Luni, 26 iulie 2021, nr. 141 (6919),

Educaþia, între onlineºi pandemie

Oceanul învolburat al cri-zei sanitare a fost tra-versat, cu destule pier-deri, de barca fragilã aeducaþiei. Au existatmomente de ten-siune maximã,

de lipsã de speranþã, dar încele din urmã s-a ajuns la li-man. Un întreg an ºcolar s-adesfãºurat în condiþii specialede pandemie. Nu a fost uºor,iar acest lucru l-au simþit celmai bine principalii actori: profeso-rii, elevii ºi pãrinþii acestora. S-aucumpãrat tablete, telefoane, lapto-puri, internetul a ajuns uneori ºi încãtune izolate, profesorii s-au spe-cializat din mers, dar un lucru estesusþinut de toatã lumea - ºcoala nu sepoate face exclusiv online, ºi-ar

pierde mult din consistenþã ºi din rol.Cursurile online pot fi utile în mo-mente de crizã sau în cazul unor ele-vi/studenþi cu nevoi speciale saucare locuiesc în zone izolate, dar

prezenþa fizicã, interacþiuneaumanã sunt foarte importantepentru întregul proces de edu-caþie. Pandemia a creat pro-bleme, dar, dacã ne uitãm lapartea plinã a paharului, nuputem sã nu remarcãm faptulcã în universitãþi, licee, ºcoli

generale s-au dat examene, s-aîncheiat situaþia ºcolarã a elevilor,s-au organizat sesiuni de admitere,de licenþã, activitatea ºi-a urmatcursul firesc într-o perioadã nefireas-cã. Acest an ne-a demonstrat cãavem soluþii pentru a depãºi un ob-stacol de acest fel. Educaþia digitalã

poate juca un rol important în anu-mite situaþii ºi poate oferi instrumen-te educaþionale foarte utile pentrutoatã lumea.

În paginile acestui supliment amîncercat sã luãm pulsul oamneilorcare au legãturã cu educaþia ºi am ob-þinut multe rãspunsuri demne de luatîn seamã de cei care conduc învã-þãmântul ºi þara. Autoritãþile au pro-movat anul, dar existã numeroasevoci care vorbesc de ”restanþe”, atâtîn ceea ce priveºte ajutoarele promi-se, cât ºi în privinþa capacitãþii rapidede reacþie. Sindicaliºtii vorbesc denemulþumirile colegilor, care au fostobligaþi sã-ºi facã meseria, în celemai multe cazuri, fãrã o susþinere rea-lã din partea autoritãþilor. Specialiºtiiîn educaþie au observat, însã, ºi o si-tuaþie interesantã generatã de pande-

mie: pãrinþii au fost nevoiþi sã inte-racþioneze mai mult cu copiii, careºi-au desfãºurat aproape toatã activi-tatea de acasã, în timp ce profesorii aufost nevoiþi sã accepte cã existã ºi altenoi modalitãþi de a interacþiona cuelevul. Se poate vorbi de o redesco-perire forþatã.

Proiectul ”România educatã” afost ºi el lansat ”la apã” ºi aºteptãrilesunt la fel de mari precum promisiu-nile. Se vorbeºte, din nou, de refor-mã, dar de 30 de ani se tot vorbeºte.Clasa politicã este somatã sã înþelea-gã faptul cã investiþia în sistemul deînvãþãmânt este prioritarã ºi cã nu sepoate merge înainte cu vorbe goale ºijumãtãþi de mãsurã.

Educaþia asigurã viitorul unei na-þiuni ºi pentru viitor e bine sã acþio-nãm în prezent. n

n PREªEDINTELE KLAUSIOHANNIS: ”Proiectul«România Educatã» este ooportunitate istoricã, dar ºi omare responsabilitate”

PAGINA 2

n MARIUS NISTOR, PREªEDINTELEFEDERAÞIEI SINDICATELOR DINEDUCAÞIE „SPIRU HARET”:”Toþi angajaþii dinînvãþãmânt au reuºit sã-ºidovedeascã valoarea, înpandemie”

PAGINA 3

n GABRIELA FOLCUÞ, DIRECTORULEXECUTIV AL ASOCIAÞIEIROMÂNE A BÃNCILOR: ”Eliteleeconomice ºi culturale nu suntsuficient promovate”

PAGINA 8

n NICOLETA MUNTEANU,VICEPREªEDINTELE CONAF,MANAGING PARTNER EURO INSOLªI FONDATOR KIDS IN BUSINESS:“Introducerea educaþieiantreprenoriale în învãþãmânt artrebui sã devinã o prioritate”

PAGINA 9

n BOGDAN CONSTANTINESCU, CEOASBIS ROMANIA: "Digitalizarea îneducaþie este un proces ireversibil"

PAGINA 4

n EVELINA NECULA, CO-FONDATORªI CMO KINDERPEDIA: ”Inerþia ºiteama de necunoscut frâneazãeducaþia mai mult decât oconexiune slabã la internet”

PAGINA 5

n COSTEL NEGRICEA, RECTORULUNIVERSITÃÞII ROMÂNO-AMERICANE: ”Imposibil sã maivorbim de o revenire, în aceiaºiparametri, la viaþa de dinainteapandemiei” PAGINA 6

Guvernul ºi-a asumat, prin memorandum,proiectul „România Educatã”, dupã cepreºedintele Klaus Iohannis a finalizatconsultãrile pe aceastã temã cu cei maiimportanþi jucãtori din sector. Iohannis adeclarat cã acesta este un proiect culegitimitate democraticã ºi cã este fundamen-tal pentru viitorul educaþiei autohtone: ”Oþarã pe deplin dezvoltatã ºi cu o democraþieconsolidatã are o populaþie educatã ºicorect informatã. Nu putem continua curate atât de mari de abandon, analfabetismfuncþional ºi ºtiinþific”. Programul”România Educatã” îºi propune þinteambiþioase, pânã în anul 2030.

12 pagini

DAN

NICOLAIE

PAGINA 2 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

STRATEGIEPREªEDINTELE KLAUS IOHANNIS:

”Proiectul «România Educatã»este o oportunitate istoricã, dar

ºi o mare responsabilitate”

Guvernul ºi-a asumat, prinmemorandum, proiectul„România Educatã”,dupã ce preºedintele Kla-

us Iohannis a finalizat consultãrile peaceastã temã cu cei mai relevanþi ”ac-tori” din domeniu. Preºedintele Iohan-nis a declarat cã acesta este un proiectcu legitimitate democraticã ºi cã estefundamental pentru viitorul educaþieiautohtone: ”Împreunã înaintãm deci-siv cãtre implementarea proiectului«România Educatã». Sunt convins cãveþi depune toate eforturile pentru aschimba în bine învãþãmântul româ-nesc. Avem toate premisele pentru aprioritiza investiþiile în educaþie ºipentru a crea cadrul adecvat pentru re-formele de care învãþãmântul rom-ânesc are atâta nevoie (...) O þarã pedeplin dezvoltatã ºi cu o democraþieconsolidatã are o populaþie educatã ºicorect informatã. Nu putem continuacu rate atât de mari de abandon, anal-fabetism funcþional ºi ºtiinþific. În faþaacestor probleme, «România Educa-tã» propune soluþii concrete, obiecti-

ve, mãsuri ºi þinte ambiþioase, dar rea-liste. Dintre þintele concrete pe care nile propunem, reamintesc scãderea ra-tei de pãrãsire timpurie a ºcolii, redu-cerea ratei de analfabetism funcþional,asigurarea competenþelor digitale debazã, atât în cazul profesorilor, cât ºi alelevilor, dezvoltarea învãþãmântuluiprofesional, precum ºi creºterea nu-mãrului de absolvenþi de studii supe-rioare. Proiectul «România Educatã»este unul foarte aproape de sufletulmeu. Cred cã este deopotrivã o oportu-nitate istoricã, dar ºi o mare responsa-bilitate pentru actuala clasã politicã dea genera schimbãri pe termen lung, nudoar de a rezolva problemele specificeunui singur ciclu electoral. GuvernulRomâniei a dovedit cã este capabil sãgestioneze situaþii ºi crize complexe.Sunt convins cã implicarea Executivu-lui va face posibilã operaþionalizareaProiectului «România Educatã» într-omanierã predictibilã ºi eficientã. Esteimportant, în acelaºi timp, sã existe oparticipare consistentã la nivel parla-mentar în adoptarea legislaþiei necesa-re (...) Singurul tren cãtre un viitor maibun este educaþia. Doar astfel putemoferi copiilor ºi tinerilor din Româniaºansa de a profita pe deplin de oportu-nitãþile pe care le oferã o economiemodernã ºi o societate democraticã.România se confruntã cu un declin de-mografic accentuat. Nu avem timp sãirosim potenþialul tinerilor noºtri. Nune permitem sã îi pregãtim cu instru-mente din trecut pentru nevoile viito-rului. Nu avem voie sã lãsãm niciuncopil în urmã”.

Obiectivele pe termen scurt au fostdeja stabilite:

”1. Constituirea unui grup de lucruinterministerial coordonat de PrimulMinistru, care va elabora rapoarte tri-mestriale de monitorizare a imple-mentãrii Proiectului «RomâniaEducatã» - termen 1 august 2021;

2. Adoptarea unei Hotãrâri de Gu-vern privind aprobarea Planului de ac-þiune, cu termene ºi responsabilitãþi,pentru implementarea Proiectului«România Educatã» – termen 10septembrie 2021;

3. Elaborarea Pachetului legislativ

care sã asigure implementarea Proiec-tului «România Educatã» - termen 1octombrie 2021;

4. Organizarea de consultãri cu par-tenerii sociali, reprezentanþi ai asocia-þiilor de pãrinþi, ai mediului economicºi organizaþiilor neguvernamentale, aicomunitãþilor locale, ai altor autoritãþi/entitãþi publice, elevi, studenþi, profe-sori, experþi, pentru definitivareaPachetului legislativ – octombrie –noiembrie 2021”.

Programul ”România Educatã” îºipropune þinte ambiþioase, pânã în2030: ”30% dintre copiii de pânã în 3ani participã la educaþie antepreºcola-rã; 96% dintre copiii cu vârsta cuprin-sã între 3 ani ºi vârsta pentru înscriereaobligatorie la ºcoala primarã participãla îngrijire timpurie ºi educaþie; scãde-rea ratei de pãrãsire timpurie a ºcolii,pânã la un nivel de cel mult 10%; asi-gurarea unui consilier în carierã la celmult 500 de elevi; reducerea cu mini-mum 50% a prezentei rate de analfa-betism funcþional astfel încât sã ajun-gã la cel mult 20%; pânã în 2030, pro-porþia tinerilor în vârstã de 15 ani cucompetenþe scãzute la citire, matema-ticã ºi ºtiinþe, conform metodologieitestelor PISA, va scãdea, ajungând sub15%; proporþia elevilor de clasa a optacu competenþe scãzute în domeniul in-formatic ar trebui sã fie sub 15%;creºterea ratei de angajare a absolven-þilor de învãþãmânt profesional, pânãla 80% în primul an dupã absolvire;formarea a 15.000 de cadre didacticedin învãþãmântul primar ºi a 40.000din învãþãmântul gimnazial pentruaplicarea noului curriculum centrat pecompetenþe; minimum 30% din tota-lul cursurilor din învãþãmântul supe-rior sunt opþionale; 20% dintre absol-venþii de învãþãmânt superior - licenþãºi master - vor participa la programe demobilitate externã; minimum 40%dintre tinerii cu vârsta cuprinsã între30 ºi 34 de ani vor fi absolvenþi de stu-dii superioare; creºterea finanþãriieducaþiei pentru atingerea unui pro-cent minim din cheltuiala publicã, co-relat cu media alocãrilor pentru educa-þie în statele membre ale UE. (…)Educaþie timpurie: Pânã în 2025, exi-

stã un curriculum naþional pentru toatenivelurile de educaþie timpurie; pânãîn 2030, 30% dintre copiii cu vârsta depânã la 3 ani participã la o formã deeducaþie antepreºcolarã; pânã în 2030,cel puþin 96% dintre copiii cu vârstacuprinsã între 3 ani ºi vârsta pentruînscrierea obligatorie la ºcoala prima-rã participã într-o formã de educaþietimpurie. Învãþãmânt preuniversitar:pânã în 2025, se va trece la aplicareaunui model de proiectare a curriculu-mului bazat pe competenþe la toate ni-velurile de învãþãmânt preuniversitar;pânã în 2025, va fi implementat ºi apli-cat sistemul portofoliilor educaþiona-le, care sã permitã o mai bunã monito-rizare a evoluþiei copilului pe durataºcolarizãrii. Acesta include, printre al-tele, catalogul electronic, observaþiileconsilierilor ºcolari, evaluãri de profilºi recomandãri de recuperare etc.;pânã în 2030, vor fi dezvoltate serviciide consiliere pentru elevi, cu rolul de afacilita tranziþia spre învãþãmântul se-cundar superior, reducerea abandonu-lui ºcolar ºi promovarea stãrii de bineîn comunitãþile de educaþie. Astfel, va

fi asigurat minimum un consilier lafiecare 500 de elevi; pânã în 2030, ratade pãrãsire timpurie a ºcolii va scãdea,pânã la un nivel de cel mult 10%; redu-cerea ratei analfabetismului funcþionalcu 50% (pânã la un nivel de cel mult20%) pânã în 2030; pânã în 2030, pro-porþia tinerilor în vârstã de 15 ani cucompetenþe scãzute la citire, matema-ticã ºi ºtiinþe, conform metodologieitestelor PISA, va scãdea, ajungândsub 15%; pânã în 2030, proporþia ele-vilor de clasa a VIII-a cu competenþescãzute în domeniul informatic vascãdea, ajungând sub 15%; pânã în2030, vor fi formate 15.000 de cadredidactice din învãþãmântul primar ºi40.000 din învãþãmântul gimnazialpentru aplicarea noului curriculumcentrat pe competenþe; pânã în 2025,existã un profil de competenþe aleprofesorilor, elaborat pe niveluri deînvãþãmânt ºi pe etape de carierã di-dacticã, cu rol de a asigura abordareaunitarã în formarea iniþialã ºi conti-nuã, precum ºi pentru a oferi un cadrupentru avansarea în carierã; creºterearatei de angajare a absolvenþilor de

învãþãmânt profesional, pânã la 80%în primul an dupã absolvire; Pânã în2030, toþi profesorii vor avea compe-tenþe digitale ºi de predare prin instru-mente digitale (digital literacy);creºterea finanþãrii educaþiei, pentruatingerea unui procent minim dincheltuiala publicã, corelat cu mediaalocãrilor pentru educaþie în statelemembre ale UE; Învãþãmânt superior:Pânã în 2030, 20% dintre absolvenþiiprimelor douã cicluri de învãþãmântsuperior (licenþã ºi master) vor parti-cipa la programe de mobilitate exter-nã; pânã în 2030, cel puþin 40% dintretinerii de 30-34 de ani vor fi absolven-þi de studii superioare; În 2030, înRomânia, studiazã cel puþin 10% stu-denþi internaþionali (din totalul stu-denþilor înmatriculaþi); în 2030, mini-mum 30% din totalul cursurilor dinînvãþãmântul superior vor fi opþionale,oferind studenþilor posibilitatea de a îºiparticulariza ºi adapta formarea la com-plexitãþile încreºterealepieþeimuncii”.

Educaþia are un proiect consistent,rãmâne doar ca acesta sã fie pus înaplicare. n

Programul ”RomâniaEducatã” îºi propuneþinte ambiþioase, pânãîn 2030, printre care:à scãderea ratei depãrãsire timpurie aºcolii, pânã la un nivelde cel mult 10%;à asigurarea unuiconsilier în carierã lacel mult 500 de elevi;à reducerea cuminimum 50% aprezentei rate de anal-fabetism funcþionalastfel încât sã ajungãla cel mult 20%.

Vor fi formate

15.000de cadre didactice din învãþãmântul primar ºi

40.000din învãþãmântul gimnazial pentru aplicarea

noului curriculum centrat pe competenþe.

RECTORUL SNSPA:

“Acesta este un proiect de þarã”Rectorul ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Admini-

strative - SNSPA, Remus Pricopie, a declarat cã “Rom-ânia Educatã” este un proiect de þarã, care încearcã sã im-prime ºi o direcþie de dezvoltare societãþii. Conform rec-torului: ”Acesta este un proiect pe termen mediu ºi lung,un proiect ce vizeazã în mod direct sistemul de educaþie,dar, indirect, încearcã sã imprime societãþii o direcþie dedezvoltare. Ca atare, el iese din logica electoralã, având odimensiune transpartinicã, fiind, în fapt, un proiect deþarã. Acesta este cel mai larg proces de dezbatere ºi deconsultare publicã, iar, prin modul în care a fost gândit,construit ºi pus în practicã, necesitã un acord ºi o asumarede cãtre toþi actorii politici, dar ºi de cãtre partenerii socia-li, precum ºi de mediul economic ºi de afaceri. «RomâniaEducatã» este un demers corect de democraþie participati-vã, un veritabil contract social privind educaþia. De aceea,abordãrile care personalizeazã, particularizeazã ºi politi-zeazã par lipsite de o minimã înþelegere a dimensiunii ºi aimportanþei proiectului pentru dezvoltarea, bunãstarea ºicompetitivitatea societãþii româneºti".

SNSPA a salutat adoptarea prin memorandum de cãtreGuvern a raportului prezidenþial “România Educatã”, pecare îl calificã drept un document “important”, atât princonþinutul sãu ºi prin reformele pe care le propune, cât ºiprin “rigoarea” proiectãrii ºi implementãrii procesului depolitici publice: “Documentul reflectã o abordare consen-sualã, incluzivã, orientatã spre probleme ºi soluþii suste-nabile, fiind rezultatul unui amplu ºi consistent proces deconsultare a tuturor actorilor sociali, politici, economicietc. Asumarea documentului de cãtre Guvern este un pasimportant în operaþionalizarea ºi implementarea raportu-lui prezidenþial, cu atât mai mult cu cât în procesul execu-tiv este implicat nu doar ministerul de resort, ci toatestructurile guvernamentale cu responsabilitãþi în dome-niul procesului de educaþie (finanþe, dezvoltare, muncã,interne, autoritãþi locale etc.). Se asigurã astfel abordareaintegratoare ce caracterizeazã întregul demers”.

Proiectul se bucurã de susþinerea majoritãþii instituþiilorde învãþãmânt superior din þara noastrã, existând, firesc ºiunele mici amendamente.n

REACÞIE

Consiliul Elevilor nu vrea admitere la liceuPropunerile din cadrul proiectului ”România Educatã”

nu stârnesc, în unanimitate, reacþii pozitive. ConsiliulNaþional al Elevilor criticã ideea organizãrii examenuluide admitere pe liceu, susþinând cã interesul superior alelevului este sã aibã dreptul de a alege. Potrivit Consiliu-lui Naþional al Elevilor: “Considerãm cã în cazul în careelaborarea subiectelor ºi organizarea logisticã a exame-nului va fi complet descentralizatã, existã un risc substan-þial privind apariþia unor discrepanþe negative semnifica-tive între licee, atât în ceea ce priveºte gradul de dificulta-te al subiectelor, cât ºi în ceea ce priveºte corectitudineaorganizãrii probelor propriu-zise. (...) Ministrul Educa-þiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat cã elevii vor putea susþi-ne examenul de admitere la liceu prevãzut în proiectul«România Educatã» doar pentru unul dintre liceele pecare îºi doresc sã le urmeze. Consiliul Naþional al Elevilorse opune cu vehemenþã acestei propuneri. (...)Mãsuraanunþatã de ministrul educaþiei vine, astfel, în directãcontradicþie atât cu prevederile legale în vigoare, cât ºi cuprincipiile programatice din programul «România Edu-

catã» ºi, cel mai important, cu interesul superior real alelevului: acela de a-ºi alege parcursul educaþional în fun-cþie de propriile dorinþe, nu impus în mod indirect de lanivel central. În ceea ce priveºte propunerea organizãriiexamenului de admitere pentru liceu, considerãm cã încazul în care elaborarea subiectelor ºi organizarea logisti-cã a examenului va fi complet descentralizatã, existã unrisc substanþial privind apariþia unor discrepanþe negativesemnificative între licee, atât în ceea ce priveºte gradul dedificultate al subiectelor, cât ºi în ceea ce priveºte corecti-tudinea organizãrii probelor propriu-zise”. Reprezentan-þii elevilor invocã principiul flexibilitãþii ºi dezideratul nr.2 - educaþie individualizatã din proiectul ”România Edu-catã”, arãtând cã, în conformitate cu art. 7, alin. a) din Sta-tutul Elevului, “elevii au dreptul garantat la un învã-þãmânt echitabil în ceea ce priveºte înscrierea/admiterea,parcurgerea ºi finalizarea studiilor, în funcþie de parcur-sul ºcolar pentru care au optat corespunzãtor intereselor,pregãtirii ºi competenþelor lor”. Preºedintele CNE, RareºVoicu, afirmã cã trebuie garantat dreptul elevilor de a ale-

ge: “În întregul proces de admitere în învãþãmântul preu-niversitar secundar, principalul factor determinant trebu-ie sã fie dreptul elevului de a alege ceea ce vrea sã studie-ze ºi unde. În proiectul România Educatã se vorbeºte de-spre flexibilitate, despre un sistem educaþional centrat peelev, însã în cadrul primei conferinþe de presã pe aceastãtemã, ministrul educaþiei spulberã aceste principii. Dacãvrem sã vorbim cu adevãrat despre un parcurs educaþio-nal individualizat în funcþie de nevoile, dorinþele ºi aspi-raþiile fiecãrui elev, este esenþial ca Ministerul Educaþieisã garanteze în mod inechivoc dreptul elevului de a alege.Altminteri, am pornit complet greºit în implementareaacestei viziuni, iar «elevul în centrul actului educaþional»va continua sã reprezinte un simplu slogan”.

