ANUtU - V . ARADU, 13/25 SEPTEMVRE 1 8 8 1 .

BISERICA si SCQL'A. 2Tói3t blseiicésca, scolastica, litera-ria. si economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

I>re( iulu a b o a a m e n t a l u i : Pentru Anstro-Ongari'a pe anu . . 5 fl.—cr.

ii 11 „ » J „BISERICA si SCOL'A*'

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

. ^ L C apoi se ie j , u . . r . u i biserici. Pe aceeaşi 6ra părinţii protopresbiteri districtuali se compună listele alegatoriloru preotiesci din ţinuturile loru protopresbiterale, fia aceştia parochi, administratori parochiali, espositi ori cooperatori. Pe temeiulu acestora liste se tramita p. proto-presbiteru fiacarui alegatoriu cate unu blanchetu de biletu de alegere spre îndeplinire cu numele candidatului respective alu candidatiloru pentru congresu. Aceste bilete sigilate se se tramita de alegatori pana la diu'a prefipta, adecă inaiute

v de 17/29 Sep. a. c. la protopresbiteru. List'a alegatoriloru din cele trei convente

monastiresci se va compune de noi si se va tra-mite fiacarei monastiri; si de orece conventualii monastiresci au se alega 2 deputaţi, asia dara fiacarele alegatoriu are se indeplinesca biletulu seu de alegere cu numele a doue persone, cari bilete sigilandu-le, se le dea la man'a p. igumenu, era acesta le va tramite înainte de 17/29 Sept. a. c. sub adres'a nostra.

In fine listele alegatoriloru din statulu con-sistoriului si alu bisericei catedrale, precum si cea a alegatoriloru din statulu professoriloru de teologie si alu catechetiloru scoleloru mijlocie si poporale din Cernautiu, precum si alu preposi-tiloru seminariali si pastoriloru de suflete din Cernautiu, se voru compune de asemene de noi.

Listele alegatoriloru preotiesci se voru es-pune spre informarea de obsce si eventuala rectificare prin optu dile si anume:

a) ale celoru doue corpuri de alegatori din Cernautiu in cancelari'a consistoriului;

b) ale conventeloru monastiresci in cancelari'a igumenesca;

c) ale pastoriloru de suflete in cancelari'a protopresbiterala.

In diu'a prefipta, adecă in 17/29 Septembre a. c. flecarele protopresbiteru districtualu — inpreuna cu doi parochi desemnaţi de densuîu — va face scrutinulu, adecă va deschide si va miniera biletele de alegere incurse, si facendu unu protocolu asupra resultatului alegerii, ilu va tramite sub adres'a nostra dinpreuna cu list'a alegatoriloru si cu biletele de alegere.

Comunicandu aceste in de obsce si provo-candu pe pastorii de suflete de a sta intru aju-toriu primariloru comunali intru compunerea si publicarea listeloru si a celorulalte afaceri, mai adaogemu, câ spre informare esacta despre tote detaiurile procedurei se se cetesca cu tota lu-erea aminte regulamentulu de alegere pentru con-gresulu bisericescu, publicata in foia ordinatiu-nfloru consistoriului Nr. 11. din anulu 1874, de 6re-ce ori-care abatere formala dela cele preci-sate prin respectivulu regulamentu, pote se pri-cinuesca combaterea si anularea alegerii.

Dela Hi^opiBoopulu si mitropoiiiuiu Bucovinei si Dalmaţiei.

Cernautiu, 6/18 Augustu 1881.

S i l v e s t r u m. p.

Institutiunile romanesci. (Continuare si fine.)

Romanii din Dacia se desvoltau in Eclesie adecă in adunare.

„Eclesi'a nu vrea se dica ce intielegemu adi prin biserica. Biseric'a e templu pentru servi-tiu divinu. Eclesie insémna adunare".

Eclesi'a in Dacia se organizase sub Episcopi si Metropoliti eruditi si virtuosi incât deve-nira modelu celoralalte Eclesii, cari nu se putuseră inca organisá din caus'a persecutiuniloru Imperatiloru pagani. Metropolitulu Theofil alu Gotiei se vede in Sinodulu ecumenicu I ca pri-mulu oratoru, care sustiene spiritulu federativu alu Eclesiei. Ursula preotulu, care deveni dupa acea Episcopu alu Argesiuîui (Daphineloru) se vede asemenea insuflatu de acelasi spiritu".

„In acelu Sinodu se recunósce fiecărui Episcopu kiriarchi'a séu Suverenitatea sa iu Epar-chi'a sa.

Teofilu pentru acésta organisare dupa ade-veratulu spiritu crestineseu se supranumesce : A p o s t o l u a l u D a c i e i .

„Decandu Eclesi'a oficiala atât in Roma crestina, cât si in Bisantiu facii pactu cu Ce-sarulu se recunoscu de lege, ca se judece Societatea Crestina dupa dreptulu paganu, numitu romanu, de atunci se facù primulu pasu de des-binare. Eclesi'a oficiala incepandu a face pactu cu Cesarulu si cu Baronii s'au introdusu si scla-vi'a sufleteloru ; a inceputu se le intunece, scól'a de luminare se pretacù iutr'o scóla de intune-care".

5. D i c t a t u r ' a i n E c l e s i a . „Aluatulu fa-riseanu de catholicismu séu de reacţie catra dominare preste suflete se frământase si dospise in Roma papaia. Acést'a fu caus'a cà Resari-tulu si Romanii diu Dacia si Moesia nu putura incuviintiá scopuri antifederative, antiliberale ale Papismului.

Despărţirea urma forte firesce, pentrucà po-pulii de originea loru liberi nu pittura reéunósce pe Papa de capu absoluta, ci numai de unu prelaţii séu Archiereu alu Romei, egalu cu toti Ar-chierii si Kiriiarchii. Si pentrucà Apusenii ajunseră a schimba in Simvolulu Credintiei adeca in Credeu, in articolulu despre purcederea Sfanţului Spiritu. G-recii in limb'a loru ca se arate cà nu sunt inovatori, ci constanti primului Credeu, ce

unì tota Creştinătatea, îlu conservară cum a fostu, lasand si artieolulu despre eclesie cum fusese mai nainte :

„Intr'una santa catholica si apostolica Ecle-sia"

„Romanii din Dacia de si tinura cu Resa-ritulu intregu, ca unii ce avea lege pura si primitiva cu Grecii din preuna dela Apostoli, nu putură insa suferi in Credeu espresia, catholica, cà erâ cu totulu antifederativa si antiliberala."

„Protestară óre cum pe tăcute. Nu catholica 'si djsera Romani, ci sinodica (mai tardiu sobor-nica) càci unde e Sinod, e adunare generala, e votu universalu, se consulta părerea tuturoru ; ér in numele catholicismu se prevedea, dupa cum s'a si realisatu, o autoritate absoluta. Sinódele au constituitu Eclesia sau Societatea crestina; ér nu voirea unui singurii despotu."

