37.verificarea si aducerea la bataia normal a pistolului PM .Aducerea pistolului PM la bataia normal se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite. Cartusele trebuie sa fie din acelasi lot. Distant pina la tinta 25m. Pozitia pt tragere din picioare .Marimea tintei si a panoului 0,25x0,35/0,5x1numarul de trageri -4 , abaterea PML de la PC -5 cm , raza imprastierii cerc 15 cmAbaterea punctuilui mediu de ochire la schimbarea poziiei dispozitivului de ochire La nuruba-rea i deuru-barea ctrii la o rotaie (pe nlime)-19 cm , si la schimbarea poziiei ctrii n stnga s-au n dreapta la 1 mm deasemenea 19 cm .38. pregatirea armamentului TAB-71 pentru tragere Pe Tab-71 sunt instalate o arma KPVT de calibrul 14,5 mm, a cite 500 de cartuse si o arma PKT de calibrul 7,62 cu capacitatea de 2000 cartuse.Aducerea KPVT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din TAB-71 , marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 270 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri 3-10 .abaterea PML de la PC 13,5 cm , raza imprastierii cerc de 50 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.Aducerea PKT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din TAB-71 , marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 120 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri 1-10 ; abaterea PML de la PC 6 cm , raza imprastierii cerc de 20 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.39. pregatirea armamentului BTR-70 pentru tragerePe BTR-70 sunt instalate o arma KPVT de calibrul 14,5 mm si o arma PKT de calibrul 7,62. . Aducerea la bataia normala a armamentului BTR-70 e la fel ca si la BTR-80 ., diferenta fiind in aparatul de ochire la BTR 80 este 1PZ-2 , iar la BTR 70 este PP-61.Aducerea KPVT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din BTR , marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 270 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri 3-10 .abaterea PML de la PC 13,5 cm , raza imprastierii cerc de 35 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.Aducerea PKT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din BTR, marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 120 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri -10 ; abaterea PML de la PC 6 cm , raza imprastierii cerc de 18 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.40 . pregatirea armamentului BTR-80 pentru tragerePe BTR-80 , ca si pe BTR-70 , sunt instalate o arma KPVT de calibrul 14,5 mm si o arma PKT de calibrul 7,62. Aducerea la bataia normala a armamentului BTR-80 e la fel ca si la BTR-70 ., diferenta fiind in aparatul de ochire la BTR 80 este 1PZ-2 , iar la BTR 70 este PP-61Aducerea KPVT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din BTR , marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 270 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri 3-10 .abaterea PML de la PC 13,5 cm , raza imprastierii cerc de 35 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.Aducerea PKT la bataia normala se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din BTR, marimea tintei si a panoului fiind un cerc de 120 mm , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-virful spinului, numarul de trageri -10 ; abaterea PML de la PC 6 cm , raza imprastierii cerc de 18 cm . abaterea punctului mediu de ochire la schimbarea pozitiei dispozitivului de ochire la insurubarea si desurubarea catarii la o rotatie este 10 cm , si la schimbarea pozitiei catarii in stinga sau dreapta la 1mm deasemenea e de 10 cm.41. pregatirea armamentului BMD-1 pentru tragerePe BMD-1(MLD) este instalat tunul Grom 2A28 , trei arme PKT si 3 arme de tip PTUR 9M14M .Aducerea la bataia normala a armei PKT se efectueaza prin tragere cu cartuse cu gloante obisnuite , pozitia de tragere din BMD(MLD), marimea tintei fiind 110x130 si a panoului de 1x1 , distanta pina la tinta -100 m , luarea inaltatorului si a telului-6, numarul de trageri -4(10 ) / 1 (1); raza imprastierii dreptunghi de marimea 11x13 (14 x16 ) .