Ministrul Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat referi-tor la propunerea din proiectul ‘’România Educatã’’de a seda posibilitatea liceelor sã poatã organiza concursuri de ad-mitere înaintea Evaluãrii Naþionale, cã acestea vor fi vo-luntare ºi vor avea loc în aceeaºi zi, la aceeaºi orã: “Dacãvom avea concurs de admitere în liceu, acesta va fi volun-

tar. Acest concurs va fi înainte de Evaluarea Naþionalã.Acest concurs se va baza pe curriculum-ul existent deja.Acest concurs va fi organizat în toate ºcolile în aceeaºi zi,cu începere la aceeaºi orã. Acestea sunt lucrurile clare. Câtpriveºte întrebarea dacã vor susþine ºi examen de EvaluareNaþionalã ºi concurs urmeazã sã rãspundem. (...) Sigur estenevoie de timp pentru un Bacalaureat bazat pe competenþe,este nevoie ca întreg ciclul liceal sã fie parcurs în acest fel.Dacã legea va fi adoptatã conform planului, dupã acestmoment, vom avea de elaborat legislaþia subsecventã,dupã care, cel mai devreme la începutul anului viitor, pu-tem sã introducem acele schimbãri. Cu alte cuvinte, estefoarte puþin probabil ca examenul de Evaluare Naþionalãdin 2022 sã se schimbe, pentru cã el va fi în vara anului2022. Dacã vã uitaþi la posibilitãþile de implementare, estecvasi imposibil sã se schimbe din 2022. În cazul în careacest lucru va rezulta din consultãri, ar putea sã înceapã înanul 2023". Ministrul susþine cã sunt multe alte ipoteze îndiscuþie care vor face obiectul consultãrilor privind imple-mentarea proiectului. n

PAGINA 3 Luni, 26 iulie 2021SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

OPINII

”Toþi angajaþii din învãþãmânt aureuºit sã-ºi dovedeascã valoarea,

în pandemie”(Interviu cu Marius Nistor, preºedintele Federaþiei Sindicatelor din Educaþie „Spiru Haret”)

Reporter: Dupã mai bine de unan de crizã sanitarã ºi un an ºcolarîntreg efectuat online, care este ceamai mare nemulþumire pe care oaveþi în acest moment?

Marius Nistor: Ar trebui sã vor-bim de nemulþumirile colegilormei, care au fost obligaþi sã-ºi facãmeseria, în cele mai multe cazuri,fãrã o susþinere realã din partea au-toritãþilor. Încã o datã, când a fostvorba de angajaþii din învãþãmânt,bugetul nu a mai permis acordareamajorãrilor stipulate de actele nor-mative în vigoare.

Reporter: Au reuºit toate cadre-le didactice sã se deprindã cu pre-darea online?

Marius Nistor: Cele mai multecadre didactice s-au prezentat foar-te bine în faþa elevilor. Chiar pot sãspun cã sunt uimit de cum s-au re-inventat ºi au reuºit sã þinã legãturacu elevii. Avem ºi câteva cazuri deprofesori care au preferat sã se pen-sioneze, deoarece nu au reuºit sã seadapteze situaþiei. Însã, majorita-tea ºi-au desfãºurat activitea foartebine. Din punctul meu de vedere,

toþi angajaþii din învãþãmânt aureuºit, în aceastã perioadã, sã-ºidovedeascã valoarea.

Reporter: Se poate face ºcoalãexclusiv online?

Marius Nistor: Nu. Interacþiu-nea faþã în faþã cu elevii este esen-þialã. În online, feedback ul esteegal cu zero. Nu poþi sã vezi dacãelevii au înþeles ce ai predat. Peviitor, poþi gândi o componentãde online, însã pentru a o aplica ainevoie sã pregãteºti resursa uma-nã ºi sã modifici programa ºcola-rã.

Reporter: Care sunt învãþãmin-tele pe care credeþi cã învãþãmântulautohton le-a tras dupã aceastã cri-zã sanitarã?

Marius Nistor: Nu angajaþii dinînvãþãmânt trebuie sã tragã învãþã-mintele, ci politicienii. Clasa poli-ticã, în întregul ei, trebuie sã înþele-agã faptul cã investiþia în sistemulde învãþãmânt este prioritarã. Nuputem vorbi de un învãþãmânt per-formant dacã vom continua cu sub-finanþarea cronicã.

Reporter: Poate fi consideratã

pandemia o ºansã pentru învã-þãmântul autohton? Cum evaluaþisistemul educaþional românesc întimpul acestei crize cauzate de Co-vid-19?

Marius Nistor: Ar putea fi oºansã numai dacã membrii Guvernu-lui, ai Parlamentului ºi autoritãþilelocale vor înþelege importanþa edu-caþiei. Criza ne-a arãtat neajunsurile,

ne-a arãtat cã trebuie sã ne pregãtimºi pentru situaþii excepþionale. Þinedoar de noi dacã vom schimba cevaastfel încât sã nu mai fim luaþi prinsurprindere.Totuºi, este nevoie deinvestiþii, atât în resursa umanã, câtºi în baza materialã.

Reporter: Ce aºteptãri aveþi dela anul ºcolar 2021-2022?

Marius Nistor: Nu mai am

aºteptãri. Îmi doresc doar predicti-bilitate. Colegii mi-au transmis cãîºi doresc stabilitate. Sã nu mai fiefãcute schimbãri de pe-o zi pe alta.Verificaþi numai de câte ori a fostmodificatã Legea Educaþiei în ulti-mii cinci ani. Nu poþi sã vorbeºti deeducaþie de calitate dacã sãptãmâ-nal apar noi proiecte de acte nor-mative de modificare a legii.

Reporter: Vor reveni toþi elevii însãlile de clasã din aceastã toamnã?

Marius Nistor: Asta nu pot sãvã spun eu. Cred cã nu este cadrudidactic care sã-ºi doreascã sã nurevinã la ºcoalã, la catedrã. Totuldepinde de evoluþia pandemiei,care ne-a obligat pe toþi sã ne adap-tãm. Deciziile vor fi luate de Comi-tetul de urgenþã, decizii care suntobligatorii.

Reporter: Ce schimbãri, legatede principalele examene naþionale,vedeþi posibile în viitorul apropiat,fãrã a da peste cap generaþiile ac-tuale de elevi?

Marius Nistor: Nu sunt eu înmãsurã sã mã pronunþ. Dacã vor fipropuneri de modificare, atunciacestea trebuie sã fie fãcute de spe-cialiºtii de la Institutul de ªtiinþeale Educaþiei ºi supuse dezbateriipublice. Vreau, însã, sã accentuezcã modificãrile trebuie sã vinã de laspecialiºti, nu de la parlamentari.

Reporter: Se vorbeºte de extin-derea anului ºcolar. Cunoaºteti de-

talii pe subiect?Marius Nistor: Aºteptãm sã ve-

dem ºi noi proiectul de ordin reali-zat de Ministerul Educaþiei. La oraactualã sunt doar discuþii, fãrã aavea un document de lucru asumat.În plus, o asemenea decizie trebuiesã fie susþinutã de toþi parteneriieducaþionali: elevi, pãrinþi ºi ca-dre didactice. Nu putem sã stabi-lim structura anului ºcolar doar înfuncþie de ce-ºi doreºte mediul deafaceri.

Reporter: Ce lipseºte în acestmoment pentru o îmbunãtãþire aprocesului de educaþie - personalcalificat, dotãri, o strategie pe ter-men lung?

Marius Nistor: Lipseºte strate-gia pe termen mediu ºi lung. Spersã se înceapã implementarea Pro-iectului „România Educatã“ – unproiect la care am lucrat împreunãcu autoritãþile ºi cu societatea civi-lã. Este nevoie de o asumare naþio-nalã. Îmi doresc ca în momentul încare o sã avem actul normativ, princare sã se implementeze strategiarezultatã din proiectul preziden-þial, acesta sã fie votat de reprezen-tanþii tuturor partidelor ºi sã-ºi asu-me cã nu îl vor schimba cel puþinun ciclu de învãþãmânt. În paralel,avem nevoie de o finanþare core-spunzãtoare, de o motivare finan-ciarã a resursei umane calificate.

Reporter: Vã mulþumim! n

Ultimul an a fost foarte complicat pentru toþi ”actorii principali” im-

plicaþi în procesul de învãþãmânt. Marius Nistor, preºedintele Federa-

þiei Sindicatelor din Educaþie „Spiru Haret”, ne-a vorbit despre provo-

cãrile ºi aºteptãrile din domeniu, despre clasa politicã ºi despre cole-

gii sãi, care ºi-au fãcut meseria, în timpul pandemiei, fãrã prea multã

susþinere din partea autoritãþilor.

Succes rãsunãtor al roboticii autohtoneEducaþia autohtonã încã mai are motive reale

de satisfacþie. Echipa de Roboticã a þãrii noastrea obþinut locul întâl la Campionatul Internaþio-nal de la Chicago, unde au fost prezente celemai bune echipe din Statele Unite ale Americii.Iniþial, echipa de Roboticã a României Auto-Vortex a participat la Campionatul Internaþionalde Roboticã din Federaþia Rusã din aprilie 2021ºi apoi a câºtigat locului 1 la Campionatul deRoboticã Asia Pacific din iulie 2021, astfel cãcele trei divizii ale echipei româneºti au obþinutdreptul de a participa la Campionatul din SUA.

Din 1989 este pentru prima oarã când oechipã din afara SUA reuºeºte sã câºtige locul1 pe pãmânt american. Prim-ministrul FlorinCîþu a felicitat echipa de roboticã pentru per-formanþa obþinutã la Campionatul Internaþio-nal de la Chicago ºi a subliniat cã reprezintã oo mândrie pentru ºcoala de profil din þara noa-strã ºi un model pentru generaþia lor: ”Felicitechipa de roboticã a României ºi pe coordona-torul Ionuþ Valentin Panea pentru performan-þa excepþionalã obþinutã la CampionatulInternaþional de Roboticã de la Chicago. Esteun succes binemeritat, care vine dupã multãmuncã, pasiune ºi ºtiinþa de a lucra în echipã.Sunteþi o mândrie pentru ºcoala româneascãde roboticã ºi un model pentru generaþia voa-strã! Urmaþi-vã visul ºi aveþi încredere cãmunca ºi determinarea vã vor duce acolo undevã propuneþi sã ajungeþi!”. La rândul sãu mi-

nistrul Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, a felicitatechipa: “Îmi revine deosebita onoare de a feli-cita AutoVortex, echipa care a reprezentat cusucces România la Campionatul de RoboticãChicago Robotics Invitational 2021. Perfor-manþa lor este una de excepþie: este prima oarãcând o echipã din afara spaþiului nord-ameri-can se impune în acest concurs. Acest succesconfirmã încã o datã dezvoltarea unui dome-niu al meseriilor emergente în ºcoala române-ascã, robotica, ºi implicit valoarea celor careîºi dedicã timpul ºi resursele în acest scop.Robotica este un instrument valoros pentruantrenarea abilitãþilor cognitive ºi sociale aletinerilor. În acelaºi timp, robotica înseamnãdezvoltarea de noi abilitãþi, care le vor permi-te elevilor sã transfere ingineria în lumea de zicu zi, adicã una din componentele-cheie aletestelor PISA”. Sorin Cîmpeanu a afirmat cã,odatã cu reluarea olimpiadelor ºcolare în noulan ºcolar, Ministerul Educaþiei a decis sã in-cludã în calendarul acestor concursuri organi-zarea unei olimpiade naþionale de roboticã:“Practic, vorbim de recunoaºterea rezultate-lor obþinute de toate echipele româneºti careau participat în ultimii ani la concursurile in-ternaþionale, fiindcã pe lângã AutoVortex,avem multe alte echipe câºtigãtoare în Rom-ânia ºi este necesar sã stimulãm acest demersîn sensul de a acorda mai multã importanþãacestui domeniu, profesorilor ºi mentorilor

implicaþi în susþinerea echipelor”.Echipa de Roboticã a României este coordo-

natã de asist. univ. dr. Panea Ionuþ Valentin dincadrul Departamentului de Finanþe al Acade-miei de Studii Economice din Bucureºti ºimentoratã de studentul emerit Ion Rareº ªte-fan. Elevii participanþi au mai fost: Cudrici Di-mitrie Sebastian – Colegiul Naþional de Infor-maticã „Tudor Vianu” din Bucureºti, CezarAndrei Dunuþã – Colegiul Naþional „SfântulSava” din Bucureºti, Brînzan Victor – ªcoalaBritanicã din Bucureºti, Radu Andrei Lauren-þiu – Colegiul Naþional „Vladimir Streinu” dinGãeºti, Grec Carina Gabriela – Colegiul Naþio-nal „ªcoala Centralã” din Bucureºti, AmarieiClaudia Catrinel – Colegiul Naþional „MihaiViteazul” din Bucureºti, Vasile TheodorAdrian – Colegiul Naþional „Mihai Neculce”din Bucureºti, Iacob Ana Maria – Colegiul Na-þional de Informaticã „Tudor Vianu” din Bucu-reºti, Caraenache ªtefan – Colegiul Naþional„Matei Basarab” din Bucureºti, UngureanuRadu – Colegiul Tehnic „Petru Maior” din Bu-cureºti, Milea Rãzvan Iacob – Colegiul Naþio-nal „Mihai Viteazul” din Bucureºti, Ungurea-nu Victor Bogdan – Liceul Cronos din Bucu-reºti, Rusu Luca – ªcoala Americanã din Vo-luntari, Viºoiu Mihnea – Liceul Teoretic Inter-naþional de Informaticã din Bucureºti ºi Mel-nic Mihai - Liceul Teoretic Internaþional deInformaticã din Iaºi. n

Universitãþile dinMarea Britanievor sã deschidãnoi facultãþi în þaranoastrã

Studenþii autohtoni au parte de noi oportunitãþi. Universitãþile din Ma-rea Britanie fac parteneriat cu instituþiile educaþionale din România pen-tru deschiderea unor facultãþi noi în þarã. Bucharest International Schoolof Management (BISM, fostul MSM - Maastricht School of Manage-ment) colaboreazã cu Abertay University din Marea Britanie pentru lan-sarea pe piaþa din România, începând cu luna septembrie, a trei programede licenþã cu model ºi acreditare britanicã, se aratã într-un comunicat alBISM.

Abertay University a fost, în anul 2020, în top 10 universitãþi din MareaBritanie privind satisfacþia studenþilor (studiu realizat de UK NationalStudent Survey ºi Guardian University Guide 2020), iar Sunday Times anumit-o universitatea anului 2020 pentru calitatea învãþãmântului, preci-zeazã sursa citatã. Printre beneficiile pe care le oferã o facultate creatã înparteneriat cu o universitate internaþionalã se numãrã programa de studiisimilarã cu cea oferitã de Abertay University, ceea ce înseamnã cã studen-þii BISM vor studia ca în UK, dar în România, ceea ce le permite sã aibãcosturi de trai ºi ºcolarizare mai mici cu peste 50%. De asemenea, profe-sorii sunt cadre academice internaþionale ºi profesioniºti din top manage-ment recunoscuþi în România, iar diploma de licenþã este emisã direct deuniversitatea internaþionalã partenerã. Dupã trei ani de studiu, studenþiiBISM obþin o diploma acreditatã internaþional. Un alt beneficiu este re-prezentat de accesul la o reþea de peste 400 de profesioniºti din diferitearii de activitate în anii de studiu, ducând la acces direct cu potenþiali an-gajatori ºi investitori din timpul facultãþii, iar taxele de ºcolarizare suntsemnificativ reduse faþã de acelaºi program de studiu urmat în Marea Bri-tanie. Potrivit BISM: “Marea Britanie a fost timp de 15 ani destinaþia pre-feratã de tinerii români care ºi-au dorit sã studieze în strãinãtate. Varieta-tea programelor de studii, nivelul ridicat de învãþãmânt, integrarea rapidãpe piaþa muncii dupã finalizarea studiilor ºi beneficiile financiare pe carele aveau la dispoziþie au fost principalele motive pentru care în 2020 peste9.000 de români studiau aici. Pe piaþa educaþionalã localã apare nevoiaacutã de a oferi tinerilor programe de studii la standarde internaþionale,adaptate la nevoile pieþei locale, iar instituþiile educaþionale din þarã facpaºi solizi în a identifica oportunitãþile pe care le pot pune la dispoziþiaelevilor ºi studenþilor români. Pe de altã parte, universitãþile britaniceîncep sã caute soluþii pentru a gestiona criza cauzatã de BREXIT. Astfel,asocierea instituþiilor educaþionale româneºti cu cele internaþionale înce-pe sã ia avânt. În ultimii 5 ani, au fost deschise în România peste cinci pro-grame de licenþã cu model internaþional

Dupã BREXIT, studenþii din UE încep sã aibã o serie de limitãri dacãaleg aceastã destinaþie de studiu: taxele de ºcolarizare au crescut semnifi-cativ (de la 9.000 lire/an la 12.000 lire/an), împrumutul guvernamental numai este disponibil, iar plafonul de burse a scãzut. n

STIRIPENTRU FINANÞAREA ANTREPRENORILOR CARE GESTIONEAZÃ O UNITATE DE ÎNVÃÞÃMÂNT

BT Mic a lansat, în acest an,Creditul pentru educaþie

În ultima perioadã, bãncile s-au axat foartemult pe educaþia financiarã a clienþilor, dar ºi atinerilor, lansând diverse programe în domeniu.În acest an, BT Mic a lansat Creditul pentru edu-caþie, în vederea susþinerii antreprenorilor caregestioneazã o ºcoalã sau o gradiniþã privatã ºi aunevoie de finanþare. Împrumutul înseamnã ac-ces, în doar câteva zile, la sume de pânã la200.000 de lei, cu garanþie europeanã, dupã cuma anunþat instituþia de credit.

Iniþiativa BT Mic face parte din strategia desustenabilitate a Grupului Financiar Banca Tran-silvania. Cristina Sindile, Directorul General al

BT Mic, subliniazã: „Accesul facil la finanþareîntr-o astfel de perioadã este o necesitate pentruorice business, iar educaþia este printre sectoare-le cele mai expuse stresului economic generat decontextul actual. De aceea ne-am dorit sã venimcu o soluþie dedicatã de finanþare, în aceastã eta-pã de transformare ºi reinventare a învãþãmântu-lui”. Pentru accesarea împrumutului, se poateaplica online, pe site-ul BT Mic, iar creditul estededicat grãdiniþelor ºi ºcolilor indiferent de for-ma de organizare - SRL, asociaþie sau fundaþie -care au cu cel puþin trei luni de activitate.

Finanþarea poate avea ca destinaþie orice plan

într-o astfel de afacere: platforme online, licen-þe, aplicaþii, training-uri pentru angajaþi, eveni-mente educaþionale, amenajare ºi dotãri de spa-þii, cheltuieli diverse etc. Perioada de finanþareeste de maxim ºapte ani, iar garanþia este oferitãde Fondul European de Investiþii (FEI).

BT Mic este una dintre companiile GrupuluiFinanciar Banca Transilvania, care completeazãrolul bãncii de susþinere a oamenilor întreprinzã-tori. Se adreseazã firmelor cu cifra de afacerianualã de pânã la 1 milion de lei, din toate dome-niile de activitate. Pânã acum, BT Mic a susþinutpeste 13.000 de afaceri mici sã creascã. n

PAGINA 4 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

TEHNOLOGIE

Digitalizarea în educaþie esteun proces ireversibil

(Interviu cu Bogdan Constantinescu, CEO ASBIS Romania)

Reporter: Anul trecut s-au pro-dus schimbãri fundamentale înmodul în care privim educaþia co-piilor noºtri, la toate nivelurile.Pandemia ne-a obligat sã trecemla învãþãmânt la distanþã ºi ne-adeterminat pe toþi - profesori, pã-rinþi, elevi - sã ne obiºnuim cu teh-nologia. Ce a însemnat asta pentruASBIS Romania?

Bogdan Constantinescu: Cadistribuitor IT cu valoare adãugatã,a fost un an în care a trebuit sã neadaptãm repede la o piaþã cu o cere-re mult peste aºteptãri. Schimbãri-le survenite în modul în care copiiiau participat la cursurile ºcolare detoate nivelele au avut efect ºi asu-pra pãrinþilor, care au fãcut investi-þii în echipamente, în conexiuni on-line ºi au învãþat cot la cot cu copiiicum sã foloseascã noile platformede comunicare apãrute. Dacã nueram siguri cã am intrat încã în eratehnologiei, peste noapte am cãpã-tat aceastã certitudine.

Migrarea unui domeniu atât devast ca educaþia în mediul digital,cu o perioadã de acomodare forþatãºi scurtatã, a trebuit, evident, sã fiesusþinutã de tehnologie, ºi aici amputut interveni. Ca distribuitor almai multor mãrci de renume ºi almai multor categorii de produse,am putut asigura soluþii integratepentru educaþie, produse ºi softwa-

re compatibile, menite sã facãînvãþãmântul online mai plãcut ºimai simplu.

Compania noastrã era în plinproces de consolidare a diviziei de-dicate produselor pentru utilizato-rii finali, aºa încât aveam la dispo-ziþie stocuri de produse care s-audovedit a fi printre cele mai cãutateîn 2020 – de la smartbook-uri latablete, inclusiv tablete cu caracte-ristici speciale pentru copii. Cuvin-tele de ordine pentru asemeneaproduse, care ajungeau uneori ºi lautilizatori care nu mai folosiserãacest gen de tehnologie, au fost in-tuitiv ºi fiabil. Pãrinþii cãutau ta-blete care sã facã faþã unui copil deºcoalã, în care sã nu investeascãenorm pentru cã, evident, aceastaera o cheltuialã neplanificatã. Casã poatã sã-ºi desfãºoare activita-tea de acasã, aºa cum impuneau re-gulile de distanþare socialã, aveaunevoie de laptopuri ºi conectivita-te, la preþuri corecte ºi cu perfor-manþe capabile sã susþinã nevoilelor profesionale.

Pe de altã parte, în ºcoli profeso-rii au avut ºi ei nevoie de soluþiitehnice capabile sã asigure strea-ming de bunã calitate ºi pentrumulte cursuri care se desfãºurau,online, în paralel. Toate acestea,evident, incluzând software ºi plat-forme simplu de utilizat ºi adaptate

la specificul predãrii unei lecþii.Reporter: Aþi implementat ase-

menea soluþii anul trecut la ºcoliledin România?

Bogdan Constantinescu: Da,am avut ºi avem în continuare ase-menea soluþii, ºi pentru mediul pre-universitar ºi pentru cel universi-tar. Am introdus o soluþie comple-xã pentru o ºcoalã primarã privatãºi am avut mai multe proiecte cuuniversitãþi de stat din mai multeoraºe din þarã.

Reporter: Cum au evoluatvânzãrile ASBIS Romania, anultrecut?

Bogdan Constantinescu: Catoþi actorii din domeniul IT, amavut un an în creºtere, respectiv ci-fra noastrã de afaceri a crescut cu29% ºi avem aºteptãri apropiate ºipentru 2021. Digitalizarea accele-ratã înregistratã în toate domeniileîn ultimele 18 luni s-a fãcut remar-catã ºi în educaþie ºi este un feno-men ireversibil. Deja a trecut o pe-rioadã de timp suficient de lungãde acomodare, am înþeles cu toþiibeneficiile pe care ni le poate adu-ce tehnologia, am învãþat sã o inte-grãm în cotidian. Tendinþa aceastanu se va schimba. De aceea, neaºteptãm ca pentru generaþiile ur-mãtoare de elevi, ºcoala online -chiar în combinaþie cu cea offline -sã devinã parte a normalitãþii.

Reporter: Care sunt furnizorii deproduse ºi soluþii ITpentru domeniuleducaþiei cu care colaboraþi?