„Numai la Romanii din Dacia remasera ca legea la densii se fie si relege. Institutiunile loru tòte fura institutiunile Eclesiei primitive."

Capii Clerului fura alesi pe viétia ca si mai nainte prin Sinóde farà a recunósce de Domnu nici unu Cesaru. Archiereii in Dacia,erau venerati de Pastori. Pe cand la apus resturnau Archiereii si vandalisau Biseric'a. In Dacia Bi-seric'a era cas'a lui Dumnedieu, era venerata *)

Dintre toii populii orthodocsi, Romani sustie-nnra biseric'a Resaritului aperandu-o cu sangele seu, o mentuira de Imperatorii catholici in tim-pulu lui Ioanu Asanu, care iuviuse si ucise pe Baldovinu, pentru care Patriarchi'a ilu numi Ioanu celu burnì.

„Romanii se luptară contra Unguriloru si Poloniloru armati de Papi spre a da resbelu or-todocsiloru si a-ii preverti in Catholici 2 ) .

Cu ce s'a folosiţii Regatulu Ungariei de Catholicismu ? de cat a fi organu Papiloru spre a esterminà ortodocsi'a Romaniloru. Cu ce s'a folo-lositu Regatulu Poloniei de ehatolicismu si feoda-lismu de cat cu resbele ce detera Romaniloru la insuflarea ante Creştinismului papalu. Romanii au remasu putini incungiuratide vecini tari apesati, cari puteau in adeveru se-i strivésca se-i iu-ghitia, insa Institutiunile parintiloru nostri, ale Eclesiei primitive ne au aperatu. Institutiunile parintiloru nostri ne au mantuitu si ne au conservata pana adi 3 ) .

„Când apoi Bisautiul cadiu sub Turci ; cand Albanesii, Bulgarii, Bosniaci, Grecii din Epiru si ' din Insule se turciră pre jumetate si Biseric'a Resaritului abia suferiâ, atunci Romanii cu jertfe si donatiuni apărau si conservau religi'a loru". 4 )

3) Institutiunile Romaniloru pap. 37. 38. 40.

2) letori'a Komaniloru de Heliad pag. 73—9$. 3) institutiunile Komaniloru „ 46. ¿ ^ T - . . : . . , ; . , , , ^ Tţomaniloru pag. 82.

6 Novatiuni: „Mulţi se mişca in numele patriotismului, naţionalismului, cei mai mulţi de buna credintia, unii insa cu precugetare de a amăgi popului sub masc'a acestui semtiamentu."

„Patr ia este unu obiecţii moralu si cu patrie intielegemu Institutiunile Tierei, drepturile ei, datinile ei, Religi'a ei, limb'a ei, bărbaţii ei eminenţi, histori'a ei. N'are omulu patrie deca n'are drepturi in tier'a unde s'a nascutu; daca n'aro Institutiuni seau daca n'are suveniri pietose, admiratiuni pentru trecutulu ei, pentru bărbaţii ei.

„Unde dar este patriotismulu acelora ce limb'a n'au vrutu se o studieze ? cari nu tinu la Institutiunile naţionali, cari s'au facutu momitiele si instrumentele streiniloru, cari se lapada, des-pretiuescu Religi'a parintilovu loru si se unescu cu papismulu si cei cărora nimica nu le mirosa bine de nu va fi frantiodiescu? Mi-au' fostu scumpe si sacre ale Patriei, ale natiunei, ale Religiei, de aceisa limb'a si Religi'a mi-a fost sfânta, de acea Institutiunile mi-au fost deliciurile vieţii mele. Eu nimicu n'am invenţatu, ^ imicu n'am imitatu dela streini, nici o novatiune n'am voitu se introducu; câte amu spusu le amu aflatu pentru câ au esistatu. „Meritulu meu, de va fi unu meritu, este, câ am deschisu ochii, m'am uitatu, am vediutu, m'am incantatu si am cadiutu in genunchi."

„Mi-asi fi adoratu Institutiunile si insusi de aru fi avutu defecte, si cu atat mai vertosu suntu adoratorulu loru, cand me convingu, câ tote au fostu divine, pentruca au fostu Institutiunile Eclesiei primitive. Si

Epistolele unui parochu betrarui.

111.

Scole! si era scole! nu afli omu mai de* firea, carele se nu vorbesca de scole ca midilocu necesaru pentru progresulu unui poporu. In te-neretiele mele nu erâ asia, unu dascalu erâ de ajunsu la 10 sate, Ia aeesti'a se cualificau cântăreţii din strani si aceşti cântăreţi aveau mare v6dia la omeni, pentruca amblau pe la pomeni, cetiau pasaporturile viteloru, scriau, epistole la catane si epitafurile pe crucile mortiloru, nu altcum-inveseliau obştea câte cu o cântare cum- era „Sal-titia", „Ticalosulu Bunaparte"— t prin ospetie si adunări de veselia. Si erâ bine. umenii si-petre-ceau in cinste si omenia, tenerii jucau dupa re-gulele buneicuviintie, birturile erau rari, nu erâ lipsa de, porunci, cari ne reguleza vieti'a nostra publica; pre celu carele vatamâ semtiulu bunu, — lu-citamu prin Filipu crazniculu — fia iertatu — la mine si-ln v>^w*%n~" —

atuncia; anume: de a furatu,—lu-portarau prin satu cu obiectulu furatu in spate, si Filipu era respundietoriu pentru intrég'a securitate a averii din acea comuna. — Biseric'a era cercetata de lume, prescurile cu sacii le portamu dela bise-ricaj făceam bune parti si lui Stanu cantaretiulu, epitropului si lui Filipu sfetulu bisericei. Acestu Filipu ce e direptu avea mai buna parte pentrucà mi-erá man'a dirépta la cele oficióse precum la cele economice, dar si avea grija de mobilele bisericei, tòte erau sterse de pulbere, vestmintele albe — spelate, cele vechi — erau carpite, lumi-nările, cadelnitia s. a. siurluite ; elu insusi candu intra in Dumineci si serbatori in biserica, nu intrelasá ca nainte de tòte — se nu sărute pa-mentululu, era candu ajungea la iconastariu — si-facea cruce de 3 ori, apoi intra in sant'a sau-teloru. Fara elu nici nu mergeam la vre-o sfeştania.

Scóla nu era in comuna si acést'a me ne-cajá, pentrucà se pornisa mişcarea in favorea scóleloru. N'am vrutu deci se remanu napoia al-toru comune pentrucà me temeam cà fraţii preoti me voru despiciá, nu me voru bagá in sema; deci ne efatuimu cu ómenii si zidimu o casa langa biserica si pre Stanu lu-punemu de das-calu intr'ens'a. începu a ambia pruncii la scóla si e bine asia, dar peste trei ani morì bietulu Stanu si dlu prota ni tramite una altu invetiatoriu. Acest'a dupace se muta in comuna, atreí'a di vine la mine ca se-si faca cinstea cuvenita, si-arata testimoniulu, din care am cunoscntu cà dlu Gra-vra i-a datu calculu slabu din economia, deci l'a cualificatu pentru staţiune de sate.

