabluri 3E

13. Gospodarie apa statie de tratare – schema electrica monofilara tablou TGD 4E

14. Specificatie de aparataj electric. Tablou general de distributie TGD 5E

15. Gospodariea de apa statie de tratare – echipare tablou TGD 6E

16. Gospodaria de apa – trasee electrice statie de tratare 7E1

17. Priza de pamant puturi P5, P6 7E2

7

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

I. MEMORIU

1. Date generale

1.1. Elemente specifice şi denumirea obiectivului

Investitia executata in baza proiectului “Alimentarea cu apă potabilă în localităţile

Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam, Mogoșești din comuna Adunaţii-Copăceni, jud.

Giurgiu”, vizeaza satisfacerea necesarului de apa potabila a locuitorilor comunei Adunaţii-

Copăceni.

In potabilizarea apei din sistemul de alimentare, ce constituie obiectul prezentului proiect,

sunt stabilite solutii in concordanta cu legislatia si standardele in vigoare: Legea nr. 458/2002

modificata si republicata in 2011 – referitoare la calitatea apei potabile, "Ghid de proiectare,

execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural" - GP 106-04

si standarde precum SR 1629-2:1996 si SR 9296:1996 referitoare la „Captarea apelor subterane

prin puţuri” si „Staţii de clorare a apei cu clor gazos”.

Elementele specifice acestei investitii sunt:

Instalare statie tratare tip container pentru aducerea apei captate in cadrul

gospodariei de apa la parametrii de potabilitate

Montare conducta pentru canalizare menajera Dn 250 mm, pentru preluarea apelor

uzate de la statia de tratare,

Montare conducta alimentare cu apa Dn 110 mm, pentru alimentarea cu apa a

statiei de tratare

Racordarea retelelor aferente statiei de tratare la retele existente in cadrul

gospodariei de apa

Instalatii electrice necesare functionarii statiei de tratare

Modernizarea a doua puturi aflate in incinta gospodariei de apa existenta, inclusiv

echiparea completa a acestora cu camine, pompe, imprejmuire si iluminat

8

1.2. Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite este Consiliul Local al Comunei Adunaţii-Copăceni,

Primăria comunei Adunaţii-Copăceni - judeţul Giurgiu.

1.3. Persoana juridică achizitoare

Persoana juridică achizitoare este Primaria comunei Adunaţii-Copăceni, judeţul Giurgiu.

1.4. Elaboratorul proiectului

Elaboratorul proiectului este SC SIRIUS PROIECTARE STUDII SRL Bucureşti, punct de

lucru str. Costişa nr. 24.

1.5. Amplasamentul lucrării

Comuna Adunaţii-Copăceni este situată în partea de N a judeţului Giurgiu, la cca. 15 km

de București şi se învecinează la:

N – comuna 1 Decembrie,

S – comuna Călugăreni,

S-V – comuna Singureni,

V – comuna Dărăști – jud. Ilfov,

E – comuna Comana.

Comuna este străbătută pe direcţia NS, trecând prin centrul localităţii Adunaţii-Copăceni

de artera rutieră DN5 București – Giurgiu, pentru care se realizează o arteră ocolitoare pentru

asigurarea unei fluenţe şi viteze de circulaţie mai mari.

De asemenea comuna este traversată pe direcţia VE de drumul judeţean DJ 412A

Mihăilești – Comana care leagă toate localităţile comunei: Dărăști Vlașca – Adunaţii Copăceni –

Varlaam – Mogoșești.

1.6. Situaţia actuală

Comuna Adunaţii-Copăceni are o populaţie de aproape 7.000 de locuitori şi dispune de

dotări culturale, sociale şi de prestări specifice mediului rural.

În prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă având ca sursa

sistemul acvifer de adâncime, apa care trebuie tratata în vederea potabilizării. Sistemul existent

este compus din:

9

Sursa de apa de adâncime, compusa din 4 puţuri forate la adâncimea de 130 m si

care asigura in total un debit de 22 l/s (79,2 mc/h), amplasate în incinta gospodăriei

de apa din localitatea Varlaam;

Gospodăria de apa amplasată in localitatea Varlaam, compusă din:

- Rezervoare de acumulare pentru consum și pentru incendiu, 2 rezervoare din

beton armat, construcţii semiîngropate, de câte 300 mc;

- Staţie de pompare in reţeaua de distribuţie, alcătuită dintr-un grup de pompare

3+1, având debitul de Q = 36,36 l/s si H = 55 mCA, pentru distribuţie si un

grup de pompare 2+1 pentru incendiu, având debitul Q = 10 l/s, H = 55 mCA;

- Staţie de clorinare a apei.

Reţeaua de distribuţie a apei de 39,2 km pe întreaga comună Adunaţii - Copăceni

Apa obţinuta din forajele de adâncime amplasate in localitatea Varlaam, conform

analizelor efectuate in iulie 2012, are un continut de amoniu de 4,56 mg/l fata de maximum 0,5

mg/l limita admisa de prevederile STAS 1342-91.

1.7. Obiectul proiectului şi solutia tehnologica adoptata

Prin aceasta investiţie se doreşte modernizarea staţiei de tratarea a apei existente in incinta

gospodăriei de apa si modernizarea a doua foraje existente pe acelaşi amplasament.

A. Modernizarea forajelor existente

Înainte de deznisiparea forajului se vor scoate toate utilaje existente in foraj (daca este

cazul) apoi va măsura nivelul hidrostatic şi adâncimea forajului, datele comparându-se cu

adâncimea iniţială a forajului pentru a determina grosimea stratului de nisip depus.

Deznisiparea se va face cu mamuth aerlift, până la limpezirea completă a apei. După

limpezire vor fi executate probe de pompări experimentale în regim, două trepte de pompare cu

mamouthul.

Fiecare din cele 2 puţuri va trebui să asigure un debit de 2,75 l/s.

În jurul fiecărui foraj se va prevedea instituirea unui perimetru de protecţie sanitară,

conform Hotărârii Guvernului nr. 930/11.08.2005 de aprobare a “Normelor speciale privind

caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară”.

Conductele de captare de la puţurile noi reabilitate P5 şi P6, Dn 63 mm, PEHD, PE 100,

Pn 6 atm, se vor uni în căminul existent CA1.

Amplasarea puţurilor este conform planului de situaţie.

10

Fiecare puţ va fi prevăzut cu o cabină din beton armat în care se vor monta un contor de

apă, o clapetă de reţinere, o vană, un manometru, un robinet pentru prelevarea probelor de apă,

dispozitiv de aerisire, aparat pentru măsurarea nivelului apei cu contacte electrice.

În fiecare puţ se va monta o electropompă submersibilă având caracteristicile: Q=2,75 l/s.

B. Modernizarea staţiei de tratare

În conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările ulterioare, inclusiv

OUG nr. 1/2011, lege ce reglementează problemele legate de calitatea apei potabile, având drept

scop protecţia sănătăţii oamenilor, apa trebuie să fie curată şi sanogenă. Conform prevederilor din

articolul 4, apa este potabila daca satisface criteriile:

a. sa fie lipsita de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau

concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umana;

b. sa întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;

c. sa respecte prevederile art. 5-8 referitoare la parametrii de calitate pentru apa

destinata consumului uman.

Pentru a face posibil ca apa captata din puţurile existente in incinta gospodăriei de apa să

întrunească criteriile menţionate, se pune problema completării gospodăriei de apă cu un sistem

eficient de tratare în vederea scăderii concentrației de amoniu până la limitele admisibile pentru

apa potabilă, conform legislației în vigoare.

Conform temei de proiectare, scopul investitorului comuna Adunaţii Copăceni, judeţul

Giurgiu este acela de a realiza un sistem de alimentare cu apa conform normelor de potabilitate.

Din analizarea situaţiei existente şi a celei de perspectivă, dezvoltarea social economică a

comunei Adunaţii Copăceni, creşterea populaţiei, creşterea gradului de urbanizare, îmbunătăţirea

condiţiilor de confort, a dotărilor sociale şi a folosinţelor publice, precum şi condiţiilor impuse de

Legea 107/1996 (Legea Apelor) şi Legea nr. 137/1995 (Legea Mediului), a rezultat ca fiind

necesară modernizarea tratării existente si reabilitarea a două puţuri existente pe amplasamentul

gospodăriei de apă.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările ulterioare, inclusiv

OUG nr. 1/2011, lege ce reglementează problemele legate de calitatea apei potabile, având drept

scop protecţiei sănătăţii oamenilor, apa trebuie sa fie curata si sanogena. Conform prevederilor

din articolul 4, apa este potabila daca satisface criteriile:

d. sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau

concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;

e. sa intruneasca cerintele minime prevazute in tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;

11

f. sa respecte prevederile art. 5-8 referitoare la parametrii de calitate pentru apa

destinata consumului uman.

Pentru a face posibil ca apa captata din puturile din localitatea Varlaam să întrunească

criteriile mentionate, se pune problema completarii gospodariei de apa cu un sistem eficient de

tratare in vederea eliminarii amoniului si a clorului rezidual. Conform studiilor si rezultatelor

practice cea mai eficace metoda de dezinfectare a apei cu continut de amoniu este procesul de

tratare pe bază de clorinare.

In acest scop, proiectul a studiat statii avand la baza doua principii tehnologice diferite:

a) Statie de tratare cu clor si filtre cu pat de carbune activ.

b) Statie de filtrare cu carbune activ si filtre de protectie cu osmoza inversă.

Alegerea soluţiei de tratare a fost făcuta având în vedere următoarele criterii:

- Debitul si calitatea apei captate;

- Complexitatea instalatiei tehnologice si in consecinta problemele specifice in

exploatare;

- Consumurile specifice de materiale si energie;

- Investitia specifica.

In aceste conditii proiectantul a optat pentru schema tehnologica de tratare a apei cu

clor si filtru cu pat de carbune activ.

Lucrările ce fac obiectul contractului sunt o consecinţa a dimensionării, structurii şi

obiectelor care formează staţia de tratare proiectata.

Din punct de vedere al dimensionării, staţia răspunde la parametrii caracteristici sistemului

existent de alimentare cu apa al localităţilor comunei Adunaţii - Copăceni.

Schema tehnologica aleasa cuprinde următoarele construcţii şi echipamente (precizate în

ordinea fluxului tehnologic):

Construcţie pentru instalarea echipamentelor necesare tratării, având dimensiunile de

gabarit (in m) 11,2 x 8,5 x 3,5 m, in care sunt montate echipamentele:

- Apometru cu impuls

- Recipient de stocare hipoclorit de sodiu si pompa dozatoare

- Grup de pompare

- Staţie de filtrare automata de nisip

- Staţie de filtrare automata cu cărbune activat

- Recipient stocare carbonat de calciu si pompa dozatoare

Potabilizarea apei cu staţia propusa implica executarea următoarelor lucrări:

12

Lucrări de terasamente pentru conducte si rezervor de reacţie;

Lucrări de construcţie pentru realizarea platformei “containerului”;

Montajul conductelor şi a accesoriilor pe conducte în vederea execuţiei instalaţiilor

hidromecanice aferente legăturilor dintre „container” şi din gospodăria de apa;

Execuţia instalaţiilor electrice si de automatizare aferente staţiei de tratare a apei.

Aceasta tehnologie cuprinde următoarele etape de tratare a apei:

Tehnologia pentru tratare a apei potabile cuprinde următoarele etape:

Clorinarea apei – care se realizează în 2 trepte:

- Pretratarea apei cu clor, existentă: conducta cu apă brută, captată prin

puţurile de adâncime, intra în camera de clorinare în care primeşte injecţia de

clor.

Instalaţie de tratare suplimentară, obiectul prezentei documentaţii:

- După treapta de pretratare (existentă) apa trece mai departe in rezervorul de

reacţie in care are loc oxidarea si precipitarea eventualelor metale aflate in apa

precum si descompunerea amoniului existent, conform analizelor, peste nivelul

admis;

Filtrare multimedia – in acesta etapa are loc un proces de eliminare din apa a

compuşilor secundari reacţiei cu clorul, din etapa primara, precum si de

îmbunătăţire a culorii, gustului si mirosului apei.

Postclorinare – etapa in care se realizează o operaţie de dezinfecţie de siguranţă a

apei si de eliminare a clorului rezidual.

2. Lucrări proiectate

2.1. Consideraţii generale

Proiectul pentru executia Statiei de tratare a apei din Adunatii-Copaceni raspunde si

cerintelor specifice din Normativele tehnice aprobate la nivel national: „Ghid de proiectare a

constructiilor pentru tratarea apei in vederea potabilizarii” – GP 087-03, aprobat prin OMTCT nr.

647/2003.

In cazul nostru necesitatea tratarii apei brute rezulta din faptul ca aceasta contine 4,56 mg/l

amoniu peste limita admisa prin standard de 0,5 (analiza anexata).

Pentru realizarea potabilizarii apei obtinuta prin investiţia “Alimentarea cu apă potabilă în

localităţile Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam, Mogoșești din comuna Adunaţii-

13

Copăceni, judeţul Giurgiu” sunt necesare o serie de lucrari prin care sa fie introdusa o statie de

tratare a apei in cadrul gospodariei de apa existente.

Aceste lucrari sunt o consecinta a dimensionarii, structurii si obiectelor care formeaza

statia de tratare proiectata.

Din punct de vedere al dimensionarii statia trebuie sa raspunda la parametrii caracteristici

sistemului existent de alimentare cu apa al localitatilor comunei Adunatii-Copaceni si anume:

Nr. crt. Parametrii specifici UM Marimea

1 Consumul mediu orar mc/h 80

2 Presiunea de pompare in sistem bari 2,5

3 Capacitatea de inmagazinare mc 600

Schema tehnologica aleasa va cuprinde urmatoarele constructii si echipamente (precizate

in ordinea fluxului tehnologic):

Construcţie pentru instalarea echipamentelor necesare tratării, având dimensiunile de

gabarit (in m) 11,2 x 8,5 x 3,5 m , in care sunt montate echipamentele:

- Apometru cu impuls

- Recipient de stocare hipoclorit de sodiu si pompa dozatoare

- Grup de pompare

- Staţie de filtrare automata de nisip

- Staţie de filtrare automata cu cărbune activat

- Recipient stocare carbonat de calciu si pompa dozatoare

FLUX TEHNOLOGIC

Descrierea tehnologica

Rezervor reactie 400 mc

Foraje existente

Grup pompare 80mc/h la 5 bari

Statie cu nisip Fiberpool sau echivalent

Statie cu carbune activat 8*C3150/42/7000 sau echivalent

remineralizare

Rezervoare stocare 2*300mc existente

Dozare Xziox

clorinare

La consumatori

14

Pentru aducerea apei in parametrii admişi de Legea apei potabile 458/2002, se va utiliza o

staţie de tratare proiectata pentru o capacitate de 80 mc/h şi care se compune din următoarele

echipamente, conform fluxului tehnologic:

Pompare din foraje

Clorinare in bazin de reacţie

Pompare din bazinul de reacţie spre filtre

Filtrare prin filtru cu nisip

Filtrare prin cărbune activat

Remineralizare

Stocare finala

Dozare dioxid de clor

La consumatori

Clorinarea are loc prin intermediul unei pompe dozatoare pentru hipoclorit de sodiu in

conducta principala in scopul oxidării materiei organice oxidabile si a descompunerii amoniului.

Prin aceasta procedura se elimina si diversele gaze aflate in apa (hidrogen sulfurat, amoniac, etc.)

dar se si asigura protecţie antibacteriana permanenta.

Apa clorinata se stochează intr-un rezervor de 400 m3 astfel incat sa asigure timpul de

reactie necesar descompunerii amoniului. Rezervorul trebuie curățat periodic pentru eliminarea

precipitatelor sedimentate la partea inferioara.

Din rezervorul de reactie apa este pompata prin intermediul unui grup de pompe cu

convertizor de frecventa, către staţiile de filtrare cu nisip, cu cărbune activat, instalatia de

remineralizare apoi spre consumatori cu instalatia de dozare dioxid de clor.

Filtrarea prin nisip este un mediu de filtrare pe baza de nisip cuartos de diverse granulatii.

Principala aplicatie este filtrarea sedimentelor cu finete de pina la 10 microni si retinerea materiei

oxidate in etapa de pretratare, retinindu-se astfel impuritati mecanice si suspendate si se obtine o

reducere a turbiditatii. Treapta de filtrare prin nisip multimedia este alcatuita din 2 rezervoare

umplute cu nisip cuartors, dimensionate pentru un debit de 80 m³/h; rezervoarele se montează si

livrează apa in paralel dar spălarea lor in contracurent se va face consecutiv. Filtrele se spala pe

rand, unul pe celălat cu apa curata, iar in timpul spălării acestea nu livrează apa deloc.

Filtrarea prin cărbune activ, îndepărtează din apa culoarea, mirosul, gustul si substanţele

organice volatile. Treapta de filtrare prin cărbune este alcătuită din 8 rezervoare presurizate

umplute cu cărbune activat, dimensionate pentru un debit de 80 m³/h; rezervoarele se montează

si livrează apa in paralel, dar spălarea lor in contracurent se va face consecutiv.

15

Apa tratata rezultata din filtrele cu carbune activat se directioneaza catre bazinul de

stocare finala. Inainte de intrarea conductei in bazinul de stocare finala are loc remineralizarea

apei in vederea cresterii duritatii apei pana la valoarea admisa de lege (> 5°G). Remineralizarea

are loc prin intermediul unei pompe dozatoare pentru carbonat de calciu .

Faza finala este reprezentata de dozarea de dioxid de clor care are loc prin intermediul

unei pompe dozatoare in conducta de distribuţie a apei către consumatori cu rolul de dezinfecţie

bacteriana de-a lungul reţelei de conducte pana la punctul final de utilizare.

Potabilizarea apei cu staţia propusa implica executarea următoarelor lucrări:

Lucrări de terasamente pentru conducte si rezervor de reacţie;

Lucrări de construcţie pentru realizarea platformei “containerului”;

Montajul conductelor şi a accesoriilor pe conducte în vederea execuţiei instalaţiilor

hidromecanice aferente legăturilor dintre „container” şi din gospodăria de apa;

Execuţia instalaţiilor electrice si de automatizare aferente staţiei de tratare a apei.

2.2. Lucrări de terasamente

Lucrările de terasamente constau in săpăturile pentru următoarele obiecte:

- Execuţia căminului CA2 pentru includerea staţiei de tratare în instalaţiile

hidromecanice ale gospodăriei de apă,

- Pozarea conductei din PEID pentru transferul apei brute din conducta de aducţiune

prin instalaţiile staţiei de tratare,

- Pozarea conductei din PVC pentru evacuarea apelor uzate din containere, ape rezultate

din procese de spălare a filtrelor,

- Amenajarea suprafeţei terenului pe care se execută platforma din beton armat destinată

amplasamentului staţiei de tratare,

- Săpătura necesara pozării bazinului de reacţie din fluxul tehnologic de tratare a apei.

- Terasamente pentru pozarea noilor conducte PEID de la puţurile reabilitate

2.3. Lucrări de construcţii din beton armat

Realizarea staţiei de tratare a apei implică execuţia a două obiecte din beton armat:

- Un cămin CA2 cu dimensiunile de 1,5x1,3 m, h=1,6 m, pentru racordul staţiei de

tratare la conducta de aducţiune si apoi la conducta de transfer a apei potabile in

rezervorul de acumulare al gospodăriei de apa.

16

- platforma din beton armat pe care se pozează containerul tehnologic al staţiei de tratare

a apei, având dimensiunile: L = 12,3 m; l = 9,3 m; grosimea de 20 cm.

2.4. Instalaţii hidromecanice

Instalaţiile hidromecanice constau din:

- Conductele din PEID cu diametrul Dn=110 mm, pentru introducerea staţiei de tratare

în sistemul gospodăriei de apă existente;

- Vanele de separaţie din căminul de racord al staţiei de tratare a apei;

- Conducta din PVC cu Dn=250 mm, pentru evacuarea apelor uzate din containere la

canalizarea gospodăriei de apă.

- Conducta PEID cu diametrul Dn = 63 mm, pentru captarea apei de la cele două puțuri

reabilitate F5 şi F6,

- Cămin puţ din beton armat în care se vor monta un contor de apă, o clapetă de reţinere,

o vană, un manometru, un robinet pentru prelevarea probelor de apă, dispozitiv de

aerisire, aparat pentru măsurarea nivelului apei cu contacte electrice, câte 1 cămin

pentru fiecare puț.

2.5. Instalaţii electrice si de automatizare

a) Staţia de tratare:

Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de forţa si automatizare se realizează din

tabloul general TGD montat in container, prevazut in cadrul prezentului proiect. Acesta la rândul

sau este racordat la reţeaua trifazată de 400V, care trebuie sa asigure continuitatea alimentarii cu

o variaţie de tensiune de +/-10% şi o variaţie de frecvenţă de ±2Hz.

Alimentarea cu energie electrica va consta intr-un racord electric de 20 kV Postul de

transformare montat in perimetrul statiei..

Racordul electric consta in: Post de Transformare aerian aferent statiei de tratare, avand puterea estimata

P=100KVA, raportul de transformare 20 KV/0,4 KV. Acesta se va amplasa in perimetrul

statiei.

