DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 36 (1.322) 16 – 22 SEPTEMBRIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

11

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a participat joi, 10 septembrie, la ceremonia de repatriere din Afganistan a

militarilor Batalionului 33 Vânători de Munte Posada.După şase luni de misiune, aproximativ 400 de cavaleri ai florii

de colţ din Curtea de Argeş au raportat Misiune îndeplinită!, în Piaţa Centrală din localitate, în prezenţa ministrului Mircea Duşa, a şefului Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, a comandantului Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Lucian Foca. Cu această ocazie, la apelul solemn au fost reamintiţi militarii căzuţi la datorie în misiunile anterioare, la care a participat batalionul argeşean.

De asemenea, ministrul apărării naţionale i-a felicitat pe par-ticipanţi la misiune pentru modul în care şi-au îndeplinit sarcinile, subliniind că prezenţa militarilor Batalionului 33 Vânători de Munte în teatrul de operaţii din Afganistan, alături de celelalte structuri ale Armatei României, constituie un factor de stabilitate. Împreună

cu partenerii americani, misiunile încredinţate au fost îndeplinite cu succes, dovedind că sunt o structură de elită a armatei române.

Activitatea s-a încheiat cu un concert dedicat militarilor întorşi din misiune, susţinut de pianistul Adrian Leonard Mociulschi şi naistul Nicolae Voiculeţ la Centrul de Cultură şi Arte George Topîrceanu, din Curtea de Argeş. Evenimentul artistic a fost organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale şi a fost parte a Festivalului Internaţional George Enescu.

Pe timpul desfăşurării misiunii din Afganistan, în perioada februarie-septembrie 2015, militarii români au avut ca principale sarcini asigurarea protecţiei bazei militare de la Kandahar şi con-silierea militarilor din forţele de securitate afgane, contribuind, astfel, la realizarea unui climat de securitate necesar stabilităţii politice şi sociale în zonă.

Până în prezent, vânătorii de munte din Curtea de Argeş au par-ticipat la cinci misiuni externe, în teatrele de operaţii din Irak (UNAMI - septembrie 2005-martie 2006) şi Afganistan (ISAF III, în iunie 2007- ianuarie 2008 şi în ianuarie-august 2010, ISAF IV, în iulie 2012-februarie 2013, precum şi Resolute Support, în februarie-septembrie 2015).

Vânătorii de munte argeşeni s-au întors acasăPlutonier-major Alina-Sonia Raicu

Foto

: Val

enti

n Ci

obîr

că

ADOLESCENŢĂ ÎN UNIFORMĂ5

EXERCIŢIUL INTERINSTITUŢIONAL DE NIVEL STRATEGIC HISTRIA 15

Interviu cu colonelul Dumitru Gheorghe Soare, comandantul Brigăzii 10 Geniu Dunărea de JosDe la planificare la realitatea poligonului

1412-13

u

O nouă paradigmă logistică în testareu

u16-17

Generalul de brigadă (r) Dumitru Miu rememorează participa-rea militarilor români la faza a IV-a de stabilitate şi reconstruc-

ţie din Irak, în cadrul Operaţiei Iraqi Freedom, august 2003.

MEMORII

Printre dunele irakiene şi vestigiile Babilonului (II)

VIA}A |N CULORI CALDE Pagina 19

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a primit joi, 10 sep-tembrie, la sediul MApN, pe ambasadorul Statului Kuwait în

România, Mubarak M. Alsehaijan.Pe timpul discuţiilor, cei doi oficiali şi-au exprimat preocuparea faţă

de procesul de migraţie în masă a populaţiei civile din zonele afectate de conflicte, precum Siria, Irak, Afganistan şi Pakistan, considerând că această problemă trebuie tratată cu diplomaţie şi umanitate.

Ministrul Mircea Duşa a exprimat, totodată, interesul părţii române pentru finalizarea proiectului Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul statului Kuwait privind cooperarea în domeniul militar.

De asemenea, în contextul de securitate actual, a fost evidenţiată importanţa aprofundării atât a cooperării practice, cât şi a intensificării dialogului şi a schimbului de opinii referitor la provocările mediului glo-bal de securitate.

La final, oficialul român a salutat eforturile depuse de autorităţile kuweitiene în ceea ce priveşte consolidarea relaţiei cu NATO, exprimân-du-şi convingerea cu privire la efectele benefice ale unei abordări co-mune în faţa ameninţărilor la adresa securităţii globale.n

După o lună de la începerea misiunii Detaşamentului IMP (International

Military Police) în Baza Aeriană Bagram, din Afganistan, la sediul Provost Marshal Office a avut loc un moment de apreciere a activită-ţii poliţiştilor militari de către comandantul garnizoanei Bagram Airfield, colonel John D. Lawrence. Printre militarii recompensaţi cu însemnul heraldic al garnizoanei s-a numărat şi plutonierul-major Daniel Barcan. Acesta s-a remarcat prin stăpânirea de sine, curajul şi de-votamentul demonstrat în îndeplinirea sarci-nilor specifice, cât şi pentru modul de răspuns la incidentele apărute, dovadă că experienţa dobândită în cele trei misiuni anterioare îşi spune cuvântul. n

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 2

EVENIMENTuDemonstraţii în direct. Clinica de Medicină Internă

şi Gastroenterologie din Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila (SUUMC) a organizat, în zilele de 11 şi 12 septembrie, la Bucureşti, a treia ediţie a Cursului internaţional de patologie pancreatică, conco-mitent cu a patra ediţie a workshopului Rolul practic al ecoendoscopiei. Cele două evenimente au fost pregătite în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Patologia

Pancreatică, Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie, Societatea Română de Endoscopie Digestivă şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Dr. Carol Davila. Implicarea instituţiei de medicină militară în aceste ma-nifestări este justificată, deoarece, conform afirmaţiei managerului său general, colonel medic conf. univ. dr. Florentina Ioniţă-Radu, SUUMC este deschizător de drum în domeniul ecoendoscopiei, instituţia fiind prima unitate medicală din România dotată, în 1998, cu tehnica necesară realizării de ecoendoscopii, în scop diagnostic şi terapeutic. Acţiunile au abordat oportunităţile şi perspectivele de diagnostic, prevenţie şi tratament în domeniul gastro-enterologiei, precum şi corelarea standardelor asistenţei medicale în patologia pancreatică din România cu cele aplicate în zona euroatlantică. Ele au beneficiat de ex-pertiza unor mari personalităţi medicale şi academice ale endoscopiei, precum profesorii universitari doctori Peter Vilmann (Copenhaga), Erwin Santo (Tel Aviv), Peter Hegyi şi Dora Mosztbacher (Szeged), Stephan Haas (Stockholm) şi Radu Ţuţuian (Berna). Organizatorii au conceput un program dinamic, în care conferinţele au alternat cu de-monstraţiile în direct, transmise în timp real din Laboratorul de Endoscopie Digestivă al SUUMC în sala de conferinţe a Hotelului Crowne Plaza. Cunoaşterea nu mai este apanajul unor elite exclusiviste, ci al celor care îşi doresc cu adevărat să facă o carieră în acest domeniu, a concluzionat colonelul medic conf. univ. dr. Mariana Jinga, directorul medical al SUUMC şi director al workshop-ului. (Elena David)uFestival. În perioada 8-11 septembrie a avut loc,

la Varşovia, Festivalul de film istoric şi militar. Filmul Premiul, în poloneză Cena, realizat la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, în regia maiorului Constantin Mireanu, a primit diplomă de participa-re din partea juriului. Filmul a fost prezentat miercuri, 9 septembrie, în sala de spectacole a Muzeului de Independenţă, din Varşovia. uCompetiţie la malul mării. Echipa Invictus Wounded

Warriors, formată din trei invictuşi răniţi în Afganistan, a participat, de curând, la cea de-a şaptea ediţie a concur-sului Triathlon Challenge, de la Mamaia. La eveniment, considerat cel mai mare din Europa de Est şi din Balcani, au participat plutonierul-adjutant Costel Stanciu, care a parcurs 20 de kilometri cu bicicleta, cu proteză la un pi-cior, sergentul-major Ionuţ Butoi, care a înotat 750 metri, având picioarele paralizate, şi sergentul-major Marian Nicula, care a alergat cinci kilometri, cu un ochi afectat de schije. Aceştia s-au bucurat de admiraţia organizatorilor competiţiei şi a publicului prezent la eveniment. uManifestare ştiinţifică internaţională. Academia

Navală Mircea cel Bătrân a fost gazda celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei balcanice de cercetări operaţiona-le BALCOR 2015, în perioada 9-12 septembrie. Peste 60 de participanţi, din Bulgaria, Grecia, Israel, Coreea, Macedonia, Serbia, Turcia, dar şi din ţară, au prezentat lucrări care au tratat subiecte despre managementul operaţional, optimizarea în economie şi finanţe, aplica-ţii ale cercetărilor operaţionale în transporturi şi finanţe, teoria grafică, precum şi teoria jocului şi analiza riscului. (Mihaela Zabolodni)uAcţiune caritabilă. În zilele de 10 şi 11 sep-În zilele de 10 şi 11 sep-

tembrie, Fundaţia Capela Militară Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, constituită la nivelul garnizoanei Focşani, a venit în sprijinul părinţilor care şi-au pregătit copiii pen-tru începerea anului de învăţământ 2015-2016. Pentru ei a fost amenajat un stand de frizerie şi au fost donate rechizite şcolare tuturor celor care le-au trecut pragul. Proiectul Începe şcoala, alături de Pregătire la biserică, se adresează tinerei generaţii, iar militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor şi ai Brigăzii 8 LAROM, ca un tot unitar, încearcă să fie de folos copi-ilor defavorizaţi, părinţilor care au probleme materiale şi familiilor cuprinse în programe sociale. (Locotenent-colonel Vali Roman)

GARNIZOANA ROMÂNIA

Convorbiri oficiale Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a efectuat luni, 14 septembrie, o vizită în Republica Slovenia.

Cu această ocazie, oficialul român s-a întâlnit cu preşe-dintele Republicii Slovenia,

Borut Pahor, şi cu ministrul apărării, Andreja Katič.

Având în vedere contextul regional de securitate, coroborat cu noile provo-cări, generate atât de ultimele dezvoltări ale situaţiei din Ucraina, cât şi din flancul sudic al Alianţei, consider că este nece-sar să intensificăm cooperarea noastră atât în plan bilateral, cât şi în formate regionale şi multilaterale, a declarat mi-nistrul apărării naţionale, Mircea Duşa, în cadrul întâlnirii cu preşedintele Republicii Slovenia.

Oficialul român a apreciat că vizita în Slovenia reprezintă o oportunitate de a întări relaţiile de colaborare politico-militară dintre cele două state şi armate.

Avem idealuri şi valori comune şi, de aceea, asigurarea securităţii spaţiului euroatlantic este un obiectiv primordial pentru ţările noastre, a precizat minis-trul Mircea Duşa.

Cei doi oficiali au discutat, de ase-menea, despre adaptarea strategică a Alianţei Nord-Atlantice şi despre

tematica ce va fi abordată la viitorul summit al NATO, despre stadiul im-plementării concluziilor rezultate în urma desfăşurării consiliilor europene dedicate apărării, cât şi despre imple-mentarea măsurilor de reasigurare în flancul estic al NATO.

În aceeaşi zi, ministrul Mircea Duşa s-a mai întâlnit, la sediul Ministerului Apărării al Republicii Slovenia, cu omologul său sloven, Andreja Katič. Ne dorim să identificăm acele domenii de cooperare care pot contribui la stabilizarea şi securizarea spaţiului euroatlantic şi a vecinătăţii sale, a declarat ministrul român al apărării.

Cei doi demnitari au abordat, în cadrul discuţiilor bilaterale, aspecte referitoare la situaţia de securitate din zona extinsă a Mării Negre, cu accent pe cea din Ucraina şi Balcani.

Ministrul Mircea Duşa a subliniat disponibilitatea ţării noastre de a con-tribui la eforturile comunităţii inter-naţionale de asistenţă pentru Ucraina şi a făcut cunoscută contribuţia României la misiunile din regiune ale

Uniunii Europene şi ale Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa.

Totodată, ministrul apărării naţio-nale a evidenţiat importanţa acordată de România valorificării potenţialului real al relaţiilor cu Slovenia, prin inten-sificarea dialogului politico-militar la nivel înalt, precum şi a contactelor la nivel sectorial.

Doresc să exprim aprecierea pentru cooperarea excelentă a specialiştilor din armatele ţărilor noastre în cadrul centrului de excelenţă NATO HUMINT, de la Oradea. În condiţiile în care România desfăşoară, încă din 2009, activităţi comune cu Slovenia şi cu alte state în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Şcolilor Militare de Munte, considerăm că iniţiativa ţării dumneavoastră de înfiinţare a Centrului de Excelenţă în domeniul vânătorilor de munte este mai mult decât binevenită, a declarat Mircea Duşa.

În aceeaşi zi, cei doi miniştri au participat la ceremonia de predare a avionului IAR-93, donat de Muzeul Naţional al Aviaţiei Române Muzeului Militar al Forţelor Armate Slovene.n

Locotenent Răzvan Matran

Dialog româno-kuweitian Apreciere

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

DIXI !Situaţia din zona extinsă a Mării Negre prezintă un grad ridicat de complexitate şi incertitudine pentru toţi cei 28 de membri ai Alianţei şi considerăm că securitatea este esenţială pentru fiecare membru în parte, plecând de la premisa că apărarea începe acasă, dar şi pentru toţi ceilalţi membri, indiferent de direcţia de manifestare a ameninţărilor.

General-locotenent Nicolae Ciucă Şeful Statului Major General

Sursa: Agerpres

uBucureşti. Studenţii sta-giari de la Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, din

Sibiu, se pregătesc la Batalionul 265 Poliţie

Militară, din Capitală, sub îndrumarea instructorului plutonier Adrian Niţă Şte-

fănescu. Studenţii s-au rotit la comandă, însuşindu-şi

modul în care pot fi coman-date astfel de subunităţi pe timpul executării unor misi-uni de control al mulţimilor,

escorta şi protecţia VIP sau pătrunderea în obiective.

Şeful Statului Major General (SMG), generalul-locotenent

Nicolae Ciucă, a participat la reuniu-nea Comitetului Militar al NATO, care s-a desfăşurat în perioada 11-13 sep-tembrie, la Istanbul.

Pe agenda reuniunii s-au aflat su-biecte referitoare atât la stadiul imple-mentării măsurilor stabilite prin Planul de acţiune al Alianţei pentru creşte-rea capacităţii operaţionale, cât şi la

măsurile ce urmează a fi adoptate în perioada imediat următoare la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, au fost prezentate elementele speci-fice ale misiunii Resolute Support, din Afganistan, şi a fost ales noul director al Statului Major Internaţional al NATO, generalul Jan Broeks, care îşi va începe mandatul anul viitor.

În cadrul reuniunii, şeful SMG a transmis faptul că România este pe de-

plin angajată în implementarea măsu-rilor stabilite în Plan şi a menţionat că parcursul declarării capabilităţilor iniţi-ale ale Unităţii de integrare a forţelor NATO (NFIU) şi demarării înfiinţării  co-mandamentului Diviziei Multinaţionale de Sud-Est (MND-SE) se desfăşoară fără sincope. Existenţa şi funcţionalitatea acestor două structuri sub drapel NATO demonstrează valenţele esenţiale ale dezvoltării ulterioare în atingerea obiec-tivelor comune ale statelor membre în domeniul apărării colective, intervenţiei în situaţii de criză şi derulării programe-lor de parteneriat. n

3Observatorul militarNr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

GARNIZOANA ROMÂNIAuExerciţiu. Miercuri, 9 septembrie, militarii Brigăzii

18 Infanterie Banat, care îşi desfăşoară activitatea în po-ligonul Dud-Tauţ, în cadrul exerciţiului Someş 15, şi-au derulat acţiunile de luptă în prezenţa comandantului Di-viziei 4 Infanterie Gemina, general de brigadă Ioan Manci. Totodată, în poligon au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, care, împreună cu comandan-tul marii unităţi clujene şi cu cel al brigăzii din oraşul de pe malul Begăi au asistat la desfăşurarea unui exerciţiu tactic cu trageri reale, executat de o secţie de obuziere calibru 152 mm, din Batalionul 183 Artilerie General Ion Dragalina. (Căpitan Andi Păunescu)uAntrenamente. Militarii Companiei 292 Apărare

CBRN au participat, la Focşani, în perioada 9-11 septem-brie, la exerciţiul Raid 15, de avertizare şi raportare CBRN (chimic, bacteorologic, radiologic şi nuclear). La activitate au participat toate structurile componente ale Sistemului de Supraveghere şi Avertizare CBRN al Armatei României, care execută Serviciul de luptă şi supraveghere CBRN. Situaţiile complexe au fost rezolvate grafic pe hartă, prin utilizarea unor softuri speciale, conforme standardelor NATO. (Locotenent-colonel Vali Roman)uSărbătoare la Constanţa. Pentru a marca 85 de

ani de tradiţii şi de evenimente remarcabile, realizate în istoria recentă a poporului român de către distrugă-toarele Regele Ferdinand şi Regina Maria şi, ulterior, de fregatele care poartă aceleaşi nume, Forţele Navale ro-mâne au organizat vineri, 11 septembrie, o ceremonie militară şi religioasă în Portul militar Constanţa, la care

au participat şi şefii promoţiei de absolvenţi de la toate instituţiile de învăţământ militar, din 2015, care poartă denumirea onorifică Regele Ferdinand-150. La bordul ce-lor două fregate au fost organizate expoziţii de fotogra-fii din colecţia Muzeului Marinei Române şi expoziţii de pictură cu tematică marină, şi au fost susţinute minire-citaluri de muzică clasică. Tot cu aceast prilej,  caseta de argint în care a fost transportată inima Reginei Maria, de la Balcic la Constanţa, cu distrugătorul Regina Maria, a fost expusă, în aceeaşi zi, la bordul fregatei Regina Maria. (Locotenent-colonel Corneliu Pavel)uCompetiţie de cros. În perioada 9-11 septembrie,

a avut loc la Brăila, Concursul militar de cros, etapa pe Divizia 2 Infanterie Getica. Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa a fost reprezentată de lotul compus din sergenţii-majori Elena Muscalu şi Cătălin Rotariu, din Batalionul 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi, caporal Ciprian Paşaniuc, din Batalionul 228 Apărare Antiaeriană Piatra Craiului, precum şi fruntaşul Alin Petric şi soldaţii Alina Pop şi Daniel Giurgi, cavaleri ai florii de colţ din batalionul predelean. La final, lotul marii unităţi braşovene a obţinut, în clasamentul general, locul I.uMilitari în concurs. Duminică, 13 septembrie,

la Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Getica, din poligonul Cincu, militarii Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, prezenţi la exerciţiul Someş 15, au participat la concursurile sportive-militare Challenge Games. Cu această ocazie, militarii bistriţeni au luat parte la trasul frânghiei, ştafeta de transport răniţi, aruncarea grenadelor de exerciţiu la distanţă şi precizie, căratul roţii de transportor amfibiu blindat şi volei. După o luptă strânsă, locul I a fost ocupat de lo-tul Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, poziţia secundă a fost adjudecată de lotul comandamentului marii unităţi bistriţene şi subunităţile de brigadă, iar locul al III-lea a revenit lotului Batalionului 817 Artilerie Petru Rareş. (Locotenent-colonel Florin Apăfăian)

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ăFo

to: P

etric

ă M

ihal

ache

Misiune îndeplinită

Reuniune NATO

Vineri, 11 septembrie, zi cu semnificaţie deosebită în declanşarea luptei împotriva terorismului, a avut

loc ceremonia de întoarcere din teatrul de operaţii din Afganistan a Elementului naţional de sprijin (ENS). La eveni-Elementului naţional de sprijin (ENS). La eveni-. La eveni-La eveni-ment au participat comandantul Comandamentului logistic întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu, cadre militare din Statul Major General şi CLÎ, precum şi colegi şi membri ai fa-miliilor militarilor întorşi în ţară.

La 11 decembrie, anul trecut, pleca spre Afganistan un grup de 19 militari din compunerea ENS, care urma să acţioneze în cadrul misiunii Resolute Support. Colonelul Alexandru Alexandroaia, comandantul structurii, ne preciza atunci că 15 din militarii care vor acţiona în Afganistan au mai executat una, două sau trei misiuni similare. La 3 mar-tie a.c., detaşamentul s-a completat cu alţi 20 de militari. În Kandahar, Kaia Nord şi Bagram aceştia au executat activităţi specifice sprijinului logistic în folosul structurilor româneşti dislocate în teatrul de operaţii. Împreună cu partenerii din coaliţie au planificat, organizat şi executat transportul per-sonalului, tehnicii, armamentului, echipamentelor şi mate-rialelor în interiorul teatrului de operaţii, dar au desfăşurat şi activităţi de instruire, consiliere şi asistenţă a instituţiilor de securitate afgane, de sprijinire a guvernului Republicii Islamice Afganistan în procesul de menţinere a securităţii şi stabilităţii, precum şi pentru susţinerea efortului de recon-strucţie. Pregătirea echipamentelor, tehnicii şi materialelor,

Irina-Mihaela Nedelcu

în vederea îmbarcării/ redislocării, pentru casare şi repatrie-re, a reprezentat un alt segment al misiunii ENS.

Săptămâna trecută, cu prilejul ceremoniei de repatriere, colonelul Alexandroaia a precizat că militarii ENS au rezolvat situaţiile dificile ivite în teatrul de operaţii şi că s-au întors cu toţii, aşa cum au promis la plecarea în misiune: Mai mult de atât, ne-am întors cu o experienţă ce ar fi de dorit să fie utilizată cât mai eficient în unităţi şi să fie transferată către cei care ur-mează să mai execute astfel de misiuni.