L'am ispititu de are mobile cuvintióse si victualie si vediendu, cà n'are — i-am imprumu-tatu eu unele si altele, pe o luna l'ám invitatu la mine la prandiu. Tenerulu invetiatoriu se pòrta cu cuviintia, ambia la biserica, pruncii se ducu cu buna voia la scóla, cà invétia si càte o cantare frumósa cum e „o lume! lume!" „era nóptea" s. a. ; dar nu tienù multu bunetatea ast'a.

Peste o luna i-am abdisu viptulu deci s'a maniatu si a inceputu a me povesti prin comuna cà i-am pusu bucate slabe pe mésa; densulu in-cepe a-si face branisce cu arendatorulu de re-galie, carele numai de dóue septemani s'a mu-tata in satu, la olalta fierbu la planuri pentru fericirea comunei. La olalta dejuna, prandiescu si cina ; omenii începu a cerceta desu pre aren-datorulu — cu atâtu mai vertosu, cà invetiatoriulu li canta câta o cantare de veselia, ce a invetiatu de pe la siegârtîi din orasiu de candu era pre-parando Dar viptulu e scumpu. spesele mari, salariulu nu se ajunge ; ce e mai firescu de cât cà trebue se sporimu izvórele de venitu. Se vol-nicesce dreptaceea la prescuri si-si face sie-si

parte câta si mi«. Eu nu-lu sfadescu pentru vol-nicia dar se amaresce bietulu Filipu si numai omeni'a lui cea mare innéca in elu isbucnirea lavei pornite din mania pentru vătămarea dreptului seu istoricu.— Capeteniele satului si nu tardiu intregu poporulu, se revolta asupra lui candu a aflatu câ densulu colinda în tôte părţile pentru radicarea salariului seu la duplu, cà au si sositu comisiuni pentru acést'a in comuna. — Toemai in buna vreme, socoteamu eu. Acuma, candu numai 3 — 4 prunci cercetéza scôl'a ; acuma, candu invetiatoriulu petrece mai tôta diu'a la cas'a arendatoriului cu sngar'a in dinţi, si cu lul'a cu camisiu lungu ; acuma, candu si in biserica au incetatu pruncii a cantâ câte unu „Domne miluiesce-ne". de imbracatu prunci in stichare au la morţi — nici pomana. Acuma deci se facu paşii pentru ameliorarea salariului inve-tiatorescu. Filipu se si lauda cà densulu mai multu sporiu ar potea produce fara nemica salariu, numai se se scape de jupanulu invetiatoriu.

Eu tăceam, asteptamu se vedu ce va se fia . . Am aşteptaţii dela invetiatoriu, ca densulu prin mine séu baremu cu scirea mea se-si rădice salariulu, dar densulu si-ie sfatu dela arendasiulu, cu carele eu inca nici 6 vorba n'am vorbitu si n'am lipsa a vorbi. Destulu cà m'am treditu cu o deputăţia de cinci poporeni, cari me recérca, me provoca chiar ca se scriu inspectorului şcolara din districtu — dupa cum erâ in absolutismu — ca salariulu invetiatorescu se-lu considere de radicatu la duplu. Invetiatoriulu — de falosu ce erâ — n'a venitu la cas'a mea.

Pasiulu acest'a, precum si tienut'a invetia-toriului preste totu — mi-facea multa spargere de capu. Am atlatu de bine a lasâ tréb'a a se desvoltâ fara mine si s'a si desvoltatu, cà a re-masu balta. Pentrn acést'a m'a invinuitu invetiatoriulu la Preaonoratulu Consistoriu, de carele fiindu trasu la respuudere, m'am necajitu forte, fiindcà pana atuncea îmi fusesemu invinuitu nici la unu foru. M'am respunsu consistoriului si nu m'am aflatu de vina.

Invetiatoriulu fiindcà nu i-s'a datu direptu si fiindcà noi si-a potutu radicâ salariulu, s'a dusu frumosu diu satu lasaudu in urm'a sa detorii la arendasiulu si la alţii, cari nu suntu plătite nici pana astadi.

In urm'a lui ni-a venitu unu altu invetiatoriu mai modestii, cu pncine pretensiuni .si cu

- buna portare. „Mnelulu blandu suge delà doue oi" — si noulu invetiatoriu erâ blandu dar si in-destulitu in comuna; s'a insuratu, si-a luatu o nevasta din o casa de omenia, avea grija de cas'a sa, la arendasiulu nu făcea visita; seôl'a érasi se ample de prunci; se restabilasce linis-cea in comuna, Filipu inca se aflâ mangaiatu,

deci elu ducea veste si la alte sate despre scol'a nostra si prunci străini incepu a ni cerceta scol'a. Erau tote du pa placulu nostru, dar cu atâta mai tare se mania arendasiulu, carele pe sub mana incepuse a agita contra mea si a invetiatoriului, a înstrăina poporulu de catra noi.

Nacazulu cu arendatorulu ti-lu voiu descrie Iubite Nepote! in alta epistola.

Preumblări prin espositiunea romana. *)