Tablou de joasa tensiune (TJT), aferent Postului de Transformare pentru protectia

circuitelor de joasa tensiune la suprasarcina si scurcircuit, care va fi pozat pe acelasi stalp,

impreuna cu transformatorul trifazat.

17

Detalierea lucrarilor de alimentare cu energie electrica se va prezenta in cadrul unei

documentatii tehnice de specialitate elaborata de o unitate agreeata de furnizorul de energie

electrica din zona.

In documentatia de fata s-a prevazut informativ numai o descriere aferenta lucrarilor de

racordare a instalatiei electrice aferenta statiei de tratare la reteaua de joasa tensiune 400 Vc.a. a

localitatii.

Tabloul TGD se racordeaza la circuitul de joasa tensiune (Un=400V; f=50 Hz), aferent

Postului de transformare, utilizand un cablu tip CYAbY 5x35, pozat ingropat pe o distanta

maxima de 50m.

Se admite o variatie de tensiune de +/-10%Un , o variatie de frecventa de ±2Hz., precum si

o cadere de tensiune pe cablul de alimentare de max 5%Un.

Puterea instalata /maxima absorbita in sarcina de catre cosumatorii electrici prevazuti in

prezenta este de 55 KW/50 KW

Principalii consumatori aferenti statiei de tratare deserviti de tabloul TGD, sunt

nominalizati dupa cum urmeaza:

tablou modul tratare compact (furnitura), avand puterea de cca 45 KW,

racordat la tabloul TGD printr-un cablu tip CYABY 4X25, pozat pe o distant

de cca 25m.

iluminat interior si prize;

Tabloul TGD are dimensiunile :1000x600x300mm.

Gradul de protectie asigurat tabloului TGD este IP54.

Precizam ca instalaţiile electrice si de automatizare din interiorul construcţiei pentru

staţia de tratare nu fac obiectul proiectului. Staţia de tratare se procura cu toate instalaţiile

interioare (hidromecanice si electrice) executate, pe baza fişelor tehnice detaliate la faza de

proiect tehnic.

Pe containerul cu filtrele componente ale staţiei de tratare se montează un tablou electric

TST prin care se realizează alimentarea cu energie electrica a staţiei de la tabloul general de

distribuţie – TGD, proiectat in acest scop.

Pozarea cablurilor intre TGD si TST se va face cu respectarea prevederilor din

normativele în vigoare (I 7 / 2011 si NTE 007/08/00).

Protecţia împotriva pericolului de electrocutare prin atingere indirectă se va realiza prin

legarea la pământ a tuturor carcaselor şi confecţiilor metalice care nu sunt sub tensiune, care în

mod accidental pot ajunge sub tensiune datorită unor defecte de izolaţie.

18

Legăturile de împământare specifice vor asigura respectarea cerinţelor din normativul

I7/2011

Conductorul de nul (PE) aferent cablului de alimentare al tabloului TGD se va lega la

bara de nul de protectie a tabloului, iar aceasta la rândul ei se va lega la centura interioara de

impamantare aferenta ST (statiei de tratare) cu platbanda de otel 25 x 4 mm zincata, conform

normativelor in vigoare.

Conductorul de nul (PE) aferent cablului de alimentare al tabloului TST se va lega la bara

de nul de protectie a tabloului, iar aceasta la rândul ei se va lega la centura interioara de

impamantare aferenta ST (statiei de tratare) cu platbanda de otel 25 x 4 mm zincata, conform

normativelor in vigoare .

Legătura de la centura interioara de impamantare la bornele de legare la pământ ale

tabloului TGD, se va executa cu conductor flexibil de cupru de max 35 mm2 prevăzut la ambele

capete cu papuci.

In cadrul statiei de tratare se execută o legătură principală de egalizare a potenţialelor

(bara principala de egalizare a potenţialelor), la care se vor lega următoarele elemente:

conductorul principal de protecţie (PE) aferent tabloului TGD;

conductorul principal de protecţie (PE) aferent tabloului TST -furnitura

conductele de apă;

elementele metalice ale construcţiei.

Bara principala de egalizare a potenţialelor este constituita din centura interioara de

impamantare.

Se va realiza legarea la bara principala de egalizare a potenţialelor a tuturor carcaselor si

confectiilor metalice care nu sunt sub tensiune, dar care in mod accidental pot ajunge sub tensiune

datorita unor defecte de izolatie (intre fazele L1, L2, L3 pe de o parte, respectiv carcasele metalice

pe de alta parte).

Legatura se va realiza cu conductor de cupru flexibil , conform indicatiilor din proiect.

In cadrul statiei se va executa o priza de pământ, utilizand 8 electrozi verticali din teava

de otel zincata cu diametrul de 2,5”, grosimea peretelui de minimum 4,5mm si lungime de 3m.

Legătura intre electrozi se va realiza cu platbanda de otel zincata de 40x4mm.

Se va măsura rezistenta de dispersie a prizei de pământ care trebuie sa fie sub 4 OhmI, iar

in cazul in care aceasta valoare nu se atinge se vor mari numarul de electrozi.

Electrozii verticali ai prizei de pamant din teava de otel zincata se vor ingropa la o

adancime de minimum 0,8 m considerata de la capatul superior al electrodului pana la suprafata

solului. Daca electrozii verticali se introduc in gauri forate pamantul de umplutura trebuie bine

19

batut, eventual cu adaos de apa. La introducerea electrozilor prin batere sau prin presare, trebuie

acordata o atentie faptului ca electrozii sa nu vibreze, deoarece in caz contrar, in special in partea

superioara a electrodului s-ar pierde buna legatura (contactul) cu solul.

Electrozii nu trebuie sa fie acoperiti cu vopsea, gudron sau alte impuritati similare.

Centura exterioara - conductorii de legatura intre electrozi - se executa din banda din otel

zincata la o adincime de ingropare de minimum 0,8 m fata de suprafata solului.

Conductorii centurii exterioare se vor racorda la electrozii verticali ai prizei prin sudura

prin arc electric, lungimea cordonului de sudura fiind de minimum 80 mm la fiecare electrod.

Centura interioara se racordeaza la priza de pamant pe doua cai, prin intermediul pieselor

de separatie.

Platbanda centurii interioare se monteaza pe pereti, la 30 cm de pardoseala, cu suporti tip

inel.

Distanta intre suporti va fi de maximum 80-100 cm in campurile libere si de maximum 50

cm in campurile cu conductoare de ramificatie. Toate imbinarile in si la centura interioara se vor

realiza prin sudura electrica, iar lungimea insumata a cordoanelor de sudura, de pe fiecare fata a

pieselor, trebuie sa fie de cel putin 80 mm.

Cordoanele de ramificatie la aparate vor fi din platbanda din otel 25 x 4 mm racordate la

centura interioara prin sudura. De preferinta, legarea la pamant a carcaselor se realizeaza acolo

unde este posibil, prin sudura. In cazul electromotoarelor se va realiza legarea carcaselor acestora

la conductorul de ramificatie prin surub.

Fiecare imbinare prin stringere se va face prin doua suruburi avind filet cu minim M 8.

Fetele de la piesele imbinate care vin in contact vor fi curatate pana la luciul metalic si unse cu

vaselina tehnica inainte de asamblare. Dupa efectuarea imbinarii ansamblul va fi protejat

anticoroziv, prin vopsirea partilor exterioare care nu intervin in continuitatea electrica a imbinarii.

De asemenea, imbinarile prin suruburi trebuie asigurate impotriva desurubarilor cu contrapiulite,

inele de siguranta, etc.

In afara conductoarelor ingropate in pamint, se vor vopsi in doua straturi toate

conductoarele din interior si exterior. Operatiunea se executa atat pentru protejarea anticoroziva

cat si pentru marcarea circuitelor de legare la pamint distinct fata de restul instalatiei.

Dupa ce s-a executat toata instalatia de legare la pamint (fara sa se acopere cu pamint

santurile) se verifica fiecare portiune a prizei pentru depistarea eventualelor nereguli in executia

ei, intocmindu-se schita exacta a traseului prizei, care va ilustra locul exact de plantare a fiecarui

electrod vertical, devierile de la traseul stabilit prin proiect, obstacolele intilnite pe traseu, etc.

20

Impreuna cu delegatul investitorului se verifica exactitatea schitei, calitatea executiei prizei,

a imbinarilor, etc. si se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse la care se ataseaza si schita

respectiva.

b) Modernizare puţuri

Puţurile vor echipate cu pompe submersibile, alimentate din tablouri individuale de

comandă şi protecţie, montate în cabina puţului respectiv. Se va asigura iluminatul electric la

tensiune nepericuloasă a puţului.

Puţurile vor fi alimentate prin cabluri pozate în pământ, pe traseul conductelor de

aducţiune.

Instalaţia electrică pentru fiecare puţ va satisface următoarele cerinţe:

a) măsurarea continuă a nivelului apei în puţ domeniu maxim 0...40 m, utilizând un

traductor care are la bază măsurarea presiunii hidrostatice a coloanei de apă, inclusiv sesizarea a

4 trepte de nivel programabile (nivel minim avarie, nivel minim lucru, nivel maxim lucru, nivel

maxim avarie), cu afişare locală ;

b) acţionarea electrică a pompei submersibile aferente puţului, având puterea de 4 KW,

conform necesitaţilor de consum, respectiv comandă funcţionării pompei dacă nivelul din

rezervorul aferent existent la Gospodăria de apă, a scăzut sub valoarea admisă, corelată cu oprirea

pompei dacă nivelul în rezervorul menţionat a atins valoarea maximă. Funcţionarea pompei este

condiţionată şi de evoluţia nivelului din puţ, în sensul blocării acesteia la atingerea nivelului

minim-minimorum (valoare programată), repornirea având loc la refacerea nivelului, dacă acesta

depăşeşte o valoare programată;

c) semnalizare locală pe panou a stării de funcţionare şi de avarie a pompei;

d) asigurarea iluminatului interior la tensiunea nepericuloasă de 24 Vc.a.;

e) asigurarea utilizării la nevoie a unor consumatori electrici locali, prin intermediul unei

prize la tensiunea de 24Vc.a.;

Aparatajul electric de forţa şi comandă este montat într-un tablou (simbol “TCPi”),

amplasat în incinta puţului.

Tabloul TCPi, împreună cu anexele aferente este executat şi livrat în furnitura de

furnizorul instalaţiei de pompare, documentaţia aferentă acestuia, nefăcând obiectul prezentei

documentaţii.

Tablourile puţurilor P5;P6 se vor alimenta de la tabloul general de distribuţie TGD

existent in GA utilizand cate un cablu de tip CYABY 5X16, de lungime 250m (put P5), respectiv

280m (put P6). Din fiecare put va pleca cate un cablu RS 485, pozat ingropat care se va racorda la

sistemul SCADA existent.

21

Instalaţia de iluminat exterior existentă este compusă din stâlpi de iluminat cu înălţimea de

8 m.

Legăturile de împământare specifice vor respecta standardele în vigoare.

3. Caracterizarea condiţiilor naturale

3.1. Consideraţii geotehnice

Conform studiului geotehnic pus la dispoziţie de beneficiar, programul de investigare a

constat în recunoaşterea terenului şi execuţia de foraje geotehnice pe amplasamentul gospodăriei

de apă.

A fost stabilită următoarea succesiune stratigrafică:

Pleistocenul superior alcătuit din depozite loessoide deluvial – proluviale, cu grosimi de 5-

12 m, formate din prafuri argiloase şi argile nisipoase cafeniu – roşcate sau gălbui, cu numeroase

concreţiuni calcaroase şi manganoase şi cu rare elemente de nisip grosier. În baza terasei

inferioare, între Ghimpaţi şi Călugăreni, au fost puse în evidenţă aluviuni grosiere a căror vechime

a fost atribuită sfârşitului Pleistocenului superior.

Holocenul inferior este reprezentat prin depozite loessoide, cu grosimi de 3 – 10 m, care

formează materialul de acoperire al terasei inferioare. Aceeaşi vârstă o au şi pietrişurile din baza

terasei joase, care prezintă grosimi de 2 – 4 m.

Holocenul superior se întâlneşte în lunca râului Argeş, fiind alcătuit din depozite loessoide

şi aluviuni fine şi grosiere.

Forajele geotehnice executate au indicat prezenţa la adâncimea de pozare a construcţiilor a

unui orizont relativ omogen de argile loessoide, care trec spre moi sub 3,5 – 4,0 m.

Solul vegetal are o grosime de cca. 0,3 m.

Din punct de vedere al fracţiunilor granulometrice limitele de variaţie sunt:

o Argila coloidală 6 – 17%

o Argila 5 -14%

o Praf 55 – 74%

o Nisip fin 2 – 28%

Umiditatea naturală se înscrie în intervalul 17,58 – 27%, iar indicele de plasticitate între

14,48 – 23,655, în marea majoritate a cazurilor pământurile prezentând plasticitate mijlocie.

Stratul acvifer freatic are nivelul hidrostatic sub adâncimea de 3,00 m.

3.1.1. Încadrarea geotehnică

22

din punct de vedere al condiţiilor de teren, perimetrul studiat se încadrează în categoria

“terenuri bune” (punctaj 2),

apa subterană: excavaţia nu coboară sub nivelul apei subt. (punctaj 2),

după categoria de importanţă constructivă, viitoarele obiective se încadrează în

categoria “normală” (punctaj 3),

după vecinătăţi, se încadrează în categoria “risc inexistent al unor degradări ale

construcţiilor sau reţelele învecinate” (punctaj 1),

în funcţie de zonarea seismică a amplasamentului (punctaj 1).

Riscul geotehnic este “redus”, amplasamentul poate fi încadrat în categoria geotehnică 1.

3.1.2. Concluzii şi recomandări

Terenul din amplasament este plan, stabil şi neinundabil.

Presiunea convenţională de bază stabilită conform STAS 3300/2 – 85, pentru fundaţii

având lăţimea tălpii B = 1,0 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df =

2,0 m, este P conv. = 200 kPa.

Apa subterană nu a fost interceptată până la cota de fundare a construcţiilor şi instalaţiilor.

Adâncimea de îngheţ se situează la 0,80 m de la nivelul terenului.

Se recomandă ca pe parcursul executării lucrărilor să se evite stagnarea apelor în săpături,

luându-se rapid măsuri de evacuare.

Este obligatorie evitarea depozitării de materiale de construcţie sau material excavat în

imediata apropiere a săpăturilor.

Săpăturile mai adânci de 1,50 m vor fi obligatoriu sprijinite prin lucrări specifice.

3.1.3. Zona seismică de calcul şi perioada de colţ

Din punct de vedere seismic, amplasamentul se încadrează, în zona cuprinsă între

localitățile din apropiere – municipiile Giurgiu si Bucuresti. Conform tabelului 3.1 şi fig. 3.1

respectiv 3.2 din Normativul P 100-1/2006, zona se încadrează în zona seismică cu perioada de

control (colţ) Tc=1,6s şi valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0,24 cm/s2,

pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani.

3.1.4. Adâncimea de îngheţ

Adâncimea de îngheţ în perimetrul studiat este de 0,80-0,90 m.

23

3.2. Consideraţiuni generale morfologice şi geologice

Date geomorfologice

Situată în partea de S a României, pe teritoriul jud. Giurgiu, comuna Adunaţii-Copăceni se

dezvoltă în întregime în zona de câmpie, ceea ce explica marea omogenitate a condiţiilor sale

fizico-geologice.

Relieful este o câmpie care, în nordul judeţului se aproprie de 100 m altitudine. Ea este

despărţită în numeroase fâşii de către afluenţii din dreapta ai Argeşului; la S însă, este o singură

Câmpie (Câmpia Burnaşului) înaltă de peste 80 m şi limitată spre nord de o zonă depresionară,

care se întinde pe toată lăţimea judeţului şi cade în trepte (terase) către lunca largă, cu bălţi, a

Dunării. Câmpia Burnaşului este de altfel o unitate morfologică mai întinsă, care trece atât de

judeţul Ilfov, către răsărit, cât şi în judeţul Teleorman, către apus.

Altitudinile absolute descresc de la nord la sud către lunca Dunării.

Treapta hipsometrică cea mai extinsă este cea de 50 – 100 m, care deţine 65% din totalul

suprafeţei. Din punct de vedere al declivităţii cea mai mare dezvoltare o au terenurile

cvasiorizontale, cu pante cuprinse între 0 – 3 0. Acestea deţin 88,6% din suprafaţă, fiind strâns

corelate cu câmpurile interfluviale, terasele şi zonele de luncă din cadrul bazinului. Pantele cele

mai accentuate (peste 100) se întâlnesc pe versanţii văilor. Deşi totalizează doar 0,3% din

suprafaţa întregului bazin hidrografic ele reuşesc să întrerupă monotonia peisajului de câmpie.

Înclinările cele mai mari ajung pe alocuri până la 40 – 50 0, aşa cum se întâmplă pe fruntea

nordică a câmpului Burnasului şi mai ales în zona de confluenţă a Câlniştei cu Neajlovul.

Fiind o zonă tipică de câmpie se constată că ponderea cea mai mare revine suprafeţelor cu

fragmentare cuprinsă între 0 – 1 km/km2, care deţin 65% din întreg teritoriul. Acest fapt este

inexplicabil dacă avem în vedere că pantele sunt în general extrem de reduse, iar precipitaţiile cad

sporadic şi sunt reduse cantitativ.

Terenurile fragmentare cuprinsă între 1 – 2 km/km2 deţin şi ele o pondere destul de

însemnată (33,3%). Ele sunt specifice mai ales versanţilor văilor, unde pantele ceva mai

accentuate fac ca procesele de şiroire şi torenţialitate şă fie mult mai active. Împreună aceste două

intervale de valori deţin 98,3% din suprafaţă, ceea ce înseamnă că pe ansamblu fragmentarea

orizontală este destul de redusă.

Date geologice

Pentru zona studiată o importanţă deosebită o au depozitele cuaternare, întrucât de

grosimea, granulometria şi compoziţia loe se leagă caracteristicile hidrochimice şi hidrodinamice

ale apelor subterane din regiune.

24

Peistocenul inferior se caracterizează prin prezenţa unui regim de sedimente fluvio –

lacustru care a dus la formarea Stratelor de Cândeşti şi a Stratelor de Frăteşti. Local, în Câmpia

Burnasului, în condiţiile menţinerii unui facies predominant lacustru, se depun aşa numitele Strate

de Uzunu.

Stratele de Cândeşti aparţin Romanianului şi sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere

asociate cu nisipuri fine, siltite şi argile. Între Videle şi Titu aceste formaţiuni nu pot fi clar

delimitate, ele fiind amestecate cu elemente aparţinând Stratelor de Frăteşti, ceea ce face ca în

această regiune să se vorbească de existenţa unei zone de tranziţie între cele două complexe

litologice.

Stratele de Frăteşti sunt de vârstă St. Prestiană. În cadrul zonei studiate ele sunt întâlnite

atât în subsolul Câmpiei Burnasului, unde au grosimi de 15 – 25 m, cât şi la N de linia Câlniştei,

până la aliniamentul Videle – Mârşa, unde coboară în adâncime şi îşi măresc grosimea până la 80

– 100 m. Din punct de vedere litologic ele se aseamănă cu formaţiunile de Cândeşti (nisip şi

pietriş), dar în plus conţin şi galeţi de origine balcanică.

Stratele de Uzunu, numite astfel după localitatea cu acelaşi nume de lângă Călugăreni

unde au fost identificate şi descrise prima dată, sunt alcătuite din depozite nisipoase, cu

intercalaţii de siltite şi argile.

Pleistocenul mediu este alcătuit din depozite lacustre reprezentate prin marne, argile şi

nisipuri fine (uneori cu intercalaţii de nisipuri grosiere şi pietrişuri), care sunt cunoscute sub

denumirea de Complexul marnos. Aceste formaţiuni apar la zi pe marginea nordică a câmpului

Burnas (având grosimi de 1 – 4 m), se afundă la 20 – 80 m la nord de Câlniştea, ajungând în zona

Titu la adâncimi mult mai mari şi la grosimi de peste 100 m.

Pleistocenul superior este alcătuit din depozite loessoide deluvial – proluviale, cu grosimi

de 5 – 12 m, formate din prafuri argiloase şi argile nisipoase cafeniu – roşcate sau gălbui, cu

numeroase concreţiuni calcaroase şi manganoase şi cu rare elemente de nisip grosier. De

asemenea, în baza terasei inferioare între Adunaţii-Copăceni şi Călugăreni, au fost puse în

evidenţă aluviuni grosiere a căror vechime a fost atribuită sfârşitului Pleistocenului superior.

Holocenul inferior apare la suprafeţe restrânse, fiind reprezentat prin depozite loessoide,

cu grosimi de 3 – 10 m, care formează materialul de acoperire al terasei inferioare. Aceeaşi vârstă

o au şi pietrişurile din baza terasei joase, care reprezintă grosimi de 2 – 4 m.

Holocenul superior se întâlneşte în lunca râului Argeş fiind alcătuit din depozite loessoide

şi aluviuni fine şi grosiere.

3.3. Consideraţii hidrogeologice

25

Cursul de apă dominat al regiunii îl reprezintă râul Argeş, localitatea Adunaţii-Copăceni

fiind situată pe malul drept al acestuia.