În încheierea festivităţii, generalul-locotenent Cătălin Zisu i-a felicitat pentru modul cum şi-au îndeplinit misiunea: Vă felicit şi vă mulţumesc pentru modul în care aţi înţeles să vă desfăşuraţi şi să îndepliniţi această onorantă misiune, re-prezentând armata şi ţara. De asemenea, le-a urat sănătate şi viaţă lungă în slujba armatei şi patriei, precum şi succes în activităţile pe care le vor desfăşura în unităţile din care fac parte. n

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 4

LINIA ÎNTÂI

Comanda Companiei Transport (TRANSCOY), din

Camp Butmir, încadrată de trei militari români, alături de civilii din subordine, se ocupă de pro-blemele de transport şi men-tenanţă pentru cele două co-mandamente care funcţionează în Camp Butmir, HQ EUFOR şi NATO HQ, din Sarajevo.

Mă bazez pe experienţa acumulată, pe realizările celorlalţi militari şi pe profesio-nalismul civililor din structura pe care o comand.

CăpitanValer Moldovan

Un trio dinamic

O mână de militari români, participanţi la misiu-nea EUFOR Althea, contribuie, zilnic, la bunul mers al activităţilor de transport şi mentenanţă ale ce-lor două comandamente militare din Sarajevo.

Locotenent Narcis Răducunarcis.raducu@presamil.ro

Dinamica activităţilor m-a învăţat să lucrez rapid şi eficient.

Plutonier-major Mugurel-Marius Trăistaru

În zona de responsabili-tate, care cuprinde Bosnia şi Herţegovina, TRANSCOY asigură cererile de şoferi, vehicule şi transport de încărcături. De ase-menea, structura operează ser-viciul de transport cu autobuzul în localitate, întreţine vehiculele din parcul auto şi desfăşoară misiuni de tractare şi asistenţă.

Comandantul de companie, căpitan Valer Moldovan, coor-donează întreaga activitate a acestei structuri multinaţionale.

Misiunea celor două coman-damente pe care le sprijinim generează o cerere complexă de asigurare a transporturilor din punctul central Sarajevo, către diferite locaţii din ţară, a afirmat ofiţerul.

Un specialist de nădej-de din subordinea căpitanului Moldovan

este plutonierul-major Mugurel-Marius Trăistaru, responsabil cu planificarea şi procesarea cere-rilor de transport. Provocările funcţiei pe care o deţin mi-au îmbogăţit considerabil experien-ţa în a stabili grafice de transport şi în a centraliza toate misiuni-le. Aflat la a doua misiune în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, sergentul-major Daniel Florea, administrator şi specialist în intervenţie şi trac-tare, spune că experienţa l-a ajutat să treacă uşor peste sar-cinile primite, chiar dacă aces-tea sunt puţin diferite. Observ schimbările din ultimii doi ani şi încerc să învăţ din capacitatea acestei structuri de a-şi îmbună-tăţi şi eficientiza activităţile, a concluzionat subofiţerul.

Misiunea actualei rotaţii de mili-tari români de la

TRANSCOY se derulează cu paşi repezi. Următorii colegi vor păşi într-un sistem perfecţionat, care funcţionează la cele mai înalte standarde cerute de cele două comandamente, EUFOR şi NATO. n

Observatorul militar 5ALMA MATER

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Chiar dacă anul şcolar a început luni, 14 septembrie, bobocii colegiilor militare au îmbrăcat, pentru prima dată, uniforma de lemist cu câteva zile mai devreme.

Pentru a vă putea îndeplini misiunile la nivelul stan­dardelor de performanţă şi a vă asigura realizarea pro­priei deveniri, aveţi susţinerea unor dascăli care şi­au probat valoarea în timp. Îmbinaţi seriozitatea şi inteligenţa cu energia şi curajul specifice tinereţii, pentru a deveni cei mai buni!

General-locotenent Cătălin Zisu Comandantul Comandamentului Logistic Întrunit

Adolescenţă în uniformă

Au păşit cu mare entuziasm pragurile colegiilor naţionale militare, având un bagaj mare de curiozitate, unii privind

cu o oarecare urmă de regret dincolo de poartă, acolo unde au rămas părinţii. Însă, nerăbdarea de a pune pentru prima dată bereta pe cap le aducea un zâmbet pe buze. Cei mai mici boboci militari, căci despre ei este vorba, au făcut cunoştinţă, de curând, cu locurile în care îşi vor petrece o bună parte din adolescenţă. Încă nu au reuşit să se aco-modeze cu trezitul înainte ca soarele să fi răsărit, iar îmbrăcatul în uniformă încă le mai dă bătăi de cap. Deasupra cărui ochi trebuia să fie stema de la beretă?, se aude dintr-un dormitor. Nasturii unifor-melor noi strălucesc în primele raze ale soarelui, la inspecţia de dimineaţă, în timp ce elevii gradaţi le aranjează cu atenţie nodurile cravatelor. Dacă pentru majoritatea elevilor clinchetul de clopoţel prevesteşte începerea unui nou an şcolar, pentru lemişti semnalul trompetei reprezintă o deşteptare după binemeritata vacanţă. Nimeni nu mai mişcă, iar privirile lor urmăresc cu atenţie Drapelul de Luptă, care trece prin faţa formaţiei. Ceremonia de deschidere a anului şcolar 2015-2016 a început!

Platoul cu rezonanţele zecilor de generaţii de cantemirişti a găzduit ceremonia de deschidere a anului şcolar, la colegiul naţional militar de la Breaza. Bobocii au fost părtaşi la deschiderea pri-mului capitol al cariere alese, intitulat adolescenţă în uniformă militară. La eveniment a participat şi comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu, absolvent al Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir, care i-a oferit comandantului instituţiei de învăţământ, colonel Horia Stănescu, o replică a sabiei lui Ştefan cel Mare, în semn de respect pentru contribuţia sa la dezvoltarea spiritului cantemirist.

La Câmpulung Moldovenesc, pe platoul cen-tral al Colegiului Naţional Militar Ştefan cel Mare, bobocii aflaţi în flancul stâng al formaţiei trăiau emoţiile primei lor ceremonii militare. Îşi doreau ca totul să iasă perfect, mai ales că festivitatea se desfăşura sub privirile entuziasmate ale părinţilor şi prietenilor lor. La ceremonie a fost prezent şi loc-ţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, care a făcut apel la responsabilitate din partea elevilor şi cadrelor didactice pentru obţinerea performanţei şi pentru păstrarea prestigiului instituţiei de învăţământ. În întâmpinarea viitoarelor realizări şi pentru pre-gătirea noului an şcolar, conducerea colegiului câmpulungean a făcut eforturi pentru un mediu educaţional favorabil obţinerii performanţei, prin modernizarea şi igienizarea spaţiilor de învăţă-mânt şi cazare. De asemenea, elevii câmpulungeni vor beneficia de un nou proiect de colaborare in-ternaţională cu finanţare europeană, în cadrul pro-

Locotenent Marius Mocanumarius.mocanu@presamil.ro

gramului Erasmus +, acţiunea KA2, în care vor fi implicaţi parteneri asociaţi din ţară şi din Europa.

Emoţia a fost starea de spirit a zilei de 14 septembrie şi la Colegiul Naţional Militar Mihai Viteazul, din Alba Iulia. Elevii claselor a IX-a au rostit legământul de suflet privind responsabi-litatea de a învăţa carte, de a deveni oameni de calitate, instruiţi şi pregătiţi atât pentru examene-le care îi aşteaptă, cât şi pentru toate provocările vieţii, în prezenţa şefului Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre, general de brigadă Dorin Ioniţă, a familiilor şi a prietenilor lor, dar şi a unor absolvenţi din promoţiile anteri-oare. Festivitatea la care a bătut gongul noului an şcolar a constituit un prilej de a aprecia munca

celor prin care fiecare generaţie a obţinut rezultate bune, dar şi de asumare a unor noi obiective, stra-tegii de lucru şi standarde superioare. Aprecieri şi felicitări au primit profesorii şi cadrele militare, pentru întreaga activitate de îndrumare şi consilie-re a absolvenţilor promoţiei 2015 şi pentru reuşita acestora la examenele din această vară.

Urmează un an cu multe provocări pentru liceenii în uniformă, care au şansa să se pregă-tească şi să se instruiască în unele dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ preuniversi-tar din ţară. 

Ceremonii similare au avut loc şi la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri ale catego-riilor de forţe. n

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

BREAZA

ALBA IULIA

ALMA MATER

Obiective pentru anul de învăţământ 2015-2016

Liceenii militari au început un nou an şcolar. Cum s-au pregătit instituţiile de învăţământ şi ce obiec-tive şi-au stabilit pentru acest an, am aflat de la comandanţii celor trei colegii naţionale militare.

Irina-Mihaela Nedelcuirina.nedelcu@presamil.ro

u Colonel Horia STĂNESCU, comandantul Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir, Breaza:

Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir este pregătit pentru anul şcolar 2015-2016, oferind condiţii optime pentru elevi, cadre didactice şi militare. 120 de boboci şi peste 300 de elevi din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, sub îndrumarea cad-relor didactice şi militare, se vor forma ca oameni, ca valori şi caractere, pentru a duce mai departe tradiţiile împământenite de-a lungul celor 103 ani de existenţă: educaţie şi performanţă.

Ca o consecinţă firească a excelenţei în educaţie, Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir a fost distins pentru a doua oară

u Colonel Marcel DOMŞA, comandantul Colegiului Naţional Militar Mihai Viteazul, Alba Iulia:

Anul şcolar 2014-2015 a fost unul deosebit. Rezultatele obţinute la olimpiadele şcolare, unde am avut 15 elevi calificaţi la faza naţio-nală, câştigarea Olimpiadei de vară a sportului militar liceal ediţia 2015, primirea celui de al treilea titlu de Şcoală Europeană, examenul de ba-calaureat cu promovabilitate 100% şi media generală de 9,13 şi, nu în ultimul rând, examenul de admitere în învăţământul militar superior, cu 94,44% absolvenţi admişi – viitoare cadre militare –, atestă calitatea ac-tului instructiv-educativ din colegiul militar albaiulian şi reflectă profe-sionalismul şi dăruirea fiecăruia în activitatea pe care o desfăşoară.

Pe timpul vacanţei au fost exe-cutate lucrări de reparaţii, întreţine-re, igienizare a spaţiilor de cazare ale tuturor elevilor, au fost asigurate toate manualele şi rechizitele şcola-re, uniformele şi celelalte drepturi, astfel că, în acest moment, colegiul nostru este pregătit pentru a începe un nou an de învăţământ.

În noul an şcolar, ne vom con-centra pe menţinerea performanţei, devenită tradiţie. Profilul Colegiului Naţional Militar Mihai Viteazul este consolidat prin convergenţa obiec-

u Colonel Teofil ISPAS, comandantul Colegiului Naţional Militar Ştefan cel Mare, Câmpulung Moldovenesc:

Viziunea managerială pentru anul şcolar 2015-2016 constă în dezvoltarea colegiului astfel încât, prin valoarea adăugată în educaţia oferită, să asigure tuturor educabililor finalizarea studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat şi admiterea, într-un procent majoritar, în

Trebuie amintit şi faptul că, an de an, cantemiriştii îmbogăţesc palmaresul insti-tuţiei cu numeroase premii obţinute la con-cursurile şi olimpiadele şcolare pe discipline atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional şi internaţional. Toate aceste rezultate au ca temei calitatea procesului intructiv-educativ desfăşurat în colegiu.

Prima zi de şcoală reprezintă un moment special, în primul rând pentru cei care păşesc pentru prima dată în instituţie, dar şi pentru colegii mai mari, care revin pe platoul ado-lescenţei cu rezonanţa zecilor de generaţii. Ca de fiecare dată, noi, cei care le ghidăm paşii cu onestitate şi discreţie, am conlucrat şi în acest an la înfăptuirea unui ideal comun: binele elevilor noştri.

În ceea ce priveşte baza materială, aceas-ta cuprinde dotări corespunzătoare care satisfac atât cerinţele impuse de noul cur-riculum, cât şi de nevoile elevilor şi ale cor-pului didactic. Pentru �asigurarea �unui �pro-Pentru �asigurarea �unui �pro-ces �instructiv-educativ de calitate, instituţia dispune de: 20 de săli de clasă, 1� laboratoa- 20 de săli de clasă, 1� laboratoa-re, 19 cabinete, o bibliotecă ce însumează 63.000 de volume grupate în 22.000 de titluri, o sală de lectură cu o capacitate de 44 de locuri, un centru de calcul cu trei reţele a câte nouă posturi, două săli AeL cu 25 de posturi, o sală Internet cu opt calculatoare le-gate în reţea, opt săli multifuncţionale. Sălile sunt amenajate cu material didactic specific şi sunt prevăzute cu mijloace media, asigu-rându-se astfel microclimatul optim pentru desfăşurarea orelor într-un mediu interactiv. Toate spaţiile sunt îngrijite, igienizate, ilumi-nate, primitoare, amenajate pentru un nou an şcolar, care începe sub auspicii optimiste ce au ca temei rezultatele excelente obţinute în anul şcolar anterior, care dovedesc faptul că acest colegiu şi-a îndeplinit menirea, având la bază eforturile întregului personal pentru organizarea, desfăşurarea şi susţine-rea procesului de învăţământ.

În continuare, suntem în măsură să ne menţinem la acelaşi nivel, producând permanent un act educaţional de nivel înalt. La noi, normalitatea, ca stare instituţională, înseamnă performanţă în toate domeniile şi laturile activităţii, iar dascălii noştri, pe coordonate de perseverenţă şi de lucru bine făcut, cu aptitudini organizatorice care între-gesc structura celor pedagogice, generează permanent calitatea.

Suntem o şcoală modernă, capabilă să îndeplinească eficient ţelurile noii reforme a învăţământului şi cerinţele MApN. n

consecutiv cu titlul de Şcoală Europeană.Un asemenea deziderat este imposibil de realizat fără un management adecvat al calităţii educaţiei.

Competenţa, performanţa şi profesionalis-mul sunt reperele esenţiale care au contribuit, de-a lungul anilor, la o imagine de ansamblu asupra realizărilor şi potenţialului acestui colegiu care, prin întregul profil educaţional, oferă garanţia reuşitei. Procentul maxim de promovabilitate la examenul de bacalaureat ne-a clasat pe primul loc în judeţul Prahova, iar cel obţinut la concursurile de admitere în instituţiile militare de învăţământ superior şi postliceal a fost pe măsura eforturilor depuse de fiecare absolvent în parte. Cu o pregătire temeinică la bază, centrată pe ambiţie, voinţă şi dăruire, absolvenţii cantemirişti s-au ridicat la nivelul aşteptărilor, obţinând un procent de 92,�6% la admiterea în învăţământul superior şi postliceal. Restul absolvenţilor sunt studenţi în instituţii civile de învăţământ superior.

tivelor educaţionale stabilite la standarde superioare, iar reuşita în realizarea unui învăţământ aflat sub semnul excelenţei – calitate recunoscută oficial de forurile superioare – a devenit o formă tradiţională a existenţei acestei instituţii de învăţământ militar preuniversitar.

Ne-am asumat, cu multă res-ponsabilitate, misiunea pe care o avem în cadrul Armatei Româ-niei, pregătind liderii de mâine prin racordarea la învăţământul european, îndrumându-i în proce-sul complex de formare a com-petenţelor profesionale atât de necesare într-o societate bazată pe cunoaştere. n

instituţiile militare de învăţământ superior.

Obiectivele asumate în acest sens sunt: dezvoltarea capacităţii de implementare a proiectelor prin care sunt îndeplinite cerinţele învăţământului preuniversitar, proiectarea şi derularea unor programe de educaţie cu finalităţi precise şi în concordanţă cu stan-dardele de acreditare şi evaluare, realizarea unui management de calitate a educaţiei şi moderniza-rea suportului logistic al procesu-lui educaţional.

În întâmpinarea viitoarelor rea-lizări, s-au făcut eforturi pentru un mediu educaţional favorabil ob-ţinerii performanţei, prin moder-nizarea şi igienizarea spaţiilor de învăţământ şi cazare. De aseme-nea, în anul şcolar 2015-2016 va fi demarat un nou proiect de cola-borare internaţională cu finanţare europeană, în cadrul programului Erasmus +, acţiunea KA2, în care vor fi implicaţi parteneri asociaţi din ţară şi din Europa. n

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 6

Observatorul militar 7Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Batalionul 147 Război Electronic s-a transfor-mat, recent, în Grupul

4 Război Electronic şi a intrat în subordinea Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere, structură înfiinţată, de aseme-nea, la 1 septembrie. Ca la orice acţiune de acest fel, unele funcţii dispar din stat, altele noi apar. Astfel, se întâmplă ca militarii prinşi în vârtejul schimbărilor să ajungă pe funcţii pe care le-au îndrăgit de-a lungul carierei. Şi chiar dacă ar putea părea un pas înapoi, nu este deloc aşa. Mai degrabă se poate vorbi despre o nouă provocare, pe care să o accepţi fără urmă de regret.

Maistrul militar principal Nicolae Scurtoiu, şef formaţiune la o companie a grupului, s-a simţit atras tot timpul de unifor-ma militară, pentru că aceasta aduce, după sine, prestanţă, dar şi respectul celor care o pri-vesc. Din 2008 şi până la aceste schimbări a fost consilierul comandantului pentru proble-mele subofiţerilor, maiştrilor militari şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. După mai bine de şapte ani, departe de tehnica de radiolocaţie pe care a deservit-o de când a părăsit băncile şcolii militare, în 1987, s-a întors la pri-ma dragoste.

Deoarece a urmat liceul de electrotehnică, alegerea nu putea fi alta decât radiolocaţia, chiar dacă nu ştia pe vremea respectivă decât de existenţa a două arme: infanterie şi aviaţie. Părinţii nu au vrut să mă lase să merg la şcoala militară, dar eu tot timpul am avut o fire mai rebelă. Am vrut să demonstrez ceea ce pot şi am tras tare pentru a fi printre primii. Astfel, am avut posibilitatea să îmi aleg locul la repartiţie. Prima opţiune a fost Bucureştiul, iar a doua a fost Capitala, spune maistrul militar Scurtoiu, cu un uşor surâs, amin-tindu-şi de momentul care i-a îndrumat paşii către Batalionul 147 Bruiaj Radioelectronic, din Domneşti.

A fost repartizat pe Staţia pentru Neutralizare-30 (SPN-30). La vremea respectivă, staţiile erau noi, dar noi le folosim şi acum la fel de bine şi eficient ca atunci. Mă ajută foarte mult şi că am studiat limba rusă în şcoală. Îmi aduc aminte că unitatea, la vremea so-sirii mele, avea tehnică dislocată şi la Clinceni. Compania radio era la Berceni, iar compania de bruiaj la Afumaţi.

În primăvara lui 1989 s-a înfi-inţat un pluton de SPN-40, care lucra într-o altă gamă de frec-venţe. Erau două staţii. Pe una lucram eu, iar pe cealaltă maistrul militar Constantin Câtea. Am participat la câteva cursuri pentru a mă specializa. Mi-a plăcut să învăţ tehnică şi să lucrez cu ea. Niciodată nu am stat retras, tot

timpul am ieşit în faţă şi nu m-am dat la o parte de la nimic.

A fost operator major pe SPN-30. După aceea, a ocupat, pe rând, funcţia de şef de staţie pe SPN-30 şi SPN-40, până în 2008, când a fost numit consilier al comandantului pentru pro-blemele subofiţerilor, maiştrilor militari şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti din Batalionul 147 Război Electronic. De aici a înce-put o altă etapă. Prima convocare pe care am făcut-o a fost la invita-ţia primului consilier al şefului Sta-tului Major al Forţelor Aeriene, la Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele

Aeriene de la Boboc, îşi aminteşte maistrul militar.

Acum m-am întors, cu drag, la staţia de radiolocaţie. Pentru mine nu mai este o noutate. Mă gândesc doar la ce este de făcut cu noua generaţie. Sunt conştient că noi, cei cu experienţă, trebuie să avem grijă de cei tineri. Impor-

tant este să îi luăm pe lângă noi, să îi învăţăm, chiar dacă greşesc. Dacă ştii să le explici, vor înţelege, dacă ai ridicat tonul, i-ai pierdut şi, astfel, nu mai au încredere de a lucra cu tehnica. Până la urmă, a greşi este omeneşte.

Militarii de la Dom-neşti îşi vor face datoria indiferent

de cum se va numi structura din care fac parte sau funcţia pe care o vor ocupa. Au învăţat să se poarte cu demnitate în orice situaţie. La ei, totul pleacă de la cultura instituţională. În unitate limbajul este rafinat şi atmosfera

degajată. Eleganţa în comporta-ment este o componentă care îi defineşte. Relaţiile interpersona-le, de asemenea, funcţionează la parametri înalţi. Au un mana-gement bazat pe obiectiv şi ştiu foarte bine ce au de făcut şi care le sunt responsabilităţile şi atribuţiile. n

Fac parte, încă de când am venit, din familia unităţii. Aici, suntem, deopotrivă, colegi şi fraţi. De-a lungul carierei, mi s-au ivit două po-sibilităţi de a părăsi sistemul militar. Evident, le-am re-fuzat pe amândouă, fără a sta prea mult pe gânduri. Consider că locul meu este în Armata României. Contează extraordinar de mult colectivul din care faci parte. Am avut şansa de a fi un membru al familiei de la Domneşti.

Maistru militar principal Nicolae Scurtoiu

Maistru militar principal Nicolae Scurtoiu

INSTRUCŢIE

Întoarcere la

prima dragoste

Să îţi iubeşti meseria, să te dedici profesiei, să lucrezi într-o familie. Sunt câteva dintre condiţiile care garantează succesul.

Locotenent Narcis Răducunarcis.raducu@presamil.ro

M-am născut în Oltenia, o zonă cu influenţe militare puter-nice. Locuiam în apropierea bazei de la Deveselu şi pot spune că am copilărit printre avioane. Îmi aduc aminte, copil fiind, că mergeam să le privesc cum zboară. Mă aşezam la capătul pistei şi admiram siluetele care dansau prin aer.

