2.scheme de baza.pdf

7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 1/234



Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs

-2"7-

Bibiografie

1. Ardelean Iulian, s.a. – Circuite Integrate CMOS, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986

2. Arhipov G.V. – Reglarea automat! a ventil!rii "i condi#ion!rii aerului, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1964

3. Asandei Dumitru – Automatizarea centralelor termoelectrice, Editura Tehnopres, Ia"i,

1999

4. Asandei Dumitru, Leca Mihai – Elemente de reglare automat!, Editura Tehnopress, Ia"i2001

5. Athanasovici V., s.a. – Termoenergetic! industrial! "i termoficare, Editura Didactic! "i

Pedagogic!, Bucure"ti, 1988

6. Bahrin Vasile – Ac#ion!ri electrice în construc#ii, Editura Performantica, Ia"i, 1997

7. Bejan I., Balaban G. – Automatiz!ri "i telecomenzi în Electroenergetic!, Editura

Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1976

8. Bejan I., s.a. – Automatiz!ri în sistemele energetice, Indrumar de laborator, Institutul

Politehnic Ia"i, 1975

9. Bichir N!stase, s.a. – Ma"ini, aparate, ac#ion!ri "i automatiz!ri, Editura Didactic! "i


10. Birescu M. – Ma"ini electrice rotative, Editura de Vest, Timi"oara 1997

11. Bivolaru I – Montarea instala#iilor de automatizare, vol 1, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

198712. Bivolaru I – Montarea instala#iilor de automatizare, vol 2, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

1987

13. Bohm Gerd – Tehnica înc!lzirii,

14. C!ileanu Corneliu – Algoritmi de comand! a motoarelor de curent alternativ, MatrixRom,

Bucure"ti, 1998

15. C!ileanu Corneliu – Algoritmi de comand! a motoarelor de curent alternativ, Editura

Matrix Rom, Bucure"ti 1998

16. C!lin S., s.a. – Automatiz!ri electronice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1972

17. C!linoiu Constantin, s.a. – Modelarea, simularea "i identificarea experimental! a

servomecanismelor hidraulice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1998

18. Carabogdan I.Gh.,s.a. – Instala#ii termice industriale, vol 1,2, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

1983

19. Câr #ân! Gh., s.a. – Re#ele neuronale "i sisteme expert în energetic!, Editura “Gh.Asachi”Ia"i, 1994

20. Ciubotaru – Ac#ionarea "i automatizarea ma"inilor în construc#ii, MatrixRom, Bucure"ti,

1998

21. Com"a D., s.a. – Proiectarea instala#iilor electrice industriale, Editura Didactic! "i


22. Conecini I., s.a. – Informatizarea sistemic! a filialelor re#elelor electrice, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1996




-2"8-

23. Constantin P., s.a. – Electronic! industrial!, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti,

1980

24. Cri"an O. – Sisteme electroenergetice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1979

25. Cuciureanu C., Mateescu D. – Ascensoare electrice. Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1985

26. Curd E.F., Howard C.A., MacMillian, London, 1980

27. D!nescu Al., s.a. – utilizarea energiei solare, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1980

28. Deppert W., Stoll K. – Ini#iere în pneumoautomatic!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1975

29. Dobkin V.M., Reglarea automat! a proceselor termice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1964

30. Dom"a Antoniu – Simul!ri numerice pentru procese termice, Editura U.T. PRES, Cluj-

Napoca, 2002

31. Dom"a Antoniu – Solu#ii moderne de reglare automat! în centrale termice, Editura U.T.

PRES, Cluj-Napoca, 2002

32. Duminicatu M., s.a. – Instala#ii electrice pentru construc#ii, Editura Tehnic!, Bucure"ti,1987

33. Dumitrache I., C!lin S., Bo#an C., Nitu C. – Automatiz!ri "i echipamente electronice,

Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1982

34. Dumitrache I., s.a. – Automatiz!ri electronice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,

Bucure"ti, 1993

35. Dumitrache Ion, s.a. – Re#ele neuronale – Identificarea "i conducerea proceselor,

MatrixRom, Bucure"ti, 1999

36. Dumitrescu Stelian – Electrinic! Industrial! "i automatiz!ri, Editura Didactic! "i


37. Eykhoff Pieter – Identificarea sistemelor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1977

38. Fara Vladimir, Grigorescu Radu – Conversia energiei solare în energie termic!, Editura

Stiin#ific! "i Enciclopedic!, Bucure"ti, 1982

39. Fisher Jeff – HVAC Control Tutorial, www.hometechsolution.com, 200040. Ganea Nicolae – Alegerea, exploatarea "i între#inerea pompelor, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1981

41. Gavril! Horia – Electrotehnic! "i echipamente electrice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,

Bucure"ti, 1994

42. Greeno Roger, Building Services, Technology and Design, Logman Edinburg, 1997

43. Hall F. – Essential Building Services and Equipment, Clays Ltd, Oxford, 1988

44. H!ng!nu# M., s.a. – Programe FORTRAN comentate, în Automatic! , Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1974

45. H!ng!nu# Marius – Automatica, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1981

46. Ignat Jan – Conducerea "i exploatarea instala#iilor de alimentare cu energie electric!,

Rotaprint I.P.Ia"i, 1993

47. Ignat Jan, G!l!#anu C!t!lin D. – Observabilitatea Re#elelor Electrice de Distribu#ie de

Medie Tensiune, Editura Ventura, 199548. Ion I. Ionel – Instala#ii de pompare reglabile, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1976

49. Ion I.Ionel – Ac#ionarea electric! a turboma"inilor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1980

50. Ionescu C., Vl!deanu V. – Automatizarea instala#iilor pentru construc#ii, Editura

Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1981

51. Ionescu G. s.a. – Traductoare pentru automatiz!ri industriale, vol. 1, Editura Tehnic!,

Bucure"ti 1985

52. Ionescu G. s.a. – Traductoare pentru automatiz!ri industriale, vol. 2, Editura Tehnic!,

Bucure"ti 1996




-2"9-

53. Ionescu Gabriel, s.a. – Automatica de la A la Z, Editura "tiin#ific! "i Enciclopedic!,

Bucure"ti, 1987

54. Iordache Florin – Comportamentul dinamic al echipamentelor "i sistemelor termice,

Editura MatrixROM, Bucure"ti 2002

55. Iordache Florin, B!lt!re#u Florin – Modelarea "i simularea proceselor dinamice de

transfer termic, Editura MatrixROM, Bucure"ti 2002

56. Kalman R.E., s.a. – Teoria sistemelor dinamice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1975

57. Kaminski E.A. – Cum se citesc schemele insta#iilor electrice, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

1974

58. Landau I.D. – Identificarea "i comanda sistemelor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1997

59. Laz!r Corneliu – Ingineria regl!rii automate, Rotaprint I.P.Ia"i, 1997

60. Manea A., Sc!rl!tescu M., Aparate electronice pentru protec#ia muncii,Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 197661. Marinoiu Vasile s.a. – Elemente de execu#ie – Robinete de reglare, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1999

62. Micu Emil, s.a. – Electrotehnica de la A la Z, Editura "tiin#ific! "i Enciclopedic!,

Bucure"ti, 1985

63. Mihe# I., Furtunescu H. – Siguran#a în exploatare a instala#iilor energetice, Editura

tehnic!, Bucure"ti, 1987

64. Mihoc D., s.a. – Teoria "i elementele sistemelor de reglare automat!, Editura Didactic! "i


65. Mihoc Dan – Automatiz!ri în energetic!, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti,

1978

66. Mure"an T., s.a. – Aparate "i instala#ii pentru reducerea consumurilor de energie electric!

în industrie, Editura Facla, Timi"oara, 1984

67. Nemescu M.V., s.a. – Bazele Automatiz!rii, Editura “Gh.Asachi” Ia"i, 199568. Niculi#! P., s.a. – The Automation of refrigeration plants, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

1993

69. Nitu C., s.a. – Echipamente electrice "i electronice de automatizare, Editura Didactic! "i


70. Olah Iosif, s.a. – Echipamente "i structuri conven#ionale de automatizare – Indrumar de

laborator, Rotaprint Universitatea Tehnic! “Gh.Asachi” Ia"i, 1998

71. Olaru Radu, Zamfir Doina – Teoria sistemelor "i automatiz!ri, Rotaprint Universitatea

Tehnic! “Gh.Asachi” Ia"i, 1995

72. Oprean A., s.a. – Ac#ion!ri "i automatiz!ri hidraulice – Modelare, Simulare, Incercare ,

Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1989

73. Papadache Ilie – Automatica aplicat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1971

74. Penescu C., s.a. – Identificarea experimental! a proceselor automatizate, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 197175. Pîsl!ra"u I., s.a. – Aliment!ri cu ap!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1981

76. Popa B., Vintil! C. – Termotehnic! "i Ma"ini termice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,

Bucure"ti, 1977

77. Prodea V. – Utilizarea ra#ional! a energiei în industria u"oar !, Editura Tehnic!, Bucure"ti,

1983

78. R !svan Vladimir – Stabilitatea absolut! a sistemelor automate cu întârziere, Editura

Academiei, Bucure"ti, 1975

79. Rotariu Mugurel – Termoenergetic! industrial! "i termoficare, Rotaprint I.P.Ia"i, 1999




-220-

80. Sângeorzan Dan – Regulatoare adaptive, Editura Militar !, Bucure"ti, 1992

81. Sârbu Ioan – Calculul instala#iilor pentru construc#ii, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1994

82. Sârbu Ioan – Optimizarea energetic! a sistemelor de distribu#ie a apei, Editura Academiei

Române, Bucure"ti, 1997

83. Sârbu Ioan – Utilizarea calculatoarelor în ingineria de instala#ii, Editura Helicon,

Timi"oara, 1995

84. Sebastian L. – Automatica - Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1973

85. $erban S., s.a. – Teoria sistemelor, Culegere de probleme, MatrixRom, Bucure"ti, 1997

86. Shinners Stanley M. – Modern Control System Theory and Application, Addison-Weley

Publishing, New-York, 1979

87. Shinskey F.G. – Practica sistemelor de reglare automat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1969

88. Simion E., s.a. – Montaje electronice cu circuite integrate analogice, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 198689. Skoblo D.I., Gliblin I.P. – Automatizarea în industria alimentar !, Editura Tehnic!,

Bucure"ti, 1964

90. Sofron E., s.a. – Sisteme de control Fuzzy- Modelare "i proiectare asistate de calculator,

Editura ALL Educational, Bucuresti 1998

91. Spânulescu I., s.a. – Metode electronice în fizica experimental!, Editura Didactic! "i


92. St!nescu A., s.a.- Sisteme de automatizare pneumatice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1987

93. Stratulat Florin – Teoria sistemelor – Analiza asistat! de calculator a sistemelor liniare,

MatrixRom, Bucure"ti, 2000

94. Suciu M., s.a. – Microprocesoare, microcalculatoare "i robo#i în automatiz!ri industriale,

Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986

95. Sufrim M., s.a. – Mijloace moderne de protec#ie împotriva tensiunilor accidentale în

instala#iile electrice de joas! tensiune, Oradea 200096. Tacu Al.P., s.a. – Fuzzy Systems in Economy and Engineering, Publishing House of the

Romanian Academy, Bucure"ti, 1994

97. Tunsoiu Gh., s.a. – Ac#ion!ri electrice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1982

98. Ursea P.C., s.a. – Electrotehnic! aplicat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 2000

99. Varga A., Sima V. – Ingineria asistat! de calculator a sistemelor automate, Editura

Tehnic!, Bucure"ti, 1997

100. Voicu Mihail - Introducere în automatic!, Editura Polirom, 2002

101. Volo"encu Constantin – Standardizare "i metodologii de proiectare în automatiz!ri

industriale, MatrixRom, Bucure"ti, 1999

102. Wittmers Hugo – Tehnica Regl!rii, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1965

103. xxx - Catalog Module Romstal, edi#ia a III-a, 2001

104. xxx - Catalog SAUTER – Control products, 1999

105. Zdrenghea Horea – Automatizarea instala#iilor pentru construc#ii, Editura Clusium, 1997106. Duleev – Reglarea automat! a proceselor termice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1968

107. Pietr !reanu – Agenda electricianului, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986

108. *** - Catalog Dietrich

109. *** - Manualul de Instala#ii, Editura Artecno, Bucure"ti, 2002



Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii

Suport de curs

- "57 -

DIC#IONAR TEHNIC




Suport de curs

- "58 -

abatere - diferen!a între valoarea x a unei m"rimi (prescrise) #i o valoare de

referin!" (de reac!ie) xr , ! x=x-xr , într-un sistem reglare automat".

abatere medie

p$tratic$

- media p"tratelor abaterilor valorilor xi rezultate din N experimente

asupra unei m"rimi x, în raport cu o valoare de referin!" xr

. ) x- x( N

" = ] x- M[x

2

r i

-" N

0=i

2

r !

Dac" m"rimea considerat" reprezint" un proces aleator x(t) #i careferin!" se alege valoarea medie, atunci abaterea medie p"tratic"

reprezint" dispersia procesului aleator.

achizi!ie de

date

- proces sau metod" de ob!inere a informa!iilor, într-o form"

corespunz"toare modului de prelucrare ulterioar ", despre procesul

condus.

acordare - opera!ie de alegere a valorilor optime ale parametrilor care intervin

într-o lege de reglare în vederea ob!inerii unor performan!e ale

sistemului de reglare în conformitate cu un criteriu de performan!"

ales. In cazul legii de reglare tipizate PID, acordarea regulatorului

const" în alegerea valorilor optime pentru cei 3 parametri K R , T i , T d .Acordarea optim" a regulatoarelor se face pe baza caracteristicilor

instala!iilor tehnologice, respectiv pe baza informa!iilor ob!inute

prin intermediul r "spunsului acesteia la un semnal treapt".




Suport de curs

- "59 -

ac!ionare - func!ie a elementului de execu!ie exercitat" asupra instala!iei

tehnologice în scopul modific"rii cantit"!ii de material sau energie

care intervine în procesul respectiv în vederea realiz"rii valorii

prescrise pentru m"rimea reglat". Dup" natura energiei utilizate,

ac!ion"rile sunt pneumatice, hidraulice, electrice. Dup" tipul

modific"rilor parametrilor elementelor de execu!ie, ac!ion"rile sunt

continue sau discrete. Sistemele de ac!ionare realizeaz" o conversie

a unei energii în energie mecanic". In raport de modul în care se

controleaz" unul sau mai mul!i parametri asocia!i elementului de

execu!ie, ac!ion"rile pot fi de pozi!ie, unghi, tura!ie. Ac!ion"rile

electrice automatizate realizeaz" pornirea, frânarea #i reglarea

tura!iei motoarelor electrice dup" anumite legi, putând men!ine în

anumite limite #i toleran!e diferite m"rimi electrice #i mecanice

(limit"ri de curent, de cuplu, etc). Prin aceste limit"ri se asigur "

protejarea instala!iei (de ex. a motorului #i transmisiei mecanice)

împotriva unor solicit"ri de natur " mecanic" (cuplu, accelera!ie),

termic" (înc"lzire motor), electric" (i #i di/dt pentru comuta!ia

motorului).

adaptor - element component al aparatelor de m"surat #i traductoarelor, care

genereaz" semnalul de ie#ire astfel încât s" poat" fi recep!ionat #i

interpretat de utilizator. Intr-un sens mai larg, no!iunea de adaptor se

refer " la dispozitivele destinate s" asigure compatibilitatea între

elementele care se interconecteaz" în cadrul unui sistem, de ex.

transfomator de adaptare de nivel #i de impedan!".

aer preparat

(instrumental)

- aer atmosferic care este supus unui proces de preparare constând

din eliminarea impurit"!ilor, apei, vaporilor de ap" #i uleiului. Aerul

preparat pentru traductoare, regulatoare #i blocuri de calcul

pneumatice trebuie s" aib" o umiditate mai mic" de $0% #i

impurit"!i mai mici de $0-$5%m .




Suport de curs

- "60 -

ajutaj-palet$

- element de comand" fluidic ce const" din dou" rezisten!e, dintre

care una având sec!iunea constant" (ajutajul A) #i alta cu sec!iune

variabil" (ansamblul duz" D - paleta obturatoare P ) #i o camer " interioar " C . Deplasarea paletei, determinat" de m"rimea # , modific"

rezisten!a pneumatic" #i ca urmare presiunea fluidului în camera

interioar " este func!ie de pozi!ia paletei fa!" de ajutaj (duz"). Când

#=0, paleta obtureaz" complet duza #i rezisten!a de e#apare este

infinit". Ca urmare, debitul de aer Q este nul, c"derea de presiune

! P este nul" #i deci presiunea P i-P 0. Când # cre#te, rezisten!a duzei

scade, debitul de fluid Q cre#te, c"derea de presiune ! P cre#te, deci

presiunea de ie#ire (c"tre utilizator) P i va scade. Dispozitivele de tip

ajutaj-palet" sunt utilizate la comanda elementelor de execu!ie cu

ac!ionare propor !ional" sau integral" #i la construc!ia convertoarelor

deplasare presiune. Amplificatoarele cu ajutaj-palet" sunt elemente

de comand" a presiunii în limite largi, folosind debite mici.Dependen!a intrare-ie#ire P i=f( # ) în regim sta!ionar este liniar "

numai pentru o deplasare de 40-50%m a paletei.

alfanumeric - atribut al unui simbol de a apar !ine unei mul!imi ce cuprinde

literele alfabetului unei limbi, cifrele zecimale, semnele de

punctua!ie #i alte simboluri speciale.

algoritm - succesiune de opera!ii (de regul" reprezentate într-o form"

codificat") având drept scop rezolvarea unei probleme date.

algoritm PID - algoritm de reglare conform c"ruia comanda u(t), aplicat"

procesului este propor !ional

" cu eroarea $(t) între m

"rimea de

referin!" r(t) #i valoarea m"surat" y(t), ($(t) = r(t) - y(t)),cu integrala

acesteia, precum #i cu derivata erorii $(t).

dt

(t)d K + )d ( K +(t) K =u(t) d

t

0

i p

" # # " " $%

K p, K i, K d fiind constantele de acordare propor !ional", integral" #i

derivativ" ale regulatorului ce implementeaz" algoritmul.




Suport de curs

- "6" -

amplidin$

- ma#in" electric" de curent continuu, amplificatoare, cu câmp

magnetic trasversal, func!ionând pe principiul amplificatoarelor încascad". Amplidina se realizeaz" la puteri în gama: sute de wa!i

pân" la cca 20 kW. Coeficientul de amplificare în putere al

amplidinei ajunge pân" la ordinul zecilor de mii. Amplidina este

prev"zut" de obicei cu 3-4 înf "#ur "ri de excita!ie, care pot juca rolul

de înf "#urare de compara!ie, de reac!ie pozitiv", de stabilizare sau de

comand". Amplidina este utilizat" ca generator, pentru reglarea

automat" a tura!iei motoarelor electrice în sisteme de tip generator-

motor.

amplificator - dispozitiv prin intermediul c"ruia un semnal de intrare comand" o

surs" de putere, producând la ie#ire un semnal care este o func!ie de

intrare. In cazul în care semnalul de ie#ire îl reproduce pe cel deintrare multiplicat cu un factor de propor !ionalitate, ampliifcatorul se

nume#te liniar, iar factorul de propor !ionalitate reprezint"

amplificarea. Amplificatoarele pot fi mecanice, electromecanice,

pneumatice, hidraulice, electronice.

amplificator

fluidic

- element activ din cadrul unui sistem pneumatic sau hidraulic, care

folose#te energia extern" furnizat" de un fluid - gaz sau lichid , în

scopul amplific"rii debitului sau presiunii semnalului de comand" a

regulatoarelor sau elementelor de execu!ie. Amplificatoarele fluidice

sunt de tip pneumatic sau hidraulic.