Râul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350

km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 km2. izvorăşte din partea central-vestică a

culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra.

Buda – izvorul principal al sistemului hidrografic Argeş - izvorăşte de sub vârful Arpaşu

Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar Capra izvorăşte din lacul glaciar Capra,

aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluenţa Buda cu Capra a fost constituit barajul

Vidraru. De la izvor şi până la municipiul Piteşti, Argeş are o direcţie de curgere N-S, drenând

mai întâi pantele sudice ale Munţilor Făgăraş, străbate apoi Muscelele Argeşului şi Dealurile

Argeşului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Candesti (in E), intră în

câmpie, unde udă multe subunităţi din Câmpia Română.

Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieşirea din

zona piemontană şi 73 mc/s la vărsare.

3.4. Consideraţii climatice

In zona Ilfov-Giurgiu clima este continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi se

caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vara la iarnă. Temperatura medie

anuală pentru ultimii 40 de ani este de 11,1 0C, minima înregistrată în această perioadă a fost de –

24,8 0C iar maxima de 43,5 0C. Media precipitaţiilor în ultimii 40 de ani a fost de 545,2 l/m2,

minima fiind de 302,6 l/m2 şi maxima de 739,9 l/m2.

Conform unor statistici in zona au fost înregistrate următoarele date:

- media anuală a temperaturii aerului: 10-11º C

- prima zi de îngheţ aparţine perioadei: 01.11 - 11.11

- ultima zi de îngheţ aparţine perioadei: 11.04 - 21.04

- numărul mediu de zile senine: 110-120 zile/an

- numărul de zile cu ninsoare este de: 20 – 25 zile/an

- numărul de zile cu strat de zăpadă este de: 40 – 60 zile/an

- media cantitaţilor anuale de precipitaţii atmosferice este de: 500-600mm/an

- direcţia, frecvenţa şi viteza medie a vânturilor sunt:

Est: viteza medie = 2m/s; frecvenţa 20%

Nord-Est: viteza medie = 2m/s; frecvenţa 15%

Vest: viteza medie = 1.8m/s; frecvenţa 13%.

Conform STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ a perimetrului studiat este de 0.80-0.90 m.

26

4. Prezentarea proiectului

4.1. Volumele componente ale proiectului

Prezentul volum face parte din documentatia in faza PT+CS+DE, a investitiei

“Alimentarea cu apă potabilă în localităţile Adunaţii-Copăceni, Dărăști-Vlașca, Varlaam,

Mogoșești din comuna Adunaţii-Copăceni, jud. Giurgiu”, cuprinzand volumele:

- Volumul I - Memoriu general reţele de conducte şi instalaţii hidromecanice;

- Volumul II - Documentaţie economica.

4.2. Căile de acces

Amplasamentul gospodăriei de apa este in satul Varlaam, comuna Adunaţii Copaceni, jug.

Giurgiu. Accesul la amplasamentul investiţiei proiectate din cadrul obiectivului se face din

DN5A, ce face legătura intre reşedinţa comunei Adunaţii-Copăceni de satul Gradistea din cadrul

comunei Comana.

4.3. Energie electrică, telefonie, alimentarea cu apă

Pentru organizarea de şantier, aceste necesităţi se vor rezolva în cadrul dotărilor existente

în cadrul gospodariei de apa.

4.4. Organizarea de şantier

Lucrarea este amplasată integral pe teritoriul comunei Adunţii-Copăceni, sat Varlaam ca

urmare antreprenorul, împreună cu beneficiarul vor stabili soluţia cea mai convenabilă pentru

rezolvarea problemelor specifice acestei lucrări, cum ar fi: sediul de şantier, cazarea personalului

de execuţie, depozite de materiale şi echipamente, etc.

4.5. Teste care cad în sarcina constructorului şi laboratoare de lucrări

Conform caietelor de sarcini, memoriilor tehnice şi a specificaţiilor producătorului

utilajelor si echipamentelor, a conductelor si cablurilor utilizate, vor fi respectate cotele şi pantele

de pozare a conductelor, calitatea îmbinărilor conductelor, calitatea betoanelor precum şi toate

celelalte lucrări anexe privitoare la obiectivul prezentat.

Materialele puse în operă vor fi verificate pe baza buletinelor de calitate emise de

producător, iar toate acestea trebuie să fie agrementate.

Constructorul are obligaţia să asigure pentru betoane şi terasamente şi alte categorii de

lucrări verificarea în laboratoare atestate, conform prevederilor din caietele de sarcini.

27

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform

reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu

legislaţia U.E.

Vor fi folosite numai materiale în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997, cu

modificarile ulterioare şi a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale

agrementate pentru execuţia lucrărilor.

4.6. Trasarea lucrărilor

Pentru lucrările cuprinse în prezenta documentaţie, predarea amplasamentului se va face în

mod obligatoriu de către reprezentantul beneficiarului - Primaria comunei Adunaţii-Copăceni.

Trasarea lucrărilor se face prin măsurători topo şi pichetarea traseelor şi a obiectelor

conform planurilor întocmite. Amplasarea, respectiv trasarea în teren a lucrărilor, va fi executată

de constructor şi verificată de dirigintele de şantier.

4.7. Măsurarea lucrărilor executate

Se va face conform normelor în vigoare pe baza caietelor de sarcini şi a programului de

control elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul. Lucrările efectiv

executate vor fi măsurate şi evidenţiate de constructor şi verificate de dirigintele de şantier, după

care vor fi înscrise în situaţiile de lucrări şi în final în cartea constructorului, în conformitate cu

prevederile legislaţiei în vigoare.

4.8. Curăţenia pe şantier

Având în vedere că reţeaua de distribuţie este amplasată in apropierea drumului judetean

DJ 412, precizăm că este necesară o atenţie deosebită problemelor legate de: depozitarea

terasamentelor, executarea excavaţiilor şi acoperirea reţelelor noi. Tot din această situaţie rezultă

şi necesitatea stabilirii de măsuri pentru semnalizarea lucrărilor şi pentru evitarea situaţiilor care

pot conduce la accidente de circulaţie auto sau pietonală.

Curăţenia pe şantier cade în sarcina constructorului şi costul acesteia este cuprins în preţul

lucrărilor (ex: transportul pământului excavat, depozitarea în afara localităţii a terasamentelor în

exces în zone acceptate şi confirmate de beneficiar). O parte din activităţile de curăţenie în zona

punctelor de lucru revin în obligaţia angajaţilor şantierului.

28

4.9. Asistenţă medicală

Asistenţa medicală va fi asigurată utilizând serviciile sanitare pe baza prevederilor de

asigurări de sănătate. Constructorul va asigura un punct sanitar la punctul de lucru, conform

prevederilor legislative în vigoare.

4.10. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

În perioada de execuţie trebuie asigurată protecţia împotriva factorilor ce pot afecta

calitatea lucrărilor. În ceea ce priveşte protejarea şi conservarea fiecărei categorii de lucrări

executate şi a celor în curs de execuţie se vor consulta cu atenţie atât caietele de sarcini pe

specialităţi, cuprinse în proiect cât şi specificaţiile furnizărilor.

4.11. Programele de execuţie a lucrărilor

Programele de execuţie, graficele de lucru, programele de măsurare ale lucrărilor, precum

şi programul de recepţie se întocmesc de către executant, pe baza Graficului General de Realizare

a Investiţiei şi sunt verificate şi semnate de dirigintele de şantier şi aprobate de către delegatul

împuternicit al beneficiarului.

Lucrările vor fi executate în ordinea stabilită în caietele de sarcini.

Materialele puse în operă vor fi verificate după buletinele de calitate emise de producători.

Pentru fiecare specialitate, în cadrul caietelor de sarcini, sunt expuse testele şi probele de

laborator care trebuie făcute de constructor.

4.12. Relaţiile dintre investitor şi executant

Relaţiile dintre investitor şi executant sunt stabilite prin „Contractul de antrepriză” încheiat

între cele doua identitati.

Întocmit, Verificat,

În numele echipei de proiectare

ing. Gabriela Ciocea ing. Nicolae Ştefan Mucica

29

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

II. CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

(TERASAMENTE, CAMINE SI PLATFORME DIN BETON)

1. GENERALITĂŢI

1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini face parte integrantă din documentatia tehnica contractata pentru

executia Statiei de tratare a apei si are la baza prevederi specifice din Normativele tehnice

aprobate la nivel national: „Ghid de proiectare a constructiilor pentru tratarea apei in vederea

potabilizarii” – GP 087-03, aprobat prin OMTCT nr. 647/2003.

Prezentul caiet de sarcini se aplicã la realizarea terasamentelor pentru pozarea conductelor,

a caminelor, bazinelor de reactie si a platformei de beton destinata amplasarii containerelor

tehnologice componente ale statiei de tratare apa.

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite la realizarea acestor lucrări şi

controlul calitãţii materialelor şi a lucrãrilor executate conform prevederilor proiectului de

execuţie.

1.2. Programul de execuţie

Conform proiectului tehnic si detaliilor de executie urmeaza a fi realizate urmatoarele:

Terasamente pentru pozarea de conducte din PEID si PVC, pentru reteaua de apa si

de apa uzata aferente statiei de tratare,

Terasamente pentru executia de camine pentru cele doua retele de apa,

Terasamente pentru platforma de montaj a statiei de tratare si pentru pozarea

bazinelor de reactie ale statiei,

Executia platformei betonate destinate montajului statiei de tratare a apei, avand

dimensiunile: L = 9.3 m; l = 12.3 m; grosimea de 20 cm (plansa PM1).

Lucrările se vor executa în conformitate cu graficul de execuţie aprobat de investitor,

grafic pe care antreprenorul îl prezintă spre acceptare investitorului cu ordinea tehnologică a

execuţiei, pentru fiecare obiect în parte.

30

1.3. Modificări de proiect

Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul consultantului, investitorului şi al

proiectantului.

Dacă investitorul cere o lucrare care nu este prevăzută în contract, atunci antreprenorul are

dreptul la o plată suplimentară, cu menţiunea că acesta trebuie să fi fost convenita cu investitorul

din toate punctele de vedere, inclusiv asupra preţului, înainte de începerea lucrării respective.

1.4. Borne şi cote de nivel

Investitorul are obligaţia de a preda în scris bornele de nivelment în imediata apropriere a

şantierului, poziţia acestora şi valoarea cotelor de nivel.

Antreprenorul are obligaţia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut

investitorului, în scris, cazul în care se constată erori. De asemenea pentru verificarea trasării de

către proiectant, antreprenorul trebuie să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele

sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.

1.5. Împrejmuirea şantierului

Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie antreprenorului suprafaţa de teren

necesară activităţii de şantier, liberă de orice obligaţii având datoria de a fixa limitele acesteia.

Antreprenorul are obligaţia de a împrejmui provizoriu teritoriul şantierului, pe durata

derulării contractului, pentru a-l proteja de accesul altor persoane, de circulaţia rutieră sau de

eventuale animale.

Împrejmuirea va avea de regulă o singură poartă de acces în incintă, în scopul asigurării

unui control eficient asupra circulaţiei în şantier.

În cazuri bine justificate se admite şi existenţa unei a doua intrări.

Antreprenorul este obligat să amenajeze parapeţi în jurul tuturor tranşeelor şi excavaţiilor

deschise, să construiască podeţe provizorii, acolo unde se iveşte necesitatea, pentru a evita

accidentele de muncă şi pentru a permite accesul personalului de lucru de fiecare parte a

şanţurilor.

În cazul că antreprenorul are nevoie de spaţiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea

materialelor, în scopul aducerii la îndeplinire a contractului, va întreprinde demersuri proprii, de

comun acord cu investitorul, acesta din urmă suportând toate cheltuielile şi taxele pentru folosirea

temporară a acestor terenuri.

31

Dacă antreprenorul constată o întârziere în preluarea terenului şi suportă cheltuieli

suplimentare din cauza investitorului, la cerere, investitorul îi va acorda o prelungire a duratei de

execuţie a lucrărilor şi va acoperi cheltuielile suplimentare.

Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru încălcarea sau deteriorarea drumurilor

de acces sau a reţelelor de utilităţi, a terenurilor limitrofe, prin depozitarea de pământ, materiale

sau alte obiecte, precum şi ca urmare a unor îngrădiri sau limitări din vina proprie.

Incinta împrejmuită a staţiei de tratare din cadrul gospodariei de apa Varlaam se consideră

zonă de protecţie sanitară severă a obiectivului. Zona împrejmuită cuprinde intreaga suprafata pe

care urmeaza a se realiza obiectele proiectate. Împrejmuirea se va marca şi inscripţiona conform

legislaţiei în vigoare.

1.6. Trasarea lucrărilor

Investitorul are obligaţia de a materializa pe şantier axele principale ale bazei de trasare a

obiectelor.

Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcţie de axele principale ale

bazei de trasare.

Antreprenorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de

investitor.

Trasarea lucrărilor va fi verificată de consultant, în care scop antreprenorul este obligat să

protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele folosite la trasarea lucrărilor.

După verificarea trasării lucrărilor de către consultant, antreprenorul va pregăti un desen

pentru a fi anexat la cartea construcţiei .

1.7. Acte normative obligatorii

In cap. 7 - MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII ŞI PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

- sunt arătate actele normative ce trebuie respectate in procesul de organizare si executie a

lucrarilor de constructii si montaj utilaje si conducte.

În afara de actele normative menţionate mai sus, antreprenorul va trebui să obţină si

instructiuni de montaj de la furnizorii de materiale si utilaje, pe care trebuie sa le respecte cu

strictete.

De precizat ca in cadrul executiei acestui proiect trebuie utilizate materiale, echipamente si

utilaje care au fost agrementate in conformitate cu HG nr. 766/1997, cu modificarile ulterioare.

32

1.8. Mostre de materiale

Materialele trebuie să fie de calitatea prescrisă de documentaţiile de execuţie şi în

conformitate cu prevederile actelor normative, urmând să fie supuse la diverse probe atunci când

investitorul sau consultantul le solicită.

Dacă investitorul sau consultantul comandă testări neprevăzute în documentaţie, atunci

costul acestora va fi suportat de investitor.

Probele neprevăzute şi comandate de investitor pentru verificarea unor lucrări sau

materiale puse în operă, vor fi suportate de antreprenor dacă se dovedeşte că materialele nu sunt

corespunzătoare calitativ. În caz contrar investitorul va suporta aceste cheltuieli.

În cazul în care loturile de materiale (oţel beton, beton, aditivi, elemente prefabricate, etc)

nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se

va interzice sau sista imediat utilizarea lor şi se vor sesiza de urgenţă: investitorul, furnizorul şi

proiectantul.

Testarea calitativă a probelor este o activitate ce este organizată de antreprenor, fie în

laboratoare proprii, dotate corespunzător, fie în laboratoare specializate, pe bază de plată.

Testarea materialelor va fi astfel organizată de antreprenor încât să se evite întârzierile în

programul de lucru.

1.9. Relaţiile cu alţi antreprenori

In cadrul proiectului urmeaza a se executa lucrari din diferite domenii: terasamente,

constructii, instalatii hidrotehnice, instalatii electrice si de automatizare. In aceasta situatie

antreprenorul general este obligat să asigure toate condiţiile pentru activitatea celorlalţi

antreprenori, fie a subantreprenorilor, fie a antreprenorilor angajaţi direct de investitor, pentru

realizarea lucrărilor din incinta şantierului sau pentru lucrări adiacente acestuia.

Antreprenorul general va asigura acces adecvat şi spaţiu de lucru în conformitate cu

dispoziţiile consultantului.

Antreprenorul general va ţine seama în devizul ofertă că lucrările menţionate mai sus să fie

incluse sub formă de costuri suplimentare.

Antreprenorul general sau antreprenorul este răspunzător faţă de investitor pentru

respectarea de către subantreprenorii săi a prevederilor legale şi profesionale.

Partenerii de contract răspund fiecare pentru greşelile proprii.

Dacă în cursul derulării contractului se produce o daună unei terţe părţi, atunci părţile

contractuale răspund solidar, după gradul de vinovăţie al fiecărui partener, dacă în clauzele

contractului nu s-a prevăzut altfel.

33

Litigiile dintre părţile contractului sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în raza căreia

se situează lucrarea respectivă.

Litigiile născute din raporturile contractuale pot fi soluţionate şi prin arbitraj, dacă părţile

în litigiu convin astfel, arbitrii trebuind să fie aleşi de părţi de comun acord.

1.10. Cazarea lucrătorilor

Antreprenorul se va îngriji să asigure pe şantier cazarea lucrătorilor nelocalnici, şi

transportul local pentru restul personalului din şantier.

Antreprenorul este obligat să asigure cantina şi sala de mese pentru întreg personalul din

şantier.

Dormitoarele vor fi ventilate şi iluminate în mod corespunzător.

Colonia de lucrători va fi dotată cu racorduri de apă potabilă, amenajându-se WC-uri

temporare legate la reţeaua de canalizare, sau dotate cu fose metalice, vidanjabile.

Toată tabăra va fi întreţinută zilnic în stare de curăţenie, în conformitate cu normele

organelor sanitare.

1.11. Postul sanitar de prim ajutor

Antreprenorul va organiza, furniza şi întreţine, în locuri uşor accesibile, atât pe şantier cât

şi în colonia de lucrători, posturi sanitare de prim ajutor, pe toată durata contractului.

Dotarea şi încadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conformă cu specificul

lucrărilor şi cu prevederile normelor sanitare pentru şantierele de construcţii.

1.12. Clădirile provizorii de şantier

Antreprenorul va supune consultantului spre verificare, iar investitorului spre aprobare,

detalii cu birourile, dormitoarele, depozitele, etc, temporare, propuse in cadrul organizarii de

santier, înainte de atacarea construirii acestor clădiri.

Toate aceste construcţii vor fi întreţinute pe cheltuiala exclusivă a antreprenorului.

1.12.1. Biroul pentru dirigintele de şantier

a) Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 16 mp, dotată cu rafturi şi dulapuri

pentru depozitarea proiectelor şi a corespondentei de lucru. De asemenea încăperea care

deserveşte pe diriginte şi pe consultant, va fi dotată cu 2 birouri, 2 mese şi cca. 6 scaune, pentru a

se crea condiţii corespunzătoare unei activităţi tehnice de verificare şi control.

34

b) Acest birou va mai fi dotat cu două rânduri de echipamente complete (cască, salopetă şi

cizme de cauciuc) pentru a fi utilizate de diriginte şi consultant.

c) Întreţinerea curăţeniei şi costul iluminatului pe întreaga durată a şantierului privesc pe

antreprenor.

1.12.2. Biroul personalului tehnic al şantierului

Antreprenorul va asigura o încăpere de minimum 20 mp dotată cu dulapuri, rafturi, mese şi

scaune pentru depozitarea proiectelor, întinderea planurilor şi păstrarea actelor şantierului.

În acest spaţiu conducătorul lucrării va convoca personalul de producţie al şantierului în

vederea explicării tehnologiilor de lucru, a măsurilor pentru realizarea contractului sau şedinţelor

cu factorii interesaţi în finalizarea lucrărilor.

1.12.3. Alte clădiri şi construcţii

Şantierul va organiza:

a) Spaţii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru;

b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmează să fie introduse în lucrări;

c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor

şi ale pământului, atunci când proiectantul prevede lucrări pentru îmbunătăţirea terenului de

fundare.

Laboratoarele vor cuprinde în principiu 2 încăperi, din care una pentru laboratorul propriu

zis, echipat cu aparatură, cealaltă fiind destinat depozitării probelor prelevate sau probelor martor.

Personalul care se va încadra in laboratoarele precizate la aliniatele b) şi c), va avea

specialitatea respectivă atestată şi va trebui să emită acte oficiale cu privire la testările efectuate.

In cazul in care santierul nu are organizate laboratoarele mentionate atunci trebuie sa

foloseasca terte laboratoare, laboratoare atestate de institutiile competente.

1.13. Curăţenia şantierului

Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcţiile de organizare, cât şi acelea care

fac parte din contract, vor fi ţinute în mod permanent în stare de curăţenie.

Antreprenorul este obligat să respecte toate reglementările aplicabile emise de poliţie şi de

administratia comunala, etc. în scopul asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.

35

1.14. Materiale rezultate din excavaţii şi demolări

Antreprenorul nu are voie să vândă nici un material rezultat din excavaţii, demolări sau

alte lucrări asemenea, executate pe şantierul său decât numai cu AUTORIZAŢIA SCRISĂ A

INVESTITORULUI.

Refolosirea oricărui astfel de material, în lucrările contractate, trebuie să aibă

APROBAREA PREALABILĂ A CONSULTANTULUI.

1.15. Inspecţia consultantului şi a investitorului

Antreprenorul este obligat să asigure accesul şi toate facilităţile pentru consultant şi

investitor, sau reprezentanţilor acestora, pentru ca ei să-şi îndeplinească în mod corespunzător

inspecţia pe şantier, ori de câte ori aceştia o solicită, în timpul derulării contractului.

Consultantul si investitorul vor notifica antreprenorului ziua şi ora când intenţionează să

efectueze inspecţia lucrărilor în perioada de garanţie.