42.notiuni de balistica interioara si sarcinile hotarite de ea.BALISTICA INTERIOAR este tiina are se ocup cu studierea proceselor ar au loc n timpul tragerii, ndeosebi la micarea glonului (grenadei), prin canalul evii.Sarcinile hotrte de aceast tiin snt calcularea:1. Lungimea i grosimea evii.2. Numrul de ghinturi.3. Cantitatea de pulbere din cartu.4. Forma i greutatea glonului.5. Calibrul armei .

43.Fenomenul tragerii i perioadele ei.

LOVITUR aruncarea glonului din canalul evii armei sub aciunea energiei gazelor formate n urma arderii ncrcturii de pulbere.La tragerea din armamentul cu gloane se petrec urmtoarele fenomene: de la lovirea percutorului asupra capsei cartuului, ce este introdus n camera cartuului se detoneaz componena exploziv capsei i formeaz flacr prin orificiile de aprindere de la fundul cartuului ptrund n tub-cartu la ncrctura de pulbere i aprind. La arderea ncrcturii de pulbere se formeaz o cantitate mare de gaze nfierbntate, ce formeaz n canalul evii o presiune nalt ce acioneaz asupra fundului glonului, fundul i pereii tub-cartuului de asemenea acioneaz asupra evii i nchiztorului.n rezultatul presiunii gazelor asupra fundului glonului, glonul se mic i se nurubeaz n ghinturi rotindu-se prin ele, micndu-se prin canalul evii cu vitez cresctoare i se arunc n afar direcia axei canalului evii. Presiunea gazelor asupra fundului tub-cartuului provoac micarea armei n urm.De la presiunea gazelor asupra pereilor tub-cartuului i evii se produce ntinderea pereilor tub-cartuului (deformaie elastic) i tub-cartuul, fixndu-se strns de camera cartuului, mpiedic scurgerea gazelor de pulbere n direcia nchiztorului. Totodat, la tragere apare vibraia evii i ea se nclzete.Gazele nfierbntate i particulele de pulbere, ce nu au dovedit s ard, se scurg din canalul evii urmnd glonul, la ntlnirea cu aerul se aprinde flacra i apare unda de oc sau de presiune. Aceasta i este cauza apariiei sunetului n timpul loviturii. La tragerea din arm automat, construcia creia este bazat principiul ntrebuinrii energiei gazelor de pulbere ce se scurg prin orificiul canalului evii (AKM, SVD), o parte din gaze, dup trecerea glonului de orificiu, se ndreapt prin el spre camera de gaze, lovete n piston i arunc pistonul cu port-nchiztorul. Pn ce port-nchiztorul nu va parcurge o distan anumit, ce permite aruncarea glonului din canalul evii, nchiztorul prelungete s meni canalul evii nzvort.Dup ieirea glonului din canalul evii el se dezvorte.La tragerea din arm cu automat, construcia creia este bazat pe principiul ntrebuinrii energiei reculului (pistol PM i APS) presiunea gazelor, prin fundul tub-cartuului, se transmite la nchiztor i provoac micarea nchiztorului cu tub-cartuul napoi. Aceast micare se ncepe n momentul cnd presiunea gazelor de pulbere asupra tub-cartuului depete fora de rezisten nchiztorului i fora arcului recuperator. Glonul ctre acest timp prsete canalul evii. Micndu-se n urm nchiztorul comprim arcul recuperator apoi sub aciunea arcului comprimat, nchiztorul se mic nainte i introduce urmtorul cartu n camera cartuului.La unele tipuri de arme (KPVT) sub aciunea presiunii gazelor de pulbere asupra fundului tub-cartuului la nceput se mic n urm, eava mpreun cu nchiztorul ncuiat, parcurge o anumit distan ce permite aruncarea glonului din canalul evii, apoi eava i nchiztorul se descuie, dup ce nchiztorul, datorit forei de energie, se deplaseaz n poziia maximal din urm i comprim arcul de lupt, iar eava sub aciunea arcului evii se mic n poziia iniial.Uneori, dup lovirea percutorului asupra capsei, mpuctura nu se produce sau se produce cu o oarecare ntrziere. n primul caz are loc rateu, iar n al doilea caz mpuctura ntrziat.Cauzele rateului deseori este umezirea componenei capsei ori umezirea pulberii, de asemenea lovitura slab percutorului asupra capsei. De aceea este necesar de proteja muniiile de umiditate i de ntreinut armamentul n stare bun de funcionare.MPUCTURA NTRZIAT este rezultatul procesului de aprindere lent al ncrcturii de pulbere. De aceea, dup rateu, se interzice de a deschide ndat nchiztorul, deoarece este posibil mpuctura.

