.A. n u l ii XII. A RADU, 10/22. Ianuarin 1888. Nr. 2 .

BISERICA si SCÓL'A. Foia bisericésca, scolastica, literara si economica.

lese odata in septemana: DUMINECA.

PEETTULU ABONAMENTULUI. P e n t r u Austro-Ungar i 'a :

Şe unu anu 5 fl. —cr., pe Va anu 2 fl. 50 cr. P e n t r u R o m a n i a s i s t r a i n e t a t e :

3?« una ann 14 fr., pe jnmetate anu 7 franci.

PRETIULU INSERTIUMLORU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Eedactiunei „BISERICA si SCÓL'A."

Ér b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la T I P O G R A I T A DIOCESANA in A R A » .

Iubirea orestinesca. Glorie ne mai pomenita incnnunâ fruntea Ma­

cedoneanului, cand la peciârele sale se plecaseră t6te pop6rele Asiei pana din colo de Indus. Triumfuri ca a Iuliu Cesare nu a secerata pre faci'a pamentului nici unu muritoriu !

Si ce insemneza pentru omenime aceste piscuri de glorie, aceste ovatiuni idololatrice, cand asupra totalităţii nu se reversa nici unu efectu binefăcătoriu ? Omulu, faptur'a cea mai perfecta a lui Ddieu, este tractata ca si alte creaturi. Sclavii si gladiatorii, de cari gemea pamentulu, marturisescu decadinti'a totala, ce nu se pdte eclipsa prin taurinele cele false ale câtorva.

Deca astfeliu aveau se se petrdca lucrurile si mai departe, atunci na suntomu in stare nici se ni întipnimu deplorabil'a s6rte, ce trebuia se urmeze pentru genulu omenescu !

Tot ce se petrece in lume ascult'a de legea cea veciniei, numita legea ondulatiunei universali. Asia dara precum intru ale materiei, chiar asia trebuia se urmeze si in viati'a spirituala o anumita reforma. Si pre acest'a a adus'o in lume insusi fiulu Fecidrei, mantuitorialn nostru Isus Christosn, cela născuta in ieslele din Betleemu. Densulu propaga intre 6meni principii veeinice; dintre acele strelucesce ca farosulu de pre mare principiulu m dîce „iubiţi si pre vrasi-masii voştri si faceţi bine chiar si celoru-ce ve urescu pre voi !*

Cuventulu „iubire" esprima unu ce, de carele este pătrunsa tdta lumea vediuta si nevedinta, atât cea viua, cât si cea mdrta. Dar ori din ce puncta de vedere vom considera conceptulu „iubire," nici o-data na vom reinane" atât de fericiţi, ca si cand vom intielege iubirea, despre care a vorbita popdreloru dascalulu dascaliloru, divinulu Galileanu. Iubirea crestinesca este acea pantlica magica, ce face ca toti pamentenii se fie un'a familie. Iubirea cresti-nteca sparge si norii cei mai fiorosi si revarsă radie vivificatârie asupra tuturora. Iubirea cres-

\ tinésca scie face balsamu si din veninu ucidieto-i riu, ér dintr'unu picuru de nectaru scie ferici pre •'i milióne. Dar iubirea crestinesca este si mai multu; \ este acelu tesauru nepretiuiveru din carele morito-ţ riulu si-construesce arme neinvincibile, scarda cea ţ infinita, pre care se p o t è urcă pana susu intru \ ascunsele tatălui cerescul

Si cine este chiamata in lume ca se propage iubirea crestinesca ? De siguru nimene altulu, de cât magistrala, s'au invetiatoriulu ! Magistrata cu scol'a s'a este in positiunea se reverse fericire pre pamentu, si se prepareze eetatieni pentru imperati'a cea ve­rònica.

De aceea dèca vom esamina mai de aprópe în­cercările de progresa ale tuturora popóreloru, vom constata, cà multa s'a făcuta pentru perfecţionarea scóleìoru si a magistriloru. S'a făcuta si se face si a trebuita si trebuie sè se faca multu, pentru-cà scól'a este dopa cum o face magistrata, ér in manile ma­gistrului deci este situata sortea omenimei. — Dela una magistru vrednica se receru o mulţime de cali-tati frumóse ; dar intre tòte calităţile sale nici uria nu strelucesce ca si iubirea crestinesca. Acést'a este intre calităţile sale diamantulu, care le covîr-8iesce pre tòte. Cele alalie la olalta nu cumpenesca tòte cât iubirea crestinesca. Ba ! voia sostiene aici ; cà unu invetiatoriu provediutu numai cu iubire crestinesca valoriza mai multu, ca celu inzestratu cu tòte teoriile pedagogice. Er pre unu invetiatoriu in tòte privintiele cualificatu, dar lipsita de iubire crestinesca, mi-lu intipuescu unei nài bine ecuipate dar farà de vîsla. Fericita este scól'a, in fruntea ca-rei'a se afla magistru bine cualificatu, dar din anim'a carui'a stralucesce iubirea crestinesca.

Intranda in scól'a acestui magistru, vei afla băn­cile poraria indesuite de elevi; aceştia vor privi tot-dó-un'a cu frunte senina catra bunulu loru părinte, pentru-cà sunt convinsi in anim'a loru, cà numai bi­nele loru îu-voesce, chiar si cand i-pedepsesce. Din

l aceste odrasle nobile se vor desvoltâ numai stejari

10 B I S E K Í C ' A si S C O L ' A Anulu XIL

falnici, sub ale càroru umbre se vor ocroti cu pia­cere obosiţii caletorii. Fericitu este poporulu, ai carni invetiatori sunt petrunsi de iubire crestinésca ! Feri­citu vei fi si tu popora romanu, cand invetiatorii tei vor fi intielegendu, simtiendu si profesandu iubire crestinésca !

Iubirea crestinésca, ce si-o castiga pruncii din scóla, cresce in anim'a loru, devine fióre îmbobocita, ce imprascie parfumu farmecatoriu. Din prunci se facu barbati si ca atari parinti de familie. Si ce bine este se fie tatàlu si mum'a înzestraţi cu iubire crestinésca ! Surisvilu tatàlui si serutulu mamei reversa in anim'a cea frageda a fiului comor'a nepretiuivera „iubire cre­stinésca." Remuneratiunea ce o primescu dela fii a-tari parinti nu potè fi de cât érasi iubire crestinésca, cà-ci din iubire crestinésca resare érasi iubire cresti­nésca, s'au dupre cum dice bardulu „.... din vulturu vulturu nasce, din stezariu stezariu resare." —

Dar cine este mai multu chiamatu de a propaga in poporu iubirea crestinésca de cât adeveratulu ur-matoriu alu mantuitorinlui, adeca preotulu? Preotu dupa renduól'a lui Melehisedecu, fora de iubire cresti­nésca, nu mi-potiu imagina. Preotulu adeveratu inse are sarcina mai usióra, dèca in scóla se petrecu afa-cerile in iubire crestinésca, de óre-ce densulu afla em-brionulu si are numai se-lu provéda cu cele necesa­rio pentru deevoltare. Fericitu este preotulu carele si-esercéza funcţiunea din iubire crestinésca; dar mai fericitu poporulu carele este condusu de atari preoti !

