Partea scolastica Icoacutena unei scoacutele bune)

Scoacutel a b u n a este unu ce propr iu P r e c u m cu-noscemu pre ba rba tu lu b ravu si generosu numai din vieacutet i a si faptele lui fora cacirc dinsulu se vorbeacutesca unu sicircnguru cuvegraventu despre sine astu-feliu cunoscemu si scora buna i n d a t a la p r i m a pr iv i re din celea ce se facu din celea ce se pe t recu in t r i n s a Scoacutel a buna este o lumina ce-si t r agrave m i t e radiele sale in cea mai de diosu coliba scoacuteFa rea o t r adeacuteza invetiaceii acasă si p re s t r ada

In t ram u demaneacute t i a de t egravempur iu p re neascep ta t e in scoacutela Inca nu a sosicirctu tacircmpulu pen t ru inceperea invet iamegraventului si p re i i ivetiatoriu lu- aflamu deja acolo imbraca tu cu ra tu si cuvenint iosu Cu ajuto-riulu unoru scolari mai maris ior i pregatesce si a r a n -gieza celea de lipsa pen t ru p ropune rea de pres te digrave

cacirc asia nemicu se nu-lu impiedece si conturbe mai

tacircrdicircu in lucrarea s a Credeainu ca vomu dacirc aici

de unu aeru corup tu si s t r ica tu da r ne -amu a m a -

gitu cagrave-ce in scoacutela resp i ramu unu aeru proacutespe tu si

cura tu cacircte-va ferestri inca si acumu s t au deschise

padimentulu este m a t u r a t u frumosu si ochii nos t r i i

nu integravelnescu nemicu ce i -ar po tegrave va temacirc nemicu

ce a r po tegrave corumpe aerulu Inca mai avemu teacutempu

de-a pr ivi si esamina cu dea-menuntu lu scoacutel a E a

este o scoacutela in adevera tu lu intielesu alu cuvacircn tu lu i

to te din ea ne aducu amin te de ins t ruc ţ iune si nemicu nu aflamu in t r i n s a ce n a r corespunde scopului in-s t ruct iunei si ce a r impiedecacirc acelu scopu P r e pagraveret i i salei de p ropune re a t egrave rna tabele si m a p e s ime-t r icu a rang ia te D e a s u p r a catedrei invet ia tor iu lui vedemu icoacuten a res t ign i re i Mantu i to r iu lu i ori imaginea domnedieescului amicu alu prunci loru puse in r a m e frumoacutese egrave ra visavigrave observamu por t re tu lu Domni to -riului Depre ambele acestea icogravene se vede p r e a bine ca invet iatoriulu nos t ru se silesce a dacirc lui Domne-dieu cele ce suntu ale lui Domnedieu si Impera tu lu i celea ce sun tu ale Impera tu lu i p recum si ace a ca sen ten t i a bdquoTeme-te de Domedieu si onoreacuteza pre rege laquou este pen t ru elu numa i o frasa goacutela

Din in teacutempla re unulu d in t re şcolarii a ju tă to r i deschide acum sicriulu as iedia tu i n t r u n u unghiu alu

) Dupa Kellner

salei si in acestu sicriu inca aflamu cea mai m a r e ordine In puiculu celu mai deasupr a la care ajunge numai invet ia tor iu lu se afla listele de lenevire d iu-ar iulu si a l te lucrur i ce a t ingu mai de ap roacutepe p re inve t i a to r iu in celu de midicirclocu suntu tecele si a l te lucrur i de-ale prunci loru asiediate to te cu ra tu si in ordine pres te seau l acircngă olal ta egrave ra in celu ma i de desubtu se afla sponghi a c re t a hacirc t i s io r a necesar ia la tabelele par ie ta l i la m a p e si la globulu p ă m acirc n shytului precum si pe r i a de lipsa spre a s terge de pulvere bagravenci le P r e meacutes a respect ive c a t e d r a inveshyt ia tor iu lu i nu aflamu nece unu ins t rumacircn tu de pie-depsire si fiendu-cagrave ochii nostr i i ageru sc ru ta to r i nu au po tu tu afla asia ceva nice in sicriu este semnu invedera tu cagrave in scoacutel a aceacutes t a piedepsele corporal i nu ocura de locu seau numa i forte r a r u

P r e incetulu sa l a de inve t iamegraventu se imple de şcolari Cu piacere si bucur ia observamu cagrave fia-care scolariu i n t r a cu o facia vesela si s e n i n a unu semnu aces t a cagrave scoacutel a nice de cum nu este p e n t r u ei unu locu de t o r t u r e si vaie te F i a - c a r e elevu sa lu ta p re invet ia tor iu lu ca re se afla deja in scoacutela cu cuven-tente le măre ţ i e pline de insemna ta t e Laude-se Isusu Christosu Inve t ia to r iu lu r e spunde la aces ta s a lu t a r e cu amicabi l i ta te si iubi re a d e v e r a t u parent ieacutesca in-d rep t acircndu din cacircndu in cacircndu cuvinte a t r a g a t o r i e si incurag ia tor ie c a t r a elevii sei Tot i şcolari i sun tu spashyla t i p iep tena t i si c u r a t u imbraca t i si dupa-ce s i-au aca t i a tu palar iele in cuieriele anume meni te spre ace a si- ocupa in Unisce si fora sgomotu locuri le

Orologiulu depre p a r e t e ba t e si la u l t im a b ă t ă shyt u r a invet ia tor iu lu pasiesce ina in tea prunci loru ca r i se scoacutela cu b lacircndet ia tot i de-odata E lu ros tesce r a r u cu voacutece sonogravera d a r serioacutesa rogat iuni le icirc n d a t i n a t e

prunci i le dicirccu d u p a dinsulu cu mani le in susu t ie -

nu t e la olal ta in fine facugravendu cu toţ i i s c ruce le dagrave semnu cacirc se sieda

Ins t ruc ţ iunea se incepe Cea ce mai an t acirc iu n e ba te la ochi este t i enu t a de reacutep ta sigrave cuvenint ioacutesa a

prunc i loru Mani le loru sun tu puse p r e hagravenc i egrave r a

ochii loru sun tu t ient i t i sp re invet ia tor iu lu carele s t a

l iniscitu la loculu seu ina in t ea loru de unde po tegrave

fi vediutu deca t ra to t i Invet ia tor iu lu nu alerga fora t r eacute b a incoacutece si incolo si nu-si schimba loculu decacirctu a tunc i cacircndu asia cere neces i ta tea In icirc n t r eba re nu observa o ordine anumi ta ci cacirc fulgerulu cadu icircn t r e shybăr i le lui acum aici acum acolo in tocmindu as tu-feliu lucrulu cacirc se fia icircn t r eba ţ i ap roacutepe toti prunci i E lu nu vorbesce prea t a r e d a r voacutecea lui este ch ia ra si ne da se int ielegemu cacirc iese din an ima si t ien-tesce la an ima Depre prunc i se observa bine ca laquoi se b u c u r a degraveca potu fi icirc n t reba ţ i P rovoca t i fiendu s e scoacutela voioşi respundu fora frica cu o voacutece chiara s i to tu d e a u n a in p ropuse t iun i icircn t reg i depl ine in c a r i se cupr inde si icirc n t r eba rea Nice unulu nu ta ie in respunsulu celui-alaltu lasacircndu se r e spunda numai celu i n t r e b a t u si degraveca se r idica ici coacutelea cacircte-o m acirc n a spre

a a r e t acirc poft a de-a respunde a pruncului cu ta re aceacutes t a

se icircn tacircmpla to tu -deaun a cu modest ia si in to t a liniscea

Acum urmeacuteza o pausa de 10 minute fiendu-cagrave

oacute r a p r ima de p ropunere a esp i ra tu L a semnulu

ce-lu dagrave invet ia tor iu lu se scoacutela fetitiele car i ocupa

o d iumeta te a salei de inve t iamentu cacirc se iesa afara

b a n c a de b a n c a si in ord ine Dupa unu in tervalu

s c u r t u celea car i au esigrave tu se re in torcu in scoacutela to tu

a s i a de frumosu schimbacircndu-se cu a l ta banca ce e

la r egravendu D u p a fetitie urmeacuteza fet iorasi i mai an tacirc iu

cei mai mici apoi cei mai maris ior i

Inve t iameacutentu lu se icircncepe din nou Acum vedemu

cum iesu din bance scolari mai mar i de ai despa r t i amacircn-

tu lu i super io ra se a l ă tu ra la cei mai mici din despar t i a -megraventu lu inferioru si i- depr indu in cet i tu seau in scrisu L u c r u l u aces t a inca se in tegravempla in cea mai frumoacutesa o rd ine si linisce egrave ra feciele vorbele si to te misicirccarile scolar i loru a ju tă tor i a moni tor i loru ne facu se con-ch idemu cu piacere ca ei si- implinescu acestu oficiu cu iubire si b landeacutet ia da r t o tu -oda ta si cu o ser i-os i t a te si impor t an t i a p runceacutesca cea ce nu potegrave se n u a iba resul ta te le celea mai binefacutorie

P acirc n a cacircndu despar t i amegraventu lu super io ra este ocu-d a t u cu resolvirea unei teme gramat ica l i basa te p re lec t iunar iu p acirc n a a tunc i invet ia tor iu lu si- indereacutep ta a t e n ţ i u n e a a supra despar t i ameacutentu lu i de midilocu si t r a c t eacute z a o n a r a ţ i u n e s cu r t a din lec t iunar iulu respec-t ivu M a i an tacirc iu cetesce pies a elu insusi se in t ie -lege de sine cagrave r a r u sonoru si cu in tonarea rece-r u t a dupa ace a provoca p r e şcolari i mai deprinşi i n cet i re cacirc se-o ceteacutesca si ei cacirc tu se potegrave mai b ine

si mai c o r e c t u apoi facu depr inder i g ramat ica l i si ortografice Sub decursulu acestui lucru observamu cacirc şcolarii nu numai suntu a t en ţ i si cugeta ci ei si cupr indu iute si securu ace a ce le p ropune invet iashytor iulu si la ce t ientesce elu Dupa una ins t ru i re de o d iumeta te de o ra pr imescu o t ema scr ip tur is t ica corespundie tor ia lectiunei t r a c t a t e monitor i i despăr shyţ ă m acirc n t u l u i inferioru se ducu la loculu seu cacirc se-si vedia de lucrur i le s ale si se-si p rega tesca temele p r o p r i e si acum invet ia tor iulu insusi se in torce cacirc t r a şcolarii mai mici din despar t i amentu lu infeshyr ioru D e p r e feciele l o m se pote ceti forte b ine cum se bucu ra dinsii de ap rop i a r ea inve t ia tor iu lu i da r apoi si aces t a inca i- in t impina cu a t acirc t a amicabi l i ta te si iubire incacirctu e cu nepot in t ia cacirc an im a prunci loru se r e m acirc n a rece cacirc ace a se nu-se deschidă Si p re to t indenea este viet ia in ins t ru i re I nve shyt ia tor iu lu recunosce incurag iacircndu to tu progresulu ce l au facutu prunci i repet iesce si depr inde cu cons tan t ia si pacient ia p acirc n a cacircndu si cei mai debili au int ielesu l u c r u l u dinsulu scie se faca in forte mul te modur i cacirc ins t ruc ţ iunea se fia ch ia ra si in te resan ta e ra inve-t i a rea ce a a l tu-cum seca si monotona a cet i tului se devină p lăcu ta si a t r agu to r i a

Orologiulu acircras i anunc ia esp i ra rea unei ore si acumu u rmeza p a u s a cea m a r e de 15 minute To t i prunci i iesu in cur tea scdlei se intielege de sine cacirc in ordinea buna inda t ina ta de ca rea grigiescu uni i şcolari anume pusi spre aces t a car i po r t a numele de moni tor i D in t r e moni tor i inse cacirct i -va r emacircnu in scola cacirc pr in deschiderea ferestri loru se improspeteza aerulu din ea si se pregatesca celea de lipsa la p r o shypunerea din or a ce u rmeza Aces t i a s i- implinescu misiunea fora a m acirc n a r e si apoi se asocieza si ei la ceialalt i Es icircndu in cur te vedemu in t re prunci si pre b ravulu nos t ru invet ia tor iu care dupa-ce a o rd ina tu pen t ru fetitie jocur i p lăcute corespundie tor ie loru se in torce la fe t ioras i p re cei mai maris ior i i- depr inde in in torse tur i g imnas t ice e ra celoru mai mici le per shymite misicirccari l ibere acomodate Bucur ia si indestul i re s t ra luce acum a t acirc tu depre faci a prunci loru cacirc tu si depre a invet iator iului carele numai a tunci se face mai seriosu cacircndu t r ebue se corega cu pr iv i rea s a ceva necuvenint ia I n t r a c e a invet ia tor iulu face semnu unu i a d in t r e moni tor i si in midicircloculu jocului veselu si a bucur ie i general i deoda tă resuna clopotielulu

scdle i si e t a p runc i i se liniscescu numai decacirctu si se punu iute in rendu doi cacirc te doi Invet ia tor iulu ba te oda tă in palmi si prunci i incungiura de cacirc te-va ori cur tea i n tonacircndu unu cacircntecu p o t r i v i t u apoiu cacircnteculu inceta si eras i i n t r a cu toţii in scdla obser-vacircndu ordinea cea mai frumosa

Acum erasi se incepe ins t ruc ţ iunea si se cont inua p acirc n a in fine fora i n t r e rumpere si cu di l igint i a albinei

(Vacirc urmă)

Ceremoniile nupţiali la Romacircnii antici laquoMoribus antiquis res stat Romana virisquelaquo

Ennius (Urmare)

In t impii mai t a rd icirc i lucruri le le aflamu sch imbate Ceremonii le nupţ ia l i nu se mai pre t indeau asia s t r ic tu cacirc odiniora Obse rva rea aces tora ceremonii a inceputu a depinde dela spir i tulu t impului seau si dela lipsele individului cacircndu adecă cineva V O I A se a jungă la ceva oficiu in s t ă tu D a r cu td te aceste omenii t ieneau inca si acum forte mul tu la obiceiurile celea bune ale s t ramosi loru si as ia le-au mai p a s t r a t u celu puc inu d u p a forma

Asemenea sch imbare observamu si in v ie t i a de s tă tu I n t r a r e a in oficii depindea dela auspicii aces tea s au si apl ica tu p acirc n a tacirc rd icircu in t impulu republicei da r din con t ra p re t impulu lui Dionysius au decadiutu numai la o s impla formal i ta te asia incacirctu cet imu cacirc adese-ori augurulu insciintiacirc cacirc semnele suntu favo-r i tor ie chiaru si in casulu acel a cacircndu nu le-a obser-va tu R a r u se in templacirc se lucre cineva in con t ra auspicieloru inse a tunc i mdash dicircce Dionysius mdash si-au si resbunatu d ie i i flote se cufundau in sinulu mare i se re^culacircu oştir i cumpli te si mai mul tu cacirc td t e a c e s t e a in s t ă tu domnia resboiu civilu Dion 2 6

Si la n u n t a e rau de facia auspici d a r ei mai mul tu nu observau semnele Ceremonii le se indepl ineau ce e dreptu da r omenii n u mai cunosceacircu insemna ta tea l o ru pa r t ea religiosa a d i sparu tu din ele si sc ru tă shytor i i de an t ic i ta t i pr iveau in ele nesce enigme in t ru deslegarea c ă r o r a i nzada ru se os teneau In d rep tu lu civilu acestea ceremonii nu au ma i avu tu nece o valdre iur idica consensulu s inguru era de ajunsu pen t ru a pote inchiacirc casa to r i a Theodos si Va len t in Dig 5 gt 4 2 2 J u s t i n Cod 5 4 2 4 P r e c u m crescea

din dicirc in dicirc indiferentismulu facia de c red in t i a cea vechia asia din ce in ce si ceremoniele nupţ ia l i deveniau mai r a r i asia in cacirc tu p re la sficircrsitulu imperat ie i pagane observarea aces to ra ceremonii e r a mai numai o escept iune ce o făceau unele familii vechi a v u t e macirc chiaru si la espunerea republicei ser ios i ta tea cea mora le de odiniora a d i spa ru tu din ele p recum se vede aces t a din versuri le frivole ale unoru poeţi Catul lus 6 1 bdquo In nup t i a s Iuliae et M a n l i i v 1 3 6 si celea ce urmeza Ca t r a sficircrsitulu impera t ie i pagane casa to r i a r o m acirc n a nu mai avea nece unu elementu religiosu i-a mai remasu s inguru e lementulu iur idicu Numai crest inismulu i-a potu tu dacirc e ras i unu elementu religiosu cr is ta l iza tu ca re pre ince tu lu s a fixatu to tu mai t a r e p acirc n a ce in u r m a a deveni tu o necesi ta te Ter tu l l de monog 11 de pudic 4 ad uxor 2 8 ne spune cacirc la locuitorii creşt ini din imperiulu romacircnu deja de t impur iu e ra in usu b ine-cuven ta rea beser icesca r ece r in t i a de d rep tu inse aces t a b inecuventa re a devenitu numai mai t acirc rd iu

Dupace a m vediutu aces t a sch imbare se nasce acum in t reba rea ce principi i domnescu in ceremonii le nupţ ia l i romacircne ore potemu afla in ele o un i t a t e ore care si in ce consiste aces t a u n i t a t e Dela scri i tori i vechi ni -au r emasu mai mul te u rme din care vedemu cacirc si ei sau incerca tu se esplice unele ceremonii V a r r o Ver r iu s F laccus P lu t a r ch P l in ius forte mul tu sau ocupa tu cu acestu l u c r u ei g ramadescu esplicari p res te espl icar i d a r in u r m a u rmeloru nu se decidu pen t ru nece u n a din acestea e sp l i ca r i aducu coniecturi le celea mai con t rad ica to r ie fora inse de a cunosce un i t a t e in lucru Tdte acestea esplicari a le celoru vechi t rebue se le p r imesca omulu cu mul t i ami ta si se le si folosesca d a r de legatu se nu se lege t a r e nece se nu j u r e in ele panace nu le-a forastui tu ma i an tacirc iu in foculu cri t icei

M a i mul ta t r ece re in a in tea cri t icei nu au nece acestea decacirc tu cacirc ta au d e părer i le celoru vechi despre nascerea limbei la t ine despre originea popore loru i tal ice sau despre fundamentulu is toricu a celoru ma i vechi fabule cum a r fi d e pă re rea loru despre fundarea Romei s a Scr i i tor i i cei vechi nu mai sciu nimicu despre or iginea ceremonii loru nupţ ia l i n u li-a remasu nece o t r ad i t i une despre aces t a o r i g i n e to tu ce scriu ei este n u m a i p r o p r i a loru icircnce rca re scientifica este r esu l t a tu lu s tudiului si reflesiunei lo ru

16

Solemnitatea nupţiala este o parte din cultulu dieiloru agrari tote formele acestei solemnităţi suntu scose din acestu cultu Solemnitatea acesta are se puna casatoria sub scutulu si ajutoriulu aceloru diei cari stau in fruntea procreatiunei din intrega natura prin urmare si in acea ce se intempla in vietia omeniloru Casatoria legitima se inchia cu scopulu cacirc din ea se se nască urmaşi legitimi cari se continue familia dinpreuna cu sacrele si traditiunile ei Acăsta si nimicu altceva nu voru se insemne cuvintele ce le adresa censorulu romacircnu catra cetatieni uxoremne liberorum quaerendorum gratia habes

Cetatianulu romacircnu trebuia se jure in aintea censorului cacirc se casatoresce pentru-cacirc se aiba prunci Gellius Noct attic 4 3 2 amintesce mdash dupa Servius Sulpicius Rufus mdash ca Spurius Carvilius supranumitu Ruga unu barbatu de frunte sa despartitu de femea sa fiendu-ca nu avea prunci cu ea la anulu dupa intemeiarea Romei 523 sub consulii M Atiliu P Valeriu Dice ca acestu Carviliu si-a iubitu forte tare acea femeia si-i era forte draga pentru portarea ce o avea dara bdquoiurisiurandi religionem animo atque amori praevertisse quod iurare a ceusoribus coactus erat uxorem seliberum quaerundum gratia habiturum1) Cuvintele censorului ce le-am citatu areta esentia căsătoriei dupa conceptele anticitatei Chiar si mai tacircrdiu acesta era celu mai esentialu momentu pentru o căsătoria legitima In timpulu de inflorire si la capetulu republicei la inceputulu si in timpulu mai inaintatu a imperiului scopulu propriu alu unei casatorii legitime romacircne era a ave urmaşi Pruncii erau totu ce pote ave mai scumpu o familia ei erau fala parentiloru Livius pune in gura lui Romulus acestea cuvinte cu cari sar fi adresatu catra sabinele răpite pentru-cacirc se le impace bdquoin societate fortunarum omnium civitatisque et quo nihil carius humano generi sit liberum fore Liv 1 9 2)

In prunci si prin prunci si-implinea barbatulu datorintia ce-o avea facia de parentii sei Prin tota trupina indogermana observamu cacirc unu firu rosiu temerea religiosa ce o aveau cacirc nu cumva se apună

) Santiania juramentului mai multa potere a avutu decacirctu inima si iubirea fiendu-cacirc din partea censoriloru a fostu constrinsu se jure cacirc se va casatori cacirc se aiba prunci

2 ) Voru fi partasie in tote averile si in societatea cetatianimei precum si in societatea prunciloru decacirctu care lucru nimicu nu este mai placutu pentru neamulu omenescu

familia Grigiau cu santienia cacirc se nu se stingă foculu celu santu de pre vetrele casei se nu remacircna desierte casele altarele se nu fia fora sacrificii credeau cacirc liniştea loru in recele mormentu depinde dela veneratiunea ce le-o voru dacirc urmaşii Sacrele private cacirc si celea publice nu trebuiau se apună nece odată Cicero leg 2 9 Sacra privata perpetua manento1)