n. Dupace ne-am împliniţ i i in unu pr im ar t i eu lu ,

pe câ t permi te scur t imea t impulu i si angus t imea spa ţ iu lu i , de care p u t e m u dispune, da to r in t i ' a fa t ia cu demnulu nos t ru óspe „Asi lulu E l e n ' a Dómn 'a" , fie-ne permisu a ne in tórce la noi in sine si l a lucr u r i l e espuse de noi, Roman i i de dincóci de C a r p a t i . Mul ţ imea v a r i a t a de objecte p a r e a ne ingreo ia raport a r e a , càci de unde se incepi si unde se sfarsesci? D in noroci re insa ch ia r mu l ţ imea obiecte loru ne a r a t a calea, ce t r e b u e se u rmam. Ma io r i t a t ea luc rur i loru espuse a p a r ţ i n u indus t r ie i de casa, si plecandu-l le obic ie iur i loru cons t i tu ţ iona le , ne vomu ocupa da r i n aces tu a lu doilea a r t i eu lu cu producte le indus t r ie i de casa, p recum este ea r ep re sen t a t a in espoşi t ie! Spunemu din capulu locului, cà cu plăcere deosebi ta venimu a dice câ te-va cuvin te despre aces ta industrie ' , càci ea ne p re sen t a o comora a t â t de boga t a in forine frumóse si corecte , a t â t de alesa în combinăr i le cu g u s t u a le coloriloru, a t â t de dibace iu ascult a r e , incâ t cu d rep tu cuventu pu temu fi mândr i i de ceea ce este in s t a r e se produca femeia romana , si cu prefereri t ia femeia romana dela sa te . Despre aces te luc rur i , car i ocupa 3 s te la je din d rép ta si din s t â n g a i n t r a r e i , abunaséma cà nu se potè dice ceea ce â disu ce lebra ta archiepigcopii J î a y n a l d , d e s p r e ma io r i t a t ea luc rur i lo ru espuse in esposi t iunea de manufacte si indus t r ie de casa, ce se t ine tocmai acum l a Budapes ta . I n t r e b a t u adecă cnmu i i place esposit iunea, a respunsu : cà i se pa re , ea in ""Ungar i a a r u fi p r e a m u l t e . d i l e de se rba tó re , càci maior i t a t e a luc ru r i lo ru espuse a ru fi „nippes," adecă t o t u fe l iu ìu de l uc ru r i m e r u n t e de podóbe si toa le ta , de ca r i c ineva a ru t r e b u i sè se ocupe inai m u l t u de vreme lunga , se rba tórea , candu n ' a re a l t u ceva de a face.' Luc ru r i l e espuse de munci tor ele nòs t re t i e rane , n u s u n t u „nimicuri ," ci sun tu mai t ò t e luc ru r i , ce au se pre in t impine iipsele vie t ie i de tò t e dilele. P a n -zar i i de t o t u feliulu, de in,, de bumbacu, de câuepa, t i e se tu r i de l â n a si de per , ca pos tavur i , eovóre fetie de mese s. a., po r tu r i femeegci s i . ha rba tesc i , in cele mai diferi te forme si v a r i a t e sun tu cu deosebire objectele ce a p a r ţ i n u aici .

î n d a t ă pe s t e l ag iu lu din d rép ta i n t r a r e i a l a m a 0 còléct iune b o g a t a de panza r i i in 2, iu 4, in 6 i t ie , s imple sau in ochiur i si s p a r t u r i , a lbe sau cu v a r g i si figuri de cele mai va r i a t e , t i e su te din arnioni , s au din mă tase . F e t i e de per in i si de masa, s t e r g a r e , cuver t e de pa tu , lepedétìe, culme, inve l i to r i , m a r a m i s u n t u objectele sub form'a că rora ni se infa t i s iaza panzar i i l e . A m i n t i m u aici câ t eva din cele, car i ne-â u p l a c u t u m a i m u l t u si ca r i a r a t a o ma i m a r e

*) Dupre „Telegrafulu Rom.* .

dibăcie in p r e g ă t i r e si mai m u l t u gus ta in combin a r e a de forme si c o l o r i : N r . 724 o t i e s e t u r a de cânepa cu m u s t r a frumósa in arniciu , dje tío'chia B e r g -hezanu din Ludosu lu m a r e : N r . 7 5 y ^ .o fat ia de m a s a t ies 'e tura in 4 i t ie forte frumosu esecu.tg,ţ| s-i Nr- 7 6 0 , o cuve r t a de p a t u v ă r g a t a cu ve rg i ,pe ñ índu „ceriu" amaridóue de Cornel ia Hodosiu ,dio S t r â m t a r ă (Mar-ma t i a ) ; N r . 739 o euve r t a de p a ţ u de A u r e l i a I o -nescu din S t r a m t u r a (Marmat ia ) ; 7*04, unu s t e r g a r i u in 3 cape te cu b rodura de a rn ic iu frumóía, de A n a B u n e a din Ludosu ; N r . 7 8 4 o fa t ia de masa, cu de -semnur i pa r t i cu la r i i de frumóse, de T i t i a n a l u l i a n u din Ormenisulu Câmpiei ; N r . 1765 unu s t e r g a r i u cu sirma, desemnu frumosu, de P a r a s c h i v a Olar iu din Gales ; Nr . 3437 o pareche de desagi de Reveca Cado din Pac l i s a ; N r . 3982, 2 propodelniee de t i e s a t u r á del ica ta , de Euf ros ina T u r n i c a din Brasovu ; N r . 226, o buca ta de panza p e n t r u mese, dô P a r a s c h i v a Mace la r iu din Apoldu lu romaneseu ; Nr . 1668. ş te r g a r e cu ca reau r i m ă r u n t e , si t i e s a t u r a j i t ia de Ius t i n a Greavu din Mercurea ; Nr . 3547 o fat ia de pe r ina cu desemnu frumosn in arn ic iu , de Mar i a Mures ieanu din Ros iu de susu (Marmat ia ) si m a i mul te a l te le , p re c a r i a le i n s i r a aici pe tote ne a r duce p r e a depar t e . Din t iese tur i le de l a n a amint imu, ca frumóse in esecuta re si t r a in ice pos t avur i l e — imi ta ţ ie dupa pos tavur i engleze — de sub N r i i : 1376—1878 de R o m a n e din Sácele si B r a n , si t iólele cele moi si gróse, desi nu tote de o po t r iva de frumóse in esecu ta re , de Romane le din R e s i n a r i

V a r i a t e in form'a t i e sa tu re i si combinat iunei de figuri s i colori sun tu covórele. I n t r e aceste esce-leaza pr in t i e se tu r ' a fina si p r i n colofi tu v iu d a r armonicu si p r i n m u s t r a frumósa, N r . 488 de P a r a s chiva l o a n u Bunea din Vinerea ; N r . 3069, de E l i s a -be t a Domide din R o d u a vechie •, N r . 3365, de M a r i a P o p u de B o t t a din B i s t r i t i a ; N r . 3363, de. A n a Cim-bula , din B i s t r i t i a ; N r . 802, o fa t ia de masa de Emi l i ' a A u g u r u din Gcni t i ' a .

D i n t r e obiectele de îmbrăcămin te amint imu 5 N r . 1244, o . camase ba rba tésea , cu desemnu frumosu, de N a s a r i c a Romanu din R a g l a , (Marma t i a ) N r . 1863 0 i i e cu brodar i i de m a t a s a n é g r a de o deosebi ta finefia si â cu ra t e r i a de Sic 'a R a t i u , din Teusu ; Nr . 8 8 1 , o i ie femeésca d e - A n a Ciurca din M o e c i u ; Nr . 1169, o iie de p a n z a sub ţ i r e cu brodar i i in negru si N r 1170 o fa t ia cu brodar i i in fim t i e su t a frumosU de M&ri'a R a t i u din B r a n ; Nr . 3101 , o camese eu brodari i frumóse de Sofi'a Brandosu din D i r i smor tu (Marmâ i i a ) ; N r . 2023 o iie femeé3ca dela scol 'a de feti t ie din Res ina r i .