Antreprenorul este obligat să fie reprezentat la inspecţie, la data şi ora notificată, de un

reprezentant autorizat, cu răspundere pentru măsurile care urmează să fie luate.

Orice notificare se consideră că este făcută în momentul în care reprezentantul

investitorului sau consultantului depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisă, pe care acesta

notează de primire, marcând inclusiv data, pe copia notei.

1.16. Tăierea şi demolarea lucrărilor existente

Acolo unde sunt lucrări existente care trebuie demolate parţial sau total, antreprenorul se

va asigura că demolarea sau tăierea este făcută în aşa fel încât să nu aducă nici o stricăciune

structurilor adiacente.

Înaintea începerii demolării, antreprenorul va depune spre aprobare consultantului metoda

pe care şi-o propune să o folosească.

Nici o lucrare nu va fi permisă în acest sens până când nu s-a obţinut aprobarea scrisă a

consultantului.

1.17. Structura de organizare a şantierului

Antreprenorul este obligat să asigure o structură de organizare care cuprinde personal

calificat, cu experienţă şi suficient din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea

riguroasă a programului de construcţii şi a prevederilor contractului.

Antreprenorul, în organizarea de şantier propusă, va arăta structura personalului, cu toate

detaliile profesionale ale fiecărui post, ca: vârstă, calificare, experienţă, specializare, etc. De

36

precizat ca pentru toate persoanele care lucreaza in santier Antreprenorul raspunde in legatura cu

respectarea legislatiei muncii in vigoare.

Antreprenorul trebuie să comunice investitorului numele ”RESPONSABILULUI

TEHNIC”, care trebuie să fie atestat tehnico-profesional, şi care va supraveghea lucrările din

partea antreprenorului.

Personalul care alcătuieşte conducerea şantierului va fi numeric dimensionat în funcţie de

amplasarea şi complexitatea lucrării, având experienţa şi cunoştinţele necesare.

Între îndatoririle conducerii şantierului vor fi incluse următoarele:

a) Pregătirea planificării, a programelor de lucru şi a relaţiilor cu autorităţile publice;

b) Supravegherea continuă a lucrărilor şi anticiparea factorilor care sunt posibili să

afecteze derularea în timp a contractului;

c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificării din cauze accidentale;

d) Aprecierea continuă a metodelor de lucru şi efectul lor asupra eficienţei îndeplinirii

contractului;

e) Planificarea anticipată pentru necesarul de resurse, luându-se în considerare posibilele

lipsuri şi întârzieri în ajungerea pe şantier a materialelor şi găsirea de soluţii pentru a se evita

stagnările cauzate din aceste motive;

f) Culegerea şi prelucrarea ultimelor informaţii de la întâlnirile de lucru dintre antreprenor

şi consultant;

g) Pregătirea rapoartelor lunare ce trebuie să fie înaintate consultantului de către

antreprenor.

h) Urmarirea respectarii tehnologiei de executie si gestionarea tuturor documentelor care

in final vor face parte din Cartea tehnica a constructiei.

1.18. Remedierea defectelor şi curăţenia pe şantier

Antreprenorul este obligat să refacă sau să remedieze orice lucrare sau parte de lucrare

necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.

Deasemeni antreprenorul trebuie să îndepărteze şi să înlocuiască materialele care sunt

calitativ necorespunzătoare.

Lucrările vor fi menţinute curate în permanenţă, eliberate de moloz sau de alte materiale.

Nu se va plăti nici o lucrare până când aceasta nu este terminată, în stare curată, iar

lucrările de remediere efectuate în mod complet.

37

Înainte de a se cere recepţia preliminară sau finală a lucrărilor sau a unei părţi din acestea,

antreprenorul trebuie să le inspecteze el însuşi ca să se convingă că ele sunt corespunzătoare, din

punct de vedere calitativ, pentru recepţie.

În cazul în care antreprenorul, la dispoziţia scrisă a consultantului, nu execută prevederile

mai sus precizate, investitorul are dreptul să angajeze şi să plătească altor antreprenori realizarea

acestor lucrări, cheltuielile aferente urmând a fi recuperate de către investitor de la antreprenor.

1.19. Fotografierea lucrărilor

Antreprenorul va face fotografii periodice care să ateste progresia lucrărilor, fotografii care

vor fi făcute pe cheltuiala sa.

Fotografierea va fi făcută de un fotograf profesionist pentru fiecare etapă a lucrărilor.

Antreprenorul va furniza consultantului câte două copii, format 105 x 150 mm din fiecare

fotografie, care vor servi pentru cartea construcţiei.

1.20. Curăţenia finală a şantierului

La terminarea lucrărilor antreprenorul va evacua de pe şantier toate utilajele de construcţii,

surplusul de materiale, ambalajele, deşeurile şi lucrările provizorii.

Contractul nu va fi considerat terminat până când procesul verbal de recepţie finală nu va

fi semnat şi de consultant, care trebuie să ateste că lucrările au fost executate conform

contractului, caietului de sarcini şi dispoziţiilor consultantului.

2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

2.1. Generalităţi

Antreprenorul va face excavări si taluzări si va îndepărta materialele excavate după cum se

specifică aici, după cum se arată în desenele proiectului. Antreprenorul nu va începe lucrările de

terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţă, îngrădirea cu parapete inclusiv

asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru oameni şi vehicule, iar pe timpul nopţii să fie

asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase.

Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având în vedere normativele româneşti:

P10 –86 - Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.

SR 11100-1:1993 - Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României.

STAS 3300/1; 2/1985 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.

C169 –88 - Executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor

construcţiilor civile şi industriale.

38

C16 –84 - Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

OMSF nr. 508/2002, modificat cu HG nr. 355/2007; 1.169/2011 si HG nr. 1/2012,

referitor la supravegherea sanatatii lucratorilor.

2.2 Avizarea lucrărilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, antreprenorul va sesiza

şeful de proiect şi beneficiarul lucrării cu cel puţin 7 zile în scris înainte de data propusă.

2.3. Nivelul solului

Pentru scopul dat de specificaţie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaţa

solului înainte de începerea operaţiilor de lucrare a pământului, dar după curăţarea

amplasamentului şi îndepărtarea eventualelor lucrări de construcţii existente.

2.4. Extinderea excavaţiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabilă după părerea dirigintelui de şantier,

pentru construirea lucrării, cu consultarea planurilor de săpătură.

2.5. Excavarea materialului necorespunzător

Dacă antreprenorul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui

poate fi necorespunzător, el va informa imediat dirigintele de şantier, care va da instrucţiuni în

scris antreprenorului, asupra faptului ca materialul în cauză va fi tratat ca defectuos. Omiterea de

către şeful de proiect să dea instrucţiuni, nu va elibera antreprenorul de răspunderile pentru

defectele în lucrare dacă înaintea construirii antreprenorul nu a cerut în scris şefului de proiect

inspectarea fundaţiei descoperite.

2.6. Siguranţa excavării şi construcţii adiacente

Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor şi

drumurile şi construcţiile adiacente.

2.7. Alunecări, căderi si excavaţii în exces

Antreprenorul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale

excavaţiilor şi taluzărilor.

39

În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în

exces faţă de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii

trebuie înlăturat. Orice umplere adiţională ce poate fi cerută, se va face cu material excavat

selectat sau importat şi tasat cu aprobarea dată de şeful de proiect.

Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de

dimensiunile specificate, care după opinia şefului de proiect şi dirigintelui de şantier pot afecta

stabilitatea solului pentru susţinerea lucrării, sau construcţiile, sau serviciile adiacente,

antreprenorul va umple golul cu beton clasa Bc 3,5.

2.8. Surpari de maluri

Avand in vedere ca sunt prevazute si sapaturi mai adanci de 1,5 m antreprenorul va lua

masuri de sprijinire a malurilor in vederea evitarii oricarui accident in timpul executiei.

2.9. Epuismente

Dacă nu se aprobă altfel, şi o astfel de aprobare se va da numai în circumstanţe

excepţionale, antreprenorul va menţine fiecare excavaţie de construcţie sau conducta, fără apă din

orice sursă, astfel încât lucrările vor fi construite în condiţii uscate.

Metoda de menţinere a excavaţiei fără apă, de epuizare şi îndepărtarea apei va fi supusă

aprobării şefului de proiect şi dirigintelui de şantier.

Antreprenorul se va asigura că există instalaţii de rezervă suficiente, tot timpul, pentru a se

evita orice întrerupere în continuitatea epuizării. Nu se va plăti separat pentru epuizare, şi costul

acestei activităţi se va considera inclusiv în tariful excavării pentru construcţie sau pentru

conducte sau în general în tarif.

În timpul funcţionării pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de

lucru să fie iluminată în mod corespunzător.

2.10. Umpluturi

Dacă nu se specifică altfel, sau se aprobă altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi

material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75 mm.

Materialul de umplutură folosit la lucrări permanente, va fi ales şi fără bolovani, pietre

mari, fragmente de rocă si altele, mai mari de 50 mm dimensiune nominală, dacă nu se specifică

sau aprobă altfel.

După ce aprobarea conform condiţiilor contractului a fost dată de şeful de proiect pentru

începerea umplerii, operaţia va începe cu o întârziere minimă şi va continua până la terminarea

40

lucrării, în partea de lucrare pentru care este dată aprobarea. Nici o umplutură nu se va executa

până când nu se dă aprobarea şefului de proiect şi dirigintelui de şantier .

2.11. Compactarea umpluturilor

Compactarea manuală se va realiza în straturi ce nu vor depăşi 20 cm. Îndesarea se face cu

maiul de lemn.

Pentru restul umpluturii, compactarea se poate face cu îndesare cu bătător mecanic uşor

sau se poate introduce un buldozer, cilindru compresor sau alte echipamente de compactare,

asigurându-se realizarea gradului de compactare prevăzut conform STAS 2914 - 84.

Antreprenorul va uda materialul de umplere înainte şi în decursul tasării pentru obţinerea

gradului specificat de tasare.

2.12. Locul gropilor de împrumut

Antreprenorul va alege pentru sine locurile gropilor de împrumut în amplasament sau alte

zone, toate supuse aprobării scrise şefului de proiect şi investitorului.

2.13. Înlăturarea materialului în surplus

Antreprenorul va transporta si înlătura tot materialul excavat care nu este necesar pentru

lucrări. Locurile propuse de antreprenor pentru îndepărtarea sau depozitarea materialelor

excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobării şefului de proiect şi dirigintelui de

şantier.

2.14. Stânca sau beton masiv

Înainte de începerea excavării în stânca sau beton masiv, antreprenorul va demonstra

şefului de proiect şi dirigintelui de şantier, imposibilitatea de a excava fără a apela la unelte

percutante grele, ca sapa de tip percutant sau pene hidraulice.

Materialele, inclusiv betonul masiv, nu vor fi clasificate ca atare, decât cu aprobarea

şefului de proiect. Acordul şefului de proiect şi dirigintelui de şantier va fi supus limitărilor asupra

extinderii stâncii astfel clasificate şi extinderea excavării stâncii va fi determinată după

examinarea feţelor excavate. Excavaţiile unde s-a întâlnit stânca şi s-a clasificat ca atare, nu vor fi

rambleate înainte de examinarea feţelor excavate de către şeful de proiect, pentru a permite

determinarea extinderii excavării stâncii. Excavarea stâncii se va face folosind ciocanul pneumatic

hidraulic greu şi (sau) echipament de tăiere, sau orice alt echipament aprobat de şeful de proiect.

Excavarea stâncii cu folosirea explozivilor nu va fi permisă.

41

2.15. Localizarea şi susţinerea lucrărilor subterane

Înainte de excavările in spatiile amenajate din cadrul gospodariei de apa (alei, spatii verzi),

antreprenorul va obţine permisiunea investitorului.

În plus, antreprenorul va obţine toate informaţiile disponibile de la investitor, referitoare la

traseele altor conducte si cabluri pozate in amplasament.

Antreprenorul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua

toate precauţiile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar

susţinute în decursul excavării.

Dacă şeful de proiect dă instrucţiuni, se va prevede suport permanent pentru serviciile care

traversează conductele. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci antreprenorul va

răspunde de legături cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv.

Antreprenorul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii.

Unde un serviciu sau o blocare este întâlnită de-a lungul traseului unei conducte, antreprenorul

trebuie să informeze şeful de proiect imediat de prezenţa ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul

serviciului sau blocării, dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Şeful de proiect va indica

acţiunea ce se va efectua.

3. LUCRARI DIN BETON ARMAT

3.1. Materiale pentru betoane

3.1.1. Cimenturi

Cimenturile pentru betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare în

România.

La prepararea betoanelor se va utiliza unul ciment corespunzator prevederilor din

standardul SR EN 197-1; 2; 11:2003-2011 ver.eng. referitoare la Ciment (Compoziţie, specificaţii

şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale).

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie sã corespundã

prevederilor standardelor respective.

În timpul transportului de la fabricã la şantier (sau depozit intermediar), manipulãrii şi

depozitãrii pe şantier, cimentul va fi ferit de umezealã şi impurificãri cu corpuri strãine.

Depozitarea cimentului se face numai dupã constatarea existenţei certificatului de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depãşi 45 zile de la data livrãrii de producãtor.

Cimentul rãmas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât dupã

verificarea stãrii de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.

42

Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mãrcii

respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzãtor.

Cimentul care se constata cã s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea

betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala executantului.

Controlul calitãţii cimentului si determinarea rezistentei mecanice a acestuia se face de

constructor în conformitate cu prevederile standardului SR EN 196-1 din 2006.

3.1.2. Agregate

Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc agregate conform standard SR EN*

13055-1,2/2003-04:

- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 mm;

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm;

sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 mm;

- piatrã spartã 8-25 sau 8-40 mm.

Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau îngheţ; se

interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

Agregatele trebuie sã fie inerte şi sã nu conducã la efecte dãunãtoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Nisipul trebuie sã fie aspru la pipãit.

Din punct de vedere al formei geometrice si al conţinutului de impuritãţi, agregatele -

granulele de pietriş sau piatrã spartã trebuie sã îndeplineascã condiţiile din standardele in vigoare.

Condiţii de admisibilitate Denumirea impuritãţii Nisip natural sau de

concasaj Pietriş sau piatrã spartã

Corpuri strãine - resturi animale sau vegetale, pãcurã, uleiuri

Nu se admit Nu se admit

Peliculã de argilã sau alt material aderent pe granulele agregatelor

Nu se admit Nu se admit

Micã, % , max. 1% - Cãrbune, %, max. 0,5 - Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenã galbenã Argilã în bucãţi, %, max. 1% 0,25 Pãrţi levigabile, %, max. 2% 0,5 Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

43

Observatii: În cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în

nisip şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.

Sorturile de agregate trebuie sã fie caracterizate prin granulozitate continuã, iar conţinutul

în granule care trec, respectiv rãmân pe ciururile sau sitele ce delimiteazã sortul nu trebuie sã

depãşeascã 10%, dimensiunea maximã a granulelor ce rãmân pe ciurul superior nu trebuie sã

depãşeascã 1,5 d max.

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi

constanta calitãţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupã ce analizele de

laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi pãstrate în condiţii care

sã le fereascã de impurificare.

Controlul calitãţii agregatelor de cãtre executant se face în conformitate cu prevederile

standardului mentionat.

Laboratorul executantului va ţine evidenţa calitãţii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- într-un registru rezultatele determinãrilor efectuate de laborator.

3.1.3. Apa

Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din reţeaua publicã sau din alta

sursã, dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condiţiile tehnice prevãzute în standardul

SR EN 1008/2003.

Modelele de determinare sunt regelementate prin SR EN 1008/2003. Verificarea se va face

de cãtre un laborator de specialitate la începerea lucrãrilor.

În timpul utilizãrii pe şantier se va evita ca apa sã se polueze cu detergenţi, materii

organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

3.1.4. Oţel beton

Armãturile pentru beton armat (plansa CB2) se vor realiza din oţel beton cu profil neted

OL 37 (pentru parapete) şi din plase sudate (pentru alei) . Acest oţel trebuie sã îndeplineascã

condiţiile tehnice prevãzute în normative: SR 438-3:1998 si STAS 438/1-89, referitoare la

produse din otel, inclusiv plase sudate, pentru armarea betonului.

La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producãtor.

Oţelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.

44

Suprafeţele de stocare trebuie sã fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu

materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

Armãturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un

element sã nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulãrii.

Controlul calitãţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.

3.1.5. Controlul calităţii materialelor

Materialele aprovizionate pentru a fi puse in opera trebuie sa fie controlate si supuse

încercãrilor preliminare de informare şi încercãrilor de reţetã definitivã conform clauzelor tehnice

din standardele specifice.

Rezultatul acestor încercãri consemnate in buletine de analiza si procese-verbale trebui sã

fie conform specificaţiilor prevãzute în prezentul caiet de sarcini si sa fie pastrate pentru Cartea

tehnica.

Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în

afara şantierului prin grija reprezentantului calificat al beneficiarului.

Conform standardelor se vor face incercari referitoare la:

Materialul Încercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum pentru fiecare lot aprovizionat Ciment Timpul de prizã Rezistenţe mecanice la 2(7) zile

Rezistenţe mecanice la 28 zile Starea de conservare numai dacã s-a depasit termenul de depozitare sau

au întârziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabilã Humus Agregate Corpuri strãine, argilã în bucãţi, argilã aderentã, conţinut de carburanţi,

micã Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenţa la uzura cu maşina tip Los Angeles Apa Analiza chimica Otel beton Examinarea datelor din certificatul de calitate

45

4. MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE BETONARE

4.1. Pichetarea şi execuţia săpăturilor

Pichetarea lucrarilor consta în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor

lucrarilor precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrarilor.

Pichetarea se face de cãtre executant pe baza planurilor pe care le va respecta întocmai şi

se aprobă de cãtre reprezentantul calificat al beneficiarului consemnându-se în registrul de şantier.

Aceste activitati se fac pentru executia caminului de beton armat (plansa CB2) si a

platformei betonate destinate montajului statiei de tratare (plansa PM1).

4.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor

4.2.1. Clasificarea şi utilizarea betoanelor

Pentru realizarea caminului si platformei statiei de tratare se foloseste beton armat C12/15.

4.2.2. Compoziţia betoanelor

Compoziţia betoanelor este definitã de proporţia în volume a diverselor categorii de

agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei.

La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului de Practicã

pentru executarea lucrãrilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012-99” luând în

considerare:

- dozajul minim de ciment;

- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat;

- rezistenţele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate.

4.2.3. Prepararea betonului

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în

malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse în betonierã în ordinea urmãtoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;

- cimentul;

- nisipul;

- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;

- apa.

Duratele minimale ale malaxãrii corespund urmãtoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa verticalã 10 tururi

46

- malaxor cu axa orizontalã 20 tururi

- betonierã cu axa orizontalã 20 tururi

- betonierã cu axa înclinatã 30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie sã depãşeascã de 3 ori duratele minimale.

Utilajele de fabricaţie trebuie sã permitã mãsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele

toleranţelor stabilite.

Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobãrii reprezentantului

calificat al beneficiarului înainte de execuţie.

4.3. Cofraje

Stabilirea soluţiei de cofrare şi întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina executantului.

Cofrajele proiectate trebuie sã fie capabile sã suporte sarcinile şi suprasarcinile fãrã sã se

deformeze.

Toate cofrajele trebuie sã fie nivelate în toate punctele cu o toleranţã de +/- 1 cm.

Lãţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor pãrţi ale lucrãrii nu trebuie sã prezinte

reduceri mai mari de 5mm.

Scândurile sau panourile cu care se realizeazã cofrajele trebuie sã fie îmbinate la nivel şi

alãturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea

maximã admisã în planul unui parament între douã scânduri alãturate de 3mm.

4.4. Oţel pentru armături

Armãturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execuţie şi montate în cofraj

(plansa CB2).

Barele lãsate în aşteptare între douã faze de betonare vor fi protejate împotriva oricãrei

deformaţii accidentale. Îndoirea şi îndreptarea barelor lãsate în aşteptare este interzisã.

Verificarea montãrii corecte a armãturii trebuie sã fie fãcutã de reprezentantul calificat al

beneficiarului sau de delegatul acestuia înainte de betonare. Reprezentantul calificat al

beneficiarului poate ordona ţinând seama de importanţa lucrãrii ca betonarea sã nu aibă loc decât

dupã aceastã verificare.

4.5. Punerea în operă a betonului

Betoanele curente sunt puse în operã prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor

caietului de sarcini speciale.

47

Betonul trebuie pus în operã înainte de a începe priza, reprezentantul calificat al

beneficiarului va fixa un interval maxim de timp pentru punerea în operã a betonului dupã

fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operã în intervalul stabilit sau la care se va dovedi

cã a început priza, va fi îndepãrtat din şantier.

Betonul trebuie sã fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operã. Dacã în timpul

transportului nu a fost amestecat, el poate sã fie amestecat manual la locul de folosire înainte de

turnare.

La reluarea betonãrii, suprafaţa betonului întãrit este ciupitã dacã este cazul şi bine

curãţatã. Suprafaţa este abundent udatã astfel ca vechiul beton sã fie saturat înainte de a fi pus în

contact cu betonul proaspãt.