Chiaru pentru acesta stetea inchiarea căsătoriei sub scutulu dieiloru agrari loru le aduceau sacrificie catra ei si-indreptau rogatiunile Anticitatea cuprinde intruna natura si spiritulu aceleaşi dieitati cari domnescu si conducu fertilitatea in vietia naturala cari facu se prospereze fructele cacircmpului si se se sporesca turmele de vite totu aceleaşi stau si in fruntea căsătoriei si o binecuventa cu prunci Contemplatiunea acesta a anticitatei sa pastratu in mai multe espresiuni ce le aflamu in limba latina asia d e cuvintele maritus maritare vidua erau termini technici si pentru funcshyţiuni analoge din vietia planteloru Cato de R R 32 Colum 11 2 79 5 6 18 4 1 5 11 2 32 3 11 3 5 6 31

Mai departe in anticitate totu asemenea vietia si mortea in orecare mesura se cuprindea cacirc o unitate din vietia se nasce morte mortea nasce noua vietia pentru acea dieii agrari suntu si dieii căsătoriei si ai mortei Sementia cadiuta pre pamentu dieii agrari sau facu se resara si cresca sau o nimicescu Asemenea si omulu a esitu din pamentu si er acolo se reintorce pamentulu este mama si mormentulu tuturoru lu-cruriloru bdquo omniparens eadem rerum commune se-pulcrum Lucret 5 259 2)

Ceremoniile de inmormentare si celea nupţiali formeza o unitate prin acestea se areta influintia binefacatoria ce o esercieza dieii telurici iu natura si in vietia omenesca er prin ceremoniile de jnmor-mentare poterea destructiva ce o au in lume totu acestea dieitati Ambele se intregescu imprumutatu Poterea acesta tainica prin care lucrurile resaru din pamentu si se reintorcu er in pamentu a fostu in aintea celoru vechi o enigma o enigma pre care ei nu au potuto deslegacirc Din acesta causa aflamu cacirc la ei inmormentarea era de totu jelnica si plina de desperare asia incacirctu a trebuitu se intrevina legea celoru XII Tab cacirc se opresca manifestatiunile des-

) Sacrele private se remacircna deapururea V raquonascatoria si totu odată mormentulu comunu alu lucrurilorulaquo

perare i bdquoMul ieres ne genas r a d u n t o neve lessum funeris ergo h a b e n t o Cic de legib 2 23 5 9 ] ) Plin 1 1 33 5 7 Serv ad ten 5 7 8 U m b r a e autera sanguino et lacte sa t i an tu r unde feminae quae mor tuos prosequuntur ubera t u n d u n t u t lac exp r iman t cunct i autem seacute l ace ran t u t sanguinem effundant

L e g a t u r a aceacutes t a s t r insa ce se afla in t re inch ia rea căsătoriei si i n t r e dieii ag ra r i se manifesteacuteza in sinshyguraticele forme ce obvinu in ceremoniile nupţ ia l i Dieitat i le auspiciali la casa to r i a romacircna suntu Ceres Tellus Mar s P i cumnus si Pilurnnus F a c l a ce o por ta iu fruntea procesiunei e racirc din mac ie s iu 2 ) ce pentru fructele sale celea mul te e racirc consaut i tu dieiloru cari domnescu pres te fer t i l i ta tea din n a t u r a Din aceacutes t a causa n u m i t a facla se p o r t a in onorea Cererei Celea 5 facle ce de regula se in t rebuin t iau la n u n t a romana se r e p o r t a la diei tat i le a g r a r i

M i r e a s a in a in te de ce e racirc r id ica ta pres te pragulu usiei si dusa in cas a mirelui ungea usciori i cu grăs ime de porcu sau de lupu sau chiarii si cu oleu Grăs imea de porcu se referesce la Ceres cea de lupu la M a r s căruia i e racirc consau t i tu lupulu Pre l l e r My th 2 Aufl 5 8 5 Aceste si a l te pa r t i din ceremoniile nupţ ia l i le vomu vede mai la vale unde va fi vorba cu de a meruntu lu despre eie Ata tu mai insemnamu la Ioculu aceacutest a ca casa to r i a r o m acirc n a dupa obiceiulu s t r amo-siloru se incheiacirc p r e t impulu secerisiului adeca in acelu t impu cagravendu mai t a re cacirc ori si cacircndu se cunosce poterea si ac t iv i t a tea dieiloru ag ra r i si cacircndu pr in can ta r i de bucur ia le mul t iamiau pen t ru darur i le pr imi te P recum inse la celelalte popore din t r u p i n a indogermana asia si la R o m acirc n i l ega tu r a aceacutes t a d in t re căsător ia si cultulu dieiloru ag ra r i in decursulu vea-curiloru s a in tuneca tu i n t ru a t acirc t a incacirc tu in t impulu istoricu nu s a mai cunoscutu 0 Bonficircniu

(Va urma)

Ce icircnsemnătate are legendariulu in scoacuteTa poporala si cum se tracteacuteza

Materialulu din legendariu este scrisu parte in prosa parte in poesia

Atacirctu piesele in prosa cacirctu si celea in poesia suntu parte descrieri parte naraţiuni

1 ) Muierile se nu-si rada genele nece se nu se boceacutesca pentru mortu Cic de leg 2 23 59 mdash Sufletele mortiloru se irapaca cu lapte si sacircnge din care causa femeile cari petrecu pre cei morti si-batu pieptulu cacirc se storca lapte si toti se sfasia cacirc se curgă sacircnge

2 ) (Spina alba biancospino aubeacutepine spine albu peducelu)

Bucatile narative suntu istorioacutere morale despre in-templari diferite din vieacutetia fabule parabole biografii isshytorice traditiuni legende proverbia ghicituri s a

Bucatile descriptive cuprindu descrieri despre corpulu si spiritulu omenescu descrieri de animale plante si mishynerale apoi descrierea meteoreloru atmosferice si a-le altoru corpuri fisice mai departe descrieri geografice deshyscrierea vietiei sociale precum si descrierea a diferite corpuri artificiale etc etc

Desicirc materialulu din legendariu este asia de diferitu atacirctu cu privire la materia cacirctu si in forma cu togravete acestea inse tractarea bucaticircloru din elu se potegrave face tienegravendu contu de doacuteue impregiurari si anume cagrave e bucat a respectiva naraţiune oii descriere

Regulele de lipsa la tractarea bucaticircloru atacirctu a celoru narative cacirctu si a celoru descriptive desicirc suntu cunoscute ori si cărui invetiatoriu totuşi n ar fi de prisosu dupa părerea mea a-le ave totu-de-a-una inaintea ochiloru a-le esamina si recapitula cacirctu mai adeseori si cu deosebire a-le pune in practica a-le aplică la fia care bucata ceea ce e capulu lucrului pentru-cagrave numai in modulu acesta se vacirc ajunge scopulu ce se intentioneacuteza prin propunerea legendariului

Eacuteta acum regulele ce suntu a se observa la tractarea unei bucati narative

1 Prgatirea pre scurtu a scolariloru pentru a potegrave intielege cuprinsulu bucatiei respective

2 Istorisirea sau povestirea libera a acelei bucati prin invetiatoriu

3 Reproducerea acelei istorisiri prin mai multi scolari

4 Cetirea bucăţii cacirctu mai bine din partea inve-tiatoriului

5 Cetirea din partea mai multoru scolari 6 Acum urmeacuteza esplicarea logica a bucăţii de

cetire cu care ocasiune se pune pondu deosebiţii pre caracterisarea persoacuteneloru ce obvinu si pre estragerea invetiaturei morale

7 Acum şcolarii istoriseacuteza din nou bucata cu cushyvintele loru proprie

8 Apoi mai cetesce odată invetiatoriulu bucat a respectiva si dupa aceea unii scolari

9 Li-se spune dupa aceea cacirc se o ceteacutesca de mai multe ori si pre acasă eventualii se o si memoriseza

10 In oacutera urmatoacuteria se recetesce se enareacuteza liberu se esamineacuteza esplicarile logice tractate in oacutera precedenta si eventualii se memoriseacuteza in modulu acesta este ocasiune si e forte consultu cacirc se se paracircndeza la respunsuri cacircţi mai multi scolari deca se potegrave chiar toti

11 In alta oacutera se tracteacuteza bucata din punctu de vedere gramaticalo-sintacticu si ortograficu aplicandu mashyterialulu invetiatu din acestea obiecte de invetiamentu si eventualu desvoltandu regule noacuteue pre basa esempleloru obveniente

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

fi vediutu deca t ra to t i Invet ia tor iu lu nu alerga fora t r eacute b a incoacutece si incolo si nu-si schimba loculu decacirctu a tunc i cacircndu asia cere neces i ta tea In icirc n t r eba re nu observa o ordine anumi ta ci cacirc fulgerulu cadu icircn t r e shybăr i le lui acum aici acum acolo in tocmindu as tu-feliu lucrulu cacirc se fia icircn t r eba ţ i ap roacutepe toti prunci i E lu nu vorbesce prea t a r e d a r voacutecea lui este ch ia ra si ne da se int ielegemu cacirc iese din an ima si t ien-tesce la an ima Depre prunc i se observa bine ca laquoi se b u c u r a degraveca potu fi icirc n t reba ţ i P rovoca t i fiendu s e scoacutela voioşi respundu fora frica cu o voacutece chiara s i to tu d e a u n a in p ropuse t iun i icircn t reg i depl ine in c a r i se cupr inde si icirc n t r eba rea Nice unulu nu ta ie in respunsulu celui-alaltu lasacircndu se r e spunda numai celu i n t r e b a t u si degraveca se r idica ici coacutelea cacircte-o m acirc n a spre

a a r e t acirc poft a de-a respunde a pruncului cu ta re aceacutes t a

se icircn tacircmpla to tu -deaun a cu modest ia si in to t a liniscea

Acum urmeacuteza o pausa de 10 minute fiendu-cagrave

oacute r a p r ima de p ropunere a esp i ra tu L a semnulu

ce-lu dagrave invet ia tor iu lu se scoacutela fetitiele car i ocupa

o d iumeta te a salei de inve t iamentu cacirc se iesa afara

b a n c a de b a n c a si in ord ine Dupa unu in tervalu

s c u r t u celea car i au esigrave tu se re in torcu in scoacutela to tu

a s i a de frumosu schimbacircndu-se cu a l ta banca ce e

la r egravendu D u p a fetitie urmeacuteza fet iorasi i mai an tacirc iu

cei mai mici apoi cei mai maris ior i

Inve t iameacutentu lu se icircncepe din nou Acum vedemu

cum iesu din bance scolari mai mar i de ai despa r t i amacircn-

tu lu i super io ra se a l ă tu ra la cei mai mici din despar t i a -megraventu lu inferioru si i- depr indu in cet i tu seau in scrisu L u c r u l u aces t a inca se in tegravempla in cea mai frumoacutesa o rd ine si linisce egrave ra feciele vorbele si to te misicirccarile scolar i loru a ju tă tor i a moni tor i loru ne facu se con-ch idemu cu piacere ca ei si- implinescu acestu oficiu cu iubire si b landeacutet ia da r t o tu -oda ta si cu o ser i-os i t a te si impor t an t i a p runceacutesca cea ce nu potegrave se n u a iba resul ta te le celea mai binefacutorie

P acirc n a cacircndu despar t i amegraventu lu super io ra este ocu-d a t u cu resolvirea unei teme gramat ica l i basa te p re lec t iunar iu p acirc n a a tunc i invet ia tor iu lu si- indereacutep ta a t e n ţ i u n e a a supra despar t i ameacutentu lu i de midilocu si t r a c t eacute z a o n a r a ţ i u n e s cu r t a din lec t iunar iulu respec-t ivu M a i an tacirc iu cetesce pies a elu insusi se in t ie -lege de sine cagrave r a r u sonoru si cu in tonarea rece-r u t a dupa ace a provoca p r e şcolari i mai deprinşi i n cet i re cacirc se-o ceteacutesca si ei cacirc tu se potegrave mai b ine

si mai c o r e c t u apoi facu depr inder i g ramat ica l i si ortografice Sub decursulu acestui lucru observamu cacirc şcolarii nu numai suntu a t en ţ i si cugeta ci ei si cupr indu iute si securu ace a ce le p ropune invet iashytor iulu si la ce t ientesce elu Dupa una ins t ru i re de o d iumeta te de o ra pr imescu o t ema scr ip tur is t ica corespundie tor ia lectiunei t r a c t a t e monitor i i despăr shyţ ă m acirc n t u l u i inferioru se ducu la loculu seu cacirc se-si vedia de lucrur i le s ale si se-si p rega tesca temele p r o p r i e si acum invet ia tor iulu insusi se in torce cacirc t r a şcolarii mai mici din despar t i amentu lu infeshyr ioru D e p r e feciele l o m se pote ceti forte b ine cum se bucu ra dinsii de ap rop i a r ea inve t ia tor iu lu i da r apoi si aces t a inca i- in t impina cu a t acirc t a amicabi l i ta te si iubire incacirctu e cu nepot in t ia cacirc an im a prunci loru se r e m acirc n a rece cacirc ace a se nu-se deschidă Si p re to t indenea este viet ia in ins t ru i re I nve shyt ia tor iu lu recunosce incurag iacircndu to tu progresulu ce l au facutu prunci i repet iesce si depr inde cu cons tan t ia si pacient ia p acirc n a cacircndu si cei mai debili au int ielesu l u c r u l u dinsulu scie se faca in forte mul te modur i cacirc ins t ruc ţ iunea se fia ch ia ra si in te resan ta e ra inve-t i a rea ce a a l tu-cum seca si monotona a cet i tului se devină p lăcu ta si a t r agu to r i a

Orologiulu acircras i anunc ia esp i ra rea unei ore si acumu u rmeza p a u s a cea m a r e de 15 minute To t i prunci i iesu in cur tea scdlei se intielege de sine cacirc in ordinea buna inda t ina ta de ca rea grigiescu uni i şcolari anume pusi spre aces t a car i po r t a numele de moni tor i D in t r e moni tor i inse cacirct i -va r emacircnu in scola cacirc pr in deschiderea ferestri loru se improspeteza aerulu din ea si se pregatesca celea de lipsa la p r o shypunerea din or a ce u rmeza Aces t i a s i- implinescu misiunea fora a m acirc n a r e si apoi se asocieza si ei la ceialalt i Es icircndu in cur te vedemu in t re prunci si pre b ravulu nos t ru invet ia tor iu care dupa-ce a o rd ina tu pen t ru fetitie jocur i p lăcute corespundie tor ie loru se in torce la fe t ioras i p re cei mai maris ior i i- depr inde in in torse tur i g imnas t ice e ra celoru mai mici le per shymite misicirccari l ibere acomodate Bucur ia si indestul i re s t ra luce acum a t acirc tu depre faci a prunci loru cacirc tu si depre a invet iator iului carele numai a tunci se face mai seriosu cacircndu t r ebue se corega cu pr iv i rea s a ceva necuvenint ia I n t r a c e a invet ia tor iulu face semnu unu i a d in t r e moni tor i si in midicircloculu jocului veselu si a bucur ie i general i deoda tă resuna clopotielulu

scdle i si e t a p runc i i se liniscescu numai decacirctu si se punu iute in rendu doi cacirc te doi Invet ia tor iulu ba te oda tă in palmi si prunci i incungiura de cacirc te-va ori cur tea i n tonacircndu unu cacircntecu p o t r i v i t u apoiu cacircnteculu inceta si eras i i n t r a cu toţii in scdla obser-vacircndu ordinea cea mai frumosa

Acum erasi se incepe ins t ruc ţ iunea si se cont inua p acirc n a in fine fora i n t r e rumpere si cu di l igint i a albinei

(Vacirc urmă)

Ceremoniile nupţiali la Romacircnii antici laquoMoribus antiquis res stat Romana virisquelaquo

Ennius (Urmare)

In t impii mai t a rd icirc i lucruri le le aflamu sch imbate Ceremonii le nupţ ia l i nu se mai pre t indeau asia s t r ic tu cacirc odiniora Obse rva rea aces tora ceremonii a inceputu a depinde dela spir i tulu t impului seau si dela lipsele individului cacircndu adecă cineva V O I A se a jungă la ceva oficiu in s t ă tu D a r cu td te aceste omenii t ieneau inca si acum forte mul tu la obiceiurile celea bune ale s t ramosi loru si as ia le-au mai p a s t r a t u celu puc inu d u p a forma

Asemenea sch imbare observamu si in v ie t i a de s tă tu I n t r a r e a in oficii depindea dela auspicii aces tea s au si apl ica tu p acirc n a tacirc rd icircu in t impulu republicei da r din con t ra p re t impulu lui Dionysius au decadiutu numai la o s impla formal i ta te asia incacirctu cet imu cacirc adese-ori augurulu insciintiacirc cacirc semnele suntu favo-r i tor ie chiaru si in casulu acel a cacircndu nu le-a obser-va tu R a r u se in templacirc se lucre cineva in con t ra auspicieloru inse a tunc i mdash dicircce Dionysius mdash si-au si resbunatu d ie i i flote se cufundau in sinulu mare i se re^culacircu oştir i cumpli te si mai mul tu cacirc td t e a c e s t e a in s t ă tu domnia resboiu civilu Dion 2 6

Si la n u n t a e rau de facia auspici d a r ei mai mul tu nu observau semnele Ceremonii le se indepl ineau ce e dreptu da r omenii n u mai cunosceacircu insemna ta tea l o ru pa r t ea religiosa a d i sparu tu din ele si sc ru tă shytor i i de an t ic i ta t i pr iveau in ele nesce enigme in t ru deslegarea c ă r o r a i nzada ru se os teneau In d rep tu lu civilu acestea ceremonii nu au ma i avu tu nece o valdre iur idica consensulu s inguru era de ajunsu pen t ru a pote inchiacirc casa to r i a Theodos si Va len t in Dig 5 gt 4 2 2 J u s t i n Cod 5 4 2 4 P r e c u m crescea

din dicirc in dicirc indiferentismulu facia de c red in t i a cea vechia asia din ce in ce si ceremoniele nupţ ia l i deveniau mai r a r i asia in cacirc tu p re la sficircrsitulu imperat ie i pagane observarea aces to ra ceremonii e r a mai numai o escept iune ce o făceau unele familii vechi a v u t e macirc chiaru si la espunerea republicei ser ios i ta tea cea mora le de odiniora a d i spa ru tu din ele p recum se vede aces t a din versuri le frivole ale unoru poeţi Catul lus 6 1 bdquo In nup t i a s Iuliae et M a n l i i v 1 3 6 si celea ce urmeza Ca t r a sficircrsitulu impera t ie i pagane casa to r i a r o m acirc n a nu mai avea nece unu elementu religiosu i-a mai remasu s inguru e lementulu iur idicu Numai crest inismulu i-a potu tu dacirc e ras i unu elementu religiosu cr is ta l iza tu ca re pre ince tu lu s a fixatu to tu mai t a r e p acirc n a ce in u r m a a deveni tu o necesi ta te Ter tu l l de monog 11 de pudic 4 ad uxor 2 8 ne spune cacirc la locuitorii creşt ini din imperiulu romacircnu deja de t impur iu e ra in usu b ine-cuven ta rea beser icesca r ece r in t i a de d rep tu inse aces t a b inecuventa re a devenitu numai mai t acirc rd iu

Dupace a m vediutu aces t a sch imbare se nasce acum in t reba rea ce principi i domnescu in ceremonii le nupţ ia l i romacircne ore potemu afla in ele o un i t a t e ore care si in ce consiste aces t a u n i t a t e Dela scri i tori i vechi ni -au r emasu mai mul te u rme din care vedemu cacirc si ei sau incerca tu se esplice unele ceremonii V a r r o Ver r iu s F laccus P lu t a r ch P l in ius forte mul tu sau ocupa tu cu acestu l u c r u ei g ramadescu esplicari p res te espl icar i d a r in u r m a u rmeloru nu se decidu pen t ru nece u n a din acestea e sp l i ca r i aducu coniecturi le celea mai con t rad ica to r ie fora inse de a cunosce un i t a t e in lucru Tdte acestea esplicari a le celoru vechi t rebue se le p r imesca omulu cu mul t i ami ta si se le si folosesca d a r de legatu se nu se lege t a r e nece se nu j u r e in ele panace nu le-a forastui tu ma i an tacirc iu in foculu cri t icei

M a i mul ta t r ece re in a in tea cri t icei nu au nece acestea decacirc tu cacirc ta au d e părer i le celoru vechi despre nascerea limbei la t ine despre originea popore loru i tal ice sau despre fundamentulu is toricu a celoru ma i vechi fabule cum a r fi d e pă re rea loru despre fundarea Romei s a Scr i i tor i i cei vechi nu mai sciu nimicu despre or iginea ceremonii loru nupţ ia l i n u li-a remasu nece o t r ad i t i une despre aces t a o r i g i n e to tu ce scriu ei este n u m a i p r o p r i a loru icircnce rca re scientifica este r esu l t a tu lu s tudiului si reflesiunei lo ru

16

Solemnitatea nupţiala este o parte din cultulu dieiloru agrari tote formele acestei solemnităţi suntu scose din acestu cultu Solemnitatea acesta are se puna casatoria sub scutulu si ajutoriulu aceloru diei cari stau in fruntea procreatiunei din intrega natura prin urmare si in acea ce se intempla in vietia omeniloru Casatoria legitima se inchia cu scopulu cacirc din ea se se nască urmaşi legitimi cari se continue familia dinpreuna cu sacrele si traditiunile ei Acăsta si nimicu altceva nu voru se insemne cuvintele ce le adresa censorulu romacircnu catra cetatieni uxoremne liberorum quaerendorum gratia habes

