INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIULABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR (art. 246 C.

pen.):1. Continutul legal:

“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale privitoare la asigurarea bunului mers al unitatilor prevazute in art. 145 ori a altor persoane juridice, la buna desfasurare si realizare a activitatii de serviciu, care implica executatrea indatoririlor de serviciu in mod cinstit si corect.

- obiectul material – de regula nu exista; insa cand interesele legale se refera la un bun, la un inscris, obiectul material va fi reprezentat de acel bun sau inscris.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice, chiar si una privata. Pentru a capata calitatea de “alt salariat” si implicit de functionar in sensul art. 147 alin. 2, trebuie sa existe un contract individual de munca intre acea persoana fizica si persoana juridica. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sa aiba aceasta calitate. Pot comite aceasta infractiune in coautorat membrii unei comisii de examen pentru ocuparea unui post intr-o anumita institutie, care in mod abuziv priveaza o persoana de dreptul de a ocupa acel post, cu toate ca din punct de vedere legal si al cunostintelor indeplinea toate conditiile. Instigarea si complicitatea sunt posibile fara indeplinirea vreunei conditii.

- subiectul pasiv – general - este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul mers al activitatii organelor si institutiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public.

- secundar – este persoana fizica careia i s-a adus o vatamare intereselor legale prin fapta abuziva a subiectului activ.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material - se realizeaza printr-o actiune dar si printr-o inactiune, respectiv indeplinirea unui act defectuos sau neindeplinirea unui asemenea act.

- urmarea imediata - consta intr-o vatamare a intereselor legale ale unei persoane.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie - intentia directa. Mobilul si scopul nu reprezinta importanta, dar ele trebuie avute in vedere la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Sanctiuni.FORME:

1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;2. tentativa – nu se pedepseste;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care s-a produs urmarea prevazuta de lege.SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (art. 247 C. pen.)

1. Continutul legal:“Ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau exercitiului

drepturilor vreunui cetatean, ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de rasă, nationalitate, etnie, limbă religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenentă politică, convingeri, avere, origine socială, varstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infectie HIV/ SIDA, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de relatiile sociale privitoare la apararea si garantarea intereselor legale ale cetatenilor, in ceea ce priveste egalitatea in drepturi fara nici o discriminare impotriva faptelor abuzive ale functionarilor publici sau altor functionari.

- obiectul material – de regula nu exista; insa cand interesele legale se refera la modificarea unui act de stare civila sau a altui act public, obiectul material va fi reprezentat de acel act.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice, chiar si una privata. Pentru a capata calitatea de “alt salariat” si implicit de functionar in sensul art. 147 alin. 2, trebuie sa existe un contract individual de munca intre acea persoana fizica si persoana juridica. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sa aiba aceasta calitate. Instigarea si complicitatea sunt posibile fara indeplinirea vreunei conditii.

- subiectul pasiv – principal - este reprezentat de stat ca titular al valorii sociale care este bunul mers al activitatii organelor si institutiilor publice sau a altor persoane juridice de interes public.

- secundar – este cetateanul caruia i s-a ingradit folosirea sau exercitiul drepturilor pe temei de nationalitate, religie, rasa, etc. De ex. i se refuza dreptul unei persoane de sex feminin sa ocupe o functie de conducere cu toate ca indeplinea toate conditiile impuse de lege.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material - se realizeaza in doua modalitati: prin ingradirea folosintei sau exercitiunui drepturilor vreunui cetatean. Aceasta se poate realiza prin acte comisive dar si omisive – concedierea unei persoane pe motiv de religie si/sau prin crearea pentru

o persoana a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie, etc. Fapta, in ambele modalitati, trebuie sa se savarseasca de un functionar in cadrul atributiilor de serviciu.

- urmarea imediata - consta in lezarea drepturilor unui cetatean prin savarsirea elementului material al infractiunii.

- legatura de cauzalitate – trebuie sa se demonstreze ca fapta abuziva a unui functionar public a avut drept urnare punerea unei persoane in imposibilitatea de a-si exercita sau folosi un drept sau a creeat pentru aceasta o situatie de inferioritate.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie - intentia directa. La baza savarsirii acestei fapte poate sta un anumit mobil: ( ura de rasa, sex sau religie, etc.). Stabirirea mobilului reprezinta si o cerinta esentiala pentru existenta laturii subiective.