Suport de curs

- "62 -

amplificator

hidraulic

- amplificator fluidic ce utilizeaz" energia unui lichid (de ex. ulei) #i

furnizeaz" la ie#ire o putere hidraulic" mult mai mare decât puterea

consumat" la intrare pentru comand". O clasificare a

amplificatoarelor hidraulice se poate face în func!ie de: num"rul de

etaje (cu $, 2 sau 3 etaje), tipul primului etaj de amplificare (cu

ajutaj-palet", cu tub mobil, cu sertar), reac!ia intern" (cu reac!ie

intern" de pozi!ie, cu reac!ie de for !", cu reac!ie mecanic" #i cu

resoarte de centrare), modul de comand" (cu comand" electric",

pneumatic", hidraulic", mecanic"), m"rimea de ie#ire (cu ie#ire de

debit, de presiune). In figur " se prezint" un amplificator hidraulic cu

reac!ie de for !". Echipamentul de interfa!" electrohidraulic este

realizat cu un convertor electromecanic cu magnet permanent cuplat

direct cu primul etaj de amplificare hidraulic.




Suport de curs

- "63 -

amplificator

magnetic

- organ de execu!ie electric, a c"rui func!ionare se bazeaz" pe

neliniaritatea de tip satura!ie a bobinelor cu miez de fier supuse în

acela#i timp atât unei magnetiz"ri în curent alternativ, cât #i unei

magnetiz"ri în curent continuu. Aceasta din urm" poate determina o

modificare a permeabilit"!ii magnetice a miezului #i deci #i a

inductan!ei bobinei. Principal, un amplificator magnetic este formatdin dou" bobine montate pe acela#i circuit magnetic: bobina de lucru

(BL) alimenteaz" în curent alternativ #i bobina de comand" (BC).

Sarcina este notat" cu R s. Pentru a face sensibil amplificatorul

magnetic la sensul curentului de comand" se folosesc mai multe

solu!ii: introducerea unei înf "#ur "ri auxiliare de polarizare, montaj

diferen!ial sau montaj în punte. Amplificatoarele magnetice sunt

elemente statice, robuste, utilizate drept convertizoare de curent

continuu pentru comanda pe indus a motoarelor de curent continuu

nereversibile sau cu revers"ri rare, cât #i pentru comanda excita!iilor

la care nu este necesar " for !area mic#or "rii curentului. Domeniul de

puteri de utilizare: pân" la cca 250kW. Amplificatoarele magnetice

se folosesc #i pentru reglarea tura!iei motoarelor de curent alternativ

asincrone, cu inele. Convertizoarele cu amplificatoare magnetice se

utilizeaz" în variant" monofazat" sau trifazat", având conectate

diodele conform schemei de satura!ie (fig.c). Comanda

amplicatoarelor magnetice se face de la regulator prin intermediul

amplificatoarelor finale basculante. In acest scop, semnalele ob!inute

de la cele dou" ie#iri ale amplificatorului basculant se scad prin

aplicarea pe dou" înf "#ur "ri de comand" ale amplificatorului

magnetic.




Suport de curs

- "64 -

amplificator

opera!ional

- amplificator de curent continuu cu reac!ie negativ" care permite

efectuarea unor opera!ii matematice cum sunt adunarea, sc"derea,

integrarea #i diferen!ierea.

amplificatorpneumatic

- amplificator fluidic ce utilizeaz" energia aerului comprimat #i care

prelucreaz" semnalele de comand" de tip presiune sau debit,

deplasare sau for !". Amplificatoarele pneumatice pot fi realizateconstructiv cu sau f "r " piese mobile. Un amplificator pneumatic

frecvent utilizat pentru amplificarea semnalului de eroare (ca

preamplificator) în regulatoarele pneumatice este cel de tip ajutaj-

palet". Pentru valori mici ale diferen!ei ! p = p" - p2, caracteristica

static" este liniar ".

analogic - denumire atribuit" unor semnale de intrare, de comand", de ie#ire

etc. având varia!ii continue, similare cu cele ale m"rimilor primare

pe care le reprezint". Prin extensie, dispozitivele, aparatele #i

echipamentele care opereaz" cu astfel de semnale sunt denumite

analogice. Rela!iile care reprezint" dependen!a intrare-ie#ire pentru

un dispozitiv analogic sunt func!ii continue, care pot fi liniare sauneliniare.

ancla%are

automat$ a

aliment$rii de

rezerv$ (AAR)

- sistem cuprinzând toate dispozitivele care, în cazul deconect"rii

din orice cauz" a aliment"rii normale (de serviciu) cu energie

electric" în instala!ii de utilizare, distribu!ie #i de producere a

energiei electrice, conecteaz" automat alimentarea de rezerv".




Suport de curs

- "65 -

asamblor - sistem de programe ce translateaz" un program scris în limbaj de

asamblare în cod ma#in".

automatic$ - parte a #tiin!elor tehnice care încareaz" teoria #i practica realiz"rii

constructive a sistemelor de conducere, destinate elimin"rii

interven!iei umane în elaborarea deciziilor directe privind

func!ionarea proceselor industriale.

automatizare - aplicarea automaticii la un proces sau clas" de procese specificate.

Automatizarea se impune cu necesitate în contextul dezvolt"rii

rapide a complexit"!ii proceselor industriale sub raportul preten!iilor

func!ionale impuse acestora, preten!ii ce vizeaz" cu prec"dre:cre#terea productivit"!ii #i a calit"!ii produselor, economisirea

materiilor prime #i a energiei, cre#terea siguran!ei în func!ionare,

exploatarea ra!ional" a utilajelor.

band$ de

propor!iona-

litate

- procent din domeniul m"rimii de intrare în regulator $(t) pentru

care regulatorul de tip P determin" o valoare u(t) egal" cu $00% din

domeniul posibil pentru m"rimea de ie#ire. Banda de

propor !ionalitate se exprim" în func!ie de factorul de amplificare K R

al regulatorului P . Presupunând domenii de varia!ie egale la intrare

#i la ie#ire rezult": BP =" /K R •"00 [%]. Dac" domeniul de varian!ie

a m"rimii $(t) difer " de cel al lui u(t), atunci banda de

propor !ionalitate este determinat" de rela!ia:

[%]udomeniu

domeniu

K

"00 = BP

c R

" %

binar - termen referitor la o variabil" sau func!ie ce poate lua valori la

mul!imea de cardinal 2. De regul", mul!imea valorilor este format"

din elementele 0 #i $; de#i abstarcte, aceste elemente sunt asociate

unor nivele de tensiune (de ex. 0V #i 5V), unor st"ri (deschis sau

închis) etc.

bit - unitate de m"sur " a informa!iei, utilizat" pentru reprezentarea în

form" numeric" a acesteia. De cele mai multe ori bitului i se

asociaz" sensul de cifr " binar " (0 sau $).

bloc - grup de caractere (simboluri, loca!ii de memorie), care permite

ordonarea, înmagazinarea, implementarea #i prelucrarea informa!iei

în form" discret". Administrarea memoriei pe baz" de blocuri

implic" alocarea unui bloc la crearea unei structuri de date.




Suport de curs

- "66 -

burduf - element elestic de forma unui tub cilindric, prev"zut cu ondula!ii

pe suprafa!a lateral", utilizat în construc!ia aparaturii de comand" #i

reglare pneumatic", datorit" sensibilit"!ii mari pe care o prezint".

Burdufurile asociate cu arcuri asigur " în plus condi!ii de liniaritate,

precizie #i fidelitate.

calculator

analogic

- sistem de calcul utilizat în rezolvarea de ecua!ii diferen!iale, în care

una din variabilele independente esen!iale este timpul. Numele se

datore#te faptului c" pentru efectuarea calculelor se utilizeaz"

dispozitive care opereaz" cu m"rimi având varia!ii continue

analoage cu cele modelate. In principal calculatoarele analogice sunt

construite în jurul unor module realizate cu ajutorulamplificatoarelor opera!ionale care, prin configura!ii

corespunz"toare ale impendan!elor de intrare #i de reac!ie, se

comport" ca elemente de integrare, de întârziere, etc.

calculator

numeric

- sistem de calcul destinat solu!ion"rii unor probleme complexe,

constând din opera!ii aritmetice, logice, colectare de date, stocarea

acestora, editarea de rapoarte, etc. In toate aceste opera!ii se folosesc

componente numerice, iar datele, de#i uneori reprezint" valori

analogice, sunt prelucrate #i memorate în form" numeric".

Avantajele calculatorului numeric sunt: precizia teoretic" oricât de

mare, posibilitatea de stocare pe timp nelimitat a datelor,

independen!a rezultatelor de varia!ia în limite rezonabile atensiunilor de alimentare #i a temperaturii mediului ambiant,

reproductibilitatea rezultatelor, posibilitatea de operare cu un volum

teoretic nelimitat de date.

calculator de

proces

- sistem de calcul folosit în conducerea proceselor industriale.

Calculatorul de proces a fost creat prin ad"ugarea la un sistem de

calcul universal a unui sistem de interfa!" care adapteaz" natura

semnalelor, în esen!" analogice, prezente în cadrul procesului

industrial condus, la cea numeric" necesar " func!ion"rii

calculatorului numeric.

capsul$ pneumatic$

- element elastic alc"tuit din dou" membrane prev"zute cu ondula!ii,sudate între ele, utilizat ca element sensibil pentru traductoarele de

presiune. Sensibilitatea capsulelor pneumatice este mai mare decât

aceea a unei singure membrane.




Suport de curs

- "67 -

clapet$ - organ destinat regl"rii debitelor de fluide ce curg prin conducte

(canale) având sec!iuni mari #i c"deri de presiune în sistem relativ

mici; modificarea sec!iunii de trecere a fluidului se face fie prin

deplasarea clapetului perpendicular fa!" de curentul de fluid în

mi#care, fie prin rotirea clapetului în jurul axei sale.

clas$ de

precizie

- indicator prin care se exprim" eroarea tolerat" asupra rezultatelor

m"sur "torilor individuale ob!inute cu un aparat de m"surat în

condi!iile utiliz"rii corecte a acestuia.Clasa de precizie este un

indicator de calitate a aparatelor de m"surat. De regul", clasa de

precizie are caracterul unei erori relative #i se exprim" procentual.

comparator

diferen!ial

- element tipic al structurii de sistem de reglare automat", ce

realizeaz" compara!ia dintre m"rimea de referin!" #i m"sur ". Aceast"

compara!ie se face prin diferen!", rezultând la ie#irea comparatorului

diferen!ial m"rimea de eroare.

compensare - opera!ie utilizat" în cadrul echipamentelor, aparatelor #i

dispozitivelor tehnice care are drept scop echilibrarea, reducerea sau

eliminarea efectelor unei anumite m"rimi prin intermediul unei alte

m"rimi ale c"rei valori pot fi controlate #i cunoscute.

compensator - dispozitiv, aparat sau echipament prin care se realizeaz" opera!ia

de compensare. Compensatorul tehnic de curent continuu este un

aparat destinat m"sur "rilor de înalt" precizie, prin metoda de

compensare a tensiunii de m"surat cu o tensiune etalon.

Compensatorul automat este un echipament de m"surare în cadrul

c"ruia opera!ia de compensare se efectueaz" automat prin

intermediul unui sistem de urm"rire.

comutator

analogic

- dispozitiv necesar pentru asigurarea conect"rii conform unor

configura!ii date între m intr "ri analogice #i n ie#iri analogice. Cazul

n=" caracterizeaz" multiplexorul analogic, întâlnit în sistemul

intr "rilor analogice, în care m canale analogice de intrare folosesc în

comun un singur convertor analog-numeric. Cazul m="

caracterizeaz" demultiplexorul analogic, utilizat în acele sisteme ale

ie#irilor analogice în care cele n ie#iri necesit" un singur convertor

numeric analogic.




Suport de curs

- "68 -

conducere

ierarhizat$

- metodologie de conducere a sistemelor complexe constând din

divizarea sarcinii de conducere în mai multe componente,

distribuirea acestora spre execu!ie unor procesoare aflate pe un

acela#i nivel ierarhic (nivelul ierarhic inferior) #i coordonarea

execu!iei în ansamblu a sarcinii de c"tre un procesor aflat la nivelul

ierarhic superior.

conducere on-

line

- metod" de conducere caracterizat" de conectarea la procesul

condus (prin intermediul sistemului de interfa!") a sistemului de

conducere #i de func!ionarea în timp real a acestuia din urm".

contactor - dispozitiv de reglare electric discret, al c"rui element de ac!ionareeste de tip electromagnetic #i care realizeaz" deschiderea sau

închiderea unui circuit electric, la comenzi realizate prin contactul

unui buton sau al unui releu. Contactorul se ac!ioneaz" prin

comand" local" sau de la distan!". Contactorul are capacitate de

rupere important" #i prezint" o rezisten!" mecanic" la uzur "; permite

un num"r mare de manevre cu o frecven!" de conectare ridicat".

Ac!ionarea contactoarelor se face la tensiuni cuprinse între 24 #i

500V curent alternativ 50Hz #i între 24 #i 220V curent continuu;

contactoarele sunt prev"zute cu contacte auxiliare normal închise #i

normal deschise.

control - ansamblu de opera!ii destinat garant"rii înscrierii performan!elorunui produs (aparat, instala!ie, dispozitiv, etc) în limitele de

toleran!" admise.

controlabilitate - proprietate anticauzal" fundamental" a unui sistem, ce descrie

posbilit"!ile de tranzi!ie a unei faze (x,% ) în faza (0,t) sub ac!iunea

m"rimii de comand" u(t). O stare x este &-controlabil" dac" exist"

t>% #i o func!ie de comand" &:[ % ,t)->u, astfel ca:

(x,% ) -> (0,t)

Dac" orice stare x& X este &-controlabil", atunci se zice c" sistemul

este controlabil; condi!ia ca un sistem liniar variant s" fie controlabil

este ca matricea de controlabilitate

' ' # ' ' ' # # #

d ) ,( )( B ) B( ) ,( =t) ,( R T T t

(($

s" fie pozitiv definit". In cazul sistemelor invariante, condi!ia de

controlabilitate se formuleaz" mai simplu, fiind identic" cu condi!ia

de accesibilitate: un sistem liniar #i invariant este controlabil dac" #i

numai dac" R = Im[B AB A2 B...An-" B] = Im R = Rn, adic"

rangR=dimX . Controlabilitatea define#te posibilitatea rezolv"rii




Suport de curs

- "69 -

problemei de alocare prin reac!ie dup" stare (u=Fx), deci de fapt

define#te posibilitatea de conducere a unui sistem prin reac!ie dup"

stare.

controler

- comutator cu ac!iune multipl", destinat s" realizeze o succesiune de

modific"ri a conexiunilor unor circuite de reglare sau de pornire a

motoarelor (vezi figura). In pozi!ia $ a reostatului de pornire de tip

controler, motorul este conectat la re!ea cu toat" rezisten!a în serie,

iar în pozi!iile de la 2 la 7 treptele de rezisten!" sunt scurtcircuitate

în mod progresiv. Controlerele pentru circuitele principale racordate

la cutii cu rezisten!e se folosesc pentru pornirea #i reglarea vitezei

motoarelor electrice, pentru curen!i pân" la $00 A. Se deosebesc

dou" tipuri: controler cu tambur #i controler cu came. Controlerele pentru circuite secundare se folosesc pentru comutarea unor puteri

mari, cu aparate de gabarit redus.

convertor

analog-

numeric

- element utilizat la conversia semnalelor din form" analogic" în

form" numeric", în vederea prelucr "rii ulterioare prin mijloace

numerice. Semnalele analogice de intrare ale convertoarelor analog-

numerice sunt în mod obi#nuit tensiunni continue. Semnalele de

ie#ire din convertoarele analog-numerice sunt cuvinte cu num"rul de

bi!i variind, de regul", între 8 #i 20.

convertor

numeric-analog

- element utilizat la conversia semnalelor din form" numeric", emise

de regul" de un sistem de calcul, în form" analogic" (fie tensiunicontinue, fie curen!i continui).

corec!ie - $ (în comanda program a ma#inilor-unelte), mod de comand" prin

care se poate modifica un regim programat de func!ionare a ma#inii-

unelte. Corec!ia se poate efectua manual, de la panoul de comand",

sau automat, prin program; 2 (în sistemele de reglare automat"),




Suport de curs

- "70 -

opera!ie prin care se realizeaz" modificarea caracteristicilor

dinamice ale unui sistem de reglare în ideea satisfacerii unor

performan!e dinamice #i sta!ionare aprioric impuse. Modificarea

performan!elor dinamice este realizat" fie prin modificarea unor

parametri ce caracterizeaz" structura dat" (coeficien!i de amplificare,

constante de timp), fie prin modific"ri de structur " aduse

sistemului.In func!ie de locul ocupat de elementul corector în cadrul

sistemului, rezult" corector serie, la care elementul corector este

cuplat serie pe calea direct", #i corector paralel, în cazul în care

elementul corector este fixat pe reac!ia invers" globale (utilizarea

unei reac!ii elastice) sau paralel cu unul din elementele sistemului.

cuantizare - opera!ie de transformare a semnalelor, prin care se realizeaz"

discretizarea lor în amplitudine, în timp sau simultan în timp #i în

amplitudine.Cuantizarea în amplitudine a unui semnal x(t) asociaz"

semnalului ini!ial o valoare cât mai apropiat" xk (t), dintr-o mul!ime

de valori aprioric fixate xk (t), (k=0," ,..,N). Diferen!a între dou"

valori succesive qk = xk+"-xk poart" numele de pas de cuantizare.

Cuantizarea în timp (e#antionarea) const" în transformarea unui

semnal continuu x(t) în impulsuri rectangulare x*(t) care se succed la

intervale discrete de timp kT , de amplitudine x(kT) #i de durat"

!t<<T 0, unde T reprezint" perioada de cuantizare în timp.

cuplaj - dispozitiv de interconectare a elementelor componente ale unuisistem. In raport cu caracteristicile constructive ale elementelor,

cuplajele pot fi electromagnetice, electrice, mecanice, hidraulice,

optoelectronice.

cuplaj

electromag-

netic

- component al elementelor de execu!ie electrice caracterizat prin

constante de timp electromecanice mici, accelera!ii pozitive #i

negative foarte mari #i posibilit"!i de memorare a comenzii, putând

fi astfel utilizate în sisteme de reglare a pozi!iei.

cutie neagr$ - no!iune abstract" asociat" comportamentului intrare/ie#ire al unui

sistem dinamic necunoscut #i eviden!iind orientabilitatea acestuia în

sensul transferului cauzal de la intrare c"tre ie#ire.

decodificator - dispozitiv logic combina!ional folosit pentru selectarea unui

anumit circuit sau element din mai multe posibile (n), pe baza

adresei codificate (compus" din m bi!i) a circuitului selectat.