Si cand astfeliu se va procede preste tot in lume, cand in tòte paturile societàtii omenesci va domina iubirea crestinésca, atunci fericire pamentésca va umbri pre fie-care moritoriu, cà-ci toti vom ave in vedere numai scopulu supremu, nisuinti'a catra perfecţiune, ér nu personalităţile.

T. Ceontea.

Invetiamentulu intuitivii. (Continuare.)

Esercitiele de intuitiune, deprinderile in cugetare si vorbire, împreunate cu esplicâri din partea invetia-toriului, pdrta numirea sumara de invetiamentu in­tuitivii. Sub invetiamentu iatuitivu intielegem dar a-celu ramu pregatitoriu alu iustructiunei, care pornesce dela intuitiuni si tinde a procura eleviloru intuitiuni cât mai acurate despre lucruri, deprindiendu-i toto­dată a cugeta si a vorbi despre cele intuite.

Sîopulu invetiamentului intuiţivu nu pdte fi al-tulu, decât acel'a, care s'a enuntiatu de scopu gene­ram pentru invetiamentulu educativu. Scopulu inve­tiamentului, precum seim, este : a instrui pentru a educă; asia dar invetiamentulu intuitivu, privitu câ inceputulu si bas'a instructiunei intregi, trebue se in-cdpa a desvoltâ armonie tdte facultăţile elevului. — Se ne incercam a delimita mai de apr6pe scopulu formalu si materialu pentru invetiamentulu intuitivu.

I In etate abia de 6—7 ani vine copilulu din > cerculu familiei sub influenti'a edueatiunei scolare, s Părinţii incunjurati de nenumeratele sarcini ale vieta < de tòte dilele, de sigura numai putien s'au potutu l ocupa cu clarificarea ideiloru lui. Orizontulu cugetarei l sale este forte ingustu, vorbirea lui e seraca in espre-5 siuni, sensurile lui n'a fost cine se le deprindă, si se i le agereasca in asia mesura, precum reeere legea des­si voltarei intenţionate. Cu privire la acestu punetu, > chiemarea invetiamentului intuitiva este a deprinde in s modu sistematicu sensurile elevului ineepetoriu, a-i \ corege intuitiunile cele greşite sau obscure, si a-i l procura alte intuitiuni clare si complecte. In modula > acest'a se agerescu organele sensuriloru, pentrn a potè \ percepe usioru si siguru numerósele impresiuni ce \ vinu din afara sau simultanu, sau urméza unele dupa Ì altele iu anumite restimpuri. Sensurile sunt portile Ì spiritului. Prin perfecţionarea sensuriloru se deschide l spiritului cale catra cunóscerea adeverata a lucrarilorn. I Pe elevulu ineepetoriu trebue se-lu punem a in-i tui obiectele din ce in ce totu mai acuratu, a le com-\ para unele cu altele si a le osebi unele de altele \ dupa notele loru. Asia dar scopulu invetiamentului \ intuitivu in a dòu'a linia e a lamuri si a organiză \ intuitiunile, câ elevulu se fie iu stare a forma din i ele noţiuni si judecaţi esacte. Pe acésta trépta inve-\ tiamentulu intuitivu nrmaresce unu scopu mai inalta, l unu scopu pura spiritualu, fiindcă desvólta inteligen-| ti'a, si imprima in spiritula eleviloru legile cugetarei < drepte. I Este nnu lucra notoricu, ca ideile si tòte cu-\ noscintiele nòstre numai asia se potu ridica la valóre i cuvenita, numai asia forméza o avere via si spornica, l daca le seim si esprima prin vorbire corecta. De aici \ resulta, ca invetiamentulu intuitivu trebue se-lu de-l prindă pre elevu a vorbi corectu. Chiar la intuitiunile ì imbinate cu conversare avem oeasiuuea eea mai buua | de a indreptâ, a curati si a spori modulu de vorbire < alu elevului. Elevii se vor deprinde a vorbi corecta, | daca invetiatoriulu converséza cu ei intr'unu limbagiu \ frumosu si corectu. Invetiatoriulu va. intari simtiuln Ì limbisticu in elevi, daca pronunţia cuvintele tare si 5 respicatu, si apoi i-pune se pronunţie dupa elu. I Tienendu in vedere elementulu educativa, pn-l tem adaugâ in fine, ca invetiamentulu intuitivu tre-> bue se cultive si sentimentele si vointi'a. Scopulu a-'> cest'a, atat de importanta, se potè realiza asia, daca \ lu-dedam pre elevu la diligentia, statornicie, buna-\ cuviintia, ordine, supunere si tractare umana a lucra­li riloru si a fiintieloru. Aceste elemente morale se pdte \ usior cultiva in elevu, daca imbinàm esercitiele in tui-\ tive cu povesti de cuprinsu moralu, eu proverbe, sen-\ tentie si poesióre, cari nobilitóza si inim'a si voin-? ti'a. — Atât'a despre partea formala a invetiamenta-s lui intuitivu, se vedem acum scopulu materialu. \ Invetiamentulu intuitivu vrea se-lu faca pre e-\ levu matura pentru invetiamentulu propriu. Invetia-

Anolxi XII. B I S E R I C A si S C O L ' A 11

«entulu intuitiva are se-la introducă pre elevu in tdte eunoscintiele, se-lu faca a zări in t6te, ca se-lu pre-gatesca "pentru tdte. Invetiamentulu intuitivu trebue se contiena dar elemente din tdte soiurile de cunos-dentie, cari au se urmezs mai tardiu in decursulu aniloru de scdla, Esercitiele de intuitiune se potu dar ewisiderâ câ o basa comuna, din care au se resara m timpulu diversele soiuri de cunoscintie, precum re­sara ramii unui arbore din tulpura loru comuna. — Se ne esplicam mai lămurită.

Am disu mai susu, ca prin esercitiele de intui­tiune elevulu incepetoriu este tienutu a cugeta si a yorbi logicu, a numi obiectele cu numele lora celu adeveratu si a spune câte-cev'a despre ele in propo-srtiuni simple, corecte si precise. Invetiamentulu in­tuitiva de8v61ta dar in elevu simtiulu pentru limba, » astfeliu pregatesce in spiritulu lui terenulu pentru invetiamentuiu limbisticu. La esercitiele de intuitiune eehvorbirea ndstra cu elevulu trebue intogmita asia, ca se obvina in ea totu feliulu de cuvinte cu deriva-tiunile si formele loru flecsionare. Numai pe calea acâst'a si-pdte aduna elevulu materialu pentru gra­matica, adecă forme limbistice sau esemple, din care va ave" se abstraga mai tardiu legile limbei. Din cele dise urmeza de sine, ca invetiamentulu intuitivu pre­gatesce pe elevu pentru intielegerea reguleloru limbei.

S'a amintita, ca invetiamentulu intuitivu lu-pune pre elevulu incepetoriu a intui obiectele si iviri din jnraln seu. Productele si ivirile naturei, care se afla »,v#©r€»lu de observatiune ala eleviloru, inea au se fie plivite si analizate. Invetiamentulu intuitivu se ocupa a ca obiecte de acele, care apartien la resortulu cu-moseintieloru despre natura. Invetiamentulu intuitivu preparâza dar pre elevi pentru eunoscintiele reale.

Mai departe la invetiamentulu intuitivu elevii sunt pusi a observa si raporturi numerice, apoi a in-tui pusiti'a si form'a obieeteloru. Prin tdte aceste cu­noscintie elevii se pregatescu pentru socâta, geome­tria si desemnu.