Reprezentantul calificat al beneficiarului va stabili ţinând seama de situaţia lucrãrilor, de

grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisã

sau nu este autorizatã decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care previn degradãrile

de îngheţ.

Aceste mijloace trebuie sã menţinã în toate punctele betonului o temperaturã de cel puţin

+10° timp de 72 de ore.

Când este posibil sã se reia turnarea betonului întreruptã datoritã frigului va trebui, în

prealabil, sã se demoleze betonul deteriorat.

Executantul va trebui sã ia mãsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul

primelor ore sã nu depãşeascã 35°C. Un numãr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în

acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie sã depãşeascã 40°C;

- utilizarea apei reci;

- evitarea încãlzirii agregatelor la soare prin acoperire;

- protecţia betonului proaspãt turnat împotriva insolaţiei.

Dacã aceste precauţiuni nu permit sã se menţinã temperatura betonului sub 35°,

reprezentantul calificat al beneficiarului va întrerupe betonarea.

Dupã terminarea prizei, suprafeţele de beton se trateazã prin stropire cu apã. reprezentantul

calificat al beneficiarului va stabili durata tratãrii pentru fiecare parte a lucrãrii în funcţie de

calitatea betonului şi condiţiile climatice.

4.6. Încercarea şi controlul betoanelor

În scopul de a verifica corectitudinea fabricãrii betonului, reprezentantul calificat al

beneficiarului poate, în orice moment, sã ordone încercãri de control.

48

Pentru controlul rezistenţelor la lucrãrile cu cantitãţi importante de betoane, va fi prelevat,

pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonierã sau din malaxor şi de fiecare

datã când reprezentantul calificat al beneficiarului o va considera necesar, un numar de probe, in

conformitate cu prevederile SR EN 12390-6/2002, SR 3518-2009 în vederea urmãtoarelor

încercãri:

la 7 zile la 28 zile

- compresiune 3 3

- întindere 3 3

Dacã încercãrile la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzãtoare

acestei vârste reprezentantul calificat al beneficiarului va trebui sã opreascã lucrãrile de betonare,

convenindu-se pentru ameliorarea calitãţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele

şi altele) şi de a proceda la o nouã încercare de a relua lucrãrile de betonare.

Rãmâne la latitudinea reprezentantului calificat al beneficiarului de a decide dacã, ţinând

seama de rezultatele obţinute, de destinaţia lucrãrii şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele

de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executatã poate sã fie acceptatã, trebuie sã fie

modificatã sau consolidatã. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau pãrţi de lucrare în

cauzã, cu o refacere la un cost total care poate sã atingã 20%.

Dacã rezistenţele obţinute la 28 zile sunt neacceptabile, reprezentantul beneficiarului va

putea sa dispuna demolarea si refacera lucrarii în cauzã pe cheltuiala Executantului.

Consistenţa betoanelor va fi mãsuratã cu conul lui Abrams. Ea va trebui sã se situeze între

0,8-1,0 din tasarea obţinutã cu betonul de probã corespunzãtor. În caz contrar cantitatea de apã va

fi modificatã pentru a reveni la tasarea de referinţã.

Încercarea va putea fi repetatã ori de câte ori reprezentantul calificat al beneficiarului o va

considera necesar.

4.7. Incercari de control de receptie

Încercãrile de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele

lucrãrii, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrãrii, în condiţiile precizate în standard. In

vederea receptiei se fac incercarile si controalele:

Denumirea lucrãrii Natura încercãrii - Studiul compoziţiei Betoane > C 8/10 - Încercãri la compresiune - Încercãri la întindere

49

Denumirea lucrãrii Natura încercãrii Cofraje - Controlul dimensiunilor de amplasare şi soliditate Armãturã - Controlul poziţiei armãturilor Lucrãri executate din beton sau - Controlul dimensiunilor şii încadrãrii în toleranţe zidãrie din piatrã brutã sau bolovani - Controlul corectãrii finisãrii a feţei vãzute Lucrãri de - Amplasamentul lucrãrilor protejare a şanţurilor rigolelor - Dimensiunile şi calitatea lucrãrilor şi casiurilor - Profilul longitudinal secţiunea şi grosimea protejãrii

5. EXECUTAREA CĂMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT

In cadrul acestei lucrari se va executa un camin pentru racordarea statiei de tratare la

gospodaria de apa existenta.

Se vor respecta normele de turnare a betoanelor marca lor, ca şi a armăturilor (marca,

diametrul şi poziţia de montaj) date în proiecte. Se va face vibrarea betoanelor conform normelor.

Se vor respecta cu stricteţe cotele prevăzute în proiect pentru poziţia vanelor din cămine, a

pieselor de trecere prin pereţi, a coşului de acces, a ramei şi capacului de fontă la cotele

carosabilului, în conformitate cu soluţiile din proiect.

Treptele de acces se vor executa conform proiectului.

Finisajele interioare şi izolaţiile exterioare (hidrofuge) se vor executa în funcţie de terenul

de fundare şi soluţiile prevăzute.

Se va verifica manevrabilitatea uşoară a vanelor de închidere, existenţa roţilor de manevră;

toate piesele metalice din cămin se vor vopsi anticoroziv.

Aducerea la cota terenului amenajat sau a drumului a ramelor şi capacelor din fontă a

căminelor carosabile.

6. RECEPŢIA LUCRÃRILOR

Lucrãrile vor fi supuse de regulã unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo

unde sunt lucrãri ascunse, care necesitã sã fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la

faza urmãtoare de lucru vor fi supuse şi recepţiei pe fazã de execuţie.

Recepţia pe fiecare fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează atunci când toate

lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate.

50

6.1. Recepţia pe faze

În cadrul recepţiei pe fazã (de lucrãri ascunse) se va verifica dacã partea de lucrare ce se

recepţioneazã s-a executat conform proiectului şi atestã condiţiile impuse de documentaţia de

execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.

În urma verificãrilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmã

posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat urmãtoare.

Recepţia pe fazã se efectueazã de cãtre reprezentantul calificat al beneficiarului şi

eecutant, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartã ambele semnãturi.

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele momente ale lucrãrii:

- trasarea;

- executarea cofrajului;

- montarea armãturii ;

- turnarea betonului.

6.2. Recepţia preliminară

La terminarea lucrãrilor sau a unor pãrţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei

preliminare a lucrãrilor verificându-se:

- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi ale proiectului de execuţie;

- daca verificãrile prevãzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;

- dacã au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;

- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatãrile consemnate în cursul

execuţiei de cãtre organele de control (reprezentantul calificat al beneficiarului).

În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminarã şi în care se

consemneazã eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandãri cu

privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţã de prevederile

przentului caiet de sarcini.

6.3. Recepţia finală

La recepţia finalã a lucrãrilor se analiza urmatoarele documente:.

constatările beneficiarului şi proiectantului în legătură cu realizarea eventualelor

remedieri şi completări prevăzute la recepţia preliminară.

Recepţia preliminară si la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, se realizeaza in

conformitate cu prevederile Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94, modificata cu HG nr. 940/2006 si 1303/2007.

51

7. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR

Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile

Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si

Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.

Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la

toate conditiile concrete din santier.

Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de

brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă

compusă din toate actele normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra

incendiilor.

Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea

corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare

privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.

Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va

executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe

cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.

7.1. Măsuri de securitatea muncii

În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de

constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele

măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.

- norme specifice lucrarilor de terasamente si constructii din beton armat,

- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de

lucru,

- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac santuri sau sapaturi pentru fundatii,

- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca

containerele cu componentele statiei de tratare, materiale si beton,

- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele:

- Truse sanitare;

- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;

Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:

- Cizme de cauciuc;

- Scurte impermeabile;

52

- Mănuşi de protecţie;

- Căşti de protecţie;

- Ochelari de protecţie;

- Centuri de siguranţă.

Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor

fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.

Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:

- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;

- montarea indicatoarelor de avertizare;

- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;

- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;

- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze

sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;

- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea

lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile

improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile

pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a tuburilor şi a prefabricatelor din

beton, în general a tuturor pieselor grele.

Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,

pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.

Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,

precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.

Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire

pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii - montaj.

Intre acestea subliniem:

- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea

materialelor;

- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;

- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe

timpul desfasurarii activitatilor din santier.

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare:

Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,

53

HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi

sănătate – şantiere,

HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau de sănătate la locul de muncă,

HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie in muncă,

HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,

HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006 – securitatea şi sănătatea în

muncă,

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul

acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect.

Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că

lucrul se desfăşoară pe timp de noapte sau zi.

Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face

precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi

cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează

lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.

7.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor

Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie

împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte

normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.

Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:

- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;

- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,

târnăcoape, felinare.

Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se

execută de către constructor.

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare :

Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,

OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.

54

8. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor

Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.

9. Listele de cantităţi de lucrări

În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,

listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala – volumul XV.

10. Standarde si normative de referinta

Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care

executantii sunt obligati sa le respecte.

55

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

III. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA INSTALAŢIILOR

HIDROMECANICE

1. Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini pentru execuţia şi montajul instalaţiilor hidromecanice aferente

Statiei de tratare a apei din cadrul sistemului Alimentarea cu apă potabilă în localităţile

Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlasca, Varlaam, Mogoşeşti din comuna Adunaţii-Copăceni, judeţul

Giurgiu şi conţine condiţiile tehnice de execuţie şi funcţionare ale lucrării şi principalele obligaţii

pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite, metodele de verificare pe

faze, tehnologii de realizare pe etape de execuţie, predare şi recepţie, cu respectarea normelor de

tehnica securităţii muncii, pentru realizarea prevederilor din documentaţie care asigură, în final, o

bună calitate a lucrărilor.

Documentaţia tehnică şi prezentul caiet de sarcini trebuie cunoscute în amănunt de către

constructor şi investitor, aceştia având obligaţia de a comunica proiectantului orice nepotrivire cu

realitatea din teren sau neconcordanţele apărute în timpul execuţiei.

Prevederile caietului de sarcini nu sunt limitative, conţinutul caietului de sarcini este în

concordanta cu regulamentele privind calitatea in constructii aprobate cu HG nr. 766/1997, modif.

prin: H.G. nr.675/2002 si H.G. nr.1.231/2008 si prevederile din „Ghid de proiectare pentru constructii si

instalatii de dezinfectare a apei” – GP 071-02.

2. Responsabilitatea părţilor contractante la execuţia lucrărilor

Investitorul (beneficiarul) are obligaţia să pună la dispoziţia antreprenorului, documentaţia

completă, cu toate autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege, după verificarea prealabilă a

corespondenţei între datele luate în considerare la elaborarea proiectului şi datele din teren.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor, investitorul trebuie să urmărească calitatea lucrărilor

executate, încheind documentele necesare specificate de lege, în vederea recepţiei definitive şi în

continuare a urmăririi în timp a lucrărilor.

Investitorul va sesiza proiectantul pentru orice nepotrivire cu proiectul.

Antreprenorul are obligaţia să respecte toate reglementările şi condiţiile asumate pentru

execuţia lucrărilor pe propria răspundere, conform datelor din proiect.

56

Antreprenorul va înştiinţa pe proiectant şi pe investitor de eventualele neconcordanţe,

solicitând din timp soluţiile de rezolvare.

Conţinutul prezentului caiet de sarcini ţine cont de prevederile legale existente la data

elaborării proiectului.

Orice altă prevedere apărută pe parcursul execuţiei şi obligatorie prin lege, cade în sarcina

antreprenorului, iar modul de aplicare se va stabili împreună cu ceilalţi factori implicaţi în

realizarea investiţiei.

Respectarea prevederilor din caietul de sarcini este obligatorie pentru antreprenor,

urmărirea pe şantier a modului de execuţie de către consultant şi investitor făcându-se pe baza

acestor prevederi.

Abaterile de execuţie din punct de vedere al gabaritelor pieselor şi al calităţii materialelor

folosite se vor remedia de către antreprenor, pe cheltuială proprie.

3. Descrierea lucrărilor

Descrierea lucrărilor este prezentată în primul parte a acestui volum si constau din:

Pozarea de conducte din PEID cu Dn = 110 mm pentru racordarea statiei de tratare

a apei la reteaua de apa din gospodaria de apa existenta,

Echiparea unui camin de racord cu trei robineti cu sertar din fonta,

Pozarea de conducte din PVC cu Dn = 250 mm pentru racordarea statiei de tratare

a apei la reteaua de canalizare a gospodariei de apa existenta, si echiparea canalizării cu 1

cămin prefabricat

4. Planşe care guvernează lucrarea

Conform borderoului de planşe.

5. Breviarul de calcul

Statia de tratare a apei proiectata urmeaza sa satisfaca parametrii tehnici stabiliti prin

proiectul de executie a sistemului de alimentare cu apa a comunei Adunatii-Copaceni, parametrii

prezentati in cadrul primei parti a acestui volum

57

6. Materiale folosite la realizarea lucrării

6.1. Tuburi şi piese din polietilenă

Conducta de alimentare a staţiei de tratare a apei si conducta de transfer a apei potabilizate

in rezervorul de acumulare a apei ce se distribuie consumatorilor, conducta de evacuare a apelor

uzate rezultate din operatii din interiorul statiei de tratare se vor realiza din tuburi PEID – PE

100, Pn 4, Pn 6.

Legătura între tuburile PEID de diametre diferite sau intercalarea armăturilor şi

confecţiilor metalice se face prin intermediul pieselor speciale din PEID, Pn 6 (conform listelor cu

cantităţi de lucrări).

Tuburile şi racordurile din PEID oferă avantaje utilizatorilor din domeniul lucrărilor de

alimentare cu apă faţă de materialele clasice (fontă, oţel):

- Durata mare in exploatare;

- Tuburile şi piesele din polietilenă se caracterizează prin greutate redusă,

elasticitate mare, rezistenţă chimică, proprietăţi termoplastice şi rezistenţă la

uzură prin abraziune;

- comportamentul bun al conductelor la presiuni înalte,

- uşurinţa la montaj, manevrare, transport şi depozitare, precum şi asigurarea unor

condiţii de bună funcţionare în timp.

Montajul şi execuţia lucrărilor pentru alimentare cu apă din tuburi de polietilenă este

obligatoriu să se facă de către unităţi de construcţii profilate pe astfel de lucrări şi dotat cu utilaje

şi personal specializat.

Pentru realizarea unor lucrări de calitate şi într-un timp optim, este necesară specializarea

personalului unităţii constructoare de către firma furnizoare de material, precum şi promovarea

utilajelor specifice indicate de firma furnizoare.

Unitatea de construcţii ce va asigura montajul, răspunde de alegerea corectă a procedeelor

tehnologice de execuţie în conformitate cu prescripţiile republicane de protecţie a muncii, precum

şi de calitatea execuţiei şi respectarea prescripţiilor impuse de furnizorul de polietilenă.

Firma furnizoare va fi aleasă în urma unei licitaţii pe bază de oferte concludente referitoare

la calitatea produselor si functie de preţuri.

Producătorii de tuburi şi piese speciale din polietilenă vor anexa specificaţii tehnice de

respectare a:

- ISO 9002 şi EM 29.002 - Standarde internaţionale pentru controlul calităţii

conductelor de PEID

58

- ISO 161 şi 3.609 - Dimensiuni şi abateri dimensionale admise.

- ISO 1.167 - Ţevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor.

Determinarea rezistenţei la presiunea interioară

- ISO 7.270 - Verificare aspect.

- ISO 12.162 - Clasificarea mărcilor uzuale de PEID.

- DIN 8.075 - Ţevi PEID, cerinţe de calitate, teste.

- ISO 5.208 - Verificarea la etanşeitate.

Diametrele nominale (Dn) specificate sunt diametre exterioare (De) ale ţevilor din

polietilenă de înaltă densitate, stabilite conform următoarei corespondenţe:

Conductele de PEID montate îngropat, vor fi astfel pozate încât să se realizeze protecţia

tubului împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenţa unor corpuri dure la

periferia sa.

Înaintea pozării conductelor se va verifica dacă a fost corect executată nivelarea fundului

tranşeei în sens longitudinal, deoarece tubul trebuie să se sprijine continuu pe toată lungimea,

astfel încât să nu fie solicitat la încovoiere. Apoi se va aşterne un strat de nisip.

După pozarea conductei spaţiile libere rămase între tub şi peretele şanţului, precum şi

conducta, vor fi acoperite cu un strat de nisip, apoi se va acoperi cu pământ selecţionat (provenit

din săpătură) în straturi tasate de cca. 10 – 20 cm grosime fiecare. Umplerea trebuie efectuată într-

o singură direcţie şi pe cât posibil în timpul orelor dimineţii.

Umplutura peste conductă va fi compactată cu grijă, lăsând libere (neacoperite) îmbinările

pentru a putea executa cu uşurinţă operaţiile ulterioare de remediere. O pozare corectă a tuburilor

permite obţinerea celor mai bune rezultate în exploatare.

Manevrarea, transportul şi depozitarea tuburilor

Tuburile din polietilenă sunt relativ rigide, uşoare şi uşor de manevrat. De asemenea, sunt

robuste, rezistente la şocuri şi nu sunt casante la temperaturi normale. Este absolut obligatoriu ca

transportul tuburilor din polietilenă să se facă cu atenţie, pentru a fi ferite de lovituri şi zgârieturi.

Pentru manevrare şi ancorare este admisă numai folosirea de chingi din piele, cauciuc,

nailon sau polietilenă, interzicându-se folosirea lanţurilor sau cârligelor metalice în contact cu

materialul, evitându-se astfel alunecarea tuburilor din poziţia înclinată şi deteriorarea lor.

La încărcare şi descărcare, precum şi la alte diverse manipulări, tuburile nu vor fi aruncate,

iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.

Tuburile din polietilenă se livrează şi se transportă orizontal, în pachete ambalate pentru

diametre Dn > 110 mm şi în colaci sau pe tamburi pentru Dn < 110 mm.

Tuburile din polietilenă cu Dn >110 mm se aşeza în stive cu înălţimea maximă de 1,5 m.

59

Se recomandă astuparea provizorie a capetelor tuburilor pentru a împiedica intrarea

animalelor, pietrelor, pământului sau apei. Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile,

racordurile şi piesele din polietilenă se vor transporta acoperite cu prelate şi se vor depozita în

locuri acoperite sau magazii. Este obligatorie evitarea oricărui contact cu hidrocarburi (carburanţi,

uleiuri, etc). Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, pentru păstrarea caracteristicilor

geometrice ale tuburilor, iar racordurile şi piesele se vor depozita în rafturi, pe sortimente şi

dimensiuni.

Temperatura recomandată pentru depozitare este între +50 C - +400 C, departe de orice

sursă de căldură.

La manipulare, transport şi depozitare este obligatorie respectarea următoarelor reguli:

- ridicarea şi nu târârea sau rostogolirea pe pământ sau pe obiecte dure;

- evitarea contactului cu piesele metalice ieşite în afară, cu protejarea părţilor metalice

ale vehiculului şi controlarea platformelor camioanelor şi a paleţilor de manevrare;

- împiedicarea aruncării de pietriş, gudroane sau fum asupra materialului în timpul

transportului;

- stocarea se va face pe suprafeţe plane amenajate, iar în cazul unei stocări de lungă

durată se va evita contactul direct cu solul.

Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din polietilenă este între +50 C - +300 C.

Atunci când sunt depăşite aceste temperaturi se iau măsuri speciale şi anume: între +50 C ÷

-50 C se asigură corturi încălzite, iar peste 300 C se feresc de razele soarelui.

Verificarea materialelor

Înainte de a fi montate, tuburile, racordurile şi piesele din polietilenă vor fi verificate

vizual şi dimensional.

La examinarea vizuală:

- tuburile trebuie să fie liniare;

- culoarea tuburilor să fie uniformă;

- suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără denivelări, necojită, fără fisuri,

arsuri, incluziuni sau zgârieturi;

- secţiunea transversală a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.

La examinarea geometrică:

- abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor şi pieselor din polietilenă, la măsurarea

cu şublerul, se vor înscrie obligatoriu în normele DIN 8.075 şi ISO 12.162.

Toate tuburile racordurilor şi piesele din polietilenă necorespunzătoare vor fi refuzate la

recepţie şi nu se vor introduce în lucru.

60

Montarea tuburilor, pieselor şi accesoriilor pe şantier se va realiza astfel:

- controlul tuburilor, racordurilor şi accesoriilor înainte de montare, astfel încât acestea

să fie în stare perfectă;

- evitarea şocurilor;

- verificarea şi asigurarea ca aceste elemente să nu prezinte defecţiuni (fisuri, ovalizări);

- controlul ca în interiorul tuburilor să nu se afle corpuri străine;

Tuburile vor fi coborâte cu grijă în tranşee cu ajutorul utilajelor din dotare: macara,

lansator de tuburi.

În concluzie pentru cazurile curente de pozare se vor respecta următoarele reguli:

- realizarea tranşeii se face pe traseul, lăţimea, panta şi adâncimea prevăzută în proiect;

- fundul tranşeii trebuie să fie egal şi stabil, respectând panta şi adâncimea din proiect;

- la fundul tranşeii se realizează un pat de pozare cu o grosime de 150 mm;

- materialul patului de pozare va fi selectat cu grijă, folosindu-se numai material

granular;

- suprafaţa patului de pozare va fi continuă, netedă şi nu va conţine obiecte dure, pietre,

lemne sau particule prea mari de material;

- radierul tranşeii va fi rectiliniu, iar pozarea tuburilor din PEID se va realiza în ondulaţii

largi (în plan orizontal), destinate să compenseze contractarea şi dilatarea conductei.