N e contenimu aci cu e n u m e r a r e a ce'loru m a i frumóse obiecte din indus t r i ' a de casa, care pre in t im-p ina l ipse a d e v e r a t e si dilnice ; despre cele la l te lucr u r i femeesci, ©ari s u n t u meni te a sat isface mai mul tu luesului si comodi tă ţ i vomu r apo r t a pote cu a l t ' a oca-siuhe. N u pu temu incheiá inse fara a da i nca o d a t ă espreàîune a d m i r a r e ! nós t r e p e n t r u b n h u l u gus tu , in geu ios i t a tea in inven t iunea , si dibaci 'a în esecufárea luc ra r i lo rd de mâna , făcute de femei delà sa te , c a r i nu sciu ceti si scrie, car i sun tu l ips i te de o ponduçere , a n u m i t a esper ta in confecţionarea astorfelu de luc ră r i , s i ca r i a b u n a s a m a n u au la disposi t ie j u r n a l u l u ce la mai nou de moda, p e n t r u Ca acolo, unde: n u le-ar, ajuta f ân tas i ' a loru, se-lu în t r ebe p r e densulu de sfatu.^

Daca din inoidenti i lu p r iv i re i frumoseloru îuo- , r u r i de m a n a femeesci a m u áyé inca ceva de dor i ta , , a ru fi' u rmátóre le . Ardu dori ca inve t ia to rese le de

lucru de mana , pu t ine le câ te le avemu, precum ai a l t e le femei, ce se indeletniceseu cu lucrulu de mana , se cerceteze c â t mai desu esposi t iunea nos t ra , p e n t r u a cunósce adeve ra t e mus t r e de cosetur i in s t i lu nobi lu , c u r a t u , si armonióse in combinarea de colori. E l e a ru dobândi frumóse cunoscint ie , ce cu mare folosu le a ru pu t é in t r ebu in t i â la i n s t ruc ţ iunea din luc ru lu de m a n a in scól'a popora la si s 'ar feri abunasama de imi t a rea uno ru forme seci, farà gus tu , farà s t i lu , p r e car i le afla in cu ta re j u rna lu , care , avendu numa i specul 'a in vedere , nu pune unu deosebitu p re t i u p re conservarea or ig ina le loru frumóse imi ta t e de den-sulu, inse reu.

A d e v e r a t u , t r e b u e se recunóscemu cà aces tu s tud iu e mai g reu de cum s 'ar pare . A r t r ebu i ma i m u l t u t impu, decât o j u m ă t a t e sau o di i n t r eaga , c o n s a c r a t a cerce tăr i i espositiei . Si acés t ' a ne aduce l a a l t a idee, a cărei r ea l i sa re cu t impu lu o recoman-d a m u cu deosebi ta ca ldura factori loru competent i . I n L i p s e a se afla unu museu etnograficu, care pune unu deosebitu p re t i u pe colect iunile de îmbrăcămin te din t ò t e p a r t i l e lumei, t r imi t i endu a g e n t i la apusu si ra -sa r i tu , la media nópte si media di spre a colecta im-b r a c a m i n t e ca rac te r i s t i ce in forme si desemnuri . I n N o r i m b e r g a es is ta museulu germanicu , care se ocupa i n t r e a l t e le cu co lec tarea de t o tu felulu de t i e se tu r i si mus t r e de cosetur i vechi germanice , ca r i esceléza p r i n o r ig ina l i t a t e in forme si in esecutare , museele de indus t r i e din Viena si din a l t e ce t â t i mar i p u n u pe t o t u anulu óre care sume in buge tu p e n t r u cum-p e r a r e a de mus t re or ig ina le frumóse de luc ru r i de mana , esi te din mani le ómeniloru din poporu. A b u n a -sama aces te colect iuni nu se facu numai din curiósi-t a t e , din cont ra ele se facu cu scopulu, de a dâ im-p u l s u r i nóue gus tu lu i si product iunei , adese-ori de-g e n e r a t e pr in raf inări i le unei false cu l tu r i . Comorile, ca r i in aces ta mate r ie , dupa cumu ne dovedesce es-pos i t i a nòs t ra , zacu ascunse in poporu lu nos t ru dela sa te , a ru t r ebu i r id ica te , a d u n a t e in r ep re sen tan t i ca rac te r i s t i c i la unu locu, ca asia pe deopa r t e l uc ră r i or ig inale , frumóse, cu st i lu , se nu se pea rda in noia-n u l u luc rur i lo ru l ipsi te de acele ca l i tă ţ i , era pe de a l t a se contr ibue l a r e spand i r ea câ t mai m a r e a mo-deloru de g u s t u si f rumset ia adeve ra t a . Fo losu lu unei astfelu de colect iuni i n a u g u r a t e si făcute cu s is temu de v r e u n ' a din socia tà t i le e s i s t en te p e n t r u cu l tu r ' a poporu lu i sau de v re una , ce se v a infiintia in unu de aprópe v i i to ru , a ru fi de n e p r e t i u i t u si che l tue l i le ce le a r rec lama, ar fi inmi i tu r e sp l a t i t e p r in result a t e l e , ce le-ar dobândi p roduc t iunea i ndus t r i a l a a poporulu i .

D i v e r s e . * O p r o m i s i u n e demna de lauda. Cunoscutu lu

b a r b a t u si binefacetoriu a lu bisericei si seólei nòs t re , dlu Georgiu Dogariu. p r o p r i e t a r i u in Arad , din inci-den tu lu căsă tor ie i nepóte i sa le B a r b a r a nă scu t a Bechcu dlu Dumi t ru Antonesou, advocatu in Bocsi 'a , i n t e m p l a t a in diu 'a de 10/22 a le curente i , p recum sun t em informati , a promisu a cumperâ unu orologiu de t u r n u p r e sém'a biser icei din A r a d si a face t o t u de oda t ă o fundat iune p e n t r u in t r e t i ene rea numi tu lu i orologiu séu a face o funda t iune p e n t r u a p romova a l t e scopuri mai i n t e t i t ó r e , dupa cum se v a afla adecă mai oportuni i si din p a r t e a a l t o ru b a r b a t i compe ten t i .

Fe l i c i t amu pre dlu Georgiu D o g a r i u pen t ru frn-mosele sale in tent iuni de a ven i de nou in a ju tor iu lu bisericei si scolei n6s t re , si dorimu, câ Ddieu se-lu t i ena m u l ţ i ferici ţ i an i spre a pote rea l i sâ mu l t e b u n ă t ă ţ i si binefaceri i n t r u in te resu lu p rosperâ r i i bisericei si na t iune i , c a t r a care a dovedi tu to tdeun 'a a t â t a amore si bunavoint ia , si pen t ru car i a sac r i -ficatn bucurosu to tdeun 'a .