Invetiamentulu intuitivu desvolta simtiulu si pri­ceperea eleviloru pentru istoria. Elevii trebue se se deprindă a intui si intemplari concrete mai alesu din vieti'a loru copilaresca, a scruta desvoltarea si lega-tnr'a causala a intemplariloru, si in fine a reproduce » a analiza unele istoridre instructive, cari Ie nareza iavetiatoriulu pe langa intuitiuni. Tdte aceste age-resca judecat'a morala a elevului si o prepareza pen­tru intielegerea evenimenteloru istorice.

In fine prin invetiamentulu intuitiva trebue se se desvolte si se se nutresca si semtiulu religios. Pornindu din raportulu copiiloru catra părinţi, inve-ţiamentulu intuitivu are se reflecte cât mai desu la intieleptiunea, bunătatea si atotpoternici'a lui Dum-nedieu, care a creata tdte lucrurile si fiintiele, si cu o bunătate in adeveru parintesca se ingrijesce de fe­ricirea tuturora fapturiloru sale. Aruncandu o privire preste ideile espuse pana aici, putem dice, ca inve­

tiamentulu intuitivu promoveza intrdg'a educatiune a elevului minoren. Invetiamentulu intuitivu p6rta una caractera de tota generalu, fiind-ca incepe a desvolta in elevu atât eultur'a intelectuala, cât si cea este­tica si morala in acelaşi timpu. Invetiamentulu intui­tivu, radimatu pe temeiuri psichologice, comunica ele­vului acele idei si cunoscintie, cari se afla mai aprdpe de spiritulu lui, cari sunt mai usior accesibile pentru elu, si lu-pregatescu mai bine pentru invetiamentulu urmatoriu. Invetiamentulu intuitivu pune basa pentru diversele obiecte de invetiamentu, pregatesce pentru tCte, da din tdte câte-cev'a, dupa cum chiar pretinde orizontulu ingustu de cugetare alu eleviloru ince-petori.

Dupa ce am delimitatu in trasaturi destulu de marcate scopulu, trebue se trecem mai departe si se alegem materia invetiamentuîui. intuitivu. — S'a menţionata inca dela inceputu, ca obiectele de intui­tiune trebue luate din cerculu, care lu-incmjura pre copilu, adecă din cerculu de observare alu vieţii co-pilaresei. Crcnlu de esperientia alu copiiloru se ra­porta mai nainte de tdte la viăti'a şcolara si Ia cas'a parintâsca. Elevulu incepetoriu abia a pasitu afara din cerculu familiara, spre a veni sub influinti'a educa-tiunei şcolare. Aici in scdla lu-intimpina o mulţime de obiecte si inprejurari ndue, cari tdte facu impre-siune vie asupr'a lui: de sine urmeza, ca trebue se indestalim acesta curiositate copilaresca a elevului, adecă se-lu lamurimu despre scdla si obiectele din chili'a de invetiamentu, despre impregiurârile din scdla si despre raportulu loru reciprocu. — Cas'a parin-tesea cu tota ce apartiene ei inca se afla in nemij-locitalu eercu de observatiune alu copiiloru; asia dar cas'a parintesca cu obiectele, fiintiele, persanele si inpregiurarile, din cari se constitue, inca are se ser-ve"sca câ obiecta de intuitiune indata la inceputu. Scafa si cas'a parintâsca formeza cele ddue cer­curi prime, din cari avem se alegem materii pentru gradulu incepetoriu alu intuitiunilom.

Pasindu dela aprdpe la departe, este clara ca alu doilea cercu de intuitiune nu pdte fi altulu, de­cât vie~ti'a sociala a dmeniloru. Vieti'a, trebuintiele si interesele ei i-inddmna pre dmeni a Re insoci. Vieti'a practica si tote raporturile ei se razima pe interesele comune, pe trebuintiele si întreprinderile dmeniloru. Comerciuln dilnicu si luerarile dmeniloru, cari sunt pline de mişcare si vidtia, 3u-inpresioneza pre copilu fdrte de timpuriu. Din vidti'a morala si sociala a d-mdniloru trebue da? se luam materi'a de intuitiune pentru trept'a a ddua.

(Va urma.) Dr. Petru Piposiu.

Epistolele parochului betranu. II.

Iubite nepdte! Fiindcă suntem la inceputulu anului 1888, ti-dorescu, câ fdi'a dtale se se tiparesca

celu putienu ca o sata esemplare mai multe de câtu iu anulu trecutu si câ cetitorii dtale de abia se aş­tepte sosirea numerului nou. Preotiloru li poftescu prescuri multe si cununii bune, invetiatoriloru — no­tari miloşi si de omenia, tuturora voia buna si sănătate, frăţietate si rîvna catra chiamare. Cela mei tenera se invetie dela celu mai betranu, cela mai tara se ajutore pre celu mai slabu. Na scia spus'am óre totu ce am gândita, dt'a inse intregesce gratulati'a mea câ nu cumva cineva se o afle pré mârsiava si se nu o primósca, càci si la un'a ca acést'a trebue se gandimu in diu'a de astadi.

Ce va aduce anulu nou — nu seim, vedemu inse cà semnele nu suntu bune. Dela mine s'au cerata coMcrierea glotasiloru cu rapejune ; invetiatoriulu nos­tru inea s'a grabitu a raporta, cà densulu e invetia-toriu sistemisatu dora va scapa cumva de pusica. Ga­zetele, cari mi-sosescu tòte mirósa a bătaia, par'ca ele sciu tainele viitoriului si gandulu imperatiîora.

Cu tòte acestea eu nu credu ca in curundu se fia bătaia pentrncà e prea frigu si cade multa ză­pada ; cand de sum preotu, antai'a-data mi s'a intemplatu in anulu acest'a ca sant'a amescatura se-mi inghietie in potiru ; acum am cunoscutu intieleptiunea SSloru Părinţi, cà au orenduitu toplet'a la S. liturgia. Unii preoţi din vecini au cuprinsu potirulu cu cârpe calde si astfeliu au opacitu inghietiarea. Daca gerulu va tiene si pe serbatorile Botezului, mare lucru de nu vomu remane in biserica si nu vomu iesî Ia riu ca pana acuma — lasantirea apei. In aj unuia Botezu­lui me voi sili totuşi a ajunge la cas'a fie-carui po-porénu pentrucà mi se intinde bun prilegiu a sfatui poporulu anca de Dumineca ca se tiene casele in curatienia ca se primésca cu vrednicia sfa cruce in casele loru. si acésta orenduéìa am aflat'o de buna. Filipu crazniculu e cam bolnaviciosu — ce e dreptu nu sciu de recéla cesta mare au cà dora pentru-cà dela Cratiunu s'au schimbatu mâncările, dar pe Iordanu stau bunu cà se intrama, farà elu nici n'ar fi Iordanulu deplinu. — Cand ti-scriu despre Filipu, se nu credi Iubite Nepóte ? cà dora acest'a este celu care a voita se sterga bard'a incaldita. Dómne feresce ! Filipulu meu deca la Iordanu intra in casa, nu-si mai iea o-chii de pe mésa pana nu o curetia de colacu, car-natiu, póme uscate, pasula, fuioru si ce scie densulu cà a pusu poporénulu harnicu de cinste preotului pen­tru ostanéla : In asemine locuri, unde adeca veda cà au asteptatu crucea cu atât'a cinste, si eu me mai oprescu la câte-o vorba, lauda adeca curatieni'a din casa, ori cà intrebu eum se porta scolariulu ori sco-lariti'a, ealca-voru óre in urm'a pariutiloru ? de>a sunt betrani in casa, ii intrebu-ce dîcu ei despre gerulu acest'a ? dèca dau de bolnavi, ispitescu despre boia si dèca sciu, li-dau si câte-unu sfatu ; era dèca s'a intemplatu ca, de cu sér'a deca s'a aprinsa lamp'a — se o stropescu cumv'a cu apa rece, si lamj'a s'a crepatu, indata tèlcuiescu lucrulu, ca nu-cumv'a de