Cetatianulu romacircnu trebuia se jure in aintea censorului cacirc se casatoresce pentru-cacirc se aiba prunci Gellius Noct attic 4 3 2 amintesce mdash dupa Servius Sulpicius Rufus mdash ca Spurius Carvilius supranumitu Ruga unu barbatu de frunte sa despartitu de femea sa fiendu-ca nu avea prunci cu ea la anulu dupa intemeiarea Romei 523 sub consulii M Atiliu P Valeriu Dice ca acestu Carviliu si-a iubitu forte tare acea femeia si-i era forte draga pentru portarea ce o avea dara bdquoiurisiurandi religionem animo atque amori praevertisse quod iurare a ceusoribus coactus erat uxorem seliberum quaerundum gratia habiturum1) Cuvintele censorului ce le-am citatu areta esentia căsătoriei dupa conceptele anticitatei Chiar si mai tacircrdiu acesta era celu mai esentialu momentu pentru o căsătoria legitima In timpulu de inflorire si la capetulu republicei la inceputulu si in timpulu mai inaintatu a imperiului scopulu propriu alu unei casatorii legitime romacircne era a ave urmaşi Pruncii erau totu ce pote ave mai scumpu o familia ei erau fala parentiloru Livius pune in gura lui Romulus acestea cuvinte cu cari sar fi adresatu catra sabinele răpite pentru-cacirc se le impace bdquoin societate fortunarum omnium civitatisque et quo nihil carius humano generi sit liberum fore Liv 1 9 2)

In prunci si prin prunci si-implinea barbatulu datorintia ce-o avea facia de parentii sei Prin tota trupina indogermana observamu cacirc unu firu rosiu temerea religiosa ce o aveau cacirc nu cumva se apună

) Santiania juramentului mai multa potere a avutu decacirctu inima si iubirea fiendu-cacirc din partea censoriloru a fostu constrinsu se jure cacirc se va casatori cacirc se aiba prunci

2 ) Voru fi partasie in tote averile si in societatea cetatianimei precum si in societatea prunciloru decacirctu care lucru nimicu nu este mai placutu pentru neamulu omenescu

familia Grigiau cu santienia cacirc se nu se stingă foculu celu santu de pre vetrele casei se nu remacircna desierte casele altarele se nu fia fora sacrificii credeau cacirc liniştea loru in recele mormentu depinde dela veneratiunea ce le-o voru dacirc urmaşii Sacrele private cacirc si celea publice nu trebuiau se apună nece odată Cicero leg 2 9 Sacra privata perpetua manento1)

Chiaru pentru acesta stetea inchiarea căsătoriei sub scutulu dieiloru agrari loru le aduceau sacrificie catra ei si-indreptau rogatiunile Anticitatea cuprinde intruna natura si spiritulu aceleaşi dieitati cari domnescu si conducu fertilitatea in vietia naturala cari facu se prospereze fructele cacircmpului si se se sporesca turmele de vite totu aceleaşi stau si in fruntea căsătoriei si o binecuventa cu prunci Contemplatiunea acesta a anticitatei sa pastratu in mai multe espresiuni ce le aflamu in limba latina asia d e cuvintele maritus maritare vidua erau termini technici si pentru funcshyţiuni analoge din vietia planteloru Cato de R R 32 Colum 11 2 79 5 6 18 4 1 5 11 2 32 3 11 3 5 6 31

Mai departe in anticitate totu asemenea vietia si mortea in orecare mesura se cuprindea cacirc o unitate din vietia se nasce morte mortea nasce noua vietia pentru acea dieii agrari suntu si dieii căsătoriei si ai mortei Sementia cadiuta pre pamentu dieii agrari sau facu se resara si cresca sau o nimicescu Asemenea si omulu a esitu din pamentu si er acolo se reintorce pamentulu este mama si mormentulu tuturoru lu-cruriloru bdquo omniparens eadem rerum commune se-pulcrum Lucret 5 259 2)

Ceremoniile de inmormentare si celea nupţiali formeza o unitate prin acestea se areta influintia binefacatoria ce o esercieza dieii telurici iu natura si in vietia omenesca er prin ceremoniile de jnmor-mentare poterea destructiva ce o au in lume totu acestea dieitati Ambele se intregescu imprumutatu Poterea acesta tainica prin care lucrurile resaru din pamentu si se reintorcu er in pamentu a fostu in aintea celoru vechi o enigma o enigma pre care ei nu au potuto deslegacirc Din acesta causa aflamu cacirc la ei inmormentarea era de totu jelnica si plina de desperare asia incacirctu a trebuitu se intrevina legea celoru XII Tab cacirc se opresca manifestatiunile des-

) Sacrele private se remacircna deapururea V raquonascatoria si totu odată mormentulu comunu alu lucrurilorulaquo

perare i bdquoMul ieres ne genas r a d u n t o neve lessum funeris ergo h a b e n t o Cic de legib 2 23 5 9 ] ) Plin 1 1 33 5 7 Serv ad ten 5 7 8 U m b r a e autera sanguino et lacte sa t i an tu r unde feminae quae mor tuos prosequuntur ubera t u n d u n t u t lac exp r iman t cunct i autem seacute l ace ran t u t sanguinem effundant

L e g a t u r a aceacutes t a s t r insa ce se afla in t re inch ia rea căsătoriei si i n t r e dieii ag ra r i se manifesteacuteza in sinshyguraticele forme ce obvinu in ceremoniile nupţ ia l i Dieitat i le auspiciali la casa to r i a romacircna suntu Ceres Tellus Mar s P i cumnus si Pilurnnus F a c l a ce o por ta iu fruntea procesiunei e racirc din mac ie s iu 2 ) ce pentru fructele sale celea mul te e racirc consaut i tu dieiloru cari domnescu pres te fer t i l i ta tea din n a t u r a Din aceacutes t a causa n u m i t a facla se p o r t a in onorea Cererei Celea 5 facle ce de regula se in t rebuin t iau la n u n t a romana se r e p o r t a la diei tat i le a g r a r i

M i r e a s a in a in te de ce e racirc r id ica ta pres te pragulu usiei si dusa in cas a mirelui ungea usciori i cu grăs ime de porcu sau de lupu sau chiarii si cu oleu Grăs imea de porcu se referesce la Ceres cea de lupu la M a r s căruia i e racirc consau t i tu lupulu Pre l l e r My th 2 Aufl 5 8 5 Aceste si a l te pa r t i din ceremoniile nupţ ia l i le vomu vede mai la vale unde va fi vorba cu de a meruntu lu despre eie Ata tu mai insemnamu la Ioculu aceacutest a ca casa to r i a r o m acirc n a dupa obiceiulu s t r amo-siloru se incheiacirc p r e t impulu secerisiului adeca in acelu t impu cagravendu mai t a re cacirc ori si cacircndu se cunosce poterea si ac t iv i t a tea dieiloru ag ra r i si cacircndu pr in can ta r i de bucur ia le mul t iamiau pen t ru darur i le pr imi te P recum inse la celelalte popore din t r u p i n a indogermana asia si la R o m acirc n i l ega tu r a aceacutes t a d in t re căsător ia si cultulu dieiloru ag ra r i in decursulu vea-curiloru s a in tuneca tu i n t ru a t acirc t a incacirc tu in t impulu istoricu nu s a mai cunoscutu 0 Bonficircniu

(Va urma)

Ce icircnsemnătate are legendariulu in scoacuteTa poporala si cum se tracteacuteza

Materialulu din legendariu este scrisu parte in prosa parte in poesia

Atacirctu piesele in prosa cacirctu si celea in poesia suntu parte descrieri parte naraţiuni

1 ) Muierile se nu-si rada genele nece se nu se boceacutesca pentru mortu Cic de leg 2 23 59 mdash Sufletele mortiloru se irapaca cu lapte si sacircnge din care causa femeile cari petrecu pre cei morti si-batu pieptulu cacirc se storca lapte si toti se sfasia cacirc se curgă sacircnge

2 ) (Spina alba biancospino aubeacutepine spine albu peducelu)

Bucatile narative suntu istorioacutere morale despre in-templari diferite din vieacutetia fabule parabole biografii isshytorice traditiuni legende proverbia ghicituri s a

Bucatile descriptive cuprindu descrieri despre corpulu si spiritulu omenescu descrieri de animale plante si mishynerale apoi descrierea meteoreloru atmosferice si a-le altoru corpuri fisice mai departe descrieri geografice deshyscrierea vietiei sociale precum si descrierea a diferite corpuri artificiale etc etc

Desicirc materialulu din legendariu este asia de diferitu atacirctu cu privire la materia cacirctu si in forma cu togravete acestea inse tractarea bucaticircloru din elu se potegrave face tienegravendu contu de doacuteue impregiurari si anume cagrave e bucat a respectiva naraţiune oii descriere

Regulele de lipsa la tractarea bucaticircloru atacirctu a celoru narative cacirctu si a celoru descriptive desicirc suntu cunoscute ori si cărui invetiatoriu totuşi n ar fi de prisosu dupa părerea mea a-le ave totu-de-a-una inaintea ochiloru a-le esamina si recapitula cacirctu mai adeseori si cu deosebire a-le pune in practica a-le aplică la fia care bucata ceea ce e capulu lucrului pentru-cagrave numai in modulu acesta se vacirc ajunge scopulu ce se intentioneacuteza prin propunerea legendariului

Eacuteta acum regulele ce suntu a se observa la tractarea unei bucati narative

1 Prgatirea pre scurtu a scolariloru pentru a potegrave intielege cuprinsulu bucatiei respective

2 Istorisirea sau povestirea libera a acelei bucati prin invetiatoriu

3 Reproducerea acelei istorisiri prin mai multi scolari

4 Cetirea bucăţii cacirctu mai bine din partea inve-tiatoriului

5 Cetirea din partea mai multoru scolari 6 Acum urmeacuteza esplicarea logica a bucăţii de

cetire cu care ocasiune se pune pondu deosebiţii pre caracterisarea persoacuteneloru ce obvinu si pre estragerea invetiaturei morale

7 Acum şcolarii istoriseacuteza din nou bucata cu cushyvintele loru proprie

8 Apoi mai cetesce odată invetiatoriulu bucat a respectiva si dupa aceea unii scolari

9 Li-se spune dupa aceea cacirc se o ceteacutesca de mai multe ori si pre acasă eventualii se o si memoriseza

10 In oacutera urmatoacuteria se recetesce se enareacuteza liberu se esamineacuteza esplicarile logice tractate in oacutera precedenta si eventualii se memoriseacuteza in modulu acesta este ocasiune si e forte consultu cacirc se se paracircndeza la respunsuri cacircţi mai multi scolari deca se potegrave chiar toti

11 In alta oacutera se tracteacuteza bucata din punctu de vedere gramaticalo-sintacticu si ortograficu aplicandu mashyterialulu invetiatu din acestea obiecte de invetiamentu si eventualu desvoltandu regule noacuteue pre basa esempleloru obveniente

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

scdle i si e t a p runc i i se liniscescu numai decacirctu si se punu iute in rendu doi cacirc te doi Invet ia tor iulu ba te oda tă in palmi si prunci i incungiura de cacirc te-va ori cur tea i n tonacircndu unu cacircntecu p o t r i v i t u apoiu cacircnteculu inceta si eras i i n t r a cu toţii in scdla obser-vacircndu ordinea cea mai frumosa

Acum erasi se incepe ins t ruc ţ iunea si se cont inua p acirc n a in fine fora i n t r e rumpere si cu di l igint i a albinei

(Vacirc urmă)

Ceremoniile nupţiali la Romacircnii antici laquoMoribus antiquis res stat Romana virisquelaquo

Ennius (Urmare)

In t impii mai t a rd icirc i lucruri le le aflamu sch imbate Ceremonii le nupţ ia l i nu se mai pre t indeau asia s t r ic tu cacirc odiniora Obse rva rea aces tora ceremonii a inceputu a depinde dela spir i tulu t impului seau si dela lipsele individului cacircndu adecă cineva V O I A se a jungă la ceva oficiu in s t ă tu D a r cu td te aceste omenii t ieneau inca si acum forte mul tu la obiceiurile celea bune ale s t ramosi loru si as ia le-au mai p a s t r a t u celu puc inu d u p a forma

Asemenea sch imbare observamu si in v ie t i a de s tă tu I n t r a r e a in oficii depindea dela auspicii aces tea s au si apl ica tu p acirc n a tacirc rd icircu in t impulu republicei da r din con t ra p re t impulu lui Dionysius au decadiutu numai la o s impla formal i ta te asia incacirctu cet imu cacirc adese-ori augurulu insciintiacirc cacirc semnele suntu favo-r i tor ie chiaru si in casulu acel a cacircndu nu le-a obser-va tu R a r u se in templacirc se lucre cineva in con t ra auspicieloru inse a tunc i mdash dicircce Dionysius mdash si-au si resbunatu d ie i i flote se cufundau in sinulu mare i se re^culacircu oştir i cumpli te si mai mul tu cacirc td t e a c e s t e a in s t ă tu domnia resboiu civilu Dion 2 6

Si la n u n t a e rau de facia auspici d a r ei mai mul tu nu observau semnele Ceremonii le se indepl ineau ce e dreptu da r omenii n u mai cunosceacircu insemna ta tea l o ru pa r t ea religiosa a d i sparu tu din ele si sc ru tă shytor i i de an t ic i ta t i pr iveau in ele nesce enigme in t ru deslegarea c ă r o r a i nzada ru se os teneau In d rep tu lu civilu acestea ceremonii nu au ma i avu tu nece o valdre iur idica consensulu s inguru era de ajunsu pen t ru a pote inchiacirc casa to r i a Theodos si Va len t in Dig 5 gt 4 2 2 J u s t i n Cod 5 4 2 4 P r e c u m crescea

din dicirc in dicirc indiferentismulu facia de c red in t i a cea vechia asia din ce in ce si ceremoniele nupţ ia l i deveniau mai r a r i asia in cacirc tu p re la sficircrsitulu imperat ie i pagane observarea aces to ra ceremonii e r a mai numai o escept iune ce o făceau unele familii vechi a v u t e macirc chiaru si la espunerea republicei ser ios i ta tea cea mora le de odiniora a d i spa ru tu din ele p recum se vede aces t a din versuri le frivole ale unoru poeţi Catul lus 6 1 bdquo In nup t i a s Iuliae et M a n l i i v 1 3 6 si celea ce urmeza Ca t r a sficircrsitulu impera t ie i pagane casa to r i a r o m acirc n a nu mai avea nece unu elementu religiosu i-a mai remasu s inguru e lementulu iur idicu Numai crest inismulu i-a potu tu dacirc e ras i unu elementu religiosu cr is ta l iza tu ca re pre ince tu lu s a fixatu to tu mai t a r e p acirc n a ce in u r m a a deveni tu o necesi ta te Ter tu l l de monog 11 de pudic 4 ad uxor 2 8 ne spune cacirc la locuitorii creşt ini din imperiulu romacircnu deja de t impur iu e ra in usu b ine-cuven ta rea beser icesca r ece r in t i a de d rep tu inse aces t a b inecuventa re a devenitu numai mai t acirc rd iu

Dupace a m vediutu aces t a sch imbare se nasce acum in t reba rea ce principi i domnescu in ceremonii le nupţ ia l i romacircne ore potemu afla in ele o un i t a t e ore care si in ce consiste aces t a u n i t a t e Dela scri i tori i vechi ni -au r emasu mai mul te u rme din care vedemu cacirc si ei sau incerca tu se esplice unele ceremonii V a r r o Ver r iu s F laccus P lu t a r ch P l in ius forte mul tu sau ocupa tu cu acestu l u c r u ei g ramadescu esplicari p res te espl icar i d a r in u r m a u rmeloru nu se decidu pen t ru nece u n a din acestea e sp l i ca r i aducu coniecturi le celea mai con t rad ica to r ie fora inse de a cunosce un i t a t e in lucru Tdte acestea esplicari a le celoru vechi t rebue se le p r imesca omulu cu mul t i ami ta si se le si folosesca d a r de legatu se nu se lege t a r e nece se nu j u r e in ele panace nu le-a forastui tu ma i an tacirc iu in foculu cri t icei

M a i mul ta t r ece re in a in tea cri t icei nu au nece acestea decacirc tu cacirc ta au d e părer i le celoru vechi despre nascerea limbei la t ine despre originea popore loru i tal ice sau despre fundamentulu is toricu a celoru ma i vechi fabule cum a r fi d e pă re rea loru despre fundarea Romei s a Scr i i tor i i cei vechi nu mai sciu nimicu despre or iginea ceremonii loru nupţ ia l i n u li-a remasu nece o t r ad i t i une despre aces t a o r i g i n e to tu ce scriu ei este n u m a i p r o p r i a loru icircnce rca re scientifica este r esu l t a tu lu s tudiului si reflesiunei lo ru

16

Solemnitatea nupţiala este o parte din cultulu dieiloru agrari tote formele acestei solemnităţi suntu scose din acestu cultu Solemnitatea acesta are se puna casatoria sub scutulu si ajutoriulu aceloru diei cari stau in fruntea procreatiunei din intrega natura prin urmare si in acea ce se intempla in vietia omeniloru Casatoria legitima se inchia cu scopulu cacirc din ea se se nască urmaşi legitimi cari se continue familia dinpreuna cu sacrele si traditiunile ei Acăsta si nimicu altceva nu voru se insemne cuvintele ce le adresa censorulu romacircnu catra cetatieni uxoremne liberorum quaerendorum gratia habes

Cetatianulu romacircnu trebuia se jure in aintea censorului cacirc se casatoresce pentru-cacirc se aiba prunci Gellius Noct attic 4 3 2 amintesce mdash dupa Servius Sulpicius Rufus mdash ca Spurius Carvilius supranumitu Ruga unu barbatu de frunte sa despartitu de femea sa fiendu-ca nu avea prunci cu ea la anulu dupa intemeiarea Romei 523 sub consulii M Atiliu P Valeriu Dice ca acestu Carviliu si-a iubitu forte tare acea femeia si-i era forte draga pentru portarea ce o avea dara bdquoiurisiurandi religionem animo atque amori praevertisse quod iurare a ceusoribus coactus erat uxorem seliberum quaerundum gratia habiturum1) Cuvintele censorului ce le-am citatu areta esentia căsătoriei dupa conceptele anticitatei Chiar si mai tacircrdiu acesta era celu mai esentialu momentu pentru o căsătoria legitima In timpulu de inflorire si la capetulu republicei la inceputulu si in timpulu mai inaintatu a imperiului scopulu propriu alu unei casatorii legitime romacircne era a ave urmaşi Pruncii erau totu ce pote ave mai scumpu o familia ei erau fala parentiloru Livius pune in gura lui Romulus acestea cuvinte cu cari sar fi adresatu catra sabinele răpite pentru-cacirc se le impace bdquoin societate fortunarum omnium civitatisque et quo nihil carius humano generi sit liberum fore Liv 1 9 2)

In prunci si prin prunci si-implinea barbatulu datorintia ce-o avea facia de parentii sei Prin tota trupina indogermana observamu cacirc unu firu rosiu temerea religiosa ce o aveau cacirc nu cumva se apună

) Santiania juramentului mai multa potere a avutu decacirctu inima si iubirea fiendu-cacirc din partea censoriloru a fostu constrinsu se jure cacirc se va casatori cacirc se aiba prunci

2 ) Voru fi partasie in tote averile si in societatea cetatianimei precum si in societatea prunciloru decacirctu care lucru nimicu nu este mai placutu pentru neamulu omenescu

familia Grigiau cu santienia cacirc se nu se stingă foculu celu santu de pre vetrele casei se nu remacircna desierte casele altarele se nu fia fora sacrificii credeau cacirc liniştea loru in recele mormentu depinde dela veneratiunea ce le-o voru dacirc urmaşii Sacrele private cacirc si celea publice nu trebuiau se apună nece odată Cicero leg 2 9 Sacra privata perpetua manento1)

Chiaru pentru acesta stetea inchiarea căsătoriei sub scutulu dieiloru agrari loru le aduceau sacrificie catra ei si-indreptau rogatiunile Anticitatea cuprinde intruna natura si spiritulu aceleaşi dieitati cari domnescu si conducu fertilitatea in vietia naturala cari facu se prospereze fructele cacircmpului si se se sporesca turmele de vite totu aceleaşi stau si in fruntea căsătoriei si o binecuventa cu prunci Contemplatiunea acesta a anticitatei sa pastratu in mai multe espresiuni ce le aflamu in limba latina asia d e cuvintele maritus maritare vidua erau termini technici si pentru funcshyţiuni analoge din vietia planteloru Cato de R R 32 Colum 11 2 79 5 6 18 4 1 5 11 2 32 3 11 3 5 6 31

Mai departe in anticitate totu asemenea vietia si mortea in orecare mesura se cuprindea cacirc o unitate din vietia se nasce morte mortea nasce noua vietia pentru acea dieii agrari suntu si dieii căsătoriei si ai mortei Sementia cadiuta pre pamentu dieii agrari sau facu se resara si cresca sau o nimicescu Asemenea si omulu a esitu din pamentu si er acolo se reintorce pamentulu este mama si mormentulu tuturoru lu-cruriloru bdquo omniparens eadem rerum commune se-pulcrum Lucret 5 259 2)

Ceremoniile de inmormentare si celea nupţiali formeza o unitate prin acestea se areta influintia binefacatoria ce o esercieza dieii telurici iu natura si in vietia omenesca er prin ceremoniile de jnmor-mentare poterea destructiva ce o au in lume totu acestea dieitati Ambele se intregescu imprumutatu Poterea acesta tainica prin care lucrurile resaru din pamentu si se reintorcu er in pamentu a fostu in aintea celoru vechi o enigma o enigma pre care ei nu au potuto deslegacirc Din acesta causa aflamu cacirc la ei inmormentarea era de totu jelnica si plina de desperare asia incacirctu a trebuitu se intrevina legea celoru XII Tab cacirc se opresca manifestatiunile des-

) Sacrele private se remacircna deapururea V raquonascatoria si totu odată mormentulu comunu alu lucrurilorulaquo

perare i bdquoMul ieres ne genas r a d u n t o neve lessum funeris ergo h a b e n t o Cic de legib 2 23 5 9 ] ) Plin 1 1 33 5 7 Serv ad ten 5 7 8 U m b r a e autera sanguino et lacte sa t i an tu r unde feminae quae mor tuos prosequuntur ubera t u n d u n t u t lac exp r iman t cunct i autem seacute l ace ran t u t sanguinem effundant