* O b i c e i u r i l a n u n ţ i l e m u n t e n e g r e n e . Obi-ceiulu ce domnia odiniora in i l u n t e n e g r u , de a r a p i cu p u t e r e a f a t a pe care unu t i n e r u si-o a legea de soţie, a fostu in locui tu in t impu lu ma i nou cu nisce depr inder i ma i c ivi l i sa te , car i diferă p u t i n u de ceremonii le de p e t i t u si nun ta , u s i t a t e l a t o t e poporele s lave. Daca păr in te le fetei 'si-a d a t u cons imt imentulu , june lu i logodnicu nu 'i mai este permisu se calce i n cas 'a miresei p a n a in d iua mint ie i . D a r u r i l e ce au se 'si faca rec iprocu si car i consis ta in vesminte , m a t e r i i de l a n a si de mă tase , se fixeza esac tu de mai n a i n t e ; a l ege rea ospeti loru de inv i t a tu , fixarea dilei de cununie si a sumeloru ce se chel tuescu la n u n t a , se facu i n t r ' u n u consiliu de familie dupa ceremonialulu t r a -di t ionalu. P u n c t u l u celu ma i s t r a luc i t u a lu se rba re i min t ie i es te cor teg iu lu serbatorescu, in care t i n e r ' a pa reche este condusa la biser ica, p lecandu de la cas 'a miresei , unde mai in t a iu s'au facutu n e n u m e r a t e feli-c i t a t inn i si s 'au sch imbatu da ru r i l e obic inui te . D in biser ica pleca l a cas 'a mirelui , unde apoi fes t iv i tăţ i l e t inu mai mul te dile d u p a obicieiulu s t ramosiescu. I n f run tea acelui a la iu mergu amicii t ine r i lo ru cu unu s t e g a r u i n t r e ei, dându necon ten i tu pusei si p i s t o l e ; apoi v ine mirele cu mireVa si p ă r i n ţ i loru cu p reo tu lu (Muntenegreni i sun tu de re l ig iune greco-neuni ta , ) apoi u rmeza a l t e rude si ospet i i i n v i t a ţ i . Când t r ece pes te p ragu lu locuint ie i sale cele noi, mires 'a duce de o rd ina ru pe u n u ba i a tu micu de mâna , pe care apoi t r ebue se-lu r idice cu amendoua mani le d ' asupra capului seu si se-lu i n t o r c a de t r e i or i , pr in aces ta i n t r a in casa fericire si pu te re . „Resb."

* A d m i n i s t r a t i ' a i n v e t i a m e n t n l u i i n R o m â n i a „Resboiulu" ne spune câ d. min i s t ru U r e c h i a a e labora tu u n u pro iec tu a supra admin i s t r a t iune i inve t i amentu lu i . Aces tu p ro iec tu dispune inf i in t iarea unei cura te le a scoliloru, compusa din mai m u l ţ i membr i pe v ia t ia , cu res ied in t ia in Bucuresc i . A c e s t a cu ra t e l a r egu leza t o t u ce este p r iv i to ru l a ins t ruc ţ i une ; ea este persana jur id ica , primesce dona t iun i , d i spune de bunur i si de buge tu lu scoliloru. E a es te a j u t a t a in luc ra rea sa de doua comitete şcolare, n u m i t e regionale, unu lu pe l â n g ă un ive r s i t a t ea din Bucuresc i , ce la l tu pe l a n g a cea din Ias i . Aces t e comite te reg iona le s u n t u a ju ta te , l a r î ndu lu loru, de a l t e comite te j ude t i ene si comunale , numi te patronate şcolare.

* C h e d r i i L i b a n u l u i . — Se scrie din Constan-t inopolu : „Respec tab i lu lu codru din L ibanu , o d a t ă as ia de int insu, a scad iu tu l a o dumbrav io ra de 400 arbor i . Spre a scapâ de pe i re aces ta pădur ice , guve r -n a t o r u l u g e n e r a l u a lu L ibanu lu i , Rus tem-pas ia a l u a t u mai mul t e mesuri , men i te a p u n e capetu v a n dal i smului si neg l igen t i e i mare lu i numeru de ca l e to r i . E s t e in te rd i su a r id ica cor tur i si a se asiediâ i n coprinsulu imprejmuire i dumbrave i , p recumu si a face focu in apropiere de a r b o r i der si ma i a s p r u este opr i tu a cons t ru i acolo bucă t a r i i , cumu faceu ca le tor i i si tu r i ş t i i . N u e permisu a se r u p e nici o r a m u r a sau a conduce an imale in spa t iu lu inchisu . Boi , oi si a l t e v i t e , p r inse acolo, voru fi confiscate.

i t u s t em-pas i a si-a cas t iga tu unu ... ocunoscin-t i ' a t u t u l o r u v iz i t a to r i lo ru seriosi a i Sir ie i si este de dor i tu , ca dispozi t iuni le l ua t e , cu a caroru aducere l a indepl in i re e insa rc ina tu ingr i j i to ru lu dum-b r a v e i , se se si execu te cu s t r i c te t i e . "

* Hiiuenu. T e n e r u l u A t a n a s i u Popoviciu teo logu abs. si-a ce l eb ra tu cunnni ' a in 30/8 s t . v. cu d-sióra L u c r e t i a fica p reo tu lu i Moise Marchis iu din V a d a s u . L i dorimu v ié t i a ferici ta.

€ o 11 c u r s e* P e n t r u u r m a t o r e l e s t a ţ i un i invevia toresc i va

can te din in spec to ra tu lu Belu lu i . 1.' Caraseu, emoluminte le s u u t u :

/ a) I n ban i g a t a 84 fl. v. a. / . b) P e n t r u lemne 2G-.fi.

c) P e n t r u fenu 40 fi. d) 12 cubule bucate 1J2 g âu }ji cucuruditt e) Cua r t i ru l iberu cu g rad in ' a si p a m e n t u a r a t o -

r iu de 2 j u g e r e . A l e g e r e a se va t ine in 4 Octomvre st. v. 2. Gy. Rohani, — emolumintele sun t u : a ) I n ban i g a t a 46 fl. v. a. b) 12 cubule b u c a t e lJ2 g r â u 1ji cucurud iu c) 100 p o r ţ i u n i de fenu d) C u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a si 6 holde pa

m e n t u a r a to r iu . A lege rea se va t ine in 4 Octomvre st. v. 3. T. Carandu, — emolumintele s u n t u : a) I n b a n i g a t a 46 fl. v . a. b) 12 cubule b u c a t e y g g r a u 1 / 2 cucurudiu c) 90 por ţ iun i de feDu d) 8 orgi i de l emne din care a re a se inca ld i si

scol 'a e) C u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a si 6 holde de pa

men tu a r a t o r i u ; a legerea se va t i n e in / / . Octomvre st. v. D o r i t o r i i 'de a ocupa v re unu lu d in t re aces te pos tur i s-untu av i sa t i a-si subs te rne recursele ins t ru i t e in sensulu s t a t u t u l u i orgaDicu bis. p a n a l a terminele m a i susn indica te subscrisei inspect iuni şcolare p. u. H o l l o d — in G y a n t a .

Suplacu in 1. Sep temvre 1881.