aci se nascodésca casnicii intemplari rele asupra casii-— Tòte ale mele Filipu are reulu obiceiu a le intarf dupa mine, prin ce de multe-ori me aduce in con-fusia, pentru aceea eu totuşi nu-lu sfadescu, càci a-une-ori chiar si elu mi-dà ájatoriu in lucrarea mea preotié3ca. Astfelia odată eanda cu Iordiualu am m-tratu intr'o casa a unei parechi tènere, Filipu a ce­ratu apa, cá se tórne in caldarutia, nevast'a se facea cà cauta in drópt'a si in stèag'a, dar apa n'a aflata. Filipu scinse acÓ3t'a, càci pana canda eu cu invetia-toriulu si cu diecii incepuramu santirea casii, densulu prin tinda ambla dupa apa de beutu, dar nu gasi, si deci a aflatu de bine a aduce unu picu de rasine pe capulu gazdaritiei. De atunci inse nu e Iordanu că biat'a femee se nu puna pe mésa unu olu cu aps próspeta. — Dtale Iub. Nepote ! pote ti-se para sióde lucrurile aceste, dar vedi ! asia petrecemu noi pre l*a sats ; dt'a potè si zimbesci cand eetesci aceste dar noi pentru o lume nu glumimu cu lucrurile aceste, càci atunci si noi am gatat'o d'a face tréba cu lu­crarea nòstra preotiósca, a-buna-óra precum a gatat'a părintele Terentiu cu colacii. — Părintele Terentiu a-deca a aflatu cà nu sta bine, ca crazniculu se amble dupa densulu cu saculu, si deci a data din biserica spre scire poporului, ca la Iordanu omenii in loca dé colacu, carnatiu etc. se puna câte 10—20 craceri pe mésa esplicandu totodată si convingendu pre popò-reni, cà colaculu. sci. mai multu ajungă de câta 1 0 - 2 0 cruceri. Poporala a ascultata si părintele Te­rentiu in anulu dantâiu si-amplù busunarele de pi­ttale ; dar in anii următori incorserà totu mai putiene, èra in anulu trecutu mai nimico. — Astfeliu se teme cà in anulu acest'a na vor fi niei pitiule niei colaci.

— Asia-i trebue ! Dar incheiu epistol'a acest'a, ca se nu-ti fia prea

lunga Dtale, si apoi se scii ca peste 2—3 septemani èra ti-mai scriu un'a; pentrucà am fòrte multa de lucra, dar totu lucra de acel'a, de dupa care na este nemic'a venita. — Nu sciu óre toti preoţii an in porunci, au dora numai eu, destala ca de canda sum preotu, atâta de ingramadita cu lucra n'am fost nici odata. Ti, si anumescu vr'o càte-va, ca se scii si dta de greumentalu meu : conserierea poporului si a preotimei, relati'a despre tásala II si DJ, datele sta­tistice despre misicamentulu poporului cu 9 tabele, relaţia despre ce am predicata sub decursulu anulai, substernerea matriculeloru la pretura in esemplarla originata, ratiociniulu epitropiei (despre carele a dîsa părintele Teodora, ca mai bucurosu face o sata de prohóde de cât unu (ratiociniu,) diuariu despre ve­nite si spesele bisericesci, inventariu, evidenti'a de-torasiloru — tòte in dóue esemplare ; mai vine Iist'a membriloru sinodului parochialu pe trei ani; părin­tele protopresviteru m'a însărcinata se conduca ea sd-nodulu, in care au sè se restaureze corporatiunile bi­sericesci si apoi pe candu la 22. Ianuariu 1888 va veni la mine — se-i substernu protocolóla sinodului

despre alegerea comitetului, a epitropiei si despre cen-surarea socotilora si despre predarea averei biserice­şti, se-i substernu de ohiliai protocola despre alege­rea la sinodulu protopresviteralu, de chiliui list'a nou-alesîloru membrii si epitropi, apoi se stau gafa cu matricúlele si cu conscripti'a poporului, ca se mi le revideze, se fiu gafa cu sidoxi'a si cu tax'a fondu­lui preotiescu si cu polet'a de contribuţia (cá noroculu câ nu sum in restantia barem cu aceste). Mai sant anca si altele, cari cu grab'a nu-mi vinu in minte; bietulu invetiatoriu e omu de naravela, ca dupa césu-rile scólei vine la mine si-mi dâ ajutoriu, căci de altmintrelea asia remane frumosu de rusiue naintea poporului. Apoi barem — dupa cum dîseiu — déca ar fi ceva venita dupa tote aceste! — Me mangaiu, ca fondulu preotiescu întemeiata de Pré Santi'a Sa, dla Episcopu — dupa-cam am vediatu — a ince-patu se crósca binisioru si nu peste multa vreme ne vom impartasi de binefacerile lui. Nu scia ajunge-voia eu acóst'a ori b'a, dar dt'a si alti preoţi mai teneri veti ajunge; si faca reu, forte rea acei preoţi, cari nu-si platescu taxele lora in acestu fonda dar si mai rea face maritulu Consistoriu ca na suspendéza pre preoţii cei cari nu platescu datori'a loru.

Acum'a chiar incheiu si me sufuicu la lúcrala oficiosu si anume mai antaiu mi-combiueza o lista despre acei bărbaţi cari ar fi se fie membrii in co-mitetu si in epitropia; voieseu se dovedescu părin­telui protopopu, ea si eu scia povatiui unu sinodu, carele apoi se alega bărbaţi harnici si zeloşi in tre-bile bisericeşti.

La revedere !

Din incidentulu felieitàriloru de anula nou. Conform asului de pana acumu s'au presentatu

si in anulu acest'a in diu'a anului nou la Pré San­ti'a S'a părintele Episcopu alu Aradului loanu Me-tianu, corpulu profesoraîu delà seminariulu diecesanu, asesorii consistoriali locuitori in Aradu, comun'a bise-ricésca de aici si partea cea mai mare a inteligenţii romane din Aradu — spre a-si esprime semtiemintele de recunoscintia si alipire catra Pré Santi'a S'a si a-i pofti anu nou fericitu.

De asmenea s'au presentatu la Pré Santi'a S'a spre a-i pofti anu nou fericitu tôte autorităţile din locu, si anume corpulu oficirescu alu armatei comune si alu armetei pentru aperarea tierii, représentante comitatului si orasiului Aradu, inspectorulu regescu de scéle, presiedintele camerei advocatiale din Aradu si alti mulţi onoratiori.