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 8

SUBOFIŢERI

Împreună pentru reuşităÎn teatrele de operaţii, experienţa căpătată la instrucţie este cea care hotărăşte reuşita unei misiuni. După

ceremonia de întoarcere din Afganistan a Batalionului 33 Vânători de Munte Posada, din Curtea de Argeş, am stat de vorbă cu câţiva militari pentru a afla care au fost pro-vocările fiecărei zile. Cavalerii florii de colţ argeşeni spun că sunt căliţi, unitatea militară din care provin nefiind la prima misiune de acest gen şi că, fără echipă, în acel climat periculos, nu ai cum să izbândeşti.

Suntem toţi ca degetele unei mâini. Doar împreună putem acţiona corect. Suntem toţi pentru unul şi unul pentru toţi, spune plutonierul-major George Boboc. Subofiţerul este la a treia misiune în Afganistan şi recunoaşte că, într-o astfel de misiune, ajungi să cunoşti, cu adevărat, caracterul unui om.

Plutonier-major Alina-Sonia Raicusonia.raicu@presamil.ro

Un lider are rolul de a evalua corect capacitatea subordo-naţilor. Consider că am apreciat obiectiv fiecare militar pe care l-am avut în subordine şi am ştiut, în permanenţă, cum să acţionăm împreună.

Plutonier-major George Boboc

Într-o situaţie tensionată şi stând lângă un om o perioadă mai lungă, cum au fost aceste luni de misiune, afli adevăratul lui caracter. Îţi poţi da, însă, seama şi din peri-oada de pregătire şi este vital să ştii pe cine te poţi bizui. Un lider are rolul de a evalua corect capacitatea subordonaţilor. Consider că am apreciat obiectiv fiecare militar pe care l-am avut în subordine şi am ştiut, în permanenţă, cum să acţionăm împreună, a adăugat George Boboc.

Plutonierul Liviu Şerbănoiu consideră că echipa este celula de bază a unei misiuni, care asigură

reuşita în orice acţiune, mai ales într-un tea-tru de operaţii. Mai spune că nu a cunoscut colegi din companie care să fi clacat în timpul unei misiuni, deoarece au ajuns să se cunoască foarte bine şi să se ajute.

destul de bine, iar la plecare colectivul a fost închegat sută la sută. Cei mai mulţi dintre noi am mai fost, împreună, în misiune, aşa că am ştiut foarte bine la ce să ne aşteptăm şi care ne sunt îndatoririle. Am avut şi colegi tineri care au ajuns pentru prima dată în Afganistan. Ne-am ajutat între noi, discu-tând orice problemă, a spus subofiţerul.

Însumând cele spuse de cei trei mili-tari, s-a conturat ideea că secretul reuşitei este echipa, dar şi că exemplul personal este un îndemn permanent pentru fiecare membru al grupului. Vânătorii de munte din Curtea de Argeş spun că trebuie să simţi că aparţii unei structuri asemenea unei familii.

Suntem dependenţi de cele două familii. Una nu merge fără cealaltă, spun ei, adă-ugând că, de-a lungul anilor, s-au legat prietenii adevărate şi că, şi în timpul liber,

pentru că meseria lor, cea de militar, cere să facă parte dintr-un tot, pentru a se putea adapta, mai uşor, la condiţii dificile. Practic, fiecare dintre ei are o datorie morală faţă de familia celui cu care face echipă. Eu te apăr pe tine, tu mă aperi pe mine. n

Pe lângă unitatea dintr-o echipă, foarte importantă este şi coeziunea dintre grupe şi plutoane. În calitate de comandanţi de grupă, suntem cel mai aproape de sufletul militarilor. Suntem primii cu care interacţionează şi cei mai în măsură să spunem de ce este capabil fiecare.

Un moment dificil poate fi trecut doar prin comunicare. Cine are o problemă este luat deoparte şi consiliat. Este important să discuţi cu mili-tarii, colectiv sau individual, şi să fii permanent atent la nevoile lor.

Plutonier Liviu Şerbănoiu

Plutonier-major Dragoş Vlădescu

După patru misiuni, plutonierul-major Dragoş Vlădescu este convins că o echipă se formea-

ză în ţară, la instrucţie sau pe timpul pre-gătirii misiunii. Am ajuns să ne cunoaştem

îşi poartă de grijă unul celuilalt. Poate pen-tru că fără familia din cazarmă nu s-ar mai putea întoarce la soţi, soţii şi copii. Sunt ghidaţi de principiul muschetarilor lui Dumas – toţi pentru unul şi unul pentru toţi,

Observatorul militar 9Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Începutul toamnei coincide cu perioada de desfăşurare a competiţiei Subofiţerul/soldatul anului, etapa pe mari unităţi din Forţele Terestre române.

lucian.irimia@presamil.roPlutonier-adjutant Lucian Irimia

Dezvoltarea mentalităţii de învingător

La Medgidia, în cadrul Regimentului 53 Rachete Antiaeriene Tropaeum Traiani, subofiţerul anului 2015 a fost declarat sergentul Alexandru Avram, urmat de sergenţii-majori Radu Mihăilă şi Laurenţiu Florea. Soldatul/gradatul anului 2015 este fruntaşul Ionuţ Teodorescu, pe locul al doilea situându-se caporalul Victor Mareş, iar pe locul al treilea caporalul Alin Rami Regep.

INSTRUCŢIE

Competiţia, aflată la cea de-a opta ediţie, a de-venit o tradiţie la nivelul

instituţiei militare. Participanţii au punctat, recent, în probele de in-strucţia tragerii, comunicaţii şi in-formatică, apărare CBRN, instruc-ţie sanitară şi genistică, instrucţie de front şi orientare topografică, educaţie fizică militară, limba engleză şi în testele teoretice de pregătire militară.

La Iaşi, concursul a avut loc la comandamentul Brigăzii 15 Me-canizată Podu Înalt şi în poligonul Mogoşeşti. Concurenţii nu au ţinut seama de ameninţările co-dului portocaliu de caniculă şi au tras cu dinţii de orice punct. La fes-tivitatea de premiere, câştigătorii au fost felicitaţi de comandantul marii unităţi ieşene, general de brigadă Nicolae Tonu.

La categoria subofiţeri, pe prima treaptă a podiumului s-a clasat sergentul Tudorel Trifu, din Batalionul 634 Infanterie, locul secund a fost ocupat de sergen-tul-major Gheorghe Ifrim, din Batalionul 631 Tancuri, iar locul al III-lea a fost ocupat de plutonierul Cristian Gogeneaţă, din Batalionul 635 Apărare Antiaeriană.

La soldaţi şi gradaţi profesio-nişti, primul loc a fost ocupat de caporalul Ionel Furdui, din Bata-lionul 631 Tancuri, locul al II-lea a fost ocupat de caporalul Andrei Crăsneanu, din Batalionul 151 Infanterie, ultima treaptă a podi-umului revenindu-i caporalului Florin Bostan, din Compania 159 Cercetare a brigăzii ieşene.

Competiţia a fost foarte strân-să, militarii noştri dovedind reale aptitudini de buni luptători. Punc-tajele generale din acest an s-au menţinut la nivelul celor din anii trecuţi, ceea ce ne îndreptăţeşte să sperăm că vom obţine rezultate bune şi la etapele superioare ale competiţiei, a declarat consilierul comandantului, plutonier-adju-tant principal Constantin Ionel.

În perioada 1-3 septembrie, la Roman, a avut loc etapa pe Baza 3 Logistică Zargidava. Pro-bele concursului s-au desfăşurat în poligonul Gâdinţi şi la sediul comandamentului marii unităţi. Militarii logisticieni s-au întrecut pe o vreme caniculară, dar nu s-au dat bătuţi. Fiecare şi-a dorit victoria. Subofiţerul anului 2015 la Baza 3 Logistică a fost desemnat plutonierul-major Florin Ţimiraş, de la Depozitul 164 Intendenţă, urmat de plutonierul-adjutant Ciprian Gîndu, de la Depozitul 33 Materiale Tehnice, iar pe locul al III-lea s-a clasat maistrul militar clasa a IV-a Petru Bălici, din Centrul 83 Mentenanţă.

Câştigătorul la categoria Sol-datul anului 2015 a fost caporalul Cătălin Dobă, de la Depozitul 164 Intendenţă, locul al II-lea a fost ocupat de caporalul Petru Hăisan, de la Centrul 83 Mentenanţă, iar locul al III-lea a revenit caporalu-lui Ionuţ Codină, din Batalionul 43 Aprovizionare şi Transport. Câştigătorii au fost premiaţi de locţiitorul comandantului Bazei 3 Logistică, colonel Virgil Constantin Ciugudean.

Sunt la a patra participare la acest concurs, a de-clarat cel mai vârstnic

concurent şi câştigător al locului al II-lea, plutonier-adjutant Ciprian Gîndu. Pe timpul concursului, am în-cercat să-mi demonstrez că pot face faţă cerinţelor unei astfel de întreceri şi cred că acest lucru a fost un im-bold şi pentru colegii mei mai tineri. Le spuneam că nu contează vârsta, ci pregătirea, seriozitatea, sufletul şi pasiunea pentru ceea ce faci.

Braşovul a găzduit etapa concursului pe Brigada 2 Vânători de Munte

Sarmizegetusa. Punctele adunate cu trudă şi multă transpiraţie de concurenţi la fiecare probă au fost contabilizate în clasamentul final. Câştigătorii au fost premiaţi de comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte, general de brigadă Tudorel Petrache.

La subofiţeri, locul I a fost câştigat de plutonierul Laurenţiu Olteanu, din Batalionul 30 Vâ-nători de Munte, locul al II-lea a fost ocupat de sergentul-major Bogdan Damian, din Compania 206 Cercetare, iar locul al III-lea i-a revenit sergentului Victor Oţet, din Batalionul 206 Artilerie.

La categoria soldaţi şi gradaţi profesionişti, locul I a fost ocupat de fruntaşul Alin Petric, din Batalionul 21 Vânători de Munte, locul al II-lea i-a revenit fruntaşului Alexandru Iacob, din Batalionul 206 Artilerie General, iar poziţia a III-a a fost atri-buită caporalului Romică Savu, din Batalionul 30 Vânători de Munte.

Cu sprijinul comandanţilor noş-tri, organizăm acest concurs care tinde să devină tradiţie. Ca de fie-care dată, am avut concurenţi bine pregătiţi şi asta s-a văzut în punc-tajul obţinut. Pregătirea continuă, pentru că ne dorim să ajungem cât mai sus, a spus consilierul coman-dantului, plutonier-adjutant prin-cipal Cristian Toma.

Toţi câştigătorii sunt deja în pregătire pentru etapa pe divizii, unde doresc să demonstreze că rezultatele obţinute nu au fost întâmplătoare. n

Observatorul militar10DESTINE

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Viaţa după Afganistan

Locotenent Marius Mocanumarius.mocanu@presamil.ro

Sergentul-major Ionuţ Butoi, militar rănit în teatrul de operaţii din Afga-nistan, în 2008, se antrenează pentru următoarea ediţie a jocurilor para-limpice Invictus, care va avea loc anul viitor, în Statele Unite ale Americii.

Sunt implicat în acţiunile grupu-lui Invictus România, pentru că mereu mi-am dorit să contribui la promovarea imaginii armatei. Îmi doresc să particip la următoarea ediţie a jocurilor Invictus, la proba de înot, şi, de ce nu, la jocurile paralimpice din cadrul jocurilor olimpice, care vor avea loc anul viitor, în Brazilia.

Sergent-major Ionuţ Butoi

De curând, s-au împlinit şapte ani de când, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat,

transportorul amfibiu blindat în care se afla Ionuţ Butoi era aruncat în aer pe autostrada A1, dintre Qalat şi Kabul. Acest incident avea să mai adauge un nume în cartea eroilor care şi-au pierdut viaţa pe pământ afgan. Sublocotenentul (pm) Dragoş Traian Alexandrescu, comandantul echipajului, a decedat pe loc, în momentul exploziei, colegii săi reuşind să scape cu viaţă.

Eram de puţin timp în armată când am hotărât să accept provocarea teatrului de operaţii din Afganistan. Făceam parte dintr-un pluton de militari foarte bine pregătiţi din Ba-talionul 30 Vânători de Munte Dragoslavele, de la Câmpulung Muscel, îşi aminteşte Ionuţ Butoi. Familia sa nu a fost de acord cu aceas-tă decizie, mai ales că la momentul plecării soţia lui era însărcinată. A plâns mult şi m-a rugat să mă întorc sănătos acasă... Habar nu aveam cum arată războiul, a spus subofiţerul, care, la acea vreme, avea gradul de caporal.

La prima vedere, Afganistanul îi părea un tărâm inventat de război, în care sărăcia şi aerul irespirabil completau peisajul unei lupte permanente pentru supravieţuire.

Deasupra patului său, din baza înaintată (FOB) Lagman, a lipit o fotografie cu fiul său, obţinută în urma unei ecografii. Făcea parte din plutonul de aruncătoare cal. 82 mm, comandat de locotenentul Florin Zbarcea, care asigura protecţia FOB-ului. Voiam să ieşim şi noi în patrule, pentru că ne simţeam datori faţă de colegii noştri care o făceau, a precizat Ionuţ. În cea de-a şaptea patrulă, vânătorii de munte din subordinea sergentului-major Dragoş Alexandrescu au fost angajaţi într-un schimb de focuri cu insurgenţii afgani, în urma căruia majorita-tea inamicilor au fost eliminaţi. Însă, după părerea lui Ionuţ Butoi, acest eveniment atrăgea după sine şi o răzbunare. Erau foarte bine informaţi şi ştiau când o să ieşim în patrulă. Ne aşteptam să avem o replică puternică din partea lor, iar unii colegi, care spun că au citit jurnalul lui Dragoş, mi-au povestit că şi el prevestea incidentul din cea de-a unsprezecea ieşire din bază.

În dimineaţa zilei de 31 august, după o patrulă de 24 de ore, transportorul în care era îmbarcată echipa lui Dragoş Alexan-drescu se îndrepta spre FOB Lagman. Sim-ţeam că urma să se întâmple ceva. De fiecare dată când treceam peste un pod strângeam din dinţi, a spus Ionuţ. La un moment dat, s-a auzit o bubuitură, iar ce îşi mai amin-teşte militarul este că s-a trezit aruncat pe şosea, întrebându-i pe cei din jur de ce era

Recuperarea în urma accidentului nu a fost deloc uşoară. Din cauza suflului i s-au deplasat corzile vo-

cale, iar pentru câteva zile nu putea vorbi. Îmi era foarte sete şi medicii nu înţelegeau ce le ceream, îşi mai aminteşte Ionuţ. Două zile mai târziu, a reuşit să ia legătura cu familia, care era bombardată cu informaţii specu-lative, apărute în presa civilă din ţară, con-form cărora militarul ar fi decedat. Medicii mi-au dat 1% şanse de recuperare completă. Atunci am ştiut că nu voi mai putea merge vreodată şi că tot restul vieţii mi-l voi petrece într-un scaun cu rotile, spune, vizibil întris-tat, sergentul-major.

După o lună şi o săptămână petrecu-te în Germania, a fost trimis la Bucureşti pentru a continua recuperarea. La început, era foarte greu, aveam dureri, eram nervos din cauza picioarelor, că nu puteam să merg, aveam frustrări. Însă, la scurt timp, a născut soţia, iar copilul m-a ajutat să îmi dau seama că am pentru ce trăi, îşi aminteşte fostul vânător de munte, care, după ce s-a refăcut şi până în prezent, a continuat să lucreze la Baza de Instruire pentru Apărare CBRN, din Câmpulung Muscel.

Subofiţerul duce o viaţă normală: conduce o maşină echipată special pentru a compensa problemele sale de sănătate, găteşte, îşi ia copilul de la grădiniţă. În primăvara acestui an, a devenit membru al secţiei paralimpice a clubului Steaua, şi a intensificat pregătirea la înot, sperând să participe la următoarea ediţie a jocurilor paralimpice Invictus. Este un membru activ al grupului Invictus România, iar prin exemplul său personal a demonstrat tuturor că viaţa merge înainte, chiar şi într-un scaun cu rotile. n

umflat sub centură. Ultimele cuvinte pe care le-am auzit au fost „nu-l mişcaţi, pentru că are coloana ruptă”... m-am trezit în Germania, la spital, după opt zile de comă. Ulterior, a aflat că sub transportorul lor, al treilea din coloană, a explodat un dispozitiv improvizat cu o încărcătură de 80 de kilo-grame de trotil, detonat de la o distanţă de 250 de metri, lăsând în urmă un crater de dimensiuni impresionante. Caporalul Butoi se afla în una dintre trapele TAB-ului, iar suflul exploziei l-a aruncat pe şosea, practic salvându-i viaţa. Dragoş Alexandrescu nu a avut aceeaşi şansă şi a rămas în trapa desti-nată comandantului de echipaj.

Observatorul militar 11Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

EXERCIŢIUL INTERINSTITUŢIONAL DE NIVEL STRATEGIC HISTRIA 15

S-a născut la 16 februarie1966, la Năneşti, judeţul Vrancea.A absolvit Liceul Militar Ştefan cel Mare (1984), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate Panait Donici, arma Geniu (1987); Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea interarme, specializarea Geniu (1995); Cursul postuniversitar Conducere Forţe Terestre (2009); Cursul postuniversitar de conducere strategică (nivel joint) la Departamentul Operaţii Întrunite, Studii Strategice şi de Securitate din Universitatea Naţională de Apărare Carol I (2012).Din 7 iulie 2014 este comandantul Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos.Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Forţele Navale al Ministerului Apără-rii Naţionale i-a eliberat două Certificate de inovator, în anul 2008, pentru: Pupitru electronic de comandă şi urmărire a parametrilor la motoarele auxiliare navale şi Instalaţie de răcire cu circuit deschis pentru motoarele auxiliare de la bordul navelor cu control electronic al funcţionării.

l

l

l

Colonel Dumitru Gheorghe Soare, comandantul Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos:

Exerciţiile din acest an ne permit verificarea şi evaluarea brigăzii

Interviu realizat de locotenent-colonel Viorel Amzărescu

Sunteţi singura mare unitate de sprijin de geniu din ţară, care participă la cel mai mare exerciţiu de nivel naţi-onal, Histria 15. În ce puncte acţionaţi şi la ce provocări vor fi supuse unităţile din subordine?La exerciţiul Histria 15, Brigada

10 Geniu participă cu forţe şi mijloace alături de structurile Statului Major al Forţelor Teres-tre şi în cooperare cu cele ale Forţelor Navale, Forţelor Aeriene şi Comandamentului Logistic Întrunit, în poligonul de Treceri Vărsătura, raionul sectorului de treceri Feteşti şi în poligonul Cincu. La acest exerciţiu acţio-năm în primul rând cu coman-damentul brigăzii, care planifică şi conduce sprijinul de geniu la nivel operativ, şi cu structurile de geniu dislocate în teren din Batalionul 72 Geniu, Batalionul Nave Treceri Fluviale, Batalionul 3 Geniu, Batalionul 110 Sprijin Logistic, Grupurile 4 şi 5 EOD, subunităţile de brigadă, în raioa-nele Feteşti şi Vărsătura, şi din Batalionul 52 Geniu, în poligonul Cincu. În total, la acest exerciţiu, participăm cu 300 de militari şi 70 de echipamente şi mijloace din brigadă, în raioanele Vărsătura şi Feteşti acţionând peste 600 de militari din toate structurile sistemului naţional de apărare şi 150 de echipamente (tancuri, in-fanterie, marină, aviaţie, artilerie, geniu, artilerie antiaeriană, CBRN, comunicaţii, EOD, mentenanţă, medicină militară, logistică).

Acest exerciţiu reprezintă o mare provocare pentru coman-damentul brigăzii şi unităţile subordonate, care vor acţiona întrunit cu structuri din toate ca-tegoriile de arme şi din sistemul naţional de apărare şi prin care ne-am propus să verificăm şi să evaluăm comanda şi controlul la nivelul brigăzii şi modul de coo-perare între structurile brigăzii şi celelalte structuri participante la exerciţiu; deplasarea şi redisloca-rea structurilor de pontonieri pe roţi şi pe apă cu sprijinul batali-onului de nave, pe o distanţă de peste 200 de km; planificarea, or-ganizarea şi realizarea a două sec-toare de treceri, concomitent, pe toate tipurile de puncte de treceri

pe care le poate organiza brigada şi asigurarea instruirii şi mobili-tăţii a peste 100 de mijloace din Brigăzile 1, 15 şi 282 Mecanizate, din Regimentul 53 Rachete AA, Batalionul 528 Cercetare, precum şi structuri din Comandamentul Logistic Întrunit; capacităţile actuale ale poligonului de treceri Vărsătura şi nevoile de dezvoltare în vederea omologării acestu-ia şi întrebuinţării sale pentru instruirea la apă a structurilor din sud-estul ţării.

Păstrând deschis registrul pregătirii de specialitate, în ce alte exerciţii sau iniţiative regionale aţi fost implicaţi anul acesta? Ce urmează după Histria 15?În ultimii doi ani, ritmul de

instruire şi susţinerea instruirii trupelor a crescut considerabil, iar Brigada 10 Geniu a participat permanent la exerciţiile organiza-te la nivelul Statului Major al For-ţelor Terestre. Cel mai important din punct de vedere al instruirii este faptul că, în ultimii ani, uni-tăţile brigăzii au planificat toate exerciţiile la nivel interarme, rea-lizând exerciţii în comun cu toate structurile din Forţele Terestre. În aceeaşi concepţie, în 2015, am avut planificate şi am participat, până în acest moment, la cinci exerciţii naţionale: Justice Sword 15, Platinum Eagle 15, ROUSOFEX 15 în sprijinul Brigăzii 6 Operaţii Speciale; Cetatea 15, cu structurile de comunicaţii şi informatică din brigadă, şi Someşul 15, în sprijinul Brigăzii 81 Mecanizate.