Suport de curs

- "7" -

defazaj - diferen!a de faz" dintre dou" semnale electrice periodice

(sinusoidale, rectangulare, #.a) de aceea#i frecven!". La

reprezentarea semnalelor sinusoidale prin fazori în planul complex,

defazajul se asociaz" prin unghiul dintre fazori corespunz"tori celor

dou" semnale.

demodulare - opera!ie de ob!inere a semnalului modulator (util) dintr-un semnal

modulat în amplitudine, faz" sau frecven!".

demodulator - dispozitiv ce permite ob!inerea semnalului util din semnalul

modulat în amplitudine, faz" sau frecven!". Demodulatoarele sunt

construite cu dispozitive semiconductoare, ce lucrez" de obicei înregim de comuta!ie.

demultiplexor - element utilizat pentru distribuirea datelor sau a semnalelor de tact

de la o surs" unic" c"tre o destina!ie selectat" prin adresa aplicat".

desc$rcarea

automat$ a

sarcinii

- sistem de întrerupere automat" a aliment"rii unor consumatori (mai

pu!in importan!i), la sc"derea frecven!ei într-un sistem energetic,

realizând o reducere a deficitului de putere #i restabilind cât mai

rapid egalitatea dintre puterea electric" activ" generat" în sistem #i

puterea consumat", astfel ca frecven!a s" revin" la valoarea de

consemn sau în vecin"tatea acesteia (la o valoare de revenire

admisibil").

detector - denumire utilizat" uneori pentru elementul sensibil al aparatelor de

m"surat #i traductoarelor. In general, denot" dispozitive care permit

eviden!ierea unei anumite m"rimi utile, în condi!iile în care aceasta

apare împreun" cu alte m"rimi perturbatoare.

diafonie - efect perturbator întâlnit în transmisia informa!iei pe canale de

comunica!ie, provenind din semnalele utile ale altor canale. Diafonia

poate fi inteligibil" dac" perturba!ia ce o provoac" este puternic

coerent", sau neinteligibil" dac" perturba!ia este slab coerent" cu

semnalul util din alte canale.

diafragm$ - disc metalic cu orificiu central care se introduce în conducte înscopul m"sur "rii debitului de fluide. M"surarea debitului se bazeaz"

pe diferen!a de presiune care se creaz" între cele dou" zone ale

conductei separate prin diafragm" datorit" reducerii (strangul"rii)

sec!iunii de trecere a fluidului. Pentru preluarea diferen!ei de

presiune, la periferia conductei pe cele dou" fe!e ale diafragmei, se

prev"d prize de presiune sub forma unor camere inelare. Expresia

debitului volumetric Q în func!ie de c"derea de presiune ! p pe




Suport de curs

- "72 -

diafragm", în cazul unui fluid necompresibil este dat" de rela!ia:

) *

p S =Q cv

+

unde ' reprezint" coeficientul de debit dependent de raportul între

sec!iunea orificiului diafragmei, #i sec!iunea conductei, vâscozitatea

fluidului #i caracterul curgerii acestuia; S c - sec!iunea de trecere a

diafragmei #i ( - densitatea fluidului. In cazul fluidelor compresibile

în expresia precedent" intervine mutiplicarea cu un coeficient de

detent" $ prin intermediul c"ruia se !ine seama de transform"rile de

stare ale acestor fluide la trecerea prin diafragm" precum #i de

influen!a temperaturii #i presiunii (statice). Prin asocierea diafragmei

cu un transformator de presiune diferen!ial" #i un extractor de

radical se ob!ine un traductor de debit.

dinamic - atributul asociat unui sistem care arat" c" variabila “timp” este

variabila esen!ial", toate m"rimile sistemului fiind func!ie de

aceasta.

disc codificat - dispozitiv destinat m"sur "rii numerice a deplas"rilor unghiulare cu

aplica!ii în special la pozi!ion"ri de precizie în cadrul conducerii

automate a proceselor.

dispersie - abaterea medie p"tratic" în raport cu valoarea medie. Pentru procesele aleatoare gaussiene de valoare medie nul" dispersia ) (denumit" uneori #i devia!ie standard) constitue unicul parametru

prin care se define#te func!ia de reparti!ie a densit"!ii de probalitate:

e2

" = p(x) 2

2

2

x

'

, '

-

Dispersia se utilizeaz" în aprecierea calit"!ii m"sur "torilor, fiind

principalul indicator prin care se caracterizeaz" erorile aleatoare.

dispozitiv de

comuta!ie

- element electric sau fluidic care permite stabilirea sau întreruperea

unui circuit sau a unei c"i de trecere a curentului sau a aerului

comprimat. Dispozitivele de comuta!ie pot fi cu sau f "r " piese în

mi#care. In primul caz ele sunt realizate cu relee #i contactoare,

robinete, ventile, distribuitoare, iar în al doilea caz cu tuburi

electronice, tranzistoare, diode, elemente fluidice cu ata#area jetului,

cu turbulen!" etc. Dispozitivele de comuta!ie sunt caracterizate

printr-o comportare binar ", prin aceea c" ofer " doar dou" st"ri

distincte #i opuse din punctul de vedere al varia!iei parametrului

asociat.




Suport de curs

- "73 -

dispozitiv de

comuta!ie

static$

- dispozitiv de comuta!ie f "r " piese în mi#care cu elemente electrice

sau fluidice. Dispozitivele de comuta!ie statice electrice pot fi

electronice, ionice, semiconductoare, magnetice. La dispozitivele de

comuta!ie statice electrice schimbarea st"rii se face prin schimbarea

discontinu" a valorii unui parametru electric: tensiune sau curent.

Dispozitivele de comuta!ie statice fluidice se bazeaz" pe unele

propriet"!i ale curgerii fluidelor (de ex. ata#area jeturilor - efect

Coand", principiul turbulen!ei, #.a.).

distorsiune - efect perturbator întâlnit în procesul de transmitere a informa!iei pe

canale de comunica!ie ce altereaz" semnalul util de pe canal.

Distorsiune pot fi reversibile dac" pot fi eliminate trecând semnalul printr-o re!ea de corec!ie (de ex. distorsiuni de faz", de frecven!",

#.a.), sau ireversibil" dac" sunt provocate de o transformare neliniar "

ce nu admite o transformare invers", #i ca atare nu pot fi eliminate

prin corec!ie.

distribuitor

- amplificator de putere hidraulic cu sertar, utilizat pentru comanda

motoarelor hidraulice. Distribuitoarele pot fi cu 2, 3 #i 4 c"i.

Distribuitoarele cu 2 #i 3 c"i sunt utilizate pentru comanda

elementelor de execu!ie propor !ionale cu simplu efect. M"rimea de

intrare pentru pilotarea pistonului poate fi generat" de un

preamplificator hidraulic (ajutaj-palet", tub mobil), când

distribuitorul este hidraulic, de un regulator electronic, când

distribuitorul este electrohidraulic, sau de orice alt semnal furnizat

de un element de decizie.

divizor - dispozitiv de calcul analogic sau numeric care efectueaz"

împ"r !irea a dou" semnale #i furnizeaz" la ie#ire câtul lor, în aceea#i

reprezentare ca operanzii.




Suport de curs

- "74 -

electrovalv$ - ventil electromagnetic cu trei c"i, utilizat pentru comanda

elementelor pneumatice. Electrovalvele sunt prev"zute cu dou"

ventile ac!ionate simultan (unul normal deschis, cel"lalt normal

închis), care permit: punerea în leg"tur " a elementului pneumatic cu

sursa de aer comprimat, trecerea spre evacuare a aerului fiind

blocat"; punerea în leg"tur " a elementului pneumatic cu calea de

evacuare a aerului, trecerea aerului comprimat de la surs" la

elementul pneumatic fiind blocat".

element de

ac!ionare

- bloc component al unui element de execu!ie, reprezentând partea

sa motoare. Elementul de ac!ionare reprezint" dispozitivul generator

de cuplu sau de for !" prin care elementul de execu!ie ac!ioneaz" asupra organului de reglare. Aceste cupluri sau for !e sunt generate

de elementele de ac!ionare prin utilizarea energiei preluate de la

surse exterioare dispozitivului de automatizare, energie comandat"

de m"rimea u de la ie#irea regulatorului. Dup" natura energiei

utilizate, elementele de ac!ionare sunt constituite din servomotoare

electrice, hidraulice sau pneumatice.

element de

anticipare

- sistem dinamic elementar, nerealizabil fizic, caracterizat de faptul

c" faza sa este pozitiv" în tot domeniul de pulsa!ii. Elementele de

anticipare apar îns" în cadrul func!iilor de transfer fizic realizabile

(corespunzând factoriz"rii, cu coeficien!i reali, a num"r "torului, deci

o factorizare dup" zerouri) sau reprezint" o aproximare, într-undomeniu de frecven!" limitat, a unor sisteme realizabile. In contextul

func!iilor de transfer ra!ionale cu coeficien!i reali H(s)&. (s) se

eviden!iaz" urm"toarele elemente de anticipare: element derivativ,

element de anticipare de ordin $, element de anticipare de ordin 2.

Deoarece aceste elemente nu sunt fizic realizabile nu are sens

determinarea r "spunsului lor; putând s" apar " în contextul unui

sistem fizic realizabil, studiul caracteristicilor de frecven!" ale

elementelor de anticipare este util pentru determinarea comport"rii

în frecven!" a respectivului sistem.

element de

execu!ie

element al unui sistem automat care prime#te la intrare m"rimea de

comand" u de la regulatorul automat #i furnizeaz" la ie#ire m"rimeade execu!ie w, cu care ac!ioneaz" asupra instala!iei tehnologice (a

procesului reglat). In general, ac!iunea exercitat" de elementele de

execu!ie asupra instala!iei tehnologice const" în modificarea

cantit"!ii de material sau de energie care intervine în procesul

respectiv, cu scopul realiz"rii valorii prescrise pentru m"rimea

reglat". Un element de execu!ie este compus din element de

ac!ionare, element de




Suport de curs

- "75 -

execu!ie propriu-zis sau servomotor #i organul de reglare (sau organ

de execu!ie). Din punctul de vedere al rela!iei între w #i u,

elementele de execu!ie pot fi cu ac!iune propor !ional" #i cu ac!iune

integral".

emulator - sistem de microprograme, implementat pe un echipament, care

confer " acestuia capacitatea de a accepta, interpreta #i executa

comenzi primite din exterior, în mod obi#nuit prin intermediul unei

console, inclusiv de a rula programe scrise într-un anumit program.

eroare de

m$surare

- diferen!a ! x dintre valoarea real" X a m"rimii m"surate #i rezultatul

m"sur "rii V i: ! X i=V i-X . Deoarece valoarea real" nu este cunoscut",în practic" se utilizeaz" ca referin!" o valoare conven!ional" V cât

mai apropiat" de cea real" ob!inându-se !V i=V i-V . Erorile ! X i se

numesc erori absolute reale, iar !V i - erori absolute conven!ionale.

De regul", se adopt" pentru V media aritmetic" a unui #ir de

m"sur "ri. Eroarea de m"surare este utilizat" pentru a exprima

precizia m"sur "rilor (clasa de precizie). In acest scop se folosesc

erorile relative de m"surare ob!inute prin raportarea erorilor absolute

la valorile m"surate.

eroare de

neliniaritate

- diferen!a maxim" între valorile ob!inute la ie#irea unui element

(sistem) a c"rui caracteristic" static" real" este neliniar ", în raport cu

cele corespunz"toare unei caracteristici ideale, liniar " pentru undomeniu dat de varia!ie a m"rimii de intrare. Eroarea de neliniaritate

se exprim" adesea sub form" relativ", în procente, prin raportare la

domeniul de varia!ie a m"rimii de ie#ire:

[%]"00 xY -Y

= nrn

minmax

" "

eroare grosier$ - valoare inadmisibil" a erorii de m"surare ob!inut" ca urmare a unor

gre#eli de metod", defecte ale aparatelor sau interpret"rii

necorespunz"toare a rezultatelor.

eroare

sistematic$

- component" a erorii de m"surare caracterizat" prin aceea c", la

repetarea opera!iei de m"surare folosind acelea#i metode #i aparate #iîn acelea#i condi!ii experimentale, apare cu aceea#i valoare #i acela#i

semn. Erorile sistematice pot fi de metod", de aparat sau datorate

influen!ei factorilor perturbatori externi.




Suport de curs

- "76 -

eroare tolerat$

(admisibil$)

- valoare a erorii de m"surare specificat" pentru un aparat de

m"surat sau traductor, care în condi!ii corespunz"toare de utilizare,

nu poate fi dep"#it".Eroarea tolerat" poate fi exprimat" sub form"

absolut" sau relativ" #i valoarea sa define#te precizia m"sur "rii.

eroarea

sistemelor

automate

- m"rimea $(t)=yref - y(t) în care yref (t) este m"rimea de referin!" a

sistemului automat, iar y(t) m"rimea m"surat". Eroarea sistemelor

automate permite aprecierea cantitativ" a performan!elor sistemului

automat.

etalon - realizarea fizic" a unei unit"!i de m"sur ", a unui multiplu sau

submultiplu a acesteia. Se disting urm"toarele categorii de etaloane:de defini!ie, de conservare #i de transfer. Etaloanele de defini!ie sunt

acelea care asigur " generarea principalelor unit"!i de m"sur " în

conformitate cu defini!iile lor, pe care le realizeaz" experimental.

Etaloanele de conservare servesc pentru men!ienrea (conservarea)

unit"!ilor de m"sur " în laboratoarele metrologice. Ele sunt

caracterizate printr-o mare stabilitate în timp #i fa!" de influen!ele

exterioare, precum #i prin proprietatea de reproductibilitate.

Etaloanele de transfer sunt cele utilizate pentru etalonarea tuturor

tipurilor de aparate de m"surat #i traductoare în intervale largi de

varia!ie a m"rimii de m"surat.

euristic - caracter atribuit unor algoritmi a c"ror elaborare nu se bazeaz" pe principii de riguroas" justificare teoretic", ci pe experien!a, intui!ia

sau inspira!ia proiectantului. Spre deosebire de alte alternative,

algoritmii euristici conduc adesea la reduceri spectaculoase a

timpului de execu!ie a unei opera!ii date, chiar dac" nu este posibil a

demostra teoretic c" nu exist" o alt" mai potrivit" pentru cazul

respectiv.

filtru - dispozitiv de prelucrare a semnalelor în sisteme de conducere a

proceselor sau de transmitere a informa!iei, realizat fie sub form" de

program, în vederea asigur "rii prin calcul numeric a func!iilor de

estimare a st"rii, de reconstituire a datelor, de separare a semnalelor

care coexist" pe un canal informa!ional, fie ca un circuit electric ce permite netezirea semnalelor de ie#ire ale elementelor analogice #i

separarea informa!iei utile de zgomot la m"surarea m"rimilor din

proces.

fi%ier - mul!ime de informa!ii, cu o organizare bine determinat", ce

caracterizeaz" un anumit element sau activitate în cadrul unui proces

de conducere sau de calcul.




Suport de curs

- "77 -

fluid - agent de lucru, purt"tor de informa!ie #i energie, în sistemele

hidraulice #i pneumatice de automatizare. Sistemele hidraulice

folosesc ca fluid uleiuri minerale sau uleiuri sintetice din polimeri ai

oxidului de siliciu #i compu#i pe baz" de eter. In sistemele

pneumatice fluidul purt"tor de energie este aerul atmosferic sau un

gaz sub presiune.

fotoelement - dispozitiv care converte#te radia!ia luminoas" într-un semnal

electric. In func!ie de natura fenomenelor care determin" conversia

fotoelementele se clasific" în: fotodetectoare bazate pe efectul

fotoelectric intern #i fotodetectoare cu efect fotoelectric extern.Fotoelementele sunt utilizate ca elemente sensibile pentru

traductoarele #i aparatele de m"surat m"rimi caracteristice radia!iei

luminoase (intensitate, flux, str "lucire).

frecven!$

purt$toare

- frecven!" înalt" a semnalului purt"tor ( a unei oscila!ii sinusoidale

sau a unei succesiuni de impulsuri) al c"rui parametru este variat de

semnalul modulator.

func!ie de

transfer

- pentru un sistem liniar, invariant #i continuu (discret) cu o intrare #i

o ie#ire, S - (A, b, cT ), este prin defini!ie

=b ) A-(sI c H(s) "-T

+

/ [h(t)]

b) ) A-(zI c(H(z) "-T

+

/

caracterizând complet sisemul, în condi!ii nule, x(0)=0. Cum

r "spunsul unui sistem având condi!ii ini!iale nule este

y(t) = -$

[y(s)]; t&. .. .

(y(t) =Z -$

[y(z)]; t& Z)

cu y(s) = H(s).u(s)

(y(z) = H(z).u(z))

rezult" c"

)

u(z)

y(z) =(H(z)

u(s)

y(s) = H(s)

deci func!ia de transfer reprezint" raportul transformatelor Laplace

(transformatelor Z ) ale m"rimilor de ie#ire #i de intrare. Cu alte

cuvinte func!ia de transfer se asociaz" comport"rii intrare-ie#ire a

sistemului continuu (discret) cu condi!ii ini!iale nule.




Suport de curs

- "78 -

func!ie

pondere

- pentru un sistem liniar continuu #i variant, cu o intrare #i o ie#ire,

aplica!ie definit" de egalitatea

h(t,&) = cT(t) '(t,&) b(&), 0t, &

unde *(t,% ) este func!ia de tranzi!ie a st"rii. R "spunsul sistemului

(asociat st"rii x(t 0 )=0) se scrie

t t ,d ) )u( h(t,= y(t) 0

t

t 0

10$ # # #

Dac" sistemul este invariant atunci func!ia pondere este definit" de

aplica!ia

h(t) = cTeAt b, t&. .. . r "spunsul for !at al sistemului fiind

0t ,d ) )u( -h(t = y(t)t

0

10$ # # #

Pentru sistemele liniare discrete #i invariante, cu o intrare #i o ie#ire,

func!ia pondere va fi:

h(t) = cT A

t-"b, "2 t & Z

r "spunsul sistemului asociat st"rii ini!iale nule fiind

"t k)u(k),-h(t = y(t)t

=0k

134!

Dup" cum se poate usor constata, la un sistem liniar, continuu #i

invariant, dac" u(t)=#(t) atunci

y(t) = h(t) = -$[H(s)]

deci func!ia pondere reprezint" r "spunsul sistemului cu condi!ii

ini!iale nule, când m"rimea de intrare este o func!ie Dirac de arie

unitar ", sau originalul func!iei de transfer a sistemului.

generator de

impulsuri

- generator de semnal realizat cu circuite electrice oscilante sau

circuite basculante astabile, care emite un semnal de ie#ire sub form"

de tren de impulsuri de form" dreptunghiular ", triunghiular ",

trapezoidal", dinte de fer "str "u etc.

generator de

semnale

- dispozitiv destinat s" furnizeze semnale electrice de amplitudini #i

frecven!e fixe sau variabile (în anumite game) #i de forme diferite.

Generatoarele de semnale se caracterizeaz" prin stabilitate mare a

semnalului de ie#ire, posibilitate de acordare într-o gam" larg" de

frecven!e, posibilitate de a furniza semnale modulate în amplitudine

sau frecven!".




Suport de curs

- "79 -

giroscop - dispozitiv utilizat în sistemele de conducere automat" sau manual"

a avianelor, vapoarelor, navelor cosmice, în scopul determin"rii

direc!iei de deplasare a acestora. In general, giroscopul cuprinde un

disc de mas" (iner !ie) relativ mare, sus!inut pe cadre inelare, care îi

permit mi#c"ri de rota!ie în mai multe planuri. Dac" rotorul este

supus unei mi#c"ri de rota!ie în jurul axei sale de simetrie, direc!ia

pe

care o ocup" acesta prezint" o mare stabilitate fa!" de ac!iunile

externe. Pe baza acestei propriet"!i giroscopul combinând efectele

accelera!iilor proprii mi#c"rilor de transla!ie #i de rota!ie cu cea

gravita!ional" permite s" se ob!in" ceea ce se nume#te verticala real" (sau dinamic").

grad de statism

natural

- raportul S 0n = (n0-nmin )/P nom care caracterizeaz" panta caracteristicii

externe statice tura!ie-putere a unui grup turbogenerator.