Bogdan Constantinescu: Com-pania noastrã are activitãþi de dis-tribuþie de IT în toatã regiunea ºilucreazã cu cei mai mari furnizoriîn domeniu, având însã ºi mai mul-te categorii de produse pe care lerealizeazã ºi le comercializeazãsub mãrci proprii. Cu ajutorul inte-gratorilor ºi resellerilor cu care lu-crãm, atunci când este vorba des-pre soluþii complexe, cum ar fi celenecesare migrãrii unei ºcoli online,folosim produse compatibile de lamai mulþi furnizori.

Spre exemplu, ecranele interac-tive Prestigio Multiboard pe care leproducem sub marca noastrã pro-prie ºi care reprezintã o componen-tã esenþialã a soluþiei noastre pen-tru ºcoli vin la pachet cu un an deutilizare gratuitã a software-uluimozaBook Classroom, pentru fie-care dispozitiv cumpãrat, tocmai înbaza parteneriatului pe care ASBISîl are cu Mozaik Education încã din2019. O altã componentã impor-tantã a soluþiei o reprezintã came-rele pentru conferinþã de la Logi-tech, foarte bune pentru vizualiza-rea tablei, de exemplu, ºi disponi-bile pentru grupuri mai mici saumai mari. Când construim alãturide integratorii noºtri o soluþie, mer-gem pe criterii de calitate, fiabilita-te ºi relevanþã pentru utilizarea pecare vrea sã i-o dea clientul ºi avemla dispoziþie un portofoliu extins demãrci ºi produse din care sã alegemce e mai potrivit.

Reporter: Care este politica depreþuri pe care o aplicaþi pentru so-luþiile din educaþie?

Bogdan Constantinescu: Poli-tica de preþuri este, în general, sta-bilitã independent de fiecare dintrepartenerii noºtri de revânzare, darjudecând dupã evoluþia vânzãrilorpe care am avut-o în ultimele 18luni, aº spune cã preþul nu este unimpediment pentru achiziþionareade tehnologie, ci mai degrabã, poa-te, informarea insuficientã sau lip-sa de încredere. Putem sã trecempeste ambele comunicând mai multºi mai bine.

Reporter: Cum vedeþi piaþa din2021? Este deja saturatã în urmaachiziþiilor de anul trecut?

Bogdan Constantinescu: Cu si-guranþã nu – nici la nivelul pãrinþi-lor, cu atât mai puþin la nivelul ºco-lilor. Pe lângã faptul cã în fiecarean se adaugã noi generaþii de elevicare trebuie echipate cu tehnolo-gie, o bunã parte din achiziþiile deanul trecut au fost fãcute cu titluprovizoriu. Nu anticipam, atunci,cã vom parcurge o situaþie de crizãmedicalã de aproape un an ºi jumã-tate deja. ªi atunci, unii dintreclienþi au cãutat soluþii temporare.Acum realizãm tot mai mult cã teh-nologia, odatã instalatã în vieþilenoastre, se face prea utilã ca sã poa-tã fi abandonatã cu uºurinþã. ªi,este foarte posibil ca unele dintre”soluþiile IT” din 2020 sã fie înlo-cuite cu altele mai performante ºimai fiabile.

Reporter: Mulþumim! n

Digitalizarea în educaþie este un proces ireversibil,

spune Bogdan Constantinescu, CEO ASBIS Romania,

apreciind cã realizãm tot mai mult cã tehnologia,

odatã instalatã în vieþile noastre, se face prea utilã

ca sã poatã fi abandonatã cu uºurinþã. “Schimbãrile

survenite în modul în care copiii au participat la

cursurile ºcolare de toate nivelele au avut efect ºi

asupra pãrinþilor, care au fãcut investiþii în echipa-

mente, în conexiuni online ºi au învãþat cot la cot cu

copiii cum sã foloseascã noile platforme de comuni-

care apãrute. Dacã nu eram siguri cã am intrat încã

în era tehnologiei, peste noapte am cãpãtat aceastã

certitudine”, sublinazã Bogdan Constantinescu,

într-un interviu.

Cum vezi de acasã ca ºi cum ai staîn prima bancã

Parte a soluþiei pentru ºcoli configurate de ASBIScu ajutorul partenerilor sãi de distribuþie, camera Lo-gitech MeetUp are un unghi de vizualizare de 120grade ºi un sistem audio încorporat, caracteristici ce orecomandã pentru încãperi mici ºi medii, cum sunt sã-lile de clasã. În plus, oferã compatibilitate cu aplica-þiile software pentru conferinþe video folosite în do-meniul educaþional, fiind certificatã pentru MicrosoftTeams, Zoom ºi Google.

Rezoluþia 4K Ultra HD ºi tehnologia LogitechRightSight™ încorporatã asigurã obþinerea unei imagi-ni excelente, iar unghiul larg de vizualizare permite stu-denþilor sã observe orice detaliu. Modelul dispune defuncþie de scalare ºi modificare a unghiului de filmare.

Astfel, focusul poate fi orientat de la o persoanã spre altasau poate sã se concentreze asupra prezentãrii.

În interiorul camerei sunt încorporate nu mai puþinde trei microfoane. Astfel, fiecare participant care seaflã în salã poate fi auzit bine. Soluþia a fost elaboratãþinând cont de acustica sãlilor de dimensiuni mici ºimedii.

Logitech MeetUp poate fi folositã chiar ºi de per-soane care nu au utilizat niciodatã dispozitive video ºiaudio. Este compatibilã cu toate programele popularepentru conferinþe video. Mai mult decât atât, de peGoogle Play ºi iTunes poate fi descãrcatã aplicaþiagratuitã pentru controlul camerei direct de pe telefo-nul mobil. n

Hardware & softwarepentru profesori

Nucleul soluþiei ASBIS pentru domeniul educaþiei este display-ulinteractiv Prestigio Multiboard. Pe scurt, acesta este un computer pu-ternic, bazat pe tehnologie Intel, cu sisteme de operare Windows 10Pro ºi Android 8.0 preinstalate, care se prezintã ca un performant ecrantactil Ultra HD, cu diagonale de la 55” la 98”.

Este proiectat pentru cursuri de orice nivel, cu un numãr de pânãla 50 de participanþi care folosesc propriile dispozitive inteligente,dar este potrivit ºi pentru traininguri ºi seminarii corporate, pentrusesiuni de prezentare, meetinguri, ºedinþe de negociere, lucru laproiecte, video conferinþe ºi webinarii. Înregistreazã sesiunile delucru interactive, vine cu conectivitate prin Wi-Fi ºi e plug & play,fapt care înseamnã cã poate fi instalat ºi folosit fãrã instruiri preli-minare.

Cu 20 de puncte de atingere ºi 10 puncte de scriere simultanã, ecra-nul Prestigio Multiboard permite sã deschizi fiºiere, navighezi pe in-ternet, rulezi video, desenezi, faci scheme ºi afiºezi prezentãri directde pe telefon. Este protejat cu sticlã securizatã de 4 mm, pentru apreîntâmpina accidentele ºi poate fi instalat inclusiv în locuri publice(la târguri ºi expoziþii), nu doar în sala de clasã. Are carcasa uºoarã ºirezistentã, din aluminiu.

Pe lângã faptul cã produce echipamente utile pentru mediul ºcolar ºiuniversitar, Prestigio este ºi partener pentru soluþiile Mozaik Educa-tion încã din 2019. În cadrul acordului actual, clienþii ºi distribuitoriiPrestigio Solutions din þãrile în care holdingul ASBISc Enterprises Plceste prezent primesc un an de utilizare gratuitã a software-ului moza-Book Classroom, pentru fiecare dispozitiv Prestigio Multiboard nouachiziþionat. Profesorii pot avea, astfel, acces la un instrument de ulti-mã generaþie, dotat deja cu software-ul necesar, cu ajutorul cãruia îºipot susþine mult mai uºor orele în sala de curs, la ºcoala online sauîntr-un format hibrid.

Dreptul de a distribui licenþe mozaBook Classroom, precum ºilicenþe mozaWeb Premium Student pentru clienþii noi ºi actuali aiPrestigio Solutions este o nouã etapã în dezvoltarea cooperãriidintre cele douã companii. Astfel, utilizatorii beneficiazã de ser-vicii premium, potrivite cu utilizarea în mediul universitar ºi preu-niversitar.

Ecranul interactiv Prestigio Multiboard combinã funcþiile unuicomputer cu cele pe care le oferã o tablã tradiþionalã, un videoproiec-tor, un flipchart ºi un ecran cu plasmã. Ecranul luminos al dispozitivu-lui este vizibil indiferent de sursa de luminã ºi intensitatea ei, iar sen-zorul care suportã pânã la 20 de puncte de atingere simultanã asigurã ocolaborare eficientã. În plus, versiunile preinstalate de Windows 10Pro, Android ºi aplicaþiile specializate permit integrarea uºoarã cu altedispozitive.

Software-ul MozaBook, disponibil inclusiv în limba românã, diver-sificã setul de instrumente de lecþii ºcolare prin numeroase scene inte-ractive de animaþie 3D, videoclipuri, aplicaþii ºi jocuri educative, gale-rie de imagini ºi audio, dar ºi opþiuni de prezentare creativã din celemai diverse. Elementele interactive diverse ºi aplicaþiile care au rolulde a dezvolta abilitãþi creative, de a realiza experimente ºi de a ilustradiverse lecþii stârnesc interesul ºi motivaþia elevilor ºi conduc spreînvãþarea cu uºurinþã, chiar ºi în format online.

Prestigio Multiboard împreunã cu mozaBook oferã o soluþie com-pletã ºi un instrument puternic pentru a face procesul de învãþare maiuºor de înþeles ºi mai interesant, atât pentru elevi, cât ºi pentru profeso-ri. În plus, cu aplicaþia mClass, se pot conecta mai multe dispozitive(laptop-uri, tablete sau telefoane) ale elevilor sau ale profesorilor ºitoþi aceºtia pot interacþiona ºi colabora. n

PAGINA 5 Luni, 26 iulie 2021SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

PLATFORME

”Inerþia ºi teama denecunoscut frâneazã educaþiamai mult decât o conexiune

slabã la internet”(Interviu cu Evelina Necula, co-fondator ºi CMO Kinderpedia)

Reporter: Care sunt lecþiileînvãþate dupã un întreg an ºcolardesfãºurat online?

Evelina Necula: Poate cã amînvãþat mai puþinã carte în anulºcolar care s-a încheiat, dar cred cãam învãþat o lecþie valoroasã de le-adership, iniþiativã, autonomie ºirezilienþã. Am învãþat sã ne spriji-nim reciproc ºi sã îmbrãþiºãm –profesori, elevi ºi pãrinþi deopotri-vã – o mentalitate orientatã cãtrecreºtere. Puterea noastrã de a neadapta noilor realitãþi, dar ºi deter-minarea de a influenþa mediulînconjurãtor sunt, totodatã, ceamai valoroasã lecþie pe care le-ampredat-o copiilor noºtri. Mai valo-roasã, poate, decât un capitol de in-formaþii teoretice dintr-o carte. Amînvãþat cã inerþia ºi teama de necu-noscut frâneazã educaþia mai multdecât o conexiune slabã la internetsau lipsa unui dispozitiv. Am înþe-les valoarea comunitãþii mai multca niciodatã ºi ne-am aºezat, umãrlângã umãr - profesori, antrepreno-ri, membri ai societãþii civile - ca sãîi sprijinim pe cei care aveau ceamai mare nevoie de asta.

Am învãþat ºi cã o treabã bine fã-cutã poate trece cu uºurinþã grani-þele ºi cã o soluþie edtech de comu-nicare ºi management construitã înRomânia, cum este Kinderpedia,poate sã ofere infrastructura ºcola-rã ºi sã faciliteze conectarea a peste150,000 de elevi din 2,000 de ºcoliºi grãdiniþe de pe trei continente.Mai mult ca oricând, am învãþat cãinovaþia nu se opreºte niciodatã ºicã experienþa utilizatorilor noºtri ecea mai bunã inspiraþie pentruprogres.

Reporter: Pe cine a ajutat ºi pecine a dezavantajat desfãºurareacursurilor în mediul online?

Evelina Necula: Statistic vor-bind, elevii din urban, proveninddin familii cu venituri peste medie,de la aºa zisele “ºcoli bune”, par sãfi tras lozul câºtigãtor când vinevorba de ºcoalã online, pentru cãbeneficiau ºi de dispozitivele ºi deconexiunea la internet necesare ac-cesului la ore, dar ºi de un mediuºcolar care s-a transformat rapid ºia evitat eventualele pierderi dematerie ºi decalaje de învãþare. Cutoate acestea, sunt bucuroasã sã potspune cã ei nu au fost singurii ºi cã

accesul la educaþie a fost mai puþino chestiune tehnicã sau economicãºi mai mult una de mentalitate.Avem exemple remarcabile de pro-fesori ºi directori din mediul rural,din toatã þara, care ºi-au transfor-mat ºcolile în cele mai vibrante co-munitãþi online, care au îmbrãþiºatcu entuziasm noi instrumente ºimoduri de lucru ºi care au implicatelevii ºi pãrinþii deopotrivã în deru-larea online a cursurilor. În felulacesta, au consolidat relaþia cu fa-miliile ºi s-au asigurat cã au un par-tener de partea cealaltã a ecranului,gata sã intervinã ºi sã le ofere spri-jin copiilor în realizarea proiecte-lor de la clasã. Câºtigãtorii sunt,fãrã dubiu, profesorii care ºi-au re-inventat imediat modul de lucru ºielevii care au beneficiat de spriji-nul ºi îndrumarea lor. Cei dezavan-tajaþi sunt, din pãcate, copiii dinacele comunitãþi ºcolare care nu auavut acces la tehnologiile inovatoa-re ºi mijloacele necesare pentrua-ºi continua activitatea în online.Potrivit datelor Ministerului Edu-caþiei ºi Cercetãrii, anul trecut,259.000 de copii nu au beneficiatde cursuri online, pentru cã le-aulipsit tehnologia necesarã, cone-xiunea la internet sau electricita-tea. Dar, la fel de mult au pierdut ºiacei copii ai cãror profesori le dã-deau teme pe whatsapp sau se co-nectau cu ei doar ca sã le spunã sãfacã un conspect al lecþiei din ma-nual sau sã rezolve exerciþiul de lao anumitã pagina. Poate cã lor, ex-perienþa scolii online le-a adus unprejudiciu ºi mai mare, pentru cãpleacã mai departe cu deznãdejde,frustrare ºi cu sentimentul cã niciºcoala, nici tehnologia nu i-au aju-tat sã progreseze. Un alt neajunseste cã cea de-a doua categorie estemult mai greu de cuantificat ºi im-pactul ultimului an ºcolar asupralor se va vedea în timp, atât în lacu-ne în educaþie, cât ºi într-o mentali-tate înþepenitã în „nu se poate”.

Reporter: Care au fost provo-cãrile cu care v-aþi confruntat înaceastã perioadã ºi cum aþi reuºit sãle învingeþi?

Evelina Necula: Prioritatea noas-trã a fost sã asiguram accesul laKinderpedia încã din primele zilede la debutul pandemiei pentru câtmai mulþi elevi ºi profesori, pentru

ca educaþia sã meargã mai departe.Mã refer aici la adaptarea funcþio-nalitãþilor, astfel încât sã rãspundãnevoilor ºcolii online, la protocolulcu Ministerul Educaþiei, prin careofeream Kinderpedia gratuit ºcoli-lor publice, dar ºi la dimensionareaarhitecturii serverelor, ca sã poatãface faþã valului uriaº de utilizatoricare a venit dupã lockdown. Adoua preocupare majorã a fost sãpregãtim cât mai mulþi profesori,într-un timp cât mai scurt, sã folo-seascã autonom platforma ºi apli-caþiile mobile. Dupã închidereaºcolilor, am automatizat o partedintre paºii necesari implementãriiKinderpedia ºi am organizat sesiu-ni de training deschise, la care auparticipat peste 5,000 de profesoriîn câteva luni. Contactul uman ºipersonalizarea rãmân coordonateimportante în momentul intrãriiunei ºcoli sau grãdiniþe pe Kinder-pedia, însã ne-am asigurat cã oriceprofesor sau chiar instituþii întregipot sã beneficieze de infrastructuradigitalã pe care o oferim ºi de fun-cþiile smart de comunicare ºi orga-nizare, în forma cea mai simplã ºiintuitivã.

În anul 2020 s-a concretizat ºiparteneriatul cu Maple Bear Cen-tral Eastern Europe, extins apoi ºila filiala din Emiratele Arabe Unitea prestigioasei francize educaþio-nale canadiene. Practic, Kinderpe-dia a devenit principalul sistem deoperare, dar ºi mijloc de comunica-re în toate ºcolile ºi grãdiniþele dinreþeaua Maple Bear, în cele douaregiuni. Provocarea aici a fost sã ledemonstrãm cã o companie rom-âneascã poate sã livreze o soluþie ºiun serviciu la standarde înalte, lanivel internaþional. În cazul uneiadintre cele douã filiale, convinge-rea a venit tocmai din testarea uneialte soluþii, din UK, la care aurenunþat în scurt timp pentru aimplementa Kinderpedia.

Reporter: Care sunt principale-le probleme cu care se confruntãacum sistemul educaþional?

Evelina Necula: O problemã pecare am observat-o cu precãdere înultimul an, când am alternat întreperioade de ºcoalã online ºi învã-þãmânt clasic, este viziunea incom-pletã cu privire la rolul tehnologieiîn educaþie pe termen lung. Exista„profesori digitali”, care au înþelescum îi pot ajuta instrumentele digi-

tale sã îºi simplifice modul de lu-cru, sã îmbunãtãþeascã interacþiu-nea de la clasã, conþinutul orelor ºievaluarea, dar ºi aºa ziºii „profeso-ri online”, care folosesc tehnologiadoar la nevoie ºi exclusiv ca sã deadrumul unei lecþii video. Pentruaceºtia, tehnologia este deseoridoar un mijloc de a traversa niºtecircumstanþe, pe care îl abandone-azã imediat ce au ocazia. Întreaceºti „falºi prieteni” ai tehnolo-giei ºi cei care au întors completspatele mijloacelor digitale, profe-sorii cu viziune ºi iniþiativã au maridificultãþi în a inspira o transfor-mare durabilã în educaþie.

Pânã când competenþa digitalã aprofesorilor nu va deveni un crite-riu fundamental în evaluarea ace-stora, orice demersuri de transfor-mare a educaþiei, oricât de bine in-tenþionate, se vor lovi de inerþia de-spre care scriam mai sus ºi vor avearezultate limitate. Vestea bunã estecã exista, la nivelul UE, un cadrueuropean pentru competenþa digi-tala¢ a profesorilor, încã din 2017.Acesta aduce repere, criterii ºibune practici în ºase domenii che-ie: 1. utilizarea tehnologiilor digi-tale de cãtre profesori i$n interac-þiunile lor profesionale cu colegi,elevi, pãrinþi s-i alte pãrþi interesa-te. 2. crearea s-i partajarea resurse-lor digitale pentru i$nva¢t¸are, 3.utilizarea tehnologiilor digitale i$npredare s-i i$n i$nva¢þare, 4. utili-zarea strategiilor digitale pentrui$mbuna¢ta¢t¸irea evalua¢rii 5. po-tent¸ialul tehnologiilor digitalepentru strategiile de predare s-ii$nva¢t¸are centrate pe elev ºi 6.competent¸ele pedagogice specifi-ce necesare pentru a facilita do-bândirea de cãtre elevi a competen-þei digitale.

Reporter: Consideraþi cã, mã-car parþial, cursurile ar trebui sã sedesfãºoare online? ªi daca da,avem logistica necesarã sã facemfaþã la o astfel de provocare?

Evelina Necula: ªcoala online eo componentã circumstanþialã aeducaþiei digitale, necesarã atuncicând prezenþa fizica e imposibilãsau dificilã. Ar trebui continuatã lanevoie, pentru a oferi acces la edu-caþie de calitate persoanelor izolategeografic, celor care nu pot partici-pa la cursuri din motive medicale,ºi, evident, atunci când contextulepidemiologic o cere. Legat de lo-

gisticã, existã soluþii performantepentru educaþie care permit organi-zarea eficientã a ºcolilor în online.Kinderpedia este un exempluelocvent.

Reporter: Suntem pregãtiþi, dinacest punct de vedere, pentru un alpatrulea val?

Evelina Necula: Cred cã e potri-vit sã ne întrebãm dacã am fost pre-gãtiþi pentru al treilea val al pande-miei. Dacã am fi fost, poate cã amfi evitat vacanþa de primãvarã pre-lungitã a copiilor noºtri ºi nu ammai fi fost preocupaþi astãzi cãavem unul dintre cei mai scurþi aniºcolari din Europa ºi decalaje sem-nificative de învãþare. De atunci,nu ºtiu sã se fi înregistrat progresemari din perspectiva conectãrii, lascarã largã, a ºcolilor ºi a profesori-lor la instrumente digitale perfor-mante pentru educaþie.

Reporter: Cum a evoluat activi-tatea companiei dumneavoastrã înultima perioadã? Ce proiecte aveþiîn derulare?

Evelina Necula: Principalul nos-tru angajament în 2021 este sã sim-plificam ºi sã îmbogãþim experien-þa utilizatorilor Kinderpedia. Amreuºit acest lucru prin douã upda-te-uri aduse platformei ºi aplicaþii-lor mobile, în ultimele ºase luni.Am adãugat funcþionalitãþi noi, in-spirate din activitatea de zi cu zi aprofesorilor, precum introducereatemperaturii la check-in, motiva-rea absenþelor din telefon, funcþiade înregistrare voce sau programa-rea temelor pentru o datã viitoare.De asemenea, am introdus trei lim-bi noi în care poate fi accesatã apli-caþia, ºi am completat funcþionali-tãþile newsfeed-ului ºi pe cele dinmesageria rapidã. Acestea simpli-ficã modul de lucru al profesorilorºi îi ajutã pe pãrinþi sã þinã pasul cuactivitatea copiilor de la ºcoalã ºigrãdiniþã. În paralel, lucrãm inten-siv în vara aceasta la modulul deevaluare ºi monitorizare a progre-sului ºcolar, o funcþionalitate Kin-derpedia care sperãm sã modelezepercepþia actorilor implicaþi îneducaþie asupra acestui subiect.Ceea ce ne propunem este sã ofe-rim un instrument de lucru care sãle permitã profesorilor sã mãsoareperformanþa ºcolarã în aptitudini ºicompetenþe dobândite, nu în note ºialte forme de etichete.

Mã bucur sã enumãr, între pro-

iectele noastre în curs, o iniþiativãla care Kinderpedia s-a alãturat cutot sufletul, alãturi de alþi antrepre-nori din educaþie, echipele Brio ºiLivresq, ºi de Marcel Bartic, profe-sor de istorie ºi fondator MagicSchool. E vorba despre – Alianþapent ru Educaþ ie Remedia lã(A.E.R.). Împreunã am lansat pro-gramul „ªcoala Remedialã deVarã”, disponibil gratuit pentru2,000 de elevii din clasele I-VIII.Programul vine în sprijinul elevi-lor care au nevoie de ore de recupe-rare la limba românã ºi matemati-cã, fie cã provin din mediul urban,din mediul rural sau din zonedefavorizate.