L e g a t u r a aceacutes t a s t r insa ce se afla in t re inch ia rea căsătoriei si i n t r e dieii ag ra r i se manifesteacuteza in sinshyguraticele forme ce obvinu in ceremoniile nupţ ia l i Dieitat i le auspiciali la casa to r i a romacircna suntu Ceres Tellus Mar s P i cumnus si Pilurnnus F a c l a ce o por ta iu fruntea procesiunei e racirc din mac ie s iu 2 ) ce pentru fructele sale celea mul te e racirc consaut i tu dieiloru cari domnescu pres te fer t i l i ta tea din n a t u r a Din aceacutes t a causa n u m i t a facla se p o r t a in onorea Cererei Celea 5 facle ce de regula se in t rebuin t iau la n u n t a romana se r e p o r t a la diei tat i le a g r a r i

M i r e a s a in a in te de ce e racirc r id ica ta pres te pragulu usiei si dusa in cas a mirelui ungea usciori i cu grăs ime de porcu sau de lupu sau chiarii si cu oleu Grăs imea de porcu se referesce la Ceres cea de lupu la M a r s căruia i e racirc consau t i tu lupulu Pre l l e r My th 2 Aufl 5 8 5 Aceste si a l te pa r t i din ceremoniile nupţ ia l i le vomu vede mai la vale unde va fi vorba cu de a meruntu lu despre eie Ata tu mai insemnamu la Ioculu aceacutest a ca casa to r i a r o m acirc n a dupa obiceiulu s t r amo-siloru se incheiacirc p r e t impulu secerisiului adeca in acelu t impu cagravendu mai t a re cacirc ori si cacircndu se cunosce poterea si ac t iv i t a tea dieiloru ag ra r i si cacircndu pr in can ta r i de bucur ia le mul t iamiau pen t ru darur i le pr imi te P recum inse la celelalte popore din t r u p i n a indogermana asia si la R o m acirc n i l ega tu r a aceacutes t a d in t re căsător ia si cultulu dieiloru ag ra r i in decursulu vea-curiloru s a in tuneca tu i n t ru a t acirc t a incacirc tu in t impulu istoricu nu s a mai cunoscutu 0 Bonficircniu

(Va urma)

Ce icircnsemnătate are legendariulu in scoacuteTa poporala si cum se tracteacuteza

Materialulu din legendariu este scrisu parte in prosa parte in poesia

Atacirctu piesele in prosa cacirctu si celea in poesia suntu parte descrieri parte naraţiuni

1 ) Muierile se nu-si rada genele nece se nu se boceacutesca pentru mortu Cic de leg 2 23 59 mdash Sufletele mortiloru se irapaca cu lapte si sacircnge din care causa femeile cari petrecu pre cei morti si-batu pieptulu cacirc se storca lapte si toti se sfasia cacirc se curgă sacircnge

2 ) (Spina alba biancospino aubeacutepine spine albu peducelu)

Bucatile narative suntu istorioacutere morale despre in-templari diferite din vieacutetia fabule parabole biografii isshytorice traditiuni legende proverbia ghicituri s a

Bucatile descriptive cuprindu descrieri despre corpulu si spiritulu omenescu descrieri de animale plante si mishynerale apoi descrierea meteoreloru atmosferice si a-le altoru corpuri fisice mai departe descrieri geografice deshyscrierea vietiei sociale precum si descrierea a diferite corpuri artificiale etc etc

Desicirc materialulu din legendariu este asia de diferitu atacirctu cu privire la materia cacirctu si in forma cu togravete acestea inse tractarea bucaticircloru din elu se potegrave face tienegravendu contu de doacuteue impregiurari si anume cagrave e bucat a respectiva naraţiune oii descriere

Regulele de lipsa la tractarea bucaticircloru atacirctu a celoru narative cacirctu si a celoru descriptive desicirc suntu cunoscute ori si cărui invetiatoriu totuşi n ar fi de prisosu dupa părerea mea a-le ave totu-de-a-una inaintea ochiloru a-le esamina si recapitula cacirctu mai adeseori si cu deosebire a-le pune in practica a-le aplică la fia care bucata ceea ce e capulu lucrului pentru-cagrave numai in modulu acesta se vacirc ajunge scopulu ce se intentioneacuteza prin propunerea legendariului

Eacuteta acum regulele ce suntu a se observa la tractarea unei bucati narative

1 Prgatirea pre scurtu a scolariloru pentru a potegrave intielege cuprinsulu bucatiei respective

2 Istorisirea sau povestirea libera a acelei bucati prin invetiatoriu

3 Reproducerea acelei istorisiri prin mai multi scolari

4 Cetirea bucăţii cacirctu mai bine din partea inve-tiatoriului

5 Cetirea din partea mai multoru scolari 6 Acum urmeacuteza esplicarea logica a bucăţii de

cetire cu care ocasiune se pune pondu deosebiţii pre caracterisarea persoacuteneloru ce obvinu si pre estragerea invetiaturei morale

7 Acum şcolarii istoriseacuteza din nou bucata cu cushyvintele loru proprie

8 Apoi mai cetesce odată invetiatoriulu bucat a respectiva si dupa aceea unii scolari

9 Li-se spune dupa aceea cacirc se o ceteacutesca de mai multe ori si pre acasă eventualii se o si memoriseza

10 In oacutera urmatoacuteria se recetesce se enareacuteza liberu se esamineacuteza esplicarile logice tractate in oacutera precedenta si eventualii se memoriseacuteza in modulu acesta este ocasiune si e forte consultu cacirc se se paracircndeza la respunsuri cacircţi mai multi scolari deca se potegrave chiar toti

11 In alta oacutera se tracteacuteza bucata din punctu de vedere gramaticalo-sintacticu si ortograficu aplicandu mashyterialulu invetiatu din acestea obiecte de invetiamentu si eventualu desvoltandu regule noacuteue pre basa esempleloru obveniente

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

Solemnitatea nupţiala este o parte din cultulu dieiloru agrari tote formele acestei solemnităţi suntu scose din acestu cultu Solemnitatea acesta are se puna casatoria sub scutulu si ajutoriulu aceloru diei cari stau in fruntea procreatiunei din intrega natura prin urmare si in acea ce se intempla in vietia omeniloru Casatoria legitima se inchia cu scopulu cacirc din ea se se nască urmaşi legitimi cari se continue familia dinpreuna cu sacrele si traditiunile ei Acăsta si nimicu altceva nu voru se insemne cuvintele ce le adresa censorulu romacircnu catra cetatieni uxoremne liberorum quaerendorum gratia habes

Cetatianulu romacircnu trebuia se jure in aintea censorului cacirc se casatoresce pentru-cacirc se aiba prunci Gellius Noct attic 4 3 2 amintesce mdash dupa Servius Sulpicius Rufus mdash ca Spurius Carvilius supranumitu Ruga unu barbatu de frunte sa despartitu de femea sa fiendu-ca nu avea prunci cu ea la anulu dupa intemeiarea Romei 523 sub consulii M Atiliu P Valeriu Dice ca acestu Carviliu si-a iubitu forte tare acea femeia si-i era forte draga pentru portarea ce o avea dara bdquoiurisiurandi religionem animo atque amori praevertisse quod iurare a ceusoribus coactus erat uxorem seliberum quaerundum gratia habiturum1) Cuvintele censorului ce le-am citatu areta esentia căsătoriei dupa conceptele anticitatei Chiar si mai tacircrdiu acesta era celu mai esentialu momentu pentru o căsătoria legitima In timpulu de inflorire si la capetulu republicei la inceputulu si in timpulu mai inaintatu a imperiului scopulu propriu alu unei casatorii legitime romacircne era a ave urmaşi Pruncii erau totu ce pote ave mai scumpu o familia ei erau fala parentiloru Livius pune in gura lui Romulus acestea cuvinte cu cari sar fi adresatu catra sabinele răpite pentru-cacirc se le impace bdquoin societate fortunarum omnium civitatisque et quo nihil carius humano generi sit liberum fore Liv 1 9 2)

In prunci si prin prunci si-implinea barbatulu datorintia ce-o avea facia de parentii sei Prin tota trupina indogermana observamu cacirc unu firu rosiu temerea religiosa ce o aveau cacirc nu cumva se apună

) Santiania juramentului mai multa potere a avutu decacirctu inima si iubirea fiendu-cacirc din partea censoriloru a fostu constrinsu se jure cacirc se va casatori cacirc se aiba prunci

2 ) Voru fi partasie in tote averile si in societatea cetatianimei precum si in societatea prunciloru decacirctu care lucru nimicu nu este mai placutu pentru neamulu omenescu

familia Grigiau cu santienia cacirc se nu se stingă foculu celu santu de pre vetrele casei se nu remacircna desierte casele altarele se nu fia fora sacrificii credeau cacirc liniştea loru in recele mormentu depinde dela veneratiunea ce le-o voru dacirc urmaşii Sacrele private cacirc si celea publice nu trebuiau se apună nece odată Cicero leg 2 9 Sacra privata perpetua manento1)

Chiaru pentru acesta stetea inchiarea căsătoriei sub scutulu dieiloru agrari loru le aduceau sacrificie catra ei si-indreptau rogatiunile Anticitatea cuprinde intruna natura si spiritulu aceleaşi dieitati cari domnescu si conducu fertilitatea in vietia naturala cari facu se prospereze fructele cacircmpului si se se sporesca turmele de vite totu aceleaşi stau si in fruntea căsătoriei si o binecuventa cu prunci Contemplatiunea acesta a anticitatei sa pastratu in mai multe espresiuni ce le aflamu in limba latina asia d e cuvintele maritus maritare vidua erau termini technici si pentru funcshyţiuni analoge din vietia planteloru Cato de R R 32 Colum 11 2 79 5 6 18 4 1 5 11 2 32 3 11 3 5 6 31

Mai departe in anticitate totu asemenea vietia si mortea in orecare mesura se cuprindea cacirc o unitate din vietia se nasce morte mortea nasce noua vietia pentru acea dieii agrari suntu si dieii căsătoriei si ai mortei Sementia cadiuta pre pamentu dieii agrari sau facu se resara si cresca sau o nimicescu Asemenea si omulu a esitu din pamentu si er acolo se reintorce pamentulu este mama si mormentulu tuturoru lu-cruriloru bdquo omniparens eadem rerum commune se-pulcrum Lucret 5 259 2)

Ceremoniile de inmormentare si celea nupţiali formeza o unitate prin acestea se areta influintia binefacatoria ce o esercieza dieii telurici iu natura si in vietia omenesca er prin ceremoniile de jnmor-mentare poterea destructiva ce o au in lume totu acestea dieitati Ambele se intregescu imprumutatu Poterea acesta tainica prin care lucrurile resaru din pamentu si se reintorcu er in pamentu a fostu in aintea celoru vechi o enigma o enigma pre care ei nu au potuto deslegacirc Din acesta causa aflamu cacirc la ei inmormentarea era de totu jelnica si plina de desperare asia incacirctu a trebuitu se intrevina legea celoru XII Tab cacirc se opresca manifestatiunile des-

) Sacrele private se remacircna deapururea V raquonascatoria si totu odată mormentulu comunu alu lucrurilorulaquo

perare i bdquoMul ieres ne genas r a d u n t o neve lessum funeris ergo h a b e n t o Cic de legib 2 23 5 9 ] ) Plin 1 1 33 5 7 Serv ad ten 5 7 8 U m b r a e autera sanguino et lacte sa t i an tu r unde feminae quae mor tuos prosequuntur ubera t u n d u n t u t lac exp r iman t cunct i autem seacute l ace ran t u t sanguinem effundant

L e g a t u r a aceacutes t a s t r insa ce se afla in t re inch ia rea căsătoriei si i n t r e dieii ag ra r i se manifesteacuteza in sinshyguraticele forme ce obvinu in ceremoniile nupţ ia l i Dieitat i le auspiciali la casa to r i a romacircna suntu Ceres Tellus Mar s P i cumnus si Pilurnnus F a c l a ce o por ta iu fruntea procesiunei e racirc din mac ie s iu 2 ) ce pentru fructele sale celea mul te e racirc consaut i tu dieiloru cari domnescu pres te fer t i l i ta tea din n a t u r a Din aceacutes t a causa n u m i t a facla se p o r t a in onorea Cererei Celea 5 facle ce de regula se in t rebuin t iau la n u n t a romana se r e p o r t a la diei tat i le a g r a r i

M i r e a s a in a in te de ce e racirc r id ica ta pres te pragulu usiei si dusa in cas a mirelui ungea usciori i cu grăs ime de porcu sau de lupu sau chiarii si cu oleu Grăs imea de porcu se referesce la Ceres cea de lupu la M a r s căruia i e racirc consau t i tu lupulu Pre l l e r My th 2 Aufl 5 8 5 Aceste si a l te pa r t i din ceremoniile nupţ ia l i le vomu vede mai la vale unde va fi vorba cu de a meruntu lu despre eie Ata tu mai insemnamu la Ioculu aceacutest a ca casa to r i a r o m acirc n a dupa obiceiulu s t r amo-siloru se incheiacirc p r e t impulu secerisiului adeca in acelu t impu cagravendu mai t a re cacirc ori si cacircndu se cunosce poterea si ac t iv i t a tea dieiloru ag ra r i si cacircndu pr in can ta r i de bucur ia le mul t iamiau pen t ru darur i le pr imi te P recum inse la celelalte popore din t r u p i n a indogermana asia si la R o m acirc n i l ega tu r a aceacutes t a d in t re căsător ia si cultulu dieiloru ag ra r i in decursulu vea-curiloru s a in tuneca tu i n t ru a t acirc t a incacirc tu in t impulu istoricu nu s a mai cunoscutu 0 Bonficircniu

(Va urma)

Ce icircnsemnătate are legendariulu in scoacuteTa poporala si cum se tracteacuteza

Materialulu din legendariu este scrisu parte in prosa parte in poesia

Atacirctu piesele in prosa cacirctu si celea in poesia suntu parte descrieri parte naraţiuni

1 ) Muierile se nu-si rada genele nece se nu se boceacutesca pentru mortu Cic de leg 2 23 59 mdash Sufletele mortiloru se irapaca cu lapte si sacircnge din care causa femeile cari petrecu pre cei morti si-batu pieptulu cacirc se storca lapte si toti se sfasia cacirc se curgă sacircnge

2 ) (Spina alba biancospino aubeacutepine spine albu peducelu)

Bucatile narative suntu istorioacutere morale despre in-templari diferite din vieacutetia fabule parabole biografii isshytorice traditiuni legende proverbia ghicituri s a

Bucatile descriptive cuprindu descrieri despre corpulu si spiritulu omenescu descrieri de animale plante si mishynerale apoi descrierea meteoreloru atmosferice si a-le altoru corpuri fisice mai departe descrieri geografice deshyscrierea vietiei sociale precum si descrierea a diferite corpuri artificiale etc etc

Desicirc materialulu din legendariu este asia de diferitu atacirctu cu privire la materia cacirctu si in forma cu togravete acestea inse tractarea bucaticircloru din elu se potegrave face tienegravendu contu de doacuteue impregiurari si anume cagrave e bucat a respectiva naraţiune oii descriere

Regulele de lipsa la tractarea bucaticircloru atacirctu a celoru narative cacirctu si a celoru descriptive desicirc suntu cunoscute ori si cărui invetiatoriu totuşi n ar fi de prisosu dupa părerea mea a-le ave totu-de-a-una inaintea ochiloru a-le esamina si recapitula cacirctu mai adeseori si cu deosebire a-le pune in practica a-le aplică la fia care bucata ceea ce e capulu lucrului pentru-cagrave numai in modulu acesta se vacirc ajunge scopulu ce se intentioneacuteza prin propunerea legendariului

Eacuteta acum regulele ce suntu a se observa la tractarea unei bucati narative

1 Prgatirea pre scurtu a scolariloru pentru a potegrave intielege cuprinsulu bucatiei respective

2 Istorisirea sau povestirea libera a acelei bucati prin invetiatoriu

3 Reproducerea acelei istorisiri prin mai multi scolari

4 Cetirea bucăţii cacirctu mai bine din partea inve-tiatoriului

5 Cetirea din partea mai multoru scolari 6 Acum urmeacuteza esplicarea logica a bucăţii de

cetire cu care ocasiune se pune pondu deosebiţii pre caracterisarea persoacuteneloru ce obvinu si pre estragerea invetiaturei morale

7 Acum şcolarii istoriseacuteza din nou bucata cu cushyvintele loru proprie

8 Apoi mai cetesce odată invetiatoriulu bucat a respectiva si dupa aceea unii scolari

9 Li-se spune dupa aceea cacirc se o ceteacutesca de mai multe ori si pre acasă eventualii se o si memoriseza

10 In oacutera urmatoacuteria se recetesce se enareacuteza liberu se esamineacuteza esplicarile logice tractate in oacutera precedenta si eventualii se memoriseacuteza in modulu acesta este ocasiune si e forte consultu cacirc se se paracircndeza la respunsuri cacircţi mai multi scolari deca se potegrave chiar toti

11 In alta oacutera se tracteacuteza bucata din punctu de vedere gramaticalo-sintacticu si ortograficu aplicandu mashyterialulu invetiatu din acestea obiecte de invetiamentu si eventualu desvoltandu regule noacuteue pre basa esempleloru obveniente

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

perare i bdquoMul ieres ne genas r a d u n t o neve lessum funeris ergo h a b e n t o Cic de legib 2 23 5 9 ] ) Plin 1 1 33 5 7 Serv ad ten 5 7 8 U m b r a e autera sanguino et lacte sa t i an tu r unde feminae quae mor tuos prosequuntur ubera t u n d u n t u t lac exp r iman t cunct i autem seacute l ace ran t u t sanguinem effundant

L e g a t u r a aceacutes t a s t r insa ce se afla in t re inch ia rea căsătoriei si i n t r e dieii ag ra r i se manifesteacuteza in sinshyguraticele forme ce obvinu in ceremoniile nupţ ia l i Dieitat i le auspiciali la casa to r i a romacircna suntu Ceres Tellus Mar s P i cumnus si Pilurnnus F a c l a ce o por ta iu fruntea procesiunei e racirc din mac ie s iu 2 ) ce pentru fructele sale celea mul te e racirc consaut i tu dieiloru cari domnescu pres te fer t i l i ta tea din n a t u r a Din aceacutes t a causa n u m i t a facla se p o r t a in onorea Cererei Celea 5 facle ce de regula se in t rebuin t iau la n u n t a romana se r e p o r t a la diei tat i le a g r a r i

M i r e a s a in a in te de ce e racirc r id ica ta pres te pragulu usiei si dusa in cas a mirelui ungea usciori i cu grăs ime de porcu sau de lupu sau chiarii si cu oleu Grăs imea de porcu se referesce la Ceres cea de lupu la M a r s căruia i e racirc consau t i tu lupulu Pre l l e r My th 2 Aufl 5 8 5 Aceste si a l te pa r t i din ceremoniile nupţ ia l i le vomu vede mai la vale unde va fi vorba cu de a meruntu lu despre eie Ata tu mai insemnamu la Ioculu aceacutest a ca casa to r i a r o m acirc n a dupa obiceiulu s t r amo-siloru se incheiacirc p r e t impulu secerisiului adeca in acelu t impu cagravendu mai t a re cacirc ori si cacircndu se cunosce poterea si ac t iv i t a tea dieiloru ag ra r i si cacircndu pr in can ta r i de bucur ia le mul t iamiau pen t ru darur i le pr imi te P recum inse la celelalte popore din t r u p i n a indogermana asia si la R o m acirc n i l ega tu r a aceacutes t a d in t re căsător ia si cultulu dieiloru ag ra r i in decursulu vea-curiloru s a in tuneca tu i n t ru a t acirc t a incacirc tu in t impulu istoricu nu s a mai cunoscutu 0 Bonficircniu

(Va urma)

Ce icircnsemnătate are legendariulu in scoacuteTa poporala si cum se tracteacuteza

Materialulu din legendariu este scrisu parte in prosa parte in poesia

Atacirctu piesele in prosa cacirctu si celea in poesia suntu parte descrieri parte naraţiuni

1 ) Muierile se nu-si rada genele nece se nu se boceacutesca pentru mortu Cic de leg 2 23 59 mdash Sufletele mortiloru se irapaca cu lapte si sacircnge din care causa femeile cari petrecu pre cei morti si-batu pieptulu cacirc se storca lapte si toti se sfasia cacirc se curgă sacircnge

2 ) (Spina alba biancospino aubeacutepine spine albu peducelu)

Bucatile narative suntu istorioacutere morale despre in-templari diferite din vieacutetia fabule parabole biografii isshytorice traditiuni legende proverbia ghicituri s a

Bucatile descriptive cuprindu descrieri despre corpulu si spiritulu omenescu descrieri de animale plante si mishynerale apoi descrierea meteoreloru atmosferice si a-le altoru corpuri fisice mai departe descrieri geografice deshyscrierea vietiei sociale precum si descrierea a diferite corpuri artificiale etc etc

Desicirc materialulu din legendariu este asia de diferitu atacirctu cu privire la materia cacirctu si in forma cu togravete acestea inse tractarea bucaticircloru din elu se potegrave face tienegravendu contu de doacuteue impregiurari si anume cagrave e bucat a respectiva naraţiune oii descriere

Regulele de lipsa la tractarea bucaticircloru atacirctu a celoru narative cacirctu si a celoru descriptive desicirc suntu cunoscute ori si cărui invetiatoriu totuşi n ar fi de prisosu dupa părerea mea a-le ave totu-de-a-una inaintea ochiloru a-le esamina si recapitula cacirctu mai adeseori si cu deosebire a-le pune in practica a-le aplică la fia care bucata ceea ce e capulu lucrului pentru-cagrave numai in modulu acesta se vacirc ajunge scopulu ce se intentioneacuteza prin propunerea legendariului