4. Forme. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;2. tentativa – nu se pedepseste;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care s-a produs urmarea prevazuta de lege.SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (art. 248 C. pen.)1. Continutul legal:

“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere, normala desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de catre functionarii publici sau alti functionari. Obiectul juridic specific mai este reprezentat si de relatiile sociale referitoare la patrimoniul public.

- obiectul material – de regula nu exista; daca in anumite situatii neindeplinirea cu stiinta sau indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu vizeaza in mod direct un bun, atunci acel bun devine obiect material al infractiunii - de ex. subiectul activ nu preda bemeficiarilui anumite bunuri, desi era obligat sa faca acest lucru in indeplinirea atributiilor de serviciu. 2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice, chiar si una privata. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sa aiba aceasta calitate. De ex. savarseste

aceasta infractiune conducatorul auto angajat al unei societati de stat care face transporturi clandestine cu masina unitatii. Instigarea si complicitatea sunt posibile fara indeplinirea vreunei conditii.

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publica, un organ sau o institutie de stat sau o unitate din cele prevazute in art. 145 C. pen. care a fost prejudiciata prin comitarea infractiunii, adica i-a fost cauzata o tulburare insemnata a activitatii sau i-a fost produsa o paguba patrimoniului.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material - se realizeaza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune: indeplinirea unui act defectuos sau neindeplinirea unui asemenea act. De ex. fapta unui angajat, vanzator la o unitate de stat, care a vandut marfuri pe credit, acest lucru nefiind permis sau fapta unui tractorist care a folosit tractorul unitatii ptr. efectuarea unor transporturi in folosul unor cetateni in schimbul unor sume de bani.

- urmarea imediata – consta intr-o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat sau o paguba patrimoniului acesteia. Cfm. art. 248 nu orice tulburare realizeaza continulul infractiunii, ci aceasta trebuie sa fie una insemnata, adica o tulburare de o anumita proportie si gravitate. Acest caracter se apreciaza de catre instanta de judecata in concret. A doua urmare consta in producerea unei pagube unui organ sau institutii de stat.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie - intentia directa dar si indirecta.

4. Forme. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;2. tentativa – nu se pedepseste;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care ca urmare a faptei abuzive a functionarului public, se produce una din urmarile prevazute de lage. Fapta se poate comite si in forma continuata.SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

ABUZUL IN SERVICIU IN FORMA CALIFICATA (art. 248¹ C. pen.)1. Continutul legal:

“Daca faptele prevazute in art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere, normala desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de catre functionarii publici sau alti functionari. Obiectul juridic specific mai este reprezentat si de relatiile sociale referitoare la patrimoniul public.

- obiectul material – de regula nu exista; daca in anumite situatii neindeplinirea cu stiinta sau indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu vizeaza in mod direct un bun, atunci acel bun devine obiect material al infractiunii.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice, chiar si una privata. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sa aiba aceasta calitate.

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publica, un organ sau o institutie de stat sau o unitate din cele prevazute in art. 145 C.pen. care a fost prejudiciata prin comitarea infractiunii, adica i-a fost cauzata o tulburare insemnata a activitatii sau i-a fost produsa o paguba patrimoniului.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material - se realizeaza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune intocmai ca in cazul art. 246, 247 si art. 248 C.pen.

- urmarea imediata – consta in producerea unor consecinte deosebit de grave care reprezinta consecinta agravarii urmarii immediate corespunzatoare uneia din infractiunile prevazute in art. 248¹ C.pen. Potrivit art. 146 C.pen. prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200.000 de lei noi sau o perturbare deosebit de grava cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintra unitatile la care se refera art. 145 C.pen. Perturbarea deosebit de grava se mai refera la insasi existenta persoanelor juridice, care poate fi amenintata prin producerea unor asemene urmari.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie - intentia directa dar si indirecta. Mobilul si scopul nu reprezinta cerinte ale laturii subiective dar vor fi avute in vedere la stabilirea pedepsei.