Candu lu ama notitia despre aceste felicitări, amintimu, ca dlu Demetriu Bonciu in fruntea mai mul­tora inteligenţi romani din locu se présenta la Pré Santi'a S'a cu unu discursu, de alu carui'a cuprinsu flàmu, ca este bine a-ne ocupa si noi aici.

i Dlu B o n c i u , intoaandu mai antaiu resulta-\ tele obtienute de Eparchia sub timpulu Archipastori-> rei Pre Saatiei Sale, acceutuâ tota de odată, ca im-\ prej urările, prin cari treceam fiendu diu cele mai < grele, speranti'a ndstra iutr'unu mersa mai repede

si mai sigaru pre tereaulu bisericescu culturala este concentrata in faptulu, — ca in biserica si presta totu in desvoltarea ndstra culturala, caus'a comuna,

< carei'a servimu ne face pre toti se fiaiu anu sufletn \ si o inima. Iu biserica inceta, si trebue se încete? > orice diferintia de partida politica, de simpatii, seao i antipatii personale si altele de acestea. Ia biserica \ suntem numai fii credintio3i ai unei'a si aceleiaşi mam»

comune. Rşgretâmu, ca dlu Bonciu din caus'a multimei

{ deputatiuniloru, cari veniseră la Pre Santi'a S'a, s'a \ mărginită numai in termini generali." Ca t6te acestea ] cele atinse nu sant fara importaatia mai cu seama \ in urm'a unora împrejurări regretabile ivite in timpulu \ din urma. Aadimu adecă, si cetimu si noi prin foi d# jj „neintielegeri" intre inteligenti'a romana din Arad.

Avem inse sperantia, ca terenulu bisericescu ne jj va apropiiâ pre toti, mai cu seama ca timpurile si \ împrejurările sunt din cele mai grele. <j Pdteca nici odată n'a fost biseric'a pusa la prob» jj mai multu, decât astadi. Avem multe de facutu. Er daca j, nentielegeri" vor fi fiend, se ne fia permisa a amintf, i ca biseric'a si sc<51'a ne presenta unu terenu neutrala

si in acelaşi timpu unu terenu vastu de activitate,, carele ne chiama pre toti de o potriva la lucra. Mai are apoi terenulu bisericescu si aceea parte buna, ea aici cand biseric'a ne chiama la lacra, ne dice tote

l de odată „se lepadâmu t6ta grij'a cea lumesca," sî in urmare se ne desbracâuau de orice diferinte, ce dora,

l vomu fi avendu intre noi pre alte terene. I Caus'a cea mare, a cărei realisare o urmarimu «j prin biserica, sânta este; si santieni'a ei ne face, câ

toti de o potriva se fimu inspiraţi de bunavointfa ţ si zelulu, care cara ;teris6za pre fii credintioăi ai u-\ nei'a si aceleiaşi mame comune. \ Avendu in ved?re santieni'a scopului, sperâura, i, ca toti ne vom gasi pre terenulu bisericescu gandinda \ si luerandu numai in un'a si aceeaşi direcţiune, lu-> crandu intra înaintarea bisericei si intru ridicarea po-\ porului.

\ "Vieti'a spartana ? normată prin legile lui Licurgu. *)

? Fundarea statului spartanu cade numai decât dupa i immigrarea dorica. Dominatiunea Spartei la ineeputu s'a < restrinsu la uau teritoriu fdrte neinsemnatu; inse in cei l 3 secii următori poterea ei incetulu cu incetulu erescenda> ? in cele din urma aprope jumetate din peninsul'a pelopo*-i nesiaca a recunoscut'© de stapena. Meritulu celu mar

*) Dupa Sehomann: Griechische Altertuümer si Curţius: Grie— cliisclie Geschiehte.

stare lu-are in ast'a privintia legislatoriulu Licurgu; din- i •fere ale cărui institutiuni cea mai notabila si carea a con- > tribuitu mai vertosu la înflorirea si prosperarea Spartei, a ? fast legislatiunea referitdria Ia modula de vietia alu Spar- < taniloru. Plutarchu ni-spune, câ pe timpulu, cand Licurgu s s'a reintorsu in patria, aici era disproportiunea fdrte mare: l averea se aglomerase iu manile unor'a, era mulţimea lip- < sita d9 bunuri, vegeta in miseria. Licurgu, — câ «e dela- < ture acestu morbu socialu, si câ se asigure esistinti'a si > jndependintTa Spartei prin cetatieni vigurosi si necorupti, ? a introdusu legea numita „agoge," adecă aceea regula de i "rietia, earea pe individu lu-pune sub îngrijirea statului, l dela nascere pana la mormentu. \

îndată dupa nascerea copilului, statulu erâ nu pa- ] lintele acelui'a, — decidea, dre se remana in vietia au nu? ? Deca comis-iunea esaminatoria constata, câ respectivulu co- < 3>îlu corporalminte e debilu, seu defectuosu, — lu-espunea s pe muntele Taigetu, unde-lu lasâ in voi'a sortii, — era de l erâ sanatosu si fara de defeetu organicu, — lu preda pa- \ rintiloru spre crescerc pana la etatea de 7 ani. Deja in a- <; ceşti ani se avea in vedere viitdri'a lui chiamare Lu-de- ^ prindeau se nu fia alegatorul in mâncări, se nu fia fri- 5 cosu; — nu-lu desmerdau; era câ organismulu fisicu alu ? infantului se se desvdlte bine, nu-lu infasiâu. — La eta- < tea de 7 ani ajungea copilulu sub supraveghiarea pedo- <! nomului, carele lu-impartiâ inti'o grupa cu cei de etatea i lui, cu cari apoi se jocâ, invetiâ si manca împreuna. Peste < fia-care grupa (seu clasa) erâ unu conducatoriu, carele a- l Tangiâ jocurile si esercitiele gimnastice; dar ingrijitoriulu l supremu erâ pedonomulu, carele la t<5te erâ presentu, in- < socitu de mastigoforu (servitoriu, care porta sbiciulu). E- < sercitiele gimnastice erau amesurate etăţii. Cele mai inda- s tinate au fostu: fng'a, saritulu, luptarea, aruncarea cu \ disculu, deprinderea in arme, ba chiar si dansulu. — A < ceti si a scrie numai arareori invetiau; pondulu celu mai < mare se puneau pe obedinti'a si curagiulu tineriloru. A- 5 eesti'a, — câ se devină tari si venjosi, amblau desculţi, cu eapulu descoperita, se eulcau pe paiele gole, — era dela \ anulu alu 15 pe trestia, carea aveau ei insîsi se o rumpa < cu manele depre malulu riului Eurot'a. De mancatu asia î de pucinu capetau, incât nu se saturau nici-cand. Câ se-si j gtempere fdmea, adeseori recurgeau la furtu, ce deea li i succedea, erau lăudaţi, la din contra pedepsiţi aspru. In \ tot anulu se tieneau diamastigoris, adecă emulare in rab- | darea vergeleloru; acel'a erâ invingatoriu, care suportă ? mai multe fara a grai unu cuventu. <