Spectrul de exerciţii este com-pletat cu exerciţiul Resolute Castle 15, desfăşurat în comun cu Bri-gada 194 Geniu din Alabama, în poligonul Cincu, pentru dezvolta-rea infrastructurii de instrucţie a poligonului, şi cu exerciţiul NATO Trident Joust 15 la care am parti-cipat cu un detaşament. Brigada 10 Geniu a desfăşurat exerciţii în afara teritoriului naţional la care a participat cu echipe de coman-dă, dar şi cu subunităţi. Cel mai important a fost Capable Logistic 15, din Ungaria, unde structura IEL-MILU (unitatea logistică mul-tinaţională integrată de geniu) din cadrul Batalionului 136 Geniu şi structuri de geniu din Georgia,

Bulgaria şi Croaţia şi-a demon-strat capabilităţile de realizare a sprijinului de geniu general pen-tru teatrul de operaţii. De curând, Batalionul 52 Geniu a participat împreună cu structuri de geniu din Slovacia, Ucraina şi Ungaria la exerciţiul Blonde Avalanche 15 (Ungaria).

Brigada şi unităţile subordo-nate vor participa la unul dintre cele mai importante exerciţii din acest an, Justice Sword 15.1, condus de Brigada 282 Mecani-zată şi la care Batalionul 72 Geniu în cooperare cu alte structuri de geniu va trebui să realizeze sprijinul genistic complet la nivel brigadă. Vom participa cu struc-turi de geniu sprijin general din Batalionul 136 Geniu la exerciţiul Scorpions Fury 15, în poligonul Cincu, la exerciţiul Brave Warior, din raionul de trecere Arad, unde structurile de pontonieri din cadrul batalionului vor acţiona pentru a-şi demonstra capabili-tăţile de redislocare pe distanţe de peste 200 km şi realizarea de puncte de trecere în vederea asigurării mobilităţii peste râul Mureş şi la exerciţiul multinaţio-nal IEL-MILU 15 din Georgia, unde Batalionul 136 Geniu va participa cu structura de comandă.

Toate batalioanele de geniu şi, în special, cel de nave tre-ceri fluviale, au mijloace cu care se poate acţiona pe apă. Ce capabilităţi aveţi în acest sens şi care sunt performan-ţele obţinute?Exerciţiile din acest an, dar şi

cele din 2016 ne permit să veri-ficăm şi să evaluăm capacitatea Brigăzii 10 Geniu şi procedurile de a asigura mobilitatea structu-rilor luptătoare şi de sprijin peste cursurile de apă mari. La acest moment, toate batalioanele de geniu ale brigăzii au mijloace de treceri şi personal foarte bine pregătite. Din punct de vedere al capabilităţilor, Brigada 10 Geniu are capacitatea de a asigura mobilitatea peste obstacole cu podurile mobile de asalt, peste obstacole şi cursurile de apă mici cu podurile jos metalice, peste cursurile de apă mari cu podurile de pontoane, asigurând trei fire de circulaţie, având capabilita-

tea de a trece peste 9.000 de mijloace pe zi, iar peste Dunăre cu navele din cadrul Batalionului Nave Treceri Fluviale, care are capacitatea de a trece într-o zi de luptă o brigadă mecanizată, având şi ajutorul podurilor de pontoane PR-71 ale Batalionu-lui 72 Geniu. În ultimii ani sunt demersuri pentru dezvoltarea acestor capabilităţi, prin achizi-ţia de poduri mobile de asalt şi dotarea cu podurile Maybe-Johnson, pentru completarea ca-pabilităţilor asigurate de podurile jos metalice. O provocare pentru 2015 şi anii următori o reprezintă verificarea capabilităţilor pentru trecerea structurilor din cadrul alianţei NATO.

În contextul de mai sus, cum cooperaţi cu unităţile Serviciului Fluvial, având în vedere că aveţi nave care îndeplinesc misiuni pe Dunăre?Pentru planificarea, organi-

zarea şi realizarea sectoarelor de trecere peste Dunăre este obli-gatorie cooperarea cu unităţile Serviciului Fluvial, una care s-a realizat permanent şi mult mai accentuat în ultimii ani. Una din-tre misiunile unităţilor de nave purtătoare de artilerie şi vedete dragoare este de a realiza pro-tecţia acestor sectoare de trecere

organizate de brigadă, pentru care s-au stabilit proceduri de acţiune în comun.

Brigada 10 Geniu are unităţi dispuse în toată ţara. Ce presupune conducerea unor unităţi la aceste distanţe considerabile?În actuala configuraţie a răz-

boiului modern, în care sistemul de comunicaţii şi informatică este destul de dezvoltat, distanţa nu mai reprezintă o problemă. Dar pentru a fi mai concret trebuie să evidenţiez faptul că structura de comunicaţii a brigăzii are militari foarte bine instruiţi şi asigură conducerea unităţilor prin toate canalele, inclusiv prin sistem videoconferinţă. Este adevărat că aceste mijloace trebuie moder-nizate şi multiplicate până la cel mai mic eşalon. Un exemplu de conducere eficientă a fost de-monstrat de brigadă şi unităţile de geniu din Forţele Terestre pe timpul exerciţiului Resolute Castle 15, în cadrul căruia au fost coordonate toate forţele de ge-niu din ţară şi care s-a desfăşurat fără sincope. Le mulţumesc încă o dată tuturor celor implicaţi şi celor care ne-au sprijinit. n

l

Observatorul militar12

FOTOREPORTAJ

De la planificare la realitatea poligonuluiÎn cadrul exerciţiului Histria 15, unităţi din compunerea Brigăzii 15 Meca-nizată Podu Înalt desfăşoară activi-tăţi specifice în poligonul Smârdan.

Aproximativ 600 de militari şi 120 de mijloace tehnice din compunerea marii unităţi ieşene participă, în această perioadă, la exerciţiul Histria 15. După deplasările executate pe calea ferată şi pe şoselele

Moldovei, desfăşurate în deplină siguranţă, militarii moldoveni s-au instalat în poligonul Smârdan. Infante-rişti, tanchişti, artilerişti şi logisticieni au început să-şi verifice nivelul de instruire dobândit în garnizoanele de origine, să conlucreze, să-şi verifice tehnica şi să execute exerciţii tactice cu şi fără trageri de luptă. Această etapă a exerciţiului Histria 15 este tratată cu multă seriozitate şi responsabilitate. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, fiecare acţiune este planificată, organizată şi executată la timp şi în deplină siguranţă.

Se acţionează după un scenariu fictiv, dar bazat pe realităţile actuale din teatrele de operaţii şi nu numai. Se execută, etapizat, trageri cu armamentul greu de infanterie, tancuri şi artilerie.

Poligonul Smârdan este, ca de fiecare dată, o gazdă foarte bună şi oferă condiţiile de spaţiu şi adminis-trative necesare desfăşurării acestor tipuri de exerciţii, într-un mod complex şi întrunit. Trebuie menţionat şi efortul militarilor logisticieni care, chiar dacă nu sunt în prim-planul acţiunilor, au grijă ca luptătorilor să le fie asigurat tot sprijinul necesar.

De asemenea, în poligonul Vărsătura, militari şi mijloace tehnice din brigada ieşeană participă la un exer-ciţiu de traversare a Dunării.

Luăm parte la această activitate atât cu punctul de comandă, cât şi cu trupe care sunt dislocate în poligonul Smârdan. Vrem să transpunem ceea ce este planificat pentru exerciţiul de comandament în realitatea poligo-nului. Cu această ocazie, se verifică dacă ceea ce a gândit statul major este viabil în câmpul tactic. Exerciţiile din această primă săptămână pregătesc exerciţiile integratoare de săptămâna viitoare, care vor avea un grad de complexitate ridicat, a declarat comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general de brigadă Nicolae Tonu. n

Pe aliniament.

Din poziţiile de tragere, obuzierele varsă o ploaie de proiectile.Foooc!!!!

Noi am terminat, urmaţi voi! Nu iertaţi nicio ţintă!

Observatorul militar 1312

FOTOREPORTAJ

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

De la planificare la realitatea poligonuluiPlutonier-adjutant Lucian Irimia

lucian.irimia@presamil.ro

Foto: Lucian Irimia

În cadrul exerciţiului Histria 15, unităţi din compunerea Brigăzii 15 Meca-nizată Podu Înalt desfăşoară activi-tăţi specifice în poligonul Smârdan.

Aproximativ 600 de militari şi 120 de mijloace tehnice din compunerea marii unităţi ieşene participă, în această perioadă, la exerciţiul Histria 15. După deplasările executate pe calea ferată şi pe şoselele

Moldovei, desfăşurate în deplină siguranţă, militarii moldoveni s-au instalat în poligonul Smârdan. Infante-rişti, tanchişti, artilerişti şi logisticieni au început să-şi verifice nivelul de instruire dobândit în garnizoanele de origine, să conlucreze, să-şi verifice tehnica şi să execute exerciţii tactice cu şi fără trageri de luptă. Această etapă a exerciţiului Histria 15 este tratată cu multă seriozitate şi responsabilitate. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, fiecare acţiune este planificată, organizată şi executată la timp şi în deplină siguranţă.

Se acţionează după un scenariu fictiv, dar bazat pe realităţile actuale din teatrele de operaţii şi nu numai. Se execută, etapizat, trageri cu armamentul greu de infanterie, tancuri şi artilerie.

Poligonul Smârdan este, ca de fiecare dată, o gazdă foarte bună şi oferă condiţiile de spaţiu şi adminis-trative necesare desfăşurării acestor tipuri de exerciţii, într-un mod complex şi întrunit. Trebuie menţionat şi efortul militarilor logisticieni care, chiar dacă nu sunt în prim-planul acţiunilor, au grijă ca luptătorilor să le fie asigurat tot sprijinul necesar.

De asemenea, în poligonul Vărsătura, militari şi mijloace tehnice din brigada ieşeană participă la un exer-ciţiu de traversare a Dunării.

Luăm parte la această activitate atât cu punctul de comandă, cât şi cu trupe care sunt dislocate în poligonul Smârdan. Vrem să transpunem ceea ce este planificat pentru exerciţiul de comandament în realitatea poligo-nului. Cu această ocazie, se verifică dacă ceea ce a gândit statul major este viabil în câmpul tactic. Exerciţiile din această primă săptămână pregătesc exerciţiile integratoare de săptămâna viitoare, care vor avea un grad de complexitate ridicat, a declarat comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, general de brigadă Nicolae Tonu. n

Concentrare, atenţie şi multe calcule în punctul de observare al artileriştilor.

Pe aliniament.

Ultimele pregătiri

înainte de

ofensivă.

Şi proiectilul pleacă spre ţintă!

Din poziţiile de tragere, obuzierele varsă o ploaie de proiectile.Foooc!!!!

Noi am terminat, urmaţi voi! Nu iertaţi nicio ţintă!

Observatorul militar 13Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

De la planificare la realitatea poligonuluiPlutonier-adjutant Lucian Irimia

lucian.irimia@presamil.ro

Foto: Lucian Irimia

Concentrare, atenţie şi multe calcule în punctul de observare al artileriştilor.

Ultimele pregătiri

înainte de

ofensivă.

Şi proiectilul pleacă spre ţintă!

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 14

Căpitan Bogdan Oproiubogdan.oproiu@presamil.ro

O nouăparadigmălogistică

în testareComandamentul Logistic Întrunit (CLÎ) participă la exerciţiul Histria 15 cu un Grup de sprijin logistic întrunit (GSLÎ).

Histria 15 este cel mai mare exerciţiu cu trupe organizat în România, în ultimii 25 de ani, şi atinge mai mul-

te perspective ale pregătirii, printre cele mai importante fiind cele legate de aspectul inte-rinstituţional de nivel strategic, prin implicarea tuturor instituţiilor care fac parte din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Acestea fiind spuse, este evident că şi pentru categoriile de forţe ale armatei, exer-ciţiul are aceleaşi calităţi, de cel mai mare, şi din acest motiv, în multe zone ale pregătirii apar lucruri inedite, nu doar pentru spectator, ci şi pentru participanţi.

În Poligonul de experienţe al armatei, de la Jegălia, GSLÎ a organizat o tabără militară ca la carte, cu tot personalul necesar acoperirii func-ţiilor unei astfel de grupări: 16 ofiţeri şi subofi-ţeri, aproape 300 de militari din toate domeniile logisticii şi peste 120 de mijloace tehnice contri-buie la funcţionarea acestei structuri specifice li-niei a III-a de suport logistic. În raionul de dislo-care al poligonului, oriunde te uiţi sunt plase de camuflaj. Unul, două, trei, cinci camioane, este greu să-ţi dai seama ce ascund plasele. Corturile sunt şi ele grupate după utilitate şi acoperite cu plasă. Este pentru prima dată când în cadrul unui exerciţiu se generează o structură precum aceasta. În plus, mai este şi o structură de execuţie, ambele subordonate Comandamentului forţelor întrunite, care vor asigura tot ce presupune sprijin logistic pentru Gruparea de forţe întrunite (GFÎ), din Histria 15. Asigurăm toate cele cinci clase de produse: alimente, carburanţi, muniţie ş.a., dar suntem activi şi în alte domenii ale logisticii: men-tenanţă, unde am activat două secţii mobile sub-ordonate comandamentului, pentru toată tehnica dislocată în zona de operaţii. De asemenea, avem structuri care pot asigura evacuarea de la nivelul liniei a II-a la a III-a şi, apoi, în adâncimea terito-riului pentru reparaţii complexe. De asemenea, pe fiecare raion se asigură sprijin medical ROL I şi, la dispoziţia GFÎ, o structură medicală de nivel ROL II. Transporturile sunt asigurate de noi în întregime, din teritoriu, la nivelul liniei III şi de aici la luptă-

În domeniul transportului, care este vital pentru lanţul de aprovizionare-reaprovizionare, prin centrul de coordonare a mişcării, care are reprezentare în GSLÎ, coordonăm şi gestionăm şi transporturile pe calea ferată.

Am transformat trenul într-unul modern, cu echipamente de ultimă generaţie, care să asigure o viteză bună de transmitere a datelor şi un mod de lucru optim.

Colonel Ioan Iacob

Sublocotenent Nicoleta Ciulei

tori, cu mijloacele de transport ale CLÎ, explică şeful secţiei operaţii la CLÎ, colonel Ioan Iacob.

Pe o cale ferată, pe care nu am mai remarcat-o până acum, o mare surpriză! Vagoane camuflate cu plasă, prin care se văd, totuşi, însemne militare. Un tren militar? Auzisem vag de el, dar ca fiind vorba de un mare secret. Nu mai este un secret, dar e o premieră, pentru că, după douăzeci de ani de la ultima ieşire din remiză, putem să-i spunem aşa, trenul de comandament al MApN este utilizat la exerciţiu ca punct de comandă al GSLÎ, cu toate atributele specifice unui punct de comandă, de la centru de decizie la operaţii, resurse, comuni-caţii. Utilizarea lui în cadrul Histria 15 are şi scopul determinării nevoilor unui comandament actual, astfel încât, dacă se va pune problema utilizării lui, acest tren să aibă tot ceea ce este necesar pentru

a asigura comunicaţiile din mişcare. Vagoanele aduse la Jegălia au întrebuinţări multiple. Va-goanele asigură spaţii de comandă, briefing, lucru la birou şi odihnă. Fiecare vagon are bucătărie proprie, explică locotenentul Daniel Conache, comandantul trenului. Echipa de specialişti în comunicaţii şi informatică, din care a făcut parte şi sublocotenentul Nicoleta Ciulei, ofiţer planifi-cator sprijin comunicaţii şi informatică şi admi-nistrator de securitate, a avut un rol important în asigurarea, în timp util, a comunicaţiilor de date şi voce, criptate şi necriptate şi asigurarea unui terminal de videoconferinţă. Au fost multe provo-cări pe parcursul acestei săptămâni, care au con-stat în distanţa mare faţă de centrul de comunicaţii staţionar şi faptul că trenul de comandament nu era pregătit pentru montarea unor staţii de lucru şi, cu atât mai puţin, conectarea acestora la reţelele secretizate sau nesecretizate. Am adus echipamen-te de comunicaţii militare pe care le-am configurat astfel încât să fie compatibile cu cele care se aflau deja în dotarea trenului, explică sublocotenentul Ciulei.

În mijlocul taberei, o structură specială, din metal şi plastic, nu sare deloc în ochi la prima ve-dere. Odată intrat, după urcarea câtorva trepte, realizezi că eşti într-un punct de comandă. Dacă nu altceva, atunci harta din mijlocul mesei şi ofi-ţerii aşezaţi de jur-împrejurul ei reflectă imaginea unui stat major. Este o altă realizare remarcabilă a specialiştilor din Baza de sprijin logistic Munte-nia, oameni care reuşesc să transforme aproape orice carcasă metalică într-un echipament utili-zabil în cu totul şi cu totul alte scopuri decât cel iniţial. Punctul de comandă de nivel batalion, complet dislocabil, a fost realizat în urma re-condiţionării unor containere de radiolocaţie, creându-se toate facilităţile pentru modulele componente ale unui stat-major. Are în apropie-re un buncăr pentru protecţia personalului şi un sistem de protecţie colectivă COLPRO, împotriva unui atac cu arme chimice sau bacteriologice. O bază în toată regula a cărei funcţionalitate va da şi măsura utilităţii Grupului de sprijin logistic în-trunit (GSLÎ), un concept NATO, care nu are, de-ocamdată, o substanţă programatică în Armata României, dar din care, speră cei implicaţi direct în organizarea şi operarea lui, se vor extrage lec-ţii utile pe viitor.n

Observatorul militar 15Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Exerciţiul Trident Juncture 2015 se va desfăşura în Italia, Spania şi Portugalia în perioada 3 octombrie-6 noiembrie,

conform comunicatului iniţial de presă, difuzat de comandamentul NATO de la Brunssum, din Olanda. Evenimentul este unul care pune în aplicare iniţiativa forţelor conectate (Connected Forces Initiative – CFI) şi va avea două secvenţe. Prima, desfăşurată între 3 şi 16 octombrie, cu-prinde un exerciţiu de comandă (Command Post Exercise - CPX) pentru instruirea, evaluarea şi cer-tificarea personalului de nivel strategic şi opera-ţional. La acest modul vor participa şi reprezen-tanţi ai Uniunii Europene şi ai Uniunii Africane.

Cea de a doua parte a activităţii presupu-ne desfăşurarea, în perioada 21 octombrie-6 noiembrie, a unui exerciţiu real (LIVEX). Scopul exerciţiului este acela de a antrena şi testa Forţa de Răspuns a NATO, care cuprinde componente terestre, aeriene, navale şi de operaţii speciale. Sporirea capacităţii forţelor de răspuns ale NATO este un element esenţial al efortului general al Alianţei de a se adapta la noile provocări de secu-ritate, a spus generalul Hans-Lothar Domröse, comandantul Comandamentului Întrunit NATO de la Brunssum. Trident Juncture 2015 a fost conceput pentru a ne asigura că toate conceptele şi procedurile vor funcţiona în cazul unei crize rea-le, având în vedere că misiunea noastră este să fim întotdeauna pregătiţi să apărăm cetăţenii, terito-riul şi valorile statelor membre ale Alianţei, a mai adăugat Domröse.

La acest exerciţiu vor participa 36.000 de militari şi civili, din peste 30 de state aliate şi partenere, şi va cuprinde, ca arie de desfăşura-re, Italia, Portugalia, Spania, Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, dar şi porţiuni din Canada, Norvegia, Germania, Belgia, şi Olanda. Peste 12 organizaţii internaţionale, agenţii de acordare

a ajutorului şi nonguvernamentale vor lua, de asemenea, parte la activitate, demonstrând o abordare comprehensivă a unei eventuale crize din partea NATO.

Forţele Terestre, Aeriene, Navale şi cele pen-tru operaţii speciale vor acţiona simultan în mai multe locaţii, fiind coordonate de diferite co-mandamente, într-un scenariu complex, care urmăreşte îmbunătăţirea întregului spectru de capacităţi ale Alianţei Nord-Atlantice. La finalul acestui exerciţiu, personalul care încadrează Co-mandamentul Întrunit de la Brunssum va fi cer-tificat oficial pentru conducerea Forţei de Răs-puns a NATO (NRF), dacă aceasta va fi activată pe parcursul anului 2016. Totodată, la Zaragoza, Spania, va fi activat, în perioada 29 septembrie-8 noiembrie, un Centru de Presă pentru jurnaliştii care doresc să relateze despre această activitate. n

Pagină realizată de Silvia Mircea

Trident Juncture 2015Forţe ale statelor membre NATO, ale statelor parte-nere şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţio-nale vor lua parte la o amplă desfăşurare de forţe.

Femeile din armatele ţărilor Americii Latine

În ultimii 20 de ani, atitudinea faţă de femeile care do - reau să se înroleze în armată s-a schimbat, într-o oare-care măsură, în armatele statelor din America Latină.

În Bolivia, Gina Reque Terán, fiica omului care a condus forţele care l-au capturat pe Ernesto Che Guevara în 1967, a devenit prima femeie general de brigadă, cel mai mare grad din armata ţării.

Maiorul de aviaţie Eugenia Etcheverry şi colega ei, Carolina Arevalo, s-au înscris acum aproape două decade la Şcoala Militară de Aviaţie a Forţelor Aeriene, din Uruguay. Ele au

trebuit să accepte o serie de prejudecăţi din partea armatei, care nu era pregătită să primească femei în rândurile sale, dar, treptat, lucrurile s-au schimbat. Astăzi, Etcheverry este prima femeie comandant de es-cadrilă de aviaţie, având în subordine 16 piloţi bărbaţi.

Aceasta este o situaţie rară, având în vedere că în regiunea Ameri-cii Latine numai 4% din personalul militar este de sex feminin. În ciu-da exemplelor de succes, multe dintre statele din America Latină au permis accesul femeilor în rândul forţelor armate abia la finele anilor 1990. Câteva state, cum ar fi Venezuela şi Bolivia, au permis accesul femeilor în academiile militare încă din 1970.

Lucrurile au început să se schimbe gradual, dar într-un ritm lent şi nu-mărul femeilor din armată variază de la stat la stat. Argentina, Chile, Re-publica Dominicană, Uruguay şi Venezuela sunt lideri în acest domeniu, având un procent de 16-18% femei în efectivele armatelor lor, în confor-mitate cu Latin American Security and Defence Network. Aceste procente sunt chiar mai ridicate decât cele înregistrate în armata SUA, care are apro-ximativ 15% femei în armată atât pe funcţii combatante, cât şi noncom-batante. De asemenea, în America Latină se înregistrează un număr mai mare de femei care ocupă funcţii de conducere în instituţiile militare.