Eacuteta acum regulele ce suntu a se observa la tractarea unei bucati narative

1 Prgatirea pre scurtu a scolariloru pentru a potegrave intielege cuprinsulu bucatiei respective

2 Istorisirea sau povestirea libera a acelei bucati prin invetiatoriu

3 Reproducerea acelei istorisiri prin mai multi scolari

4 Cetirea bucăţii cacirctu mai bine din partea inve-tiatoriului

5 Cetirea din partea mai multoru scolari 6 Acum urmeacuteza esplicarea logica a bucăţii de

cetire cu care ocasiune se pune pondu deosebiţii pre caracterisarea persoacuteneloru ce obvinu si pre estragerea invetiaturei morale

7 Acum şcolarii istoriseacuteza din nou bucata cu cushyvintele loru proprie

8 Apoi mai cetesce odată invetiatoriulu bucat a respectiva si dupa aceea unii scolari

9 Li-se spune dupa aceea cacirc se o ceteacutesca de mai multe ori si pre acasă eventualii se o si memoriseza

10 In oacutera urmatoacuteria se recetesce se enareacuteza liberu se esamineacuteza esplicarile logice tractate in oacutera precedenta si eventualii se memoriseacuteza in modulu acesta este ocasiune si e forte consultu cacirc se se paracircndeza la respunsuri cacircţi mai multi scolari deca se potegrave chiar toti

11 In alta oacutera se tracteacuteza bucata din punctu de vedere gramaticalo-sintacticu si ortograficu aplicandu mashyterialulu invetiatu din acestea obiecte de invetiamentu si eventualu desvoltandu regule noacuteue pre basa esempleloru obveniente

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

12 Se tracteacuteza bucata respectiva din punctu de vedere stilisticii si adecă ori se scrie din memoria narashyţiunea din cestiune fiindu invetiata de rostu ori se reshyproduce liberu numai cu cuvintele proprie ori cutare poesia se transforma in prosa sau cutare naraţiune se scrie in forma de epistola etc etc

Tractarea bucaticircloru descriptive se deosebesce de aceea a celoru narative prin aceea că

Cu ocasiunea pregatiriloru de cari am facutu amintire in punctu 1 deacutela reguacutelele de tractare a bucaticircloru narative invetiatoriulu are se cascige scolariloru o intipuire cacirctu mai completa despre obiectulu respectivu in ordinea si dupa modulu cum e acela descrisu in aceea bucata Spre scopulu acest a obiectulu se privesce sau in natura sau in modelu sau si numai in t ipu unu fenomenu fisicalu se esperi-menteacuteza in facia scolariloru etc

Cele lalte regule insicircrate mai susu unde sau datu indrumari despre tractarea bucaticircloru narative suntu de a-se urmaacute si la tractarea bucaticircloru descriptive

Dar desicirc reguacutelele ce suntu a se observa in genere atacirctu la tractarea bucaticircloru narative cacirctu si a celoru descriptive se reducu la unu minimu precum sa potutu vedeacute mai susu totuşi fia care bucata si are individuashylitatea sa propria carea trebue studiata cu tota ingrigirea Deci si la tractarea legendariului bullpregătirile pentru fia care prelegere suntu totu atacirctu de necesarie caacute si la ori care altu obiectu căci fara o astufeliu de pregătire chiar si celu mai practicu invetiatoriu nu pote presta resultatele ce cu totu dreptulu i-se ceru

In celea urmatoacuterie voiu tracta unele bucăţi narative si descriptive pre basa reguleloru statorite in tractatulu de facia R Simu

Originea limbei (vorbirei) II

Pre cale analitica-comparativa filologii potu statori afinitatea limbeloru precum si starea si desvoltarea loru de mai inainte pana in presentu inse nau potutu scrută si află acea limba vechia primitiva la care se se aducă tote celelalte Limbile indogermane adecă limba greca latina limbile slavice si neolatine dintre cari unele areta afinitate mai mare altele mai mica tote si-afla originea in limba sanscrita avendu tote unele radecini comune cari se potn desface de sufisele mai tacircrdicirce de aici inse nu se pote deduce cacirc limba sanscrita ar fi limba cea mai vechia pentru-cacirc acesta inca a fostu desvoltata din alta limba care nu ne este cunoscuta

Cu tacircmpu unele radecini de ale cuvinteloru se schimba in privintia pronunciarei adecă sunetele din cari suntu compuse radecinele potu trece prin anumite fase de des-voltare precacircndu intielesulu pote remane acelasi si intorsu se pote schimba intielesulu si sunetele se remana aceleaşi asia spre esemplu in versiunea biblica alui Luteru cuventulu

bdquoschlecht nu are intielesulu de adi Astadi icircnsemna bdquoreu precacircndu atunci avea insemnatate tocma contraria adecă bdquobunu Dicerea Bibliei Thu t schlecht etc inseacutemna bdquofaceţi bine etc (prelectiuni universitarie) Aceacutesta cu privire la intielesu

Cacirctu de tare se schimba inse si sunetele se vede de acolo deca se face comparare intre limba mama si intre ficele ei asia spre esemplu cuventulu latinu panis sa schimbatu in limba romacircna in pacircne in cea francesa in pain si alte nenumerate esemple se potu aduce spre ilusshytrarea asertiunei Ce diferintia mare este intre limba antica germana si intre cea moderna de adi intre aceacutesta si cea anglesa

Asia dara de aici trebue se deducemu cacirc intielesulu nu este legatu asia de tare de anumite sunete incacirctu se nu se pota desface deolalta deca conceptulu si intielesulu aru fi strinsu legate de ore-care numeru de sunete atunci seau forte cu greu seau de locu nu saru potegrave nasce limbi diverse pentru-cacirc unulu si acelasi cuventu sar esprima totu intro forma in tote limbele dar aceacutesta nu sta deorece in una si aceasi limba de anumite sunete suntu legate alte concepte diverse de ale altoru limbi unulu si acelasi lucru diversele popore lu-potu esprime cu diverse sunete

- Cu aceacutesta permutatiune si desvoltare a radecineloru cuvinteloru concepteloru si suneteloru trebue se admitemu cacirc primele radecini au fostu copiate si imitate dupa natura Anumite fenomene a lumei esterne icircmpreunate cu anumite sunete omenii primitivi sau incercatu a le imita cu ajutoriulu organului de vorbire spre es cuventulu durdue cuprinde in sine aprope aceleaşi sunete cacirc in natura chiar si in alte limbi se esprima aproacutepe naturalu Si in cele mai perfecte limbi se afla multe atari cuvinte macirc poeţii anume cauta astufeliu de cuvinte cacirc se-si esprime mai naturalu ideile conceptele aparentieloru fenomeneloru din natura Pre atare cale sau nascutu forte multe cuvinte cari dau o asemenare pregnanta in diversele limbi dar apoi totuşi pucina garanţia ne dau spre constatarea afinitatei dintre diferitele limbi

Afara de lumea esterna omulu si din isvorulu lumei sale interne si-au creatu unele macirc forte multe espresiuni provenite din simtiulu de bucuria icircntristare superare mania surprindere e t c atari suntu asia numitele interjectiuni cari asemene in forte multe limbi suntu aceleaşi Din inter-jectiunile de adi inse nu potemu deduce cu positivitate cacirc si omenii primitivi le-aru fi folositu in modulu nostru celu pucinu nu au potutu ave atacirctea cacircte noi cacirc-ci nu au traitu in impregiuragraverile in cari noi traimu

Rolli forte insemnatu in nascerea si desvoltarea limshybeloru joca si accentuarea care asemene servesce spre a-se potegrave omenii intielege unii cu alţii Multe cuvinte suntu intielesulu carora depinde dela diversele moduri de accenshytuare Cuventulu bdquonu seacuteu bdquoda potu se aiba diverse intielesuri depindiendu adecă dela modulu cum le esprimacircmu seau dela accentuare care pote fi consimtietoria intrebatoria

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

hesitatoria etc etc Acestea potu se-si primesca intielesulu loru binedefinitu dela accentuare seau modulu de pronunciare

Prin semne inca se potu intielege omenii intre sine prin astufeliu de semne se suplinesce defectulu vorbirei cu deosobire la surdo-muti In institutele de surdo-muti semshynele intru atacirct a sau sistemisatu si perfectionatu incacirctu aceşti omeni demni de tota compătimirea potu se fia instruiţi prin ele la diverse maeştrii nu numai ci chiar la mai mulţi rami de arta potu se-si insusiesca seiintia si religiunea

S P Radu (Va urma)

BoTa de ochi egiptena Sa potutu ceti in mai multe DINA re că acesta boia

epidemica a eruptu acuşi intro parte a tierei acuşi intr a l t a sa potutu ceti si acea că spre impedecarea acestei bole sau facutu si dispusetiunile necesarie din partea auctoritatiloru competente Acesta boia ce in meshydicina porta numele de trachama se pote asemenacirc cu celea noue plăgi egiptene pre cari Moise le-a fostu imploratu asupra tierei Faraoniloru macirc potemu dice cacirc este si mai teribila fiendu-cacirc acestea au duratu numai pacircna ce sa imoiatu acircnema regelui precacircndu cea a devenitu ereditaria la locuitorii Nilului si incepe a fi unu flagelu cotidianu si intre poporele Europei Bola acesta a fostu cunoscuta si la romacircnii antici asia se cetesce că ostile lui Cesaru erau concomitate de medici oculistici cari vindecau bola infla-matiunea de ochi Acesta boia epidemica au capatat o si ostaşii greci alui Xenophonu in Persi a ea fu importata in Europa si prin espeditiunile cruciate

Medicii la inceputu nu se poteacircu orienta facia de acesta boia si- faceacircu feliurite imaginatiuni bizare asia dupa-ce bola eracirc mai laticircta intre pedestrime decacirctu intre cavalerime credeau cacirc sustienerea in grajduri e folositoria deorace evaporarea cailoru scutesce ochii de inflamatiune astadi inse este adeveritu cacirc călăraşii suferu mai desu decacirctu pedestraşii Bola in patri a sa adecă in Egiptu si astadi graseza tare prelacircnga tote dispusetiunile ce sau facutu si acesta din causa cacirc acolo clima si alte relatiuni favoriseza mai multu desvoltarea reului decacirctu la noi Pre la anii cincidieci acestu reu epidemicii domnia cumplitu si in armat a austro-ungara astadi inse este cu totulu sterpitu din armata Dintre tierile Monarchiei Galitia si Bucovina a fostu pana aci patri a acestei bdle sa latitu inse in mai multe parti si cu deosebire in celea sudice Potemu dice că bola de ochi egiptena adecă trachoma domnesce in membrana cojunctiva a ochiului Ea strica vederea macirc nimicesce chiar si ochiulu deca odată sa intiusu si pre corneei

Bola se incepe asia ochiulu se rosiesce lacremeza demanetia se lipescu genele de olalta si se nasce in ochi unu simtiu cacirc si cacircndu ar fi picatu ceva in e i altcum de asia natura este si catarulu de ochi si destingerea o Pote face numai unu medicu versatu carele va constata

cumcacirc bola este egiptena deca vacirc observa urmatoriele simptome deca in membrana cojunctiva se desvolta granule seau buburuze fine deca membrana geneloru intorse este inflata roşia si are aspectulu unei bucati de catifea roşia Deca bola a atacatu chiar si cornea atunci ea devine mai contumace medicinarea ei tiene cu anii si pune la proba nu numai pacientia morbosului ci si pre a medicului

De aci se vede cacirc bola acesta este periculosa pentru morbosu fiendu-cacirc i-ataca intregitatea ochiloru Dar acest a nu pote fi unu lucru indiferenţii neci pentru societate cacircndu bola o pote despoiacirc de mai mulţi lucratori orbindu-i cu totulu seau in parte

Ponderositatea sociala a acestei bole inse este si mai mare in alfa direptiune

Se scie cacirc ea este de o natura contagiosa prin urmare este periculosa si pentru cei ce vinu in atingere cu celu morbosu inse numai asia deca secretiunea ochiului inflamatu ajunge in altu ochiu Pre omenii cari suferu de acestu morbu nu este iertata a-i consideră cacirc eschisi din cerculu nostru dar trebue se fimu precauţi er morbosii se aiba conscientia receruta Se avemu grigia cacirc obiectele ce sau atinsu de ochii morbosului se nu le suferimu aprope de ochii nostrii er morbosulu cunoscundu natur a bolei sale se nu comită ceva de asia ce ar pote causacirc infectarea ochiloru sanitosi A dacirc macircna cu omeni cari suferu de acesta boia si apoi a ne freca ochii nu este ier ta tu er deca din intemplare am fi datu atunci trebue se ne spalamu manile inainte de a amblacirc la ochi Deca unu membru din familia ar capătă acesta boia nu e de lipsa a intrerumpe contactulu ci se recere numai precautiune Morbosulu trebue se aiba altu stergariu alte aparate de spalatu alte salvete alte vestimente de patu Morbosulu se tiena curatienia mare se-si curatiesca se-si spele si se-si sterga bine ochii si neci odată se nu amble cu manele nespălate Deca bola e in gradu mare atunci este opritu si contactulu

Bola acesta dupa scientia de acum se atribue unoru bureţi microscopici Contra ei se potu intrebuintiacirc midicircloce desinficiatorie precum acidu boricu Cu efectu se pote intrebuintiacirc si solutiunea de lapis infernalis ungundu cu ea partea dorerosa a ochiului macirc chiar si atingerea cu pietra veneta inca este folositoria Deca inflamatiunea este in gradu mare suntu de lipsa si picuri de atropinu Granulele membranei cojunctive se potu arde cu fieru incaldicirctu Acesta procedura trebue se se urmeze la curarea reului carea de multe ori este traganata de unde sa si nascutu acea credintia falsa cacirc bola de ochi egiptena este incurabila

P1 a t o n e Dicimus quod didicimus

Literatur a poporeloru culturali vechi nu este avuta in teoreme sociali In respectulu acesta chiar si romacircnii abia se potu luacirc in consideratiune Insu-si Cicerone carele

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

a reflectaţii la cacircte-va cestiuni sociali si de stătu nu a aretatu ceva originalitate in respectulu acesta In opurile greciloru inse ce le-a conservatu pentru posteritate mana sortii de perire se afla cacircte-va incercagraveri de mare pretiu Asia Xenofonu in opulu seu despre economia casnica caraeterizeacuteza icircnsemnătatea muncei folositorie si a vietiei familiari cu o objectivitate neindatinata in epoca sa eacuter in Cyropedia glorifica in modu idealisatu regatulu cavalerescu

Dar in pertractarea teoretica a problemeloru strictu sociali neci Xenofonu nu se dimite Pre terenulu acesta numai Platone si Aristotele sau incercatu mai inadinsu in opurile loru filosofice de stătu Ambii tracteacuteza despre esentia si scopulu statului D a r neci la aceacutestia nu aflamu deosebirea principala ce esista dupa conceptiunea moderna de adi intre idea de stătu si intre societate De alta parte inse din opurile acestora se oglindeza lamuritu acea tendintia in urma careia in vechime statuiti si- tiene de detorintia ordinarea toturoru relatiuniloru sociali

Statuiti idealu alui Platone se potegrave privi cacirc prima conceptiune mai mare pre terenulu filosoficii socialii pre care o seria intreacutega de barbati de stătu Fa urmatu mai tacircrdicircu Aristotele inse si in respectulu acesta este cu multu mai realisticu dreptu acea si judecat a lui cu privire la relatiunile de stătu este mai objectiva si mai sigura decacirctu alni Platone De aici provine cagrave auctorii romacircniloru de stătu si ai utopieloru nu suntu altu-ceva decacirctu nesce simplii decopiatori ai planuriloru lui Platone precacircudu teoreticii moderni sociali se provoca adese-ori la politica lui Aristotele

Filosofia despre stătu si societate alui Platone se cuprinde in acestea trei opuri nobrrroc (barbatu de stătu) XOITHCC

(respublica) si vouoi (De legibus) In primulu seu opu se nisuesce mai multu a defini objectulu si coneeptulu politicei si a statori diferintiele cele mai esenţiali ale formeloru de constitutiune In alu doileacute descrie cum ar trebui se fia statulu de modelli In alu treileacute se acomodeacuteza in cacirctu-va la relatiunile si impregiurarile esistente tocmai de acea si-modifica celea mai multe projecte si postulate descrise in opulu alu doileacute

In opulu primu deja se manifesta acea parere CIANCA unu barbatu intieleptu si provediutu cu o scientia adeverata mai multu valoreacuteza decacirctu legile si unu atare ar potegrave supleni legile in unu stătu perfectu Despre politica dice este acea scientia respective (iquestnluebirlrii TEVIgraveIgrave) măiestria ce are de scopu a se ingrigi despre omeni cu ajutoriulu legiloru si si fora de ele Platone si aci reflecteacuteza la chiamarea statului carea ar fi educarea omeniloru de ore-ce pretinde dela stătu cacirc prin legi de căsătoria bune si scopoacutese si prin controlarea stricta a acestora se-si asigureze materialii bunii pentru recerintiele statului si cacirc se se ingrigeacutesca statulu si despre sustienerea si eredicircrea caractereloru si insusiriloru corespundietoacuterie scopului stashytului Totu odată pretinde dela stătu cacirc se se ingrigeacutesca cacirc omeni cu caractere si insusiri diverse se se casatoreacutesca laolaltă adecă celi blandi si fragedi cu celi energiosi si I

belicosi fiendu-cagrave credea cumcagrave numai din atari căsătorie se potu produce descendenti cu inclinari si talente ade-veratu armonice

Dar celu mai renumitu opu filosoficu de statu alui Platone este republica Nu incape neci o indoieacutela cagrave opulu acesta a avutu cea mai mare influintia asupra scrietoriloru romaneloru de statu cari siau imprumutatu ideele din opulu acum mentionatu Numai cacirctu nu este permisu a pune opulu acesta in o categorie cu a utopis-tiloru De ore-ce utopiştii la icircntrebarea bdquocum se [iote in-fientiacirc cea mai buna mai dreacutepta si cea mai scopoacutesa ordine de statu si sociala desfasiura unu atare organismu de statu si socialu ce nu esista nicairi prin urmare e unu ce fictivu fiendu-cagrave le lipsescu scrutările teoretice si argumentele mai profunde pre atunci Platone in republica tracteacuteza dogmatice scopurile de statu si sociali si statoresce unele regiile ce au se ordineze afacerile de statu si relashytiunile sociali

Platone in republica inainte de tote se nisuesce a statori dreptatea si nedreptatea acea ce este independenta de delicie si durere de folosu si dauna precum si valoacuterea absoluta a dreptatei si icircmpreunarea acesteia cu fericirea adeverata Dreptu acea si- propune de tienta a determina esentia si scopulu statului precum si elementele consti-tutiunei celei mai bune

Statulu idealu alui Platone in genere corespunde idei de statu grecescu fiendu-cagrave o parte mare din asiedia-mentele proiectate de elu se potu privi cacirc o consecuentia finala ai dei de statu grecescu in care interesulu individualii este subordinati^ scopului statului Dupa conceptiunea acesta statulu nu este altu ceva decacirctu o fientia via iu mesura mai marita care consta din parti ce sunt strinsu unite si servescu spre unu scopu comunu in care indishyv idua cacirc atare nu are icircnsemnătate independenta ci numai in complecsulu totalităţii si-o valoreacuteza Dreptu acea scopulu supremu alu statului este unitatea eciiilibriulu perfectu alu intereseloru si solidaritatea si asia postulatele indivishydualităţii se toleacuteza

Platone vieacutetia singuraticilom o compareacuteza cu vietia de statu din care desfasiura analogia ce esista intre con-stitutiunea unui statu aievea dreptu si intre starea spirituala a omului virtuosu In acestu intielesu sa potutu dice cagrave disciplina de statu alui Platone se intemeieacuteza pre o psichologia politica Dupa Platone spiritulu consta din trei parti constitutive anume din Xoyog d-v^og si emd-vţjiia Filologii sub acestea cuvinte intielegu spiritu ratioualu irascibilu si apetitoriu Acestea proprietăţi ale spiritului Platone le afla prin analogia si in statulu seu idealu anume acestia trei factori suntu guvernatorii (lioovreg) luptătorii (rpvlaxeg) si acelia cari se ocupa cu lucrulu precum suntu agricultorii (yeaifjyoiai riijiovyyoi)

Dupa Platone statulu perfectu nu este altu ceva decacirctu imaginea visibila microscopica a spiritului virtuosu cagraveci precum perfecţiunea morala a individului se baseacuteza

pre equilibrulu partiloru constitutive ale sufletului si rela-tiunea armonica a acestora tocmai asia si ordinea de stătu perfecţii este condiţionata dela reiatiunea corecta si armonica a numiteloru clagravesi

Fiendu-cagrave lipsele vietiei omenesci constringu la vieacutetia de stătu de acea si Platone dice bdquofiacare individu nu-si satisface sie-si ci are lipsa de multe (Rep II c 11) Dela inceputu deja in comuniunea sociala obvine impartirea de munca primitiva fiendu-cagrave deosebitele inclinagraveri si talente stimuleacuteza pre individi la diverse ocupatiuni Astufeliu singuraticulu cacirc si comunitatea vacirc ave folosulu celu mai mare tia-care munca va inaintacirc mai bine si va produce mai multu deca fia-care se va ocupa cu lucrulu seu la tempulu cuvenitu si fora o alta ocupatiune laterala Asia dar in vietia sociala este de o lipsa neincungiurata specializarea ehiamarei adecă forma primitiva a impartirei de munca

icircnainte de tote se receru atari cari se ingrigiescu despre conditiunile si midigraveloacutecele cele mai necesarie pentru sustienerea vietiei precum suntu economii negutiatorii si lucratorii sau lucrasii

Unde suntu averi necesarie pentru vietia este temere si de agresiuni adecă de atacuri astufeliu statulu are lipsa de atare clase care se-si propună de scopu aperarea midicirc-loceloru ce suntu menite pentru sustienerea vietiei Clasea aceacutesta este a luptatoriloru care are se intruneacutesca mai multe insusiri escelente fiendu-cagrave acela care voiesce se fia unu operatoru bunii si de incredere alu statului trebue se fia zelosu robustu vioiu si filosofii Cbiamarea luptashytoriloru pretinde o ingrigire forte mare si o abstienere dela ori-ce intreprindere