Elevii care s-au înscris în pro-gram sunt coordonaþi de 40 de pro-fesori digitali, în peste 110 clase,care se reunesc de douã ori pe sãp-tãmânã, timp de doua ore, pe Kin-derpedia. Acolo se desfãºoarã ore-le, se face prezenþa, se dau teme, seoferã feedback personalizat fiecã-rui elev. Conþinutul orelor este cre-at de profesori pe platforma Li-vresq iar elevii sunt evaluaþi laînceputul ºi la finalul programuluicu testele Brio. Participanþii cu celmai bun progres pe parcursul pro-gramului vor primi 40 de burse acâte 500 de lei lunar, timp de 5 luni,finanþate integral de Asociaþia De-deman sub promisiunea “Planuride Bine pentru Educaþie”.

Reporter: Ce estimãri aveþipentru finalul anului?

Evelina Necula: În fiecare anþintim cel puþin o dublare a cifrei deafaceri, dar mai important e impac-tul social ºi chiar individual pe careîl urmãrim. Prin funcþionalitãþilepe care le lansãm, ne-am propus sãsusþinem progresul copiilor la ºco-alã ºi la grãdiniþã ºi colaborarea cufamilia, ca principal vector al uneieducaþii conectate. Dezvoltãm încontinuare Kinderpedia, astfelîncât sã rãmânem cea mai inovato-are ºi cea mai dinamica soluþie di-gitalã pentru educaþie din Rom-ânia. Consolidãm un parteneriatputernic cu ºcolile ºi grãdiniþelecare ni s-au alãturat, ºi le punem ladispoziþie o infrastructurã digitalãsolidã ºi suport în timp real.

Reporter: Cum apreciaþi concu-renþa din domeniu?

Evelina Necula: Rolul concu-renþei este sã ridice standardele in-dustriei. Sã forþeze urmãtorul valde inovaþie. În egalã mãsurã, acto-rii care acþioneazã împreunãîntr-un domeniu, mai ales într-unulcu puternic impact social, cum esteeducaþia, au responsabilitatea de aeduca piaþa, de a stimula rata deutilizare a soluþiilor pe care le oferãºi de a promova bune practici.

La noi se remarcã douã fenome-ne. Pe de o parte, concurenþa nueste încurajatã, pentru cã ministe-rul a împins în ºcoli douã soluþiigratuite, pentru moment, lãsândfoarte puþin loc pentru o dinamicã apieþei. Pe de altã parte, rata de utili-zare efectivã a acestor soluþii esteîncã limitatã, chiar ºi în condiþiileînvãþãmântului online. Astfel,oportunitatea de a face un pas de-cisiv cãtre o educaþie conectatã,digitalã, este irositã pentru multeºcoli.

Unul dintre cei mai constructivipaºi pe care i-ar putea face statulpentru educaþie este sã stimulezeun ecosistem edtech local dinamic,sã colaboreze cu antreprenorii dineducaþie ºi sã piloteze soluþii caresã aducã valoare demonstratã înºcoli ºi grãdiniþe.

Reporter: Vã mulþumim! n

Pandermia ºi ºcoala online au ”predat” mai multe lecþii folositoare.

Evelina Necula, co-fondator ºi CMO Kinderpedia, ne-a vorbit despre

acestea, dar ºi despre marile câºtiguri ale unei perioade dificile. O altã

temã abordatã este legatã de viziunea incompletã a unor profesori cu

privire la rolul tehnologiei în educaþie pe termen lung.

Principalul nostru angajament în 2021 este sãsimplificãm ºi sã îmbogãþim experienþautilizatorilor Kinderpedia. Am reuºit acest lucruprin douã update-uri aduse platformei ºiaplicaþiilor mobile, în ultimele ºase luni".

PAGINA 6 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

UNIVERSITATI

”Imposibil sã mai vorbimde o revenire, în aceiaºi

parametri, la viaþade dinaintea pandemiei”

(Interviu cu prof. univ. dr. Costel Negricea, rectorul Universitãþii Româno-Americane)

Reporter: Sistemul de educaþies-a confruntat cu numeroase provocã-ri în ultimul an ºcolar, desfãºurat înpandemie. Cum aþi resimþit acesteprovocãri?

Costel Negricea: Încep prin a vãspune cã, indiferent de vârstã, de ande studiu sau de forma de învãþãmânt,am observat cu toþii o schimbare la ni-vel de percepþie: pãrinþii au fost nevo-iþi sã interacþioneze mai mult cu co-piii în ipostaza lor de elevi care stu-diazã de acasã, în timp ce profesoriiau fost nevoiþi sã accepte cã existã ºialte noi modalitãþi de a interacþionacu elevul. În învãþãmântul superior,problemele nu au fost atât de eviden-te, cel puþin în zona specializãrilor so-cio-economice, aici vorbind, în multesituaþii, de existenþa unei infrastruc-turi care permite predarea online.Provocarea a fost aceea în a face tre-cerea la online, nu secvenþial, pentruanumite activitãþi ºi prin testare prea-labilã, ci în totalitate, adaptând în plinproces educaþional instrumentele depredare, învãþare ºi evaluare. În preu-niversitar, lucrurile au fost mai sensi-bile. Vorbim de milioane de elevi ºisute de mii de profesori care au fostnevoiþi sã înveþe rapid ce înseamnãinteracþiunea online aplicatã în edu-caþie. Vorbim de o infrastructurã carenu permite, în cea mai mare parte, co-nectarea ºi efectuarea orelor online.Sistemul nu a reuºit sã ofere ºanseegale la educaþie tuturor categoriilorde elevi, ceea ce este cel puþin îngrijo-rãtor, cu efecte pe termen mediu ºilung asupra întregii societãþi.În ace-ste zone aº focaliza evaluarea proble-melor din sistemul de educaþie dintimpul pandemiei.

Afost, poate, cel mai dur examen pecare ºcolile din România au fost nevoi-te sã îl dea.

Reporter: Putem vorbi de realizãrinotabile în aceastã perioadã de crizã?

Costel Negricea: Cu siguranþã exis-tã ºi elemente pe care le putem consi-dera pozitive, cu toate dificultãþile ge-nerate de pandemie. Dacã ne uitãm cã,în egalã mãsurã, atât în universitãþi, câtºi în ºcoli ºi licee s-au dat examene, s-aîncheiat situaþia ºcolarã a elevilor, s-auorganizat sesiuni de admitere, de li-cenþã, putem spune cã acest an ne-ademonstrat cã avem soluþii pentru adepãºi un astfel de obstacol. Am vãzutcadre didactice devotate, care au reuºitprintr-o voinþã extraordinarã, prindedicare, sã fie alãturi de elevi ºi stu-denþi, chiar dacã nu întotdeauna auexistat disponibile cele mai noi tehno-logii de comunicare ºi educaþie online.De asemenea, am vãzut studenþi care,pe fondul înþelegerii mai bune a noilortehnologii digitale, au fost alãturi deprofesori în aceste vremuri dificilepentru omenire, înþelegând importanþaparteneriatului educaþional profe-sor-student ºi determinând adaptareacu uºurinþã a tuturor participanþilor lanoile medii de învãþare.

Creºterea competenþelor digitaleale cadrelor didactice, elevilor ºi stu-denþilor, pregãtirea cadrelor didacticepentru interacþiune online, adaptareametodelor de predare, a materialelordidactice ºi a formelor de evaluare,flexibilizarea procesului educaþionalºi, nu în ultimul rând, investiþiile în do-tarea cu echipamente performante,care sã permitã interacþiunea ºi preda-rea online, pot fi considerate câºtiguriale acestei perioade.

Reporter: Consideraþi cã, dupãaceastã perioadã, se va schimba modulîn care se face educaþie?

Costel Negricea: Este imposibil sãmai vorbim de o revenire, în aceiaºiparametri, la viaþa de dinaintea pande-

miei. Este evident cã experienþa aces-tui an ne-a dezvoltat noi mecanisme ºine-a permis sã creãm instrumente ºiabilitãþi pentru a facilita realizarea ac-tivitãþilor educaþionale ºi suport ºi înafara cadrului tradiþional al sãlilor declasã, seminar sau de curs. Vom vorbide învãþãmânt faþã în faþã - categoriccel mai eficient mod de a realiza mi-siunea noastrã pedagogicã - dar ºi dealternative, care sã ne permitã sã inte-grãm mai uºor noi metode de predaremai interactivã, de suport a proceselorde învãþãmânt tradiþionale, de aduce-re, cu uºurinþã, în faþa elevilor ºi stu-denþilor a diferiþi specialiºti din þarã ºistrãinãtate, de a integra ºi creºte, dura-bil, o serie de activitãþi extra-curricu-lare, atât de folositoare elevilor ºi stu-denþilor, în procesul de învãþare ºi for-mare. Întreaga societate s-a schimbatodatã cu provocãrile din ultimul an, iarmodul în care reuºim sã identificãm,împreunã, cele mai potrivite modalitã-þi de adaptare, reprezintã ceea ce edu-caþia va prelua ºi transfera cãtre socie-tatea de mâine.

Reporter: Predarea online poatereprezenta o soluþie pe termen lung?

Costel Negricea: Sunt, poate, do-menii în care predarea online era efi-cientã chiar înaintea pandemiei. Nu-meroase programe de studii ºi modulede pregãtire de scurtã duratã sunt ofe-rite cu succes de universitãþi sau orga-nizaþii internaþionale cunoscute. La ni-vel de sistem, nu cred cã predarea onli-ne exclusivã poate reprezenta o soluþieeficientã pe termen lung, fãrã o analizãºi implementare gradualã. Învã-þãmântul introduce copilul, tânãrul, înlumea cunoaºterii, dar are ºi menireade a-l ajuta sã-ºi dezvolte aptitudinipentru a face faþã interacþiunii cu lu-mea din jurul sãu, sub toate aspectelesale.

ªcoala modeleazã caractere, ajutãla dezvoltarea personalã a individului,dincolo de dimensiunea cognitivã aînvãþãrii. Interacþiunea ”faþã în faþã”este singura care poate genera dezvol-tarea plurivalentã a individului, încontextul societãþii omeneºti.

Cred cã educaþia digitalã poate jucaun rol important în anumite situaþii ºipoate oferi instrumente educaþionalefoarte utile. Avem, de asemenea, avan-tajul cã astãzi aceste instrumente deînvãþare online sunt foarte prietenoasecu utilizatorii. De asemenea, dezvolta-rea unor conþinuturi specifice diferite-lor discipline este, în prezent, destul deuºor de realizat. Cu toate acestea, lipsainteracþiunii ”faþã în faþã” face ca abi-litãþile sociale, de relaþionare, de co-municare, cele care îþi permit sã rezol-vi probleme în viaþa de zi cu zi sã sedezvolte foarte greu. Vorbim decreºterea incidenþei depresiilor înrândul tinerilor ºi adolescenþilor, pefondul absenþei interacþiunii directe.Consider cã este nevoie de o dezvolta-re gradualã ºi armonioasã, de oreaºezare a modului în care tehnologiaºi beneficiile ei sunt înþelese ºi adopta-te în cadrul societãþii ºi a proceseloreducaþionale.

Reporter: Ce lipseºte în acest mo-ment pentru o îmbunãtãþire a procesu-lui de educaþie?

Costel Negricea: De-a lungul ge-neraþiilor, sistemul educaþional a tre-buit sã gãseascã soluþii sã educe tineriipentru societatea viitorului. ªi acumsistemul educaþional are aceeaºi pro-vocare, pe fondul instrumentelor ºiproceselor tradiþionale consacrate, sãofere pregãtire ºi un mediu prielnicdezvoltãrii tinerilor, astãzi pentru ur-mãtoarele cinci-ºapte decenii. Provo-carea în prezent, dincolo de criza sani-tarã, este ritmul alert al schimbãrilor

impuse de inovare ºi tehnologizare.Vorbim de înþelegerea nevoilor elevi-lor ºi studenþilor, a intereselor acestorape termen mediu ºi lung ºi armoniza-rea acestora în mod sustenabil.

Orientarea învãþãrii prin conferireaunor competenþe presupune intersec-þia mai multor discipline. Organizãmexamene prin care urmãrim cât au reþi-nut ºi dacã pot reproduce informaþii ºimai puþin ce ºtiu sã facã elevii ºi stu-denþii noºtri cu ceea ce învaþã în ºcoliºi universitãþi. Trebuie sã mai lucrãmla acest aspect, al utilitãþii învãþãrii, alechilibrului dintre conþinut ºi aplicabi-litatea acestuia. Sistemul educaþionalare nevoie de o nouã viziune, care sãintegreze realitãþile. Desigur, putemvorbi ºi de alte aspecte care þin de con-diþii de studiu, dar cred cã esenþial estesã schimbãm filosofia de a face învã-þãmânt, sã înþelegem importanþa oferi-rii unor experienþe educaþionale inte-grate, de flexibilizare a curriculumuluiºi centrare pe comunicare, pe dezvol-tarea creativitãþii, a iniþiativei sociale,pe dezvoltarea de competenþe necesa-re în societatea de mâine.

De la organizarea claselor sau ela-borarea programei ºi a manualelor ºipânã la regândirea practicii ºi deschi-derea ºcolilor ºi universitãþilor sprenevoile reale din societate ºi piaþamuncii, toate vor facilita integrareaviitoare socio-profesionalã a absol-ventului.

Reporter: Care sunt problemelemajore cu care se confruntã Universi-tatea pe care o conduceþi?

Costel Negricea: Ne confruntãmcu aceleaºi probleme cu care se con-fruntã orice universitate din România.ªi nu le-aº numi probleme, ci mai de-grabã provocãri cãrora trebuie sã legãsim soluþii, împreunã. De multe oridiscut despre Universitatea noastrã cadespre o platformã de educaþie ºi cer-cetare care faciliteazã întâlnirea unortineri minunaþi cu viitorul în contextulcunoaºterii. Pe e alta parte, aceastãplatformã faciliteazã conectarea tine-rilor cu reprezentanþii mediului de afa-ceri ºi organizaþional. Întâlnirea acestacreeazã premisele unor proiecte incre-dibile, care definesc reperele viitoruluipieþei muncii.

Alãturi de preocuparea permanentãpentru procesul de adaptare la perma-nentele modificãri impuse de ritmulalert al dezvoltãrii tehnologice, ceamai evidentã provocare, de care de-pinde viitorul unei universitãþi, estecea legatã de numãrul absolvenþilor deliceu care promoveazã examenul deBacalaureat ºi pot opta, mai apoi, pen-tru a urma o universitate. Un alt ele-ment important este pregãtirea acestorabsolvenþi de liceu ºi orientarea aces-tora, conºtientã, cãtre domenii în care

pot sã evolueze profesional. Potrivitstatisticilor, România este pe ultimulloc în Uniunea Europeanã dupã pro-centul tinerilor cu vârste cuprinse între25 ºi 34 de ani care au studii superioa-re. În acest context, suntem preocupaþide evoluþia promovabilitãþii la exame-nul de bacalaureat. Anul acesta, cu to-ate cã anul anterior a fost dificil pentruelevii clasei a XII-a din perspectivapandemiei, promovabilitatea de69,8% a fost dintr-un numãr în conti-nuã scãdere a elevilor înscriºi la Baca-laureat ºi a celui mai mic numãr al ele-vilor, comunicat oficial de Ministeruleducaþiei, din ultimii 30 de ani. Deasemenea, anul acesta am avut situaþiicare ar trebui sã fie îngrijorãtoare pen-tru noi toþi, conform autoritãþilor, 40de licee din þarã au avut în sesiunea devarã a Bacalaureatului promovabilita-tea zero.

Dincolo de provocãrile evoluþiilordemografice, pot spune cã suntem pre-ocupaþi de asigurarea unui mediuprielnic dezvoltãrii profesionale pen-tru cadrele didactice. De acest mediudepinde creºterea calitãþii actului di-dactic, a iniþiativelor privind cerceta-rea-inovarea desfãºurate în cadrulUniversitãþii. Un element cãruia îiacordãm o atenþie deosebitã este atra-gerea de noi cadre didactice. O serie dedomenii de activitate, cum ar IT, aucondiþii mult mai bune pentru noii ab-solvenþi de facultate, învãþãmântulpierzând posibilitatea atragerii ºi chiarretenþia cadrelor didactice tinere.

O altã provocare este opinia nefavo-rabilã faþã de educaþie ºi ºcoalã ºi, ”înmod special”, despre educaþia într-oinstituþie de învãþãmânt particular.Prin tot ce facem, de 30 de ani, de cândUniversitatea Româno-Americanãexistã, încercãm sã schimbãm menta-litãþi ºi sã demonstrãm cã o universita-te particularã este un mediu sãnãtos deeducaþie. Anul acesta, în urma evaluã-rii instituþionale externe a calitãþii edu-caþiei, realizatã de cãtre Agenþia Româ-nã de Asigurare a Calitãþii în Învã-þãmântul Superior (ARACIS), Uni-versitatea Româno-Americanã a obþi-nut, pentru a treia oarã consecutiv, celmai înalt grad de apreciere pe care îlpoate obþine o instituþie româneascãde învãþãmânt superior.

Suntem universitatea care funcþio-neazã dupã modelul American, în careselecþia studenþilor se face prin con-curs, iar performanþa este susþinutã nudoar prin laude ºi diplome, ci prinreuºitele absolvenþilor sãi.

Reporter: Mai existã competiþie înprivinþa educaþiei între marile centreuniversitare naþionale?

Costel Negricea: Prin simpla anali-zã a unor serii de statistici putem sã ob-servãm o serie de evoluþii. Unele insti-

tuþii au dispãrut, altele ºi-au restrânsactivitatea din simplul motiv cã popu-laþia cu vârstã teoreticã de ºcolarizarela nivel universitar a scãzut foarteabrupt în ultimii zece ani. An de anuniversitãþi puternice, cu tradiþie,anunþã intrarea în lichidare a unor pro-grame de studiu. Efervescenþa dezvol-tãrii de noi programe s-a diluat. Nu aºnumi aceste procese competiþie ºi maicu seamã un proces de adaptare con-stantã la o piaþã naþionalã ºi internaþio-nalã, aflate într-o evoluþie accentuatã.Dacã ne referim la învãþãmântul parti-cular, în 2019 în România mai eraudoar 37 de universitãþi particulare întimp ce acum zece ani erau în jur de50. Este clar cã de la o perioadã la alta,piaþa educaþionalã din România suferão contractare, pe fondul evoluþiilor de-mografice ºi a politicii publice specifi-ce finanþãrii educaþiei. Cred cã dincolode elemente cantitative, în speþã, nu-mãrul de cursanþi, care pot defini acti-vitatea unui centru educaþional, ele-mentele calitative, inovarea ºi coope-rarea în cercetare, ar trebui sã aducãdorinþa de asociere, de parteneriat ºiidentificare, împreuna, a celor maibune soluþii pentru sistemul educaþio-nal din România.

Reporter: Ce strategie a abordatUniversitatea pe care o reprezentaþi întimpul pandemiei?

Costel Negricea: Marea provocarea fost cea legatã de protejarea persona-lului ºi a studenþilor împotriva contac-tãrii virusului Covid 19. Am investitfoarte mult în componenta de preven-þie ºi continuãm sã facem acest lucru încontinuare. Cu excepþia perioadei devârf epidemiologic, personalul admi-nistrativ ºi managerial a fost în cam-pus. Nu am înregistrat incidente caresã ne oblige sã oprim activitatea. Cauniversitate cu un campus modern,dotãrile de ultimã generaþie ºi nivelulridicat de competenþe al personaluluididactic ne-a permis sã facem rapidtrecerea de la învãþãmântul ”faþã înfaþã” la cel online.

Practic, în aproximativ douã sãp-tãmâni, în cel de-al doilea semestru aleanului academic 2019-2020 noi ampus la punct platforma – operãm cuMicrosoft Teams – am creat infra-structura, am instruit personalul didac-tic ºi studenþii, la un nivel care sã nepermitã începerea desfãºurãrii activi-tãþi didactice ºi de evaluare fãrã inci-dente. Am continuat prin cursuri depregãtire pentru cadrele didactice,achiziþionarea de tehnologie ºi softwa-re dedicate activitãþilor de comunicaresau specific educaþionale.

Reporter: Prin ce se distinge Uni-versitatea Româno-Americanã în pei-sajul învãþãmântului superior?

Costel Negricea: Universitatea

Româno-Americanã s-a impus pe pia-þa educaþionalã ca o universitate parti-cularã de elitã. Susþinem performanþaºi tinerii care vor sã înveþe ºi sã aibã ocarierã de succes. Anual la programelenoastre de studii de licenþã, 20% dinlocurile la admitere sunt fãrã taxã ºi10% pentru programele de masterat.Altfel spus, acordãm burse echivalen-tul taxei de ºcolarizare studenþilor curezultate bune. Vorbim de sute de stu-denþi care an de an nu plãtesc taxa deºcolarizare, pe baza unui sistem edu-caþional integrat de performanþã. Sun-tem singura universitate privatã carealocã locuri fãrã taxã, tocmai din do-rinþa de a interacþiona cu tineri binepregãtiþi, care înþeleg cã educaþia ºipregãtirea profesionalã sunt parte aunui viitor strãlucit. Am investit pes-te 2 milioane de euro în burse de per-formanþã ºi sociale ºi vom continuaaceste investiþii în viitorul celor maiperformaþi studenþi din comunitateanoastrã.

Totodatã, ne diferenþiem prin calita-tea ºi specificul programelor educaþio-nale, în cadrul celor ºapte facultãþi ºicelor peste 30 de programe de studii.Ne centrãm pe dezvoltarea personalã astudentului, oferindu-i ocazia sã se de-scopere în cadrul orelor suplimentareorganizate faþã de cele din programade studiu. Anual, aproximativ 30 deprofesori internaþionali susþin cursuri,gratuite, la alegere, pentru specializãridiverse, oferim oportunitãþi prin carestudenþii îºi pot descoperi afinitatea cuanumite domenii de cunoaºtere ºi înþe-leg noi abordãri la nivel internaþional.

Nu în ultimul rând, urmãrim adap-tarea permanentã a pregãtirii studen-þilor noºtri la cerinþele angajatorilor.Toate programele noastre de studii be-neficiazã de consilii consultative alcã-tuite din specialiºti din domeniile res-pective ºi din absolvenþii noºtri, reîn-torºi cu experienþa dobânditã în piaþamuncii pentru a contribui la creºtereaUniversitãþii ºi comunitãþii sale.

Inserþia pe piaþa muncii, precum ºisatisfacþia profesionalã a absolvenþilornoºtri, este o prioritate. Invitãm per-manent practicieni în cadrul cursurilorsau în prelegeri ºi workshop-uri pentrua interacþiona cu studenþii ºi a le oferiperspectiva realã asupra profesiei pecare doresc sã o urmeze.