Argentina, Bolivia, Columbia, Ecuador, Paraguay, Uruguay şi Vene-zuela au avut femei în funcţii de top în domeniul apărării, în ultimii 15 ani. Michelle Bachelet, prima femeie preşedinte a statului Chile, a fost, anterior, şi ministru al apărării, între 2002-2004. n

Avioane de luptă ale Forţelor Aeriene din Turcia s-au alăturat, pentru prima dată, raidurilor coaliţiei de luptă împotriva Statului Islamic, conform unei de-

claraţii a ministrului de externe turc, citată de AFP. Avioanele noastre de luptă, alături de avioanele partenerilor din coaliţie, au început operaţiile întrunite împotriva poziţiilor Statului Islamic, care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii ţării noastre, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe turc.

Turcia, care a fost acuzată de pasivitate faţă de forţele jihadiste din Siria, a lansat, luna trecută, ceea ce a numit un război pe două fronturi împotriva terorii şi anume atacarea poziţiilor Statului Islamic şi combaterea rebelilor kurzi din bazele lor, din nordul Irakului. Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a cerut, recent, Turciei să se implice, pe deplin, în campania aeriană şi să asigure un control mai atent al gra-niţei sale cu Siria. Carter a declarat, în principiu, că Turcia a fost de acord să se alăture coaliţiei de luptă împotriva Statului Islamic şi că va implica structuri militare proprii în această operaţie. Decizia Turciei vine după ce 33 de persoane au fost ucise într-un atac din sud-estul ţării, la mijlocul lunii iulie. n

Peste 1.000 de militari din tru-pele de paraşutişti ai NATO

s-au lansat din avioane deasupra Germaniei, în cadrul celui mai mare exerciţiu de antrenament de la finele Războiului Rece desfăşurat în Euro-pa, conform unui comunicat al For-ţelor Terestre americane, citat de AFP.

În contextul eforturilor NATO de a-şi întări capabilităţile de apărare, militari din trupele aeropurtate din

11 state au participat la exerciţiul Swift Response, în zona de antrenament a forţelor americane de la Hohenfels, în sudul Germaniei. Exerciţiul s-a încheiat la 13 septem-brie. Cei peste 4.800 de paraşutişti, din Marea Britanie, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi SUA, au luat parte la operaţii care urmăresc creşterea coeziunii acestor trupe şi antrenarea în reacţia la diverse crize, conform unui purtător de cuvânt al trupelor terestre americane. Anumite secvenţe ale acestui exerciţiu s-au desfăşurat şi în Italia, Bulgaria şi România. n

Ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak, a declarat,

recent, că forţele armate ale Statelor Unite ale Americii vor disloca armament greu în Polonia, începând cu anul urmă-tor, în contextul deteriorării situaţiei de securitate, din cauza crizei din Ucraina. Washingtonul a declarat în iunie, anul curent, că va trimite tancuri şi vehicule blindate de luptă ale infanteriei alături de aproximativ 5.000 de militari în ţări din estul Europei şi în statele baltice. Siemoniak a mai spus că armamentele sunt aşteptate la mijlocul anului viitor şi că au fost deja identificate două locaţii, fără a specifica cu exactitate, în vestul şi nord-estul ţării, unde acestea vor fi plasate în urma unor discuţii cu partea americană.

Detaliile finale ale acestui acord vor fi stabilite în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles, la începutul lunii octombrie. Această dislocare de armament greu american în ţări care au fost în sfera de influenţă sovietică va fi prima mişcare de acest gen de la finele Războiului Rece. n

Echipamente militare americane în Polonia

Paraşutiştii NATO se antrenează în Germania

Turcia se alătură luptei împotriva ISIS

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 16

MEMORII

Printre dunele irakiene şi vestigiile Babilonului (II)

Generalul de brigadă (r) Dumitru Miu rememorează participarea milita-rilor români la faza a IV-a de stabilitate şi reconstrucţie din Irak, în cadrul Operaţiei Iraqi Freedom, august 2003.

General de brigadă (r) Dumitru Miu

Transfer de autoritate (Irak, 2003).

Delegaţiile militare română şi poloneză.

Prima etapă a deplasării avea ca punct final baza militară americană de tranzit de la Tallil. Mai aveam de

parcurs aproximativ 260 km. Grijile nu-mi dădeau pace deloc. Situaţia din Irak era cu totul alta, faţă de cea din Kuwait. Intrasem în teatrul de război. Realizasem dispozitivul de marş şi mă aflam cu punctul de comandă în mijlocul coloanei. Deplasarea avea un grad ridicat de periculozitate. Echipamentul de protecţie trebuia purtat tot timpul, cască şi vestă antiglonţ, plus armamentul individual. Străbăteam un peisaj pustiu în care, din loc în loc, mai puteai vedea câte un cort sau câte o turmă de cămile păscând într-o vegetaţie ca şi inexistentă.

Convoiul se deplasa pe ruta dinainte stabilită, militarii urmărind cu deosebită atenţie traficul civil, fiind gata de a răspunde oricărei ameninţări. Cu câteva minute înainte primiserăm informaţii despre posibile atacuri cu maşini capcană la adresa convoaielor For-ţei Multinaţionale. Minutele se scurg greu. Timpul se măsoară prin bătăile inimii. Dar cu fiecare minut care trece, convoiul se apropie de destinaţie. Din fericire „selecţia naturală” a funcţionat. Maşinile zburdau prin trafic. Co-borând dealurile blânde din sudul Irakului, priveam cu plăcere cum şerpuia coloana pe şosea. În cele din urmă, după aproape cinci ore de marş, prin deşert, fără nicio oprire şi cu o coordonare fără cusur, coloana ajunge la Tallil. Mult după ce soarele apusese, depla-sarea s-a în cheiat fără incidente. Am ajuns la Tallil aproape de ora 23, unde am şi înnoptat.

Toate convoaiele militare care au plecat din tabăra de tranzit din Kuwait, cu destina-ţia Babylon, Karbala sau Al-Hillah, au avut ca punct intermediar de odihnă baza militară de tranzit de la Tallil.

Odată ajunşi, am căutat un loc de par-care. Aici, fiecare contingent naţional avea maşinile parcate în şiruri de autovehicule. Maşinile noastre au fost dispuse pe trei şiruri. Când am coborât din maşină, piciorul s-a dus adânc în jos, până dincolo de gleznă, în praf. Pentru câteva clipe, am avut impresia că am pus piciorul pe un covor persan autentic. La scurt timp de la sosire, la lumina farurilor de la maşini, aveam să vedem în ce condiţii ne vom petrece noaptea. Cu siguranţă, e greu de imaginat cum poţi să trăieşti aşa – fără electricitate, fără apă curentă, fără un confort minim. Însă nu am stat prea mult pe gân-duri şi am trecut la realizarea măsurilor de siguranţă şi securitate apropiată, asigurarea odihnei personalului şi, nu în ultimul rând, asigurarea apei de băut, a hranei şi a condiţii-lor minime pentru igiena personală.

Eram pregătiţi pentru astfel de condiţii de trai, de fapt, cele mai grele pe care le-am întâlnit într-un teatru de operaţii, iar oamenii au răspuns solidari la toate aceste dificultăţi apărute. Noaptea aceea am declarat-o ca fiind „noaptea şoferilor”. În acele ore, ei au fost cei mai răsfăţaţi. După verificarea şi pregătirea maşinilor pentru deplasarea de a doua zi, şoferii au fost primii invitaţi la masă, fiind serviţi de colegii lor. Pentru că şi ziua următoare era la fel de importantă, am ordo-nat ca lor să li se asigure cele mai bune locuri pentru un somn binemeritat. Locurile cele mai bune au fost pe bancheta maşinii. Cei

mai mulţi ne-am pregătit culcuşul pe prelata maşinilor, pe acoperişul autospecialelor sau pe scaune, în autocare.

Îmi doream, mai mult ca oricând, un pat şi o baie adevărată. Eram prăfuit din cap până-n picioare, cu părul ciufulit. În cele din urmă, m-am mulţumit şi cu un scaun. Pauze vagi de somn s-au strecurat printre gândurile mele frenetice. Când a răsărit soarele, m-am ridicat brusc.

Etapa a doua a deplasării a început la ora 7. Aveam de străbătut o distanţă de aproximativ 300 km, de la Tallil

până la destinaţia finală. Era o dimineaţă strălucitoare de august, însă ziua începuse prost pentru mine. Înainte de a părăsi baza militară, s-a defectat o maşină. Avea proble-me grave la motor, aşa că am apelat, din nou, la maiorul american Thomas. Tot răul a fost spre bine pentru că maşina a putut să rămână în siguranţă acolo, fără a mai lua alte măsuri suplimentare.

La scurtă vreme, ne-am înscris pe auto-stradă. Mare mi-a fost mirarea când, la câteva sute de metri după ieşirea din bază, din al doilea camion, din cadrul convoiului, în mod inexplicabil, apare, în toată splendoarea sa, drapelul naţional. Priveam cu plăcere la fal-durile lui fluturând. Reacţia de moment a fost să-i avertizez pe cei din camion, prin staţie, şi să le ordon să introducă drapelul în interiorul maşinii. La instructajul la care am participat în Kuwait, la Statul Major al Corpului de Infan-terie Marină american, unul dintre punctele puse în discuţie, privind securitatea deplasă-rii, a fost interdicţia pentru toate naţiunile de a afişa, sub orice formă, însemnele naţionale. Prelucrasem ordinul cu întregul efectiv al contingentului naţional şi eram convins că toată lumea a înţeles semnificaţia dispoziţiei primite. În cele din urmă, am lăsat staţia jos şi priveam cu admiraţie drapelul naţional.

Odată intrată în rutină, deplasarea se derula într-un ritm accelerat. Ne deplasam pe o autostradă cu şase, pe alocuri cu trei sau chiar două benzi, fiind încă în construcţie. Ne aflam pe cea mai importantă rută de trans-port rutier care face legătura dintre sudul şi nordul Irakului. Nu am văzut niciodată un astfel de trafic militar pe o autostradă. Co-loanele lungi pot fi, câteodată, asemuite cu şerpi imenşi care se deplasează cu peste 100 de kilometri pe oră spre destinaţii diferite.

După aproape o oră de drum prin pustiul irakian, am părăsit autostrada şi ne-am con-tinuat drumul pe o şosea în lucru, paralelă cu fluviul Eufrat, dar şi cu autostrada (Safwan, An Nasiriya, Bagdad). Din totalul de 270 de km pe care îi aveam de făcut până la Babyl, am parcurs aproximativ 100 de km pe un carosabil pietruit şi într-un nor de praf, care învăluia întregul drum. Era imposibil să vezi ceva la mai mult de 5-10 m, drept pentru care am renunţat să mai executăm observa-rea din exteriorul maşinilor.

Pe timpul deplasării, contingentul român a fost privit cu simpatie de populaţia locală. Observam semne priete noase făcute cu mâna de copiii, femeile şi bărbaţii irakieni întâlniţi întâmplător pe şosea, pentru a salu-ta tricolorul românesc. La rândul nostru, am răspuns cu sinceritate acestor gesturi. Acest lucru nu înseamnă că excepţiile sunt excluse. Situaţia de securitate din Irak era determi-nată, în special, de factorii religios, politico-administrativ şi, nu în ultimul rând, tribal. La aceştia se mai adăugau faptul că populaţia deţinea armament şi materiale explozive. Prezenţa organizaţiilor interna ţionale teroris-te a sporit starea de vigilenţă.

Pe timpul scurtelor opriri efectuate, am dat posibilitatea militarilor să coboare din autovehicule, fără să depăşească partea ca-rosabilă. Aveam la dispoziţie, de fiecare dată, doar 15 minute să ne dezmorţim. Ignorarea riscurilor de securitate şi nerespectarea măsurilor stabilite pentru evitarea unor evenimente nedorite de către militarii noştri puteau avea, oricând, consecinţe grave. Prin urmare, era necesară o evaluare riguroasă a situaţiei şi prudenţă în deplasarea pe un te-ren nesigur, astfel încât securitatea personală să nu fie periclitată.

După o astfel de oprire, coloana noastră a fost depăşită, în mare viteză, de alt convoi militar fără a avea posibilitatea să-i identi-ficăm naţionalitatea. La puţin timp, după ce-am reluat deplasarea, am recunoscut dra-pelul spaniol. Militarii spanioli îşi afişaseră şi ei însemnul naţional. Exemplul nostru a fost urmat de ucraineni şi apoi de alţii.

Pe măsură ce înaintăm, se vede Eufratul. Vegetaţia începe să apară. Zonele cu ver-deaţă se înmulţesc şi putem vedea grupuri de palmieri şi case mult mai impunătoare, diferenţa de dezvoltare fiind evidentă faţă de zona sudică de unde veneam.

La un moment dat, suntem preve-niţi de posibile ambuscade în care putem intra. Echipele de siguranţă

cercetează cu privirea fiecare umbră, în cău-tarea vreunui indiciu al existenţei inamicului. Pentru câteva minute, ne oprim din mers. O vreme, totul rămâne într-o linişte mormân-tală. În pâlcul de copaci era o atmosferă stra-nie. Apoi, se aud motoarele vuind din nou, şi ne continuăm drumul, cu viteză redusă, pregătiţi pentru a acţiona imediat. Au fost şi porţiuni de drum unde doar norocul a fost de partea noastră. Acolo, drumul se îngusta foarte mult şi şerpuia în mijlocul unei vege-

Observatorul militar 17Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Delegaţiile militare română şi poloneză.

taţii foarte înalte, care limita vizibilitatea în plan orizontal, la nivelul şoselei, până la 5-10 metri. Locul acela era periculos. Insurgenţii puteau sta la pândă. Riscul era mare şi eram singuri. În ciuda temerilor noastre, reuşirăm să trecem cu bine acea porţiune. La scurt timp după acest episod, ni s-a comunicat prin staţia radio că asupra convoiului spaniol, care era înaintea noastră, s-a deschis focul. Nu a durat mult şi vestea despre moartea unui militar american, într-un atac capcană, s-a răspândit rapid în cadrul convoiului nos-tru. Nimic din ce se întâmplase nu ne-a sur-prins. Eram pregătiţi pentru orice situaţie.

La aproximativ 45 km de Babyl se mai defectează o maşină. Efectiv, nu mai aveam nicio soluţie de tractare. Locţiitorul pentru logistică al Detaşamentului de geniu îmi pro-pune varianta abandonării autobasculantei. Priveam neputincios la situaţia ivită şi, deoda-tă, privirea mi se opreşte pe Humvee-ul ame-rican, care ne însoţea. După o discuţie scurtă cu militarul american, acesta s-a arătat încân-tat de propunerea mea de a-i ataşa remorca la Humvee-ul lui. Era o remorcă de dimensiuni mai mici în care aveam depozitată toată re-zerva de apă a detaşamentului. Zis şi făcut. După câteva manevre efectuate cu multă în-demânare, remorca era ataşată la Humvee. În final, militarul american mi-a cerut aprobarea să facă o fotografie cu noua configuraţie a au-toturismului său. După alte manevre, în locul remorcii, am ataşat basculanta. După această pauză tehnică, am pornit din nou la drum. Eram în întârziere şi, începând cu ora 18.00, se interzicea orice deplasare spre Al-Hillah. Eram cu sufletul la gură, deoarece în Punctul de verificare şi de coordonare a mişcării (situat la 30 de km sud-est de Babyl) nu ni se mai asigurau hrana şi apa pentru noaptea aceea şi nici siguranţa apropiată.

În cele din urmă, după o zi întreagă de mers, am ajuns la Babyl. Călătoria fusese lungă. Am răsuflat uşurat când am intrat în baza militară a diviziei poloneze. După câte-va minute de relaxare, în care trăiam cu toţii bucuria reuşitei, am debarcat materialele şi am trecut la pregătirea noilor spaţii de locuit. Acesta a fost doar începutul. Au urmat luni de muncă grea, istovitoare pentru îndepli-nirea misiunilor încredinţate de Coman-damentul Diviziei Multinaţionale.

Baza militară de la Babyl (Camp Alpha) era o zonă securizată unde îşi desfăşura acti-vitatea statul major al Diviziei Multinaţionale Centru-Sud şi unităţile de asigurare de luptă

ale acesteia. Perimetrul bazei era foarte bine păzit şi apărat de soldaţi înarmaţi cu mitralie-re grele şi lansatoare de grenade, protejaţi de saci de nisip, butoaie umplute cu pământ şi ziduri formate din plăci de beton.

Tot aici se afla şi unul dintre palatele lui Saddam Hussein. Pe temeliile cetăţii stră-vechi, Saddam şi-a clădit un palat modern. În imediata vecinătate a palatului se stabilise comandamentul diviziei, dar şi locul unde militarii polonezi şi români îşi aveau corturile, sala de mese, facilităţile moderne pentru igiena individuală. În perimetre separate era dispusă tehnica de luptă.

La Babyl, am găsit o temperatură medie de 55 de grade Celsius, iar, uneori, termometrul arăta şi peste

60 de grade Celsius! Căldura a fost primul nostru inamic, uneori, în miezul zilei, misiuni-le fiind chiar restricţionate din cauza atingerii pragului sufocant. La început, unii camarazi nu s-au acomodat uşor cu aceasta, dar după două săptămâni totul a intrat în normal, ast-fel că starea de sănătate a militarilor români era bună.

Stând în mijlocul lor, aveam imaginea unor trupe române de elită – băieţi tineri, siguri pe ei, cu priviri vioaie şi cuvinte bine cumpănite, cu un alt mod de a înţelege şi a se supune disciplinei militare şi cu un respect real pentru cel care îi comandă.

Cazarea geniştilor a fost făcută într-o fos-tă cazarmă a armatei irakiene din localitatea Al-Hillah, dispusă la aproximativ 5-7 km est de Babyl şi 80 km sud-vest de Bagdad. Loca-ţia a fost cunoscută sub denumirea de Camp Charlie şi se afla la câteva zeci de metri de primele locuinţe.

Pe timpul misiunii mele în Irak, contacte-le cu populaţia civilă au fost puţine. Ele s-au consumat mai ales în „piaţa” din interiorul Campului Alpha, acolo unde comercianţi irakieni, acceptaţi de Aliaţi, aveau voie să-şi expună spre vânzare produsele. Chiar şi aşa, m-am convins că românii sunt foarte bine cunoscuţi şi apreciaţi în zonă. Localnicii vorbesc la superlativ de muncitorii din ţara noastră care au contribuit efectiv la punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii, a celui de iluminat, a numeroaselor instalaţii de foraj, la construirea de poduri şi clădiri. Până şi silozul din Al-Hillah (aproximativ 6 km de Campul Alpha) este construit tot de români. Sunt mari microbişti şi nu uită să pronunţe numele lui Hagi, când vorbesc despre fotbal. Mai mult, există românce căsătorite în zonă

cu cetăţeni irakieni care, în trecut, au studiat în facultăţile din România sau care au avut afaceri la noi.

Ziua de 26 august a fost ultima pe care am petrecut-o în Irak. Cu toate acestea, a fost o zi deosebit de încărcată. În prima parte, am participat la transferul de autoritate dintre detaşa mentele române (de informaţii şi de geniu) şi Divizia Multinaţională Centru-Sud, sub comandă poloneză. Activitatea a avut loc în Camp Alpha. La ceremonie au partici-pat, din partea poloneză, generalul-maior Andrzej Tzszkiewicz, comandantul Diviziei Multinaţionale Centru-Sud, şeful structurii G2 (intelligence) şi şeful geniului, iar din partea română, eu, ca şef de oficiu în Direcţia Informaţii Militare, şi cei doi comandanţi ai detaşamentelor.

Cu această ocazie, generalul-maior Andrzej Tzszkiewicz s-a informat cu privire la structura detaşamentelor, tehnica de luptă din dotare, stadiul instalării celor două structuri în Cam-pul Alpha şi, respectiv, Charlie, a condiţiilor de lucru, odihnă, servirea mesei şi asupra stării medicale a personalului celor două detaşa-mente. În finalul discuţiei, comandantul Divi-ziei Multinaţionale Centru-Sud le-a urat celor doi comandanţi succes, dorindu-le să trateze cu maximă responsabilitate fiecare misiune în parte, astfel încât să se asigure realizarea, în si-guranţă pentru militari, a obiectivelor ce revin diviziei în reconstrucţia paşnică a Irakului.

În partea a doua a zilei, am primit vizita ministrului apărării naţionale, Ioan Mircea Paşcu, însoţit de o delegaţie militară formată din generali şi ofiţeri, parlamentari, precum şi de un grup de ziarişti din presa centrală. Delegaţia a sosit la Al-Hillah cu un elicopter Chinook (CH-47), aparţinând Forţelor Aeriene britanice, după ce în dimineaţa aceleiaşi zile vizitase Batalionul 811 Infanterie „Dragonii Transilvani”, dislocat în baza militară „White Horses” (270 km sud-est Al-Hillah).

Vizita a avut ca obiectiv informarea cu privire la situaţia din zona de responsabilitate a militarilor români, evaluarea capacităţilor reale ale contingentului nostru din cadrul Di-viziei Multinaţionale Centru-Sud, condusă de către polonezi, condiţiile de viaţă şi de lucru, precum şi problemele cu care se confruntă militarii români de când au sosit în teatrul de operaţii.

În ceea ce priveşte locul de desfăşurare a vizitei, a fost o întreagă poveste. Iniţial, se dorea ca vizita să se desfăşoare cu întregul contingent român, în baza militară de la „White Horses” (5 km sud-vest An Nasiriya). În corespondenţa purtată cu cei din ţară, am adus o serie de argumente ca vizita să se des-făşoare, în aceeaşi zi, dar separat, cu fiecare contingent în parte. Argumentul principal a fost riscul pe care îl presupunea deplasarea pe roţi (aproximativ 650 de km, dus-întors, până la An Nasiriyah). În final, Comandamen-tul 2 Operaţional Întrunit a ţinut cont de pro-punerea noastră.