Suport de curs

- "80 -

grup

generator-

motor

- ansamblu de ma#ini electrice de curent continuu, utilizat în

reglarea automat" a vitezei de rota!ie a motoarelor de curent

continuu, independent de sarcin". Elementele de baz" ale unui grup

Ward Leonard sunt: motorul de curent continuu, generatorul de

curent continuu cu excita!ie separat" #i excitatoare care furnizeaz"

curentul de excita!ie atât pentru motor cât #i pentru generator (vezi

figura). Motorul de curent continuu de vitez" reglabil" se

alimenteaz" direct de la generatorul de curent continuu cu excita!ie

separat". Pentru antrenarea generatorului se utilizeaz" de obicei un

motor asincron trifazat, cuplat mecanic. Acela#i motor asincron

antreneaz" #i excitatoarea ce comand" înf "#urarea de excita!ie a

generatorului. Excitatoarea poate fi de tip: amplificator rotativ(amplidin", rototrol), amplificator magnetic sau amplificatoare

speciale. Ca element de m"sur " a vitezei motorului este utilizat un

tahogenerator cuplat la arborele motorului. Grupul generator motor

ofer " avantajele regl"rii în game largi a vitezelor motoarelor ce

furnizeaz" totodat" cupluri importante, sau a motoarelor ce trebuie

s" func!ioneze cu vitez" cvasi constant" (troliuri de mân", teleferice,

laminoare, excavatoare, #.a.).

histerezis - caracteristic" static" neliniar " a unui sistem la care m"rimea de

ie#ire depinde de valoarea intr "rii dar #i de sensul de varia!ie al

acesteia.




Suport de curs

- "8" -

histogram$ - reprezentare grafic" care grupeaz" rezultatele ob!inute dintr-o serie

de m"sur "ri sau valorile unei variabile aleatoare în scopul estim"rii

pe baze experimentale a func!iei densit"!ii de reparti!ie de

probalitate. Presupunând c" se dispune de un num"r n valori (n>20)

pentru care trebuie construit" histograma, se stabile#te mai întâi

intervalul ! de grupare cu rela!ia lui Sturges:

nlg 3,32+" X - X

= minmax+

unde X max #i X min sunt valorile extreme ale #irului. Se num"r " apoi

valorile care corespund fiec"ruia din intervalele X min + i ! , i=0, " ,..,n-". Numerele ni ob!inute reprezint" frecven!ele de apari!ie avalorilor aleatoare corespunz"toare intervalului respectiv.

Histograma const" în reprezentarea grafic", luând în ordonat"

frecven!ele ni #i în abcis" intervalele de grupare ale variabilelor

aleatoare.

identificare - construc!ie a unui model matematic optim în raport de un criteriu

impus pentru obiectele automatizate pe baza datelor experimentale

ob!inute prin test sau din func!ionare normal". Problemele de baz"

ale identific"rii proceselor sunt: alegerea tipului de model #i a

criteriilor ce m"soar " adecvan!a modelului în raport cu instala!ia,

alegerea metodei de identificare #i prelucrarea datelor conform

algoritmului impus.

ierarhizare - divizare func!ional" #i/sau structural" a unui sistem de reglare sau

de conducere în dou" sau mai multe niveluri ierarhice în scopul

înlesnirii modului de solu!ionare a problemelor complexe de

conducere.

implementare - etap" a activit"!ii de sintez" a unui sistem de reglare sau de

conducere a procesului care const" din construirea #i realizarea

modelului fizic al sistemului, prin calculul #i alegerea elementelor

func!ionale, a circuitelor #i structurilor de calcul, cât #i prin

alc"tuirea sistemelor de programe care asigur " materializarea

algoritmilor #i a strategiilor de comand".

impuls de

sincronizare

- semnal sub form" de tren de impulsuri de frecven!" fix", provenit

de la un oscilator stabil, sau variabil", ob!inut prin prelucr "ri logice

#i/sau aritmetice într-un sistem numeric, utilizat pentru validarea

datelor la momente de timp predeterminate sau asociate unor etape

de calcul, cât #i pentru coordonarea în timp a activit"!ilor mai multor

blocuri func!ionale din acel sistem.




Suport de curs

- "82 -

increment - varia!ie elementar " asociat" unei m"rimi numerice sau unei m"rimi

m"surate din proces, supuse discretiz"rii. Contoarele de pa#i

utilizeaz" incremente egale cu $. Pentru m"surarea incremental" a

pozi!iei se asociaz" domeniului maxim de deplasare Dmax un num"r

N de impulsuri fiecare impuls furnizat de traductorcorespunzând

unui increment de pozi!ie ! x: N = Dmax / ! x. Indica!ia asupra

deplas"rii reale D(k) se ob!ine însumând impulsurile provenite de la

traductor:

D(k) = D(k-" ) + ! x

indice de

controlabilitate

- cel mai mic întreg + pentru care

rang R ++i = rang R + , i1 " unde

Rk = [B AB A2 B...Ak-" B], k 1 "

indice de

observabilitate

- cel mai mic întreg v pentru care

rang Qv+i = rang Qv , i1 "

unde

"k ,

CA

CA

C

=Q

k

k 1

5

5555

6

7

8

8888

9

:

-$

!

inductosyn - traductor pentru m"surarea deplas"rilor liniare sau unghiulare

utilizat îndeosebi în sistemele de pozi!ionare a ma#inilor unelte

(reglarea pozi!iei). Inductosynul se caracterizaez" printr-o rezolu!ie

foarte ridicat" care poate ajunge pân" la $..3%m. Inductosynul este

denumit uneori #i rezolvel liniar, respectiv, rotativ.

informa!ie - m"sur " a gradului de incertitudine ce se înl"tur " prin realizarea

unui eveniment dintr-un câmp de evenimente posibile #i care

depinde de probabilitatea de realizare a acelui eveniment.

ini!ializare - ac!iune constând în atribuirea unei st"ri cunoscute, de referin!",

unui sistem de calcul sau unor blocuri componente ale acestuia, de

obicei la timpul zero de func!ionare, sau în atribuirea unor valori

numerice cunoscute unor variabile #i indici de contor ce intervin în

organigrame, altgoritmi, programe de calcul logic sau aritmetic, de

obicei la prima trecere.




Suport de curs

- "83 -

~

insensibilitate - termen ce semnific" faptul c" m"rimea de ie#ire a sistemului nu se

modific" la o varia!ie a m"rimii de intrare; gama de varia!ie a

m"rimii

de intrare pentru care m"rimea de ie#ire nu variaz" se nume#te zon"

de insensibilitate.

instala!ie

automatizat$

- sistem ce corespunde instala!iei tehnologice supus" conducerii

automate. Scopul acestei conduceri este de a asigura o varia!ie dorit"

a m"rimii de ie#ire din instala!ia automatizat" (m"rimea de calitate z )

prin modificarea adecvat" a m"rimii de intrare (m"rimea de execu!ie

w) în condi!iile în care asupra instala!iei automatizate ac!ioneaz" sim"rimi ce nu pot fi controlate (perturba!ia p). Instala!ia automatizat"

împreun" cu subsistemul de execu!ie #i subsistemul traductor

formeaz" un sistem cu func!ionalitate determinat", numit în mod

uzual partea fixat" a sistemului automat.

integrator - element cu comportare liniar " al unui sistel dinamic, având func!ia

de transfer " /s (pol în origine). Integratorul realizeaz" dependen!a

intrare ( x")-ie#ire ( x2) de forma:

x2(t) = , x"(t)dt + C

inteligen!$

artificial$

- domeniu de cercetare ce î#i propune s" creeze sisteme capabile de a

îndelini activit"!i inteligente. Aceste activit"!i pot fi concepute: a) ca

scop în sine, situa!ie în care nu conteaz" tehnica de realizare, ci

numai rezultatul, #i se bazeaz" pe valorificarea facilit"!ilor de calcul

#i capacitate de memorare ale calculatoarelor, pentru îndeplinirea

eficient" a unor activit"!i laborioase; b) prin similitudine cu

mecanismele inteligen!ei, încercând s" modeleze asocia!ii specifice

creierului uman: demonstrarea teoremelor, elaborarea deciziilor,

asimilarea.

interblocare - metod" de protejare a unei instala!ii supuse automatiz"rii împotriva

avariilor, care const" în condi!ionarea emiterii unor comenzi c"tre

proces de respectarea unor parametri de regim prescri#i, de cuplarea

într-o ordine prestabilit" a unor dispozitive, de atingerea unor pozi!ii

limit" etc. Interblocarea asigur " #i protec!ia împotriva comenzilor

contradictorii sau eronate emise de operator.

interpolare - procedur " de evaluare a valorilor unei func!ii f(x) cunoscut" printr-

un set de valori xi într-un interval dat, prin aproximarea cu o func!ie

f (x) definit" analitic pe intervale prestabilite, astfel încât eroarea de

aproximare s" se încadreze în limite date.




Suport de curs

- "84 -

interpolator - dispozitiv specializat care realizeaz" func!ia de interpolare,

prev"zut cu func!ii de calcul #i cu o baz" de timp proprie ce permite

sincronizarea în timpul procesului de interpolare.

interval de

încredere

- domeniu în cadrul c"ruia se pot situa valorile unei variabile

aleatoare cu o probabilitate dat". Probabilitatea aceasta se nume#te

nivel de încredere, iar valorile emtreme limite de încredere.

Intervalul de încredere pentru nivelul de încredere specificat se

poate estima pe baza func!iei de densitate a reparti!iei de

probabilitate a variabilei aleatoare conform rela!iei:

dx p(x)=

x

x

2

"$;

în care [x" ,x2 ] reprezint" intervalul de încredere, - nivelul de

încredere #i p(x) este func!ia de densitate de reparti!ie.

inversor $) inversor analogic - dispozitiv care schimb" polaritatea sau sensul

de varia!ie al semnalului aplicat la intrare; 2) inversor logic - circuit

lucrând în cod binar, care realizeaz" func!ia logic" de negare asupra

semnalului de intrare.

înregistrator - aparat folosit pentru trasarea automat", sub form" de curbe

continue sau discret prin puncte, a graficelor de varia!ie în timp ale

uneia sau mai multor m"rimi m"surate.

întrerup$tor

automat

- aparat care serve#te pentru conectarea sau deconectarea circuitelor

electrice de for !". Denumirea de automat provine din faptul c"

ac!ionarea sa se face prin comenzi automate (de ex., de la instala!iile

de protec!ie sau de la dispozitivele de automatizare a ancla#"rii sau

declan#"rii). Dispozitivele de ac!ionare a întrerup"toarelor automate

pot fi electromecanice sau pneumatice, cerin!a principal" fiind aceea

de a efectua opera!iile de comutare în intervale de timp foarte

reduse.

jet - vân" de fluid la trecerea printr-un orificiu. La un jet, de-a lungul

curentului, pe conturul sec!iunii transversale, acesta este în contacttot timpul cu un alt fluid.




Suport de curs

- "85 -

lege de

comand$ - func!ia u=k(x,v) în care x&. .. .

n este starea, u&. .. . m m"rimea de

comand" #i v&. .. . m este noua m"rime de intrare; legea de comand"

este liniar " dac" func!ia k este liniar " în x #i v, deci:

U = Fx + Gv

în care Fx reprezint" legea de reac!ie dup" stare. In teoria clasic" a

sistemelor automate prin legea de comand" se în!elege #i

func!ionalitatea regulatorului automat.

limbaj - instrument de exprimare #i transmitere a informa!iei între

elementele componente ale unui sistem de conducere, incluzând

operatorul de proces #i procesul condus. Limbajul este compus dinsimbolurile de reprezentare a informa!iei, setul de reguli de

combinare a acestora (sintaxa limbajului), precum #i setul de reguli

de stabilire a în!elesului combina!iilor de simboluri (semantica

limbajului).

limitator de

curs$

- dispozitiv electromecanic cu contacte, care prin ac!ionare de c"tre

un element al organului de execu!ie, la pozi!iile extreme ale acestuia

închide (deschide) o cale de curent într-un circuit electric de

comand", control sau supraveghere.

limit$ de

stabilitate

- regim ideal de func!ionare a unui sistem liniar, fixat la grani!a

dintre func!ionarea stabil" #i func!ionarea instabil", #i în care

sistemul oscileaz" armonic. Pentru sistemele liniare, netede, finit

dimensionale #i sta!ionare caracteizarea func!ion"rii la limita de

stabilitate se face în condi!ia intersec!iei hodografului cu axa real"

pe coordonata (-" ,j0).

H(j&*

) = -" Pentru acest caz pulsa!ia de autooscila!ie este &*

.




Suport de curs

- "86 -

magistral$ - ansamblu de linii purt"toare de semnal pe care se vehiculeaz" - de

regul", în paralel - date, adrese, sau comenzi între elementele

componente ale sistemelor de calcul destinate conducerii proceselor.

Intr-o viziune mai cuprinz"toare magistrala nu se refer " numai la

semnalele fizice, ci #i la protocolul care guverneaz" transferul

acestora.

magistral$ de

adrese

- magistrala sistemului de conducere pe care se vehiculeaz" în form"

binar " adresa unei anumite loca!ii de memorie sau adresa unui

anumit port de intrare/ie#ire.

magistral$ decomenzi

- magistrala sistemului de conducere pe care elementul func!ional alacestuia desemnat dret master emite comenzi pentru elementul

(elementele) de tip slave. In mod obi#nuit liniile e comand" ce

alc"tuiesc magistrala de comenzi sunt destinate citirii din memorie,

încrierii în memorie etc. La acestea se adaug" linii de uz general

(semnale de ceas, linii de întrerupere, etc).

magistral$ de

date

- magistrala sistemului de conducere prin intermediul c"reia sunt

vehiculate datele propriu-zise între elementele func!ionale ale

acestuia.

marc$

tensiometric$

- element sensibil utilizat în structura traductoarelor pentru for !e,

cupluri, deforma!ii, solicit"ri mecanice, presiuni, al c"rui principiude func!ionare se bazeaz" pe conversia m"rimilor men!ionate într-o

varia!ie de rezisten!" electric". Marca tensiometric" const", de

regul", dintr-un suport din hârtie pe care se afl" fixat" o rezisten!"

într-un fir foarte sub!ire sau sub forma unei pelicule, realizat" prin

tehnologia circuitelor imprimate.

m$rime de

comand$ - orice component" a vectorului u&. .. .

m furnizat de dispozitivul de

conducere a sistemului automat #i prin varia!ia c"ruia se asigur "

îndeplinirea dezideratelor de conducere. Vectorul de comand" u este

o submul!ime a vectorului de intrare în partea fixat" a sistemului

automat, care mai con!ine #i vectorul perturba!ie.

m$rime de

ie%ire

- component" a vectorului y (sau vectorul y) din modelul unui sistem

dinamic. Specific m"rimii de ie#ire este faptul c" varia!ia sa este

determinat" de varia!ia m"rimii de intrare, prin intermediul

sistemului.




Suport de curs

- "87 -

m$rime de

intrare- component" a vectorului de comand" u&. .. .

m sau a vectorului

perturba!ie p&. .. . e pentru sistemul:

<

x = Ax + Bu + Ep

y = Cx + Gp

m$surare - opera!ie având drept scop determinarea valorii numerice a unei

m"rimi fizice #i exprimarea sa într-o form" adecvat" pentru

utilizator. M"surarea se realizeaz" printr-un procedeu experimental

de compara!ie a m"rimii de m"surat cu o m"rime de aceea#i natur ",

denumit" unitate de m"sur ".

medie - valoare reprezentativ" ob!inut" ca urmare a unor opera!ii

matematice aplicate asupra unui #ir de date. Dup" caracterul

opera!iilor se pot calcula urm"toarele medii:




Suport de curs

- "88 -

< media aritmetic" a n date discrete V " , V 2 , ... , V n

V n

" =m i

n

="i

v !

< media valorilor absolute

V n

" =m i

n

"=i

a !

< media p"tratic"

n

v

=

2i

n

="i

!>

< media ponderat"

p

V p

=m

i

n

"=i

ii

n

"=i p

!

!,

unde pi sunt ponderile.

< media geometric"

nn2" g V ...V V =m

< media armonic"

V

" =

m i

n

"=iarm

!$

< media temporal" pe un interval [0,T] a unei m"rimi

reprezentat" printr-o func!ie continu" de timp x(t)

x(t)dt T

" = x(t)

T

0

$

< media unei variabile aleatoare X , caracterizat" prin

func!ia de reparti!ie de probabilitate F(X)

$/$

0

)()( X XdF x M




Suport de curs

- "89 -

membran$ - element elastic utilizat în construc!ia aparaturii de m"surare #i de

automatizare pneumatic". Membrana se utilizeaz" ca element

sensibil în traductoarele de presiune. Cu ajutorul membranelor,

presiunea (diferen!ial", relativ" sau absolut") este convertit" într-o

for !" (deplasare). Aceasta moduleaz" o m"rime de natur " electric"

sau o presiune auxiliar ", care determin" semnalul de ie#ire,

reprezentând presiunea m"surat".

memorie - element component al structurii sistemelor de conducere destinat

p"str "rii temporare sau permanente a informa!iei în vederea utiliz"rii

ulterioare momentului stoc"rii. Este considerat" de tip permanent,

memoria care nu îsi pierde con!inutul la dispari!ia tensiunii dealimentare, chiar dac", ulterior, acesta poate fi modificat prin

proceduri bine definite. In memoria permanent" se memoreaz"

programele sistemului de conducere, precum #i acea parte a bazei de

date ce nu sufer " modific"ri pentru aplica!ia dat". Memoria

temporar " con!ine date cu valabilitate limitat" în timp, rezultate

intermediare etc. Din punctul de vedere al pozi!iei în cadrul

sistemului de conducere memoria este de tipul intern sau extern.

Memoria intern" con!ine programele #i datele strict necesare

desf "#ur "rii evenimentului curent. Pentru aplica!iile mai complexe,

pentru care memoria intern" nu poate con!ine toate programele #i

datele necesare bunei desf "#ur "ri a activit"!ii sistemului, acestea sunt

con!inute de memoria extern" #i transferate în memoria intern" pe

m"sur " ce devin necesare.

memorie

analogic$

- circuit analogic destinat memor "rii unei tensiuni analogice pe

durate de timp de la zeci de %s la câteva zeci de min. Memoria

analogic" se compune dintr-un condensator cu o foarte ridicat"

valoare a rezisten!ei de pierderi, conectat la intrarea unui

amplificator de amplificare unitar ", caracterizat de impedan!" de

intrare de ordinul a $0$2

(, ceea ce impune utilizarea tranzistoarelor

cu efect de câmp în etajul de intrare.

memorie

EPROM

- memorie în care informa!ia este înscris" de c"tre utilizator prin

“arderea” unor siguran!e constituite dintr-un material semiconductorspecial. “Arderea” const" în polarizarea - într-un câmp electric

adecvat - a materialului din care sunt constituite siguran !ele. Prin

iluminarea cu lumin" ultraviolet" acestea î#i recap"t" propriet"!ile

ini!iale. In func!ionare normal" con!inutul memoriei EPROM este

nealterabil, el putând fi doar citit.