Totodatã, practica joacã un rol im-portant în pregãtirea studenþilor noºtri.Alocãm o mare atenþie acestei activi-tãþi, prin oferirea de baze de practicã,internship-uri în þarã º strãinãtate.Urmãrim ca studenþii noºtri sã îºi dez-volte competenþele practice astfelîncât sã facã faþã cu succes provocãri-lor profesiei.

Procentul de angajabilitate al absol-venþilor Universitãþii Româno-Ameri-cane în specializarea absolvitã sau do-menii înrudite este de peste 75%, ceeace ne crediteazã ca fiind una dintrecele mai performante universitãþi. Îndemersul nostru educaþional am acor-dat o importanþã deosebitã internaþio-nalizãrii. Avem peste 200 de partene-riate cu instituþii de învãþãmânt ºi pro-fesionale din toatã lumea. Suntem pre-ocupaþi ca studenþii noºtri sã capetecompetenþe ce le oferã posibilitatea sãperformeze piaþa muncii oriunde înlume. Suntem o universitate interna-þionalã prin standardele ridicate aleprogramelor noastre cu predare în lim-ba englezã, dar ºi prin parteneriateleîncheiate cu universitãþi de prestigiuamericane, asiatice sau europene. Din-tre universitãþile americane partenereamintim The University of Arizona,James Madison University, AmericanUniversity, University of Alabama inHuntsville, University of Michigan -Flint, San Francisco State University.Colaborarea cu partenerii internaþio-nali se realizeazã la nivelul programe-lor de studii derulate în parteneriat, aschimburilor de studenþi ºi cadredidactice.

Reporter: Vã mulþumim! n

Provocãrile la care instituþiile de învãþãmânt superior au fost nevoite

sã facã faþã în ultimul an nu au fost deloc puþine ºi se anunþã la fel de

numeroase ºi în viitorul apropiat. Domnul Costel Negricea, rectorul

Universitãþii Româno-Americane, ne-a vorbit despre acestea, dar ºi

despre realizãrile ºi proiectele instituþiei pe care o conduce.

PAGINA 7 Luni, 26 iulie 2021SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

EDITURI

”Pandemia a scos ºi mai multîn evidenþã carenþele

sistemului educaþional”(Interviu cu Andrei Niculescu, Directorul General al Editurii Niculescu)

Reporter: Cum decurge ”partene-riatul” dintre editura dumneavoastrãºi domeniul educaþiei?

Andrei Niculescu: Editura Nicule-scu continuã sã fie un partener deîncredere în domeniul educaþiei, su-sþinând atât familia, cât ºi profesoriiprin furnizarea de cãrþi educative, înperfectã concordanþã cu noua aborda-re transdisciplinarã a educaþiei forma-le. Astfel, am inclus în portofoliul no-stru de carte pentru copii serii variatede lucrãri STEM (ªtiinþã, Tehnologie,Inginerie ºi Matematicã) ºi STEAM(ªtiinþã, Tehnologie, Inginerie, Artã ºiMatematicã).

Reporter: În toamna aceasta vormai fi probleme legate de manuale ºimateriale auxiliare la începutul nouluian ºcolar?

Andrei Niculescu: Pandemia ascos ºi mai mult în evidenþã carenþelesistemului educaþional, lipsa manuale-lor ºcolare fiind numai unul dintreaspectele care conduc spre rezultateslabe la capitolul învãþãmânt în Rom-ânia. Încã din 2016, Editura Niculescunu mai activeazã ca producãtor de ma-nuale, abordând educaþia din aceastãnouã perpectivã, care pune accent pe

importanþa dezvoltãrii gândirii critice,a viziunii transdiciplinare asupra ºtiin-þelor exacte, prin conectarea acestorala lumea realã. De la experimente cepot fi realizate acasã, sub supraveghe-rea pãrinþilor sau alãturi de profesori,la exerciþii care dezvoltã gândirea lo-gicã, matematicã, orientarea în spaþiu,limbajul ºi comunicarea, învãþarea ºiexersarea limbilor strãine ºi, nu în ulti-mul rând, cunoaºterea emoþiilor ºidezvoltarea inteligenþei emoþionale,toate constituie ghiduri excepþionalecare demonstreazã încã odatã valoareacãrþii în format fizic. O atenþie deose-bitã o acordãm învãþãrii limbii englezeºi, astfel, prin parteneriatul nostru cuOxford University Press, punem la di-spoziþia ºcolilor (profesorilor de limbaenglezã ºi elevilor) manualele atât denecesare predãrii ºi învãþãrii acesteilimbi moderne. De asemenea, am pã-strat în portofoliul nostru ghiduri depregãtire ºi auxiliare ºcolare concepu-te de profesori ºi autori de manual,care au o cerere constantã din parteaelevilor.

Reporter: Predarea online a dus la ocreºtere a rolulului manualului ºcolar ºimaterialelor auxiliare sau dimpotrivã?

Andrei Niculescu: În timpul pan-demiei, predarea online a provocatprofesorii ºi educatorii sã îºi actualize-ze propriile cunoºtinþe privind digita-lizarea procesului de învãþãmânt, sã îºiînvingã propriile reþineri ºi sã dovede-ascã o bunã flexibilitate ºi adaptare.De asemenea, relaþia interumanã din-tre elev ºi profesor a constituit (saunu!) un factor de succes în privinþa ca-litãþii actului educaþional. Dintre lip-

suri s-au remarcat: inconsisteþa uneiformãri privind utilizarea dispozitive-lor digitalelor, dificultatea accesãriiunor platforme coerente, lipsa manua-lelor ºi a materialelor digitale ca suportîn predarea online.

Reporter: Cu ce probleme s-a con-fruntat editura dumneavoastrã în pe-rioada crizei sanitare?

Andrei Niculescu: Principaleleprobleme cu care editura s-a confrun-

tat în timpul pandemiei au fost: închi-derea librãriilor, îngheþarea plãþilor ºicreºterea soldului de platã de la di-stribuitori. Scãderea generalã a fost depeste 50% pentru lunile aprilie ºi mai,chiar dacã vânzãrile prin canalele onli-ne au avut o creºtere de 25%. Faþã deanul 2019, în anul 2020 am înregistrato scãdere de aproximativ 51% lavânzãrile de materiale auxiliare ºi de52% ca numãr de exemplare. Primelemãsuri luate au vizat protejarea noa-strã, a echipei, prin implementarea tu-turor procedurilor necesare pentru asi-gurarea securitãþii angajaþilor. Majori-tatea colegilor au intrat în ºomaj teh-nic, cu reducerea de salarii aferentã,lucru pe care aceºtia l-au înþeles ºi do-resc sã le arãt recunoºtinþa mea pentrufaptul cã ne-am adaptat cu toþii cu suc-cess, chiar dacã am întâmpinat ºi gre-utãþi, la noua realitate. În felul acestaam reuºit sã pãstrãm echipa, cu efortu-ri mari. Fireºte cã în acest context pla-nurile noastre de investiþii suferãschimbãri majore, planul editorial mo-dificându-se fundamental faþã de celpreconizat pentru 2020 ºi 2021. Amredus numãrul de titluri, am fãcutschimbãri de politicã editorialã, am re-dus substanþial descoperirea noastrãfinanciarã datoratã creãrii de noi dato-rii aferente producþiei de noutãþi. Spe-rãm ca astfel sã menþinem 70% din in-vestiþiile de producþie. Proiectele edi-toriale importante încercãm sã le men-þinem pe linia de plutire, însã imple-mentarea lor este extrem de dificilã.

Per ansamblu, strategia pe care am

abordat-o în criza pandemicã a inclusreducerea cheltuielilor operaþionale,totodatã plusând cât mai mult produc-þia. De asemenea, am încercat sã pã-strãm o relaþie cât mai strânsã cu parte-nerii noºtri, pentru a profita de orice

oportunitate.Reporter: Ajutorul oferit de stat a

fost unul consistent?Andrei Niculescu: Sprijinul acor-

dat pentru ºomajul tehnic a fostbine-venit, însã ajutorul promis prinmãsurile de combatere a pierderiloraferente pandemiei încã nu s-a concre-tizat.

Reporter: Putem vorbi de o reveni-re pe piaþa cãrþii?

Andrei Niculescu: Revenirea va fiuna lentã, mai ales pe o piaþã care seconfruntã încã dinaintea pandemiei cuo fragilitate ºi o lipsã crescutã a lichi-ditãþilor. La finalul anului 2021 spe-rãm sã ne apropiem cât mai mult de re-zultatele anului 2019, însã aceasta esteo provocare ambiþioasã.

Reporter: Vã mulþumim! n

Criza sanitarã a creat nenumãrate probleme pentru foarte multe sec-toare de activitate. Nici editurile, inclusiv cele care se ocupã de tipãri-rea cãrþii ºcolare, nu au fost scutite de probleme. Închiderea librãrii-lor, îngheþarea plãþilor ºi creºterea soldului de platã de la distribuitorisunt câteva dintre neajunsurile care au afectat în ultimul an editurile.Andrei Niculescu, Directorul General al Edituriia Niculescu, ne-a rã-spuns la mai multe întrebãri pe axa carte-educaþie-pandemie.

”În pandemie, cartea ºcolarãa fost cumpãratã mai puþin”

(Interviu cu Gabriela Mitrovici, directorul de cercetare ºi dezvoltare al Grupului Editorial Corint)

Reporter: Cât de mult a fost afecta-tã piaþa cãrþii ºcolare de pandemie?

Gabriela Mitrovici: Pandemia aafectat foarte mult piaþa cãrþii, în gene-ral. ªi da, aceastã influenþã s-a simþit ºiasupra cãrþii ºcolare. Deºi am puteaconsidera cã existã o oarecare obliga-tivitate de a cumpãra carte ºcolarã,întrucât este recomandatã de cadreledidactice, totuºi în pandemie pãrinþiiau ales sã cumpere mai puþin.

Reporter: Predarea online a dus lao creºtere a rolulului manualului ºco-lar ºi al materialelor auxiliare sau dim-potrivã?

Gabriela Mitrovici: Noi credem ºisperãm cã da. Manualul este punctulde pornire în educaþie ºi pilonul desprijin al oricãrui elev. Acolo gãseºterãspunsuri la toate întrebãrile pe carenu are cui sã le punã.

Reporter: O întrebare care se repe-tã an de an - în toamna aceasta vor maifi probleme legate de manuale ºi mate-riale auxiliare la începutul noului anºcolar?

Gabriela Mitrovici: Organizareadeficitarã a licitaþiei de manuale ºcola-re cu care ne confruntãm de ani de ziles-a repetat ºi anul acesta. Deºi autoriiºi editurile au avut la dispoziþie 45 dezile sã finalizeze manualele pentruclasele a II-a, a III-a ºi a IV-a, autoritã-þile nu au reuºit nici în aproape patruluni sã încheie complet procedura. Înacest moment, încã mai sunt câteva lo-turi de manuale la care se aºteaptã re-

zultatul în urma contestaþiilor. Edituri-le vor face eforturi peste varã pentru camanualele sã ajungã în toamnã pe bãn-cile elevilor de ciclu primar.

Însã România are, în acest mo-ment, o mare problemã cu elevii careîncep în toamnã clasa a IX-a. Ei nuvor avea manuale noi, dupã programaºcolarã axatã pe formarea de compe-tenþe, aºa cum au avut din clasa zeropânã în clasa a opta, ºi vor fi nevoiþi sãînveþe dupã vechea programã ºcolarã,axatã pe memorare ºi reproducere decunoºtinþe. În plus, ministrul educa-þiei a anunþat cã aceºti elevi nu vor dabacalaureatul bazat pe competenþe,aºa cum au învãþat pânã acum ºi cumde altfel au susþinut Evaluarea Naþio-nalã, ci vor fi nevoiþi sã susþinã probade maturitate în stilul clasic de pânãacum. Mã întreb dacã ºefii din educa-þie s-au gândit mãcar un minut laaceºti copii ºi la profesorii lor. Eleviise vor confrunta cu cerinþe ºcolare pecare nu vor ºti cum sã le rezolve pen-tru cã ei au învãþat altceva încã de lagrupa pregãtitoare, iar cadrele didac-tice vor fi nevoite sã gãseascã singuremetode de îmbinare a programei ºco-lare învechite cu nivelul de cunoºtinþedobândit de aceºti elevi în clasele an-terioare ºi cu cerinþele examenului debacalaureat.

Reporter: Cu ce probleme s-a con-fruntat editura dumneavoastrã în pe-rioada crizei sanitare?

Gabriela Mitrovici: Cu aceleaºi

probleme cu care s-a confruntat întrea-ga economie româneascã. Am trecut ºiprin scãderea drasticã a încasãrilor ºiprintr-o perioadã scurtã, în vara anului2020, în care am apelat parþial la ºomajtehnic. Însã, încet-încet, ne-am revenitºi aºteptãm cu nerãbdare sã se organi-zeze ºi marile târguri naþionale de car-te – Gaudeamus ºi Bookfest.

Reporter: Ce strategie aþi abordatca sã treceþi mai uºor peste crizã?

Gabriela Mitrovici: Ne-amîndreptat atenþia foarte mult spre onli-ne. Am pus un accent mai mare pe siteºi reþele sociale. Am organizat întâlniriºi dezbateri online. Ne-am cam mutato vreme în Zoom, aº putea spune. Aºacã abia aºteptãm sã ne reîntâlnim cucititorii!

Reporter: Cum apreciati ajutorulprimit de la stat în aceastã perioadã?

Gabriela Mitrovici: În afarã de mi-cul ajutor în ceea ce priveºte ºomajul

tehnic, noi nu am beneficiat de niciunaltfel de sprijin de la stat. În opiniamea, autoritãþile nu au fost prea preo-cupate sã ajute editurile.

Reporter: Putem vorbi de o reveni-re pe piaþa cãrþii?

Gabriela Mitrovici: Da. Cu sigu-ranþã putem vorbi de o revenire. Lu-crurile nu mai stau ca vara trecutã.

Reporter: Care sunt principaleleprobleme cu care se confruntã o editu-rã ce tipãreºte manuale?

Gabriela Mitrovici: Cea mai mareproblemã legatã de manualele ºcolareeste relaþia cu Ministerul Educaþiei.Întârzierea cu care se publicã progra-mele ºcolare, timpul scurt acordat edi-turilor pentru realizarea acestora ºi rit-mul lent ºi defectuos în care se de-sfãºoarã licitaþiile sunt aspectele celemai dureroase. În plus, în toate întâlni-rile pe care le avem cu cadrele didacti-ce, am constatat cã foarte multe dintre

acestea nici mãcar nu ºtiu care esteprocedura de selecþie ºi cã e rolul lor sãstudieze noile manuale ºi sã le aleagãpe cele mai potrivite pentru clasa lor.Deci, ar fi nevoie de o mai mare comu-nicare între toate aceste pãrþi implicate– minister, profesori ºi edituri.

Reporter: Care a fost evolutia pre-þurilor de pe piaþa cãrþii ºcolare?

Gabriela Mitrovici: Problema pre-þurilor e aceeaºi ca la toate produsele.ªi pe piaþa cãrþii preþurile au crescutcontinuu în ultimii ani din cauza majo-rãrii costurilor de producþie, în timp ceveniturile românilor nu au crescut înacelaºi ritm. Cu siguranþã existã mulþipãrinþi care nu-ºi pot permite o enci-clopedie complexã, pe format mare,color, pentru cã preþul este aproapeprohibitiv pentru ei.

Reporter: Cum a evoluat activita-tea companiei dumneavoastrã în ulti-ma perioadã?

Gabriela Mitrovici: Înainte depandemie începusem un program am-plu de dezvoltare ºi extindere a Grupu-lui Editorial Corint. Anul trecut, în pli-nã pandemie, am lansat unele dintrecolecþiile noi la care lucram deja –CortinTeens, Corint Fiction ºi LedaBazaar ºi o serie extraordinarã de cãrþieducaþionale, materia, pe care nu oînveþi la ºcoalã. Am reuºit sã publicãmdeja douã cãrþi în aceastã serie Univer-sul într-o picãturã de apã. Fizica pecare nu o înveþi la ºcoalã ºi Enciclope-dia ilustratã a elementelor chimice.Chimia pe care nu o înveþi la ºcoalã,iar o alta va pleca la tipar în zilele ur-mãtoare: Cum este construitã lumea.Fizica pe care nu o înveþi la ºcoalã.Acest proces a fost frânat de condiþiilesanitare ºi de efectele lor economice,dar de ceva timp l-am reluat ºi sperãmsã ne dezvoltãm ºi mai mult.

Reporter: Ce estimãri aveþi pentrufinalul anului?

Gabriela Mitrovici: Sperãm sã ve-dem spre finalul acestui an o mai marerevenire a cititorilor la comportamen-tul de achiziþie anterior pandemiei ºipoate chiar la creºterea, mãcar puþin, ainteresului pentru carte.

Reporter: Ce proiecte aveþi în de-rulare (v-au fost afectate proiecteleprevãzute de pandemie)?

Gabriela Mitrovici: Cu siguranþãpandemia a întârziat unele dintre pro-iectele noastre, dar am reuºit sã le re-punem pe fãgaº ºi nu am renunþat la ni-ciunul dintre ele. Suntem foarte mulþu-miþi cã am reuºit sã lansãm colecþiichiar în mijlocul pandemiei ºi avem înpregãtire ºi câteva colecþii noi, darvrem sã pãstrãm surpriza. Am revenitdeja la un ritm normal de apariþii noi ºiintenþionãm sã creºtem continuu nu-mãrul de titluri pe care le publicãm lu-nar.

Reporter: Vã mulþumim! n

Piaþa cãrþii ºcolare a fost foarte afectatã de pandemie, întrucât, deºiam putea considera cã existã o oarecare obligativitate de a cumpãracarte ºcolarã, întrucât este recomandatã de cadrele didactice, totuºiîn pandemie pãrinþii au ales sã cumpere mai puþin, ne-a spus GabrielaMitrovici, directorul de cercetare ºi dezvoltare al Grupului EditorialCorint, care ne-a vorbit, într-un interviu, despre provocãrile acesteiperioade, despre ”relaþia” cu Ministerul Educaþiei în special ºi cu auto-ritãþile în general, dar ºi despre o aºteptatã revenire la normalitate.

Faþã de anul 2019, în

anul 2020 am

înregistrat o scãdere de

aproximativ 51% la

vânzãrile de materiale

auxiliare ºi de 52% ca

numãr de exemplare".

PAGINA 8 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

EDUCATIE FINANCIARA

”Elitele economice ºiculturale nu sunt suficient

promovate”(Interviu cu Gabriela Folcuþ, Directorul Executiv al Asociaþiei Române a Bãncilor)

Reporter: Existã o implicare a si-stemului de învãþãmânt în educaþiafinanciarã a elevilor?

Gabriela Folcuþ: România se po-ziþioneazã în rândul statelor europe-ne fruntaºe în ceea ce priveºte susþi-nerea ºi introducerea educaþiei fi-nanciare ca disciplinã obligatorie.Începând de anul trecut, educaþia fi-nanciarã a devenit materie obligato-rie pentru elevii clasei a VIII-a, fiindcuprinsã în disciplina „Educaþie so-cialã". România, Cehia, Danemarca,Portugalia ºi Suedia sunt câteva din-tre statele membre ale Uniunii Euro-pene care au introdus educaþia finan-ciarã ca disciplinã obligatorie, desine stãtãtoare sau prin intermediulaltor materii. Important este cuvân-tul “obligatoriu” pentru cã este celcare va genera rezultate certe pe ter-men lung în rândul generaþiilor viito-are. La nivel european, sunt aproxi-mativ 20 de state care au efectuataceste demersuri privind obligativi-tatea acestei discipline, ca temã prin-cipalã sau ca subtemã. De asemenea,toþi elevii din învãþãmântul preuni-versitar din România pot beneficiade cursuri opþionale de educaþie fi-nanciarã. ªi pe aceastã laturã s-aînregistrat o efervescenþã de proiecteîn ultimii ani.

Reporter: Care consideraþi cãsunt cele mai mari lipsuri cu care seconfruntã sistemul de învãþãmântdin punct de vedere al educaþiei fi-nanciare?

Gabriela Folcuþ: Din perspectivalipsurilor, consider cã am depãºitdeja faza de problemã ºi acum se dis-cutã în termeni de soluþie. Formareaprofesorilor a fost în trecut o pro-blem, însã, în prezent, sunt cursuridedicate. Asociaþia Românã a Bãnci-lor a demarat, încã din anul 2018,cursuri gratuite de formare a profe-sorilor. Anul acesta, Banca Naþiona-lã a României, Asociaþia Românã aBãncilor, Institutul Bancar Român,Autoritatea de Supraveghere Finan-ciarã ºi Institutul de Studii Financia-re au obþinut acreditarea, de cãtreMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii, asingurului curs integral „Educaþieeconomico-financiarã pentru profe-sori". Personalul didactic din învã-þãmântul gimnazial care predã disci-plina „Educaþie socialã" elevilor declasa a VIII-a poate urma gratuitacest curs, iar înscrierile se efectuea-zã la Institutul Bancar Român. For-matorii cadrelor didactice sunt pro-fesori de economie. Cursul are o du-ratã de 40 de ore, iar profesorii vorobþine 10 credite profesionale trans-ferabile.

Reporter: Ce consideraþi cã lip-seºte în acest moment sistemuluieducaþional în general ºi ce ne trebu-ie pentru o îmbunãtãþire a procesuluide educaþie?

Gabriela Folcuþ: Consider cã so-cietãþii româneºti îi lipsesc ca mode-le elitele economice ºi culturale, nuîn sensul cã nu existã, ci cã sunt insu-ficient promovate. Acest aspect acreat o mare vulnerabilitate în siste-mul educaþional de astãzi, mulþi pre-ferând alte modele. Nu este o situaþiespecificã doar României. Elitele tre-buie sã aibã un rol mult mai impor-tant în educaþia unei naþiuni, chiar înprocesul transformaþional la nouamodernitate. Traversãm o altã reali-tate socialã comparativ cu acumdouã decenii, în care libertatea de ex-primare este intens utilizatã în spe-cial în social media. Întrebarea carese ridicã este dacã libertatea de infor-mare este corespunzãtor calibratãastfel încât sã conducã la dezvoltareapersoanei, dacã modelele sunt elitele

sau nu? Absenþa mentorilor, care sãconducã la dezvoltarea educaþionalãadecvatã a persoanei, poate avea caºi consecinþe creºterea gradului depauperizare. În România, aproape opersoanã din patru este la limita sãrã-ciei. Rata riscului de sãrãcie era de23,5% în anul 2018, fiind cea mai ri-dicatã din UE27, unde media era de16,8%. PIB/capita în România, indi-catorul care mãsoarã bunãstarea eco-nomicã individualã, se cifreazã la8.780 euro, fiind de o treime din me-dia UE-27, de 26.290 euro, la nivelulanului 2020, evident în scãdere faþãde 2019, pe fondul contracþiei eco-nomiei în contextul pandemiei.