Pre cât de tare se ingrigeau de desvoltarea fisica, i atât de neglesa erâ cea spirituala. Spart'a chiar nici mai < tsrdîu, cand cetirea si scrierea si alte cunoseintie elemen- > tărie formau obiectulu instructiunei in intreg'a Grecia, — > n'a tienutu pasiu cu eelelalte state ebne, asia, câ Aristo- i telu cu dreptu cuventu a potutu dice, câ modulu de e- < ducare alu Spartaniloru in locu de a cultiva pre omu, — \ lu face unilateralu si duru, căci numai deprinderea, ce se '/ dedea tineriloru in musica si cantu, — inca n'a potutu ave < destula potere nobiutatdria. — In respectulu educatiunei <, spirituale Spartanii erau de aceea opiniune, câ vieti'a pu- <> Mica destula ocasiune dâ tineriloru spre a-si desvoltâ fa- '< cultâtile spirituale. De aceea junii Spartani participau la / tdte ospetiele si petrecerile, — unde apoi ascultau conver- i satiunea celoru mai betrani, referitdria la afacerile publice, ] la pace la resbelu; — ba adeseori cereau in un'a seu alfa l privintia si opiniunea tineriloru, carea apoi o aprobau seu ^ desaprobau. In genere cei mai înaintaţi in etate in acelu > reporta steteau cu cei mai tineri, in care profesorulu cu i elevii seu siefulu cu subalternii sei. Acei'a poteau se-i \ tragă la respundere (pe cei tineri) se-i dogenesca ba chiar l si se-i pedepsesca, si aceati'a se supuneau la tdte, necu- <;

tezandu a se piange catra părinţi, càci aceati'a de nou i-pedepaeau. In modulu aeest'a tinerimea Spartana s'a des-voltatu intr'acolo, incât modesti'» si blandeti'a ei a deve-nitu obiectulu admiratiunei in intreg'a Grecia.

Ce se tiene de femeile Spartane, scrietorii divergéza in dejudecarea loru. Dupa Aristotelu acelea erau încăpăţî­nate, lucsurióse, domnóse sì aveau pré mare influintia atât asupr'a barbatiloru, cât si in afaceri de statu. Intr'adeveru in Spart'a femeile se bucurau de multa mai mare liber­tate, decât bărbaţii loru.

Mai mare atenţiune merita Plutarchu si Xenofonu. Dupa densiì Licurgu a consideratu femei'a de parte intre-gitória a statului si nu a familiei. — Dreptu-ce torsulu, tiesutulu si alte lucràri domestico elu le priviâ de apar-tienetórie s'iaveloru si nici decât Spartaneloru, cari aveau ahiamarea de a cresce cetatieni bravi. Copilele erau cres­cute in acelasiu modu, ca si copii : si eie se esercitau tot in acelea deprinderi gimnastice, dara pe dansu si cantu se punea mai mare atenţiune, — spre a potè debuta in casu de lipsa la cutare festivitate. Aceste esercitie le impliniau ele in localitate separata de a tineriloru, — cu cari numai la probe conveniau. Imbracamentulu loru erâ cam sbur-dalnicescu, carele usioru ar fi potutu deseeptâ sensualita-tea, si de care străinii se scandalisau. (Chitonu fara mâ­neci, pana la genunchi si ambele parti crepatu.) lase probe despre aceea, câ educatiunea Spartaneloru ar fi condusu la desfrenare, istori'a nu ni presenta. — Licurgu si-a a-junsu scopulu si prin modulu de crescere alu copileloru. In intreg'a Grecia ele au devenita cele mai corpolente si mai frumóse. La care auu s'ar fi terminata educatiunea loru nu scimu. A tineriloru dura pana la alu 30 anu, cand a-poi se poteau casatori, — ceea ce de altu-cum li erâ per-misu a o face si mai nainte, dara pentru aceea dela eser­citie nu erau dispensati ; nici dela conlocuirea cu socii asia, câ cu femeile loru numai forte raru poteau conveni. — Casatori'a erâ impusa prin lege ; celu ce nu observa acesta regula, erâ dispretiuitu si batjocuritu, ba adesea si pedepsita. Căsătoria legitima probabilu se lega numai in­tre cetatieni si eetatiene ; — si se intemplâ astfeliu : petî-toriulu mai antaiu cerea consensulu părintelui séu alu tu-torului fetei, ce obtienendu-lu, pre ìetióra o luâ din mi-diloeulu cameradeloru sale si o ducea la cutare rudenia, unde o tundeau, o imbracau in vestminte barbatesci si o incaltiau eu sandale si o lăsau singura in chili'a miresei; veniâ apoi la dens'a mirele si dupa o scurta conversare cu ea érasi se depărta in cerculu colegiloru sei. Despre cere­monie religióse nu se afla urme, dara e verosimilu, ca au fostu. Monogami'a erâ prescrisa ; era poliandria permisa.

Educatiunea spartaneloru le-a facutu sè se intereseze de tote afacerile publice ; si in curagiu, patriotismu si sa­crificiu pentru binele publicu poteau rivalisâ cu bărbaţii ; — de aici provine stim'a cea mare, de care se bucurau. „Cu acést'a, séu pre acést'a (aratandu spre spada) se re-intorni, " — erau cuvintele, ce le adresa mam'a spartana fiiului, ce pleca in bătălia.

In Spart'a omulu traiâ in prim'a linia pentru statu si numai in a ddu'a pentru familia: vaìórea lui depindea dela folosulu, ce a adusu statului. Acést'a s'a avutu in vedere si prin „syssithia," adecă prin acele prandiuri co­mune, cari — desi pentru familia erau desavantagióse, — i-dedau inse pe cetatieni a trai mai multu pentru viéti'a publica. In acestea toti cetatienii, ba chiar si regii erau detori a se infacisiâ. Mâncările, — pretiulu caror'a — lu resplateau in faina, vinu, oleiu, casiu si bani erau de tot frugale : diama de sânge, carne, apoi ca desertu : casiu, olive séu smochine ; pane capetau cata li trebuia, aseme­nea si vinu (ce li cam place.) — Sub decursulu cinei conver­sau despre cele intemplate séu glumiau.— Câ se fia cineva

A nulii XII. B I S E R I C A si S C O L ' A 15

primitu intre comeseni au ba, decideau prin votare, anume fiacare arunca mediu de pane Intr'unu vasu, ce-lu duceau pre la totu-insulu; deca mediulu era in stare naturala,

c u m i ' a u îuatu din pane, — insemnâ consensu; era de era mai apesatu cu man'a; neinvoirea. Deca numai unu membru-si dedea votu de neinvoire, respectivulu doritoriu nu era susceputu. — De comunu 1, 5, insi formau o com­pania, inse uneori erau si mai mulţi seu mai putieni. — Spartanulu nu se ocupa de agricultura, industria si nego-tiatoria; i-se păreau acestea sub demnitatea lui; elu traiâ din venitulu dominieloru sale, cari le lucra prin eloti, sclavi. Imbracamentulu Spartaniloru era de totu simplu asia, ca in acest'a privintia nici avutiii nu se deosebiau de cei seraci; ce e mai multu, ei se mandriau cu acelea, pana candu strainii-i zideau. — Nu numai copiii si junii amblau desculţi, ci si bărbaţii; — numai la ocasiuni so­lemne, si candu petreceau in castre, incaltiau sandale. Aceasi simplitate, se manifesta si in locuintia. Licurgu a interdîsu a intrebuintiâ la gatirea acoperisiului seu a u-siei alta scula, decât numai bard'a si ferestraulu. Oprita a fostu si intrebuintiarea metaleloru nobile; cand apoi tdte statele dimpregiuru au introdusu monetele de auru si ar-gintu, Spartanii au inceputu a folosi ferulu pentru inlej-nirea comerciului. Inse in strainetate aceşti bani pretiu nu aveau, dreptu ce spartanii comerciu cu străinii nu por-tau, ceşti din urma nu se pre întorceau prin part'a, o-biecte de lucru se importau, — si in modulu acest'a s'a potutu usioru conserva simplitatea. Comunicatiunea cu tie-rele esterne a fostu f6rte dificila. Concediu pentru a cale-tori in străinătate numai eforii dedeau; dara nici străinii nu erau binevedinti in Spart'a, si Xenelasi'a (alungarea) strainiloru avea locu, candu numai se părea consultu asia cev'a. Tdte aceste mesuri separarastice au tîntitu intr'acolo, câ se nu se introducă convingeri si datine, ce aru fi po­tutu altera constitutiunea lui Licurgu.