Referitor la această vizită, îmi amintesc de o întâmplare hazlie. Eram cu Detaşamentul de informaţii militare în aceeaşi locaţie, în Camp Alpha. Spre deosebire de Detaşamentul de informaţii militare, geniştii nu au beneficiat de nicio legătură telefonică secretizată, atât de necesară pentru o comunicare eficientă cu detaşamentul, cât şi cu structurile militare din ţară. E adevărat, la Camp Alpha exista o conexiune prin care ţineam legătura cu ţara. În dotarea comenzii Detaşamentului de geniu se afla totuşi un  telefon IMARSAT, dar care putea fi folosit doar în situaţii de urgenţă. Din acest motiv, comandantul Detaşamentului de geniu venea la noi, la două-trei zile, pentru a se informa, în detaliu, cu privire la ordinele sosite din ţară.

Din cadrul Detaşamentului de informaţii, doar comandantul acestuia şi alţi doi-trei militari au făcut o vizită geniştilor la Al-Hillah, chiar la început. Cu câteva zile înainte de vizi-tă, i-am cerut comandantului Detaşamentului de geniu să trimită o călăuză care să ne ducă la Al-Hillah (în Camp Charlie). A intervenit însă comandantul detaşamentului de informaţii care mi-a spus că nu este nevoie de călăuză, deoarece el ştie drumul până acolo.

În ziua vizitei, am plecat din baza mi-litară de la Babyl cu destinaţia Camp Charlie (6 km est de Camp Alpha) cu

suficient timp înainte pentru a ajunge în tih-nă. După un timp, am constatat că începuse-răm să ne învârtim cu maşinile prin oraş, fără a ajunge la destinaţie. În timp ce vorbeam cu comandantul detaşamentului de informaţii, am observat că acesta se uita pe hartă, cu ex-presia cuiva care asistă la un act de „terorism în masă”. După un moment de linişte, ofiţerul îmi spune că nu mai ştie drumul. Am fost uimit de mărturisirea comandantului deta-şamentului de informaţii. O furnicătură mi-a trecut de-a lungul şirei spinării. Mai aveam aproximativ 30-40 de minute până la sosirea elicopterului. Nimeni din statul major nu ştia drumul...

Într-un târziu, un subofiţer, din cadrul com-ponentei HUMINT, a spus că el ştie drumul, dar numai de la poarta a doua a bazei militare de la Babyl. Într-o fracţiune de secundă, am instalat îndrumătorii de circulaţie, am oprit traficul în ambele sensuri şi am comandat stânga-îm-prejur. Nimeni, în afară de câţiva băieţi, nu ştia de ce se întoarce brusc coloana. Nu mai era loc de explicaţii. Mergeam cu viteză şi priveam din ce în ce mai des la ceas. Timpul se scurgea cu repeziciune. Bătăile inimii mi se amplificau. Erau atât de puternice, încât credeam că-mi vor sparge pieptul. Nu mai aveam răbdare. În cele din urmă, am ajuns din nou la baza militară. De aici, Florentin şi-a intrat în rolul de călăuză. La un moment dat, nici el nu mai ştia exact drumul. Fi-ecare secundă era foarte preţioasă. Văzându-mă îngrijorat, Florentin mi-a dat asigurări că sun-tem foarte aproape de Camp Charlie.

Deodată, se vede elicopterul. Am obser-vat că nici pilotul nu ştia unde să aterizeze, deoarece mai făcea ture prin aer. Totuşi, aveam un reper, elicopterul. Pe măsură ce în-aintam, bâjbâiam pe şosea, când pe dreapta, când pe stânga, după cum făcea manevrele în aer elicopterul. Într-un târziu, acesta ateri-zează şi după câteva minute ajungem şi noi. Răsuflu uşurat. Am ajuns cu bine. Eram mai mult decât fericit.

Curând după aceea, delegaţia ministrului a fost informată, în prima parte a programului vizitei, de generalul-maior Andrzej Tzszkiewi-cz, comandantul diviziei, asupra misiunilor şi capabilităţilor actuale ale Forţei Multinaţi-onale Întrunite. După o oră, delegaţia minis-trului s-a întâlnit, separat, cu întregul efectiv de militari aflat în aria de responsabilitate a diviziei poloneze. Aici, personal, împreună cu comandanţii celor două detaşamente (de informaţii şi de geniu), am raportat delegaţiei despre problemele cu care ne-am confruntat pe timpul introducerii în teatrul de operaţii, starea echipamentului, măsurile de siguranţă şi de securitate existente în Campul Alpha, respectiv, Charlie, operativitatea tehnicii de luptă şi a condiţiilor de trai existente, specifice mediului operaţional din IRAK.

La sfârşitul activităţii, am plecat din Al–Hillah, împreună cu delegaţia mi-nistrului apărării naţionale, la bordul

aceluiaşi elicopter. După o escală la Tallil, pen-tru realimentarea elicopterului, am aterizat pe aeroportul din Basra. Aici ne-am îmbarcat în aeronava BAC 1-11, aparţinând Romavia, cu destinaţia Kuwait. În mai puţin de o oră, eram pe Aeroportul Internaţional din Kuwait. S-a făcut seară, eram „rupt” de oboseală...

După alte două zile în Camp Doha, m-am întors în ţară cu o aeronavă civilă.

Aşadar, îmi vor rămâne în memorie pentru tot restul vieţii deplasarea pe roţi, cu peripeţii, pe „traseul” 20 km Nord-Vest Camp Doha – Tallil pe care se înscrie şi noaptea şofe-rilor, emoţiile unei posibile ambuscade, vizita ministrului apărării naţionale, dar şi vestigiile aflate în palatul şi cetatea Babilonului.

Mai mult, cred că dacă aş putea, aş scrie cu rouă de sânge şi gând despre trăirea la maximum a bucuriilor minore, a gesturilor neînsemnate pe care le făceam din obişnuin-ţă, dar care, în contextul misiunii, îţi creează sentimentul de „ultima dată”, de „ultimii paşi” sau „ultimele cuvinte”.

Aşa am simţit atunci, dar trăirea are şi astăzi ecou. n

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Cercul Militar NaţionalVis şi inocenţă

Constantin Stroe,Oglindă de cer,

Editura Detectiv, Bucureşti, 2015

Căpitan Mircea Petala, Frica în război,

Iaşi,1937, pag. 157

Octavian Mihalcea

EXPOZIŢII

Galeria Artelor. Expoziţia de pictură şi grafică Alandala a ar-

tiştilor plastici Eugen Ilina, Laurenţiu Midvichi, Bogdan Ene, Costache Popescu Ghergani, Adina Iftode şi Lavinia Stoica Stănescu, deschi-să în perioada 7-24 septembrie.

Expoziţia Alandala aduce laolaltă şase ar-tişti şi tot atâtea feluri de pictură. Mai degrabă diferiţi, aflaţi cu toţii în marginea figurativului,

se expun nepotrivirilor. Privită ca experiment de punere la lucru a fragmentarului, întâlnirea celor şase prilejuieşte, în felul unei antologii,

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

ruperi de ritm şi contraste ludice. Mai aproa-pe sau mai departe de figură, fiecare dintre cei şase artişti aduce o întrebare ivită din propria experienţă a travaliului pictural.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură a artistului plastic Ion

Ţolaş, deschisă în perioada 14-27 septembrie.

Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

Costache Popescu Ghergani

O accentuată atitudine manifestă în raport cu aspectările poetice ale sufletului se desprinde din textele lui Constantin Stroe. Sensibilitatea, uneori având exacerbate nuanţe care aparţin vârstei primei inocenţe,

amprentează versurile din volumul Oglindă de cer. La nivel primordial, întâlnim manifestări lirice care descriu complexitatea fenomenului iubirii, astfel fiind pro-iectaţi în generoase spaţii diafane. Starea de perpetuă adoraţie anunţă vizitarea unor teritorii situate sub raze benigne, acolo unde visul şi speranţa iau valori considerabile, aşa cum regăsim în această fluidă impresie veneţiană: Eram visător într-o gondolă/ Spre o Veneţie imaginară,/ Puteai intra pe bază de parolă,/ Când soa-rele scăpăta către seară...// Eram cu prinţi şi prinţese/ Zburdând valuri-valuri,/ Trăiam o iubire ca-n vise/ Un înger veghea la portaluri...// Cuprindeam în braţe Universul,/ Cânta o fată la harpă,/ În mine se cuibărea frumosul/ Modelând liniştea din apă...// O strâng la piept parcă şi-acum,/ Pe fata aceea ce-mi cânta,/ Cu ea navigam pe-ace-laşi drum,/ Călătoria parcă nu mai înceta!.. (Povestea unei călătorii). Astfel, întâlnim chipuri de îngeri, flori-nestemate, zăpezi înflorite, aroma viselor, chiar şi un poem de muguri, într-o desfăşurare lirică, în care Constantin Stroe privilegiază vibraţia axa-tă pe sinceritate. Unele poezii din Oglindă de cer abordează şi teme din registrul grav, aşa cum aflăm în acest text dedicat mult regretatului poet Vasile Preda: Prea devreme ai plecat Poete,/ Şi au rămas atâtea vise la rând/ Pe coala albă neaşternute/ Şi cititorul tău lăcrimând!// Te aştept să revii Poete,/ Când se vor deschide porţile-n ceruri/ Iar judecăţile vor fi mai drepte/ Pe acele-nvolburate, sfinte vremuri!// Şi-ţi vei continua opera,Poete,/ Despre lumea asta cu erată,/ Cu lumina minţii tale înţelepte/

Cum o făceai şi altădată! (De vorbă cu poetul plecat). Ciclurile poetice ale volu-mului, Cântece de dragoste, Răspântii cereşti, Rodul anotimpurilor şi Sub fereastra poetului, etalează, în general, stări poetice tributare hipersensibilităţii pasionale, cu deosebit accent pus pe interioritate. Tradiţia va avea mereu un loc important în inima poetului: Din nou revin zăpezile,/ În case, cămările-s pline/ Cu acelaşi ri-tual iernile,/ Aşteaptă sărbătorile blajine...// Pogoară lumină din lumină,/ Din cerul cu steluţe de-argint,/ Gospodarii aşteaptă să vină/ Copii cu Steaua în colind...// Jur-împrejur altare de nămeţi/ În care ard raze de soare,/ Gălăgioşi, cântă fete şi băieţi/ Încep pe uliţe să coboare...// Vin fluturi zornăind a zurgălăi/ Înmărmureşte clopotul la mânăstire,/ Trec sănii conduse de flăcăi/ Sub clinchet de argintie fulguire...// Vestind Naşterea Domnului deodată,/ Aşteptăm sfânta mântuire,/ Ziua de Crăciun – Lumină curată/ Ţesându-ne în suflete iubire!... (Pogoară lumină). Sentimentalismul repre-zintă elementul în jurul căruia gravitează versurile lui Constantin Stroe, mereu căutând emoţia care, aprofundată, poate avea chiar capacităţi soteriologice, pro-fund dezirabile. n

Curaj şi reflecţie

Pentru ostaşi cu mintea mai luminată, pentru ofiţeri, pen-tru intelectuali, a fi curajos

înseamnă mai ales a abdica de la luci-ditatea perfectă a unui pericol ce din punct de vedere personal trebuie des-considerat. Dar mai înseamnă şi reflec-ţie, obişnuinţa de a cântări, într-o situ-aţie de război, care este – cu minimum de pierderi – poarta de ieşire cea mai onorabilă.

A comanda înseamnă mai ales a gân-di şi nu vom putea cere celor mai mici decât noi ceea ce n-am reuşit, prin voin-ţă şi prin educaţie, să ne impunem nouă înşine. Singurul mijloc de a fi mare în viaţă – spune filozoful Guyau – este să ai conşti-inţa că nu vei da înapoi în faţa morţii.

Să facem astfel încât să căpătăm această conştiinţă. n

Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu a fost iniţiat în 1958, la trei ani după moartea compo-

zitorului. An de an, între 30 august şi 20 septembrie, pe scena românească urcă solişti şi orchestre de talie internaţională. Evenimentul este împărţit în trei secţiuni: concursul de interpretare solistică, con-certele simfonice ale marilor orchestre ale lumii şi spectacolele în aer liber din piaţa festivalului. Dacă pentru primele două categorii trebuie să scoţi o sumă conside-rabilă din buzunar, la evenimentele din

Plutonier Alina Crişanalina.crisan@presamil.ro

Muzică simfonică în aer liberPiaţa George Enescu a fost neîncăpătoare dumi­nică seara pentru sutele de oameni veniţi să asculte, gratis, muzică clasică.

faţa Ateneului Român intrarea este liberă. Astfel, publicul meloman, de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, are şansa să se delecteze, gratis, cu muzică simfonică, jazz, operă şi proiecţii ale ediţiilor anterioa-re ale festivalului.

Duminică, 13 septembrie, pe scena din Piaţa Festivalului George Enescu a urcat Orchestra Simfonică Bucureşti, dirijată de Tiberiu Soare, care a interpretat Rapsodia lui Enescu, Concertul pentru flaut şi or-chestră, compus de Sabin Păuţa, cu Cătălin Opriţoiu solist, şi Suita din Baletul Lacul Lebedelor, sub semnătura lui Ceaikovski. La un program atât de accesibil, publicul a fost pe măsură. Tineri interpreţi, muzico-logi consacraţi, copii însoţiţi de părinţi şi

bunici, doamne în rochii de seară şi ado-lescenţi în bascheţi şi pantaloni scurţi au privit apusul, împreună, în acordurile mu-zicii clasice. Cu o jumătate de oră înainte de începerea concertului, toate locurile de pe scaune erau ocupate, aşa că cei veniţi mai târziu au stat pe jos sau în picioare, mai bine de două ore, până la terminarea spectacolului. Dar a meritat, spun ei, şi cum publicul este oglinda artistului, să-i dăm acestuia cuvântul:

În fiecare an venim. Din păcate, nu ne permitem întotdeauna să cumpărăm bilete la concertele de la Ateneu sau Sala Palatului, dar pe cele cu intrare liberă, din piaţa George Enescu, nu le ratăm niciodată. Calitatea ansamblurilor şi a interpreţilor nu ne-a deza-măgit până acum. Aceste concerte în aer liber sunt o iniţiativă binevenită şi care meri-tă menţinută şi pe viitor. Oferă tinerilor şansa de a lua contact cu o altfel de muzică. Ioana şi Mihai, profesori.

A fost o seară specială. Rapsodia a fost superbă. Ca sugestie, ar trebui ca în fiecare seară să fie selectate lucrări de largă popula-

ritate, cum au fost astăzi. Muzica din secolul XX nu e înţeleasă atât de uşor. Vin mulţi oa-meni care nu au o cultură muzicală. În aceas-tă seară, publicul a rămas până la sfârşit, nu a plecat nimeni. Şi copiii, unul nu a plâns. Cornel, economist pensionar.

Am venit pentru prima dată la un concert în cadrul Festivalului George Enescu. M-a adus prietena. Mi-a plăcut, în special prima parte. Aş prefera ca oamenii, în loc să asculte manele, să vină la asemenea festivaluri. Cătălin, rocker.

Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu se încheie duminică, 20 septembrie. Până atunci, între ora 11 şi 22, în fiecare zi, în piaţa festivalului spectacolul continuă. Programul, disponibil pe internet şi distri-buit gratis la faţa locului, este extrem de variat şi se adresează publicului larg, avizat sau neavizat. Miercuri va concerta Grupul Vocal Acapella, joi Playthoven Duo va da o interpretare rock muzicii clasice, iar dumi-nică Bucharest Symphonic Pops Orchestra va închide festivalul. n

Festivalul Internaţional George Enescu

Observatorul militar 19ARTĂ

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Căpitan Cornelia Mihăilăcornelia.mihaila@presamil.ro

Pictorul Ion Ţolaş a împlinit 90 de ani şi a ales să-i aniverseze împreună cu iubitorii de culoare şi natură.

Viaţa în culori calde

A deschis, recent, la Cercul Militar Naţional, expoziţia aniversară

de pictură peisagistică denumită chiar aşa: Ion Ţolaş la 90 de ani.

Artist cu evidente înclinaţii spre meditaţia lirică, Ion Ţolaş reuşeşte să depăşească simpla condiţie a consemnării priveliştii din natură printr-o dozare a succesiunii planurilor, a adâncimii perspectivei şi a expresivităţii maselor cromatice într-o adevărată proiecţie a sentimentelor de dragoste faţă de chipul cel sfânt al ţării.

Sunt rari artiştii care se bucură de inspiraţie şi forţă de creaţie până la vârste înaintate. Unul dintre aceştia este pictorul Ion Ţolaş, proaspăt nonagenar, care îşi continuă cariera artistică cu aceeaşi energie ca în anii tinereţii. Artist major al Studioului de Arte Plastice al Armatei, încă din primii ani ai înfiinţării sale, Ion Ţolaş şi-a clădit, în aproape şapte decenii de activitate, o operă picturală densă, solidă, caracterizată prin echilibru cromatic, vigoare expresivă, inspiraţie lirică, prospeţime şi sinceritate plastică. Este un nume recunoscut în viaţa culturală contemporană.

Vedeţi, toate lucrările acelea?, spune pictorul în timp ce îmi indică cel mai lung perete al ex-poziţiei, ticsit de tablouri de mici dimensiuni, cu drumuri de mun-te, ape zbuciumate şi flori. Le-am pictat astă iarnă. Bănuieşte că aceasta ar fi ultima sa expoziţie,

în niciun caz pentru că ar fi decis să nu mai picteze, ci din motive fi-nanciare. Rămâne indecis, totuşi.

Acum, la 90 de ani, Ion Ţolaş pictează cu aceeaşi râvnă, ca în tinereţe. Tablourile sale sunt pânze în ulei aplicat cu cuţitul sau chiar cu degetele, tehnică ce permite formarea unor straturi mai groase de culoare, supra-puse de cele mai multe ori, care dau senzaţia de suprafaţă tactilă. Numai aşa poţi să simţi răcoarea valului care se izbeşte, înspumat, de stâncă, sau încremenirea stufărişului din care doar o raţă colorată îşi ia zborul, ori frigul amorţit al iernilor montane. Iubeşte iarna. Mai ales pe cea de la Predeal. Acolo s-a născut. Îşi aminteşte, cu linişte sufletească, cum s-a refugiat pe când era co-pil, elev în clasa a şasea: Stăteam la bunicii mei, în Transilvania de Nord. Părinţii erau în Predeal. Când au vrut să-mi facă cetăţenie maghiară, am fugit fără ştirea bunicilor. M-au prins grănicerii unguri, când am ajuns lângă Feleac, şi m-au dus la Cluj. Le-am explicat că vreau să mă întorc la părinţii mei, la mama. Când au văzut că nu se pot lămuri cu mine, m-au lăsat să plec la bunici. Dar am fugit iar. M-am dus în gară, de unde se retrăgeau trenuri cu ma-şini militare. Un soldat mi-a dat nişte bocanci, că eram aproape desculţ, şi l-am întrebat: Dar unde merge trenul ăsta? La Braşov, mi-a zis. Aoleu, luaţi-mă şi pe mine! Că o am pe mama acolo. I-a fost milă de mine şi m-a băgat într-o maşi-nă, mi-a adus pături şi mâncare şi mi-a spus: Stai aici cuminte, să nu te afle cineva! Încet, încet, trenul a ajuns la Predeal. Când m-a văzut mama... 

Expoziţia Ion Ţolaş la 90 de ani este deschisă până la sfârşitul acestei luni. Vernisajul a avut loc luni, 14 septembrie. I-au venit ală-turi familia şi colegi şi prieteni de

la fostul loc de muncă, Studioul de Arte Plastice al Armatei, iar Valentin Tănase, directorul studi-oului, a vorbit, pe scurt, despre opera şi personalitatea artistului, un om definit de optimism. Un exponat inedit este portretul lui Ion Ţolaş turnat în bronz, operă semnată Vasile Barabaş. Primul vizitator al expoziţiei a fost Octavian Gabriel, în vârstă de opt ani. Şi-a tras mama de mână să vadă picturile, chiar înainte de vernisaj. El însuşi pasionat de desen, a declarat, drept favorit, tabloul care reprezintă Castelul Bran. Autorului îi place cel mai mult pictura Vară la Pârâul Rece. Iernile îi plac în mod deosebit să le prindă pe pânză şi subiectele marinăreşti. A şi fost premiat, în 2004, 2006 şi 2011 la Concursul naţional Pictură marină, iar, în 2014, a fost laureat şi a primit Premiul I pentru tabloul Veneţia. Este un obişnuit al Galeriilor de Artă ale Cercului Militar Naţional, unde organizează anual expoziţii personale.

Viaţa pictorului Ţolaş a luat, deseori, cotituri bruşte, pe care le-a primit cu seninătate. Iniţial, a fost încadrat la Biroul de Agitaţie Vizuală, structură pre-

mergătoare Studioului de Arte Plastice al Armatei, pe o funcţie administrativă. Cum a ajuns să prindă strâns pensula între de-gete? Maestrul Paul Atanasiu l-a remarcat şi l-a luat ucenic: Ai ta-lent. Vino la mine, în atelier, să te învăţ meserie. A petrecut zece ani alături de pictorul Paul Atanasiu, în atelierul lui, desluşind tainele picturii treptat, în stilul vechi de ucenicie, începând cu spălatul pensulelor şi prepararea culorilor şi a pânzei. Treptat şi fără grabă, a învăţat să aştearnă şi el culoa-rea pe pânză.