Suport de curs

- "90 -

memorie

PROM

- memorie în care informa!ia este înscris" de c"tre utilizator prin

arderea ireversibil" (în procesul de programare) a unor siguran!e

fuzibile, ceea ce are drept efect nevolatilitatea cu tensiunea de

alimentare a con!inutului memoriei PROM.

memorie RAM - memorie în care informa!ia poate fi înscris" sau citit" prin acces

direct (spre deosebire de accesul secven!ial). Memoriile RAM

statice au celulele elementare de memorare realizate din circuite

bistabile. Pentru cre#terea capacit"!ii de memorare memoriile RAM

dinamice se bazeaz" pe memorarea informa!iei în capacitatea

jonc!iunii semiconductoare, ceea ce necesit" reîmprosp"tarea

con!inutului la intervle regulate de timp.

memorie ROM memorie în care informa!ia este înscris" în procesul de fabrica!ie, în

conformitate cu specifica!iile utilizatorului, ceea ce confer "

nevolatilitate la dispari!ia tensiunii de alimentare. In func!ionare

normal" con!inutul memoriei ROM, este nealterabil, el putând fi

doar citit.

mentenabi-

litate

- proprietate a unui dispozitiv, aparat sau echipament, exprimat" prin

probabilitatea asigur "rii supravegherii, între!inerii #i repar "rii

defec!iunilor într-o anumit" perioad" de timp.

mesaj - concept informa!ional ce corespunde unei realiz"ri particulare din

ansamblul de idei, imagini, date, ce trebuie transmise de la o surs"

de informa!ie c"tre un corespondent. In vederea transmisiei pe un

canal, un mesaj este convertat într-un semnal sau o combina!ie de

semnale; un mesaj discret este astfel o mul!ime de simboluri (sau

caractere). In procesul de transmisie, mesajul con!ine pe lâng" textul

informa!ional propriu-zis o serie de caractere ce indic" începutul #i

sfâr #itul mesajului, asigur " sincronizarea sau controlul corectitudinii

mesajului transmis.

metoda

trapezelor

- metod" de calcul aproximativ al r "spunsului indicial al sistemelor

liniare, pe baza caracteristicilor de freven!" ridicate experimental.

Metoda se bazeaz" pe descompunerea caracteristicii reale de

frecven!" în trapeze elementare pentru care valorile r "spunsului

indicial sunt tabelate.

metode de

frecven!$

- proceduri de analiz" #i sintez" a sistemelor automate liniare, pe

baza caracteristicilor de frecven!". Metoda de frecven!" apeleaz", în

general, la caracteristicile de frecven!" ale p"r !ii fixate, ridicate

experimental f "r " s" fie nevoie s" se cunoasc" explicit func!ia de




Suport de curs

- "9" -

transfer. Opera!ia cea mai dificil" în cadrul metodei de frecven!ei

este corela!ia dintre caracteristicile de frecven!" #i performan!ele

sistemului care, uzual, se dau în domeniul timp (pe r "spunsul în timp

al sistemului); aceast" opera!ie se face fie prin rela!ii aproximative

de calcul, fie prin diagrame prezentate în lucr "rile de specialitate.

Metoda de frecven!" apeleaz" în principal la caracteristicile

logaritmice #i la caracteristica hodograf, permi!ând determinarea

func!iei de transfer a regulatorului automat, pentru care, sistemul

automat îndepline#te o serie de performan!e tranzitorii #i sta!ionare.

microprocesor - unitate central" a sistemelor de conducere a proceselor realizat"

prin integrare pe scar " larg", având facilit"!ile necesare rul"rii de programe. Pentru îndeplinirea func!iilor necesare microprocesorul

comunic" cu mediul exterior prin intermediul magistralelor de

adrese, de date #i de comenzi. Structura unui microprocesor

cuprinde: o unitate aritmetic" #i logic", având drept scop efectuarea

de opera!ii aritmetice #i logice elementare; un set de registre pentru

memorarea temporar " #i manipularea cu vitez" ridicat" a unui num"r

relativ mic de rezultate intermediare; un bloc de comand" #i

secven!iere, care asigur " desf "#urarea ordonat" a tuturor opera!iilor

în interiorul microprocesorului, precum #i comunica!ia acestuia cu

lumea exterioar "; un bloc de decodificare a instruc!iunii curente,

care interpreteaz" instruc!iunea în curs #i determin" ac!iunile ce se

impun; un bloc de tratare a cererilor de întrerupere utilizat pentru

luarea în considerare a evenimentelor asincrone fa!" de desf "#urarea

programului; tampoane între microprocesor #i magistralele

sistemului.

microprogra-

mare

- metod" de realizare a automatelor de comand" prin înscrierea

programelor acestora într-o memorie.

minimizarea

func!iilor

booleene

- opera!ie de simplificare a unei func!ii booleene întâlnit" în analiza

#i sinteza schemelor logice, având drept scop func!ionarea corect" #i

sigur " a acestora #i stabilirea necesarului minim de piese pentru

implementare.

model - reprezentare matematic" a dependen!ei dintre mai multe m"rimi.

Când dependen!a corespunde unui proces fizic realizabil, modelul se

nume#te sistem, aceasta însemând implicit c" între m"rimile ce apar

în model exist" o rela!ie de cauzalitate care separ " m"rimile în dou"

clase: m"rimi de intrare (cauz") #i m"rimi de ie#ire (efect).

Implementarea unui model pe un dispozitiv de calcul (analogic,

respectiv numeric), în vederea studierii propriet"!ilor esen!iale ale




Suport de curs

- "92 -

acestuia (r "spuns la intr "ri tip, performan!e, stabilitate) se nume#te

modelare (analogic", respectiv numeric"). Dac" modelul reprezint"

un deziderat al conducerii, el se nume#te model etalon, iar

conducerea este adaptiv" cu model etalon. Modelele matematice se

pot deduce pe cale analitic", pe baza legilor fizice care

caracterizeaz" bilan!urile de materiale #i energie pentru procesul

considerat sau pe cale experimental" prin identificare.

modem - bloc component al aparaturii pentru transmiterea automat" a

datelor. Modemul realizeaz" modularea semnalului în cazul emisiei

#i opera!ia invers", demodularea, în cazul recep!iei. Majoritatea

modemurilor actuale prelucreaz" direct informa!ia, în vedereatransmiterii ei prin canalul de comunica!ie sub form" de impulsuri.

modula!ie - proces de varia!ie în timp a parametrilor unui semnal (purt"tor) în

raport cu valorile curente ale unui alt semnal (modulator).

monitor - component" a sistemmului de programe destinat" solu!ion"rii

tuturor problemelor de alocare a resurselor, de distribuire a

înc"rc"rii între elementele ce compun sistemul #i de comunicare

între acestea.

motor - element de ac!ionare (ma#in" de for !") care preia o form" de

energie, transformând-o în energie mecanic" a unor corpuri aflate în

mi#care. Principalele tipuri de motoare sunt prev"zute cu rotor (la

care mecanismul motor are o mi#care de rota!ie) sau cu piston (la

care mecanismul motor are o mi#care rectilinie - alternativ" sau

rotativ").

motor de

curent

continuu cu

excita!ie

deriva!ie

- motor conectat prin bornele A, B la o re!ea electric" de curent

continuu cu tensiune constant", de la care absoarbe un curent I care

se ramific" în cele dou" înf "#ur "ri în deriva!ie: I = I A + I e. Acest tip

de motor se utilizeaz" numai la acele instala!ii care necesit" vitez"

de rota!ie practic constant".




Suport de curs

- "93 -

motor de

curent

continuu cu

excita!ie mixt$

- motor electric de curent continuu pe ai c"rui poli magnetici sunt

bobinate dou" înf "#ur "ri conectate una în serie #i cealalt" în

deriva!ie cu indusul. Inf "#ur "rile de excita!ie pot avea un efect

adi!ional sau diferen!ial în producerea fluxului motorului.

motor de

curent

continuu cu

excita!ie serie

- motor electric alimentat de la re!eaua de curent continuu cu

tensiune constant" U , înf "#urarea de excita!ie având rezisten!a Re

fiind legat" în serie cu înf "#urarea indusului. Puterea mecanic"

cedat" pe la arbore instala!iei antrenate este practic constant",

indiferent de valoarea cuplului rezistent, ceea ce impune utilizarea

acestui motor la instala!iile de ridicat (macarale, ascensoare) #i în

trac!iunea electric".

motor electric - motor care transform" puterea electric" primit" de la o re!ea

electric" în putere mecanic" prin intermediul câmpului

electromagnetic.

motor electric

pas cu pas

- motor comandat în impulsuri electrice, care const" dintr-un rotor

din!at la periferie, f "r " bobinaj, #i un stator cu acelea#i num"r de

din!i, bobinat astfel încât s" formeze poli alternan!i. Acest motor

lucreaz" pe principiul reluctan!ei minime, adic" pozi!ia de echilibru

stabil a rotorului este aceea în care din!ii statorului #i ai rotorului

sunt fa!" în fa!".

motor

hidraulic

- motor care folose#te ca agent de lucru un lichid sub presiune, de

obicei uleiul. Din punct de vedere constructiv motoarele hidraulice

nu difer " principial de motoarele pneumatice. Se construiesc

motoare hidraulice cu membran", cu piston #i distribuitor. Fa!" demotoarele pneumatice, motoarele hidraulice prezint" urm"toarele

avantaje: dezvolt" for !e de ac!ionare mult mai mari la acelea#i

gabarite #i au o ac!iune mai rapid".

motor

pneumatic

- motor care utilizeaz" energia elastic" a aerului comprimat la

presiuni de 5-6atm. Motoarele pneumatice pot fi rotative (realizate,

de obicei, cu palete) #i liniare cu piston (folosite când sunt necesare




Suport de curs

- "94 -

deplas"ri mari) sau liniare cu membran". Motoarele pneumatice cu

palete sunt indicate pentru ac!ion"rile pneumatice. Aceste motoare

au o construc!ie asem"n"toare compresoarelor rotative. Aerul

comprimat pierde din presiune în urma ced"rii de energie,

producând astfel o mi#care de rota!ie, pentru ca în final s" fie

evacuat în atmosfer ". Rotorul este plasat excentric într-o carcas",

creând camere cu pere!i în form" de secer ", asupra c"rora ac!ioneaz"

aerul comprimat.

motor sincron - motor electric care nu dezvolt" cuplu de pornire, dar dac" printr-un

mijloc oarecare este antrenat pân" la viteza de sincronism, atunci el

poate dezvolta un cuplu activ. Motorul sincron poate fi adus laviteza de sincronism prin antrenarea lui de c"tre un mic motor

asincron cuplat pe acela#i arbore care, dup" “prinderea” în

sincronism este scos din func!iune. O alt" metod" utilizat" pentru

pornire este a#a-numita “pornire în asincron”. Rotorul este prev"zut

cu o colivie de veveri!", pornirea f "cându-se cu înf "#urarea rotoric"

închis" pe o rezisten!" #i numai în momentul apripierii de viteza de

sincronism este conectat" înf "#urarea de excita!ie pe sursa de curent

continuu.

multiplexor

analogic

- dispozitiv analogic, comandat de o adres" de selec!ie, care dirijeaz"

una din multele intr "ri c"tre o ie#ire unic". Multiplexorul analogic

este utilizat în sec!iunea de achizi!ie a datelor din proces, în sistemede conducere cu calculator, în care intervine suficient un singur

convertor analog-numeric, plasat dup" multiplexorul analogic.

multiplexor

numeric

- dispozitiv combina!ional, comandat de o adres" de selec!ie, care

dirijeaz" una din multele intr "ri c"tre ie#irea unic".

multiplicator

analogic

- dispozitiv electronic de calcul care realizeaz" înmul!irea a dou"

semnale analogice aflate într-o anumit" gam" de varia!ie.

multivariabil - atribut al unui sistem la care m"rimea de intrare sau/#i m"rimea de

ie#ire are mai multe componente.

nesta!ionar - atribut ce desemneaz" caracterul variant al unui sistem, prindependen!a parametrilor sistemului de variabila independent" timp

(t ).

nivel de semnal - denumire folosit" uneori pentru a defini amplitudinea unui semnal

în raport cu o stare de referin!" sau anumite limite ale unui domeniu

de varia!ie.




Suport de curs

- "95 -

nivel ierarhic - mod de caracterizare a pozi!iei unui element component al

sistemului de conducere în ansamblul acestuia în func!ie de

atribu!iile #i prioritatea sa fa!" de luarea deciziei.

num$r$tor - dispozitiv logic secven!ial ce memoreaz" num"rul de impulsuri de

tact care au fost aplicate la intrare.

numeric - atribut referitor la exprimarea unei m"rimi sub o form" discret",

printr-o opera!ie de cuantificare, constând în asocierea acesteia cu

un num"r de cuante egale între ele.

observabilitate - proprietate cauzal" fundamental" a unui sistem liniar ce

caracterizeaz" posibilitatea reconstituirii unei st"ri interne x pe baza

conoa#terii m"rimilor intrare #i ie#ire.

octal - mod de reprezentare a informa!iei numerice într-un sistem de

numera!ie în baza 8.

octet - entitate informa!ional" con!inând 8 bi!i. Ca urmare a conven!iilor

adoptate pentru reprezentarea informa!iei (ASCII, EBCDIC)

lungimea de 8 bi!i sau de multipli de 8 bi!i a devenit extrem de

uzual" pentru dimensiunea cuvintelor calculatoarelor.

off-line - mod de func!ionare a unui sistem de conducere, caracterizat de

faptul c" acesta nu este legat direct la procesul condus, informa!iiledinspre proces fiind furnizate de c"tre operator, tot acesta având

latitudinea implement"rii comenzilor elaborate de c"tre sistemul de

conducere în func!ionarea off-line.

on-line - mod de func!ionare a sistemului de conducere care presupune

conectarea direct" a acestuaia la procesul condus #i operarea sa în

timp real.

operare în

timp real

- mod de operare caracterizat de faptul c" deciziile sistemului de

conducere sunt luate într-un interval de timp suficient de scurt

pentru ca implementarea lor sub form" de comenzi c"tre sistemul

condus s" poate fi f "cut" la momentul de timp oportun.

optimizare - determinarea unei solu!ii pentru o problem" sau o situa!ie de

decizie care, dintr-un anumit punct de vedere prestabilit, este cea

mai bun" dintre toate solu!iile posibile.




Suport de curs

- "96 -

organ de

reglare

- element prin intermediul c"ruia se intervine în instala!ia

tehnologic", în sensul modific"rii cantit"!ii de material sau de

energie, sub ac!iunea for !ei sau cuplului determinate de elementul de

ac!ionare. Organul de reglare este realizat este realizat sub forma

unor dispozitive adaptate la caracteristicile instala!iei tehnologice:

roninete, dozatoare, dispozitive de amplasare etc. M"rimea de ie#ire

a organului de reglare se prezint" de cele mai multe ori sub forma

unei deplas"ri (liniar " sau unghiular "), ea reprezentând în acela#i

timp #i ie#irea elementului de execu!ie.

oscilator - circuit electronic f "r " reac!ie sau cu reac!ie pozitiv", care produce

prin oscila!ie electromagnetic" un semnal periodic sinusoidal saunesinusoidal.

oscilator

comandat

- oscilator a c"rui frecven!" este comandat" de o tensiune sau de un

curent (oscilator modulat în frecven!").

oscilator de

relaxare

- oscilator ce produce oscila!ii de relaxare, caracterizate printr-un

interval de varia!ie relativ lent", urmat de un interval de varia!ie

rapid" în timp.

pachet - entitate de date ce constituie unitatea de transmisie în cadrul unei

re!ele de comunica!ie. Principial pachetul const" dintr-un antet ce

descrie informa!ia con!inut" #i date privind emi!"torul #i

destinatarul, precum #i din informa!ia propriu-zis", compus" de

regul", dintr-un num"r de cuvinte egal cu o putere a lui 2.

panou de

comand$

- bloc func!ional ce intr " în componen!a unui echipament de

conducere a proceselor, având drept func!ii de baz" introducerea

manual" a datelor #i afi#area continu" sau la cerere a unor informa!ii

privind evolu!ia procesului #i starea echipamentului de comand".

parametru - coeficient ce apare în reprezentarea sistemic" a unui proces care

de#i este, în prim" analiz", presupus constant, poate s" se modifice.

parte fixat$ - ansamblul format din procesul propriu-zis (instala!ie automatizat"),

elementul de execu!ie #i traductor, care pentru un sistem automatreprezint" un sistem cu func!ionalitate fix" #i cunoscut", ce face

obiectul conducerii automate.

performan!ele

sistemelor

automate

- indici ce caracterizeaz" r "spunsul unui sistem automat, permi!ând

formularea dezideratelor de conducere ca ni#te condi!ii de reglare #i

stabilitate intern" #i având prin excelen!", un caracter ingineresc.




Suport de curs

- "97 -

perturba!ie - component" a vectorului perturba!ie p (sau întregul vector) care

grupeaz" o submul!ime a m"rimilor de intrare într-un sistem, a c"rei

varia!ie este l"sat", inten!ionat sau fortuit, liber ", urmând ca efectul

ei asupra m"rimii de ie#ire din sistem s" fie înl"turat cu ajutorul

m"rimii de comand" u.

pilot automat - echipament care comand" automat instala!iile #i agregatele de zbor

#i o pozi!ie determinate în raport cu o traiectorie prescris".

poli - zerourile numitorului func!iei de transfer H(s) (dac" sistemul este

continuu) sau H(z) (pentru cazul discret). Dac" H(s), ( H(z)) este

ireductibil", mul!imea polilor (H(s)) (. (H(z))) este identic" cumul!imea valorilor proprii ale matricii A( ) (A)), în caz contrar

(H(s)) ? ) (A).