Musc'a la 5. Ianuariu 1888. I. Petranu.

2 3 I T7" e r s e. * O serbare la seminariulu diecesanu din

Aradu. Mercuri'a trecuta s'a tienutu in sal'a mare a se-minariului diecesanu din Aradu serbatdrea patronului a-cestei scdle, a sântului Ioanu Botezatoriulu. Serbarea s'a inceputu cu cântarea „Astadi firea apeloru se sfintiesce," esecutata de corulu eleviloru seminariului. Dupa acest'a directorulu substiţutu Augustin H a m s e a pronunciâ unu discursu comemorativu, in carele desvoltâ importanti'a a-cestei scdle intru desvoltarea ulteridra a clerului si a po­porului din eparchi'a ortodocsa a Aradului precum si im­portanti'a momenteloru serbatorii asupra desvoltârii inte­lectuale si morale a eleviloru acestui institutu. Dupa acest discursu se esecutâ de music'a instrumentcla a tenerimei unu imnu, er corulu esecutâ pies'a „ern'a de Porumbescu cu multa precisiune.

* Coruri noue de plugari s'au infientiatu in comunele H o d o n i u, protopresviteratulu Temisiorii si S i o m o s c h e s i u , protopresviteratulu Ienopolei. Ambe aceste coruri au cantatu pentra prim'a datasant'a liturgia in serbatorile Nascerii Domnului. Felieitâmu atât pre con-ducetori, cât si pre corişti!

* Baiu. Tenerimea romana din Aradu va arangiâ in 13/25. Februariu 1888 in sal'a dela „Crucea alba" unu baiu, alu carui'a venitu este destinatu in pârti egale pentru fondulu „Asociatiunei naţionale romane" si alu so­cietăţi meserasiloru romanii „Progresulu" din Aradu.

ţ Necrologu. Mercuri'a trecuta trecii la cele e-terne dupa unu morbu^scurtu părintele Georgiu Horvat,

\ capelanu in Oradea-mare lasandu in celu mai profunda doliu pre fii sei: D e m e t r i u , doctora in filosofia si profesoru la seminariulu diecesanu din Aradu, si A n d r e-

> iu , stadinte la gimnasiulu din Oradea-mare. I Esprimandu-ne condolenti'a facia de famili'a remasa \ in doliu, reposatului i-dicemu: câ sufletulu lui se-lu a-'i sieze Dumnedieu cu drepţii, er rema8itieloru sale pamen-< tesci se-le fia tierîn'a nsldra!

l f Necrologu. Eri in 5. Ianuariu s'a inmormen-) tatu E c a t a r i n ' a M i h o c u , născuta Pop'a, veduv*a j; preotesa a fostului preotu in Poeol'a Zaharie Mihocu, a-¡1 deca chiar la anulu dupa mdrtea sociulu ei; — prin ur-i mare in sensulu testamentului fericitului preotu de pia \ memoria, sub3crisu si de soei'a s'a reposata acum funda­şi tiunea de 4000, adecă: patru mii fiorini pentru stipen-£ diarea studentiloru gr. or, dela gimnasiulu de Beiusiu are i se intre in vielia in tempulu celu mai seurtu. ? Veduv'a preotesa a fostu născuta in. Beiusiu la anulu < 1830 din părinţi agronomi cu fric'a lui Ddieu, care tot-s deun'a se bucurau de buna reputatiune la concetatienii lora. > E*posat'a era unu modelu de socia, era o femeia eu / inima nobila, dens'a nu cunoscea lucsulu, si a fostu eco-< ndma in sensulu celu mai strensu alu cuventului. Dovada \ ca dinpreuna cu sociulu ei preotu intro parocbia mica, i si-au sciutu prin munca si crutiare castigâ o stare mate­le riala favoritdre, prin care apoi ambii au lasatu dupa sena s nume nemuritoriu la posteritate. < înmormântarea s'au facutu prin protopresviterii Elia < Mog'a si Vasiliu Papp, dinpreuna eu alti preoţi din apropiere. > Pe reposat'a o gelescu: fratele ei iubitu Teedoru ? Pop'a, si sor'a Rosali'a măritata Mihalu din Beiusiu, din-< preuna cu mai mulţi nepoţi si nepdte. 5 Fie-i tierîn'a usidra si memori'a neuitata! I t Necrologu. Confratele nostru lovu Ceontea, ăia i Ded'a in Transilvani'a a incetatu din vietia in 5. Ianuariu < a. c. in etate de 83 de ani — lasandu in celu mai pro-l fundu doliu pre neeonsolabil'a s'a socia, pre fiiulu seu i T e o d o r u, profesoru la seminariulu diecesanu din Aradu < precum si numerdsele sale rudenii. Reposatulu a fost unu 5 brrbatu de frunte in comun'a s'a, a functionatu multa ? timpu câ primariu alu comunei si câ epitropu alu biseri-< cei. Esprimandu-ne condolenti'a facia de famili'a remasa 5 in doliu, dicemu reposatului: se-i fia tierîn'a usidra si me-? mori'a binecuventata !

> ţ Necrologu. Clericii aradani cu durere aducu Ia < cuno3cintia, cumcâ ajiiculu si colegulu loru Nicolae Po-\ poviciu, clericu de cirsu II., — fiinlu DM P e t r u P o -< p o v i c i u, preotu in Coasidu, — la 30. Decemvre 1887 5 in urmarea unui scurt u morbu de pieptu, a incetatu din ? vietia in etate de 21 ani. — Fie-i tierîn'a usidra! I * Unu nou AlmanacJm va edâ societatea „So-< mani'a-Juna din Vien'a" cu urmatoriulu cuprinsu Cârmea. \ Sylva, Scăpata de suferintia. (Novela.) Alecsandri V., 0-> vidiu. (Actulu eelu nou.) Eminescu M. De nu-mi vii ? — \ Kamadev;a. (Poesii.) Miorescu T. Din esperientia. Ma-i csouyi A. Consciinti'a naţionala. Naum A. Donna Sera-5 fiin'a. (Poesie.) Negruzzi I,. Epistola catra Naum. (Poesie.) / Nenitiescu I. Canteculu dorobantiului — Canteculu tuna-t riului. (Poesii.) Olanescu D. C. Fantan'a Blandusiei. — i Pastelu iapjnezu. (Poesie.) Popescu I. Edueatianea natio-s nala. Sbier'a I. Solidaritatea intereseloru. Sclaviei 1. Bo-? bocelu. (Novela.) Teclu N. Despre elementele chimice. Ve-ţ lovan St. Intelectualitatea ca nota esenţiala a plăcerii es-l tetice si morale. Vulcanu I. Seraeulu. (Poesie.) Xenopolu 5 A. D. Caracterulu lui Stefanu celu Mare. Zamfirescu D. \ Liniştea. (Poesie.) Fric'a (Novela.)