Cu unu cuventu Platone este primulu care vorbesce pentru o miliţia stabila Nu se potegrave nega cagrave Platone in forma primitiva de impartirea lucrului a necunoscuţii destutu de bine icircnsemnătatea ei sociala pre lacircngă tote acestea a fostu departe conceptulu lui despre impartirea de lucru de alu economistiloru moderni Pre lacircngă acea dupa Platone impartirea de munca sta in strinsa legatura cu spiritulu acelei clase care imbraca o forma forte pregnanta in mitulu celu preda in opulu seu amintiţii cu de amenuntulu In mitu se enareacuteza cagrave dieulu creatoriu a pregatitu membrele singuraticeloru clagravesi din materia diversa respective a mes-tecatu diverse metale la sufletulu fia-caruia si anume la a guvernatoriloru auru la a luptatoriloru argintu si la a economiloru si dileriloru fieru si arama (Rep III c 21) astufeliu din asemeni sau nascutu asemeni P ie legravenga tote acestea totuşi admite posibilitatea trecerei din o clase la alta

Aci deja ne intalnimu cu invetiatura despre neegalitatea naturala a omeniloru adecă cu acea invetiatura dupa care diferintiele intre factorii naturali se baseacuteza escbisivu pre diferintia naturala originala asia dar natura produce deoshysebirile acestea intocmai cum se deosebesce aurulu de argintu si de fieru etc Tendinti a aceacutest a ne revoca in memoria in cacirctva spiritulu de caste ce domnia la poporele

orientali desicirc din alta parte in opulu lui Platone ocuru atari asiedieminte de stătu totuşi in ale poporeloru orientali neci pre de parte nu au locu

In mitulu amintiţii dieulu demanda domnitoriloru cacirc se aiba o ingrigire speciala facia de nou născuţi si anume degraveca acestia nu au insusicircrile cuvenite atunci se nu-i sufere de membrii ai clasei domnitoacuterie ci se-i degradeza la o clase mai interiora pentru care au facultatea si icircnsushyşirea receruta de alta parte pretinde cacirc pre aceia din clasile inferiori cari esceleacuteza prin insusrile loru se-i treacuteca in clase mai inalta ce le compete conformu facultatiloru eminente De aci urmeza cagrave Platone permite trecerea din o clase la alt a cea-ce la popoacuterele orientali era cu nepotintia

Interesulu statului pretinde categorice cacirc icircnsuşirile corespundietorie a singurateceloru clagravesi conformu ehiamarei loru se-se sustiena proteacutega si se se desvoacutelte Pentru ajungerea acestui scopu Platone recomanda educatiunea asia dar aceacutesta este lucrulu de căpetenia alu statului

icircnainte de tote inse este de lipsa cacirc regularea rela-tiuniloru de familia si sexu se premeacuterga crescerei corecte La aceacutesta tientescu tote acele dispusetiuni ale lui Platone prin cari se nesuesce a asigura eredicircrea insusiriloru si conservarea singuraticeloru clagravesi Dreptu acea pretinde cacirc crescerea se se inceacutepa indata la părinţi cacirc se-si capete atari prunci cari se fia capaci dela natura a realisacirc sco-pulu statului

E de observatu cagrave Platone spre ajungerea acestui scopu recurge la atari midigraveloacutece cari toleacuteza si cele mai scumpe drepturi ale individualităţii Este caracteristica si impregiurarea acea cacircndu pretinde cacirc crescerea aceacutest a se se aplice numai la clagravesile inalte precacircndu pre cele infeshyriori le negleacutega mai de totu

Statulu idealu alui Platone nu se ocupa cu preten-siunile si interesele singuraticiloru ci numai starea cea mai buna posibila a totalităţii o are in vedere Din acestu principiu a purcesu la crescerea clasiloru si la ordinarea relatiuniloru sociali cagraveci degraveca statulu este bine organisatu si progreseacuteza veda natura cum se feroacutesca pre singuratici si incacirctu au se participe din bunăstarea totalităţii

In statulu acesta trebue se se ingrigieacutesca cacirc intereshysele singuraticiloru si ale clasiloru singuratice se nu vina in conflictu cu scopurile statului cu deosebire luptătorii se nu abuseza cu poterea loru in dauna ordinei statului si păcii societăţii macirc insa-si organisarea clasei acestei se fia astushyfeliu incacirctu se eschida ori-ce interesu separatisticu ce ar potegrave dacirc ansa la unu atare abusu Aici Platone pune unu pondu deosebitu pre proprietate si familia

Este neincungiuratu de lipsa cacirc membrii clasei inalte din statulu seu idealu se nu aiba reciproprietate neci locu-intia privata ci doresce cacirc se locueacutesca in edificie publice si se mănacircnce la olalta er clasei lucragravetoriloru le impune cacirc pre aceştia se-i proveacuteda cu tote de cacircte au lipsa Cu unu cuventu luptătorii (membrii clasei inalte) in recom-

16

pensa pentru aperarea statului si celoralalte clasi se capete atacircra ca se nu duca lipsa Se nu se atinga de auru si argintu se nu-lu doreacutesca pre celti pamentescu neci la deco-ratiuni se nu-lu foloseacutesca ci se se indestuleacutesca cu aurulu si argintulu ce este depusu in sufletulu Ioni cagraveci deca ar avea moşia locuintia si auru nu ar ti mai multu padicirc-torii si aliaţii cetatieniloru ci domni si tirani incungiurati de inimici interni (Rep III c 22)

Asia dar suntu de a se ineungiuracirc doue estremitagraveti si acestea-su miseria si avutia Prin acestea si lucrulu si lucratoriulu devine mai reu Avutia produce luxu tracircndăshyvia si reforme miseria nu numai reforme ci si nepotintia supunere infama si servitute dejositoacuteria

Aplicarea acestora si altoru regule numai prin inshystrucţiune si crescere si- capeta o icircnsemnătate durabila Cagraveci educatiunea este acelu mediu magicu prin care re-sistintia realităţii neperfecte si ori ce pedeca a lumei reale este vincibila Acesta inveacutetia pre fia-care cacirc se-si resolveacutesca misiunea sa se-si implineacutesca detorintia si se nu se mestece in lucrulu altuia fiendu-cacirc dreptatea numai acolo esista unde fia-care si Implinesce lucrulu seu si primesce acea ce-i compete dupa chiamarea si munca sa propria (Rep IV c 3 si 10)

(Vacirc urmă) A D e a O U

Necesitatea Reuniuniloru invetiatoresci la noi Cu cacirctu inainteza omulu intrunu oficiu in ani cu

atacirctu trebue se aiba unu orisonu mai estinsu de esperintia din carea-si deduce regulele cele mai practice pre cari aplicacircndu-le se servesce de ele cacirc de midicircldce eficace intru ajungerea scopului dictatu de principiele sanetose ale vietiei practice In urma esperintiei dara continuu vedemu cacirc se inventeza si se introducu midicircldce noua impuse de impregiurari si dictate de progresu Macirc progresulu atacirctu de poternicu influintieza asupra nostra incacirctu pretinde cacirc se ne interesamu cu seriositate si de aventulu altoru naţiuni si se vedemu unde au fostu unde suntu si prin ce midicircldce au ajunsu acolo unde le aflacircmu astadi Cacircci la casulu contrariu ne lasa totu inapoi si alerga mai departe cacirc si solulu ce-si implinesce misiunea multiumindu-se cu atacirctu cacirc ne-a avertisatu la tempulu seu

Deca tieranulu germanu si francesu etc in tempulu recrearei de munca dicirclnica cetescu la umbra unui arbore faptele măreţie a fratiloru si sororiloru loru cari le misicircca in totu de-auna simtiumintele si-i indemna la atari fapte atunci fia-care dintre cetitorii bdquoFdiei scolastice -si pdte pune icircntrebarea dar tieranulu nostru cacircndu vacirc ajunge cacirc in orele lui de recreatiune se se distraga si inspireze cacirc cei de mai inainte Unu respunsu positivu nu se pote dacirc acum ci tendentia ue este cacirc si tieranulu nostru se ajungă pre venitoriu si fiendu posibilu in celu mai apropiatu cu-noseundu si avendu la dispunere mdicirclocele de lipsa

Midicirclocitorii pusi de D-dieu si aleşi de părinţi spre uminarea si desceptarea poporului suntu preoţii si docenţii

Ei suntu caracteristica dupa carea se pote judeca stadi-ulu culturale a poporului din care facu ei parte Din modulu cum suntu eli ingrigiti si pretiuiti se pote usioru conchide la inclinatiunea si aplicarea utarui poporu spre cultura si dorulu spre progresu

Docenţele in specie este unu Prometeu alu natiu-niloru in manile lui suntu depuse odraslele venitoriulu natiuniloru Elu impreuna mai antacirciu manile inocentei tiintie spre a rosti unu imnu o rogatiune lui D-dieu a-si face cruce -i da cerusa tablitia si cartea in mani -lu invetia secretulu scrisului si cetitului pre cari pucini dintre parentii nostrii-lu cunosceau Suveniri suntu aceste lucruri pentru prunci cari remacircnu obiectu de pietate pentru ei pacircna in adenci betracircnetie

Paragenitu odată invetiatoriulu constrinsu de impreshygiurari morali si materiale cari trecu preste precalcula-tiunile lui usioru pote concepe idea nefasta cacirc seau densulu nu e pentru oticiulu docentale seau oficiulu nu e peutru densulu Cacircci cu tdta inocentia tenereloru mladitie pre cari are a le forma cacircrora are de ale imprima primele elemente fondulu unei vieţi folositorie societatei lipsindu-i cunoscintiele practice isolatu de colegi carora se li comushynice piedecile si greutăţile cu cari are se se lupte se sbate cacirc pescele pre uscatu sarindu din unu metodu de propunere in altele reu intielese cari numai progresu nu-i asecura Astfeliu celu in prima linea chiamatu in utilishytatea progresului -lu impedeca fia din vina sa fia din a impregiurariloru mdash este unu feliu de vacircntu care stinge lumina in locu de a-i facilita arderea

O astfeliu de stare retrograda periculdsa -si are contra-pondulu seu in reuniunile invetiatoresci

Nescientia ne coplesiesce cacircndu nu o combatemu cu destula fortia cu cuvenitele midicircloce si deca unuia seau la doi nu le succede le va succede la mai mulţi formacircndu reuniuni intrunindu-se in conferintie invetiatoresci Iinpar-tasindu-si cunoscientiele cerendu consilii unulu dela altulu alungacircndu dubietatile eliminacircndu datinile vechi şcolare prescrise de tempulu trecutu si folosindu pre cele recoshymandate de pedagogia moderna si criticacircndu cu iubire colegiala erorile si gresielele pedagogice din nescientia folosite pacircna acumu Pertractacircndu docenţii mai bine preshygătiţi lectiuni practice din tdte obiectele de invetiamentu cacirc norme ce au se le urmeze cei cu mai pucina pregătire

Unde inse docenţii unuia si aceluiaşi tractu necum in persona dar nece dupa nume nu se cunoscu dispare ori si ce falanga contra ignorantiei bdquoTribuna ih anii trecuţi aduse scirea imbucuratoria cuinu-cacirc in protopopiatulu Blasiului sar fi pusu basa unei reuniuni invetiatoresci cacirc modelu de atunci inse si pacircna acum nu am aflatu nemicu despre activitatea acelei reuniuni si nice acea cacirc mai urmatu-a acestu esemplu vrunu altu tractu

E tempulu supremu cacirc se se instituesca si la noi reuniunile invetiatoresci

A accentua folosulu reuniuniloru invetiatoresci insemna a incercacirc se dovedescu On cetitori a bdquoFoiei scolastice unu lucru despre care fia-care e convinsu Me marginescu inse a intona că ele promoveza instrucţiunea punendu in contactu pre docenţii cu mai pucine cunoscientie cu aceia cari suntu mai bine pregătiţi Instructiunei i-se da o unishyformitate mai acomodată planuriloru scolastice emanate dela auctoritatile mai inalte Maritu odată cerculu cunoscientie-loru docentelui prin aflarea celoru mai bune isvore din cari se se pregatesca multe dubietati le [iote delaturacirc imparta-sindu-si cunoscientiele practice unulu altuia Retacu cacirc se deda docenţele cu unu feliu de inaniara parlamentarismu si amentescu profitulu moralu a vede in o beserica la sate 20mdash30 docenţi improvisindu la St liturgie unu coru este unu acta care edifica multu poporalii La astfeliu de oca-siune entusiasinatu tieranulu de o impiesiune sacircnta -si propune firmu icircnaintea st altariu cacirc pre venitoriu -si va trainite baiatulu la scola cacirc ore-cacircndu si elu se pdta lauda pre Domnedieu

Punendu sub ochii On lectori a bdquoFoiei scolastice idea si mai vertosu necesitatea ardente a infientiarei reushyniuniloru invetiatoresci credu cacirc esprimu dorintia celei mai mari parti a docentiloru gr cat

Numai progresu se vedia poporulu nostru sl e gata de sacrificii de unde nu nu e mirare cacirc docenţele e pri-vitu cacirc o sarcina preste alte multe pre spatele luiseau ce e si mai reu cacircsi ori-care alta persona condusa in servitiulu comunei

C acirc m p e n i D e c e m b r e 1887 N Munteanu

preotu gr cat si docente

Minciuna căuşele si tractarea ei in scola I

O rana generala adunca si grea de vindecatu in societatea omenesca e minciuna E generala pentru-ca mai intrega societate fora deosebire de genu si categoria e cuprinsa de acesta boia e adunca pentru-ca fiindu infestaţi eei mai mulţi de acesta rana mare si asia nesocotindu fieshycare in sine la urmările periculose a ei dau uitarei vindecarea ranei ba ce e mai multu acesta rana contraria a totu ce e nobilu in societatea omenesca devenindu in firea omului se identifica cu ea er unite odată nici nu se mai despartu pana la ultimele momente din vietia pamentesca mdash e grea de vindecatu acesta rana pentru-cacirc cei mai mulţi nu o soco-tescu de rana ci o tienu de decore a nivelului timpului modernu er cari o cunoscu de rana nu-i dau icircnsemnătatea ce se cuvine si durere necercandu dupa medicamintele necesarie la sterpirea ranei nice pondu nu punu pentru a inpedecacirc lăţirea ei

Ce este minciuna Minciuna este ascunderea adeverului cu voia Am

disu cu voia adecă cu intentiune cu precugetare de a nega adeverulu de a ascunde realitatea si a ne infatisiacirc o alta

stare de lucruri de nu chiar contrariulu adeverului Cacircci cacircndu restahnacirea adeverului nu se intempla cu voia de a insielacirc pre alţii atunci nu a ajunsu lagradulu de minciuna atunci se chiama retacire

Buna credintia acestu stelpu fundamentale alu intie-legeiii dintre omeni e partea care e alterata prin minciuna er lipsindu buna credintia lipsesce armonia concordia reciprocitatea si alte multe insusiri nobile fora cari o ade-verata societate nu esista unu scopu nobilu nu se pote ajunge Totu cacirc urmări a minciunei se potu luă egoismulu mania invidia ambitiunea ura perfidia isbacircnda la cari ajunsu odată sufletulu omului devine patimasiu loru si pierde si cea mai mica parte din ce i-a mai remasu bunu fia din defectulu educatiunei fia din rea educatiune

Mare cuventu e cacircndu ti dice cineva nu te credu er acela nu fora basa reala dice de siguru buna credintia la amagitu si a devenitu victima increderei prea mare Tocmai si noi ne scandalisamu cacircndu ne apostrofeza cineva cu asemene cuvinte rabdă inse frate si nu te scandalisacirc cacircci tu insuti esti causa de nu te crede tu ti-ai papatu crediementulu de multe ori pentru nimica tota mdash fora causa te superi lucrulu teu ar fi cacirc se te indreptezi se ti-calci pe inima se-ti cunosci gresiala si rehabilitandute se-ti recascigi buna credintia avuta mai nainte de a grai una cacircndu bine sciai cacirc lucrulu nu sta ast-feliu ci altcum de nu chiar diametralu opusu de cum ai vorbitu

Dacirc o singura minciuna făcuta si numai in gluma de unu amicu catra altulu e in stare se fracircngă amicitia sincera esistata de mulţi ani o singura minciuna născuta dela unu membru in familia e in stare se nimicesca buna intielegere din familia o singura minciuna prinsa cu mana e destulu pentru a se escacirc intre membrii vreunei corporatiuni sau institutiuni nobile neintielegere reciproca o singura minciuna esita din gura invetiatoriului si vedita de şcolari e destulu pentru a-i strica auctoritatea intratacircta cacirctu nu se mai pote computacirc intre mijlocele disciplinare

Cacircte esemple asiu potea insiracirc de asemenea neam dar nu lungescu cacircci suntu incredintiatu cacirc ori care cunosce reutatea minciunei ori care va fi fostu cacircte odată pisicirccatu de vre-o vorba prea incredintiata sau scapandu cacircte odată vre-o minciuna de pre buzele sale a trebuitu se sufere cu paciintia apostrafarea ori cacirctu de lina dar totuşi simticirctoria bdquoore asia se fia par că nasiu crede

In proportiune cu daunele esterne simticircte cari au proveniţii din vre-o minciuna nemesuratu de multe si mari suntu daunele morali cari trebue se le simtiesca sufletulu Trebue se le simtiesca cacircci fie cacirctu de tempitu atacircta simţire trebue se aiba consciintia trebue cacirctu de pucinu se lu-mustre cacircndu sau prin alţii se vede insielatu in asceptarile sale sau elu e causa insielarei altora

Se lasamu inse cestiunile generale a societăţii omenesci si se ne ocupamu numai cu scola Se cugetamu totu deauna la inceputulu lucrului la radecina reului la prima aparintia a minciunei

Si acea deca nu si aria originea in scola la totu casulu in scola inrloresce si incoltiesce er de nu totu in scola immediatu dupa scola si rodesce

Cacirctu lucru dacirc minciuna in scola cacircta disciplina strica ininciuna in scola si cacirctu tinipu consuma din timpulu celu pretiosu alu instructiunei numai acelu invetiatoriu scie care consciu fiindu de chiemarea sa se silesce a icircndrepta tote defectele aretacircnde

Deci datorintia cea mai sacircnta ce o are invetiatoriulu care e totu odată si educatoriulu nobilisatoriulu si culti-vatoriulu tinerimei e cacirc dela inceputu se stea iu calea acestui defectu moralu si la nici unu casu se nu permită cacirc acela se prindă radecini si se se naturaliseze in oinu căci atunci in forte pucine caşuri se pote vindecă acestu reu sau de si se vindeca fundamentalu vindecatu nu vă fi nici odată N Trimbitioniu

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i Caldura in grajdidu viteloru are se fia dupa espe-

rintiele făcute - j - 1 0 deg R cacirc-ce acesta e mai plăcuta si mai favoritoria La una temperatura mai mica de es la -- 4 deg R perulu vitei este sbacircrlitu fora lucire si pielea este tiepena La una temperatura de - 4 - 1 5 deg R respi-ratiunea este mai repede animalulu asuda si pierde din greutatea corpului si inca se pote dice cacirc mai multu decacirctu la -(- 4 deg R precacircndu la t empera tu ra d e - ) - 1 0 deg R greutatea corpului cresce se obtiene lapte multu si forte bunu si tdte acestea mai prelacircnga acelasiu nutretiu

Scutirea pomiloru contra iepuriloru In 8 litre de apa calda se topesce 1 1 2 chilo de varii si 1 2 decagrame de Aloe din acest a soluliune cu ajutoriulu unui penelu se ungu trunchiurile pomiloru pana la inalticircmea receruta

Pome periculose Pomele cari suntu inpestritiate cu pete negre cu deosebire trebue curăţite si numai dupa acea macircncate cacirc-ce precum se scie petele acelea suntu nesce bureţi cari ajungundu in canalulu respiratoriu se inmultiescu si causeza tuse mă chiar inflamatiune si Diphteritis

Contra Teniei la cacircni se folosescu cu succesu simburii de bostani (cucurbeta) Acestia se curăţia se pulveriseza se amesteca cu oleiu de Ricinu Acesta amestecare omora si scote Tenia Asemenea efectu are si radecina de Ferege (Aspidiuni Filix mas) rierta in apa Cu acestea trebue se curamu cacircnii de Tenia in totu anulu odată seau de doue ori deca voimu se scutimu oile de cacircpiere cacirc-ci precum este cunoscuţii cacircnii latiescu cacircpierea oiloru

Lucrările icircn gradina Cacircndu loculu este inghiaciatu trebue caratu gunoiu

er cacircndu e desghiaciatu trebue sapatu rigolatu Se gatescu melegarie (paturi calde) Trebue reparate instrumentele de grădinăriţii se esamineza si aducu in ricircndu sementiurile Cacircndu e geru mare trebue acoperite cu paie salata an-ghinarea etc er deca sar intemplacirc se fia tempu mole si ploia trebue descoperite Se potu semenacirc in melegarie salata caralabe macrisiu inazere morcovi si petringei Trebue adunata neua in giurulu pomiloru Deca se des-

ghiacia solulu potemu straplantacirc pomi Se taia sade si icircnladitie de altoitu Se curăţia pomii de crengile superflue de muşchi si de omide

Ianuarie a r e 31 d i l e Gerariu ij jj Calindariulu Iulianu Călind Gregor

Vineri i S acirc m b ă t a

1 ( f ) Taier impr copy 2 P S i l v e s t r u

13 I l a r i e 1 4 F e l i x

Dumineca inaintea Botezului ev Marcu c I g l 7 v 10

Dumineca L u n i M a r t i Bdercuri J o i V i n e r i S acirc m b ă t a

3 P r M a l a c h i a 4 S i n o d S S A p 5 S T e o p s i T e o n a 6 ( f ) Botezulu Dlui 7 f S o b B o t I o a n u 8 C G e o r g e D o m 9 M P o l i e v c t u C