IIImpuctura (lovitura) se produce ntr-o poriune de timp foarte scurt (0,001- 0,06s.). Lovitura se poate mpri convenional n 4 perioade succesive: iniial; prima sau de baz; a doua; a treia sau perioada de post-acionare a gazelor.Perioad iniial decurge de la nceputul arderii ncrcturii de pulbere pn la nurubarea deplin a cmii glonului n ghinturile evii. n timpul acestei perioade n canalul evii se produce presiunea gazelor, necesar pentru a mica glonul din loc i a nvinge rezistena cmii la nurubarea n ghinturile evii.Prima perioad sau perioada de baz decurge de la nceputul micrii glonului, pn la momentul arderii depline a ncrcturii de pulbere. n aceast perioad arderea ncrcturii de pulbere se schimb foarte rapid. La nceputul perioadei, cnd viteza de micare a glonului prin canalul evii nc nu este mare, cantitatea gazelor crete mai repede dect volumul dintre fundul glonului i fundul tub-cartuului, presiunea gazelor brusc crete i atinge mrimea maximal (de exemplu, la armamentul cu glon sub cartu model 1943-2800 kg/cm2, iar sub cartu model 1908-2900 kg/cm2. Aceast presiune se numete presiune maximal. Ea se formeaz la armamentul cu glon la parcurgerea glonului distanei de 4-6 cm. Apoi, n rezultatul mririi rapide a vitezei glonului, volumul dintre glonte i tub-cartu se mrete mai repede dect scurgerea gazelor noi i presiunea ncepe s scad i, spre sfritul perioadei, este egal cu 2/3 a presiunii maximale. Viteza de micare a glonului permanent crete i, la sfritul perioadei, atinge aproximativ 3/4 la viteza iniial. ncrctura de pulbere arde complet cu puin timp nainte ca glonul s prseasc canalul evii.Perioada a doua se prelungete de la momentul arderii depline a ncrcturii de pulbere, pn la momentul aruncrii glonului din canalul evii. Cu nceputul acestei perioade scurgerea gazelor de pulbere se termin,ns gazele nfierbntate i comprimate puternic se dilat, acionnd asupra glonului i-i mresc viteza de micare.Scderea presiunii n perioada a doua decurge destul de rapid i la reteztura evii presiunea la gura evii la diferite tipuri de arm constituie 300-900 kg/cm2. Viteza glonului n momentul ieirii lui din canalul evii viteza la gura evii este puin mai mic dect viteza iniial.La unele tipuri de armament cu glon, ndeosebi cu eava scurt (de exemplu PM), perioada a doua se termin dup aruncarea glonului din canalul evii.Perioada a treia, perioada post-aciunii gazelor se prelungete de la momentul aruncrii glonului din canalul evii, pn la momentul sfririi aciunii gazelor asupra fundului tub-cartuului.n decursul acestei perioade gazele de pulbere, ce se scurg din canalul evii cu viteza de 1200-2000 m/s, prelungesc s acioneze asupra glonului i i mresc viteza. Glonul capt viteza maximal la sfritul perioadei a treia, la deprtarea de civa zeci de centimetri de la gura canalului evii. Aceast perioad se termin atunci, cnd presiunea aerului se egaleaz cu presiunea gazelor.