4. Forme. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – desi posibile, nu se pedepsesc;2. tentativa – nu se pedepseste;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care a fost realizat in intregime elementul material si s-au produs urmarile cerute de lege.SANCTIUNI: inchisoarea de la 5 la 15 ani.

NEGLIJENTA IN SERVICIU (art. 249 C. pen.)1. Continutul legal:

“Incalcarea din culpa, de catre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, de pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.”

2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la asigurarea respectarii de catre functionarii publici sau functionari a obligatie de a indeplini in mod corect atributiile ce le revin pentru a nu vatama interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice.

- obiectul material – de regula nu exista; daca in anumite situatii actiunea ce constituie elementul material al infractiunii s-a exercitat asupra unui lucru, in astfel de situatii va exista un obiect material ; de ex. redactatrea defectuoasa a unui inscris. Obiectul material al infractiunii poate fi si corpul unei persoane in situatia in care, ca urmare a incalcarii din culpa a indatoririlor de serviciu de catre un functionar public sunt vatamate interesele legale ale unei persoane, in sensul ca i se produce efectiv o vatamare acestei persoane ; de ex. fapta medicului care nu a luat toate masurile pentru desfasurarea in bune conditii a unei operatii de vaccinare, din care cauza s-a produs uciderea din culpa a unei persoane de catre agentul sanitar. In acest caz madicul va raspunde pentru neglijenta in serviciu, iar agentul sanitar pentru ucidere din culpa.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Fiind o infractiune din culpa, nu este posibila participatia. Totusi s-ar putea concepe si coautoratul, atunci cand indeplinirea unei obligatiiincumba unui grup de persoane (unei comisii care executa un control).

- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publica, un organ sau o institutie de stat sau o unitate din cele prevazute in art. 145 C.pen. careia prin fapta functionarului public sau functionarului i s-a cauzat o tulburare bunului mers ori o paguba patrimoniului acesteia.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material - se realizeaza prin incalcarea unei indatoriri de serviciu de catre subiectul activ al infractiunii, incalcare ce se poare savarsii prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei in mod defectuos. Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu inseamna omiterea, neefectuarea unui act care trebuia sa fie indeplinit ori ramanerea faptuitorului in stare de oasivitate. Neindeplinirea poate sa fie totala sau partiala, poate viza o singura indatorire sau chiar mai multe asemenea indatoriri. Toate acestea trebuie sa se faca de catre functionar in exercitiul atributiilor de servici.

- urmarea imediata – consta intr-o tulburare insemnata a bunului mers al unui organ sau a unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele prevazute in art. 145 sau printr-o paguba adusa patrimoniului acesteia ori printr-o vatamare importanta a intereselor legale ale unei persoane.In cazul variantei agravate, urmarea imediata consta in producerea unor consecinte deosebit de grave. Potrivit art. 146 C.pen. prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 2000.000 de lei noi sau o perturbare deosebit de grava cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintra unitatile la care se refera art. 145 C.pen. Perturbarea deosebit de grava se mai refera la insasi

existenta persoanelor juridice, care poate fi amenintata prin producerea unor asemene urmari. Intrucat in cazul variantei tip, cat si in cazul calei agravate legiuitorul prevede urmari alternative, ori de cate ori prin savarsirea infractiunii s-au produs ambele consecinte nu vom fi in prezenta unui concurs de infractiuni ci a unei infractiuni unice cu pluralitate de urmari, situatie care va fi avuta in vedere de catre instanta ce judecata la individualizarea pedepsei.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – culpa cu cele doua modalitati ale sale: usurinta si neglijenta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – nu sunt posibile; 2. tentativa – nu este posibila;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care a fost realizat in intregime elementul material si s-au produs urmarile cerute de lege.

Ex – fapta inculpatului gestionar care nu a tinut cu regularitate evidenta bunurilor din magazie si prin aceasta s-a produs un prejudiciu.MODALITATI: Fapta este mai grava cand a avut consecinte deosebit de grave si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.SANCTIUNI:inchisoarea de la o luna la 2 ani sau cu amenda – in forma tip si inchisoarea de la 2 la 10 ani – in forma agravata.

PURTAREA ABUZIVA (art. 250 C. pen.)1. Continutul legal:

“Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la o lună la 1 an sau cu amenda.