Îmbinarea tuburilor şi pieselor speciale din polietilenă de înaltă densitate se poate face prin

asamblări nedemontabile sau demontabile.

Asamblările demontabile se fac cu racorduri hibride realizate prin sudarea unui capăt de

flanşa de tub, în spatele căruia se introduce o flanşă OLZn, realizându-se îmbinarea tuburilor şi

pieselor PEID cu armături şi piese metalice.

Îmbinarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă se va face prin sudură sau cu flanşe.

Îmbinarea prin sudură se va executa în două moduri:

- prin sudură cap la cap cu disc (oglindă) de rezistenţă (sudură prin fuziunea capetelor);

- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (manşoane).

Electrofuziunea se va realiza cel puţin semiautomat, cu ajutorul codificării, dar este

preferabil să se realizeze automat prin autoreglare.

Sudura manuală se va accepta numai în cazuri excepţionale şi cu acordul beneficiarului.

Indicele σ va fi acelaşi cu cel al conductelor de sudat.

Sudura cap la cap cu disc de rezistenţă, este un procedeu care constă în pregătirea, apoi

încălzirea pieselor de asamblat în zona de sudură la temperatura necesară şi din aplicarea asupra

61

acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel, sudura se realizează omogen şi fără aport

suplimentar de material.

Acest procedeu se poate realiza în condiţiile verificării temperaturii de sudare şi prin

utilizarea aparatelor de sudură care permit controlul presiunii aplicate.

Ordinea operaţiilor pentru sudura cap la cap:

- curăţirea prealabilă a tubului;

- tăierea la unghi de 900 a capătului tubului (folosind foarfece pentru Dn < 63 mm şi

ghilotina pentru Dn > 63 mm;

- curăţirea marginilor interioare ale tuburilor şi racordurilor de sudat (se foloseşte cuţit

cu lamă sau răzuitor);

- degresarea suprafeţei de sudură, prin frecare (ştergere cu ţesătură textilă sau hârtie albă

absorbantă îmbibată cu solvent);

- fixarea dispozitivului de poziţionare;

- reglarea temperaturii de sudare şi a presiunii necesare;

- plasarea termoelementului în dispozitivul de sudură şi poza contur a suprafeţelor de

sudat;

- executarea sudurii prin presarea suprafeţelor de sudat;

- se aşteaptă răcirea ansamblului;

- se demontează dispozitivul de poziţionare;

- după asamblarea pe marginea tranşeii sau în tranşee după caz şi montarea accesoriilor

(robineţi, ventile, etc) în conformitate cu proiectul se face proba de presiune.

În cazul folosirii acestui procedeu calitatea sudurii este determinată de:

- cunoaşterea procedurii de sudare, prin obţinerea de la producător a schemei şi

procesului de sudare;

- aparatura de sudură de performanţă, corespunzătoare, care să permită controlul

temperaturii termoelementului (disc, oglindă) şi al presiunilor indicate pe afişajul

aparatului de sudură;

- instruirea şi verificarea cunoştinţelor sudorului de către producător sau organisme

autorizate, în prezenţa beneficiarului reţelei;

- respectarea prescripţiilor privind factorii de mediu;

Se va face obligatoriu examinarea vizuală a sudurii.

Testarea sudurii, se va face conform prescripţiilor furnizorului de material.

Realizarea sudurii şi rezistenţa la presiunea interioară sunt condiţionate de următorii

factori:

62

- temperatura exterioară > 50 C, poate influenţa sudura prin timpul de sudură;

- temperatura exterioară <50 C, poate duce la fragilitatea sudurii, prin răcirea bruscă. În

acest caz este necesară o protecţie (cort, prelată sau folie de plastic) care va fi încălzită

cu ajutorul unui generator de aer cald;

- temperatura exterioară >40 – 450 C şi expunerea directă la razele solare afectează

parametrii de sudură.

În acest caz este necesară protecţia locului de muncă prin acoperire, pentru obţinerea unei

temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar în măsura în care este posibil, se vor obtura

extremităţile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cât mai mult răcirea suprafeţelor sudurii

prin acţiunea curenţilor de aer.

- compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiaşi tip de polietilenă PE 80;

- respectarea parametrilor de sudură: presiune, timp de realizare a sudurii şi timpul de

răcire înainte de îndepărtarea elementelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare;

- instruirea sudorilor de către producători sau atestarea de către întreprinderi autorizate.

Sudura cu mufă electrosudabilă

Este o metodă de sudare simplă şi de siguranţă în exploatare, care se bazează pe realizarea

unui manşon electric ca mod de racord.

Manşonul din PE, obţinut de obicei prin turnare, conţine la interiorul peretelui o rezistenţă

electrică care uneşte suprafaţa interioară a manşonului cu cea exterioară a tubului.

În timpul răcirii, fenomenul de contracţie comprimă straturile "topite", generând condiţiile

optime de sudură. Operaţiile de sudare, excluzându-le pe cele de aliniere, fixare şi curăţire a

tuburilor sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare, portabil (poate fi şi autoprogramabil)

care recunoaşte modelul manşonului, temperatura mediului, fixându-se la parametrii de sudare,

respectiv timpul de încălzire.

Ordinea operaţiilor pentru sudura cu termoelemente a pieselor este asemănătoare cu cea de

la sudura cap la cap, diferenţa fiind că după realizarea temperaturii de sudură se trece la aplicarea

bornelor de sudură (ale aparatului de sudură) şi la executarea sudurii propriu-zise.

Ca şi la celelalte tipuri de sudare, este de mare importanţă o bună curăţire a suprafeţelor de

contact tub (racord, raşchetând tubul şi scoţând protecţia manşonului în momentul folosirii).

În cazul în care este cerută de tipul de racord, folosirea mai multor suporturi de fixare

permite recuperarea „tipurilor morţi” de răcire, mărind viteza de pozare.

La îmbinarea tuburilor trebuie să se ţină seama de recomandările producătorului.

63

Îmbinarea cu flanşe

Îmbinarea cu flanşe se va realiza cu ajutorul adaptorului pentru flanşe, astfel încât să se

coreleze cu flanşele elementelor de legătură, în funcţie de presiunea necesară.

Efectuarea probelor de etanşeitate şi rezistenţă la presiunea apei

Presiunea de probă se aplică pe durata de 30 minute, fără ca diminuarea presiunii să fie

mai mare de 0,2 bari, măsurată cu un manometru de precizie.

După probă, antreprenorul trebuie să remedieze pe cheltuiala sa, orice defecţiune de

etanşeitate, dacă este cazul. Reparaţiile odată efectuate, se procedează la o nouă probă, aşa cum a

fost descrisă mai sus.

Pentru a marca existenţa conductei de apă, în cazul deschiderii unei săpături, se recomandă

amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei conductei, între 30 – 60 cm, a unei benzi

longitudinale de culoare albastră, livrată cu furnitura, care să permită detectarea în sol a reţelei de

apă potabilă.

6.2. Conducta şi confecţii metalice

Conductele metalice prevăzute în proiect sunt conform STAS 7656-90 şi 404/1-99, iar

fitingurile prevăzute în instalaţia aferenta statiei de tratare sunt conform STAS 8804/2-92 si STAS

8804/8-92.

Confecţiile metalice sunt prezentate în tabelele anexe la lista de cantităţi de lucrări.

Confecţiile metalice se execută prin sudare cu flacăra oxiacetilenică, de către persoane

autorizate, iar asamblarea se face cu sudură sau cu flanşe.

Materialul pentru sudură trebuie să dea cordoane de sudură cu caracteristicile mecanice

egale cu cele ale materialului din care sunt realizate confecţiile metalice, iar electrozii de sudură

vor fi conform STAS 1125/6 – 90.

Sudura trebuie să fie rezistentă, etanşă şi nu trebuie să conţină arsuri, fisuri sau incluziuni

nemetalice.

7. MONTAREA STAŢIEI DE TRATARE

Lucrările se vor executa după cum urmează:

- operaţiuni premergătoare montării;

- montare.

Înainte de începerea montării containerului ce contine echipamentele tehnologice, de

actionare si de automatizare specifice fluxului tehnologic, se verifică dacă au fost respectate

64

cotele din proiect pentru partea de construcţii – platforma pentru containere, orizontalitatea si

dimensiunile in plan.

8. CONTAINER COMPONENT AL STATIEI DE TRATARE

8.1. Generalităţi

Containerul continand echipamentele tehnologice, de actionare si de automatizare

specifice fluxului tehnologic de tratare a apei constituie unul din factorii determinanţi pentru buna

funcţionare a sistemului de alimentare cu apă. In aceste conditii este foarte important ca

procurarea acestuia sa fie facuta cu stricta respectare a prevederilor proiectului si a continutului

fisei tehnice referitor la parametrii si garantii.

Containerul aprovizionat se va depozita, până la montarea în instalaţii, în spaţii închise si

va fi dat in grija unor persoane bine instruite.

8.2. Fisa tehnica a statiei de tratare a apei

Conform comenzii facute in baza fisei tehnice anexate la documentatia economica

investitorul şi antreprenorul va primi de la furnizorul câştigător al licitaţiei de livrare un document

– fisa tehnica – care va insoti statia de tratare a apei.

Acest document tehnic va specifica toate elementele constitutive ale statiei de tratare

si caracteristicile specifice fiecarui element, precum si garantiile de functionare. Fisa tehnica

va detalia si consumurile specifice pentru materialele consumabile si energie electrica,

piesele de schimb si perioada lor de exploatare.

8.3. Montarea şi instalarea containerului

Containerul ce cuprinde componentele fluxului tehnologic de potabilizare a apei se va

mota pe platforma de beton armat special construita.

Soluţia de fixare a fiecarui container este funcţie de tipul concret şi se va definitiva după

aprovizionarea acestora. Oricum la montaj se va verifica orizontalitatea planurilor orizontale.

Ca prevedere generală, se vor respecta condiţiile de montare prevăzute de standardele în

vigoare, urmărindu-se să se realizeze condiţiile de stabilitate în timpul funcţionării grupurilor de

pompare, distanţe minime faţă de instalaţiile sub tensiune, silenţiozitate, acces uşor la vane şi

sistemele de comandă, valoare minimă a vibraţiilor.

In interiorul containerelor se vor verifica conditiile inscrise in documentatia insotitoare

referitoare la orizontalitate, pozitia axelor echipamentelor in miscare şi la cotele prevăzute pentru

conductele de apa.

65

La montaj se va asigura o centrare perfectă a conductelor de apa exterioare, montate prin

acest proiect si conductele interioare aferente furniturii containerelor astfel încât să nu apară în

timpul funcţionării vibraţii datorate excentricităţii.

În situaţii deosebite antreprenorul va solicita prezenţa specialiştilor de la firma furnizoare a

statiei de tratare a apei.

Prin montajul containerelor si al conductelor se va asigura toate conditiile ca intre

componentele statie de tratare si gospodaria de apa sa nu apara eforturi mecano-hidraulice.

8.4. Piese de schimb

În aprovizionarea statiei de tratare se va solicita şi livrarea pieselor de schimb care sunt

supuse unei uzuri rapide în timpul funcţionării (presetupe, rulmenţi, semeringuri, etc).

La recepţia lucrărilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.

8.5. Identificarea containerelor

Identificarea containerelor se face prin verificarea caracteristicilor generale ale coletului,

având în vedere şi componentele acestuia: dimensiuni, materiale, protecţii anticorozive, marcarea

acestora. Pe eticheta produsului trebuie să se găsească: denumirea comercială, indicatorul din

catalogul producătorului şi caracteristicile tehnice.

Dimensiunile containerelor se vor măsura şi verifica în raport cu dimensiunile şi

toleranţele din documentaţia de execuţie a acestora.

8.6. Verificari

Inainte de montaj se va verifica:

- continutul fiecarui container in conformitate cu fisa insotitoare,

- starea generala a fiecarui component, stare determinata vizual,

- modul de fixare a echipamentelor care in exploatare vor fi in miscare,

- verificarea vizuala a imbinarilor.

Daca este necesar se cere furnizorului sa efectuieze remedierile necesare sau se va solicita

inlocuirea ansamblelor sau sub-ansamblelor care prezinta defectiuni de fabricatie.

Dupa montaj, inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică,

fiind obligatorie prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.

66

9. ARMĂTURI

9.1. Generalităţi

Prezentele condiţii tehnice se referă la armăturile utilizate pe conductele apa care fac

posibila introducerea statiei de tratare in instalatia hidrotehnica a gospodariei de apa existenta in

Varlaam.

In cadrul proiectului se vor folosi următoarele tipuri de armături:

- robinet pana cu sertar Dn 100, Pn 10;

- robinet pana cu sertar Dn 125, Pn 10;

Utilizarea altor tipuri de armături în afara celor specificate în proiect se va face numai cu

avizul proiectantului, care va stabili şi condiţiile de acceptare.

9.2. Caracteristicile tehnice şi condiţiile de calitate ale armăturilor

Caracteristicile tehnice sunt cele specificate în listele de echipamente şi fişele tehnice

anexate proiectului.

Condiţiile tehnice de calitate vor fi în conformitate cu SR EN 558+A1:2012 si SR EN

19:2003, normele şi caietele de sarcini de omologare a produsului sau cu standarde similare din

ţara de origine a produsului. Aceste condiţii tehnice vor fi înscrise în contractul de livrare.

Materialele de construcţie (corp, capac, piese interioare, şuruburi, garnituri, etc) trebuie să

reziste condiţiilor de lucru normale şi maxim admise ale instalaţiei din care fac parte (presiune,

temperatură, agresivitatea mediului corosiv).

La livrare fiecare robinet va fi însoţit de următoarele documente:

- certificatul de calitate al produsului, conform dispoziţiilor în vigoare;

- buletinul de teste şi măsurători dimensionale (lungimea de construcţie şi dimensiunile

de legătură ale flanşelor, alte dimensiuni caracteristice);

- instrucţiuni de montaj şi exploatare.

9.3. Garanţii

În documentele însoţitoare, producătorul va garanta buna funcţionare a produselor livrate.

În contractul de livrare încheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garanţie de

minimum 1 an de functionare. În cadrul perioadei de garanţie, producătorul este obligat să

înlocuiască orice componentă (sau întreg echipamentul) care a condus la apariţia unei avarii

datorită unei calităţi necorespunzătoare a produsului.

Avaria este definitivă ca orice diminuare a performanţelor de funcţionare prescrise prin

standarde, norme interne şi certificate de calitate.

67

Garanţia încetează dacă beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificări sau reparaţii

fără acordul scris al producătorului.

9.4. Transport, manipulare, depozitare

Producătorul va asigura ambalarea şi conservarea corespunzătoare a armăturilor pentru a fi

protejate împotriva intemperiilor, a şocurilor sau a altor degradări fizice pe toată durata

transportului, manipulării şi depozitării.

La manipulare este interzisă riparea, rostogolirea sau altă metodă care poate provoca

degradări ale armăturilor. Se vor folosi în acest scop dispozitive de transport sau de ridicat

corespunzător.

Depozitarea se face în stare ambalată sub acoperiş (şopron) sau în stare neambalată, în

spaţii închise, unde se asigură protecţia împotriva precipitaţiilor sau radiaţiilor solare.

9.5. Operaţii premergătoare montajului

Înainte de montaj se va verifica dacă armătura sau echipamentul auxiliar corespunde cu

cele menţionate în documentele însoţitoare (tip, model, variantă constructivă, caracteristici

dimensionale, diametru, presiune, etc).

Se va verifica dacă produsul nu a suferit deteriorări ca urmare a unui transport, depozitări

sau manipulări necorespunzătoare.

În vederea montării în instalaţia pentru care este destinat se verifică dacă corespunde celor

menţionate în proiectul de montaj (scheme, specificaţii tehnice).

Se va verifica alinierea tronsoanelor de conductă, paralelismul suprafeţelor de etanşare ale

flanşelor şi corespondenţa găurilor de trecere a elementelor de asamblare (şuruburi, prezoane) atât

ca dimensiuni, cât şi ca poziţie.

Se va asigura curăţenia generală a circuitului de lucru.

Curăţirea neglijentă a reţelei de conducte de resturi de la sudură, sârme, cuie, bucăţi de

lemn, etc, lăsate în conducte, poate duce la blocarea robinetelor, determinând reparaţii

costisitoare.

Se va verifica funcţionarea în gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de închidere

– deschidere.

68

9.6. Montajul armăturilor în instalaţii

La montajul pe conducta tehnologică se va evita ca robinetul să constituie punct de sprijin

pentru conductă sau să fie solicitat de elementele de conductă. În mod normal, robinetul trebuie să

fie susţinut de conductă.

Robinetele se pot monta pe conducte în orice poziţie.

La robinetele fluture se va evita instalarea cu axul clapetei în poziţie verticală.

Şuruburile şi prezoanele îmbinărilor cu flanşe ale armăturilor vor fi astfel strânse încât:

- să realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon; se recomandă utilizarea unor

chei dinamometrice;

- să asigure etanşeitatea îmbinării;

- să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului

contraflanşelor sau a altor cauze.

Montarea robinetelor pe o conductă din PEID se face cu ajutorul pieselor speciale (racord

drept cu flanşă din OL Zn sau manşon trecere PEID / metal).

9.7. Proba de presiune

Conductele vor fi probate la presiune împreună cu armăturile montate numai dacă

presiunea de încercare a conductelor este inferioară valorii 1,25 x presiunea nominală a

robinetului.

Prezentele condiţii tehnice pot fi completate în memoriile tehnice din proiect cu

recomandări şi precizări suplimentare specifice obiectului sau instalaţiei descrise şi care sunt

obligatorii în aceiaşi măsură cu cele din prezentul text.

10. CONFECŢII METALICE ŞI MONTAJUL INSTALAŢIILOR

10.1. Execuţia confecţiilor metalice

Toate instalaţiile prevăzute în spaţii închise sau în aer liber, care sunt considerate confecţii

metalice, se vor executa din ţeavă de oţel la diametrele corespunzătoare impuse prin proiect.

Tronsoanele de conductă, reducţiile, teurile şi alte piese metalice, se vor confecţiona din conducte,

funcţie de diametru. Dimensiunile pentru forma geometrică a pieselor speciale prevăzute în

proiect includ grosimea flanşelor şi vor avea toleranţa de ± 2 mm.

69

10.2. Tehnologia de montaj a structurii metalice

Inainte de a se incepe ridicarea elementelor si montarea constructiei metalice, se traseaza

axele elementelor principale (ale stâlpilor) si in raport cu acestea se fixeaza pozitia elementelor

secundare.

Nivelul elementelor se determina in raport cu repere fixe. Se controleaza daca fundatiile

sunt executate conform proiectului si la fiecare din ele se inseamna abaterile, atât cele din plan,

cât si cele din elevatie, spre a se corecta erorile prin montaj.

Adeseori buloanele de ancoraj ale stâlpilor sunt asezate in betonul de fundatie cu unele

abateri. Se inseamna pe planul fundatiilor (un plan ce serveste pentru montaj) toate abaterile de

asezare ale buloanelor, atât in plan cât si in elevatie.

Montajul elementelor constructiei se face pe baza planurilor de montaj, pe care sunt date

dimensiunile si cotele ce trebuiesc respectate prin montare.

Pentru a se accelera montajul constructiilor, si pentru a se reduce cheltuielile de montaj,

este indicat sa se monteze piese cât mai mari. Aceasta inseamna ca jos, pe platforma de lucru, sa

se asambleze piesele mici si sa se ridice sus, in pozitia data de proiect, piese mari.

Montajul constructiilor metalice, se incepe cu ridicarea stâlpilor. Acestia sunt ridicati in

picioare, sunt asezati in pozitie aproximativ exacta, pe linii transversale complete.

Sunt ridicate apoi fermele sau partile superioare ale cadrelor si grinzile, dupa natura

constructiei.

Este recomandabil ca utilajul greu sa aiba o inaintare continua, fara intoarceri si in mersul

sau sa ridice toate piesele grele: stâlpi ferme, grinzi.

Piesele ce se ridica cu utilajele de montaj, se aduc in pozitie de montaj cu ajutorul unor

frânghii si se prind cu ajutorul unor tije de montare. Acestea sunt bare rotunde cu diametrul

gaurilor (cca 0,3 mm mai putin) si care au capete tronconice.

Tijele de montare se introduc in gaurile elementelor ce se imbina si, actionând asupra lor

ca asupra unei pârghii, montatorii deplaseaza piesa sustinuta in cârligul macaralei in directia

necesara. Ei prind momentul când gaurile imbinarilor de montaj coincid si introduc imediat in

câteva gauri tijele pe care le bat usor cu ciocanul. Introduc apoi câteva suruburi de montaj pe care

le strâng provizoriu, fixând astfel pozitia relativ exacta a piesei. Numarul suruburilor si al

dornurilor ce se introduc in gaurile imbinarilor de montaj trebuie sa asigure prinderea la

solicitarile rezultate din greutatea elementelor ce se monteaza, pâna la prinderea definitiva. Sunt

necesare cel putin o treime din numarul total al suruburilor de prindere. Uneori se prevad in o

treime din gauri suruburi si in alta treime dornuri.