Alte probleme structurale sunt le-gate de bugetul alocat pentru învã-þãmânt ºi lipsa progreselor. Esteîngrijorãtor acel indicator cuprins înMonitorul educaþiei ºi formãrii 2019care aratã cã peste 40% dintre eleviicu vârsta de 15 ani nu au competenþeadecvate la citire, matematicã ºiºtiinte, în condiþiile în care media eu-ropeanã este la jumãtate, iar situaþiamai sus menþionatã este cam la ace-laºi nivel cu cea de acum un deceniu.

Reporter: Ce programe educaþio-nale deruleazã ARB, în general ºibãncile, în particular ºi în ce constauaceste programe?

Gabriela Folcuþ: Asociaþia Româ-nã a Bãncilor joacã, alãturi de bãnci-le membre, un rol activ în promova-rea educaþiei financiare pentru susþi-nerea economiei ºi facilitarea acce-sului populaþiei ºi companiilor laservicii financiare adaptate proprii-lor nevoi. ARB considerã cã educa-þia financiarã trebuie sã devinã oprioritate la nivel naþional.

La 14 ani de la integrarea în Uniu-nea Europeanã, România se eviden-þiazã ca fiind statul european aflat lacoada plutonului UE în materie deincluziune financiarã (67%), inter-mediere financiarã (26,8%), niveluleducaþiei financiare (22%) ºi, cumici excepþii, ca nivel al bunãstãriieconomice (69% din media UE). Lanivel mondial, aproximativ un cetã-þean din trei este educat financiar, întimp ce în Europa 52% dintre adulþisunt educaþi din punct de vederefinanciar. Între gradul de intermedie-re ºi incluziune financiarã ºi niveluleducaþiei financiare existã o legaturãintrinsecã. În pandemie s-a constatatcreºterea gradului de incluziune fi-nanciarã. Doi din trei români (67%)utilizeazã produse ºi servicii bancarede orice fel, aratã concluziile Studiu-lui Digitalizarea sistemului bancar înpercepþia românilor realizat deInstitutul Român pentru Evaluare ºiStrategie.

Nivelul scãzut al incluziunii fi-nanciare are ca ºi cauzalitate un gradredus al educaþiei financiare. StudiulOECD din anul 2020 poziþioneazãRomânia ca având un scor redus lacapitolul alfabetizare financiarã.Scorul mediu de alfabetizare finan-ciarã în þãrile participante la studiulOECD este de doar 12,7 din 21 ºi 13doar pentru þãrile membre OECD.Scorurile mai mici au fost obþinutede adulþii din Italia (11.1), România(11.2) ºi Columbia (11.2).

Un nivel scãzut de educaþie finan-ciarã reprezintã una dintre principa-lele bariere în dezvoltarea economi-cã a unei naþiuni. Îmbunãtãþirea ni-velului de educaþie financiarã con-duce la creºterea bunãstãrii financia-re a oamenilor.

În realizarea obiectivelor asociatepilonului strategic Educaþia Finan-ciarã, ARB are în vedere consolida-rea parteneriatului cu autoritãþile re-sponsabile ºi realizarea de programe

de educaþie financiarã, care au in-clusã ºi componenta de educaþie di-gitalã.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii,Banca Naþionalã a României, Minis-terul Finanþelor, Autoritatea de Su-praveghere Financiarã ºi AsociaþiaRomânã a Bãncilor au încheiat, înanul 2018, un Acord de colaborarepentru realizarea de activitãþi comu-ne în domeniul educaþiei financiareºi elaborarea Strategiei Naþionale deEducaþie Financiarã (SNEF). Princi-palele proiecte comune aflate înderulare sunt:

- Comitetul de Educaþie Financia-rã elaboreazã draftul Strategiei Na-þionale de Educaþie Financiarã, aces-ta urmând sã fie postat în consultarepublicã pe parcursul acestui an,astfel încât toþi stakeholderii sã-ºiaducã contribuþia.

- BNR, ARB, ASF prin interme-diul IBR au acreditat la MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii singurul cursintegral de educaþie financiarã desti-nat profesorilor care predau disci-plina obligatorie „Educaþie socialã"elevilor de clasa a VIII-a. Astfel, in-dustria bancarã contribuie direct laformarea tinerei generaþii ºi la creº-terea gradului de educaþie financia-rã. Ne aºteptãm ca anul acesta sã fieformaþi 350 de profesori, cursul fiindacreditat pe o perioadã de patru ani.

- ARB a realizat în parteneriat cuinstituþiile publice (BNR, ASF, MF,MEC) site-ul Strategiei Naþionale deEducaþie Financiarã www.edu-fin.rola care toþi dezvoltatorii de proiecteîºi pot promova la nivel naþional pro-gramele de educaþie într-un mod in-tegrat. Cele cinci instituþii partenereau invitat entitãþile angrenate în pro-iecte din domeniul educaþiei finan-ciare sã îºi înscrie programele pro-prii, dezvoltate începând cu anul2018, pe platforma www.edu-fin.ro,la secþiunea Cartea Albã.

- Autoritatea de Supraveghere Fi-nanciarã, Banca Naþionalã a Româ-niei, Ministerul Finanþelor ºi Aso-ciaþia Românã a Bãncilor deruleazãîn parteneriat programul FinClub, unprogram de educaþie financiarã de-stinat elevilor de liceu din claseleX-XII, pasionaþi de piaþa financiarã.

În paralel, programele proprii aleARB de educaþie financiarã aferenteanului în curs includ, lista nefiindexhaustivã:

- ARB a continuat Programul de

Formare Continuã “Educaþie Finan-ciar Bancarã pentru Profesori” fiindformaþi deja 550 de profesori carepredau educaþie financiarã elevilordin clasele I-XII. Cursul este primulprogram intensiv dedicat profesorilordin România ºi urmãreºte aprofunda-rea sau înþelegerea conceptelor cheieîn ceea ce priveºte funcþionarea siste-mului bancar pe care le disemineazãelevilor în cadrul orelor de dirigenþie,economie ºi educaþie financiarã /an-treprenorialã. - ARB a devenit mem-bru afiliat al Organizaþiei pentru Coo-perare ºi Dezvoltare Economicã - Re-þeaua Internaþionalã de Educaþie Fi-nanciarã. Acordarea de cãtre OECD astatutului de membru afiliat în cadrulReþelei Internaþionale de Educaþie Fi-nanciarã reprezintã o recunoaºtere ademersurilor ARB pe zona progra-melor de educaþie financiarã, în liniecu scopul pe care ni l-am asumat caorganizaþie, acela de a sprijini econo-mia României ºi de creºtere a nivelu-lui de educaþie financiarã.

- Platforma DreptulLaBanking, unproiect al bãncilor din România, a re-alizat deja sezonul trei al show-uluion line de educaþie financiarã dinRomânia, “La Taclale ºi parale”.Emisiunea on line, care este concepu-tã sub forma unui concurs decunoºtinþe generale pe teme financia-re, a fost lansatã anul trecut, iar gazdaemisiunii este Cabral. De la debutulemisiunii “La Taclale ºi parale" ºipânã în prezent, gradul de conºtienti-zare a depãºit 3 milioane de românicare au citit mesajele privind organi-zarea acestui show, iar 1 milion depersoane au urmãrit efectiv emisiu-nea. În semestrul doi din 2021 se vordesfãºura sezoanele 4 ºi 5 ale emisiu-nii, altfel cã invitãm toate persoaneleinteresate sã-ºi testeze cunoºtinþele.

- Peste 1.600 de elevi cu vârstaîntre 13-15 ani din 125 de ºcoli, liceeºi colegii de la nivel naþional au par-ticipat la ediþia a III-a a finalei naþio-nale a concursului European MoneyQuiz organizatã de Asociaþia Româ-nã a Bãncilor, numãrul participanþi-lor ºi cel al instituþiilor de învãþã-mânt fiind duble comparativ cu anultrecut. Doi elevi de la Colegiul Teh-nic „Emanuil Ungureanu” din Timi-ºoara ºi ªcoala Gimnazialã „AvramIancu” din Bucureºti au reprezentatRomânia la finala europeanã a con-cursului de educaþie financiarã Euro-pean Money Quiz care s-a desfãºurat

on-line la în aprilie 2021 la care auparticipat 28 de state europene. Eu-ropean Money Quiz este o iniþiativãcomunã de alfabetizare financiarãrealizatã de asociaþiile bancare dinEuropa, sub coordonarea FederaþieiBancare Europene (FBE). În Rom-ânia, proiectul este implementat deAsociaþia Românã a Bãncilor, încalitate de membrã a FBE, printr-unparteneriat educaþional cu InstitutulBancar Român.

Toate aceste programe sunt dez-voltate de Asociaþia Românã a Bãn-cilor în numele bãncilor membre.Multe dintre aceste proiecte pot fi re-

gãsite în platforma www.edu-fin.ro,alãturi de proiectele proprii de edu-caþie financiarã dezvoltate de cãtreinstituþiile de credit.

Reporter: Ce propuneri are ARBcãtre autoritãþi pentru ca în ºcoli sãexiste ºi cursuri de educaþie financia-ra pe scarã largã?

Gabriela Folcuþ: Un parteneriatpublic-privat optim, care este un mo-del de impact, presupune implicareatuturor pãrþilor. Astfel, propunerilede îmbunãtãþire pot veni de la oricaredintre parteneri ºi, cel puþin în ceeace ne priveºte, ne propunem creºte-rea implicãrii prin formarea unui nu-mãr cât mai mare de cadre didacticepentru a putea preda elevilor din cla-

sele I-XII în cadrul orelor opþionale.Este necesar un efort conjugat pu-blic-privat, iar sistemul bancardoreºte sã contribuie la creºterea ni-velului de educaþie financiarã. O so-luþie pentru o mai bunã integrare fi-nanciarã este ºi implementarea unuiprogram european de creºtere a nive-lului de educaþie financiarã. Astfel,piatra de temelie a acestei armonizã-ri ar trebui sã fie introducerea în cur-ricula ºcolarã obligatorie a educaþieifinanciare pentru toþi cetãþenii Uniu-nii Europene. Cu cât unele economiidin UE sunt mai afectate din punct devedere al nivelului scãzut al educa-þiei financiare, marea familie euro-peanã are mai multe consecinþe ne-gative de anihilat: nivelul crescut alsãrãciei ºi al excluziunii sociale, fe-nomenul migraþiei, etc. Iar Româniase confruntã din plin cu acestefenomene.

Reporter: Cum sunt primite depãrinþi ºi elevi aceste tipuri de pro-grame, acolo unde existã? Care suntavantajele urmãrii unui astfel de curs?

Gabriela Folcuþ: Am constatat oreceptivitate sporitã la programelede educaþie financiarã, ceea ce neîncurajeazã în demersurile noastre.Avantajele unui consumator educatprin intermediul unui curs de specia-litate sunt incomensurabile, cele maiimportante fiind creºterea bunãstãriifinanciare individuale, cu toate con-secinþele directe ºi indirecte inclusivprin suplimentarea fondurilor pentruperioada de pensie, ºi a rezilienþei înfaþa unor factori de risc exogeni, detipul unei crize economice.

Reporter: Ce nu ºtiu clienþii ºi cear trebui sã ºtie aceºtia când se adre-seazã unei banci pentru accesareaunui produs financiar?

Gabriela Folcuþ: Generaþiile ac-tuale beneficiazã de un acces facil laprodusele financiare ºi la informaþiilenecesare. Cu cât sunt mai instruiþi înutilizarea produselor ºi serviciilor, cuatât creºte rezilienþa ºi contribuie labunãstarea oamenilor. Crizele econo-mice au testat rezilienþa financiarã aoamenilor ºi a companiilor. Acesteaar trebui sã reprezinte un imbold pen-tru noi toþi sã ne conturãm un bagajsuficient de amplu de informaþii pecare sã-l punem în practicã astfel

încât o crizã viitoare sã nu ne surprin-dã nepregãtiþi. Studiile la nivel globalaratã cã foarte puþini clienþi pot facefaþã unor situaþii financiare neprevã-zute. Bagajul de cunoºtinþe financiarela nivelul clienþilor este eterogen, înfuncþie de factorii ce þin de formare,de gradul de conºtientizare ºi de tipu-rile de produse utilizate. Clienþii caredoresc sã-ºi rafineze informaþiile denaturã financiar-bancarã pot accesasite-ul www.educatiefinanciara.infopus la dispoziþie de comunitatea ban-carã. Cunoºtinþele financiare sunt ex-trem de necesare mai ales în contextulcreºterii complexitãþii produselor fi-nanciare.

Reporter: Vã mulþumim! n

Educaþia financiarã este foarte importantã pentru dezvoltarea eco-

nomicã a unei naþiuni. Þara noastrã se aflã la coada plutonului între

statele UE în materie de incluziune financiarã, intermediere financia-

rã, nivelul educaþiei financiare ºi, cu mici excepþii, ca nivel al bunãstã-

rii economice, dupã cum ne-a spus, într-un interviu, Gabriela Folcuþ,

Directorul Executiv al Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB). Domnia sa

a avut amabilitatea sã ne vorbeascã despre educaþia financiarã ºi be-

neficiile pe care le are în societate, dar ºi despre multe alte chestiuni

conexe.

Personalul didactic din învãþãmântul gimnazial carepredã disciplina „Educaþie socialã" elevilor de clasa aVIII-a poate urma gratuit acest curs, iar înscrierile seefectueazã la Institutul Bancar Român. Formatoriicadrelor didactice sunt profesori de economie. Cursulare o duratã de 40 de ore, iar profesorii vor obþine 10credite profesionale transferabile".

PAGINA 9 Luni, 26 iulie 2021SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

EDUCATIE ANTREPRENORIALA

“Introducerea educaþieiantreprenoriale în

învãþãmânt ar trebuisã devinã o prioritate”

(Interviu cu Nicoleta Munteanu, Vicepreºedintele CONAF, Managing Partner EURO INSOL ºi Fondator Kids in Business)

Reporter: Existã vreo implicarea sistemului de învãþãmânt în edu-caþia antreprenorialã a elevilor?

Nicoleta Munteanu: Antrepre-noriatul dezvoltã competenþe pre-cum creativitatea, spiritul de iniþia-tivã, capacitatea de a gândi liber, dea inova, de a fi fexibili, de a gestio-na un proiect, de a cântãri rezulta-tele obþinute ºi, nu în ultimul rând,capacitatea de asumare a eºecului.În acest sens, asociaþii ºi organiza-þii private din România au desfãsu-rat o serie de programe ºi proiecteavând ca scop dezvoltarea compe-tenþelor antreprenoriale.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetã-rii (MEC), împreunã cu Confede-raþia Naþionalã pentru Antrepreno-riat Feminin (CONAF) ºi FederaþiaPatronalã Petrol ºi Gaze (FPPG) ausemnat, în luna decembrie a anului2019, Acordul de Parteneriat „Pactpentru educaþia antreprenorialã”,

având ca scop introducerea, optio-nal, începând cu anul 2020, a edu-caþiei antreprenoriale la gimnaziuºi liceu.

Complexul Educaþional LaudeReut a fost prima ºcoalã din Româ-nia care a aderat demersului „Pactpentru educaþia antreprenorialã”,semnând tot în luna decembrie aanului 2019, „Acordul de partene-riat” împreunã cu CONAF ºiFPPG, prin care au fost introduseîn curricula ºcolarã orele de antre-prenoriat ca materie opþionalã destudiu. Aceasta a fost prima mãsu-rã concretã promovatã de mediulprivat de susþinere ºi dezvoltare acompetenþelor antreprenoriale înrândul tinerilor prin modalitãþi noiºi creative de predare ºi învãþare.

Deºi pactul vizeazã introducereaorelor de educaþie antreprenorialãîn special la gimnaziu ºi liceu,începând cu semestrul al doilea alanului 2020, la Complexul Educa-þional Laude Reut se deruleazãprogramul pilot de educaþie antre-prenorialã pentru copiii Kids inBusiness, unde copiii i$nva¢t-ã de-spre bani, buget, cum se înfiinþeazã

o mini-companie virtualã, caresunt tipurile de afaceri, ce este ºicum se realizeazã un plan de afaceri,comunicarea, negocierea, medie-rea ºi atitudinea în afaceri, creareaprodusului sau serviciului dorit,crearea mãrcii, marketing, pregãti-rea ºi participarea la târgul Kids inBusiness, manierele elegante înafaceri, leadership ºi echipã, pre-cum ºi importanþa echilibrului, fi-lantropiei ºi a networking-ului.

Reporter: În ce constã, exact,programul Kids in Business?

Nicoleta Munteanu: Programulde educaþie antrprenorialã pentrucopiii Kids in Business oferã copii-lor o incursiune în provocatoarealume a afacerilor. Iniþierea copiilorîn mediul de afaceri de la o vârstãfragedã le oferã abilitãþile necesarepentru gestionarea propriilor fi-nanþe pe tot parcursul vieþii. Kidsin Business vizeazã concepte deafaceri simple ºi se adreseazã co-piilor cu vârste cuprinse între 6 ºi14 ani. Scopul programului este dea dezvolta un set de abilitãþi ºi apti-tudini antreprenoriale - creativita-tea, spiritul de iniþiativã, creºtereaîncrederii în sine, curajul de a pre-zenta propriile idei de afaceri, abi-litatea de a lucra atât individual, câtºi în echipã, precum ºi antrenareacapacitãþii copiilor de a accepta unpotenþial eºec, de a înþelege undes-a produs vreo eroare ºi de a o luade la capãt, cu lecþia învãþatã ºiîncredere. La Kids in Business co-piii învaþã cã oricine poate deveniantreprenor, indiferent de vârstã ºistudii.

Reporter: În ce masurã aþi avutparte de ajutorul autoritãtilor în de-mararea acestui proiect?

Nicoleta Munteanu: În anul2012, am identificat o nevoie maimare de implicare directã a antre-prenorilor în educaþia antrepreno-rialã ºi, astfel, a luat fiinþã progra-mul Kids in Business, având cascop dezvoltarea de cãtre antrepre-nori a spiritului de iniþiativã ºi an-treprenorial în rândul copiilor. De-oarece copiii pot învãþa sã aprecie-ze spiritul antreprenorial din primiilor ani de învãþãmânt, programul afost special conceput pentru copiiîncepând cu vârsta de 6 ani.

În acest moment existã constituitîn cadrul Ministerului Educaþie ºiCercetãrii un grup de lucru, dincare fac parte, care participã la ela-borarea Strategiei Naþionale pen-tru Educaþia Antreprenorialã.

Reporter: Cum a fost primit depãrinþi ºi elevi acest program?

Nicoleta Munteanu: Programulde educaþie antreprenorialã pentrucopii Kids in Business are o frec-venþã sãptãmânalã ºi se deruleazãpe parcursul a 34 de sesiuni cu du-rata a 90 de minute fiecare, împãr-þite astfel: 15 ateliere a câte douãsesiuni fiecare, care au ca scop dez-voltarea mentalitãþii ºi culturii an-

treprenoriale prin încurajarea spi-ritului de iniþiativã, consolidareaîncrederii în sine, a curajului depune în practicã propriile idei deafaceri, dar ºi de a accepta un po-tenþial eºec; trei vizite la trei com-panii partenere din industrii diferi-te (producþie, retail, servicii), deo-arece învãþarea în cadrul unui me-diu de afaceri real reprezintã pen-tru copii o sursã esenþialã în proce-sul de învãþare, ºi o participare laTârgul Kids in Business, pentru cãaici este locul unde copiii vor pune înpracticã tot ce au învãþat ºi vor puteaimpresiona nu numai prin atitudineaºi cunoºtinþele dobândite, dar ºi prinrespectarea practicii de concurenþãloialã. Târgul cu vânzare are locdupã absolvirea atelierului numarulopt - „Tipuri de afaceri”.

Reporter: Care sunt avantajeleurmãrii unui astfel de programeducaþional?

Nicoleta Munteanu: În primulrând, copiii vor fi iniþiaþi în antre-prenoriat, îºi vor înfiinþa propriamini-companie virtualã, care, înmãsura posibilului, va respecta re-gulile unui S.R.L „real”, vor iden-tifica singuri domeniile în care potfi competitivi ºi tipurile de afacericu care rezoneazã - producþie, co-merþ sau servicii. Astfel, copii vorºti sã confecþioneze produse lucra-te manual, sã comercializeze anu-mite bunuri, sã presteze diverseservicii, pe care ulterior le vor puneîn vânzare atât în cadrul magazinu-lui online KIB, cât ºi în cadrulTârgurilor Kids in Business. Înacest fel, pe lângã teorie, copiiidobândesc o experienþã practicã ºipragmaticã în antreprenoriat.

Kids in Business dezvoltã peînþelesul copiilor o serie de compe-tenþe ºi abilitãþi necesare oricãruiantreprenor în devenire ºi îi ajutãpe cei cu ambiþii antreprenorialesã-ºi materializeze ideile, pasiunileºi talentele într-o afacere. Cu altecuvinte, ajutãm copiii sã-ºi trans-forme visul în realitate. Întrucât ceimai mulþi antreprenori experimen-teazã ºi apoi aplicã cunoºtinþele

dobândite dintr-o situaþie realã,Kids in Business pune accentul peînvãþarea prin activitãþi practice,pentru cã „a face” este mult mai in-citant ºi plãcut pentru copii decât„nu acum” sau „aºteaptã sã te facimare”. În acest sens, copiii învãþãsã-ºi înfiinþeze un S.R.L virtualchiar de la primul atelier. Ei lucrea-zã la propriul plan de afaceri care îiva ajuta sã vândã produsele createde ei, sã comercializeze anumitebunuri sau sã presteze diverse ser-vicii. În vederea participãrii la târg,copiii vor folosi propriile idei sauconcepte, dezvoltându-ºi, astfel,una dintre cele mai importante ap-titudini, ºi anume competitivitatea,îºi pregãtesc singuri standul, avândposibilitatea sã-ºi testeze compe-tenþele dobândite într-un mediu deafaceri real. Târgurile au fost crea-te special sã reproducã atmosferatârgurilor comerciale reale. Între-gul program este special conceputpentru a-i ajuta pe copii sã dezvolteidei creative generatoare de valoa-re, iar planul vizeazã dezvoltarea

spiritului antreprenorial ºi a com-petenþelor de bazã pentru a creºteeficienþa în viaþa de zi cu zi.

Reporter: Cum se desfãºoarãcursul pe care îl derulaþi, în aceastãperioadã - – online sau fizic?