Cum r "spunsul indicial al unui sistem continuu (discret) f "r " poli în

origine descris de

@@@@

A

B

CCCC

D

E

FF ) p-(z

R(z) =

P(z)

R(z) = H(z)

) p-(s

R(s) =

P(s)

R(s) = H(s)

i

mn

"=i

i

mn

"=i

ii

cu n - num"rul de poli distinc!i #i mi - ordinul de multiplicare a

polului pi este

0,)!$()0(

)0()(

$ $

$

13.-

G/ !!/ /

-

t e j

t a

P

Rt y

n

i

m

j

t p j

ij

i

i

&G/ !!/ /

-- k pC a P

Rk y

n

i

m

j

jk

i

j

k ij

i

,)$(

)$()(

$ $

$

se deduce imediat c" performan!ele dinamice ale sistemului sunt

influen!ate, în principal, de amplasarea polilor în planul s(z) #i de

aceea majoritatea procedurilor de sintez" sunt de tipul “cu alocare de

poli” pe baza performan!elor impuse.

poli dominan!i - poli ce determin", în principal r "spunsul unui sistem stabil; de ex.,

cazul unui sistem liniar continuu polii dominan!i sunt polii din

semiplanul stâng care sunt cei mai apropia!i de axa imaginar ", iar un

sistem discret sunt polii cei mai apropia!i de cercul de raz" unitar "

(interiori acestui cerc), cu centrul în origine. Indeplinirea, prin




Suport de curs

- "98 -

sintez", a unui set de performan!e revine la alocarea polilor

dominan!i.

pondere - (a unui cuvânt de cod) num"rul de componente diferite de zero

într-un cuvânt de cod. In codurile de grup ponderea minim" nenul"

reprezint" distan!a Hamming.

pornirea

automat$ a

motoarelor

- opera!ie prin care se asigur " atingerea regimului nominal de

func!ionare a unui motor, cu respectarea limitelor admisibile de

curent, în func!ie de una din m"rimile care se modific" în intervalul

pornirii: curent, vitez" timp etc.

post procesor - program de calcul (elaborat într-un limbaj specializat de

programare automat" a ma#inilor unelte), pe baza c"ruia un

calculator universal prelucreaz" datele din lista de date de ie#ire din

procesor #i furnizeaz" pe baza lor programul ma#in". Principala

func!ie a postului procesor este de a adapta datele din lista de date de

ie#ire procesor la condi!iile constructive #i func!ionale ale unui

anumit tip de ma#in"-unealt".

pozi!ionare - mod de comand" program a ma#inilor unelte în care deplas"rile

organelor mobile pe diferite axe nu sunt coordonate între ele, putând

fi succesive sau simultane. Un echipament de pozi!ionare urm"re#te

numai atingerea (cu o anumit" vitez") a punctului final, nu #i

traiectoria pe care se face deplasarea spre acel punct.

prag de

sensibilitate

- cea mai mic" varia!ie a m"rimii aplicat" unui aparat de m"surat

care poate fi afi#at" în mod cert de c"tre acesta.

precizia

m$sur$rii

- indicator prin care se caracterizeaz" gradul de conformitate a

rezultatului unei m"suri cu valoarea real" sau cu o valoare

conven!ional", reprezentând m"rimea m"surat".

precizia

sistemelor de

reglare

- precizia de aproximare de c"tre m"rimea de ie#ire a sistemului a

m"rimii de ie#ire dorite, impus" prin program. Diferen!a dintre

ie#irea real" si cea dorit" poart" numele de de eroare sau abatere.

predic!ia

interac!iunilor

- metod" de conducere utilizat" în cadrul sistemelor ierarhizate, car

const" în elaborarea comenzilor pe baza valorilor predictate ale

interac!iunilor ce rezult" între subprocese ca urmare a implement"rii

comenzilor men!ionate.

prelucrare

primar$

- ansamblu de opera!ii de prelucrare la care sunt supuse datele,

ob!inute de la ie#irea convertorului analog-numeric al unui sistem al




Suport de curs

- "99 -

intr "rilor analogice, în vederea conversiei lor într-o form" imediat

utilizabil" pentru prelucrarea propriu-zis", având drept scop

elaborarea comenzilor spre procesul condus.

principiul

superpozi!iei

- principiu ce serve#te, în multe cazuri, drept defini!ie a sistemelor

liniare #i care afirm" c" la o sum" de cauze se ob!ine un efect, care

este suma efectelor corespunz"toare fiec"rei cauze.

problema

regl$rii

- problem" de baz" în cadrul teoriei sistemelor, ce const" în

determinarea legii de comand"

u = F " x" + F 2 x2

astfel încât eroarea de calitate a unui sistem s" satisfac" condi!ia:0= z(t)

t HIlim

procesor - program de calcul (elaborat într-un limbaj specializat pentru

programarea automat" a ma#inilor unelte) pe baza c"ruia un

calculator universal prelucreaz" datele dintr-un program-pies" #i

furnizeaz" pe baza lor lista de date de ie#ire ale procesorului.

program - modalitate de reprezentare a unui algoritm, matematic sau de

alt" natur ", fiecare modul asigurând o anumit" func!ie, bine

precizat" în cadrul sistemului de program.

programma%in$

- transcrierea codificat" a programului pies" de purt"torul deinforma!ii acceptat de echipamentul de comand" al ma#inii unelte în

codul #i formatul adecvate acestui echipament, în scopul asigur "rii

comenzii ma#inii unelte.

programare - ansamblu de opera!ii având ca scop transpunerea în form" de

program a unui algoritm matematic sau de alt" natur ". Activitatea de

programare presupune elaborarea specifica!iei func!ionale a

sistemului de programe, elaborarea programelor programelor

propriu-zise, testarea acestora, implementarea pe sistemul de

conducere, documentarea #i eventual între!inerea.

programare

absolut$

- (a ma#inilor cu comand" numeric"), programare în care

dimensiunile geometrice sunt exprimate prin distan!e fa!" de

originea axelor de coordonate.

protocol - raport elaborat periodic sau la cerere de c"tre sistemul de

conducere #i care con!ine date despre procesul condus sau chiar

despre sistemul propriu-zis.




Suport de curs

- 200 -

protocol de

comunica!ie

- colec!ie de reguli care guverneaz" transferul de date într-o re!ea,

reguli ce asigur " eficien!a #i corectitudinea transmiterii datelor de la

un punct al re!elei la altul.

punte - circuit electric folosit pentru m"sur "ri de rezisten!e, inductivit"!i #i

capacit"!i.Cele mai frecvent utilizate sunt pun!ile Wheatstone pentru

m"surarea rezisten!elor. Puntea Wheatstone cuprinde 4 bra!e

alc"tuite din 3 rezisten!e variabile #i rezisten!a de m"surat. Intr-una

din diagonalele este conectat" sursa de alimentare, iar în cealalt" un

detector de nul (de ex. un galvanometru).

purt$tor deinforma!ie

- suport fizic ce permite înregistrarea, stocarea #i redarea datelorinforma!ionale.

raport semnal-

zgomot

- indicator al efectului perturbator al zgomotului asupra unui semnal,

într-un canal de comunica!ie.

r$spuns

indicial

- r "spunsul în timp al unui sistem la o m"rime de intrare de tip

treapt". Pe r "spunsul indicial se definesc performan!ele tranzitorii

(timp de cre#tere, timp de întârziere, suprareglare, timp tranzitoriu).

r$spuns în

timp

- m"rimea de ie#ire y(t), t . t 0 a unui sistem #i care depinde de

m"rimea de intrare, de condi!ia ini!ial" #i de sistemul respectiv.

reac!ie - element definitoriu al structurii de sistem automat, la care m"rimeade comand" u se elaboreaz" pe baza erorii $ = yr - y dintre m"rimea

de referin!" yr #i m"rimea m"surat" y. Efectele principale ale

reac!iei: desensibilizarea sistemului automat la perturba!ii #i la

varia!ia parametrilor din sistem precum #i posibilitatea stabiliz"rii

sistemelor instabile.

realizabilitate

fizic$

- condi!ie esen!ial" pe care trebuie s" o îndeplineasc" un model

matematic abstract pentru a fi sistem, #i anume s" aib" drept

corespondent un proces fizic realizat (sau realizabil). Condi!ia de

realizabilitate fizic" impus" unui model matematic revine la condi!ia

ca ordinul de derivare a m"rimii de ie#ire s" fie mai mare strict decât

ordinul de derivare a m"rimii de intrare.

reanancla%area

automat$

rapid$ (RAR)

- realizarea, prin dispozitive automate, a restabilirii aliment"rii cu

tensiune pe linii la care întreruptoarele au fost declan#ate de

protec!ia prin relee, presupunând c" avaria a avut un caracter

pasager.

redresor - circuit care transform" energia electric" de curent alternativ, în

general de joas" frecven!", în energie electric" de curent continuu.




Suport de curs

- 20" -

Un redresor se compune din: transformator (ce modific" tensiunea

alternativ" astfel ca la ie#irea redresorului s" se ob!in" o gam" larg"

de tensiuni dorite), redresor propriu-zis (element neliniar, cu o

rezisten!" mic" în sens direct #i mare în sens invers), filtru de

netezire (are rolul de a ob!ine practic o tensiune continu"), bloc de

reglare #i stabilizare (cu rol de a men!ine constante tensiunea sau

curentul prin sarcin").

redresor

comandat

(reglabil)

- redresor ce folose#te în locul diodelor obi#nuite elemente de

redresare cu electrod (gril") de comand" #i care permite ca, printr-o

reglare potrivit" a tensiunii aplicate acestui electrod, s" se modifice

în limite foarte largi valoarea medie a tensiunii #i a curentuluireglat.

redresor dubl$

alternan!$

- redresor monofazat care redreseaz" ambele alternan!e ale tensiunii

de intrare alternative. Acesta poate fi cu priz" median" sau în punte.

redresor

monoalter-

nan!$

- redresor monofazat necomandat care redreseaz" doar o alternan!" a

tensiunii de intrare alternative.

redresor

polifazat

necomandat

- redresor necomandat care asigur " tensiuni de ie#ire cu un factor de

ondula!ie mul mai mic decât cele monofazate.

redundan!$ - (în sens general) folosirea unui num"r mai mare de elemente decât

cele absolut necesare realiz"rii unui anumit scop; (în sens

informa!ional) redundan!a unei surse de informa!ie este diferen!a

dintre valoarea maxim posibil" a entropiei sursei #i valoarea ei real".

refacerea

semnalelor

- procedur " de reconstituire a unui semnal în urma e#antion"rii.

Principalele opera!ii matematice care permit reconstituirea

semnalului original sunt: transformarea invers" Fourier, convolu!ie

sau filtrare. Intervalul minim de timp T e între dou" e#antioane

succesive care permite refacerea semnalului original este dat de

condi!ia lui Shannon (T e /T m /2), unde T m reprezint" cea mai perioad"

eviden!iat" în spectrul semnalului original.

regim automat - mod de func!ionare care nu presupune interven!ia direct" a unui

operator uman.

regim manual - preluarea opera!iilor de reglare sau de conducere, efectuate în mod

normal de echipamente de automatizare, de c"tre un operator #i

executarea lor prin comenzi #i/sau ac!ion"ri manuale.




Suport de curs

- 202 -

reglare

combinat$

- reglare ce se efectueaz" dup" principiul complet"rii regl"rii dup"

eroare cu o reglare dup" perturba!ie. Introducerea regl"rii dup"

perturba!ie asigur " intrarea în ac!iune a schemei înainte ca efectul

perturba!iei s" se manifeste prin varia!ia nedorit" a m"rimii de ie#ire

din sistem #i a erorii.

reglare cu

predic!ie

- reglare ce permite compensarea influen!ei nefavorabile a timpului

mort asupra performan!elor tranzitorii ale unui sistem automat.

reglare de

raport

- opera!ie de reglare ce const" în men!inerea la o valoare constant" a

raportului a dou" m"rimi, prin modificarea uneia dintre acestea,

cealalt" putând varia liber în domeniul s"u admisibil.

reglare în

cascad$

- reglare ce se bazeaz" pe principiul împ"r !irii p"r !ii fixate a

sistemului automat în mai multe por !iuni prin alegerea unor m"rimi

intermediare ce se transmit între aceste por !iuni.

reglarea

debitului

- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în

men!inerea unei valori impuse a debitului.

reglarea

frecven!ei %i

puterii active

- procedur " de reglare prin care, men!inând constant" frecven!a în

sistemul energetic, se realizeaz" concomitent o redistribuire a

sarcinilor active.

reglaream$rimilor

analitice %i a

compozi!iei

gazelor

- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale constând înmen!inerea în anumite limite a valorii unor m"rimi de tip densitate,

vâscozitate, pH, conductibilitate, umiditate, compozi!ie.

reglarea

nivelului


men!inerea unei valori impuse a nivelului. In scopul asigur "rii

informa!iei tehnologice se impune m"surarea nivelului.

reglarea

pozi!iei


comanda #i supravegherea deplas"rii unui organ mobil în vederea

realiz"rii unei valori impuse a acesteia, cu un regim de vitez" specificat.

reglarea

presiunii


men!inerea unei valori impuse de presiune. Informa!ia tehnologic"

necesar " regl"rii este furnizat" de traductoarele de presiune.




Suport de curs

- 203 -

reglarea

temperaturii


men!inerea unei valori impuse de temperatur ". In scopul asigur "rii

informa!iei tehnologice se utilizeaz" traductoare de temperatur ".

regulator - sistem dinamic, component de baz" al structurii de sistem automat,

destinat ob!inerii m"rimii de comanda u, printr-o prelucrare adecvat"

a erorii $, astfel încât s" se asigure îndeplinirea dezideratelor de

conducere formulate la nivelul m"rimii de calitate z (sau al m"rimii

m"surate y), deziderate ce se concretizeaz", în general, printr-o list"

de performan!e pe care trebuie s" le îndeplineasca func!ia z(t)

(respectiv y(t)).

regulator P - regulator cu ac!iune propor !ional". Are func!ia de transfer

K T +"

K =(s) H R

qs

R R J

unde K R este factorul de amplificare al regulatorului, iar T q este o

constant" de timp parazit", ce se poate neglija în raport cu cele ale

p"r !ii fixate.

regulator PI - regulator cu ac!iune propor !ional-integral". Are func!ia de transfer

56

789

:J

sT

" +" K =

sT

sT +" K

s)T + s( "T

sT +" K =(s) H

i

R

i

i R

qi

i R R

adic" dependen!a de timp intrare-ie#ire este:

56

789

:$ (t)dt

T

" +(t) K =u(t)

t

0i

R " "

#i unde K R este factorul de amplificare, iar T i constanta de timp de

integrare.

regulator PID - regulator cu ac!iune propor !ional-integral-derivativ". Are func!ia

de transfer

56

789

:56

789

:

J

sT + sT

" +" K = s

T

a +

sT

" +" K =

= sT

sa+ sT +"

2s)T +" s)( "T + s( "T

sa+ sT +" K =(s) H

d

i

R

i

2

i

R

i

22i

qqi

22i

R R

unde K R, T i, T d reprezint" factorul de amplificare, constanta de timp

de integrare, respectiv derivare. Raportul T d /T i = ' reprezint"

factorul de corecla!ie #i este specific fiec"rui regulator. Fa!" de

regulatorul PI, în acest caz apare #i componenta derivativ" astfel c"

în timp




Suport de curs

- 204 -

dependen!a intrare-ie#ire este

56

789

:$ dt

(t)d T +dt (t)

T

" +(t) K =u(t) d

t

0i

R

" " "

care poate s" asigure o vitez" de r "spuns mai mare pentru sistemul

automat.

rejec!ia

perturba!iilor

- înl"turarea efectului perturba!iilor (nem"surabile) asupra m"rimii

de ie#ire cu ajutorul m"rimii de comand". Când perturba!iile sunt

dintr-o clas" precizat" de func!ii, rejec!ia semnalelor revine de fapt

la condi!ia de reglare.

rela!ie de

echivalen!$ - rela!ie binar " între dou" elemente a& A, b& B, unde A #i B sunt

mul!imi, iar elementul ob!inut prin rela!ia R, care se noteaz" aRb,

apar !ine unei submul!imi a produsului de echivalen!" A x B #i care se

bucur " de propriet"!ile de reflexivitate (aRa), de simetrie (dac"

a" Ra2, atunci a2 Ra") #i tranzitivitate (dac" a" Ra2 #i a2 Ra3, atunci

a" Ra3).

releu - element de automatizare cu o caracteristic" neliniar ", la care

m"rimea de ie#ire variaz" brusc (în salt) atunci când m"rimea de

intrare, variind în mod continuu, ajunge o valoare prescris", numit"

valoare de ac!ionare.

repetabilitate - no!iune prin care se exprim" gradul de coinciden!" a indica!iilor

unui aparat de m"surat pentru un num"r de m"sur "ri consecutive ale

aceleea#i m"rimi, efectuate în condi!ii identice. Pentru definirea

repetabilit"!ii se consider " c" atingerea valorii m"surate se face din

aceea#i direc!ie (numai prin valori cresc"toare sau descresc"toare) #i

m"sur "rile repetate se încadreaz" într-un interval de timp redus.

reproductibi-

litate

- no!iune similar " celei de repetabilitate definit" îns" pentru

apropierea de valoarea m"surat" din ambele direc!ii #i raportat" la un

interval lung de timp.

rezervare

automat$

- procedur " de asigurare a unei fiabilit"!i înalte a unui sistem de

reglare numeric", care const" din detectarea automat" a defect"rii

unui regulator primar (de baz") sau a c"derii tensiunii sale de

alimentare, anun!area c"derii operatorului #i comutarea automat",

într-un timp cât mai scurt, a func!iilor de reglare a procesului asupra

unui regulator de rezerv", identic cu cel de baz".




Suport de curs

- 205 -

rezolu!ie - cea mai mic" varia!ie a m"rimii de intrare care poate fi detectat" #i

discriminat" la ie#irea unui aparat de m"surat, a unui traductor sau

dispozitiv de automatizare.

robinet de

reglare

- organ de execu!ie utilizat în automatizarea proceselor în care

intervin fluide. Robinetul de reglare se plaseaz" pe conductele de

fluide, permi!ând varierea debitului prin modificarea sec!iunii de

trecere.

robot - sistem cibernetic complex de prelucrare o informa!iei cu grad mare

de adaptabilitate, destinat s" opereze într-un spa!iu concret potrivit

unei func!ii scop #i s" interac!ioneze cu elemente ale mediuluiînconjur "tor, având mai mult sau mai pu!in un caracter

antropomorfic.

robotic$ - ansamblu al metodelor #i tehnicilor de inteligen!" artificial" #i de

automatizare având drept scop conceperea de sisteme cu grad mare

de adaptabilitate, destinate s" ac!ioneze într-un mediu dat, având

caracter antropomorfic.

satura!ie

- neliniaritate static" tipic", de tipul celei prezentate în figur ", în care

u", respectiv u2, se nume#te prag de satura!ie, iar y", respectiv y2,

nivel de satura!ie. Satura!ia poate s" fie nesimetric" #i corespunde

unei func!ionalitate într-o plaj" limitat" pentru m"rimile unui sistem.

Prezen!a unui sistem cu satura!ie într-o structur " oarecare, confer "

caracter de sistem neliniar întregului ansamblu.

schem$ bloc - reprezentare grafic" general" prin care se eviden!iaz" principalele

blocuri constitutive ale unui sistem (proces, instala!ie, echipament)

cu conexiunile dintre ele.

schem$ de

principiu

- reprezentare grafic" a unui echipament, instala!ie sau agregat

cuprinzând elementele componente #i conexiunile dintre acestea

reprezentate prin simboluri specifice care reflect" principial atât

func!iunile cât #i realiz"rile constructive.




Suport de curs

- 206 -

schem$

desf $%urat$

- reprezentare grafic" detaliat" a circuitelor unui echipament sau

instala!ie electric" în care sunt cuprinse toate leg"turile între

aparatele #i dispozitivele componente în ordinea lor func!ional".

schem$ logic$ - $.reprezentare grafic" a unui algoritm, destinat" program"rii #i

document"rii acesteia. 2.model fizic pentru realizarea unui set de

func!ii logice.

semnal - m"rime fizic" apt" de a se propaga într-un anumit mediu. In

general, no!iunea de semnal (util) se refer " la acele m"rimi fizice

care con!in un mesaj destinat unui receptor, excluzând m"rimile

perturbatoare care pot ap"rea fie în procesul de generare fie în cel detransmisie.

sensibilitate - (cu referire la aparate de m"surat #i traductoare) raportul dintre

varia!ia m"rimii de ie#ire ! y #i varia!ia corespunz"toare a m"rimii de

intrare ! x.

senzor - denumire utilizat" uneori pentru elementul sensibil al unui

traductor.

sertar - element de comand" format dintr-un cilindru în interiorul c"ruia se

deplaseaz", sub ac!iunea unei m"rimi exterioare, un piston având

dou" sau mai multe gulere. Controlul debitului de fluid prin

elementul de comand" se realizeaz" printr-o combina!iecorespunz"toare de orificii cu sec!iuni variabile sau printr-o

combina!ie de orificii cu sec!iuni fixe #i variabile prev"zute în

cilindru.

servomecanism - sistem automat în care una sau mai multe dintre m"rimi sunt de

natur " mecanic". Servomecanismele sunt de regul" sisteme de

urm"rire în cadrul c"rora se realizeaz" controlul automat al pozi!iei

unui mecanism (platform", cârm" etc) în func!ie de varia!iile unei

m"rimi de intrare care poate fi #i de alt" natur " decât mecanic".

servomotor - motor electric, pneumatic sau hidraulic utilizat ca element de

ca!ionare într-un sistem automat.

servomotor

electric de

curent

alternativ

- motor electric de curent alternativ utilizat drept element de

ac!ionare. Are aplicabilitate larg" pentru comanda organelor de

reglare care necesit" puteri reduse de ac!ionare, de la frac!iuni la sute

de wa!i, datorit" unor propriet"!i ca: robuste!e mai mare #i iner !ie

mai mic" decât la servomotoarele de curent continuu, simplitate a

circuitelor de comand", #.a.