Discuţia cu Ion Ţolaş este mereu tihnită. Este pictor, dar, în primul rând, părinte şi bunic şi cu această atitudine, sfătuitoare şi caldă, vorbeşte oricui. Şi orice gând alunecă în sfat: Am copii serioşi, spune despre fiica şi fiul său. Sunt mândria mea. De fapt, m-am şi învârtit într-un colectiv bun, serios, la studioul armatei. Pictura m-a motivat. Şi credinţa în Dumnezeu. Iar asta o spun şi co-piilor mei mereu. Dumnezeu m-a ajutat. I-am cerut ajutorul în fie-care dimineaţă şi nu am adormit fără să-I mulţumesc în rugăciune, zi de zi. Şi să mai ştiţi ceva: Să gân-diţi mereu pozitiv! n

Valentin Tănase

Dan Grigorescu

Observatorul militar Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015 20

IMPACT

Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cunoscut suferinţa din copilărie, când, la 13 ani, a trebuit să înceapă şedinţele de dializă. A fost supusă unui transplant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a intrat din nou în dializă. Din luna februarie a.c., a fost înscrisă pe lista de aşteptare în vederea efectuării unui nou transplant. Tatăl său, maistru

militar (r) Romică Mereşanu, s-a adresat condu-cerii ministerului, în vederea obţinerii unui spri-jin financiar din partea foştilor săi camarazi. Cei care doresc să ajute familia Mereşanu o pot face depunând orice sumă doresc în conturile: lei – RO48BRDE140SV42514931400; euro – RO90BR-DE140SV425 15061400.

ANUNŢ UMANITAR

CERCUL MILITAR NAŢIONALÎn perioada 1 octombrie 2015-30 iunie 2016, Cercul Militar Naţional organizează următoarele cursuri pentru copii şi adulţi:

• cursuri de limbi străine: en-gleză (cu obţinerea atestatului aprobat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Educaţiei şi Cer-cetării Ştiinţifice), germană, italiană, franceză, spaniolă, rusă – nivel începători, me-diu, avansaţi şi perfecţionare; • cursuri de artă plastică pen-tru copii şi adulţi; • cursuri de

instrumente muzicale  pentru copii şi adulţi: pian, chitară clasică şi vioară; • cursuri de coregrafie şi mişcare scenică pentru copii; • cursuri de şah pentru copii; • cursuri de dans modern şi sportiv pentru co-pii şi adulţi; • cursuri de arte marţiale pentru copii şi adulţi; • cursuri de gimnastică aero-bică pentru adulţi. Înscrierile

se primesc în perioada 14-30 septembrie, de luni până vi-neri, între orele 10.00-13.00 şi 14.00-18.00, la secretariatul cursuri, etaj IV, camera 75. Re-laţii la telefon: 021.313.86.80, interior 156. Cursurile sunt contracost. Mai multe infor-maţii despre cursuri: www.cmn.ro; www.facebook.com/cmn.ro. n

DECESE

ANIVERSĂRI

COMEMORARE

Recent, membrii Asociaţiei Naţionale a Ca-drelor Militare în Rezervă şi Retragere General Ilie Şteflea, filiala Sibiu, şi soţiile acestora au trăit, timp de patru zile, bucuria de a petrece câteva zile în peisajul mirific al Deltei Dunării. Deplasarea s-a desfăşurat pe un traseu bogat în obiective istorice şi peisaje naturale. De la Sibiu, caravana excursioniştilor s-a deplasat pe itinerariul Făgăraş, Braşov, Săcele, Cheia, Vălenii de Munte, Ploieşti, Urziceni, Slobozia, podul Giurgeni – Vadu Oii, Hârşova, Ciucurova şi Tulcea. În oraşul Tulcea, excursioniştii au vizitat Muzeul Deltei Dunării, Episcopia Tul-cii, acvariul din localitate, mănăstirile Cocoş, Saon şi Celic Dere. A doua zi, 6 septembrie, excursioniştii sibieni au făcut o croazieră în Delta Dunării, pe traseul Tulcea, Braţul Sulina, Portul Sulina, vechiul Far al Comisiei Dunărene. Apoi, au ajuns la Marea Neagră, pe plaja de la Sulina, unde au poposit câteva ore, după care s-au reîntors la Tulcea, pe Braţul Sfântu Ghe-orghe. Vizitarea Deltei le-a oferit posibilitatea să-şi îmbogăţească şi albumul cu amintiri, fotografiindu-se la toate obiectivele vizitate.

Vineri, 11 septembrie, în cadrul unei adunări festive, la comandamentul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, din Braşov, a avut loc pensionarea plutonierului-adjutant princi-

pal Maria Jerdea, subofiţer de stat major în comandamentul marii unităţi din oraşul de la poalele Tâmpei. Comandantul brigăzii, general de brigadă Tudorică Petrache, i-a mulţumit în numele colegilor pentru întreaga activitate desfăşurată, înmânându-i acesteia o diplomă de onoare, însoţită de cele mai calde urări de sănătate şi împliniri. n

Anul acesta, membrii activi şi simpatizanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria sărbătoresc 96 de ani de la înfiinţarea Societăţii Mormin-tele Eroilor Căzuţi în Războiul de întregire statală şi naţională 1916-1919. Filialele judeţene ale ANCERM desfăşoară şi vor des-făşura, până la sfârşitul acestui an, o gamă variată de activităţi educative, în localităţile urbane şi rurale, pentru cinstirea me-moriei înaintaşilor noştri, care s-au jertfit în luptele drepte de apărare a frontierelor ţării şi a libertăţii poporului român.

Colonel (ret) Constantin Chiper ACMRR, filiala Mircea cel Bă-trân, urează tuturor colegilor La mulţi ani!, multă sănătate şi bucurii alături de cei dragi. În luna septembrie, următorii co-

legi îşi aniversează ziua de naş-tere: general de brigadă Florian Urdoi, general-locotenent Stan Stângaciu, comandor Dumitru Cucu, colonel Florin Bănescu, comandor Ioan Truţă, colonel Marian Vasile, comandor Marian Mărgărit, locotenent-colonel Doina Rancea, plutonier-major Viorel Lungu, maiştrii militari Flo-rin Militaru şi Eugeniu Gologan, plutonier-major Mihai Apetrei, Maria Roca, Ioana Dospina. Consiliul Director al ACMRRA-TIRE urează multă sănătate, viaţă lungă şi multe satisfacţii alături de familie şi cei dragi, următo-rilor membri ai asociaţiei, care în cursul lunii septembrie 2015 împlinesc frumoase vârste, după cum urmează: generalul-maior ing. Ionel Dumitrescu, generalul-maior Leonard A.Bantaş, general de brigadă Mitică Detot, general de brigadă ing. Dumitru Vintea,

Camarazii de arme din Batali-onul 630 Paraşutişti Smaranda Brăescu, regretă profund stinge-rea din viaţă a sublocotenentului (ret) CLAPON GHEORGHE, vete-ran al celui de Al Doilea Război Mondial, care a făcut parte din prima companie de paraşutişti militari a Armatei României şi slujitor al lui Dumnezeu, în Mănăstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril - Petru Vodă, din jude ţul Neamţ. Amintirea sa va rămâne veşnic în memoria paraşutiştilor militari şi a slujito-rilor monahali de la  Petru Vodă!

Personalul Unităţii Militare 01668, din Bucureşti, este alături de locotenent-colonelul Gheor-ghiţă Iordan în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternita-te a mamei sale şi îl asigură de tot sprijinul şi de toată compasiunea sa. Sincere condoleanţe! Colegii din Direcţia de Preve-nire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor sunt alături de co-lonelul Gheorghe Mocanu în greaua încercare pricinuită de trecerea la cele veşnice a tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colegii şi prietenii din Minis-terul Apărării Naţionale, noi toţi cei care am muncit în Secre-tariatul Statului Major General şi la Cabinetul şefului Statului Major General, ne amintim cu

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colectivul Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii şi al unităţilor militare subordonate îşi exprimă întreaga compasiune şi este alături de colegii noştri, colonel Eugen Borca şi doamna Elena Borca, în aceste momente de grea încercare pricinuite de pierderea tatălui, respectiv so-crului, DIONISIE BORCA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l aibă în paza Sa! Colectivul Centrului 48 Comu-nicaţii şi Informatică Strategice îşi exprimă întreaga compasiune şi este alături de colonelul Eu-gen Borca în aceste momente de grea încercare pricinuite de pierderea tatălui său, DIONISIE BORCA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

drag şi omagiem cu respect pe cel ce ne-a fost coleg, prie-ten şi şef, generalul TOMESCU CONSTANTIN, acum la împlini-rea a şapte ani de la trecerea sa la cele veşnice. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Comemorarea a şapte ani de la decesul generalului TOMESCU CONSTANTIN îmi readuce în memorie frumuseţea sufletească a acestui om deose-bit, disponibilitatea sa pentru so-luţionarea problemelor oameni-lor, exemplul său de modestie, de sacrificiu şi dăruire în muncă, colegialitatea şi camaraderia ce l-au caracterizat în întreaga carieră militară. Mă alătur tuturor celor care îi omagiază memoria şi spiritul şi mă rog pentru pacea veşnică a sufletului său.

General-maior (r) Petru Bejinariu

Max, primul câine mi-litar care a executat

o misiune în Afganistan, în pe-rioada mai 2011-iunie 2012, a pus capăt unei lungi suferinţe. Alături de specialiştii EOD, a participat la nenumărate mi-siuni cu grad deosebit de pe-riculozitate. În 2014, a predat ştafeta colegilor săi mai tineri,

Rămas bun

care, alături de instructori, duc mai departe renumele echipei din care a făcut parte. Vineri, 11 septembrie, militarii Grupului 2 EOD i-au adus un ultim onor prietenului Max, pe o vreme rece şi ploioasă, de parcă şi cerul ar fi plâns pentru el.

A fost partenerul meu de luptă şi prietenul meu cel mai bun. Va rămâne mereu în su-fletul meu. Rămas bun, prieten drag, a spus plutonierul-major Valentin Roşioară, cel care i-a fost alături pe tărâmul afgan. Rămas bun, camarade! n

Ziua a patra a fost ziua întoarcerii spre Sibiu. Pe întregul traseu al deplasării, colonelul (r) Ion Părean, preşedintele asociaţiei, s-a dovedit un ghid cu adevărat profesionist. n

Colonel (ret) Victor Neghină

coloneii ing. Constantin A. Mihai, Mircea Ioniţă, Ovidiu Marius Maier, Virgil Popescu, Viile Râm-niceanu, coloneii Constantin Rotaru, Chirilă Brujan, Ioan Vasile Kanya şi locotenent-colonelul Emilian N. Bucura. La mulţi ani!

Excursie în Delta Dunării

Sănătate şi pensie lungă!

Victimele de la Ip şi Treznea, comemorate

Semnarea Dictatului de la Viena, la 30 august 1940, a silit România să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transil-

vaniei în favoarea Ungariei horthyste. Retragerea armatei române, în septembrie 1940, a determinat primele manifestări violente, abuzuri şi răzbunări ale noilor autorităţi împotriva românilor.

La 9 septembrie 1940, trupele horthyste au ucis 93 de locuitori ai comunei martir Treznea, bătrâni, femei şi copii, deopotrivă. Octavian Lazăr Cosma, supravieţuitor, a descris cu lacrimi în ochi acele triste clipe. Părinţii săi au fost ucişi în acea zi.

La 14 septembrie 1940, la numai cinci zile de la masacrul de la Treznea, românii au dat un nou

tribut de sânge, de această dată în comuna Ip. 157 de români – copii, adulţi şi bătrâni – au fost ucişi. Comemorarea acestor orori, an de an, are menirea de a-i păstra în amintire pe martirii din Ip şi Treznea şi a împiedica uitarea atrocităţilor săvârşite de au-torităţile horthyste împotriva populaţiei româneşti.

Gavril Butcovan, supravieţuitor al masacrului de la Ip, îşi aminteşte: „Masacrul de la Ip a fost conceput după un scenariu minuţios întocmit, care prevedea: desfăşurarea ostilităţilor pe timp de noapte, găsirea unui moment în care toţi românii să fie acasă, implicarea în asasinate atât a militarilor, cât şi a civililor maghiari, înconjurarea satului ca nimeni dintre cei vizaţi să nu scape şi înhumarea

morţilor într-o groapă comună, aruncându-se var peste cadavre... Fără de niciun temei, conducătorii maghiari ai comunei au propus apoi ca toţi românii din Ip, fără de nicio excepţie, să fie ucişi în acea noapte prin împuşcare în propriile lor locuinţe. A fost o baie de sânge şi un măcel de o bestialitate ce întrece orice imaginaţie... În dimineaţa zilei de 14 septembrie 1940, la orele 9, căruţele maghia-rilor i-au adunat pe cei împuşcaţi, transportând cadavrele la cimitir pentru a fi înhumate într-o groapă comună. În acea zi de doliu şi durere, 14 septembrie, românii găsiţi pe stradă sau în propriile lor locuinţe, după ce scăpaseră de primul val al uciderilor, au fost executaţi prin împuşcare...”

Prefectul judeţului Sălaj, Ionel Ciunt, a evocat cu emoţie în glas acele triste evenimente petre-cute în urmă cu 75 de ani, îndemnându-i pe cei de astăzi să nu îi uite niciodată pe înaintaşii lor. La ambele comemorări au fost prezenţi cetăţeni ai localităţilor martir, unii dintre ei martori oculari ai tragicei zile petrecute în urma cu 75 de ani, dar şi urmaşi ai victimelor.

Onorul militar a fost dat de militarii Regimentu-lui 69 Artilerie Mixtă „Silvania” din Şimleul Silvaniei, ai Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu” din Zalău, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Sălaj şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj. n

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Sunteţi într-un punct al vieţii în care contează să vă formaţi o clientelă pe plan

profesional, iar asta ţine de felul în care modelaţi situaţiile de orice fel. Comunicarea este şi ea foarte importantă.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Îi ajutaţi pe cei care au nevoie de experienţa dumneavoastră profesională, fără a

solicita o recompensare, iar acest aspect contează la îmbunătăţirea imaginii la locul de muncă.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Faceţi o achiziţie importantă, care necesită timp şi răbdare pentru a întocmi o

serie de acte, care să ateste legalitatea şi originalitatea obiectului cu pricina. Veţi fi bucuros să constataţi că aveţi alături oameni de încredere care vă consiliază bine.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Pregătiţi tot felul de bunătăţi, încercându-vă talentul culinar. Este felul

dumneavoastră de a-i alinta pe cei dragi şi de a produce unele schimbări în activitatea casnică din fiecare zi. În plan sentimental nu reuşiţi să legaţi o comunicare liniară cu persoana iubită.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Aveţi o serie de griji legate de o mutare sau o schimbare majoră. Cu încredere şi

răbdare veţi reuşi să faceţi tot ce vă propuneţi. La serviciu lucrurile se mai limpezesc şi acest aspect vă oferă un prilej de relaxare.

Peşti (19 februarie-20 martie): Vă reîntoarceţi din călătorii-le concediului cu forţe proaspete sau plecaţi în alte călătorii,

dar mai scurte. Cert este că această săptămână se anunţă liniştită şi amuzantă pe toate planurile. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Traversaţi o etapă interesantă a vieţii, presărată cu noutăţi şi schimbări de decor atât la serviciu,

dar mai ales în familie. Veştile bune circulă repede cu atât mai mult cu cât cei care vi le aduc ştiu că le aşteptaţi cu bucurie şi nerăbdare.

Taur (21 aprilie-20 mai): O problemă delicată de la serviciu vă dă bătăi de cap, mai ales dacă ţine de întocmirea unor acte de

organele abilitate. Datorită aglomerării de sarcini de la serviciu, sunteţi foarte obosit şi stresat.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Aveţi talentul de a scoate în evidenţă lucrurile pentru care faceţi fixaţii. Dacă ceva nu vă este pe plac, nu

reuşiţi să vă ţineţi în frâu nervii sau antipatiile. Va trebui să învăţaţi să fiţi diplomat, altfel riscaţi să vă deterioraţi relaţiile cu cei din jur.

Rac (22 iunie-22 iulie): Coordonaţi cu plăcere oamenii şi evenimentele. Aveţi un stil aparte prin care îi motivaţi pe cei

cu care lucraţi să vă urmeze ideile. Săptămâna următoare vine cu zile aglomerate sau foarte liniştite.

Leu (23 iulie-22 august): Sunteţi departe de a reuşi să vă puneţi la punct problemele financiare, dar măcar vă străduiţi să achitaţi

unele facturi mai vechi. Perioadele în care vă detaşaţi de zarva de la locul de muncă sunt destul de rare, iar atunci vă implicaţi în responsabilităţile casnice.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Entuziasmul care v-a cuprins este foarte important pentru rezolvarea unor momente

sensibile din relaţia de cuplu. Faptul că daţi dovadă de seriozitate şi determinare vă oferă un avantaj în faţa unor colegi de serviciu în câştigarea unor drepturi băneşti.

LOCOMOTIVA, IRONIC, FOC, NAS, MUT, TA, IR, SIPET, R, E, MECANICI, VAMA, DUO, GARA, REIAT, AG, FIOR, PR, LOTO, TESTE, ENORMI, FAN.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcăirina.spilca@presamil.ro

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 120.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Locotenent-colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 108.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r

c`pitan Constantin Pi[tea

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C.1134/2015

Careul intendenţilor

Pericol (2,6,8,1,4,8) Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Izolare(12,8,5,10,2,7) din Observatorul militar nr. 35/2015:Dezlegare la careul Careul ceferiştilor militari din

Observatorul militar nr.35 /2015

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

observatorul.militar@presamil.ro

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

tpa@presamil.ro

www.presamil.ro w

w

w

Orizontal: 1) Armă cu alimenta-re ritmică şi efecte la trupă. 2) Plan de muncă – Vechiul intendent scos la pen-sie. 3) A nu face nimic – Bătute la spate – Situată deasupra solului. 4) Pâini vechi – A fixa o ţintă. 5) N-au nicio scăpare – Haină...uzată. 6) Formaţie de adunare la gustare – Ultimele înscrise la hrană! 7) Ere din perioadă! – A se asigura obţi-nerea unui profit. 8) Campion – Rece ca gheaţa. 9) Cote de întreţinere – A ţine pe contrasens. 10) Efectele din armată gestionate de intendenţă.

Încercuieşte inamicul aflat în dispozitiv de apărare.

Colonel Nicolae Laurenţiu PopaVertical: 1) Activitate de control

la depozit. 2) Concentrată la cursuri – Pat de campanie. 3) Ceremonial de primire – Haite întoarse! 4) Însemn la temă! – Forţe nevăzute. 5) Ansamblu de fluiere – Sunt în măsură! – Soi de regiune. 6) Un păhărel de rachiu – Cu-rea la nădragi! 7) Înfrângere – Şi cu atât mai puţin. 8) Pepene! – Asigura-rea cu mâncare a trupelor. 9) Măsură la echipament – Unitate de alimen-taţie. 10) Numele la hrană! – Duce la vărsare. n

COGITO

Dimitrie Pompei

ŞTIAŢI CĂ...

Foto

: Nic

uşor

Com

ănes

cu

Ilarion Barbu

Nu este mai vrednic acela care aduce mai mult, ci este mai vrednic acela care se poate bucura mai mult de ceea ce alţii aduc.

…Domul din Milano este a doua biserică ca mărime din Italia şi a treia din lume?…Ofiţerul germano-israelian Uziel Gal este realizatorul celebrului pistol-mitralieră Uzi?…La 6 septembrie 1492, Cristofor Columb a părăsit portul La Gomera, din Insulele Canare, ultima sa escală înainte de a traversa Atlanticul?...La 7 septembrie 1931, Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de preşedinte al celei de-a XII-a sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor, caz unic în istoria Ligii Naţiunilor?...La 22 septembrie este Ziua mondială fără maşini?...În Spania a avut loc, la 8 septembrie 1888, lansarea primului submarin spaniol funcţionând cu baterii electrice, botezat Peral (foto), după numele inginerului Issac Peral, cel care l-a construit?

...În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, la 8 septembrie 1944, Londra a fost lovită pentru prima oară de o rachetă V2? n

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Cele mai recente tendinţe imobiliare le puteţi afla la târgul imobiliar Project Expo.

Radar economicuNoul Cod fiscal a fost promulgat. La

începutul săptămânii trecute, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat noul Cod fiscal, care prevede reducerea cotei TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, şi de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017. Alte amendamente principale ale Codului fiscal vi-zează: eliminarea impozitului pe construcţii de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016; eliminarea supraaccizei la car-buranţi de la 1 ianuarie 2017; reducerea impo-zitului pe dividende, de la 16% la 5%, din 2017. De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora de cinci ori impozi-tul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor neîngrijite, precum şi procedura de aplicare se adoptă prin hotărârea consiliului local. uDeficitul comercial, în urcare. În pri-mele şapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, exporturile ţării noastre au fost în valoare de 32,07 miliarde de euro, iar importurile au totalizat 36 de miliarde de euro, rezultând un deficit al balanţei come-rciale în urcare cu 16%, la circa 3,93 miliarde de euro, relevă datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea defici-tului comercial s-a accentuat în iulie (cu 641,6 milioane de euro), pe fondul unor exporturi de 5,04 miliarde euro şi al unor importuri de 5,68 miliarde euro. uUn nou minim istoric pentru inflaţie. În august, comparativ cu luna anterioară, preţurile de consum au scăzut cu 0,51%, inflaţia anuală coborând la -1,9%, un nou minim istoric, conform INS. Luna trecută, ali-mentele s-au ieftinit cu 0,79%, mărfurile neali-mentare cu 0,54%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 0,02%. Cele mai mari reduceri de preţuri au fost consemnate la fructe proaspete

(-12,06%), la polul opus si-tuându-se ouăle (+3,94%). uMedicamente mai ieftine pentru pen-sionarii cu venituri re-duse. De la 1 octom brie 2015, pensionarii ale căror venituri provenite numai din pensii sunt de până la 700 de lei/lună vor beneficia de majo-rarea cu 10% a plafonului preţului de referinţă/prescripţie a medicamentelor compensate, conform unei Hotărâri aprobate recent de Guvern. Astfel, pensionarilor care obţin aceste venituri le vor fi acordate prescripţii compen-

sate în proporţie de 90%, a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă/prescripţie este de până la 330 de lei pe lună. Anterior aces-tei modificări, plafonul preţului de referinţă/prescripţie era de 300 de lei lunar. uCâştigul salarial a crescut în iulie. Potri-vit datelor INS, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.849 de lei în iulie, în creştere faţă de luna precedentă cu 31 de lei (1,7%). Valorile cele mai mari ale acestui venit s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor natu-rale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.088 lei). Cele mai semnificative măriri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farma-ceutice, cu 14,2%. Tot în iulie, comparativ cu luna anterioară, câştigul mediu brut a avansat cu 1,9%, la 2.563 de lei. n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Leul, tot mai puternic

Banii Tăi Expo

În perioada 4-11 septembrie, moneda naţio-nală s-a întărit în raport cu principalele valute.