Nicoleta Munteanu: ConceptulKids in Business oferã posibilita-tea de a conecta sistemele de învã-þãmânt cu economia localã prinparticiparea voluntarã a antrepre-norilor reali. Aceastã soluþie per-mite stimularea spiritului de iniþia-tivã ºi antreprenorial în rândul co-piilor ºi dezvoltarea comportamen-telor antreprenoriale prin interme-diul unei abordãri coerente în ve-derea construirii unei cariere antre-prenoriale ulterioare. Pentru cã di-gitalizarea este prezentã în fiecareaspect al vieþii, hub-urile KIB ajutãcopiii sã simuleze înfiinþarea dupãregul i le unui S.R.L „real”mini-companii virtuale pe care ul-terior le vor dezvolta ºi administra.Astfel, copiii dobândesc mai uºorcompetenþe specifice în domeniulafacerilor, îºi dezvoltã entuzia-smul, motivaþia, încrederea în sineºi mai ales curajul de a-ºi dezvoltapropriile idei. Totodatã punem ac-centul ºi pe capacitatea de a lucra înechipã, de a lua decizii în mod re-sponsabil ºi de a cãpãta deprinde-rea pentru a interacþiona cu mediulde afaceri ºi mentori de excepþie.Însã, pentru realizarea propriuluiprodus, copiii folosesc idei sauconcepte originale, dezvoltândastfel aptitudini esenþiale, precumcreativitatea ºi competitivitatea.

În acest moment, programul deeducaþie antreprenorialã pentru co-piii Kids in Business este pilotat înºcolile primare de stat ºi private dinþarã ºi din afara þãrii. Cursurile seþin fizic, la clasã, dar ºi în cadrulHub-ului educaþional Kids in Busi-ness din Bucureºti.

Reporter: Ce asteptãri aveþi înurma derulãrii acestui proiect?

Nicoleta Munteanu: Pentru ane asigura cã urmãtorul val de lideri,inovatori ºi întreprinzãtori va core-spunde noilor provocãri economi-ce ºi sociale, eforturile trebuie co-ordonate atât pentru a restarta edu-caþia la nivel naþional, regional ºilocal, cât ºi pentru motivarea socie-tãþii în vederea sprijinirii tinerilorîn dezvoltarea spiritul antrepreno-rial. Scopul programului Kids inBusiness este de a fi implementatîn fiecare ºcoalã, la fiecare nivel deeducaþie, formând, astfel, un ecosis-tem al educaþiei antreprenoriale. Înacest sens, prin intermediul pro-gramul Kids in Business, antrepre-norii, modele de succes naþionale,sunt încurajaþi ºi învãþaþi sã predea,mãrind astfel creºterea numãruluide educatori antreprenoriali care sãdevinã mentori pentru elevi.

Reporter: Consideraþi ca uncurs de educatie antreprenorialã artrebui sã fie obligatoriu sau mãcaropþional în toate ºcolile, ºi de la cevârstã?

Nicoleta Munteanu: Introduce-rea educaþiei antreprenoriale camaterie opþionalã în învãþãmântulprimar, gimnazial ºi liceu ar trebuisã devinã o prioritate pentru noitoþi, deoarece programele antre-prenoriale sunt cele care oferã po-sibilitatea de a conecta sistemelede învãþãmânt cu economia localãprin participarea voluntarã a antre-prenorilor reali, evitând astfel pro-ducerea decalajului dintre teorie ºipracticã.

Toate acþiunile care privesc edu-caþia antreprenorialã ar trebui coa-gulate în proiecte ºi programe încare sã fie implicate atât mediulacademic, cât ºi mediul de afaceri,inclusiv comunitatea ONG-urilorºi a Fundaþiilor pentru a veni însprijinul profesorilor, ºcolilor, ele-vilor ºi a tuturor factorilor de dez-volatre în societate.

Reporter: Mulþumim! n

Introducerea educaþiei antreprenoriale ca materie opþionalã în învã-

þãmântul primar, gimnazial ºi liceu ar trebui sã devinã o prioritate,

considerã Nicoleta Munteanu, Vicepreºedintele Confederaþiei Naþio-

nale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Managing Partner al

EURO INSOL ºi Fondator Kids in Business. Domnia sa subliniazã cã

programele antreprenoriale sunt cele care oferã posibilitatea de a co-

necta sistemele de învãþãmânt cu economia localã, prin participarea

voluntarã a antreprenorilor reali, evitând astfel producerea decalaju-

lui dintre teorie ºi practicã.

Toate acþiunile care privesc educaþia antreprenorialã ar trebui coagu-

late în proiecte ºi programe în care sã fie implicate atât mediul acade-

mic, cât ºi mediul de afaceri, inclusiv comunitatea ONG-urilor ºi a Fun-

daþiilor, pentru a veni în sprijinul profesorilor, ºcolilor, elevilor ºi a tu-

turor factorilor de dezvolatre în societate, ne-a mai spus Nicoleta

Munteanu, într-un interviu.

Kids in Business vizeazã concepte de afaceri simpleºi se adreseazã copiilor cu vârste cuprinse între 6 ºi14 ani. Scopul programului este de a dezvolta unset de abilitãþi ºi aptitudini antreprenoriale -creativitatea, spiritul de iniþiativã, creºtereaîncrederii în sine, curajul de a prezenta propriileidei de afaceri, abilitatea de a lucra atât individual,cât ºi în echipã, precum ºi antrenarea capacitãþiicopiilor de a accepta un potenþial eºec, de aînþelege unde s-a produs vreo eroare ºi de a o luade la capãt, cu lecþia învãþatã ºi încredere".

Toate acþiunile careprivesc educaþiaantreprenorialã artrebui coagulate înproiecte ºi programe încare sã fie implicate atâtmediul academic, cât ºimediul de afaceri,inclusiv comunitateaONG-urilor ºi aFundaþiilor pentru aveni în sprijinulprofesorilor, ºcolilor,elevilor ºi al tuturorfactorilor de dezvolatreîn societate".

PAGINA 10 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

CRYPTO & BLOCKCHAIN

„Cred cã în urmãtoriizece ani tehnologia

Blockchain va face partedin vieþile noastre”

(Interviu cu Cristian Oneþiu, primul antreprenor român care a lansat un program educativ despre includerea Crypto ºi Blockchain în antreprenoriat)

Reporter: Criptomonedele auatras din ce în ce mai mult atenþiainvestitorilor. În ce mãsurã sunt an-treprenorii de la noi deschiºi cãtreastfel de investiþii?

Cristian Oneþiu: Am fãcut unsondaj în timpul webinarului„Învãþãm împreunã noile tehnolo-gii”, de pe noua platformã dedicatãeducaþiei antreprenoriale în dome-niul Crypto ºi Blockchain.

Proporþia dintre antreprenoriiprezenþi, a fost: 200 au o pãrere po-zitivã, 50 negativã ºi 100 se abþin.Tradus altfel, doi oameni sunt cu-rioºi, unul se abþine ºi cel puþin „ju-mãtate de om”, ca sã spun aºa, esteîmpotrivã.

Dincolo de exerciþiul nostru vir-tual ºi informal, desigur, care nupoate fi extrapolat unei întregi pie-þe, în contextul discuþiei introducti-ve de a descoperi împreunã ce înse-amnã ºi ce beneficii aduce nouatehnologie în antreprenoriat, pot sãvã spun cã am în jurul meu antre-

prenori, în comunitatea noastrã,care sunt foarte deschiºi. Ei seîntreabã zilnic ce este acest dome-niu, ce putem face cu el ºi cum pu-tem învãþa sã-l folosim. Dar ºi cumni se pot schimba afacerile odatã cuBlockchain ºi Crypto.

Pe lângã o curiozitate personalã

fireascã ºi dorinþa de a avansa, aces-ta este un alt motiv important pen-tru care nu numai cã pornesc acestproiect ºi proces de învãþare de-schis, împreunã cu toatã comunita-tea, dar urmeazã sã dedic timp ºi in-vestiþie financiarã în domeniu ºi îndezvoltarea platformei cryptopre-nor, sã organizez constant sesiunide informare ºi de lucru între noi.

Reporter: Ce oportunitãþi aducetehnologia blockchain în antrepre-noriat?

Cristian Oneþiu: Dacã interne-tul a fost pentru documente ºi pen-tru informaþii, Blockchain-ul esteun internet al valorilor, al asseturi-lor. Asta se poate vedea în dome-niul proprietãþilor, al banilor (tran-zacþiilor), în zona legalã (acte, con-tracte), în sistemul de votare, înartã, în energie, în identitatea ºi re-putaþia noastrã - sunt o mulþime dezone în care avem nevoie de un „in-ternet” mai sigur. Pentru a înþelegece oportunitãþi pot aduce noile teh-

nologii în antreprenoriat, trebuiemai întâi sã înþelegem cum funcþio-neazã acestea. Pe scurt, structura,dar mai ales unicitatea Blockchainconstã în trei atribute principale:descentralizarea datelor, încrede-rea în corectitudinea acestora, eli-minarea intermediarilor. Block-

chain aratã chiar aºa: o serie de blo-curi de date, fiecare bloc stocând oanumitã informaþie, în ordine cro-nologicã. Acestea sunt legate ºimai ales securizate criptografic, iarînainte ca o informaþie, respectivun bloc nou sã fie adãugat lanþului,aceasta este mai întâi verificatã desistem. Orice modificare este ope-ratã prin adãugarea unui nou bloc,nu prin operarea într-unul deja exi-stent. Acest lucru explicã cel maiclar încrederea în corectitudineadatelor la care poate avea acces ori-cine accesând sistemul. În acestmod sunt eliminaþi ºi intermediariiºi se poate câºtiga foarte mult timp.Imaginaþi-vã, doar în antrepreno-riat, dar ºi în alte domenii, ce înse-amnã sã elimini blocaje care þin dedrumuri, de acte, de tranzacþii!

Pentru mai multe informaþii, vãrecomand ºi le recomand tuturorantreprenorilor ºi celor interesaþicartea „Revoluþia Blockchain” deDon Tapscott ºi Alex Tapscott,care mi se pare incredibilã, fabulo-asã! Eu consider cã trebuie neapã-rat cititã, pentru cã ne aflãm laînceputul unei noi ere, care vaschimba, dupã pãrerea mea, tot: dela percepþia noastrã despre tehno-logie, pânã la modul în care vomrela þ iona profes ional . Esteîntr-adevãr o carte revoluþionarã,care explicã tot.

Reporter: În ce mãsurã reuºesccriptomonedele sã devinã un refu-giu pentru investitori? Sau suntmai mult o investiþie cu câºtig ra-pid?

Cristian Oneþiu: Din punctulmeu de vedere, mai ales ca antre-prenor care investeºte, nu existãnoþiunea de câºtig rapid. Existã, înprimul rând, educaþie financiarã ºiinvestiþie pe mãsura informãriiasumate ºi a bugetului. Acest do-meniu trebuie tratat ca orice altã in-vestiþie pe care o faci, pe lângã bu-

siness-ul tãu.Reporter: Care va fi, din pun-

ctul dumneavoastã de vedere, vii-torul sau rolul criptomonedelor înecosistemul financiar?

Cristian Oneþiu: Eu cred cãunul foarte important. În primulrând, Blockchain are ca scop otransparenþã ºi o rapiditate maimare decât sistemele prin caretranzacþionãm acum. În al doilearând, nu vor mai exista intermedia-ri prin care tranzacþionãm diferiteservicii, iar comisioanele în acea-stã nouã tehnologie sunt mai mici.

Deºi este un domeniu foarte nou,cred cã în urmãtorii zece ani vaface parte din vieþile noastre, este otehnologie care se schimbã ºi careo va înlocui pe cea actualã. De ace-ea vorbesc despre educaþie, desprea înþelege cum sã o integrãm la ni-vel de business în activitatea noa-strã. Eu am investit recent în plat-forma TOKERO, consider cã esteun proiect prin care utilizatorii potînvãþa foarte uºor, oferã o expe-

rienþã de utilizare intuitivã, cu o in-terfaþã simplã ºi este uºor de acce-sat. Ei lanseazã ºi listeazã periodicproiecte noi de criptomonede, încadrul unui proces riguros de se-lectare Tokens. Pentru început, aºpropune tuturor celor interesaþi, in-diferent de tipul de antreprenoriatpe care îl desfãºoarã sau de cât îºipropun sã investeascã, sã parcurgãºi materialul informativ pregãtit de

cei doi cofondatori TOKERO, Ma-rius Morra ºi Sabin Simionescu.

Reporter: Cum credeþi cã vaschimba tehnologia blockchain ºimonedele digitale mediul de aface-ri?

Cristian Oneþiu: Eu nu sunt ex-pert în acest domeniu, îmi dorescsã devin. Acum învãþ ºi de aceeaam ales sã împãrtãºesc toate noileachiziþii, pas cu pas, comunitãþiimele. Pe mãsurã ce aprofundez,încep sã devin conºtient de utilita-tea acestei tehnologii, mai ales prince spuneam mai sus. Vorbim în pri-mul rând despre un sistem care ofe-rã siguranþã, transparenþã ºi costurireduse ºi care schimbã foarte multmodul în care noi transferãm banii,în care gestionãm tranzacþii, încare interacþionãm direct.

Reporter: Ce v-a atras pe dum-neavoastrã la acest domeniu ºi ce îisfãtuiþi pe alþi antreprenori, înurma aprofundãrii acestui subiect?

Cristian Oneþiu: Probabil cãnu mi-ar trebui nimic altceva de lalumea asta, pentru cã îmi e bine înzona financiarã ºi în domeniulmeu de activitate, chiar ºi la cumse desfãºoarã lucrurile acum. Însã,atunci când participi la o schimba-re atât de mare ºi la o transformaretehnologicã de proporþii, nu pot sãstau deoparte. Mai ales cã îmi pla-ce sã învãþ ºi e necesar sã o fac încontinuare. Consider cã asistãm lao revoluþionare a lumii noastre,dacã vreþi cam cum se întâmpla înurmã cu 30 de ani, la apariþia inter-netului. Acum nu mai putem con-cepe lumea fãrã acest acces, deºimulþi dintre noi am trãit cel puþinjumãtate din viaþa de pânã acumfãrã acest serviciu. Aºa cred cãvom privi în urmã la acest mo-ment, ºi nu dintr-un viitor foarteîndepãrtat.

Reporter: Mulþumesc! n

În urmãtorii zece ani, tehnologia Blockchain va face parte din vieþilenoastre, aceasta fiind o tehnologie care se schimbã ºi care o va înlocuipe cea actualã, considerã Cristian Oneþiu, primul antreprenor româncare a lansat un program educativ despre includerea Crypto ºiBlockchain în antreprenoriat. Printre altele, Cristian Oneþiu ne-a spus,într-un interviu: „Este vorba despre educaþie, despre a înþelege cumsã integrãm aceastã tehnologie la nivel de business, în activitatea no-astrã. Eu am investit recent în platforma TOKERO, consider cã este unproiect prin care utilizatorii pot învãþa foarte uºor, oferã o experienþãde utilizare intuitivã, cu o interfaþã simplã ºi este uºor de accesat. Eilanseazã ºi listeazã periodic proiecte noi de criptomonede, în cadrulunui proces riguros de selectare Tokens”.

Cristian Oneþiu este fondatorul comunitãþii Business Mentors ºi alScale-UP 1000, o importantã comunitate de educaþie ºi susþinere amediului antreprenorial din România.

Structura, dar mai ales unicitatea Blockchainconstã în trei atribute principale:descentralizarea datelor, încrederea încorectitudinea acestora, eliminareaintermediarilor. Blockchain aratã chiar aºa: oserie de blocuri de date, fiecare bloc stocând oanumitã informaþie, în ordine cronologicã.Acestea sunt legate ºi mai ales securizatecriptografic, iar înainte ca o informaþie,respectiv un bloc nou sã fie adãugat lanþului,aceasta este mai întâi verificatã de sistem".

Deºi este un domeniu foarte nou, cred cã înurmãtorii zece ani va face parte din vieþilenoastre, este o tehnologie care se schimbã ºi careo va înlocui pe cea actualã. De aceea vorbescdespre educaþie, despre a înþelege cum sã ointegrãm la nivel de business în activitateanoastrã".

PAGINA 11 Luni, 26 iulie 2021SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

DIGITALIZAREURMÂND SÃ ÎNREGISTREZE O CREªTERE ANUALIZATÃ AGREGATÃ DE 5-6%, ÎN 2022

Piaþa globalã detransformare digitalãva atinge 4,1 trilioane

de dolari(Interviu cu Bogdan Florea, fondator ºi CEO Connections)

l Connections estimeazã o creºtere de douã cifre a vânzãrilor, în 2021

Reporter: De cât timp activaþipe aceastã piaþã de transformare di-gitalã?

Bogdan Florea: Connectionseste o companie fondatã în 2005,care activeazã în sectorul IT. Ammigrat cãtre transformare digitalãîn 2015.

Reporter: Ce înseamnã mai pre-cis aceastã piaþã ºi care sunt dimen-siunile ei?

Bogdan Florea: Transformareadigitalã înseamnã un cumul de acti-vitãþi care au ca obiectiv re-proiec-tarea proceselor de business/efi-cientizarea lor pentru a fi captate înmediul digital într-un procent câtmai mare. Primul efect este auto-matizarea sarcinilor repetitive carepot sã elibereze angajaþii de proce-duri de rutinã ºi sã le canalizezeenergiile creative cãtre zone cu va-loare adãugatã considerabilã. Oaltã consecinþã beneficã este o ex-perienþã a clienþilor mult îmbunã-tãþitã care genereazã, la rândul ei,modificãri ale modelelor de busi-ness ºi aºteptãri din ce în ce mai ri-dicate ale consumatorilor, care de-vin extrem de sofisticaþi. Piaþa glo-balã de transformare digitalã vaatinge, conform estimãrilor Gar-tner, 4,1 trilioane de dolari, urmândsã înregistreze o creºtere anualiza-tã agregatã de 5-6%, în 2022. Verti-calele de software de tip enterpriseºi servicii IT vor înregistra creºteride 10%, respectiv 7% aproximativ,în 2022. În plus, ar trebui sã luãm înconsiderare ºi influzia de finanþareîn zona publicã, ce va merge cuprecãdere în energie verde ºi digi-talizare, atât în UE cât ºi în US, ºicare va aduce creºteri semnificati-ve cifrelor de mai sus.

Reporter: Ce potenþial vedeþipe viitor pentru acest domeniu?

Bogdan Florea: Este clar cã, celpuþin în urmãtorii zece ani, tran-sformarea digitalã va avea un rolesenþial în re-proiectarea procese-lor de business ºi crearea unor mo-dele noi de colaborare între compa-nii ºi clienþi.

Reporter: Cum au evoluat afa-cerile companiei în ultimii doi aniºi în ce mod a fost afectatã de crizasanitarã activitatea societãþii?

Bogdan Florea: Cifra de afaceria companiei a fost în creºtere con-stanþa, iar criza sanitarã nu a fostresimþitã, nici din punct de vedereoperaþional, nici din cel financiar.

Reporter: Ce strategie aþi abor-dat pentru depãºirea pandemiei

fãrã sã aveþi prea multe repercu-siuni?

Bogdan Florea: Connectionsare o parte importantã de veniturirecurente din totalul cifrei de afa-ceri, iar acest lucru a ajutat la men-þinerea unei dinamici pozitive a re-zultatelor. În plus, pieþele – atât ceadin România, cât ºi la nivel interna-þional – au continuat creºterea înzona digitalã, astfel încât nu amavut provocãri semnificative. Co-legii au fost receptivi la modelul dework-from-home, având în vederecã eram deja familiarizaþi cu el dinperioada pre-pandemicã.

Reporter: Care sunt furnizoriidumneavoastrã de tehnologie?

Bogdan Florea: Cei mai impor-tanþi parteneri pe partea de furniza-re de tehnologie sunt UiPath, Au-rachain, Microsoft.

Reporter: Câþi angajaþi aveþi ºice rezultate financiare aþi avut anultrecut?

Bogdan Florea: În grupul Con-nections suntem în jur de 270-300de colegi ºi colaboratori, iar anul2020 l-am încheiat cu o cifrã deafaceri consolidatã de aproximativ35 milioane lei, în creºtere cu 15%

faþã de 2019.Reporter: Care sunt estimãrile

pentru anul în curs în ceea ce pri-veºte cifra de afaceri a companiei?

Bogdan Florea: Pentru anul încurs estimãm o creºtere de douã ci-fre a cifrei de afaceri, pe fondulcreºterii cererii pentru serviciilenoastre ºi a extinderii echipei Con-nections.

Reporter: Din 2018 v-aþi aso-ciat cu UiPath. Ce presupune acea-stã colaborare ºi ce aºteptãri aveþiîn urma ei?

Bogdan Florea: În 2018 amsemnat un parteneriat cu UiPathprin care vindem licenþe ºi imple-mentãm soluþii UiPath cãtre clien-

þii noºtri. Suntem unul dintre parte-nerii UiPath Gold din România ºiintenþionãm sã migram cãtre altepieþe cu implementãrile RPA: US,Middle East, Nordics.

Reporter: Listarea la Bursa deValori Bucureºti face parte dinstrategia de dezvoltare a compa-niei. Planuiþi sã vã listaþi pe piaþaprincipalã sau pe piaþa AeRO? Vãrog sã îmi spuneþi dacã vorbim de-spre un IPO, o majorare de capitalsau o listare tehnicã?

Bogdan Florea: Listarea laBVB reprezintã un element centralal strategei de dezvoltare a Con-nections ºi vizãm în primã faza li-starea pe piaþã AeRO, având înacest sens un parteneriat cu Trade-ville, cel mai activ broker din Rom-ânia pe partea de finanþãri corpora-tive prin bursã. Anterior listarii,avem în vedere derularea unei ma-jorãri de capital social.

Reporter: Ce sumã preconizaþisã atrageþi prin listarea la Bursa deValori Bucureºti? Care este evalua-rea bursierã la care vã aºteptaþi?

Bogdan Florea: Unul dintreobiectivele principale ale listãriieste atragerea de finanþare ºi avemîn plan derularea unor runde de fi-nanþare în fiecare an, pentru a nesusþine potenþialul de dezvoltare.În acest moment nu putem oferi in-formaþii concrete legate de evalua-rea companiei sau dimensiunea fi-nanþãrilor viitoare.

Reporter: De ce aþi decis sã ape-laþi la piaþa de capital ºi nu la alteforme de finanþare?

Bogdan Florea: Cântãrim decâþiva ani buni care este pentruConnections cea mai bunã soluþiede asigurare a dezvoltãrii în anii

urmãtori. În cele din urmã am con-cluzionat cã listarea la bursã estesoluþia optimã care poate contri-bui la atingerea a cel puþin treiobiective, pe care nu le-am fi pututatinge prin intermediul altor va-riante alternative: atragerea recu-rentã de capital necesar extinderiiportofoliului de servicii ºi a extin-derii pe pieþele externe; o creºterea notorietãþii Connections pe piaþaforþei de muncã, care ne va ajuta sãatragem cu mai mare uºurinþã per-sonalul de care avem nevoie, prinderularea unor programe de moti-vare ºi fidelizare de tip StockOptions Plan; generarea de afacerinoi prin creºterea notorietãþii in-terne ºi externe obþinute prin lista-rea la bursã.