Amenintarea săvarsită de către un functionar public, in conditiile alin. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de către un functionar public, in conditiile alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.Vătămarea corporală  savarsită de către un functionar public, in conditiile alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani.

Vătămarea corporală gravă  savarsită de către un functionar public, in conditiile alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la comportarea corecta si cuviincioasa a functionarului public sau functionarul fata de orice persoana, cu excluderea folosirii unor expresii jignitoare ori a actelor de violenta. Prin incriminarea acestei infractiuni se asigura apararea persoanelor care vin in contact cu anumiti a functionari publici sau functionari.

- obiectul material – acesta exista numai in forma agravata a infractiunii si consta in corpul persoanei asupra careia se savarsesc actele de violenta.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar public sau functionar. Aceste notiuni sunt definite in art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, functionar poate fi orice salariat in serviciul altei persoane juridice. Calitatea de functionar sau de functionar public trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Participatia este posibila in toate formele sale. Pentru instigatori si complici nu este necesara vreo calitate anume.

- subiectul pasiv - poate fi orice persona fizica careia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit o lovire sau o vătămare corporală. Cand elementul material se savarseste tot asupra unui functionar public sau functionar care se afla in exercitiul functiunii actele de purtare abuziva constituie infractiunea de ultraj. Pluralitatea de subiecti pasivi va reprezenta un concurs ideal sau real de infractiuni.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material – consta in intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana – in forma tip de natura sa aduca atingere demnitatii persoanei. Acestea pot imbraca o forma scrisa, orala sau prin gesturi. In cadrul formei agravate elementul material consta intr-o fapta de amenintare, lovire sau alte violente, precum si acte de vătămare corporală savarsite asupra subiectului pasiv. Toate acestea trebuie savarsite de subiectul activ in cadrrul atributiilor de serviciu.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – intentia directa sau indirecta.

4. Forme.Modalitati. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – desi posibile, nu sunt pedepsite; 2. tentativa – nu este pedepsita;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care s-au intrebuintat expresiile jignitoare, s-a realizat amenintarea ori s-a recurs la loviri.MODALITATI: Fapta este mai grava cand s-a realizat prin amenintare, loviri sau alte acte de violenta, vătămare corporală, vătămare corporală gravă savarsite in conditiile alin. 1 si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.SANCTIUNI:- inchisoare de la o lună la 1 an sau cu amenda – in forma tip si- inchisoare de la 6 luni la 12 ani – in forma agravata.

LUAREA DE MITA (art. 254 C. pen.)1. Continutul legal:

“Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini, ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarsita de un functiunar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere, desfasurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de catre toti functionarii a atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de coruptie.

- obiectul material – acesta infractiune nu are obiect material, deoarece activitatea functionarului nu se rasfrange asupra unor bunuri, lucruri sau persoane. Banii, valorile sau alte foloase reprezinta obiecte ale mitei. 2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un functionar in intelesul art. 147 C.pen. Calitatea de functionar trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. In practica judiciara s-a decis ca pot comite aceasta infractiune, profesorul care primeste o anumita suma de bani pentru a favoriza un elev la examen, ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in vederea descoperiri unei infractiuni.

In practica s-a mai pus problema avocatilor si medicilor daca pot avea sau nu calitatea de subiect activ al acestei infractiuni. Avocatul fiind platit de catre justitiabil, el nu poate savarsi aceasta infractiune, de aceea ei nu pot fi asimilati cu alti salariati. In privinta medicilor, C. S. de Justitie sustine ca ei pot fi asimilati functionarilor publici sau altor salariati. Dupa adoptatrea L. 74/1995 care a infiintat Colegiul Medicilor din Romania, s-a statutat ca medicul nu este functionar public. Totusi, aceasta lege neavand caracter penal ci unul administrativ, termenul de functionar isi pastreaza intelesul din art. 147 C. pen. – acestia fiind asadar subiecti activi ai infractiunii de luare de mita.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele prevazute in art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material – se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Actiunea poate imbraca urmatoarele forme: pretinderea, primirea, acceptarea. Inactiunea incriminata se poate realiza prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase. Pentru intregirea elementului material se cer indeplinite si urmatoarele conditii:

a. pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Micile “atentii” sau cadouri cu ocazia zilei de nastere sau onomastice nu pot fi considereate drept mita. Daca valoarea lor este foarte mare putem avea o mita deghizata;

b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitatii in care acesta isi desfasoara activitatea;

c. actiunea de pretindere, acceptare, primire sau inactiunea de nerespingere sa aiba loc inainte sau in timpul indeplinirii ori intarzierii efectuarii unui act ce intra in sferea atributiilor sale de serviciu;

d. se mai cere ca actul vizat de actiunea de corupere sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului. Daca in momentul savarsirii actiunii specifice elementului material al infractiunii de luare de mita, faptuitorul nu avea ca indatorire de serviciu indeplinirea acelui act, dar lasa sa se creada acest lucru, atunci fapta va fi calificata ca inselaciune.

- urmarea imediata – consta in crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevazute in art. 145 sau in orice alta persona juridica.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – intentia directa.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (acceptarea, nerespingerea); 2. tentativa – ar fi posibila numai in varianta  “primirii”, dar la acest moment infractiunea ar puta fi deja consumata sub forma acceptarii sau nerespinferii acesteia. De aceeea este gresit a spune ca tentativa este posibila, dar legea nu o pedepseste;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul pretinderii, chiar daca nu s-au primit foloasele, acceptarii, primirii sau nerespingerii primirii acestor bunuri sau foloase.MODALITATI: Fapta este mai grava daca a fost savarsita de un functiunar cu atributii de control.SANCTIUNI:-inchisoare de la 3 la 12 ani – in forma tip si interzicerea unor drepturi. -inchisoare de la 3 la 15 ani – in forma agravata si interzicerea unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. 

DAREA DE MITA (art. 255 C. pen.)1. Continutul legal:

“Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta in alin. precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.” 2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere, desfasurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de catre toti functionarii a atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de coruptie.

- obiectul material – acesta infractiune nu are obiect material. Totusi, in doctrima se admite ca exista obiect material in situatia ofertei de mita respinsa de catre functiunar, bunurile oferite devenind obiecte materaiale ale infractiunii. 2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este necalificat , fiind orice persoana. Infractiunea poate fi comisa si de un functionar in scopurile aratate in art. 254, in acest caz primul functionar comportandu-se ca un simplu particular in raport cu cel de-al doilea. Avand in vedere ca luarea si darea de mita sunt infractiuni corelative, intotdeauna mituitorul va fi subiect activ la darea de mita, iar cel care a luat mita va fi subiect activ la luare de mita. Daca fapta se savarseste prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la darea de mita. In cazul in care chiar intermediarul l-a determinat pe mituitor sa comita fapta, el va dobandi calitatea de instigator la darea de mita care o absoarbe pe cea de complice.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele prevazute in art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata. Subiectul pasiv poate fi si functionarul in cazul in care el respinge promisiunea, oferirea sau darea de bani, fiind atins si prestigiul acestuia.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material – se poate realiza printr-o actiune care poate imbraca urmatoarele forme: promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Darea de mita se poate efectua si prin intermediar. Pentru intregirea elementului material se cer indeplinite si urmatoarele conditii:

a. promisiunea, oferirea sau darea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial.

b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datorati in mod legal functionarului sau unitatii in care acesta isi desfasoara activitatea; Promisiunea, oferirea sau darea sa aiba loc inainte sau in timpul indeplinirii ori intarzierii efectuarii unui act ce intra in sferea atributiilor sale de serviciu;

c. se mai cere ca actul in vederea caruia se da mita sa fie unul licit sau ilicit.Nu va exista infractiune cand functionarul caruia i s-a oferit suma de bani nu avea

competenta de a efectua actul in vederea caruia participantul a comis fapta. - urmarea imediata – consta in crearea unei stari de pericol pentru buna

desfasurare a activitatii de serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevazute in art. 145 sau in orice alta persona juridica.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – intentia directa. In lipsa constiintei si dorintei de a efectua un act de corupere asupra unui functionar, actiunea faptuitorului nu va constitui infractiune.(actiunea faptuitorului facuta in stare de betie). Latura subiectiva mai cuprinde si un scop si anume indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea indepliniriiunui act privitor la atribitiile sale de serviciu. Alteori, pe langa scopul specific darii de mita mai apare si un alt scop: (o persoana ofera o suma de bani unui functionar pentru a-l determina sa intocmeasca un act fals).Cauze care exclud existenta infractiunii: Fapta prevazuta in alin. 1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. Este vorba despre o constrangere psihica.