Cea mai mare apreciere a

înregistrat-o leul faţă de francul elveţian, de 1,7%, cursul BNR stabilit pentru această valută, la 11 sep-tembrie, fiind de 4,0114 lei. O întă-rire semnificativă a avut-o moneda naţională şi în raport cu dolarul (+1,40%), în timp ce avansul săptă-mânal consemnat în faţa euro a fost de numai 0,28%, identic cu cel obţinut compa-rativ cu lira ster-lină, care valora, vinerea trecută, 6,0471 lei. Pe de altă parte, după o scădere de 4,533 de lei (3,15%) în ultima săptămâ-nă, preţul gramu-lui de aur a atins cel mai mic nivel din 9 ianuarie şi până în prezent, de 139.2556 lei. n

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va organiza, în zilele de 6 şi 7 octombrie, în Piaţa Universităţii,

din Bucureşti, prima ediţie a evenimen-tului Banii Tăi Expo. Manifestarea, ce va fi dedicată în exclusivitate serviciilor finan-ciare, îşi propune să reunească, în folo-sul persoanelor fizice şi nu numai, case de brokeraj, administratori de fonduri, fonduri de pensii, asiguratori de viaţă şi companii listate la BVB. Aşadar, toţi cei care vor să se informeze cu privire la eco-nomisire şi investiţii, administrarea bani-lor, pieţe de capital, precum şi în legătură cu alte servicii financiare sunt aşteptaţi la acest eveniment din inima Capitalei.

Agenda preliminară include o deschi-dere oficială a şedinţei de tranzacţionare de la BVB cu invitaţi speciali, seminare Fluent în Finanţe, seminare speciale des-pre administrarea banilor care se vor derula pe tot parcursul zilei, precum şi interviuri cu participanţii la expoziţie. Evenimentul va fi, de asemenea, transmis live prin intermediul câtorva canale on-line, inclusiv pe website-ul Bursei de Valori Bucureşti şi pe pagina de Facebook.

Banii Tăi Expo este primul dintr-o se-rie de proiecte care vor avea loc în luna octombrie dedicate creşterii nivelului culturii financiare din România. Celelalte activităţi care vizează investitorii persoa-ne fizice vor fi anunţate de BVB în urmă-toarele săptămâni. n

Timp de trei zile, în perioada 18-20 septembrie, Piaţa Victoriei, din Bucureşti, va găzdui primul târg

imobiliar al toamnei, Project Expo, eveni-ment dedicat tuturor celor aflaţi în căuta-rea unei locuinţe. Această ediţie a târgului aduce în acelaşi loc nu doar ofertele a zeci de dezvoltatori şi companii imobiliare, ci şi soluţiile de creditare a achiziţiei de lo-cuinţe. Astfel, dacă aveţi nevoie de ajutor pentru a lua cea mai bună decizie sau pen-tru a găsi modalitatea optimă de finanţare,

Locuinţe pentrutoate gusturile

brokeri şi consultanţi ai mai multor institu-ţii financiare vor sta la dispoziţia dumnea-voastră. Mai mult, în cadrul târgului sunt invitaţi să-şi expună ofertele şi persoanele fizice care au o locuinţă de vânzare sau închiriere şi care vor avea la dispoziţie un panou dedicat anunţurilor particulare.

Vizitatorii vor putea găsi aici case de orice tip, de la garsoniere şi apartamente la vile dispuse în toate sectoarele Capitalei, dar şi în localităţile limitrofe. Nu vor lipsi nici locuinţele de vacanţă, indiferent că

preferaţi litoralul sau zonele montane. Ca de obicei, organizatorii promit că toţi cum-părătorii vor beneficia de discounturi de până la 30% şi de oferte speciale, iar ma-joritatea expozanţilor va avea locuinţe al căror preţ începe de la 17.000 de euro şi se încadrează în limita impusă de programul Prima Casă.

Intrarea este liberă, iar programul pen-tru vizitatori este cuprins între orele 10,00 – 19,00, vineri şi sâmbătă, iar duminică între orele 10,00-16,00. n

Observatorul militar 23

SPORT

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

Weekend plin pentru jocuriDupă echipa de handbal, care a început campionatul în forţă, a venit rândul caravanei hocheistice să se pună în mişcare, iar formaţia de baschet se află pe ultima sută de metri a pregătirilor.

Echipa de handbal CSA Steaua Alexandrion Bucureşti s-a deplasat

la Focşani pentru întâlnirea cu formaţia locală CSM, din etapa a cincea. Roş-albaştrii porneau cu prima şansă şi acest lucru s-a confirmat în totalitate. Partida a fost dominată categoric de echipa militară, net superioară, scorul primei reprize fiind eloc-vent, 20-9. Rezultatul final, 34-24 pentru stelişti, ne scuteşte de alte comentarii, fiind al doilea meci în care handbaliştii noştri se impun la o diferenţă clară de zece goluri. Remarcaţii partidei au fost Gabriel Florea (zece goluri), Ionuţ Georgescu (şase goluri) şi Andrei Grasu (cinci goluri). Cu patru victorii şi un singur egal, roş-albaştrii pornesc lansat în acest campionat, iar bilanţul se poate

îmbunătăţi la sfârşitul săptămânii, când Steaua Alexandrion va întâl-ni pe teren propriu pe HC Vaslui.

Parcă mai devreme decât în alţi ani, a debutat şi sezonul regulat la hochei. Steaua Rangers nu beneficiază nici în acest an de un patinoar în Bucureşti, mutân-du-şi din nou domiciliul, pentru următoarele şase luni, la Cârţa, în Harghita. Acest lucru a dus la un program de pregătire pe gheaţă destul de scurt înaintea debutului de campionat. O altă dificultate constă în indisponibi-litatea portarului titlular, Adrian Catrinoi, goalkeeperul echipei naţionale, dar şi a unui atacant de bază, Anton Butchonov, ambii cu probleme medicale.

Adversarul din prima rundă se anunţa extrem de dificil, Corona Braşov fiind o echipă rebutabilă, care cu greu cedează puncte, mai ales acasă.

În prima întâlnire, în exprima-rea echipei noastre s-a observat, într-o oarecare măsură, lipsa jocurilor după lunga pauză dintre sezoane. A rezultat un meci des-tul de echilibrat, în care gazdelor le-a ieşit totul, iar echipa noastră a ratat foarte mult. Acest lucru se vede din raportul şuturilor la poartă, steliştii trimiţând pucul spre plasa braşovenilor de 57 de ori, comparativ cu 44 de şuturi ale adversarilor.

Totuşi, scorul final le-a fost fa-vorabil gazdelor cu 6-1, exagerat faţă de evoluţia jocului. Autorul golului nostru de onoare a fost Dennys Zabludovsky.

Cu totul altfel au stat lucrurile în manşa secundă. Intraţi mult mai hotărâţi pe gheaţă, steliştii au reuşit să conducă partida atât în teren, cât şi pe tabelă. După o primă repriză egală, 1-1 (gol marcat de Marius Mărcuş), în al doilea act pentru

roş-albaştri au punctat Pavlo Borysenko, Artem Bondariev şi Mihai Georgescu, astfel că rezul-tatul înaintea ultimei runde era 4-2. Avantajul a fost conservat în ultima repriză, când Pavlo Bory-senko a mai punctat o dată, astfel că sfârşitul partidei a consemnat o binemeritată victorie pentru Steaua Rangers, cu 5-3. Un succes important în deplasare, în faţa unui adversar valoros. Trebuie remarcată prestaţia de excepţie a portarului Daniel Uruc, provenit de la echipa de juniori şi care de abia luna viitoare va împlini 18 ani, o mare speranţă a hocheiului stelist.

Sperăm confirmarea în par-tidele de la sfârşitul săptămânii, pe care Steaua le va desfăşura pe teren propriu, la Cârţa, împotriva vechii rivale SC Miercurea-Ciuc.

Echipa de baschet a intrat în linia dreaptă a pregătirilor. Steaua

CSM EximBank a participat la un turneu de verificare la Cluj-Na-poca, Cluj City Cup. Un bun prilej de a testa potenţialul echipei în compania unor adversari valoroşi.

În prima partidă, roş-albaştrii au întâlnit Energia Târgu-Jiu, de

care au dispus cu 56-51. Cei mai buni marcatori au fost Chris Cooper, cu 14 puncte, şi Marko Marinovic, cu zece puncte. În finala turneului, militarii au întâlnit echipa gazdă, U Banca Transilvania. A fost un meci echilibrat, cu două formaţii care nu au putut fi departajate la sfârşitul timpului regula-mentar. Au fost necesare două reprize de prelungiri, care au adus trofeul în tabăra steliştilor. Scorul final a fost 87-85, iar cea mai importantă contribuţie au avut-o Marko Marinovic, cu 21 puncte, Chris Cooper, cu 17, şi Bill Amis, cu 15 puncte.

Steaua CSM EximBank va mai participa la un ultim turneu pregătitor la Piteşti, Memoria-lul Zigulin, urmând ca pe 22 şi 26 septembrie să debuteze în Cupa României, printr-o dublă întâlnire eliminatorie cu SCM Universitatea Craiova, meciul tur având loc în deplasare.

Sfârşitul săptămânii va prile-jui şi prima etapă a Campiona-tului Naţional de polo. În runda inaugurală, pe teren propriu, în bazinul Steaua, sportivii noştri vor întâlni în dublă manşă eter-na rivală, Dinamo Bucureşti. n

Horia Zamfir

Căpitan Emilia Beciu

Spor(t) la învăţătură!

Toamna se numără... gimnastele la CSA Steaua Bucureşti. Micile sportive au înce-put şcoala şi, odată cu ea, s-au reîntors la Centrul de gimnastică din Complexul Ghencea. Şi dacă la antrenamente lucrează împreună, la şcoală sunt în clase

diferite. Dintre cele 32 de fetiţe, trei au trăit în acest an emoţia primului clopoţel, celelalte fiind mai mari.

Fetiţele învaţă la două unităţi din apropierea Complexului Ghencea, unde au fost primite cu braţele deschise. Directorii Gabriel Silvăşanu, de la Şcoala Generală nr. 280, şi Speranţa Cojocaru, de la Şcoala Generală nr. 59, au făcut tot posibilul ca micuţele să aibă un program care să le asigure şi desfăşurarea antrenamentelor la gimnastică, în cele mai bune condiţii. Au parte de tot sprijinul atât la şcoală, cât şi la Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti. Au por-nit pe un drum frumos, dar care nu este tocmai uşor. Însă ele sunt foarte puternice, motivate şi entuziaste, a declarat managerul secţiei de gimnastică, Roxana Bârlădeanu.

Le urăm gimnastelor succes la învăţătură şi în competiţii! n

Observatorul militar24

INTERVIU

Nr. 36 / 16 – 22 septembrie 2015

l S-a născut la 1 aprilie 1955, la Ulmeni, în judeţul Maramureş. Este medic primar veterinar, profesor universitar, conducător de doctorat. Decan al Facultăţii de Medicină Veterinară (2008-2012), prorector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (2000-2008). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din anul 2009. Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Autor de tratate şi studii monografice, publicate în edituri de prestigiu din străinătate şi din ţară.

l

l

Interviu realizat de general de brigadă Răduţ Bîlbîie

După terminarea facultăţii v-aţi început cariera ca medic veterinar, apoi aţi intrat în învăţământul superior. De unde dragostea pentru acest domeniu?Am devenit medic veterinar

dintr-o întâmplare, deoarece am vrut să devin militar... Am dat admi-tere la liceul militar într-o perioadă în care ţara a fost confruntată cu un val de inundaţii. Copiii familiilor care nu au fost afectate au fost pla-saţi undeva către partea de sfârşit de listă pe scara admiterii..., aşa că, la sfatul unui consătean, am dat admitere la liceul agricol din Şimleu Silvanei, specializarea medicină veterinară, pe care am îndrăgit-o şi mi-am dat seama că am aptitudini pentru această profesie. Nu ştiu dacă în domeniul militar aş fi avut aptitudini superioare, cert este că am îndrăgit profesia de veterinar ab initio, după care am urmat cursurile Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, devenind medic veterinar.

Domnule profesor, suntem o ţară foarte bogată şi veche. Strămoşii strămoşilor noştri sunt în toate cărţile importan-te de medicină veterinară. În acest context, putem vorbi

despre preocupările din vechime în ceea ce priveşte domesticirea şi îngrijirea calului, care s-a întâmplat cu mulţi ani înainte de era noastră. Spaţiul carpato-danubiano-pontic este recunoscut şi pentru domesti-cirea altor specii. Iar dintre acestea, porcul se situează în prim-plan pentru că, lângă alte trei nuclee în lume (spaţiul britanic, spaţiul ocu-pat acum de China şi Indonezia), locuitorii acestui areal au participat la cunoaşterea speciei, la domesti-cirea ei. România este recunoscută pentru rasele de porci pe care le-a crescut de-a lungul timpului şi le-a oferit ca mijloace de ameliorare pentru industria creşterii porcului

Ioan Ştefan Groza, director general al Direcţiei Generale Învăţământ Universitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice:

Necesitatea performanţei – un deziderat în

învăţământul superior militarîn întreaga Europă, dacă nu chiar în întreaga lume.

Nu întâmplător, suntem una dintre ţările cele mai mari consuma-toare de carne de porc din Europa, ca preferinţă în ceea ce priveşte ali-mentaţia. Ştim să prelucrăm produ-sele obţinute de la această specie în extrem de multe feluri, aceasta probează vechimea consumului şi tipurile de alimentaţie dezvoltate în urma creşterii acestei specii. Păcat că, deşi la un moment dat aveam o tradiţie privind creşterea intensivă a porcului, astăzi ea este uşor în derivă, exceptând zona Timişoarei unde, împreună cu unele concerne din afara ţării, această specie este crescută intensiv. Probabil că viito-rul va demonstra că este necesar să revenim la tradiţii, pentru că va-lorificarea producţiei vegetale este mult mai oportună prin creşterea plusvalorii acesteia, transformând producţia vegetală în producţie animală, obţinând astfel, venituri şi câştiguri suplimentare...

Sunt foarte multe discuţii le-gate de rase, de omologarea acestora, rase pe care fiecare ţară şi le revendică sau pe care fiecare ţară vrea să şi le protejeze. Unde ne situăm noi în momentul de faţă?Din păcate, dacă înainte ne

lăudam cu mai multe rase de ani-male aparţinând diverselor specii care puteau şi pot fi crescute în România, astăzi situaţia nu mai este aceeaşi. Astăzi, privirea cres-cătorului de animale este îndrep-tată mai degrabă spre producţie şi valorificarea ei imediat, fără răb-dare. Astfel, sunt preferate rasele de animale din import, rezultate prin importul de material seminal răspândit peste rasele locale, sau rasele mixte locale, care dau un produs apropiat de exigenţele comerciale ale României sau ale Europei, dar în niciun caz nu sati-sfac criteriile de rasă.

Sunt tot felul de poveşti tulburătoare apropo de caii româneşti şi despre ce s-a întâmplat cu fermele de cai, cu menţinerea şi impunerea unor rase, unor genotipuri româneşti. După aceea, câinii – ciobănescul mioritic şi ciobănescul carpatin... Fără îndoială cabalinele sunt

specia cu cele mai mari trans-formări în momentul de faţă în societatea românească. Înainte calul era crescut în România în proporţie covârşitoare drept cal de muncă, era unealta de care ţăranul se folosea fie pentru diverse munci agricole, fie pentru transport. Astăzi acest procent are tendinţe de scă-dere şi este înlocuit cu calul folosit în sport sau pentru agrement. Pentru acest lucru, sigur că este ne-voie de o reflecţie privind rasele de cabaline autohtone sau care sunt pretabile a fi crescute în România. În acelaşi timp, avem nevoie şi de un crescător care să înţeleagă rolul unor asemenea specii vizavi de comunitatea umană. Avem nevoie de specialişti, şi mă gândesc în primul rând la medicii veterinari şi la colegii care lucrează în domeniul creşterii animalelor, care să poată veni în ajutorul consolidării acestor rase noi, pentru că ele sunt mult mai sensibile vizavi de boli, de tipuri

de hrănire şi exploatare. Despre câini ce să mai vorbim, am pierdut o serie de oportunităţi. Ţări cu mai puţină tradiţie în oierit au astăzi omologate rase de câini folosite în ajutorul oierilor. Poate una, două rase de câini mai reprezintă Româ-nia, deşi, repet, avem multă tradiţie şi în acest domeniu. Apropo, rasele de oi româneşti, caprele, vacile, bivolii au ascendent valoros în regiune sau în Europa. Depinde de voinţa noastră de a reveni şi valorifi-ca acest potenţial extraordinar.

Cât de sănătos trăim, cât de sănătos mai mâncăm, dom-nule profesor? Vorbim despre oul de găină stresată, găina minune care creşte în trei săp-tămâni cât creştea găina din bătătură de la bunica, acum douăzeci de ani, în şase luni... Aici discuţiile sunt extrem de

complexe. Întotdeauna nivelul producţiei, din domeniul vegetal sau animal, depinde de nivelul social al unui areal geografic. Vreau să vă dau un exemplu. Dacă ne referim la pro-ducţia vegetală, capacitatea fermie-rului român de a crea premisele unei culturi cu o producţie deosebită e re-lativă, pentru că e vorba de investiţie şi de rezultatul investiţiei pe care o face. Fără să fiu neapărat un specia-list, ştiu din câte am citit, că România aplică undeva între 400 şi 500 de kg fertilizatori pe un hectar de cultură agricolă, obţinându-se astfel o pro-ducţie satisfăcătoare, să zicem. Dar vreau să vă atrag atenţia că există ţări în Europa care aplică aceiaşi fertilizatori sau alţii mai sofisticaţi la valori de 1.600-1.700 de kg pentru un hectar de cultură. Dacă am face o comparaţie, am putea spune că prima variantă e chiar bio, ceea ce înseamnă că potenţialul economic pe undeva reglează şi categoria de producţie pe care o obţii. Dacă ne referim la producătorii individuali, pot să vă atrag atenţia că nivelul utilizării acestui tip de stimulare prin fertilizare chimică este mult mai redus. Asta ne poate sugera că toate produsele din sistemul individual sunt bio, dacă mai iau în considerare

l

l

Interviul integral poate fi citit pe site-ul www. presamil.ro

şi faptul că majoritatea fermelor individuale folosesc ca fertilizator bălegarul natural, atunci îmi dau seama că numărul acestora sau calitatea şi cantitatea producţiei pe care aceştia o livrează, deşi mică, este fără îndoială biologică.

Dacă ne referim la domeniul animal, sigur că puiul de carne este controlat din punct de vedere al alimentaţiei pentru a obţine o producţie rapidă, în comparaţie cu puiul care e crescut în regim gos-podăresc şi care are doar alimen-taţia minimală pe care i-o oferă gospodarul, diferenţa agonisind-o din proximitatea gospodăriei... Sigur că este biologic, mult mai biologic, dar nu cred că trebuie să ne punem problema cât de mari sunt diferenţele vizavi de calitatea cărnii sau calitatea producţiei pe care o obţinem de la aceştia, dife-renţa o reprezintă în mod direct cantitatea.

Dacă ne referim, de exemplu, la producţia de lapte sau producţia de carne provenite de la rumegă-toarele mari, de la bovine, vacile în speţă, acolo intervenţia artificială e mult mai redusă. Cu alte cuvinte, dat fiind numărul mic al fermelor, producţia animalieră obţinută de la aceaste specii e mult mai apropiată de noţiunea de bio, fie că provine dintr-o fermă inten-sivă, semiintensivă sau în sistem gospodăresc, pentru că intervenţia artificială e mult mai redusă.

Porcul este pretabil spre a fi crescut în mod industrial şi socotim o oarecare intervenţie privind controlul producţiei, atât în ceea ce priveşte masa, cât şi în ceea ce priveşte timpul în care aceasta este obţinută. Dar produsele care sunt administrate păstrează proporţia de care vorbeam mai devreme şi nu creează premise de îngrijorare, cel mult conţinutul în grăsime, care însă place consumatorului român.n

Aţi reprezentat ministerul la Academia Forţelor Terestre, la ceremonia de absolvire de anul trecut şi aveţi o imagine asupra instituţiilor de învăţă-mânt superior ale apărării, instituţii pe care, de altfel, le coordonaţi. Cum e învăţământul militar, din perspectiva directorului general al Direcţiei Generale Învăţământ Universitar?Instituţiile de învăţământ superior cu profil militar

turi de celelalte şi astăzi, pe lângă interesul pe care îl manifestă zilnic, dau dovada faptului că furnizează, pe piaţa specifică lor, fie în sfera activităţilor din România sau pe teatrele de operaţii din lume, unde România este parteneră sau unde îşi doreşte să con-tribuie, absolvenţi foarte bine pregătiţi. Eficienţa lor dovedeşte faptul că şcoala de învăţământ superior militar este una performantă, liderii acestor instituţii, respectiv administraţia, îşi înţeleg rolul, iar necesi-tatea performanţei este un deziderat. Consider că s-ar putea întâmpla să devină modele pentru ceilalţi actori ai pieţei educaţionale universitare. Şi dacă înainte ei învăţau de la noi, astăzi s-ar putea ca cei din învăţământul civil să se uite atent şi să vadă cum lucrează, cum se organizează şi ce randamente dau instituţiile militare acolo unde este nevoie de ele. n

din România s-au conformat excelent cerinţelor şi exigenţelor impuse în general instituţiilor de învăţământ superior. Formaţia şi spiritul militar ale celor implicaţi conduc la o implementare mai rapidă a deciziilor, bazate pe analize sau datorate unor necesităţi imediate, din categoria corecţiilor sau ameliorărilor sistemului de învăţământ superior din România. Instituţiile militare s-au aşezat excelent ală-

Modele pentru alţi actori ai pieţei educaţionale universitare