15 M a u r i i 1 6 M a r c e l i n u 17 A n t o n i e p 1 8 P r i s c a 19 S a r a

2 0 F a b S e b 2 1 A g n e s u

Dumineca dupa Botezu ev Matern c 4 amp v 11

Dumineca 10 P Gregorie 22 Vicentie Luni 11 C Teodosie 23 Log Mar Marti 12 M Tatiana 24 Timoteiu Mercuri 13 M Ermilu 25 Int 1 Pav Joi 14 P P ucişi in Sinai 26 Policarpu Vineri 15 C Pavelu Tiv 27 Ioanu Sacircmbăta 16 Inch lanţ A Pet 28 Carolu m

Dumineca celoru 10 leproşi ev Luca c 17 gl 1 v 1 Dumineca 17 C Antonie m copy 29 Franciscu Luni 18 PP Atan Chir 30 Martina Marti 19 C Maca rie 31 Petru Mercuri 20 f M Eufemie 1 Febr Ign Joi 21 C Maximii 2 (f) Int Chr Vineri 22 Timoteiu 3 Blasiu Sacircmbăta 23 M Clemenţii euro 4 Veronica

Dumineca a 31-a dupa Rusalii ev Luca c 18 gl 2 v 2

Dumineca L u n i M a r t i M e r c u r i

J o i V i n e r i Sacircmbăta

Duminca

2 4 C X e n i a 2 5 f Grigor Teol 2 6 C Xenofontu 2 7 f I o a n u g d a u r i i 2 8 P Efremu Sirulu 2 9 M Ignatie

5 A g a t a 6 D o r o f e a 7 R o m a l d u 8 I o a n u 9 A p o l o n i a

1 0 S c o l a s t 0 1 1 E f r o s i n a

a lui Zacheiu ev Luca c 19 gl 3 v 3

Dumineca 31 S S C h i r s i Io copy l i 1 2 Eulalia

(Post a redact innei ) D-lui 8 P in C Larvele tramise in paiele de cereale suntu larvele vespelui uumitu Cephus pigmaeus L Femeiuslcele primavera si-depunu ouăle pre vicircrfulu cerealeloru larvele esindu din oua se scobora consumandu iuternulu paiului sfle-derescu nodurile acestuia si se asiedia cacirc nympha aprope de radecina in forma de gogosia (COCONII) Nympha aici ierneza si numai in primavera veuitoria devine insecta depliuu deavoltata

Larva dupa CUM cerealele se secera mai curundu seau mai tacircrdiu o aflamu susu in paiu seau aprope de radecina in casulu primu e consultu alasacirc niristea cacirctu de mica pentru-cacirc se potemu icircmpiedeca desvoltarea mai departe a larvei in casulu din urma inse niristea trebue lăsata mai mare si dupa secere iudata trebue aprinsa si arsa si loculu aratu afundu cea ce ajuta deodată si la ingra-siarea solului

D-lui V Gr Borgovanu in Gh Din manuscrisulu D-Tale nu se mai pote continuă deorace tipografia nostra nu dispune de semnele geometrice recerute

D-lui M P in N Asceptamu manuscrise noue cacirc-ci la D-lu G- nu se afla

pensa pentru aperarea statului si celoralalte clasi se capete atacircra ca se nu duca lipsa Se nu se atinga de auru si argintu se nu-lu doreacutesca pre celti pamentescu neci la deco-ratiuni se nu-lu foloseacutesca ci se se indestuleacutesca cu aurulu si argintulu ce este depusu in sufletulu Ioni cagraveci deca ar avea moşia locuintia si auru nu ar ti mai multu padicirc-torii si aliaţii cetatieniloru ci domni si tirani incungiurati de inimici interni (Rep III c 22)

Asia dar suntu de a se ineungiuracirc doue estremitagraveti si acestea-su miseria si avutia Prin acestea si lucrulu si lucratoriulu devine mai reu Avutia produce luxu tracircndăshyvia si reforme miseria nu numai reforme ci si nepotintia supunere infama si servitute dejositoacuteria

Aplicarea acestora si altoru regule numai prin inshystrucţiune si crescere si- capeta o icircnsemnătate durabila Cagraveci educatiunea este acelu mediu magicu prin care re-sistintia realităţii neperfecte si ori ce pedeca a lumei reale este vincibila Acesta inveacutetia pre fia-care cacirc se-si resolveacutesca misiunea sa se-si implineacutesca detorintia si se nu se mestece in lucrulu altuia fiendu-cacirc dreptatea numai acolo esista unde fia-care si Implinesce lucrulu seu si primesce acea ce-i compete dupa chiamarea si munca sa propria (Rep IV c 3 si 10)

(Vacirc urmă) A D e a O U

Necesitatea Reuniuniloru invetiatoresci la noi Cu cacirctu inainteza omulu intrunu oficiu in ani cu

atacirctu trebue se aiba unu orisonu mai estinsu de esperintia din carea-si deduce regulele cele mai practice pre cari aplicacircndu-le se servesce de ele cacirc de midicircldce eficace intru ajungerea scopului dictatu de principiele sanetose ale vietiei practice In urma esperintiei dara continuu vedemu cacirc se inventeza si se introducu midicircldce noua impuse de impregiurari si dictate de progresu Macirc progresulu atacirctu de poternicu influintieza asupra nostra incacirctu pretinde cacirc se ne interesamu cu seriositate si de aventulu altoru naţiuni si se vedemu unde au fostu unde suntu si prin ce midicircldce au ajunsu acolo unde le aflacircmu astadi Cacircci la casulu contrariu ne lasa totu inapoi si alerga mai departe cacirc si solulu ce-si implinesce misiunea multiumindu-se cu atacirctu cacirc ne-a avertisatu la tempulu seu

Deca tieranulu germanu si francesu etc in tempulu recrearei de munca dicirclnica cetescu la umbra unui arbore faptele măreţie a fratiloru si sororiloru loru cari le misicircca in totu de-auna simtiumintele si-i indemna la atari fapte atunci fia-care dintre cetitorii bdquoFdiei scolastice -si pdte pune icircntrebarea dar tieranulu nostru cacircndu vacirc ajunge cacirc in orele lui de recreatiune se se distraga si inspireze cacirc cei de mai inainte Unu respunsu positivu nu se pote dacirc acum ci tendentia ue este cacirc si tieranulu nostru se ajungă pre venitoriu si fiendu posibilu in celu mai apropiatu cu-noseundu si avendu la dispunere mdicirclocele de lipsa

Midicirclocitorii pusi de D-dieu si aleşi de părinţi spre uminarea si desceptarea poporului suntu preoţii si docenţii

Ei suntu caracteristica dupa carea se pote judeca stadi-ulu culturale a poporului din care facu ei parte Din modulu cum suntu eli ingrigiti si pretiuiti se pote usioru conchide la inclinatiunea si aplicarea utarui poporu spre cultura si dorulu spre progresu

Docenţele in specie este unu Prometeu alu natiu-niloru in manile lui suntu depuse odraslele venitoriulu natiuniloru Elu impreuna mai antacirciu manile inocentei tiintie spre a rosti unu imnu o rogatiune lui D-dieu a-si face cruce -i da cerusa tablitia si cartea in mani -lu invetia secretulu scrisului si cetitului pre cari pucini dintre parentii nostrii-lu cunosceau Suveniri suntu aceste lucruri pentru prunci cari remacircnu obiectu de pietate pentru ei pacircna in adenci betracircnetie

Paragenitu odată invetiatoriulu constrinsu de impreshygiurari morali si materiale cari trecu preste precalcula-tiunile lui usioru pote concepe idea nefasta cacirc seau densulu nu e pentru oticiulu docentale seau oficiulu nu e peutru densulu Cacircci cu tdta inocentia tenereloru mladitie pre cari are a le forma cacircrora are de ale imprima primele elemente fondulu unei vieţi folositorie societatei lipsindu-i cunoscintiele practice isolatu de colegi carora se li comushynice piedecile si greutăţile cu cari are se se lupte se sbate cacirc pescele pre uscatu sarindu din unu metodu de propunere in altele reu intielese cari numai progresu nu-i asecura Astfeliu celu in prima linea chiamatu in utilishytatea progresului -lu impedeca fia din vina sa fia din a impregiurariloru mdash este unu feliu de vacircntu care stinge lumina in locu de a-i facilita arderea

O astfeliu de stare retrograda periculdsa -si are contra-pondulu seu in reuniunile invetiatoresci

Nescientia ne coplesiesce cacircndu nu o combatemu cu destula fortia cu cuvenitele midicircloce si deca unuia seau la doi nu le succede le va succede la mai mulţi formacircndu reuniuni intrunindu-se in conferintie invetiatoresci Iinpar-tasindu-si cunoscientiele cerendu consilii unulu dela altulu alungacircndu dubietatile eliminacircndu datinile vechi şcolare prescrise de tempulu trecutu si folosindu pre cele recoshymandate de pedagogia moderna si criticacircndu cu iubire colegiala erorile si gresielele pedagogice din nescientia folosite pacircna acumu Pertractacircndu docenţii mai bine preshygătiţi lectiuni practice din tdte obiectele de invetiamentu cacirc norme ce au se le urmeze cei cu mai pucina pregătire

Unde inse docenţii unuia si aceluiaşi tractu necum in persona dar nece dupa nume nu se cunoscu dispare ori si ce falanga contra ignorantiei bdquoTribuna ih anii trecuţi aduse scirea imbucuratoria cuinu-cacirc in protopopiatulu Blasiului sar fi pusu basa unei reuniuni invetiatoresci cacirc modelu de atunci inse si pacircna acum nu am aflatu nemicu despre activitatea acelei reuniuni si nice acea cacirc mai urmatu-a acestu esemplu vrunu altu tractu

E tempulu supremu cacirc se se instituesca si la noi reuniunile invetiatoresci

A accentua folosulu reuniuniloru invetiatoresci insemna a incercacirc se dovedescu On cetitori a bdquoFoiei scolastice unu lucru despre care fia-care e convinsu Me marginescu inse a intona că ele promoveza instrucţiunea punendu in contactu pre docenţii cu mai pucine cunoscientie cu aceia cari suntu mai bine pregătiţi Instructiunei i-se da o unishyformitate mai acomodată planuriloru scolastice emanate dela auctoritatile mai inalte Maritu odată cerculu cunoscientie-loru docentelui prin aflarea celoru mai bune isvore din cari se se pregatesca multe dubietati le [iote delaturacirc imparta-sindu-si cunoscientiele practice unulu altuia Retacu cacirc se deda docenţele cu unu feliu de inaniara parlamentarismu si amentescu profitulu moralu a vede in o beserica la sate 20mdash30 docenţi improvisindu la St liturgie unu coru este unu acta care edifica multu poporalii La astfeliu de oca-siune entusiasinatu tieranulu de o impiesiune sacircnta -si propune firmu icircnaintea st altariu cacirc pre venitoriu -si va trainite baiatulu la scola cacirc ore-cacircndu si elu se pdta lauda pre Domnedieu

Punendu sub ochii On lectori a bdquoFoiei scolastice idea si mai vertosu necesitatea ardente a infientiarei reushyniuniloru invetiatoresci credu cacirc esprimu dorintia celei mai mari parti a docentiloru gr cat

Numai progresu se vedia poporulu nostru sl e gata de sacrificii de unde nu nu e mirare cacirc docenţele e pri-vitu cacirc o sarcina preste alte multe pre spatele luiseau ce e si mai reu cacircsi ori-care alta persona condusa in servitiulu comunei

C acirc m p e n i D e c e m b r e 1887 N Munteanu

preotu gr cat si docente

Minciuna căuşele si tractarea ei in scola I

O rana generala adunca si grea de vindecatu in societatea omenesca e minciuna E generala pentru-ca mai intrega societate fora deosebire de genu si categoria e cuprinsa de acesta boia e adunca pentru-ca fiindu infestaţi eei mai mulţi de acesta rana mare si asia nesocotindu fieshycare in sine la urmările periculose a ei dau uitarei vindecarea ranei ba ce e mai multu acesta rana contraria a totu ce e nobilu in societatea omenesca devenindu in firea omului se identifica cu ea er unite odată nici nu se mai despartu pana la ultimele momente din vietia pamentesca mdash e grea de vindecatu acesta rana pentru-cacirc cei mai mulţi nu o soco-tescu de rana ci o tienu de decore a nivelului timpului modernu er cari o cunoscu de rana nu-i dau icircnsemnătatea ce se cuvine si durere necercandu dupa medicamintele necesarie la sterpirea ranei nice pondu nu punu pentru a inpedecacirc lăţirea ei

Ce este minciuna Minciuna este ascunderea adeverului cu voia Am

disu cu voia adecă cu intentiune cu precugetare de a nega adeverulu de a ascunde realitatea si a ne infatisiacirc o alta

stare de lucruri de nu chiar contrariulu adeverului Cacircci cacircndu restahnacirea adeverului nu se intempla cu voia de a insielacirc pre alţii atunci nu a ajunsu lagradulu de minciuna atunci se chiama retacire

Buna credintia acestu stelpu fundamentale alu intie-legeiii dintre omeni e partea care e alterata prin minciuna er lipsindu buna credintia lipsesce armonia concordia reciprocitatea si alte multe insusiri nobile fora cari o ade-verata societate nu esista unu scopu nobilu nu se pote ajunge Totu cacirc urmări a minciunei se potu luă egoismulu mania invidia ambitiunea ura perfidia isbacircnda la cari ajunsu odată sufletulu omului devine patimasiu loru si pierde si cea mai mica parte din ce i-a mai remasu bunu fia din defectulu educatiunei fia din rea educatiune

Mare cuventu e cacircndu ti dice cineva nu te credu er acela nu fora basa reala dice de siguru buna credintia la amagitu si a devenitu victima increderei prea mare Tocmai si noi ne scandalisamu cacircndu ne apostrofeza cineva cu asemene cuvinte rabdă inse frate si nu te scandalisacirc cacircci tu insuti esti causa de nu te crede tu ti-ai papatu crediementulu de multe ori pentru nimica tota mdash fora causa te superi lucrulu teu ar fi cacirc se te indreptezi se ti-calci pe inima se-ti cunosci gresiala si rehabilitandute se-ti recascigi buna credintia avuta mai nainte de a grai una cacircndu bine sciai cacirc lucrulu nu sta ast-feliu ci altcum de nu chiar diametralu opusu de cum ai vorbitu

Dacirc o singura minciuna făcuta si numai in gluma de unu amicu catra altulu e in stare se fracircngă amicitia sincera esistata de mulţi ani o singura minciuna născuta dela unu membru in familia e in stare se nimicesca buna intielegere din familia o singura minciuna prinsa cu mana e destulu pentru a se escacirc intre membrii vreunei corporatiuni sau institutiuni nobile neintielegere reciproca o singura minciuna esita din gura invetiatoriului si vedita de şcolari e destulu pentru a-i strica auctoritatea intratacircta cacirctu nu se mai pote computacirc intre mijlocele disciplinare

Cacircte esemple asiu potea insiracirc de asemenea neam dar nu lungescu cacircci suntu incredintiatu cacirc ori care cunosce reutatea minciunei ori care va fi fostu cacircte odată pisicirccatu de vre-o vorba prea incredintiata sau scapandu cacircte odată vre-o minciuna de pre buzele sale a trebuitu se sufere cu paciintia apostrafarea ori cacirctu de lina dar totuşi simticirctoria bdquoore asia se fia par că nasiu crede

In proportiune cu daunele esterne simticircte cari au proveniţii din vre-o minciuna nemesuratu de multe si mari suntu daunele morali cari trebue se le simtiesca sufletulu Trebue se le simtiesca cacircci fie cacirctu de tempitu atacircta simţire trebue se aiba consciintia trebue cacirctu de pucinu se lu-mustre cacircndu sau prin alţii se vede insielatu in asceptarile sale sau elu e causa insielarei altora

Se lasamu inse cestiunile generale a societăţii omenesci si se ne ocupamu numai cu scola Se cugetamu totu deauna la inceputulu lucrului la radecina reului la prima aparintia a minciunei

Si acea deca nu si aria originea in scola la totu casulu in scola inrloresce si incoltiesce er de nu totu in scola immediatu dupa scola si rodesce

Cacirctu lucru dacirc minciuna in scola cacircta disciplina strica ininciuna in scola si cacirctu tinipu consuma din timpulu celu pretiosu alu instructiunei numai acelu invetiatoriu scie care consciu fiindu de chiemarea sa se silesce a icircndrepta tote defectele aretacircnde

Deci datorintia cea mai sacircnta ce o are invetiatoriulu care e totu odată si educatoriulu nobilisatoriulu si culti-vatoriulu tinerimei e cacirc dela inceputu se stea iu calea acestui defectu moralu si la nici unu casu se nu permită cacirc acela se prindă radecini si se se naturaliseze in oinu căci atunci in forte pucine caşuri se pote vindecă acestu reu sau de si se vindeca fundamentalu vindecatu nu vă fi nici odată N Trimbitioniu

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i Caldura in grajdidu viteloru are se fia dupa espe-

rintiele făcute - j - 1 0 deg R cacirc-ce acesta e mai plăcuta si mai favoritoria La una temperatura mai mica de es la -- 4 deg R perulu vitei este sbacircrlitu fora lucire si pielea este tiepena La una temperatura de - 4 - 1 5 deg R respi-ratiunea este mai repede animalulu asuda si pierde din greutatea corpului si inca se pote dice cacirc mai multu decacirctu la -(- 4 deg R precacircndu la t empera tu ra d e - ) - 1 0 deg R greutatea corpului cresce se obtiene lapte multu si forte bunu si tdte acestea mai prelacircnga acelasiu nutretiu

Scutirea pomiloru contra iepuriloru In 8 litre de apa calda se topesce 1 1 2 chilo de varii si 1 2 decagrame de Aloe din acest a soluliune cu ajutoriulu unui penelu se ungu trunchiurile pomiloru pana la inalticircmea receruta

Pome periculose Pomele cari suntu inpestritiate cu pete negre cu deosebire trebue curăţite si numai dupa acea macircncate cacirc-ce precum se scie petele acelea suntu nesce bureţi cari ajungundu in canalulu respiratoriu se inmultiescu si causeza tuse mă chiar inflamatiune si Diphteritis

Contra Teniei la cacircni se folosescu cu succesu simburii de bostani (cucurbeta) Acestia se curăţia se pulveriseza se amesteca cu oleiu de Ricinu Acesta amestecare omora si scote Tenia Asemenea efectu are si radecina de Ferege (Aspidiuni Filix mas) rierta in apa Cu acestea trebue se curamu cacircnii de Tenia in totu anulu odată seau de doue ori deca voimu se scutimu oile de cacircpiere cacirc-ci precum este cunoscuţii cacircnii latiescu cacircpierea oiloru

Lucrările icircn gradina Cacircndu loculu este inghiaciatu trebue caratu gunoiu

er cacircndu e desghiaciatu trebue sapatu rigolatu Se gatescu melegarie (paturi calde) Trebue reparate instrumentele de grădinăriţii se esamineza si aducu in ricircndu sementiurile Cacircndu e geru mare trebue acoperite cu paie salata an-ghinarea etc er deca sar intemplacirc se fia tempu mole si ploia trebue descoperite Se potu semenacirc in melegarie salata caralabe macrisiu inazere morcovi si petringei Trebue adunata neua in giurulu pomiloru Deca se des-

ghiacia solulu potemu straplantacirc pomi Se taia sade si icircnladitie de altoitu Se curăţia pomii de crengile superflue de muşchi si de omide

Ianuarie a r e 31 d i l e Gerariu ij jj Calindariulu Iulianu Călind Gregor

Vineri i S acirc m b ă t a

1 ( f ) Taier impr copy 2 P S i l v e s t r u

13 I l a r i e 1 4 F e l i x

Dumineca inaintea Botezului ev Marcu c I g l 7 v 10

Dumineca L u n i M a r t i Bdercuri J o i V i n e r i S acirc m b ă t a

3 P r M a l a c h i a 4 S i n o d S S A p 5 S T e o p s i T e o n a 6 ( f ) Botezulu Dlui 7 f S o b B o t I o a n u 8 C G e o r g e D o m 9 M P o l i e v c t u C

15 M a u r i i 1 6 M a r c e l i n u 17 A n t o n i e p 1 8 P r i s c a 19 S a r a

2 0 F a b S e b 2 1 A g n e s u

Dumineca dupa Botezu ev Matern c 4 amp v 11

Dumineca 10 P Gregorie 22 Vicentie Luni 11 C Teodosie 23 Log Mar Marti 12 M Tatiana 24 Timoteiu Mercuri 13 M Ermilu 25 Int 1 Pav Joi 14 P P ucişi in Sinai 26 Policarpu Vineri 15 C Pavelu Tiv 27 Ioanu Sacircmbăta 16 Inch lanţ A Pet 28 Carolu m

Dumineca celoru 10 leproşi ev Luca c 17 gl 1 v 1 Dumineca 17 C Antonie m copy 29 Franciscu Luni 18 PP Atan Chir 30 Martina Marti 19 C Maca rie 31 Petru Mercuri 20 f M Eufemie 1 Febr Ign Joi 21 C Maximii 2 (f) Int Chr Vineri 22 Timoteiu 3 Blasiu Sacircmbăta 23 M Clemenţii euro 4 Veronica

Dumineca a 31-a dupa Rusalii ev Luca c 18 gl 2 v 2

Dumineca L u n i M a r t i M e r c u r i

J o i V i n e r i Sacircmbăta

Duminca

2 4 C X e n i a 2 5 f Grigor Teol 2 6 C Xenofontu 2 7 f I o a n u g d a u r i i 2 8 P Efremu Sirulu 2 9 M Ignatie