4. Forme.Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (promisiunea, oferirerea); 2. tentativa – nu este posibila, darea de mita fiind o infractiune cu consumare anticipata;3. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care faptuitorul promite, ofera sau da functionarului public bani sau alte foloase. Ea poate avea si o forma continuata.SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul darii de mita se confisca.Cauza de nepedepsire: Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune. Acesta trebuie sa se faca in fata unei autoritati, chiar si in fata unei autoritati necompetente a efectua urmarirea penala in aceasta materie.

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (art. 256 C. pen.)1. Continutul legal:

“Primirea de catre un functionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, sa pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la normala nastere, desfasurere si dezvoltare care sunt conditionate de exercitarea cu probitate de catre toti functionarii a atributiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de coruptie. Intre aceasta infractiune si luarea de mita exista multe asemanari, de aceea unii autori considera ca infractiunea prevazuta in art. 256 C.pen. este o varianta de specie a luarii de mita.

- obiectul material – acesta infractiune nu are obiect material. Banii sau foloasele primite constituie bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii in sensul art. 118 C. pen. si vor fi supuse confiscarii. In acest caz se poate vorbi de un obiect material al infractiunii.2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este calificat , fiind un functionar sau functionar public. Participatia este posibila in situatia in care actul de care a beneficiat persoana fizica a fost indeplinit de mai multe persoane, iar foloasele au fost date intregului colectiv, simultan sau succesiv. Persoana care coopereaza in mod nemijlocit la savarsirea infractiunii, neavand calitatea ceruta de lege va raspunde pentru complicitate la infractiunea de primire de foloase necuvenite. Autor al acestei infractiuni este acela care primeste foloasele atat direct cat si prin intermediar. Daca fapta se savarseste prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la aceasta infractiune. Persoana care a dat foloasele necuvenite cat si cel care a cumparat influenta, nu se pedepseste, deoarece fapta nu este incriminata ca infractiune.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele prevazute in art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material – se poate realiza printr-o actiune de primire a unor bani sau foloase de catre un functionar public sau functionar, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia. In cazul acestei infractiuni legiuitorul a avut in vedere intotdeauna indeplinirea unui act licit si obligaroriu de indeplinit pentru respectivul functionar. Daca un functionar public sau functionar si-a indeplinit atributiile de serviciu nu in mod corect, iar dupa aceasta primeste bani sau bunuri de la o persoana favorizata prin indeplinirea acelui act, fapta va fi considerata abuz in serviciu contra intereselor persoanelor daca sunt indeplinite si celelalte conditii cerute de lege. Pentru intregirea elementului material se cer indeplinite si urmatoarele conditii:

a. ce cere ca banii sau foloasele sa fie necuvenite functionarului sau unitatii in care acesta isi desfasoara activitatea;

b. banii sau foloasele sa fi fost remise functionarului dupa indeplinirea actului ce intra in sferea atributiilor sale de serviciu, cu conditia sa nu fi existat anterior intre ei vreo astfel de intelegere si nici in timpul efectuarii actului ; in caz contrar fapta va fi luare de mita. Daca dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiri sale si la care era obligat, functionarul obliga pe beneficiarul actului sa-i remita bani sau alte foloase, consideram ca suntem in prezenta unui abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. - urmarea imediata – consta in crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevazute in art. 145 sau in orice alta persona juridica.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – intentia directa dar si indirecta.

4. Forme.Sanctiuni.FORME:1. tentativa –este posibila in forma intrerupta, dar nu se pedepseste;2. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul in care, dupa indeplinirea actului, faptuitorul primeste bani sau alte foloase in mod direct sau indirect. Ea poate avea si o forma continuata, cand functionarul in baza aceleiasi rezolutii infractionale, dupa ce a indeplinit mai multe acte, primeste de la mai multe persoane, beneficiare ale actelor respective, diferite bunuri, foloase sau bani la intervale diferite de timp.SANCTIUNI: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca persoana care a dat foloasele necuvenite denunta autoritatii fapta mai inainte ca fapta sa fi fost descoporita, acestea se vor restitui persoanei care le-a dat.