Suport de curs

- 207 -

servomotor

electric de

curent

continuu

- motor de curent continuu de construc!ie special", ce poate fi

realizat în variantele: cu magne!i permanen!i, cu circuite imprimate,

sau f "r " perii, servind drept element de ac!ionare în sistemele

automate.

servomotor de

curent

continuu cu

magne!i

permanen!i

- servomotor de curent continuu la care indusul-rotor are o

construc!ie clasic", inductorul-stator este realizat cu magne!i

permanen!i.

servomotor decurent

continuu cu

circuite

imprimate

- servomotor de curent continuu la care indusul-rotor este lipsit defier, iar inductorul-stator este realizat cu magne!i permanen!i.

Avantaje: putere specific" (raportat" la greutate) relativ mare;

caracteristici mecanice riguros liniare, constante de timp electrice

neglijabile; gam" de viteze foarte larg", în ambele sensuri; comuta!ie

foarte bun" în toate regimurile de func!ionare.

servomotor de

curent

continuu cu

rotor cilindric

- servomotor de curent continuu cu circuite imprimate, la care

rotorul este un cilindru gol pe care se afl" imprimat bobinajul

indusului. Prezint" viteze #i accelera!ii extrem de ridicate, cu

momente de iner !ie proprii de pân" la 2.$0-7 kgm2 (indus+

tahogenerator) #i accelera!ii de la $ la 3000 rot/min în 2 ms.

servomotor de

curent

continuu cu

rotor disc

servomotor de curent continuu cu circuite imprimate, la care rotorul

este alc"tuit din unul sau mai multe straturi de conductoare lamelare

din cupru, imprimate sau #tan!ate, izolate între ele. Aplica!iile lor

sunt pozi!ionare pas cu pas, intermitent" #i continu", la ac!ion"ri de

avans ale ma#inilor unelte, la echipamente periferice ale

calculatoarelor, la servocomenzi industriale.

servomotor de

curent

continuu f $r$

perii

- servomotor de curent continuu la care se inverseaz" constructiv

indusul cu inductorul (rotorul sus!ine polii magnetici de excita!ie, iar

statorul - crest"turile înf "#ur "rii indusului), #i la care lipsesc periile.

servomotor

hidraulic

- servomotor ce transform" energia poten!ial" a unui lichid sub presiune în energie mecanic" sub form" de deplasare rectilinie sau

unghiular ". Serovomotoarele hidraulice sunt utilizate în special la

ac!ionarea organelor de execu!ie ce necesit" for !e sau cupluri

însemnate.




Suport de curs

- 208 -

servomotor

hidraulic cu

pozi!ioner

- servomotor hidraulic cu reac!ie negativ", prin care se realizeaz" o

dependen!" propor !ional" între semnalul de comand" #i deplasarea

tijei.

servovalv$ - amplificator electrohidraulic utilizat pentru comanda elementelor

de execu!ie de tip hidraulic. Sistemele în bucl" deschis" cu ac!ionare

continu" sunt formate dintr-o servovalv" #i un motor hidraulic, cu

care formeaz" o unitate constructiv" #i func!ional" independent".

simbol - $.element fundamental ireductibil care con!ine informa!ie; se mai

nume#te #i liter "; 2.entitate care desemneaz" un obiect sau o stare,

printr-o reprezentare fizic" care poate fi înregistrat", transmis" sau prelucrat".

simulare - procedeu de reprezentare a unui proces real printr-un model

idealizat, fizic realizabil sau numai conceptual, prin intermediul

c"ruia se urm"re#te ob!inerea de informa!ii privind comportarea

procesului respectiv.

sistem

autoinstruibil

- sistem capabil ca pe baza unei analize corelate între deciziile luate

#i valorile unui criteriu de calitate aprioric impus, în prezen!a

m"rimilor perturbatoare, s"-#i ajusteze func!ionarea în scopul

atingerii unor performan!e îmbun"t"!ite.

sistem deprograme de

aplica!ii

- component" a sistemului de programe al unui sistem de conducerecare particularizeaz" sistemul de conducere universal (compus din

echipament de conducere #i sistem de programe de baz") la

caracteristicile unui anumit proces condus.

sistem

distribuit

- sistem de conducere ale c"rui componente sunt separate de distan!e

geografice de ordinul metrilor comunica!ia între acestea f "cându -

se,de regul", pe leg"turi seriale.

sistem unificat - sistem de dispozitive, elemente #i echipamente de automatizare,

comenzi secven!iale, interbloc"ri, semnaliz"ri etc. caracterizat prin

posibilitatea conect"rii directe a diverselor blocuri componente.

Compatibilitatea elementelor unui sistem unificat este asigurat" defunc!ionarea lor cu acela#i tip de semnal (semnal unificat) #i prin

adaptarea de impedan!" corespunz"toare.

sumator - dispozitiv de calcul analogic sau numeric, care efectueaz" adunarea

a dou" sau mai multe m"rimi, furnizând la ie#ire suma lor, în aceea#i

form" ca #i operanzii de intrare.




Suport de curs

- 209 -

suprareglaj - m"rimea ) = ymax - y st eventual exprimat" în procente din y st

][max %"00 x y

y- y =

st

st '

în care )(lim t y yt

st HI

/ este valoarea sta!ionar " (stabilizat") #i ymax

este valoarea maxim" pentru m"rimea de ie#ire y(t), când m"rimea

de intrare este o treapt".

supravegherea

automat$ a

arderiicombustibului

în cuptoare

- procedur " de automatizare care are drept scop detectarea prezen!ei

fl"c"rii atât timp cât exist" transfer de combustibil spre cuptor;

cuprinde dou" opera!ii: aprinderea imediat ce apare combustibilul(dispozitiv de aprindere automat") #i urm"rirea fl"c"rii #i blocarea

combustibilului la acesteia (supraveghere automat" a fl"c"rii).

surs$ de

informa!ii

- mecanism prin care din mul!imea mesajelor posibile se alege într-

un mod imprevizibil, un mesaj particular destinat a fi transmis unui

corespondent.

tahogenerator - microma#in" electric" generatoare de tensiune propor !ional" cu

viteza unghiular " a rotorului. Tahogeneratoarele sunt folosite în mod

frecvent în automatizarea ac!ion"rilor ca traductoare de vitez" de

rota!ie (tura!ie). In acest scop rotorul este cuplat mecanic cu axul

motorului a c"rui tura!ie se m"soar " #i care trebuie s" permit"

înc"rcarea cu puterea necesar " antren"rii tahometrului.

tampon - numele generic dat uneia sau mai multor celule de memorie,

destinat comunic"rii între dou" echipamente sau programe cu

func!ionare asincron".

telecomand$ - func!ie de telemecanic" cu caracter calitativ incluzând metode #i

mijloace tehnice pentru transmiterea la distan!" a m"rimilor de

comand" cu caracter discret, fiec"rui proces fiindu-i asociate un

num"r discret de comenzi, în general mai mare de dou" (pornit-oprit,

închis-deschis etc).

telem$sur$ - func!ie de telemecanic" cu caracter cantitativ, ce permitetransmiterea la distan!" c"tre un punct dispecer a unei informa!ii cu

caracter continuu sau echivalentul codificat al acesteia, în scopul

m"sur "rii unui anume parametru.

terminal - echipament periferic destinat interfe!ei între un sistem de calcul #i

operator.




Suport de curs

- 2"0 -

terminal

inteligent

- terminal dotat cu capacitate proprie de prelucrare a informa!iei,

ceea ce înlesne#te accesul operatorului la sistemul de calcul la care

este conectat terminalul inteligent #i, de asemenea, contribuie la

diminuarea traficului pe canalul de comunica!ii între terminalul

inteligent #i sistemul de calcul.

termistor - semiconductor a c"rui rezisten!" electric" variaz" cu temperatura

dup" o lege descresc"toare, conform rela!iei

R= R T

)T

" -

T

i B(

T 00

în care RT #i Rto sunt valorile rezisten!ei la temperaturile absolute T

#i T 0, iar exponentul B constituie o caracteristic" de material.

termocuplu - element sensibil utilizat în componen!a aparatelor de m"surat #i a

traductoarelor de temperatur ". Principiul de func!ionare a

termocuplului se bazeaz" pe efectul Seebeck, care const" în

generarea unei tensiuni electromotoare într-un circuit format din

dou" metale cu poten!iale de ie#ire diferite în cazul în care cele dou"

jonc!iuni se afl" la temperaturi diferite.

termorezis-

ten!$

- element sensibil pentru aparate de m"surat #i traductoare de

temperatur " a c"rui func!ionare se bazeaz" pe varia!ia cu

temperatura a rezisten!ei electrice a metalelor conductoare.

termostat - regulator direct care prin întreruperea, respectiv restabilirea

circuitului de alimentare a elementului furnizor de c"ldur ", permite

men!inerea temperaturii între dou" limite: superioar ", la atingerea

c"reia se produce întreruperea înc"lzirii, #i inferioar ", la atingerea

c"reia se produce reluarea procesului de înc"lzire.

testare - ansamblu de opera!ii având drept scop evaluarea, cantitativ" #i

calitativ", a st"rii unui echipament, program, sistem etc.

timp de

comuta!ie

- durata necesar " comut"rii unui tranzistor din starea de blocare în

starea de conduc!ie #i invers.

timp decre%tere

- intervalul de timp în care m"rimea de ie#ire variaz" în intervalul"0%y st - 90%y st , unde y st este valoarea sta!ionar " a m"rimii de ie#ire

y(t).

timp de

stabilire

- intervalul minim în care m"rimea de ie#ire ajunge la valoarea de

regim sta!ionar.

timp mort - durata & în care m"rimea de ie#ire nu prezint" varia!ie în contextul

unei modific"ri a m"rimii de intrare.




Suport de curs

- 2"" -

timp real - no!iune utilizat" pentru caracterizarea opera!iilor cese desf "#oar " în

sincronism cu evenimentele lumii exterioare. Un sistem de

conducere are o comportare în timp real dac" deciziile elaborate de

acesta sunt emise la momentul oportun, adic" sunt aplicate

procesului condus înainte ca ele s"-#i piard" valabilitatea.

timp

tranzitoriu

- intervalul de timp în care, în mod conven!ional, se consider "

încheiat regimul tranzitoriu al unui sistem.

traductor - element component al unui sistem automat prin intermediul c"ruia

este m"surat" m"rimea de ie#ire din procesul automatizat (parametru

de calitate) #i convertit" într-un semnal apt de-a fi comparat cum"rimea de referin!".

transformator - aparat prin intermediul c"ruia se converte#te energia unui sistem

fizic sau tehnic în energia altui sistem.

transformator

de curent

- transformator de m"sur " în care curentul secundar este practic

propor !ional cu curentul primar #i defazat fa!" de acesta cu un unghi

apropiat $80º.

transformator

de m$sur$

- transformator electric destinat s" permit" conectarea aparatelor de

m"surat #i prin extensie a traductoarelor, releelor sau altor aparate

analogice.

transformator

de tensiune

- transformator de m"sur " în care tensiunea secundar " este

propor !ional" cu tensiunea primar " #i defazat" fa!" de aceasta cu un

unghi apropiat de $80º.

transformator

electric

- aparat conectat între re!eaua electric" de curent alternativ #i un

receptor a c"rui tensiune nominal" de func!ionare nu coincide cu

tensiunea re!elei.

transformator

în impulsuri

- transformator ce prime#te în primar semnale sub form" de

impulsuri, permi!ând, printr-o serie de m"suri constructive

transmiterea în secundar a unor impulsuri cu front foarte scurt,

separate galvanic fa!" de cele din primar.

transmisie

paralel$

- metod" de comunicare a informa!iei numerice, care const" în

emisia #i recep!ia simultan" a tuturor bi!ilor cuvântului de date.

transmisie

serial$

- metod" de comunicare a datelor numerice care const" în

transmiterea sincronizat", bit cu bit, a cuvântului de date.




Suport de curs

- 2"2 -

tranzi!ia

ie%irilor

- comutarea setului de ie#iri Y ale unui automat seven!ial, ca urmare

a unei tranzi!ii de stare.

tranzi!ie de

semnal

- comutare a unui semnal logic din 0 în $ sau din $ în 0.

trapez unitar

- caracteristic" real" de frecven!" ideal" având forma prezentat" în

figur ", ce permite determinarea r "spunsului indicial al unui sistem

pe baza caracteristicii reale de frecven!". Coeficientul 0 =&d / &0 se

nume#te coeficient de pant".

treapt$ unitar$ - func!ie (de intrare) de tip polinomial definit" prin

KL

KM

N

O

/

P

//

0,$

0,2/$

0,0

)($)(

t

t

t

t t u

în cazul continuu, respectiv în cazul discret

LMN

OP//

0,$

0,0)($)(

t

k k k u

Treapta unitar " este fie func!ie de test pentru un sistem, ob!inându-se

la ie#irea acestuia un r "spuns numit “indicial” pe care se definesc

performan!ele clasice (timp tranzitoriu, suprareglaj etc), fie permite

aproximarea polinomial" a m"rimii de intrare.

trigger Schmitt - circuit de formare a impulsurilor, prin introducerea unei reac!ii

pozitive în circuit, pentru a ob!ine un câ#tig mai mare #i histerezis.

variabil$ - m"rime dependent" de timp. Se utilizeaz" în teoria sistemelor sub

denumirile de variabil" de stare x(t), variabil" de intrare u(t),variabil" de ie#ire y(t) etc.

valoare

admisibil$

- valoare maxim" a unei m"rimi fizice permis" în cadrul unui sistem

f "r " ca acesta s" fie solicitat mai mult decât prev"d prescrip!iile

privind asigurarea integrit"!ii constructive #i men!inerea

caracteristicilor func!ionale.




Suport de curs

- 2"3 -

valoare

instantanee

- valoare pe care o ia, la un moment dat, o m"rime variabil" în timp.

valoarea medie - media aritmetic" a tuturor valorilor pe care le ia o m"rime

variabil".

valoare

m$surat$

- reprezentare sub form" numeric" asociat" unei m"rimi fizice ca

urmare a unui proces de m"surare.

valoarea real$ - valoarea unei m"rimi fizice atribuit" axiomatic sau ob!inut" printr-

un proces de m"surare ideal.

valoareprescris$

- valoarea la care trebuie s" fie men!inut" m"rimea de ie#ire(parametrul de calitate) într-un sistem de reglare automat".

ventil de

distribu!ie (de

cale)

- ventil care influen!eaz" circula!ia fluidului prin închidere,

deschidere sau stabilirea sensului de circula!ie. Din punct de vedere

constructiv, exist" dou" categorii importante de ventile de

distribu!ie: cu scaun #i cu sertar de distribu!ie. La cele cu scaun,

c"ile de trecere a fluidului sunt închise sau deschise cu pl"ci, talere,

bile sau conuri. Ventilele cu sertar de distribu!ie se construiesc în

variantele: cu sertar de distribu!ie longitudinal, sau cu sertar de

distribu!ie plan.

ventil cucomand$

dubl$

- ventil de închidere cu dou" intr "ri #i o ie#ire. Inchiderea se produceîntotdeauna în sensul intr "rii la care nu exist" semnal, trecerea

fluidului fiind astfel permis" de la intrarea prin care are loc admisia,

la ie#irea unic".

ventil de

închidere

- ventil vare blocheaz" trecerea fluidului într-un sens permi!ând

trecerea în sens opus.

ventil de

re!inere

- ventil de închidere ce func!ioneaz" cu pierderi cât mai mici de

presiune. In momentul în care (în sensul de trecere) presiunea de

intrare a aerului dep"#e#te for !a resortului, organul de blocare

deschide calea de trecere a fluidului.

ventil destrangulare %i

re!inere

- ventil care asigur " strangularea pentru sensul de comand" alelementelor fluidice #i închiderea pentru sensul de revenire.

zgomot - denumire utilizat" în domeniile sistemelor electronice de m"surare,

conversie #i transmisie a datelor, în tele- #i radiocomunica!ii pentru a




Suport de curs

- 2"4 -

defini m"rimi perturbatoare care suprapunându-se peste semnalul

util pot s" modifice sau s" îngreuneze eviden!ierea con!inutului

informa!ional al acestuia.

zgomot alb - m"rime cu varia!ie aleatoare caracterizat" printr-un spectru în

frecven!" infinit.