5 A g a t a 6 D o r o f e a 7 R o m a l d u 8 I o a n u 9 A p o l o n i a

1 0 S c o l a s t 0 1 1 E f r o s i n a

a lui Zacheiu ev Luca c 19 gl 3 v 3

Dumineca 31 S S C h i r s i Io copy l i 1 2 Eulalia

(Post a redact innei ) D-lui 8 P in C Larvele tramise in paiele de cereale suntu larvele vespelui uumitu Cephus pigmaeus L Femeiuslcele primavera si-depunu ouăle pre vicircrfulu cerealeloru larvele esindu din oua se scobora consumandu iuternulu paiului sfle-derescu nodurile acestuia si se asiedia cacirc nympha aprope de radecina in forma de gogosia (COCONII) Nympha aici ierneza si numai in primavera veuitoria devine insecta depliuu deavoltata

Larva dupa CUM cerealele se secera mai curundu seau mai tacircrdiu o aflamu susu in paiu seau aprope de radecina in casulu primu e consultu alasacirc niristea cacirctu de mica pentru-cacirc se potemu icircmpiedeca desvoltarea mai departe a larvei in casulu din urma inse niristea trebue lăsata mai mare si dupa secere iudata trebue aprinsa si arsa si loculu aratu afundu cea ce ajuta deodată si la ingra-siarea solului

D-lui V Gr Borgovanu in Gh Din manuscrisulu D-Tale nu se mai pote continuă deorace tipografia nostra nu dispune de semnele geometrice recerute

D-lui M P in N Asceptamu manuscrise noue cacirc-ci la D-lu G- nu se afla

A accentua folosulu reuniuniloru invetiatoresci insemna a incercacirc se dovedescu On cetitori a bdquoFoiei scolastice unu lucru despre care fia-care e convinsu Me marginescu inse a intona că ele promoveza instrucţiunea punendu in contactu pre docenţii cu mai pucine cunoscientie cu aceia cari suntu mai bine pregătiţi Instructiunei i-se da o unishyformitate mai acomodată planuriloru scolastice emanate dela auctoritatile mai inalte Maritu odată cerculu cunoscientie-loru docentelui prin aflarea celoru mai bune isvore din cari se se pregatesca multe dubietati le [iote delaturacirc imparta-sindu-si cunoscientiele practice unulu altuia Retacu cacirc se deda docenţele cu unu feliu de inaniara parlamentarismu si amentescu profitulu moralu a vede in o beserica la sate 20mdash30 docenţi improvisindu la St liturgie unu coru este unu acta care edifica multu poporalii La astfeliu de oca-siune entusiasinatu tieranulu de o impiesiune sacircnta -si propune firmu icircnaintea st altariu cacirc pre venitoriu -si va trainite baiatulu la scola cacirc ore-cacircndu si elu se pdta lauda pre Domnedieu

Punendu sub ochii On lectori a bdquoFoiei scolastice idea si mai vertosu necesitatea ardente a infientiarei reushyniuniloru invetiatoresci credu cacirc esprimu dorintia celei mai mari parti a docentiloru gr cat

Numai progresu se vedia poporulu nostru sl e gata de sacrificii de unde nu nu e mirare cacirc docenţele e pri-vitu cacirc o sarcina preste alte multe pre spatele luiseau ce e si mai reu cacircsi ori-care alta persona condusa in servitiulu comunei

C acirc m p e n i D e c e m b r e 1887 N Munteanu

preotu gr cat si docente

Minciuna căuşele si tractarea ei in scola I

O rana generala adunca si grea de vindecatu in societatea omenesca e minciuna E generala pentru-ca mai intrega societate fora deosebire de genu si categoria e cuprinsa de acesta boia e adunca pentru-ca fiindu infestaţi eei mai mulţi de acesta rana mare si asia nesocotindu fieshycare in sine la urmările periculose a ei dau uitarei vindecarea ranei ba ce e mai multu acesta rana contraria a totu ce e nobilu in societatea omenesca devenindu in firea omului se identifica cu ea er unite odată nici nu se mai despartu pana la ultimele momente din vietia pamentesca mdash e grea de vindecatu acesta rana pentru-cacirc cei mai mulţi nu o soco-tescu de rana ci o tienu de decore a nivelului timpului modernu er cari o cunoscu de rana nu-i dau icircnsemnătatea ce se cuvine si durere necercandu dupa medicamintele necesarie la sterpirea ranei nice pondu nu punu pentru a inpedecacirc lăţirea ei

Ce este minciuna Minciuna este ascunderea adeverului cu voia Am

disu cu voia adecă cu intentiune cu precugetare de a nega adeverulu de a ascunde realitatea si a ne infatisiacirc o alta

stare de lucruri de nu chiar contrariulu adeverului Cacircci cacircndu restahnacirea adeverului nu se intempla cu voia de a insielacirc pre alţii atunci nu a ajunsu lagradulu de minciuna atunci se chiama retacire

Buna credintia acestu stelpu fundamentale alu intie-legeiii dintre omeni e partea care e alterata prin minciuna er lipsindu buna credintia lipsesce armonia concordia reciprocitatea si alte multe insusiri nobile fora cari o ade-verata societate nu esista unu scopu nobilu nu se pote ajunge Totu cacirc urmări a minciunei se potu luă egoismulu mania invidia ambitiunea ura perfidia isbacircnda la cari ajunsu odată sufletulu omului devine patimasiu loru si pierde si cea mai mica parte din ce i-a mai remasu bunu fia din defectulu educatiunei fia din rea educatiune

Mare cuventu e cacircndu ti dice cineva nu te credu er acela nu fora basa reala dice de siguru buna credintia la amagitu si a devenitu victima increderei prea mare Tocmai si noi ne scandalisamu cacircndu ne apostrofeza cineva cu asemene cuvinte rabdă inse frate si nu te scandalisacirc cacircci tu insuti esti causa de nu te crede tu ti-ai papatu crediementulu de multe ori pentru nimica tota mdash fora causa te superi lucrulu teu ar fi cacirc se te indreptezi se ti-calci pe inima se-ti cunosci gresiala si rehabilitandute se-ti recascigi buna credintia avuta mai nainte de a grai una cacircndu bine sciai cacirc lucrulu nu sta ast-feliu ci altcum de nu chiar diametralu opusu de cum ai vorbitu

Dacirc o singura minciuna făcuta si numai in gluma de unu amicu catra altulu e in stare se fracircngă amicitia sincera esistata de mulţi ani o singura minciuna născuta dela unu membru in familia e in stare se nimicesca buna intielegere din familia o singura minciuna prinsa cu mana e destulu pentru a se escacirc intre membrii vreunei corporatiuni sau institutiuni nobile neintielegere reciproca o singura minciuna esita din gura invetiatoriului si vedita de şcolari e destulu pentru a-i strica auctoritatea intratacircta cacirctu nu se mai pote computacirc intre mijlocele disciplinare

Cacircte esemple asiu potea insiracirc de asemenea neam dar nu lungescu cacircci suntu incredintiatu cacirc ori care cunosce reutatea minciunei ori care va fi fostu cacircte odată pisicirccatu de vre-o vorba prea incredintiata sau scapandu cacircte odată vre-o minciuna de pre buzele sale a trebuitu se sufere cu paciintia apostrafarea ori cacirctu de lina dar totuşi simticirctoria bdquoore asia se fia par că nasiu crede

In proportiune cu daunele esterne simticircte cari au proveniţii din vre-o minciuna nemesuratu de multe si mari suntu daunele morali cari trebue se le simtiesca sufletulu Trebue se le simtiesca cacircci fie cacirctu de tempitu atacircta simţire trebue se aiba consciintia trebue cacirctu de pucinu se lu-mustre cacircndu sau prin alţii se vede insielatu in asceptarile sale sau elu e causa insielarei altora

Se lasamu inse cestiunile generale a societăţii omenesci si se ne ocupamu numai cu scola Se cugetamu totu deauna la inceputulu lucrului la radecina reului la prima aparintia a minciunei

Si acea deca nu si aria originea in scola la totu casulu in scola inrloresce si incoltiesce er de nu totu in scola immediatu dupa scola si rodesce

Cacirctu lucru dacirc minciuna in scola cacircta disciplina strica ininciuna in scola si cacirctu tinipu consuma din timpulu celu pretiosu alu instructiunei numai acelu invetiatoriu scie care consciu fiindu de chiemarea sa se silesce a icircndrepta tote defectele aretacircnde

Deci datorintia cea mai sacircnta ce o are invetiatoriulu care e totu odată si educatoriulu nobilisatoriulu si culti-vatoriulu tinerimei e cacirc dela inceputu se stea iu calea acestui defectu moralu si la nici unu casu se nu permită cacirc acela se prindă radecini si se se naturaliseze in oinu căci atunci in forte pucine caşuri se pote vindecă acestu reu sau de si se vindeca fundamentalu vindecatu nu vă fi nici odată N Trimbitioniu

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i Caldura in grajdidu viteloru are se fia dupa espe-

rintiele făcute - j - 1 0 deg R cacirc-ce acesta e mai plăcuta si mai favoritoria La una temperatura mai mica de es la -- 4 deg R perulu vitei este sbacircrlitu fora lucire si pielea este tiepena La una temperatura de - 4 - 1 5 deg R respi-ratiunea este mai repede animalulu asuda si pierde din greutatea corpului si inca se pote dice cacirc mai multu decacirctu la -(- 4 deg R precacircndu la t empera tu ra d e - ) - 1 0 deg R greutatea corpului cresce se obtiene lapte multu si forte bunu si tdte acestea mai prelacircnga acelasiu nutretiu

Scutirea pomiloru contra iepuriloru In 8 litre de apa calda se topesce 1 1 2 chilo de varii si 1 2 decagrame de Aloe din acest a soluliune cu ajutoriulu unui penelu se ungu trunchiurile pomiloru pana la inalticircmea receruta

Pome periculose Pomele cari suntu inpestritiate cu pete negre cu deosebire trebue curăţite si numai dupa acea macircncate cacirc-ce precum se scie petele acelea suntu nesce bureţi cari ajungundu in canalulu respiratoriu se inmultiescu si causeza tuse mă chiar inflamatiune si Diphteritis

Contra Teniei la cacircni se folosescu cu succesu simburii de bostani (cucurbeta) Acestia se curăţia se pulveriseza se amesteca cu oleiu de Ricinu Acesta amestecare omora si scote Tenia Asemenea efectu are si radecina de Ferege (Aspidiuni Filix mas) rierta in apa Cu acestea trebue se curamu cacircnii de Tenia in totu anulu odată seau de doue ori deca voimu se scutimu oile de cacircpiere cacirc-ci precum este cunoscuţii cacircnii latiescu cacircpierea oiloru

Lucrările icircn gradina Cacircndu loculu este inghiaciatu trebue caratu gunoiu

er cacircndu e desghiaciatu trebue sapatu rigolatu Se gatescu melegarie (paturi calde) Trebue reparate instrumentele de grădinăriţii se esamineza si aducu in ricircndu sementiurile Cacircndu e geru mare trebue acoperite cu paie salata an-ghinarea etc er deca sar intemplacirc se fia tempu mole si ploia trebue descoperite Se potu semenacirc in melegarie salata caralabe macrisiu inazere morcovi si petringei Trebue adunata neua in giurulu pomiloru Deca se des-

ghiacia solulu potemu straplantacirc pomi Se taia sade si icircnladitie de altoitu Se curăţia pomii de crengile superflue de muşchi si de omide

Ianuarie a r e 31 d i l e Gerariu ij jj Calindariulu Iulianu Călind Gregor

Vineri i S acirc m b ă t a

1 ( f ) Taier impr copy 2 P S i l v e s t r u

13 I l a r i e 1 4 F e l i x

Dumineca inaintea Botezului ev Marcu c I g l 7 v 10

Dumineca L u n i M a r t i Bdercuri J o i V i n e r i S acirc m b ă t a

3 P r M a l a c h i a 4 S i n o d S S A p 5 S T e o p s i T e o n a 6 ( f ) Botezulu Dlui 7 f S o b B o t I o a n u 8 C G e o r g e D o m 9 M P o l i e v c t u C

15 M a u r i i 1 6 M a r c e l i n u 17 A n t o n i e p 1 8 P r i s c a 19 S a r a

2 0 F a b S e b 2 1 A g n e s u

Dumineca dupa Botezu ev Matern c 4 amp v 11

Dumineca 10 P Gregorie 22 Vicentie Luni 11 C Teodosie 23 Log Mar Marti 12 M Tatiana 24 Timoteiu Mercuri 13 M Ermilu 25 Int 1 Pav Joi 14 P P ucişi in Sinai 26 Policarpu Vineri 15 C Pavelu Tiv 27 Ioanu Sacircmbăta 16 Inch lanţ A Pet 28 Carolu m

Dumineca celoru 10 leproşi ev Luca c 17 gl 1 v 1 Dumineca 17 C Antonie m copy 29 Franciscu Luni 18 PP Atan Chir 30 Martina Marti 19 C Maca rie 31 Petru Mercuri 20 f M Eufemie 1 Febr Ign Joi 21 C Maximii 2 (f) Int Chr Vineri 22 Timoteiu 3 Blasiu Sacircmbăta 23 M Clemenţii euro 4 Veronica

Dumineca a 31-a dupa Rusalii ev Luca c 18 gl 2 v 2

Dumineca L u n i M a r t i M e r c u r i

J o i V i n e r i Sacircmbăta

Duminca

2 4 C X e n i a 2 5 f Grigor Teol 2 6 C Xenofontu 2 7 f I o a n u g d a u r i i 2 8 P Efremu Sirulu 2 9 M Ignatie

5 A g a t a 6 D o r o f e a 7 R o m a l d u 8 I o a n u 9 A p o l o n i a

1 0 S c o l a s t 0 1 1 E f r o s i n a

a lui Zacheiu ev Luca c 19 gl 3 v 3

Dumineca 31 S S C h i r s i Io copy l i 1 2 Eulalia

(Post a redact innei ) D-lui 8 P in C Larvele tramise in paiele de cereale suntu larvele vespelui uumitu Cephus pigmaeus L Femeiuslcele primavera si-depunu ouăle pre vicircrfulu cerealeloru larvele esindu din oua se scobora consumandu iuternulu paiului sfle-derescu nodurile acestuia si se asiedia cacirc nympha aprope de radecina in forma de gogosia (COCONII) Nympha aici ierneza si numai in primavera veuitoria devine insecta depliuu deavoltata

Larva dupa CUM cerealele se secera mai curundu seau mai tacircrdiu o aflamu susu in paiu seau aprope de radecina in casulu primu e consultu alasacirc niristea cacirctu de mica pentru-cacirc se potemu icircmpiedeca desvoltarea mai departe a larvei in casulu din urma inse niristea trebue lăsata mai mare si dupa secere iudata trebue aprinsa si arsa si loculu aratu afundu cea ce ajuta deodată si la ingra-siarea solului

D-lui V Gr Borgovanu in Gh Din manuscrisulu D-Tale nu se mai pote continuă deorace tipografia nostra nu dispune de semnele geometrice recerute

D-lui M P in N Asceptamu manuscrise noue cacirc-ci la D-lu G- nu se afla

Si acea deca nu si aria originea in scola la totu casulu in scola inrloresce si incoltiesce er de nu totu in scola immediatu dupa scola si rodesce

Cacirctu lucru dacirc minciuna in scola cacircta disciplina strica ininciuna in scola si cacirctu tinipu consuma din timpulu celu pretiosu alu instructiunei numai acelu invetiatoriu scie care consciu fiindu de chiemarea sa se silesce a icircndrepta tote defectele aretacircnde

Deci datorintia cea mai sacircnta ce o are invetiatoriulu care e totu odată si educatoriulu nobilisatoriulu si culti-vatoriulu tinerimei e cacirc dela inceputu se stea iu calea acestui defectu moralu si la nici unu casu se nu permită cacirc acela se prindă radecini si se se naturaliseze in oinu căci atunci in forte pucine caşuri se pote vindecă acestu reu sau de si se vindeca fundamentalu vindecatu nu vă fi nici odată N Trimbitioniu

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i Caldura in grajdidu viteloru are se fia dupa espe-

rintiele făcute - j - 1 0 deg R cacirc-ce acesta e mai plăcuta si mai favoritoria La una temperatura mai mica de es la -- 4 deg R perulu vitei este sbacircrlitu fora lucire si pielea este tiepena La una temperatura de - 4 - 1 5 deg R respi-ratiunea este mai repede animalulu asuda si pierde din greutatea corpului si inca se pote dice cacirc mai multu decacirctu la -(- 4 deg R precacircndu la t empera tu ra d e - ) - 1 0 deg R greutatea corpului cresce se obtiene lapte multu si forte bunu si tdte acestea mai prelacircnga acelasiu nutretiu

Scutirea pomiloru contra iepuriloru In 8 litre de apa calda se topesce 1 1 2 chilo de varii si 1 2 decagrame de Aloe din acest a soluliune cu ajutoriulu unui penelu se ungu trunchiurile pomiloru pana la inalticircmea receruta

Pome periculose Pomele cari suntu inpestritiate cu pete negre cu deosebire trebue curăţite si numai dupa acea macircncate cacirc-ce precum se scie petele acelea suntu nesce bureţi cari ajungundu in canalulu respiratoriu se inmultiescu si causeza tuse mă chiar inflamatiune si Diphteritis

Contra Teniei la cacircni se folosescu cu succesu simburii de bostani (cucurbeta) Acestia se curăţia se pulveriseza se amesteca cu oleiu de Ricinu Acesta amestecare omora si scote Tenia Asemenea efectu are si radecina de Ferege (Aspidiuni Filix mas) rierta in apa Cu acestea trebue se curamu cacircnii de Tenia in totu anulu odată seau de doue ori deca voimu se scutimu oile de cacircpiere cacirc-ci precum este cunoscuţii cacircnii latiescu cacircpierea oiloru

Lucrările icircn gradina Cacircndu loculu este inghiaciatu trebue caratu gunoiu

er cacircndu e desghiaciatu trebue sapatu rigolatu Se gatescu melegarie (paturi calde) Trebue reparate instrumentele de grădinăriţii se esamineza si aducu in ricircndu sementiurile Cacircndu e geru mare trebue acoperite cu paie salata an-ghinarea etc er deca sar intemplacirc se fia tempu mole si ploia trebue descoperite Se potu semenacirc in melegarie salata caralabe macrisiu inazere morcovi si petringei Trebue adunata neua in giurulu pomiloru Deca se des-

ghiacia solulu potemu straplantacirc pomi Se taia sade si icircnladitie de altoitu Se curăţia pomii de crengile superflue de muşchi si de omide

Ianuarie a r e 31 d i l e Gerariu ij jj Calindariulu Iulianu Călind Gregor

Vineri i S acirc m b ă t a

1 ( f ) Taier impr copy 2 P S i l v e s t r u

13 I l a r i e 1 4 F e l i x

Dumineca inaintea Botezului ev Marcu c I g l 7 v 10

Dumineca L u n i M a r t i Bdercuri J o i V i n e r i S acirc m b ă t a

3 P r M a l a c h i a 4 S i n o d S S A p 5 S T e o p s i T e o n a 6 ( f ) Botezulu Dlui 7 f S o b B o t I o a n u 8 C G e o r g e D o m 9 M P o l i e v c t u C

15 M a u r i i 1 6 M a r c e l i n u 17 A n t o n i e p 1 8 P r i s c a 19 S a r a

2 0 F a b S e b 2 1 A g n e s u

Dumineca dupa Botezu ev Matern c 4 amp v 11

Dumineca 10 P Gregorie 22 Vicentie Luni 11 C Teodosie 23 Log Mar Marti 12 M Tatiana 24 Timoteiu Mercuri 13 M Ermilu 25 Int 1 Pav Joi 14 P P ucişi in Sinai 26 Policarpu Vineri 15 C Pavelu Tiv 27 Ioanu Sacircmbăta 16 Inch lanţ A Pet 28 Carolu m

Dumineca celoru 10 leproşi ev Luca c 17 gl 1 v 1 Dumineca 17 C Antonie m copy 29 Franciscu Luni 18 PP Atan Chir 30 Martina Marti 19 C Maca rie 31 Petru Mercuri 20 f M Eufemie 1 Febr Ign Joi 21 C Maximii 2 (f) Int Chr Vineri 22 Timoteiu 3 Blasiu Sacircmbăta 23 M Clemenţii euro 4 Veronica

Dumineca a 31-a dupa Rusalii ev Luca c 18 gl 2 v 2

Dumineca L u n i M a r t i M e r c u r i

J o i V i n e r i Sacircmbăta

Duminca

2 4 C X e n i a 2 5 f Grigor Teol 2 6 C Xenofontu 2 7 f I o a n u g d a u r i i 2 8 P Efremu Sirulu 2 9 M Ignatie

5 A g a t a 6 D o r o f e a 7 R o m a l d u 8 I o a n u 9 A p o l o n i a

1 0 S c o l a s t 0 1 1 E f r o s i n a

a lui Zacheiu ev Luca c 19 gl 3 v 3

Dumineca 31 S S C h i r s i Io copy l i 1 2 Eulalia

(Post a redact innei ) D-lui 8 P in C Larvele tramise in paiele de cereale suntu larvele vespelui uumitu Cephus pigmaeus L Femeiuslcele primavera si-depunu ouăle pre vicircrfulu cerealeloru larvele esindu din oua se scobora consumandu iuternulu paiului sfle-derescu nodurile acestuia si se asiedia cacirc nympha aprope de radecina in forma de gogosia (COCONII) Nympha aici ierneza si numai in primavera veuitoria devine insecta depliuu deavoltata

Larva dupa CUM cerealele se secera mai curundu seau mai tacircrdiu o aflamu susu in paiu seau aprope de radecina in casulu primu e consultu alasacirc niristea cacirctu de mica pentru-cacirc se potemu icircmpiedeca desvoltarea mai departe a larvei in casulu din urma inse niristea trebue lăsata mai mare si dupa secere iudata trebue aprinsa si arsa si loculu aratu afundu cea ce ajuta deodată si la ingra-siarea solului

D-lui V Gr Borgovanu in Gh Din manuscrisulu D-Tale nu se mai pote continuă deorace tipografia nostra nu dispune de semnele geometrice recerute

D-lui M P in N Asceptamu manuscrise noue cacirc-ci la D-lu G- nu se afla