Pretiulu acestui almanachu este 2fl. pentru Eotna- ? Se publica concursu pe staţiunea invetiatorésca delà fflfa 5 lei. Venitulu curatu este destinata pentru înainta- 5 Scôl'a I-a (veche) din SocodOTU, cu terminulu de alegere rea seopimloru societăţii. Ofertele marinimése se voru cuitâ ? pe 2. Februarie st. V. a. o. eu carea este impreunatu i n deosebi. < urmatoriulu salariu :

_ ~ _ ^ - - , \ a) 300 fl. ca salariu banalu, W A V l h U . ~ 9 m ^ b) 10 fl. familati'a scolii,

Acest'a e u l t imulu numeru ce se spedéza \ c) 5 fl. scripturistic'a scolii, nu altcum si diurnele l a dd., cari n u si-au renoitu abonamentulu. \ pentru conferintiele si Eeuniunile invetiatoresci. S o g à m u pre toti cei ce doreseu se fie prenu- \ Delà recurenţi se poftesce esamenu de cualificatiune, merant i i acestei foi, se binevoésca a ne avisa < câtu si celu putienu se aiba IY cl. normale. O i post'a proesima. > Doritorii de a dobândi acestu postu sunt poftiţi ca

ADMINISTRATIUNEA. pana la diu'a de alegere se se presenteze in vre-o dumi-; "~— \ neca ori serbatore in biseric'a din locu pentru a-si aretâ

INVITARE DE PRENUMERATIUNE desteritatea in cântări si tipica. l a \ Socodoru, la 2. Ianuarie v. 1888.

„ B I S K R I C ' A s i S C Ô L ' A . " P e n t r a c 7 t e t u ! u r c M a l n :

F6ia bisericêsca, scolastica, literara st \ p r e s . Oomt. par.

economica. | I n c o n t i e î e g e r e c u m i n e . p E T K T j CHIEILESCU, m. p. > Insnectoru scolariu.

Cu inceputalu anulu i 1 8 8 ® deschi ac-mu a- i — Q _ _ bonamentu nou la „Biseric'a s i Scol'a." Pentru deplinirea veduvitei parochii de clas'a prima,

Rugamn pre toti domnii abonenti de pana a- d i n Chelmacu, in protopresviteratulu Lipovei, se escrie cmna, cari doreseu a avé M'a nôstra si pe viitoriu, c o n c n r ™ f t e ~ d« 3 0 d î ? e d e l a 1"* P^licare

. . ' , . , , T . ~ . J Î „ „ „ „ „ „ „ U < Emolumintele sunta : un'a sessiune parochiala, birulu

se binevoiesca a tramite la „Tipografi a diecesana" \ g i st 0 lele usuate. pretiulu de prenumeratiune care e : i Dela recurenţi se cere calificatiune pentru parochiele

j3 . Ţ T • . s de frunte, incât inse, nu s'ar insinua doi séu trei aseme-j - ' E N T R U y t u s T R O - j J N G A R i A . $ nea recurenţi, se vor primi si de cei cu calificatiune de

P E UNU A N U 3 fi. — cr. c l a s ' a a d o u > „. . , 3 n . i/ 2 fi. 50 cr. \ " e m a i c e r e c a recurenta in carev a di de Dumineca

" . . . . . . . • . < gè se presinte in biserica pentru a-si arata desteritatea

f E N T R U R O M A N I ' A s i S T R A I N E T A T E : \ loru in cântări, si eventualu in cuventari, avendu recur-

' \ sele loru a le inaintâ părintelui protopresviteru concer-P E UNU A N U *L franci. n m t e , p 8 n a la terminulu de susu.

„ 7s » 7 f*' \ Chelmacu, in 30. Decemvre 1887. Sprijinulu moralu si materiala, de care pana i Comitetulu parochialu.

acuma sa bucurată foïa ndstra, ne indreptatiesce \ I n contieîegere cu : YOICTJ HAMSEA, m. p. protopresv. a sverâ. cà si in viitoriu vom fi imbratisiati de l , , ,. . , ,.n . . ... . . , ,„ » BJJKIU,, ™ 7 7 ^ ' - 7 7, > Pentru deplinirea statiursei invetiatoresci dela scoTa asemmea simpathn caldurose precum si de buna- , ùferiôra din comuD'a Temov'a, ctt. Aradului, protopres-vointi'a nestrămutata a On. Publica cetitoriu. \ viteratulu Siriei Yilâgos se escrie concursu cu terminu de

R e d â - C t i l i n C ê t . \ a l e £ e r e P e d i u ' a d e O- Ianuarie 1888. : \ Emolumintele anuale sunt:

» METODICA SCOLEI POPORALE" \ 1 } S a l a r i u i n b a n i V a 2 4 8 fl. d e D r P e t r u P i p o s i u , se afla de ven- t 2 Pentru cuartiru 20fl. d iare la autormlu m Arad. Pret iulu 60 er. v.a. 3 ) g t r a c o n f a r i n t i e 5 fl

— er espedata franco 65 cr. ~ m 4 ) scripturistica 4 fl. €~ « a ' ^) ^ e s e o r g " lemne — fara de a scoli. 24 fl.

O I I I U r ^ C . ^ 6) Déuedieci maji fênu 13 fl. Pentru deplinirea parechiei vacante de a III clasa ( i ) Gradin'a scolei in vaiere de 10 fl. — Sum'a 324 fl.

Tati'a de S u b u , pe bas'a decisului consistoriala dto 17. < Recurenţii sunt avisas! a-si suâcerne petitiunile adre-Becennre 1887 Nr. 4533 se escrie concursu cu terminu 8 a t e comitetului parochialu din Temov'a inspectorelui Ge-de 30 de dile dela prim'a publicare. 5 orgiu Popoviciu iu Siri'a (Viîâgos) pana in 25 Ianuarie

Emolumintele anuali sunt : Dela 99 numeri de case < 1888 dovedindu : câte un'a mesura cucuruzu sfarmatu, 10 jugere de pamentu 5 i ) c a s n n t romani de rel. gr. or. si stolele usuate, care t<5te computate la olalta facu < 2) ca a prestata esamenulu de cualificatiune si celu 398 fl. 50 cr. _ <; din limb'a maghiara cu calculu indestulitoriu.

Doritorii de a ocupa acesta parochie su^t avisati, ţ, 3) Atestatu de conduita, recursele provediute cu t6te documintele prescrise in „Sta- ş Eecurentii sunt poftiţi a-se présenta in st. biserica, tutulu oaganicu" adresate comitetului parochialu, pana la < pentru a-si dovedi desteritatea in cantu si tipicu, càci a-31. Ianuariu st. v. 1888 ale trimite protopresviterului i 6 Sulu invetiatoriu va funcţiona si câ cantoru. tractualu Ioan Groz'a, in Halmagiu. I Temov'a la 29. Neomvre 1887.

Comitetulu parochialu. ^ Comitetulu parochialu. In contieîegere cu mine : IOAN GEOZA, m. p. protopopu. I Cu seirea inspectorelui cercualu.

— •— ^_ —•—