-2"3-

Index alfabetic

Ac!ionare ..............................................................................................................."03Adaptor pneumatic .................................................................................................."4Ajutaj-clapet# ..........................................................................................."4,38,39,4" Amplificator de putere..............................................................................39,40,4",42

Amplificator magnetic........................................................................................63,66Amplificator ..............................................................................38,39,40,4",42,63,66Ascensor....................................................................................""0,""2,""3,""5,""6Automat.....................................................................................................................5Automatizare ...........................................................................................................32Autotransformator ...........................................................................................64,"02Baterie condensatoare.........................................................................................58,99Bimetal ...................................................................................................................."" Bloc de derivare .................................................................................................44,48Bobin# .....................................................................................................................63Came........................................................................................................................27Caracteristic# ...........................................................................................................3"

Cazan....................................................................................................................."44Central# termic# ............................................................................69,70,""7,""8,"46Circuit de sonerie ....................................................................................................97Circuit RC ...............................................................................................................33Circuit RLC.............................................................................................................99Clapet# de reglare....................................................................................................26Clasificare.............................................................................................................7,3" Comand# automat# ...........................................................................................6","06Comand# centralizat# ..............................................................................................69Comparator..............................................................................................."3,"8,20,47Compensator............................................................................................................43

Condensator..............................................................................................28,95,96,99Conexiune ...............................................................................................................34Contact ....................................................................................................................20Contactor ............................................................................................................2",99Convertor............................................................................................................"7,46Curent alternativ....................................................................................................""" Curent capacitiv.......................................................................................................99Curent-presiune ......................................................................................................."7




-2"4-

Curgere fluid ..........................................................................................................."" Derivare...................................................................................................................44Diagrama de func!ionare ...................................................................................."5,"8Diagramele de contacte ...........................................................................................89Distribuitor mecanic cu came..................................................................................27Electromagnet..........................................................................................................24Element de execu!ie.......................................................................................25,42,49Factor de putere..................................................................................................58,99Fenomenul termoelectricit#!ii.................................................................................."" Grup receptor...........................................................................................................59Heron.........................................................................................................................5

Hidrofor..............................................................................................................73,74Identit#!i de transfigurare ........................................................................................37Iluminat exterior......................................................................................................6" Înregistrator compensator automat..........................................................................25Întrerup#tor.........................................................................................................2",95Limitator................................................................................................................""0Manometru cu contacte ...........................................................................................73MAR........................................................................................................................24Marcare borne ....................................................................................................50,53Marcare mixt# ....................................................................................................52,54Marcare noduri ........................................................................................................5" M#surare de zero ....................................................................................................."6

MEA........................................................................................................"0","02,""" Mecanism de ceasornic ...........................................................................................28Miliampermetru regulator ........................................................................78,87,9",93Modul grup termic VIADRUS G90......................................................................"45Motor asincron ................................................................................66,67,23,"07,"09Motor de curent continuu..............................................................................23,34,35Motor sincron..........................................................................................................67Motor...................................................................................................23,69,29,68,96

Nivel .....................................................................................................................6,"6Oscilator .................................................................................................................99Piston cu dublu efect $i pozi!ioner ..........................................................................49Pomp#.......................................................................................................56,57,7",72Pornire MEA ..........................................................................................."02,"04,""" Pornire...........................................................................67,"00,"02,"0","06,"07,"09Presostat ..................................................................................................................70Principiu .................................................................................................................."" Principiu ..........................................................................8,"","2,"3,"6,50,5",52,"08Punte Wheatstone...................................................................................................."8Punte........................................................................................................................"5Redresor trifazat ......................................................................................................22




-2"5-

Reglare automat# ...............................................................................................5,6,99Reglare debit ...............................................................................................87,88,"5" Reglare nivel ......................................................................................................"6,82Reglare presiune...........................................................................76,77,78,80,8","5" Reglare temperatur # ................................................................................................92Regulator pneumatic ...............................................................................................47Regulator........................................................................................."4,38,94,"08,"44Relee..............................................................................................."9,27,20,2",28,29Reostat de pornire.................................................................................................."06Rezisten!# de desc#rcare..........................................................................................96Robinet de reglare ..............................................................................................30,42

Robinet de sec!ionare ..............................................................................................25Robinet .................................................................................................................."44RRAE .................................................................................................................23,24Ruptor......................................................................................................................2" Sarcin# termic# ......................................................................................................"44Schem# bloc .............................................................................................23,3",35,36Schem# comand# ...........................................56,57,60,99,"05,""0, ""2,""4,""5,""6Schem# conexiuni ..................................................................................53,54,55,"44Schem# de ac!ionare electric# ..............................................................................."00Schem# de conectare .....................................................................................60,95,96Schem# de m#surare.............................................................................................."44Schem# de montare ..............................................................................................."44

Schem# func!ional# .......................................................................................25,45,48Schem# monofilar #..................................................................................................99Schem# tehnologic#..........................................33,69,75,79,83,84,85,86,89,9",93,94Selector pas cu pas ..................................................................................................29Semnalizare optic# $i acustic# ............................................................................97,98Semne conven!ionale................................................................................................." Servomotor cu piston ..............................................................................................44Servomotor hidraulic...............................................................................................26Servomotor pneumatic ......................................................................................."7,42Simbol ................................................................................................................29,33Sistem automat ................................................................................................5,3",36Sta!ie de pompare....................................................................................................32Stea-triunghi..............................................................................................65,"04,"08Surs# de lumin# .......................................................................................................60Termometru manometric.........................................................................................92Termorezisten!# .................................................................................................."0,9" Tiristor................................................................................................................22,65Traductor analizator pentru lichide ...........................................................................9Traductor capacitiv ..............................................................................................8,"5Traductor cu plutitor................................................................................................"2




-2"6-

Traductor cu SELSIN................................................................................................8Traductor de debit .............................................................................................."","2Traductor de deplasare .........................................................................................8,"3Traductor de factor de putere ..................................................................................58Traductor de presiune .............................................................................................."" Traductor de temperatur # ........................................................................................45Traductor de umiditate .........................................................................................9,"0Traductor hidraulic.................................................................................................."2Traductor inductiv............................................................................................"5,"44Traductor piezoelectric ............................................................................................"2Traductor pneumatic .........................................................................................."3,44

Traductor rezistiv ...................................................................................................8,9Traductor termomanometric...................................................................................."0Traductor varmetric.................................................................................................96Traductorul rotametric.............................................................................................85




Suport de curs

-i-

Cuprins

1. Suport grafic:1.1. Semne conven!ionale...............................................................................11.2. Automatul lui Heron................................................................................51.3. Structura unui sistem automat..................................................................5

1.4. Locul regulatorului automat în sistemul de reglare automat" ..................51.5. Sistem de reglare automat astatic pentru nivel.........................................61.6. Sistem de reglare automat static pentru nivel...........................................61.7. Traductoare. Clasificare...........................................................................71.8. Principiul traductoarelor rezistive............................................................81.9. Principiul traductorului cu SELSIN.........................................................81.10. Principiul traductorului de deplasare electromagnetic .............................81.11. Principiul traductorului capacitiv.............................................................81.12. Traductor de umiditate psihrometric........................................................91.13. Traductor analizor pentru lichide.............................................................91.14. Traductor rezistiv protejat contra atmosferei exterioare...........................91.15. Traductoare termomanometrice.............................................................101.16. Traductor de umiditate...........................................................................101.17. Termorezisten!a .....................................................................................101.18. Traductor de umiditate cu clorur " de litiu..............................................101.19. Exemple de traductoare de presiune ......................................................111.20. Principiul de func!ionare al bimetalului.................................................111.21. Traductor de debit în sistem manometric diferen!ial..............................111.22. Curgerea fluidului prin tuburi cu sec!iune variabil" ..............................111.23. Principiul de aplicare a fenomenului termoelectricit"!ii ........................111.24. Traductoare cu plutitor ..........................................................................121.25. Principiul traductorului hidraulic...........................................................121.26. Traductor electromagnetic de debit........................................................12

1.27. Principiul traductorului piezoelectric.....................................................121.28. Principiul traductorului pneumatic ........................................................131.29. Traductor de deplasare în montajul pun!ii de curent alternativ..............131.30. Comparator cu pârghie ..........................................................................131.31. Adaptoare pneumatice de tipul “ajutaj-clapet"” ....................................141.32. Schema de principiu a regulatorului de depresiune ...............................141.33. Punte pentru traductoare capacitive.......................................................151.34. Punte pentru traductoare inductive ........................................................15




Suport de curs

-ii-

1.35. Principiul m"sur "rii de zero...................................................................161.36. Regulator de nivel în cazane..................................................................161.37. Convertor curent-presiune .....................................................................171.38. Servomotor pneumatic cu simplu efect..................................................171.39. Servomotor pneumatic cu dublu efect ...................................................171.40. Comparator cu ro!i din!ate.....................................................................181.41. Puntea Wheatstone #i Diagrama de func!ionare a pun!ii ca element de

compara!ie .............................................................................................181.42. Varia!ia for !elor la releul electromagnetic neutru ..................................191.43. Releu electromagnetic neutru ................................................................191.44. Releu electromagnetic cu plonjor ..........................................................19

1.45. Montaj comparator pentru traductoare generatoare ...............................201.46. Releu diferen!ial ....................................................................................201.47. Releu optic electronic cu contacte .........................................................201.48. Contactoare #i ruptoare..........................................................................211.49. Contactoare #i ruptoare cu relee.............................................................211.50. Întrerup"tor automat ..............................................................................211.51. Tiristor...................................................................................................221.52. Redresor trifazat ....................................................................................221.53. Motor asincron monofazat.....................................................................231.54. Motor asincron bifazat...........................................................................231.55. Schema bloc RRAE...............................................................................231.56. Motor de curent continuu cu excita!ie separat"......................................23

1.57. Schema electric" a RRAE cu MAR trifazat...........................................241.58. Electromagnet cu curs" lung" ................................................................241.59. Electromagnet cu curs" scurt" ...............................................................241.60. Schema func!ional" a elementului mecanic de prescriere #i programare251.61. Element execu!ie - electromagnet #i robinet de sec!ionare.....................251.62. Schema unui înregistrator compensator automat ...................................251.63. Clapet" de reglare multipl" basculant" (jaluzele) ..................................261.64. Servomotor hidraulic rotativ pentru eforturi mari.................................. 261.65. Servomotor hidraulic cu piston fix ........................................................261.66. Servomotor hidraulic rotativ pentru eforturi mici ..................................261.67. Releul electromagnetic cu spir " în scurtcircuit ......................................27

1.68. Distribuitor mecanic cu came ................................................................271.69. Releu polarizat.......................................................................................271.70. Releu de timp cu mecanism de ceasornic ..............................................281.71. Releu de timp cu condensator................................................................281.72. Selector pas cu pas.................................................................................291.73. Releu de timp cu motor electric.............................................................291.74. Simboluri pentru relee de timp ..............................................................291.75. Robine!i de reglare cu 2 #i 3 c"i.............................................................30




Suport de curs

-iii-

1.76. Caracteristicile unui sistem static #i astatic............................................311.77. Caracteristicile statice cu extrem: maxim, minim..................................311.78. Clasificarea general" a sistemelor automate...........................................311.79. Schema bloc a unui sistem automat închis.............................................311.80. Automatizarea unei sta!ii de pompare în func!ie de nivelul apei dintr-un

rezervor..................................................................................................321.81. Simbolizarea grafic" a unui sistem ........................................................331.82. Schema tehnologic" a unui transportor cu band"...................................331.83. Circuitul RC #i schema de principiu a unui cuptor electric – elemente de

tip PT.....................................................................................................331.84. Schema circuitului RLC #i schema de principiu a unui oscilator

mecanic – elemente de tip PT2..............................................................331.85. Conexiunea “paralel” #i conexiunea “cu reac!ie” ..................................341.86. Scheme bloc corespunz"toare ecua!iilor diferen!iale .............................341.87. Schema motorului electric de curent continuu.......................................341.88. Schema bloc structural" a motorului electric de curent continuu...........351.89. Rezultatul transfigur "rii schemei bloc structurale #i transferul intrare-

ie#ire al motorului de curent continuu ...................................................351.90. Schema bloc restrâns" a unui sistem automat închis #i a unui sistem

automat combinat ..................................................................................361.91. Schema bloc a unui sistem automat neliniar #i a unui sistem automat cu

e#antioane ..............................................................................................361.92. Identit"!i de transfigurare.......................................................................37

1.93. Echipajul mobil al regulatorului pneumatic...........................................381.94. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” cu efect de ejector................................381.95. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” cu ejec!ie..............................................391.96. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” în montaj diferen!ial ............................391.97. Amplificator de putere cu cinci membrane............................................391.98. Amplificator de putere cu compensare ..................................................401.99. Amplificator de putere f "r " compensare................................................401.100. Amplificator de putere cu consum intermitent.......................................411.101. Amplificator de putere cu rezisten!e de tip “ajutaj-clapet"” ..................411.102. Amplificator de putere cu dou" m"rimi de ie#ire...................................421.103. Element de execu!ie pneumatic cu membran" .......................................42

1.104. Servomotor pneumatic cu robinet de reglare .........................................421.105. Compensatoare utilizând principiul compens"rii deplas"rilor ...............431.106. Compensatoare bazate pe principiul compens"rii for !elor .....................431.107. Schema de principiu pentru traductoare pneumatice .............................441.108. Bloc de derivare.....................................................................................441.109. Servomotor cu piston cu dublu efect cu ac!iune propor !ional" ..............441.110. Traductor pneumatic de temperatur " .....................................................451.111. Schema func!ional" a traductorului de temperatur " ...............................45




Suport de curs

-iv-

1.112. Convertor electropneumatic...................................................................461.113. Regulator pneumatic cu burdufuri în cruce ...........................................471.114. Comparatoare bazate pe principiul compens"rii for !elor .......................471.115. Schema func!ional" a blocului de derivare ............................................481.116. Element de execu!ie cu piston cu dublu efect #i pozi!ioner ...................491.117. Principiul marc"rii bornelor pentru scheme electrice.............................501.118. Principiul marc"rii nodurilor .................................................................511.119. Principiul marc"rii mixte .......................................................................521.120. Schema conexiunilor – marcarea bornelor.............................................531.121. Schema conexiunilor – marcare mixt"...................................................541.122. Schema conexiunilor – schem" .............................................................55

1.123. Sistem de comand" pentru 1+1 pompe la un pu! de captare..................561.124. Schema pentru comanda bateriilor de condensatoare cu 3 traductoare defactor de putere......................................................................................58

1.125. Schema pentru comanda bateriilor de condensatoare cu un singurtraductor de factor de putere..................................................................58

1.126. Schema electric" pentru conectarea simultan" la re!ea a trei grupuri dereceptoare ..............................................................................................59

1.127. Schem" de comand" pentru mai multe surse de lumin".........................601.128. Schema pentru comanda automat" a iluminatului exterior ....................611.129. Schema electric" pentru pornirea MEA cu rezisten!e în

circuitul statoric .....................................................................................621.130. Schema electric" pentru pornirea MEA cu bobine de reactan!".............63

1.131. Schema electric" pentru pornirea MEA cu amplificatoare magneticemontate în circuitul statoric ...................................................................63

1.132. Schema electric" pentru pornirea MEA cu autotransformator .............641.133. Schema electric" pentru pornirea MEA stea-triunghi ...........................651.134. Schema electric" pentru pornirea MEA cu tiristoare ............................651.135. Schema electric" pentru pornirea MEA în func!ie de timp...................661.136. Schema electric" pentru pornirea MEA automat" cu amplificatoare

magnetice montate în circuitul rotoric ...................................................661.137. Schema de principiu a func!ion"rii motorului asincron cu rotorul bobinat

utilizând cascada subsincronic" .............................................................671.138. Schema electric" de for !" a trei motoare electrice.................................68

1.139. Schema electric" de comand" a trei motoare electrice..........................681.140. Schema tehnologic" cu aparatura de comand" pentru livrarea apei caldede consum dintr-un punct termic ...........................................................69

1.141. Schema electric" pentru SRA pentru livrarea apei calde de consumdintr-un punct termic .............................................................................70

1.142. Schema electric" pentru comanda unui compresor cu un presostat ......701.143. Schema electric" pentru func!ionarea a dou" pompe active #i a unei

pompe de rezerv" pornit" manual..........................................................71




Suport de curs

-v-

1.144. Schema electric" pentru func!ionarea a dou" pompe active #i a unei pompe de rezerv" pornit" automat.........................................................72

1.145. Schema electric" pentru comanda unui compresor cu un manometru cucontacte..................................................................................................73

1.146. Schema unei sta!ii de hidrofor ...............................................................731.147. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de

comand" a unei sta!ii de hidrofor...........................................................741.148. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea

bipozi!ional" a presiunii cu regulator tip EIX 75...................................751.149. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea

tripozi!ional" a presiunii cu miliampermetru regulator tip AR – 192 ....75

1.150. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea bipozi!ional" a presiunii cu regulator tipEIX 75 ...................................................................................................76

1.151. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea bipozi!ional" a presiunii cu regulator tipEIX 75 ...................................................................................................77

1.152. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a presiunii cumiliampermetru regulator tip AR – 192.................................................78

1.153. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a presiunii cu regulatorul tip ELC – 113A..............................79

1.154. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea

tripozi!ional" a nivelului cu înregistrator tip ELR352 ...........................791.155. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de

automatizare pentru reglarea continu" a presiunii cu regulatorul tip ELC – 113A...................................................................................................80

1.156. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea continu" a presiunii cu regulatorul tip ELC

– 113A...................................................................................................811.157. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de

automatizare pentru reglarea tripozi!ional" a nivelului cu înregistrator tipELR352 .................................................................................................82

1.158. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea

continu" a nivelului cu regulator tip ELC 113.......................................831.159. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a debitului cu indicator sau cu înregistrator electronic.....83

1.160. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea bipozi!ional" a debitului cu regulator ELX 75.......................................84

1.161. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a debitului cu miliampermetru regulator AR 192 ............84




Suport de curs

-vi-

1.162. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primardiafragma de m"surare...........................................................................85

1.163. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primartraductorul rotametric ............................................................................85

1.164. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primardetectorul electromagnet de debit ..........................................................86

1.165. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu termometru manometric cu contacte tip

TMC ......................................................................................................861.166. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a debitului cumiliampermetru regulator AR192..........................................................87

1.167. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea continu" a debitului cu regulator tip ELCcu detector electromagnetic de debit......................................................88

1.168. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a debitului cu indicator sauînregistrator electronic ...........................................................................88

1.169. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu termometru manometric cu contacte tip

TMC ......................................................................................................891.170. Diagramele de contacte ale TIC 1 #i TIC 2 aferente schemei tehnologice

cu aparatura de automatizare .................................................................891.171. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea

tripozi!ional" a temperaturii cu logometru regulator LR192..................891.172. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de

automatizare pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturiicu termometru manometric cu contacte tip TMC ..................................90

1.173. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru montajul termorezisten!ei cu trei fire.....................91

1.174. Schema electric" pentru reglarea tripozi!ional" a

temperaturii cu sau f "r " înregistratoare electronice................................911.175. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu miliampermetru regulator AR 192 .......91

1.176. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturii cu termometrumanometric cu contacte tip TMC ..........................................................92

1.177. Schema electric" pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturii cumiliampermetru regulator AR 192.........................................................93




Suport de curs

-vii-

1.178. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea liniar " a temperaturii cu regulator direct de temperatur " tip RDT ....................93

1.179. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglareacontinu" a temperaturii cu regulator tip ELC.........................................94

1.180. Schema electric" pentru reglarea cu regulator tip RPT.........................941.181. Schema electric" pentru reglarea continu" a temperaturii cu

regulator tip ELC...................................................................................941.182. Schema de conectare a condensatoarelor de joas" tensiune cu

întrerup"tor independent........................................................................951.183. Schema de conectare a condensatoarelor de joas" tensiune cu

întrerup"tor comun pentru baterie #i receptor ........................................95

1.184. Schema de conectare în trepte a bateriilor de condensatoare comandatede la distan!" prin butoane.....................................................................951.185. Schema de conectare în trepte a bateriilor de condensatoare comandate

automat prin traductor varmetric............................................................961.186. Desc"rcarea condensatoarelor prin înf "#ur "rile unui motor electric ......961.187. Montarea rezisten!elor de desc"rcare.....................................................961.188. Sistem simplu de semnalizare optic" #i acustic" pentru hoteluri mici....971.189. Schema unui circuit de sonerie de la locuin!a de tip vil" cu 4

apartamente, cu apel la intrarea în apartament.......................................971.190. Sistem de semnalizare optic" #i acustic" la un hotel..............................981.191. Sistem de semnalizare optic" #i acustic" la un spital .............................981.192. Schema monofilar " pentru reglarea automat" a factorului de putere .....99

1.193. Contactor curen!i capacitivi...................................................................991.194. Schem" comand" baterii condensatoare.................................................991.195. Schem" de ac!ionare electric" ..............................................................1001.196. Schema de principiu a pornirii automatizate reversibile ......................1001.197. Pornire în func!ie de curent în 2 trepte ................................................1011.198. Schema principial" de pornire în func!ie de timp a MEA....................1011.199. Pornire MEA cu ajutorul unor bobine de induc!ie sau rezistoare ........1021.200. Pornire cu autotransformatorul ............................................................1021.201. Schema electric" pentru comanda ac!ion"rii........................................1031.202. Pornire MEA cu rotor în scurtcircuit ...................................................1041.203. Pornire MEA cu stea-triunghi..............................................................104

1.204. Schema cu comand" indirect"..............................................................1051.205. Pornire cu reostat.................................................................................1061.206. Reostat de pornire................................................................................1061.207. Schema principial" a sistemului de comand" automat" a pornirii în

func!ie de viteza ma#inii ......................................................................1061.208. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin conectare direct" .......1071.209. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin reactor .......................107




Suport de curs

1.210. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin rezisten!e montate încircuitul statoric ...................................................................................107

1.211. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin comutatorstea-triunghi.........................................................................................108

1.212. Principiul reglajului prin schimbarea num"rului de perechi de poli ....1081.213. Pornirea motoarelor asincrone în colivie prin autotransformator......... 1091 214 Schem" comand" prin butoane la un ascensor 110

2.scheme de baza.pdf

Documents