TRAFICUL DE INFLUENTA (art. 257 C. pen.)

1. Continutul legal:“Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni,

de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Dinpozitiile art. 256 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.”2. Conditii preexistente:2A. Obiectul infractiunii:

- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relatii sociale referitoare la desfasurarea activitatilor publice sau private in conditii care sa asigure increderea si prestigiul de care trebuie sa se bucure personalul acestora. Comiterea acestei infractiuni discrediteaza activitatea de serviciu si ii aduce grave prejudicii.

- obiectul material – acesta infractiune nu are obiect material, banii sau foloasele pretinse sau primite constituie bunuri date pentru savarsirea infractiunii si vor fi supuse confiscarii. 2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ – acesta este necalificat, putand fi orice persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public sau functionar, aceste aspecte nefiind conditii ale subiectului activ ci mijloace prin care se savarseste infractiunea. Participatia este posibila in toate formele sale. De cele mai multe ori fapta este savarsita de rude, prieteni, cunostinte sau alte persoane care nici macar nu cunosc functionarul respectiv. In doctrima s-a pus problema ca ar trebui pedepsiti si cei care cumpara influenta nefiind cu nimic mai prejos de cel care da mita. In situatia in care cel care a conceput infractiunea si l-a determinat pe autor sa o comita este chiar intermediarul atunci el va cumula calitatea de instigator cat si pe cea de complice, fiind in final pedepsit doar pentru instigare la trafic de influenta.

- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele prevazute in art. 145 C. pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata. In secundar sub. pasiv este chiar functionarul public a carui imagine este denaturata prin savarsirea faptei.

3. Continutul constitutiv:3A. Latura obiectiva:

- elementul material – se poate realiza prin trei actiuni distincte: primirea, pretinderea sau acceptarea de promosiuni de daruri direct sau indirect in vederea determinarii unui functionar sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Initiativa comiterii traficului de influenta poate porni de la subiectul activ sau de la cumparatorul de influenta. Daca initiativa comiterii infractiunii o are cumparatorul de influenta, pentru existenta infractiunii se care ca subiectul activ sa fi primit efectiv banii sau bunurile sau sa fi acceptat promisiunule facute. Pentru intregirea elementului material se cer indeplinite si urmatoarele conditii:

a. ce cere ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada acest lucru. In aceasta varianta infractiunea se aseamana cu inselaciunea;

b. faptuitorul sa promita interventia sa pe langa un functionar public sau functionar;

c. actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata mai inainte ca functionarul pe langa care se intervine sa fi indeplinit actul care il intereseaza pe cumparatorul de influenta, sau cel tarziu in timpul indeplinirii acestuia.

Daca traficantul de influenta nu remite functionarului bani sau alte foloase, ci doar il determina sa faca acel act, atunci se va retine un concurs de infractiuni intre trafic de influenta si instigare la abuz in serviciu savarsita de functionar. Traficul de influenta trebuie sanctionat in concurs cu inselaciunea daca traficarea reprezinta un mijloc de amagire pentru o inducere in eroare. - urmarea imediata – consta in crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de serviciu intr-un organ sau institutie de stat, intr-o unitate din cele prevazute in art. 145 sau in orice alta persona juridica.3B. Latura subiectiva:

- forma de vinovatie – intentia directa.

4. Forme. Sanctiuni.FORME:1. actele preparatorii si tentativa de regula nu se pedepsesc, numai atunci cand sunt asimilate infractiunii consumate (pretinderea sau acceptarea) Tentativa este posibila numai in cazul primirii de bani sau alte foloase, or in acest moment fapta este deja consumata in forma pretinderii sau acceptarii de promisiuni de daruri;2. fapt consumat - aceasta infractiune se consuma in momentul acceptarii de promisiuni de daruri, in momentul primirii de bani sau alte foloase. Pentru consumarea infractiunii nu are relevanta daca interventia promisa a si fost efectuata.SANCTIUNI: inchisoarea de la 2 la 10 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca acestea nu se gasesc, fapruitorul va face plata echivalentului lor in bani.