Comitetulu parochialu. In eontielegere cu mine: l o s i f u Pust ia inspectoru cercualu

P e n t r u v a c a n t ' a pa roch ia din fermat'a proto-p re sb i t e r a tu lu Sir ie i se escrie eoneursu cu t e rminu de a legere p r e / / Octobre a. c.

E m o l u m i n t e l e s u n t u : U n ' a sesiune p a m e n t u es-t r a v i l a n u a r a t o r i u si fenat iu . Bi ru lu dela 110 case si anume dela cei cu p a m e n t u câte o măsu ra buca te , j u m e t a t e g r a u j u m e t a t e cucurnzu in g r aun t i e .

U n a g r a d i n a parochia la , si s tolele u sua t e dela funcţiunile preot iesci .

Dor i tor i i de a ocupa acest 'a paroch ia sun tu poft i ţ i a-si inştruvj recursele loru in sensulu s t a t . org . ale provedea cu tes t imoniu de teologia si despre depunerea esamenului de cualif icatiune (preoţ i s a n t i t i i nca potu recurge) adresande ca t r a corn. pa r . si a le t r i m i t e subscr isului adm. protopesb. in Sir i 'a (Vila-gosiu) p a n a la t e rminu lu indica tu , era p a n a la alegere a*se p r e sen t a l a s a n t ' a biser ica , spre a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e si ora tor ia .

I e r m a t ' a 2 Sept . 1881. 1 Comitetulu parochialu.

In eontielegere cu Constantinii P . A i u d a n u m. p. adm. protopresbit.

ţ joniormu or»*i—• —^ consis tor ia le din 15/27, l u n i u a- c. N r . 676. B. p e n t r u îndep l in i rea v a c a n t e i parochie de clasa a I l I - a fiontau, din p ro topresb i t e -r a t u l u Oradi i m a r i de ôra ce p r im 'a d a t a nu s'a pu-t u t u depl ini , se ma i escrie concurau de nou cu te r minu de a l e g e r e pe 4¡16. Octomvre a. c. deminé t i a dupa finirea sân te i l i t u r g i c

E m o l u m i t e l e s u n t u : 1. Casa pa roch ia l a cu 3 chilii , cul ina, locu de

camera si s t a l u cu colni t ia , in ocolu es te fân tâna , u n u i n t r a v i l a n u de u n u j u g e r u de p r im 'a c lasa a căru ia ven i tu a n u a l u se apre t iuesce 40 fl.

2. 7» sessiune de p a m e n t u a r a t o r i u si f ena t i a de pr im 'a c lasa a cărui ven i tu anua lu se ap re t iuesce 160 fl.

3 . B i ru lu preot iescu dela 60 numere de case , delà t ô t a cas 'a un ' a vica de buca te p r e t i u i t u 70 fl.

4. Stolele preot iesci i n d a t i n a t e 100 fl. 5. Claca preot iésca p r e t i u i t a 40 fl.

de t o t u 410 fl. Dor i to r i i de a concurge p e n t r u acesta pa roch ia

s u n t u av i sa t i ca recursur i l e mo t iva t e cu documente le necesar ie si i n t i t u l a t e comi te tu lu i pa roch ia lu d in R o n t a u pana in 2/14. Octomvre a. c. se le s u b s t é r n a pro ţopresb i te ru lu i . g r . or. O r a d a n u Simeonu Bic 'a , Oradea-maje ( N a g y v â r a d ) .

R o n t a u 30. A u g u s t u (11 . Septemvre) 1881.

Comitetulu parochialu. In eontielegere cu mine: S i m e o n u B i c a m. p. Prot. Oradii-mari.

S t a ţ i u n e a inve t i a to résca g r . or . din Varad Ve-lentie, p r in abdicerea fostului inve t i a to r iu ! facendu-se v a c a n t a , pen t ru depl in i rea acelei s t a ţ i un i inve t i a to -resci se escrie eoneursu cu t e r m i n a de a legere pe lun ' a lu i Octomvre 4/16 deminé t ia dupa finirea s ân t e i l i tu rg i i .

Emolumin te le s u n t u : 1. Cor t i lu cu u n ' a chil ie, cul iua s i c amera 2. 300 floreni v. a. in bani g a t a . 3 Doue orgi i de lemne t ă i a t e d in t r e car i a re a-se

inca ld i si scól 'a. 4. I nve t i a to r iu lu v a fi t o t u oda t ă si c an to ru bi-

sericescu, p r in u r m a r e se v a foiosi si de ven i t e l e can tora l i obveniente.

Dor i to r i de a r ecu rge p e n t r u aces ta s t a ţ i u n e au a-si t r a m i t e recursur i l e sa le cu documentele r e -ceru te p roved iu te i n t i t u l a t e , comite tului pa roch ia lu gr . or. din V a r a d Ve len t i a l a inspec torn lu ce rcua lu p ro topresb i t e ru lu gr . or. alu Orad i i mar i r eve rend i -simului D o m n u Simeonu Bic 'a pana in 2/14. Octomvre a. c. si t o tu o d a t ă s u n t u av i sa t i , ca in u n a di de dumineca si p a n a a tunc i se se presen teze in h'u ser ica pen t ru de a a r e t â depr inderea i n t r u oan t a r i si r i t ua l e l e bisericesci.

Oradea mare 30 A u g u s t u (11 . Sep temvre) 1881.

Comitetulu parochialu.

In eontielegere eu mine: S i m e o n u Bic 'a m. p. protopres. Oradii mari ca Insp. Cer. de^sco'le.

P e n t r u ocuparea s t a ţ i unei vacan t e de p reo tu de a 111-a clasa Cos/'av'a e t fiii'a Nemesesti p ro-ţopresb i t e ra tu lu F ă g e t u l u i , dupa i ncuv in t i a r ea Venerabi lu lu i Consistoriu diecesanu, se escrie p r in aces t ' a eoneursu cu t e rminu lu pana ia 27 Septembre 1881.

http://2G-.fi

Emolumin te l e s u n t u : dela 164. case b i ru i a si s toi 'a u s i t a t a in p ro topop ia t ; 32 jugere p a m e n t u a r a t o r i u si fenat iu cu 1. j u g e r u g r a d i n a i n t r av i l anu .

Dor i to r i i de a ocupa acés t ' a paroobia se-si aş t e a r n ă pe t i t i un i l e loru conformu prescr i se loru S t a t . org. bis. si R e g u l a m e n t u l u i congresiralu p e n t r u pa-rochi i d in a n u l u 1878. oficiului pp re sb i t e r a lu g r . or. ma i josu subscr isu in t e r m i n u l u i nd i ca tu .

F a g e t u in in 1. Sep temvre 1881.

I n cont ie legere cu comite tu lu parochia lu .

Atanasiu Ioanoviciu. m. p. protopresbiteru.