70

In masura in care piesele sunt ridicate si prinse provizoriu, se trece la montarea

elementelor de rigidizare, a contravântuirilor, barelor peretilor, panelor, etc.. Prinderea acestora se

face tot provizoriu. Când montajul s-a realizat pe o portiune suficienta, se trece la asezarea

definitiva a constructiei, adica se aliniaza corect stâlpii, se verifica nivelul si se fixeaza la cotele

prevazute in proiect diferite elemente ale constructiei, urmarindu-se in acelasi timp verticalitatea

elementelor si obtinerea unei suprafete fara denivelari.

Dupa ce constructia a fost verificata, se trece la definitivarea imbinarilor de montaj. La

proiectarea structurii metalice de rezistenta s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie, care se

recomanda si unitatii care va monta structura.

10.3. Suduri

Sudurile se vor efectua de sudori autorizaţi în conformitate cu prevederile PTCR – colecţia

ISCIR, marcând pe piesă cu poansonul celui ce a efectuat sudura.

La sudarea flanşelor şi a altor piese se vor folosi electrozi adecvaţi materialului pieselor

care se sudează, pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.

Toate sudurile vor fi pătrunse pe întreaga secţiune sudată, aspectul lor fiind conform cu

CTE – RG.

O atenţie deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor care se sudează şi a

perpendicularităţii flanşelor pe conductă.

Personalul care execută operaţia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie să fie autorizat

în conformitate cu PTCR 11.

Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual şi cu lupa) şi va pune în evidenţă

starea suprafeţelor sudurilor şi a zonelor adiacente, forma şi dimensiunile cordoanelor de sudură şi

defectele de suprafaţă, conform C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare şi vor fi prezentate la

recepţia preliminară şi finală a lucrărilor.

Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă

sudarea cu electrozi umezi.

Defectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual vor fi îndepărtate cu mijloace

mecanice până la materialul sănătos după care vor fi resudate.

Modul şi condiţiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologată.

sudurile de reparaţii vor fi executate prin aceleaşi procedee care au fost folosite la realizarea

sudurilor iniţiale.

71

Porţiunile din îmbinările sudate reparate vor fi verificate după remediere ca şi sudurile iniţiale.

10.4. Flanşe şi garnituri

Flanşele se pot procura sau confecţiona în ateliere specializate ale antreprenorului. Nu se

admit flanşe cu alte caracteristici sau a căror suprafaţă de etanşare prezintă abateri de execuţie

mari. Garniturile necesare la îmbinările cu flanşe pot fi din marsit sau cauciuc.

10.5. Montajul instalaţiilor hidromecanice

Montajul instalaţiilor hidraulice amplasate în containere, bazin de reactie sau în aer liber,

aferente obiectului de investiţii se va executa conform prevederilor acestui capitol din caietul de

sarcini.

Înainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor aferente fiecărei instalaţii. Piesele

metalice executate vor fi manevrate cu grijă, evitându-se lovirea sau deformarea lor, nefiind

admisă montarea în instalaţii a pieselor deformate.

Înainte de montarea în instalaţie a armăturilor (indiferent de tipul lor) se vor încerca la

bancul de probe, pentru verificarea funcţionării normale (etanşare perfectă, închidere – deschidere

completă a clapetei sau a sertarului, manevrare uşoară, fără blocări, etc). Toate îmbinările cu

flanşe trebuie să fie lipsite de eforturi. Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii hidraulice,

datorate toleranţelor de execuţie, se vor face cu inele de reglaj special confecţionate.

Nu se admite folosirea a două garnituri la îmbinare.

10.6. Dispoziţii finale

Containerele cu echipamentele statiei de tratare, armăturile, conductele şi confecţiile şi

piesele speciale se vor procura conform fişelor tehnice.

La predarea lucrărilor investitorului, toate utilajele, armăturile, etc, vor trebui să

funcţioneze silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă.

Antreprenorul va garanta calitatea lucrărilor şi atingerea parametrilor proiectaţi, pentru

întregul ansamblu al lucrărilor.

Consultantul are dreptul de a controla tot şantierul, atelierele de confecţii, antreprenorul

asigurând facilităţile pentru aceasta.

Controlul consultantului nu diminuează cu nimic responsabilitatea antreprenorului privind

execuţia de calitate a lucrărilor.

Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de

calitate. Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate.

72

Utilizarea altor materiale în afara celor specificate în proiect, se va putea face numai cu

avizul consultantului, care va stabili condiţiile de acceptare.

Statia de tratare procurata si montata va avea, pe langa instructiuni tehnice de exploatare si

instrucţiuni specifice privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.

Investitorul, prin dirigintele de şantier, poate dispune oprirea lucrărilor dacă se constată

abateri sau nerespectări ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrări sau

instalaţii executate necorespunzător.

Antreprenorul va pune la dispoziţia consultantului, la cererea acestuia, documentele din

care să rezulte calitatea materialelor puse în operă sau calităţii lucrărilor executate.

Toate deficienţele de execuţie, de schimbare a calităţii materialelor puse în operă fără

acordul consultantului, se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala antreprenorului.

11. PLATFORME ŞI SUPORŢI

Functie de situatia concreta din amplasament, pentru asigurarea stabilităţii conductelor

montate in vederea racordarii containerelor statiei de tratare la conductele de apa din gospodaria

de apa se vor folosi suporţi metalici.

Suporţii pentru conducte vor trebui să asigure o rezemare pe o suprafaţă delimitată de un

unghi de 90o.

Rezemarea se va asigura prin intermediul unor şei metalice, fiind interzisă rezemarea

punctiformă direct pe profile de diverse forme.

Platformele şi suporţii se vor executa din tablă, profile şi conducte asamblate prin sudură.

Cu privire la realizarea sudurilor se vor respecta prevederile cap. 10.2. din prezentul caiet

de sarcini.

Protecţia platformelor şi suporţilor se va realiza prin grunduire, vopsire cu vopsea

perclorvinilică, după prealabila curăţire a suprafeţelor cu peria de sârmă şi degresare.

Suporţii metalici şi colierele de susţinere care vin în contact cu apa potabilă din rezervor

vor fi vopsiţi cu vopsea alimentară epoxidică.

12. VOPSITORII

În vederea vopsirii instalaţiei hidraulice, fiecare piesă va fi frecată cu peria de sârmă până

la îndepărtarea totală a ruginii, exfolierilor sau a altor depuneri pe conductă.

Se vor îndepărta, cu solvenţi adecvaţi, toate petele de uleiuri şi grăsimi, după care se vor

lăsa să se usuce.

73

Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, în grosime de minimum 20

microni, având în vedere realizarea unei pelicule uniforme.

Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilică în două straturi, grosimea totală

fiind de cca. 60 microni.

Instalaţiile se vor vopsi în culori diferite, funcţie de tipul circuitului şi anume:

- albastru – conducta de apă potabilă;

- negru – conducta de golire, preaplin şi canalizare.

Fiecare circuit va fi marcat cu săgeată, indicând direcţia normală de curgere a fluidului.

13. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

13.1. Receptia preliminara

După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va face proba de etanşeitate a îmbinărilor la

presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal.

Proba se va realiza în prezenţa reprezentaţilor investitorului.

Îmbinările cu flanşe ale instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, având

depăşiri ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.

Dupa efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.

13.2. Receptia finala

Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie a cărei competenţă va fi conform

prevederilor legale în vigoare.

La recepţia finalã a lucrãrilor se analiza urmatoarele documente:.

constatările beneficiarului şi proiectantului în legătură cu realizarea eventualelor

remedieri şi completări prevăzute la recepţia preliminară;

rezultatele măsurătorilor privind instalatiile hidromecanice executate in cadrul

gospodariei de apa in conformitate cu acest proiect;

procesele verbale de constatare a comportării instalatiilor in perioada care a trecut de la

receptia preliminara;

buletinele de analiza a parametrilor apei inainte si dupa tratare,

înregistrari facute de organele de exploatare referitoare la modul de comportare a

instalatiilor în perioada de garanţie cu propuneri de măsuri, pe care le supune aprobării

comisiei de recepţie;

documentele din care să rezulte realizarea parametrilor proiectaţi – potabilitatea apei.

74

Daca totul este in conformitate cu prevederile proiectului se intocmeste procesul-verbal

pentru receptia finala si se consemneaza constatarile referitoare la calitatea si cantitatea lucrarilor

executate.

14. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR

Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile

Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si

Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.

Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la

toate conditiile concrete din santier.

Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de

brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă

compusă din normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra incendiilor.

Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea

corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare

privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.

Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va

executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe

cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.

14.1. Măsuri de securitatea muncii

În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de

constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele

măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.

- norme specifice lucrarilor de montaj a conductelor, armaturilor si containerelor cu

echipamente tehnologice,

- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de

lucru,

- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac lucrarile de montaj,

- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca

containerele cu componentele statiei de tratare, materiale si beton,

- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele:

- Truse sanitare;

75

- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;

Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:

- Cizme de cauciuc;

- Scurte impermeabile;

- Mănuşi de protecţie;

- Căşti de protecţie;

- Ochelari de protecţie;

- Centuri de siguranţă.

Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor

fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.

Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:

- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;

- montarea indicatoarelor de avertizare;

- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;

- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;

- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze

sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;

- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea

lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile

improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile

pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a tuburilor şi a prefabricatelor din

beton, în general a tuturor pieselor grele.

Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,

pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.

Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,

precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.

Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire

pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii - montaj.

Intre acestea subliniem:

- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea materialelor;

- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;

- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe timpul

desfasurarii activitatilor din santier.

76

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare:

Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,

HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate

– şantiere,

HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de

sănătate la locul de muncă,

HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea

de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă,

HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,

HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006, securitatea şi sănătatea în muncă,

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul

acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect. Tronsoanele

deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că lucrul se

desfăşoară pe timp de noapte sau zi.

Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face

precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi

cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează

lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.

14.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor

Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie

împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte

normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.

Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:

- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;

- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,

târnăcoape, felinare.

Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se

execută de către constructor.

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare :

Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,

77

OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.

15. Fazele determinante de execuţie ale lucrărilor

Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.

16. Listele de cantităţi de lucrări

În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,

listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala.

17. Standarde si normative de referinta

Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care

executantii sunt obligati sa le respecte.

Întocmit, Verificat,

ing. Constantin Ciocan ing. Nicolae Ştefan Mucica

78

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

IV. CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE

1. Generalitati Prezentul Caiet de sarcini se refera la instalatia electrica si de automatizare aferenta

implementarii Statiei de tratare a apei in cadrul gospodariei de apa in obiectivul Alimentare cu

apa potabila in localitatile Adunatii-Copaceni, Darasti-Vlasca,Varlaam Mogosesti din comuna

Adunatii Copaceni judetul Giurgiu.

Instalatia electrica, asigura urmatoarele functii:

- alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta din cadrul containerului

cuprinzand echipamentele tehnologice si a echipamentelor de incalzire si ventilatie,

- alimentarea cu energie electrica a circuitelor de iluminat interiorul containerului, precum

si a circuitelor pentru prize,

- asigurarea sursei de tensiune si asigurarea schemei de automatizare cuprinzand

componente specifice: analizator de clor, detector de clor, senzori de clor, senzor de presiune,

limitatori de nivel, semnalizare tensiune, programator electronic digital pentru vane hidraulice,

contor cu impuls debitmetru electromagnetic iesire apa tratata si altele.

2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice si de automatizare

Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de forta si automatizare se realizează din

postul trafo nou in cadrul gospodariei de apa. Acesta la randul sau este racordat la reţeaua trifazată

de 400V si 50 Hz , care trebuie sa asigure continuitatea alimentarii cu o variaţie de tensiune de +/-

10% şi o variaţie de frecvenţă de ±2Hz.

Precizam ca instalatiile electrice si de automatizare din interiorul containerului nu fac

obiectul proiectului. Statia de tratare se procura cu toate instalatiile interioare (electrice de forta si

automatizare, iluminat si prize) executate.

Echipamentele vor fi protejate contra supratensiunilor de origine atmosferică sau de

comutaţie prin montarea unor descărcătoare aferente, în conformitate cu prevederile Normativului

I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011.

79

Pozarea cablurilor intre TGD si PT se va face cu respectarea prevederilor din normativele

în vigoare (I 7 – 2009/1 si 2, normativ refacut in 2011), respectiv normativ NTE 007/08/00).

3. Conditii tehnice privind echipamentele utilizate

Acest capitol contine specificatii pentru executia instalatiilor electrice de joasa tensiune,

protectie si automatizare.

Forma constructiva si dimensiunile de gabarit ale echipamentelor de automatizare trebuie

sa corespunda desenelor de echipare. Amplasamentul aparatelor trebuie sa corespunda cu

documentatia.

Toate aparatele trebuie se fie omologate conform normelor interne de fabricatie, iar

materialele folosite trebuie sa corespunda standardelor in vigoare si specificatiilor din proiect.

Suprafetele metalice vor fi protejate prin vopsire sau/si prin acoperire metalica de protectie

conform indicatiilor din proiect. Vopsirea se va face in strat omogen fara zgaraieturi sau

discontinuitati.

Amplasarea, dimensiunile, materialul si acoperirile de protectie vor corespunde indicatiilor

din proiect si/sau normelor interne ale constructorului echipamentelor de automatizare.

Toate piesele si aparatele panoului, precum si legaturile electrice, vor fi asamblate pentru a

asigura o functionare corecta a tabloului.

Placile cu aparate, contrapanoul, etc. vor fi prevazute cu suruburi de legare la bara de nul

de protectie a echipamentului, iar echipamentul va fi prevazut cu surub de legare la centura de

punere la pamant a instalatiei electrice.

Suprafata de contact cu suruburile de legare la nulul de protectie va fi realizata astfel incat

sa fie respectate prevederile din standardele:

- STAS 2612/87 - Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise.

- SR EN 61557-4:2007 ver.eng. Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă

tensiune de 1 000 V c.a. şi 1 500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de

supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 4: Rezistenţa conectoarelor de legare la

pământ şi de echipotenţializare

Simbolurile de punere la pamant trebuie sa fie marcate vizibil cu vopsea pe o suprafata

alba cu Φ20 mm.

Conductoarele de legatura intre aparate vor fi din cupru cu izolatie de PVC. Circuitele vor

fi realizate cu culoarea si sectiunea indicata in proiect.

Legaturile aparatelor la nulul de protectie vor fi executate cu conductor de cupru cu

izolatie de PVC si sectiunea conform indicatiilor din proiect.

80

Conductoarele de legatura intre aparatele din tabloul mentionat la punctul 3, vor fi din

cupru flexibil cu izolatie de PVC. Conductoarele de semnal analogic (4-.20 mA), vor fi de tip

ecranat si torsadat, bifilare din cupru flexibil.Ecranul aferent acestor din urma cabluri se va lega la

nulul de protectie.

Circuitele de curent continuu, vor fi separate de cele de curent alternativ, pe o distanta de

minimum 300 mm, in vederea evitarii producerii de interferente electromagnetice, prin inductie

electromagnetica

Capetele conductoarelor si cablurilor de legatura vor fi marcate cu nodurile aferente.

Mansoanele (tilele) de la capetele conductoarelor vor fi executate din PVC iar inscriptionarea se

executa prin tiparire sau manual cu tus negru pentru PVC.

Aparatele montate in tabloul de automatizare si cutiile de comanda locala, vor fi marcate

cu simbolurile din specificatii si schemele electrice. Simbolurile vor fi inscrise pe etichete sau pe

constructia de sustinere a aparatului in imediata sa apropiere.

Legaturile electrice vor fi executate conform schemelor de conexiuni, sau conform

schemelor electrice desfasurate, existente in proiect.

- Legaturile aparatelor amplasate pe usile echipamentelor cu elementele din interior vor fi

executate in manunchi cu conductoare flexibile de cupru.

- Legaturile aparatelor amplasate pe contrapanouri vor fi executate cu conductoare

flexibile in jgheaburi de PVC.

- Legaturile electrice intre aparate si echipamente trebuiesc executate si marcate conform

indicatiilor din proiect. Marcarea capetelor conductoarelor se va face conform adreselor indicate

in sirurile de conectori, pe mansoane din PVC alb inscriptionate cu tus negru pentru PVC.

Rezistenta de izolatie fata de masa trebuie sa fie de minimum 20 Mohmi in stare uscata si

de minimum 2 Mohmi in stare umeda, conform SR EN 61557-2:2007 Securitate electrică în reţele

de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau

de supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 2: Rezistenţa de izolaţie.

Tablourile menționate la punctul 3 trebuie să reziste unei încercări privind rigiditatea

dielectrică, la tensiune alternativă cca. 1500 Vc.a – 50 Hz.

Toate tablourile electrice se vor lega la centura de punere la pamant a instalatiei electrice.

Rezistenta intre borna de legare la pamant si orice parte metalica a aparatului sau echipamentului

trebuie sa nu fie mai mare de 0, 1 ohmi.

Toate aparatele prevazute cu borna de protectie se vor lega la bara de nul de protectie

aferenta tabloului respectiv.

Masurarea se realizeaza intre bornele de iesire, sau la centura de punere la pamant a

81

instalatiei electrice. In acest caz rezistenta intre borna de legare la pamant si carcasa metalica a

aparatului sau echipamentului trebuie sa nu fie mai mare de 0,1 ohmi.

Se va asigura realizarea unei prize de pamant, rezistenta de dispersie totala nu va depasi

4 ohmi.Aceasta se va racorda la priza de pamant aferenta postului de transformare utilizand piese

de separatie.

Echipamentele trebuie se fie realizate in constructie rigida, robusta, rezistenta la vibratii si

zdruncinaturi.

Echipamentele vor fi prevazute cu eticheta de produs care indica:

- intreprinderea producatoare,

- denumirea produsului,

- tipul si anul fabricatiei,

- tensiunea de alimentare,

- curentul maxim.

Aparatele locale se vor monta conform documentatiei de proiectare (scheme de montaj,

planuri de amplasare).

Cablurile de legatura pentru aparate locale vor fi prevazute cu papuci de legatura.

Retelele de cabluri vor fi executate si marcate conform jurnalului de cabluri si vor

corespunde normativelor I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011, respectiv normativ NTE 007/08/00).

La pozarea cablurilor vor fi luate toate masurile de protectie impotriva deteriorarilor

mecanice, a radiatiilor termice, a substantelor agresive, etc. asigurandu-se totodata accesul pentru

lucrari de reparatii sau inlocuiri.

- Tevile de protectie mecanica a cablurilor vor fi protejate contra coroziunii prin vopsire

- Executia retelelor AMC se va face dupa pozarea celorlalte retele exterioare (tehnologice,

canalizare) urmărind pe cat posibil traseele cablurilor electrice, exceptand doar zonele unde acest

lucru nu este posibil.

Legaturile de protectie la pamant a cablurilor si a constructiilor metalice de sustinere a

acestora vor corespunde SR EN 61557-4:2007 –„Securitate electrică în reţele de distribuţie de

joasă tensiune de 1 kV c.a şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere

a măsurilor de protecţie. Partea 4: Rezistenţa conectoarelor de legare la pământ şi de

echipotenţializare”.

Verificarea conditiilor tehnice de supraincalzire a echipamentelor.

Supratemperatura din interionul echipamentelor trebuie sa fie de maxim 10 0C, la

temperatura ambianta de 250C.

82

Verificarea legăturilor electrice. Legăturile electrice vor fi executate conform schemelor

desfăşurate.

Legăturile aparatelor amplasate pe uşa fata a tablourilor vor fi executate in mănunchi cu

conductoare flexibile de cupru, cu secţiunea precizata in text.

Legaturile aparatelor amplasate pe contrapanouri vor fi executate cu conductoare

flexibile si pozate in jgheaburi de PVC.

Gradul de protectie a tablourilor electrice si de automatizare va fi IP 54 (tablouri amplasate

în spatii inchise), respectiv IP65 (tablouri amplasate in spatii deschise).

In vederea stabilirii functionalitatii si andurantei instalatiei, echipamentele, aparatura

locala si circuitele de legatura electrice vor fi supuse unui program de probe (in gol si sarcina),

ale instalatiei de alimentare cu energie electrica si de automatizare dupa cum urmeaza:

- verificarea functionarii grupului de pompare din containerul cu filtru de

carbune activ, conform instructiunilor care insoteste furnitura,

- verificarea functionarii instalatiei pentru injectarea clorului din containerul

pentru clorinarea apei, conform instructiunilor care insoteste furnitura,

- verificarea functionarii instalatiei de automatizare a procesului tehnologic de

tratare a apei si eventual reglarea parametrilor procesului, in conformitate cu

instructiunile furnizorului statiei,

- verificarea functionarii sistemului de masura si semanlizare a parametrilor statiei

de tratare a apei, conform instructiunilor care insoteste furnitura.

5. Transport

Tabloul va fi protejat impotriva prafului si umezelii.

In timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapului, care se va feri de

zdruncinaturi.

Aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite.

Ambalajele trebuie sa contina semnele de 'FRAGIL', 'NU RASTURNATI' si 'A SE FERI

DE UMEZEALA' conform SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al

masinilor. Partea 1: Cerinte generale

Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsita de gaze corozive,

cu temperatura cuprinsa intre 0 si 400 C si umiditatea relativa a aerului de max 80% la 200C.

Tablourile nu se vor stivui.

83

Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului

(intrerupatoare, prize) vor fi insotite ca si in cazul celor de forta, de certificate de calitate si dupa

caz, de garantie.

Se va verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod

expres in proiect si in mod special gradul de protectie conform SR EN 60529:1995/A1:2003

ver.eng. Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP).

Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorarii

lor in exploatare ca urmare a loviturilor mecanice sau a actiunii agentilor corozivi.

6. Cabluri

Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la

solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011

si se vor respecta distantele prescrise in normativul din 2008 NTE 007/08/00 – referitor la

proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice.

Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice aferente au fost

montate, vopsite (daca este cazul) si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea cablurilor.

Cablurile de energie se vor marca cu etichete de identificare la capete si la trecerile dintr-o

constructie de cabluri in alta; cele pozate in pamant se vor marca si pe traseu din 10 in 10 m.

Cablurile montate pe paturi de cablu se vor marca numai la capete.

Legarea la pamant pentru protectie a cablurilor si constructiilor metalice de sustinere a

cablurilor se va face conform prevederilor SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasă

tensiune. Protecţia împotriva şocurilor electrice. Protecţia împotriva contactului direct involuntar

cu părţi active periculoase.

Pentru prevenirea incendiilor ce pot fi provocate de cablurile electrice se vor respecta

prevederile din normativele I 7 – 2009/1 si 2 refacut in 2011 si NTE 007/08/00, corelate cu

solutiile prevazute in proiectul de detalii de executie.

In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis

de protectie in locuri cu pericol de deteriorare mecanica pe portiunea expusa cablul va fi protejat

in tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate protectia se va realiza pana la

inaltimea de 2m de la pardoseala.

In cazul montarii cablurilor pe trasee expuse actiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu

invelis rezistent la intemperii.

Intr-un tub de protectie gol se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite

montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc in acelasi tub.

84

Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a cablului va

fi de cel putin 0,6 m, iar in cazul asezarii sub trotuar de cel putin 1,0 m.

Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant sau nisip si

acoperite cu pamant cernut (granulatie maxima 2mm) sau nisip (conform proiectului ), cu

grosimea totala de la fundul santului pana la stratul avertizor si de protectie din placi speciale,

benzi cu inscriptie avertizoare , caramizi (conform proiectului), de cel putin 20 cm. Umplerea se

va realiza cu pamant rezultat din sapatura din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce

deteriorarea cablurilor.

Mansoanele cablurilor se vor proteja cu placi avertizoare, placi de beton sau caramizi.

Toate mansoanele si cutiile terminale vor fi marcate cu etichete de identificere.

La pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de alte cabluri

electrice sau diverse retele, constructii sau obiecte prevazute in normativul NTE 007/08/00.

Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in care

temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in standardele si

normativele interne de fabricatie a cablurilor. In cazul in care este necesara desfasurarea si

pozarea cablului la temperaturi mai scazute decat cele indicate de fabricile furnizoare cablurile

trebuie sa fie incalzite.

7. Tuburi izolante de protectie si accesorii

Montarea tuburilor se va face astfel incat patrunderea apei sau colectarea apei de

condensare in interiorul lor sa nu fie posibila.

Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit numai in

cazurile in care acest lucru nu este posibil .

Executarea legaturilor electrice se va face respectand prevederile normativului I 7 –

2009/1 si 2 refacut in 2011.

8. Verificarea şi recepţia lucrărilor

8.1. Verificări, încercări şi probe în timpul şi după terminarea montajului

Scopul acestor operaţii este de a se constata calitatea montajului şi de a se lua măsurile

necesare înlăturării eventualelor diferenţe, precum şi de a stabili, că lucrările de montaj sunt

terminate şi au fost corect executate, putîndu-se trece la recepţia provizorie a instalaţiilor.

Probele se fac de către societatea de construcţii-montaj, verificăndu-se materialele şi

echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaţiei pe baza certificatelor de calitate emise

de furnizor sau prin verificări şi probe în laboratoarele de specialitate:

85

- materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor contractelor

sau normelor legale vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective;

- in timpul şi la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face verificările,

încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei în conformitate cu normele

tehnice în vigoare pentru categoria de instalaţie respectivă;

- beneficiarul va asigura, dacă este necesar, personal calificat propriu pentru

efectuarea probelor;

- coordonarea şi răspunderea executării acestor probe revin integral, după caz,

executantului sau furnizorului;

- după terminarea de către executant a lucrărilor de construcţii-montaj, inclusiv a

încercărilor, verificărilor şi probelor menţionate mai sus, se face recepţia provizorie

a lucrărilor, cu condiţia asigurării utilităţii necesare perioadei următoare de rodaj în

ansamblu şi de probe tehnologice. In acest scop beneficiarul va urmări şi convoca

din timp comisia de recepţie şi punere în funcţiune. In ordinul de numire a acestei

comisii se vor preciza sarcinile pe care le are în legătură cu punerea în funcţiune.

Sarcina tehnică de bază a acestei comisii este de a stabili dacă instalaţia poate trece

la perioada următoare de punere în funcţiune şi exploatare de probă în condiţii de

securitate deplină, atat pentru instalaţia respectivă cat şi pentru cele la care se

racordează.

La recepţia provizorie executanţii şi furnizorii vor trebui să probeze prin documente

tehnice legale calitatea corespunzătoare a bazei materiale introduse în lucrări şi execuţia tuturor

lucrărilor ascunse, precum şi rezultatele probelor prevăzute a se executa înainte, în timpul şi la

terminarea lucrărilor.

Dacă instalaţiile au fost admise la recepţie şi lucrările de construcţii-montaj sunt terminate

se va încheia un act unic de recepţie cu constructorul şi cu montorul, precizandu-se obligaţiile şi

răspunderile fiecăruia.

Prin recepţionarea provizorie a lucrărilor de construcţii-montaj executanţii răman numai cu

obligaţiile eventualelor completări şi remedieri stabilite prin procesul verbal de recepţie provizorie

sau ivite ulterior ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu răspunderea realizării probelor de

garanţie.

8.2. Activitati, verificări, încercări şi probe în perioada de punere în funcţiune

Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au executat lucrările principale

de organizare şi instruire a personalului, de verificare tehnica:

86

- încadrarea cu personal tehnic corespunzător, instruit asupra atribuţiilor ce-i revin şi

dotat cu echipamentul şi aparatura necesare exploatării;

- întocmirea şi distribuirea s-au afişarea instrucţiunilor de exploatare la locurile de

muncă în care complexitatea operaţiilor de executat le pretind;

- asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor ( schemele electrice de principiu şi

de montaj, jurnalele de cabluri) care să conţină realitatea execuţiei;

- asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj corespunzător specificului şi

importanţei instalaţiilor respective;

- punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor electrice se face în

conformitate cu precizările din regulamentul de exploatare tehnică a instalaţiilor

electrice din intreprinderi industriale şi similare.

Inainte de intrarea in exploatare beneficiarul trebuie sa se asigure ca au fost efectuate cu

succes urmatoarele acivitati:

- verificările, încercările şi probele premergătoare dării în exploatare se fac în timpul

şi la terminarea montajului, aceste probe intrand în volumul lucrărilor de

construcţii-montaj;

- in timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de exploatare se face rodajul în

ansamblu şi probele tehnologice;

- la începutul perioadei de exploatare continuă se verifică principalii indicatori

tehnico-economici la nivelul proiectului, prin probe de garanţie;

- verificarea conditiilor tehnice de rezistenta la vibratii si socuri se realizeaza pentru

echipamente si aparate incluse in schema electrica executata pein acest proiect;

- verificarea legaturilor electrice se realizeaza cu o lampa de test sau buzzer cu

tensiune redusa pentru concordanta cu schemele desfasurate, tabelele de conexiuni

si sirurile de conectori;

- prin simularea functionarii in gol, alimentand achipamentele cu tensiunile nominale

in conectorii afectati acestui scop si urmarind realizarea comenzilor conform

schemelor desfasurate. Simularea se va face conform metodologiei executantului,

completata cu programul de incercari in vederea omologarii anexat prezentului

caiet de sarcini. Proba in gol reprezinta totalitatea verificarilor echipamentului

si/sau a instalatiei de automatizare fara instalatia in functiune, cu scopul

demonstrarii capacitatii de realizare a functiilor impuse prin proiect;

- proba in sarcina reprezinta totalitatea verificarilor echipamentelor si/sau a

instalatiei de automatizare cu instalatia tehnologica in functiune, in scopul

87

demonstrarii capacitatii de realizare a programului de automatizare in conditiile

exploatarii normale, comportarea la avarii si exploatarii de durata.

Scopul acestor operaţii este de a verifica şi regla funcţionarea în ansamblu a instalaţiei în

vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat pentru a se trece la proba tehnologică

complexă de 72 ore, precum şi pentru a se putea executa completările care reclamau ca instalaţia

să fie în funcţiune.

Trecerea la perioada de punere în funcţiune şi exploatare de probă a întregii instalaţii se

face pe baza concluziilor comisiei de recepţie şi de punere în funcţiune şi împreună cu

executantul. Furnizorul şi beneficiarul stabileşte schema şi nominalizarea exactă a probelor şi

întocmeşte programul desfăşurării lor. Executarea probelor se face de către beneficiar cu asistenţa

tehnică a proiectantului, executantului şi furnizorului în conformitate cu prevederile din proiecte,

contracte sau acte normative.

Responsabilitatea manevrelor şi respectării NPM revine personalului de exploatare care va

lua măsurile necesare (delimitarea şi îngrădirea spaţiilor periculoase, interzicerea personalului

neautorizat în aceste spaţii, afişarea plăcilor avertizoare, asigurarea respectării NPM specifice

locului de muncă etc.)

In urma efectuării probei finale se încheie procesul verbal de punere în funcţiune semnat

de membrii comisiei. Cu punerea în funcţiune poate începe activitatea de exploatare.

8.3. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie

Intrucat instalatia electrica va avea un regim de funcţionare permanent (adică 24 ore din

24) probele de garanţie constau din buna funcţionare a instalaţiei pe toată perioada de garanţie.

Dacă apar defecţiuni sau neîncadrări în parametri în perioada de garanţie, beneficiarul are

dreptul să ceară remedierea defecţiunilor, daune de la furnizor sau chiar respingerea furniturii.

Avand in vedere scopul instalatiilor executate – punerea in exploatare a unei statii de

potabilizare a apei – verificarile si probele vor fi considerate acceptabile daca parametrii

apei trecute prin statia de tratare se incadreaza in parametrii garantati de furnizorul

echipamentului.

Rezultatele verificarilor vor fi consemnate intr-un buletin de analiza emis de un laborator

atestat pentru analiza apelor.

88

9. SECURITATEA MUNCII SI COMBATEREA INCENDIILOR

Precizam in primul rand necesitatea organizarii activitatii in conformitate cu prevedrile

Planului rezultat din prevederile Legii nr. 319/2006 – privind sanatatea si securitatea muncii si

Hotararile de Guvern pentru aplicarea acestor norme functie de specificul lucrarilor.

Executantii trebuie sa adapteze prevederile Planului de securitate, care face din proiect, la

toate conditiile concrete din santier.

Foarte important: la deschiderea lucrărilor, şeful de şantier şi după caz şefii de lot, de

brigăzi sau de echipe, nu vor începe lucrul până nu vor dispune de documentaţia completă

compusă din toate actele normative în vigoare privind tehnica securităţii muncii şi paza contra

incendiilor.

Trebuie avut in vedere ca aceasta lucrare se desfasoara intr-un amplasament in care sunt

instalatii similare (alimentarea cu energie electrica si automatizare adin gospodaria de apa)

executate in alta etapa.

Nici un inginer, tehnician sau muncitor nu vor fi puşi în activitate decât după prelucrarea

corespunzătoare a acestor norme şi măsuri şi până când nu se vor încheia actele doveditoare

privind aceste prelucrări sub semnătura celui prelucrat.

Dupa preluarea amplasamentului, inainte de inceperea lucrarilor de baza, antreprenorul va

executa semnalizarea santierului in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

În continuare se dau măsurile generale specifice, care nu sunt limitative şi nu absolvă pe

cei indicaţi mai sus de răspunderea lor dacă nu vor lua măsurile indicate mai sus şi în continuare.

9.1. Măsuri de securitatea muncii

În scopul prevenirii unor accidente de muncă, în perioada de execuţie a lucrarilor de

constructii, montaj si instalatii pentru statia de tratare apa, este necesar să fie luate următoarele

măsuri minime de tehnică a securităţii muncii.

- norme specifice lucrarilor de instalatii electrice de joasa tensiune,

- masuri de evitare a situatiilor de intrare accidentala a unor persoane straine in zona de

lucru,

- masuri pentru semnalizarea zonelor in care se fac santuri sau sapaturi pentru pozare

cabluri,

- masuri pentru evitarea accesului persoanelor in apropierea locului in care se descarca

echipamente si materiale necesare instalatiilor electrice si de automatizare,

- asigurarea in santier a unui minim din echipamentele si materialele de protectie:

- Truse sanitare;

89

- Apă pentru băut - din surse verificate pentru apa potabilă;

Ca echipament de protecţie vor fi asigurate:

- Cizme de cauciuc;

- Scurte impermeabile;

- Mănuşi de protecţie;

- Căşti de protecţie;

- Ochelari de protecţie;

- Clesti electroizolanti;

- Indicatoare de tensiune;

- Centuri de siguranţă.

Ca echipament de lucru în raport de condiţiile climatice şi de gradul de periculozitate vor

fi procurate: salopete de doc, cizme vătuite, etc.

Pentru evitarea accidentelor de muncă vor fi luate măsuri de:

- instruirea personalului pentru protecţia muncii, încheind acte doveditoare;

- montarea indicatoarelor de avertizare;

- afişarea măsurilor specifice de protecţie a muncii;

- distribuirea de broşuri cu caracter de protecţie a muncii;

- în timpul când săpăturile rămân descoperite, conducătorul tehnic trebuie să cerceteze

sistematic starea taluzurilor şi eventualele apariţii de crăpături la marginea superioară;

- la utilaje, starea cablurilor de ridicare va fi controlată zilnic înainte de începerea

lucrului; prinderea cablului se va face cu ajutorul bridelor; se interzic legăturile

improvizate cu sârmă sau cârlige necorespunzătoare. Se vor respecta instrucţiunile

pentru manipulare, transportul şi punerea în operă a cablurilor şi a coletelor cu

aparatura electrica.

Se va acorda o atenţie deosebită la mutarea de la locul de muncă a utilajelor cu braţ înalt,

pentru a nu se atinge cablurile electrice aeriene.

Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere manuală a elementelor în mişcare,

precum şi alimentarea cu combustibili lichizi în timpul funcţionării.

Constructorul trebuie sa prelucreze si sa asigure toate conditiile materiale si de instruire

pentru respectarea norme de protectia muncii specifice santierelor de constructii – montaj in

general, a celor de instalatii electrice in special.

Intre acestea subliniem:

- operatiuni de incarcare, descarcare, manipulare, transportul si depozitarea

materialelor;

90

- exploatarea utilajelor specifice lucrului in constructii;

- protectia personalului impotriva electrocutarii si a fenomenelor naturale, pe

timpul desfasurarii activitatilor din santier.

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare:

Legea 319/2006 – securitatea şi sănătatea în muncă,

HG nr. 300/2006, modif. cu HG nr. 601/2007 - Cerinţe minime de securitate şi

sănătate – şantiere,

HG nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau de sănătate la locul de muncă,

HG nr.1.048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de

muncă,

HG nr. 1.091/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă,

HG nr. 1.425/2006 - Norme de aplicare a L 319/2006 – securitatea şi sănătatea în

muncă,

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în vigoare, costul

acestora fiind inclus în sarcina antreprenorului, nefiind cuprinse în prezentul proiect. Tronsoanele

deschise spre executare vor fi iluminate şi semnalizate corespunzător indiferent că lucrul se

desfăşoară pe timp de noapte sau zi.

Măsurile de protecţie a muncii arătate mai sus nu sunt limitative, urmând a se face

precizări în legătură cu problemele specifice imediat după începerea execuţiei, când vor fi

cunoscute maşinile, utilajele şi materialele din dotarea executantului căruia i se încredinţează

lucrarea şi normele de protecţie a muncii care între timp vor intra în vigoare.

9.2. Măsuri pentru pază contra incendiilor

Măsurile de pază contra incendiilor vor avea în vedere Normele generale de protecţie

împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor precum şi alte acte

normative care se impun pentru prevenirea incendiilor.

Principalele măsuri care se impun la locul de muncă sunt:

- afişarea prevederilor măsurilor pentru prevenirea incendiilor;

- dotarea cu: extinctoare cu spumă, ladă cu nisip, găleţi de tablă, lopeţi şi cazmale,

târnăcoape, felinare.

91

Sumele necesare pentru măsurile de mai sus trebuie incluse în valoarea lucrărilor, care se

execută de către constructor.

Constructorul va respecta în organizarea procesului de lucru prevederile următoarelor

acte normative în vigoare :

Legea 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor,

OMAI nr. 163/2007 - norme generale de aparare impotriva incendiilor.

10. Fazele determinante de execuţie ale lucrarilor

Programul de urmărire a lucrărilor este prezentat anexat.

11. Listele de cantităţi de lucrări

În conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectului tehnic,

listele sunt prezentate in Documentatia confidentiala – volumul XV.

12. Standarde si normative de referinta

Prezentul volum are anexat o lista cu principalele acte normative legale si tehnice pe care

executantii sunt obligati sa le respecte.

Ing. Constantin Ciocan

92

SC SIRIUS PROIECTARE PROIECT NR. 584 S/2013 STUDII SRL MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL GIURGIU

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

AVIZAT I.C.J. Giurgiu, Inspector Şef

PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE

pentru controlul calităţii lucrărilor

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentul privind controlul de stat în construcţii (HG nr. 272/1994) şi Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, S.C. SIRIUS

PROIECTARE STUDII SRL stabileşte prezentul program de control pentru lucrarea MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA ADUNAŢII COPĂCENI, JUDEŢUL

GIURGIU » având categoria ‘C’ de importanţă normală. Participanţii la recepţia lucrărilor vor fi anunţaţi prin grija executanţilor în timp util înainte de ajungerea în faza de execuţie a programului.

Nr.

crt.

Denumirea lucrărilor

ce se verifică sau se recepţionează Participanţi

Document

încheiat

Nr. şi

data*

1 Predarea amplasamentului şi a bornelor de reper

B+P+E PV predare

amplasament

2 Trasarea lucrărilor B+P+E PV trasare

REZISTENȚĂ

3 Verificarea naturii terenului de fundare la platformele pentru

montarea containerului statiei

B+P+E+I PVFD

BAZIN DE REACTIE SI PLATFORMA DE BETON

4 Verificarea dimensionala a golului executat prin sapaturi a

locului destinat bazinului

B+E PVLA

5 Fundaţia de beton B+E PVLA

6 Structura de rezistenta B+E PVRC

7 Finisaje B+E PVRC

MONTAJ CONTAINER

8 Verificarea orizontalitatea si stabilitatea containerului B+E PVLA

93

INSTALATII HIDROMECANICE 9 Verificarea patului de pozare a conductelor şi pantelor B+ E PVLA

10 Verificare instalaţii hidromecanice B+ E PVLA

Probă de presiune şi etanşeitate B+E PVRC

ELECTRICE 11 Verificarea continutatii si dimensiunilor elementelor prizei de

pamant aferente statiei de tratare

B+E PVRC

12 Verificarea corespondentei parametrilor materialelor si

echipamentelor aprovizionate cu cele din proiect, inclusiv ale

echipamentelor din furnitura

B+E PVRC

13 Verificarea corespondentei parametrilor materialelor si

echipamentelor aprovizionate cu cele din proiect, inclusiv ale

echipamentelor din furnitura

B+E PVRC

14 Masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant

aferente statiei de tratare B+P+E+I PVFD

15 Masurarea continuitatii legaturilor la pamant B+E PVRC

16 Montarea si verificarea in teren a Tabloului Statiei de Tratare si

a tabloului TGD

B+E PVRC

17 Masurarea rezistentei de izolatie a circutelor electrice B+E PVRC

B – Beneficiar PVFD – Proces verbal fază determinantă P – Proiectant PVLA – Proces verbal lucrări ascunse E – Executant PVRC – Proces verbal recepţie calitativă I – Inspectoratul de Stat în Construcţii

Note: * Se completează pe măsura întocmirii documentelor.

În afara verificărilor menţionate în prezentul program, executantul va sesiza beneficiarul ori proiectantul ori de câte ori se constată neconcordanţe între proiect şi realitatea din teren sau când apar probleme tehnice de execuţie.

Beneficiar, Inspectorat Construcţii, Executant, Proiectant,