Reporter: Sectorul IT este foar-te cãutat în ultimii ani - a crescutaccelerat, mai ales în pandemie - ºise estimeazã cã va ajunge, pânã în2025, la o pondere de 10% în PIB.Cum vedeþi dezvoltarea acestuisector în România prin conexiunecu regiunea din care facem parte?Avem resurse sã facem faþã cererii?

Bogdan Florea: În mod clar, in-dustria IT la nivel global treceprintr-o crizã acutã de resurse. Vor-bim de o creºtere acceleratã a cere-rii contrapusã unui numãr de spe-cialiºti care nu pot face faþã acesteicurbe ascendente a digitalizarii.Soluþiile, ca întotdeauna, ar trebuisã vinã dintr-un cocktail de politicipublice pe termen mediu, þintite,care sã atragã tinerii spre meseriiledigitale ale viitorului, crescândcompetenþele digitale ºi cele de tipSTEM în ºcoli, de la vârste mici,împreunã cu automatizarea proce-selor de business (în medii enter-prise ºi public) ºi folosirea tehnolo-giilor low-code. Ambele instru-

mente permit accelerarea dezvoltã-rii software ºi capacitatea crescutãa colectivelor de specialiºti IT de aacoperi mai repede ºi la un nivel ri-dicat de calitate, nevoia de sistemedigitale. România este foarte binepoziþionatã la startul acestei com-petiþii, rãmâne sã vedem ºi aportuldecidenþilor politici care ar trebuisã expunã politici publice coeren-te, articulate, cu obiective tangibilepe termen mediu ºi cu o viziuneclarã.

Reporter: Se marºazã puternicpe tehnologia 5G, se vorbeºte de-spre beneficii, riscuri, inclusiv înceea ce priveºte controlul datelorcu caracter personal… Cum vedeþiimpactul acestei revoluþii digitaleasupra economiei ºi societãþii?

Bogdan Florea: Industria 4.0sau noua revoluþie industrialã, carea început, din punct de vedere alconceptului, din zona digitalizariisistemelor manufacturiere (auto-matizare software, schimb de date,analizã lor), s-a extins, din zona in-dustrialã, în mediul enterprise (detip office) ºi în administraþia publi-cã. Aceastã explozie, catalizatã decriza sanitarã, genereazã nevoiaunei infrastructuri superioare caparametri tehnici – viteze ºi capa-citãþi de transfer mai mari pentrudate. Tehnologia 5G face posibilãutilizarea unor astfel de instrumen-te inovatoare, prin creºterea viteze-lor de transfer de date de câtevazeci de ori peste nivelul 4G. Eco-nomia ºi societatea sunt într-oschimbare accentuatã, nu numai lanivel digital, ci ºi în ecologie, me-dicinã ºi geneticã. Toate aceste gra-de de complexitate vor modela lu-mea de mâine în feluri pe care nu leputem anticipa, încã.

Reporter: Mulþumesc! n

Piaþa globalã de transformare digitalã va atinge, conform estimãrilorGartner, 4,1 trilioane de dolari, urmând sã înregistreze o creºtereanualizatã agregatã de 5-6%, în 2022, subliniazã Bogdan Florea, fon-dator ºi CEO Connections. Domnia sa ne-a vorbit, într-un interviu, de-spre provocãrile domeniului, dar ºi despre evoluþia ºi perspectivelecompaniei pe care o conduce.

Este clar cã, cel puþinîn urmãtorii zece ani,transformarea digitalãva avea un rol esenþialîn re-proiectareaproceselor de businessºi crearea unormodele noi decolaborare întrecompanii ºi clienþi.

MinistrulEducaþieisusþine”digitalizarea”corectãriilucrãrilor

Digitalizarea educaþiei a fost po-menitã frecvent în ultimul an, dars-a tot vorbit la modul general.

Existã însã ºi propuneri concre-te. Ministrul Educaþiei, SorinCîmpeanu, a declarat cã îºi doreºteca anul viitor, la evaluãrile la clasaa II-a, a IV-a, a VI-a ºi la EvaluareaNaþionalã, sã se aplice corectareainformatizatã la nivel de item,urmând ca profesorii corectori sãevalueze on-line: “Dacã tot am in-trodus acest sistem apropiat de Bo-logna, cu acest barem fragmentatîn care se puncteazã fiecare rã-spuns bun sau greºit din partea ele-vilor, urmãtorul pas ar fi corectareainformatizatã la nivel de item. Exi-stã deja un pilot, sunt colegi cu ini-þiativã, nu e o iniþiativã instituþio-nalizatã a ministerului, ci o serie decolegi au demarat la nivelul evalu-ãrii în clasa a VI-a acest proiect pi-lot, evaluãri la matematicã - ºtiinþe,cãrora sã le fie alocat câte un cod pefiecare item ºi sã fie culese rezulta-tele pe fiecare item, în aºa fel încâtam o imagine mult mai clarã asupraa ce nu a mers ºi ce a mers bine,pentru a putea vedea ce trebuie sãfaci pe viitor. Itemii au competenþecorespondente. În momentul încare analizãm pe fiecare item înparte, vezi cã elevii sunt deficitaripe acele competenþe, ºtii cã trebuiesã te concentrezi mai departe înprocesul de îmbunãtãþire a predãriitocmai pe acele competenþe”.

Sorin Cîmpeanu a adãugat cã îºidoreºte ca la anul sã se implemen-teze acest sistem la clasa a II-a, aIV-a ºi a VI-a ºi la Evaluarea Naþio-nalã: “Dacã tot vorbim de digitali-zare la modul general ºi ne price-pem toþi la digitalizare, eu am zisun lucru mãrunt. Dacã pot sã fac,tot e bine într-un an ºi sã pilotãm,nu am pretenþia sã aplicãm ºi la ni-vel de Bacalaureat. ªi în acel mo-ment, chiar vom ºti pe fiecare com-petenþã ce nu merge ºi pe ce trebuiesã insistãm. Profesorii corectorivor putea sã corecteze on-line, fãrãsã se mai cunoascã între ei. Decielimini de tot subiectivismul. Înmomentul în care ai diferenþe maimari de o jumãtate de punct, e foar-te simplu: softul semnaleazã cã tre-buie sã intervinã alþi doi corectori,pentru cã între primul ºi al doileaau fost diferenþe mai mari de o ju-mãtate de punct. Dar e greu sã ai di-ferenþe mai mari de o jumãtate depunct dacã faci digital toatã tresa-ba”.

Ministrul a arãtat cã nu sunt atâtde mari costurile legate de scanere,undeva la un milion de euro, încondiþiile în care în PNRR sunt di-sponibili, la capitolul Digitalizare,circa 1.130.000.000 de euro: “Nuscanerul mã îngrijoreazã pe mine.(...). Sunt 7.000 de sãli în 3.850 decentre de examen, cu 150 de euro,nu ºtiu, un scaner, asta înseamnã unmilion de euro. În PNRR avempentru digitalizare 1.130.000.000.Vorbim cã e mult un milion deeuro? (...). Problema este sã existeîn fiecare ºcoalã un profesor com-petent care sã poatã sã atribuie acelcod lucrãrii ºi mai departe sã ºtie sãscaneze”.

În opinia ministrului Educaþiei,principala problemã ar fi cea uma-nã, dar existã convingerea cã va firezolvatã. n

Clienþii Connections sunt companii globale ºi com-panii medii româneºti din industrii precum Ban-king, FMCG, Oil & Gas, Telecom ºi Retail. Începând culuna iulie 2018, Connections a semnat un partene-riat cu UiPath, platforma de Enterprise Robotic Pro-cess Automation (RPA) cu cel mai rapid grad deadopþie la nivel mondial, alãturi de care a imple-mentat deja cu succes procese de automatizare ro-botizatã în industrii cheie. Totodatã, Connections ainvestit peste 200.000 de euro în dezvoltarea unorproduse software pentru industrii diverse, precumaudit ºi consultanþã, energie verde ºi boþi specializa-þi în contabilitate ºi HR.

Connections a încheiat anul 2020 cu o cifrã de aface-ri de 7 milioane de euro, având 300 de angajaþi, biro-uri în Bulgaria ºi Serbia ºi reprezentanþi de vânzãri în

Germania ºi Arabia Sauditã. Compania este speciali-zatã în Intelligent Automation, IT InfrastructureSupport, Digital Business Process Management ºiSoftware Development On Demand.

Business-ul Connections în acest an se va baza, înproportie însemnatã, pe acþiunile avangardiste aleUiPath, iar utilizarea roboþilor în banking, retail ºienergie pe piaþa localã va înregistra o creºtere ful-minantã, apreciazã reprezentanþii companiei. Com-pania are ca þintã, pentru urmãtorii 3-5 ani, extinde-rea pe pieþe mature ºi avansate din punct de vederetehnologic, cum ar fi SUA, Europa de Nord sauOrientul Mijlociu. Un pilon important pentru susþi-nerea extinderii companiei pe pieþele externe estelistarea la Bursa de Valori Bucureºti, demers ce ur-meazã sã fie fãcut în acest an.n

În data de 9 iulie, Connections Consult a încheiat o ofertã primarã devânzare tip plasament privat de acþiuni, intermediatã de TradeVille,prin care compania specializatã în hiper-automatizãri (RPA), dezvol-tare de software ºi furnizare de servicii IT realizeazã o majorare a capi-talului social prin aport în numerar.

Subscrierile totale înregistrate au fost de 118.939.785 RON, o valoarerecord pentru un plasament privat intermediat de TradeVille, re-zultând într-o suprasubscriere de 12 ori faþã de valoarea ofertei. Înurma încheierii cu succes a ofertei, capitalizarea anticipatã a Connec-tions Consult se situeazã la 74.599.833 RON. Compania va face de-mersurile necesare listãrii acþiunilor sale pe sistemul multilateral detranzacþionare operat de Bursa de Valori Bucureºti, pe piaþa AeRO, cusimbolul CC. Listarea va fi asistatã de TradeVille, în calitatea sa deConsultant Autorizat.n

PAGINA 12 Luni, 26 iulie 2021 SUPLIMENT EDUCAÞIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLÞ / BURSA, NR. 141

ASOCIATII

”Perioada pandemieia consolidat relaþia

pãrinþi - elevi - profesori”(Interviu cu Andreea Sava, Coordonator - Programe Educaþie, Asociaþia Þine de Noi)

Reporter: Dupã mai bine de 15luni de crizã sanitarã ºi un an ºcolarîntreg efectuat online, care este ceamai mare nemulþumire pe care sec-torul educatiei o are în acest mo-ment?

Andreea Sava: Sectorul educa-þiei a avut parte de îmbunãtãþiri înaceastã perioadã, însã rãmân minu-suri în multe cazuri. Deºi au fostachiziþionate tablete pentru elevi,acestea nu au fost suficiente. Ne-mulþumirile sunt pe de o parte„hardware”, care þin de lipsa devi-ce-urilor, materialelor sanitare ºispaþii suficient de mari pentru agãzdui o clasã de elevi cu distanþa-re, dar ºi „software”, care þin decrearea unei curricule adaptate fie-carei ºcoli, sau clase, ºi lipsa unuicadru programat.

Reporter: Consideraþi cã se po-ate face ºcoalã exclusiv online?

Andreea Sava: Pandemia afost o periodã de trial&error, încare cu toþii am învãþat ce funcþio-neazã ºi ce nu. Au fost ºcoli încare educaþia online s-a de-sfãºurat în condiþii foarte bune ºiºcoli în care procesul de învãþarea fost precar, îngreunat sau chiaroprit total. Astfel cã ºcoalã exclu-siv online pe o perioadã îndelun-gatã de timp nu se poate. Exem-plele sunt clasele primare în carecopiii nu au deprinderi de a folosidevice-urile în scopul învãþãrii,liceele tehnologice sau de artã,facultãþile unde practica esteesenþialã ºi mai ales copiii dinmedii defavorizate din România.

Închiderea ºcolilor afecteazã via-þa de zi cu zi a multor elevi dingimnaziu ºi mediul preuniversi-tar, cât ºi a celor din mediul uni-versitar. Pe lângã impactul sãu di-rect asupra învãþãrii, care a cau-zat lacune de cunoºtinte în rândulelevilor. Inchiderea ºcoli lor(chiar ºi pentru o lunã) are, deasemenea, un impact emoþional ºide disrupþie.

Reporter: Care sunt învãþãmin-tele pe care credeþi cã învãþãmântulautohton le- a tras dupã aceastã cri-zã sanitarã?

Andreea Sava: Cred cã aceastãperioadã a consolidat relaþia pãrin-þi – elevi - profesori. Profesorii aufost nevoiþi sã solicite sau sã accep-te sprijin de la colegii lor, dar ºi dinpartea pãrintilor ºi a elevilor. Pã-

rinþii au devenit mai implicaþi înprocesul educaþional, pentru cãºcoala a venit în spaþiul familiei.Directorii ºi cadrele didactice auavut prilejul sã-i cunoascã ºi altfelpe copii, au constatat cã, în gene-ral, parinþii fac eforturi pentru co-piii lor, iar parinþii au vãzut cã nueste atât de simplu sã fii cadru di-dactic.

Reporter: Poate fi consideratãpandemia o ºansã pentru învã-þãmântul autohton? Cum evaluaþisistemul educaþional românesc întimpul acestei crize cauzate de Co-vid-19?

Andreea Sava: În contextul di-stribuþiei actuale a resurselor, încare internetul fix a pãtruns în me-diul urban în proporþie de 73,7% ºide numai 47.1% în mediul rural,unde trãiesc mai mult de jumãtatedin copiii din þarã (UNICEF), nucred cã pandemia poate fi conside-ratã o ºansã pentru învãþãmântulautohton. Pe perioada acestei cri-ze, învãþãmântul românesc a facuteforturi pentru ca elevii sã benefi-cieze în continuare de educaþie ºis-au gãsit soluþii pentru fiecare si-tuaþie în parte. Predarea online s-ademocratizat în timpul acestei cri-ze, însã cea mai mare problemã afost tratarea noului mediu online înacelaºi mod ca cel offline. Or, nupoþi fi interesant ºi nu poþi captaatenþia dacã faci în online, ca pro-fesor, aceleaºi lucruri plictisitoaredin offline. Ca elev, efortul de a su-sþine atenþia este ºi mai mare, chiardacã beneficiezi de conþinuturi

educaþionale capitivante. Modul încare educaþia a fost dezvoltatã încrizã a arãtat o nevoie mai mare dea dezvolta competenþe tangibile ºinu doar de transfer de informaþii.Profesorii ar trebui sã devinã facili-tatori, iar studenþii ar trebui sã înþe-leagã faptul cã evaluãrile sunt defapt o ºansã de îmbunãtãþire într-omanierã dinamicã, un proces conti-nuu ºi nu un punct de oprire.

Reporter: Ce aºteptãri aveþi dela anul ºcolar 2021-2022?

Andreea Sava: Chiar înainte deînceperea anului ºcolar 2021-2022, vom organiza cea de-a V-aediþie a Conferinþei Naþionale îndomeniul Educaþiei. Ne dorim ca,la aceastã conferinþã, sã abordãmsistemul educaþional dintr-o per-spectivã modernã, prin evaluarea

unor puncte cruciale, printre carese numãrã digitalizarea învã-þãmântului, problema echitãþii însistemul de învãþãmânt românescîn perioada de pandemie, educareaelevilor cu privire la riscurile de sã-nãtate publicã, experienþe din folo-sirea platformelor de e-learning,relaþia pãrinþi- elevi – profesori,dar ºi întoarcerea la ºcoalã în con-diþii de siguranþã. Conferinþa vaavea loc online, pe zoom, dar vaavea ºi 2-3 ateliere, care se vorîntâmpla life într-o locaþie din Bu-cureºti. Astfel cã mã aºtept ca ele-vii sã se întoarcã în clase în toatezonele din România, chiar dacã vatrebui sã poarte mascã ºi sã respec-te anumite norme sanitare. De ase-menea, mã aºtept ca atât profesoriiºi elevii sã revinã în clase cu forþeproaspete ºi cu dorinþa de a seîntâlni face-to-face, de a interacþio-na cu alte persoane ºi de a avea re-zultate cât mai bune în procesul deînvãþare.

Reporter: Ce schimbãri, legatede principalele examene naþionale,vedeþi posibile în viitorul apropiat,fãrã a da peste cap generaþiile ac-tuale de elevi?

Andreea Sava: Nu, nu vãd posi-bile schimbãri în viitorul apropiatpentru examenele naþionale. Credcã este necesar cel puþin un ciclu depatru ani pentru a avea schimbãriîn evaluãrile naþionale. Însã, credcã toate metodele de evaluare,face-to-face, aparþin unui sistemdin alte epoci. Ele trebuie sã fieadaptate vremurilor de acum ºi maiales capacitãþii elevului/studentu-lui de a accesa realitatea. Modifi-cãrile la examene trebuie sã fie le-gate de o mai mare capacitate ana-liticã de rezolvare a problemelor pecare trebuie sã o demonstreze ele-vii. Acest lucru poate fi testat prac-tic, iar temele din examene trebuiesã sustinã într-un fel sau altul acti-vitatea economicã, socialã sau ci-vicã. Chiar de curând s-a discutatdespre introducerea examenelor deadmitere la liceele unde cerereaeste mai mare decât oferta, dar ace-astã iniþiativã va produce o profun-dã inechitabilitate în rândul elevi-

lor. Aceste examene de admiterevor fi concepute la nivel de unitatede învãþãmânt, astfel neexistând unstandard unitar de evaluare al ele-vilor. Din pricina acestei descen-tralizãri, elevii vor trebui sã înveþenu doar pentru evaluarea naþionalã,ci ºi pentru examenele de admiterela licee. Însã, mai multe asociaþiide elevi care nu au fost invitate laconsultãrile despre „România Edu-catã”, ce au loc la Cotroceni, criticãaceastã propunere de introducere aunui examen de admitere la liceelede top.

Reporter: Ce consideraþi cã artrebui modificat la cadrul legal dindomeniu?

Andreea Sava: Sunt necesaremulte modificãri. Studentul artrebui sã aibã un curs flexibil ºiadaptat nevoilor sale. Schimba-rea paradigmei proiectãrii curri-culare, prin trecerea de la centra-lizare la subsidiarite cu ajutorul

ºcolilor - pilot, experimentale,folosind cadrul normativ-meto-dolgic aprobat în 2020 – HG559/16.07.2020 ºi, respectiv,OMEC 4811/30.07.2020 - repre-zintã o soluþie de sistem viabilã,posibil în coroborare cu un prece-dent de sistem deja operaþional.Asociaþia „Þine de Noi” susþineprogramul ºcolilor pilot. Astfelcã, începând de anul trecut, dinoctombrie, am demarat în parte-neriat cu Asociaþia „Clubul Lide-rii Mileniului Trei”, o serie deevenimente, în opt ºcoli din dife-rite localitãþi, pentru a le sprijiniîn procesul de pi lo tare . Lasfarºitul lunii mai erau deja 15ºcoli din România, publice ºi pri-vate, înscrise pentru a pilota dife-rite modele de învãþãmânt saumanagement educaþional. Listafinalã va fi anunþatã pe 15 august.

Reporter: Ce lipseºte în acestmoment pentru o îmbunãtãþire a

procesului de educaþie?Andreea Sava: Pe de o parte,

educaþia are nevoie de mai multefonduri, de o mai mare alocare dela bugetul de stat ºi de o realocarede resurse în interiorul bugetuluiMinisterului Educaþiei Naþionale.Aceste resurse pot fi completatedin fonduri europene ºi împrumu-turi de la instituþii financiare euro-pene ºi internaþionale. Cu acesteresurse, se pot crea manuale actua-lizate ºi laboratoare de specialitatepentru o practicã mai activã ºi pre-zentã în rândul elevilor încã din ci-clul pre-universitar. Pe de altã par-te, educaþia ar trebui sã se concen-treze mai mult pe crearea de valoriºi abilitãþi pentru elevi. Cadrul le-gal în vigoare ar trebui sã sustinãinovatia, sã sustinã lucrurile noi ºisã pregãteascã elevul/ studentul sãse integreze pe piaþa muncii pentrua reduce, astfel, rata de analfabe-tism funcþional, ori acest lucru pre-supune indicatori de trasabilitatedin zona educaþionalã spre zona deangajabilitate.

Reporter: Vã mulþumim! n

Învãþãmântul are în mod real nevoie de reformã, pandemia a scos laluminã multe dintre neajunsurile sistemului. Adreea Sava, Coordona-tor - Programe Educaþie, Asociaþia Þine de Noi, ne-a expus mai multepropuneri interesante, admiþând cã este nevoie de timp pentruschimbãri majore, inclusiv în ceea ce priveºte examenele naþionale.

Asociaþia “Þine de Noi” este o organizaþie care îºipropune sã creeze comunitãþi active în domeniulpoliticilor publice economice, educaþionale ºi în do-meniul energiei ºi constituirea unui spaþiu de dez-batere în societate legat de problemele guvernãriiRomâniei.

Obiectivul principal este de a crea în jurul acestei or-ganizaþii un adevarat laborator de idei orientatespre societate ºi un nucleu pentru politici publiceviitoare. Promoveazã valorile democratice ºieuro-atlantice ca pe o ºansã pentru modernizareaRomâniei. În ultimii cinci ani, sub diverse forme or-

ganizatorice, cu sprijinul altor asociaþii, a organizatnumeroase evenimente care abordeazã subiectuleducaþiei, reunind un numãr de peste 5000 de actorirelevanþi în educaþie: profesori, reprezentanþi ai sin-dicatelor, directori, reprezentanþi ai Ministerul Edu-caþiei ºi agenþilor din subordine, precum ºi o serie depersoane publice implicate în deciziile privind siste-mul de învãþãmânt, dintre care ºi Preºedintele Rom-âniei ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Asociaþiaîºi doreºte ca anul acesta sã dezvolte împreunã cupartenerii un program de Digital Edu la nivel naþio-nal. n

Modul în care educaþia a fost dezvoltatã în crizãa arãtat o nevoie mai mare de a dezvoltacompetenþe tangibile ºi nu doar de transfer deinformaþii. Profesorii ar trebui sã devinãfacilitatori, iar studenþii ar trebui sã înþeleagãfaptul cã evaluãrile sunt de fapt o ºansã deîmbunãtãþire într-o manierã dinamicã, unproces continuu ºi nu un punct de oprire".

Educaþia are nevoiede mai multe fonduri,de o mai mare alocarede la bugetul de stat ºide o realocare deresurse în interiorulbugetuluiMinisteruluiEducaþiei Naþionale.Aceste resurse pot ficompletate dinfonduri europene ºiîmprumuturi de lainstituþii financiareeuropene ºiinternaþionale. Cuaceste resurse, se potcrea manualeactualizate ºilaboratoare despecialitate pentru opracticã mai activã ºiprezentã în rândulelevilor încã din ciclulpre-universitar".