P e n t r u ocuparea s t a t i nne i inve t ia toreec i din co-mun 'a Povergiria p r o t o p r e s b i t e r a t u l u F ă g e t u l u i , se escrie de nou concursu, cu t e r m i n u l u p a n a l a 29 Septembre 1881. Emolumen te l e s u n t : — 210 fi. v. a. banii , 8° lemne, 3 j u g e r e p a m e n t u a re tor iu , c u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a de 1 / 2 j uge ru .

Aceia, car i voescu a ocupa s t a ţ i u n e a aces t 'a , a u de a t r a m i t e cererea l o ru p roved iu t a cu document e l e prescr i se de s ta t . org . bis, oficiului p ro topresb i -t e r a l u din F a g e t u p a n a l a t e r m i n u l u ind ica tu .

P o v e r g i n ' a 2 Sep tembre 1881.

Comitetulo: parochialu. In cnntielegere cu mtne. A t a n a s i u l o a n o v i c l n m. p. pjotp.

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to ré sca din Poganesti, pro top re sb i t e r a tu lu F ă g e t u l u i , se escr ie p r in acés t ' a concursu cu t e rminu lu p a n a l a 30 Septembro 1881. Emolumin te l e sun t : 114 fi. 66 cr. v . a. ban i i ; 30 m e t i u g r â u — eucuruzu ; 8° lemne ; 1. j u g e r u pamen tu , c u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a de legumi.

Dor i to r i i de a ocupa acés t ' a s t a ţ i u n e se-si as-cérna pe t i t iun i le loru conformu prescr ise loru s t a t . o rg . bis . oficiului p ro topresb i te rescu din F a g e t u p a n a l a t e rminu lu indica tu .

Pogan'esciu 3 Septembre 1881 .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine. A t a n a s i u I o a n o v i c i u m. p. protop.

P e n t r u depl in i rea definitiva a s t a t iune i inve t ia -toresci din Fenâtia-Siedistelu se escrie concursu cu t e r -minu de alegere pe 20. Sept. v. a. c.

Emolominte le sun tu : a) in ban i 105 fi. dela comuna, 27 fl. 72 cr.

dela Dominiu lu eppiscopescu rom. ca th . din Vascou ; b) buca te 12. cubule ; c) lemne 8. s t angen i ; si d) cuart i r u cu g rad ina .

Recu ren ţ i i v o r u avea as i t r a m i t e pe t i t i un i l e sa le i n s t r u i t e cu documintele necesar i i p a n a l a t e r m i n u l u defiptu l a subscr isulu inspectoru in Beiusiu.

F e n a t i a in 29. A u g u s t u 1881.

Comitetulu parochialu In contielegere cu mine: Vawil iu P a p p protop. inspectoru Scol.

in tractslu Beiusiolui.

Pentru staţiunea invetiatoresca din Curta-Cheriu, Inspectoratulu Agrisiului Comitatulu Aradului se publica concursu cu terminulu pana la 27 Septemvrie in care di va fi si alegerea.

E m o l u m i n t e l e sun tu in b a n i g a t a 200 fl. 3 orgi i de lemne esclusive pen t ru inve t i a to r iu , 2. j u g e r e de p a m e n t u p a r t e a r a to r iu p a r t e fenat iu ; din g r a d i n ' a scólei j u m e t a t e p e n t r u legumi, dela i nmormen ta r i mar i 40 . cr. dela mici 20 cr. C u a r t i r u in loca l i t a t ea scólei

Dor i to r i i de a ocupa acestu pos tu s u n t u av i sa t i asi t r i m i t e recursur i le Inspec to ru lu i cercualu in Si-cula pos ta u l t i m a B . Ieno, ad resa te comite tu lu i pa rochia lu din Cur ta -Cher iu si in vre-o Dumineca s 'au sa rba tó re a se p re sen ta in Biser ica de acolo p e n t r u de asi a r e t â des te r i t a t ea in t ip icu si can tu lu b'ise-ricescu.

D a t u in Cur t a -Cher iu l a 2/9 1881 .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu inspectorulu F l o r i a n u M o n d a .

P e bas ' a decisului venerab i lu lu i Consistoriu A r a d a n u de dto. 17/29 A u g u s t u a. c. N r . 1622. se escrie concursu p e n t r u depl in i rea ambeloru pos tu r i inve t ia to resc i din comun'a Pesaci/, cotulu To ron t a lu — cu t e rminu de a legere pe 27 Septembre st. vechia a. c.

Emolumintele dela clas'a prim'a suntu : I n bani g a t a 350 fl. v. a. 2 j u g . p a m e n t u a r a

tor iu , t r e i orgie de pa ie numai pen t ru inca ld i tu lu scólei, o g r ad ina e s t r a v i l a n a p e n t r u legumi, cor te lu l iberu si dela i nmormen ta r i ca te 30 cr.

Er emolumintele dela class'a II. suntu : I n bani g a t a 450 fl. v. a. 2 j ug . pamen tu ara

tor iu , t r e i orgie de pa ie n u m a i p e n t r u inca ld i tu lu scólei, o g r a d i r à e s t r a v i l a n a p e n t r u legumi, cor te lu l iberu si 30 cr. dela i nmormen ta r i unde v a fi poft i tu.

Dor i to r i i de a ocupa acestea pos tu r i s u n t u av i sa t i recurse le loru i n s t r u a t e conformu s t a t u t u l u i org. bis. ad re sa t e comi te tu lu i pa roch ia lu — a le t r a mi te inspec toru lu i scolaru P a u l u Tempea in T o r a c u l u mare (per Bega St . G y o r g y ) pana la t e rminu lu indicatu, si p a n a a tunc i ase p re sen ta l a biserica in facia locului p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in can tu si t ip icu.

Pesacu , in 2. Sep tembre 1881 . Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : P a n l u T e m p e a m. p. Vicariu si adm. protopresbiteralu.

Se escrie p e n t r u v a c a n t a parochie din Comuu 'a Ghermanu, ca rea e de clas 'a â I l - a co t tu lu Timisiului , P r o t o p r e s b i t e r a t u l u Vers ie t iu lu i cu t e rmiuu de alegere 8 Septembre st. vechia a. c.

Emolumin te le s u n t u : 36 j u g e r e p a m e n t u comosate, s to la Î n d a t i n a t a

dela 70 de case, si 14 case din fili'a Jamulu-mare si cua r t i r u l iberu .

Dor i to r i i de a ocupa aces t ' a parochia , s u n t avisa t i a-si t r emi t e recurse le sa le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu comi te tu lu i pa roch ia lu a d r e s a t e la D l u P ro top re sb i t e ru I u a n e Popovic iu in Merc in ' a pe r V a r a d i a to tu deoda tă au a-se p r e sen t â in vre-o Dumineca seu serba tore in s a n t ' a Bise r ica p e n t r u de asi a r a t a d e s t e r i t a t e a loru in o ra to r ie si c â n t a r e .

Grhermauu, in 15 A u g u s t u 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu protopresbiterulu districtualu.