Functiile dreptului Principiile de drept1. Functia de institutionalizare / formalizare juridica a organizarii social - politice;

1. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului;

2. Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii;

2. Principiul libertatii si egalitatii;

3. Functia de conducere a societatii; 3. Principiul responsabilitatii;4. Functia normativa; 4. Principiul echitatii si al justitiei;

Principiile legiferarii1. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normei juridice;2. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;3. Principiul corelarii actelor normative;4. Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea normativa;

Partile constitutive ale / Elementele:Actului normativ Normei juridice Raportului juridic Raspunderii juridice

1. Expunerea de motive (prezentare succinta a conditiilor aparitiei / finalitatilor urmarite)

Structura logica a normei juridice:

1. Ipoteza (descrie imprejurarile, poate defini calitatea subiectului)

1. Subiectul (subiectul de drept, pers. purtatoare de drepturi si obligatii care poate participa la orice relatie sociala; subiect individual sau colectiv)

1. Conduita ilicita (actiune/inactiune care nesocoteste o prevedere legala; infractiuni, contraventii, abateri disciplinare)

2. Titlul actului normativ (scurt, sugestiv – element de identificare)

2. Continutul (ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor; dreptul subiectiv – facultatea juridica individuala a subiectului de drept; obligatia juridica – indatorirea sub. pasiv de a avea o anumita conduita – activa sau pasiva)

2. Prejudiciul (rezultat vatamator)

3. Preambulul si formula introductiva

2. Dispozitia (drepturi, obligatii, prevederi, permisiuni)

3. Legatura cauzala (intre fapta ilicita si prejudiciu/ prejudiciul trebuie sa fi survenit ca urmare, ca efect al faptei)

4. Dispozitii sau principii generale (prevederi, definitii)

3. Sanctiunea (pozitiva sau negativa; urmarile care survin – nefavorabile sau masuri de stimulare)

5. Dispozitii de continut (continutul actului normativ – reguli, urmari)

Structura tehnico-legislativa a normei

juridice:

Forma de exprimare a normei juridice – poate fi incompleta, elementele lipsa se deduc logic.

3. Obiectul (actiunile pe care subiectul de drept le intreprinde sau le solicita in procesul desfasurarii raportului juridic; conduita partilor)

4. Vinovatia (element constitutiv, temei al raspunderii juridice; implica libertatea vointei, caracterul deliberat al actiunii si asumarea riscului acestui comportament)

6. Dispozitii finale si tranzitorii (punerea in aplicare, intrarea in vigoare, prevederi, relatii cu reglementari preexistente)7. Anexe

NORMA JURIDICA

SCOP: - asigurarea ordinii sociale (pentru asta, norma juridica trebuie sa corespunda structurii si necesitatilor societatii, sa fie recunoscuta ca obligatorie si sa trezeasca in destinatarii ei constiinta necesitatii);- apararea societatii;- prevenirea si combaterea comportamentului deviant;

Norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala; poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si, in caz de nevoie, prin constrangere.

Normele juridice reprezinta un model de comportament, continand pretentiile societatii fata de conduita membrilor sai. Impreuna cu relatiile juridice nascute in baza lor, normele juridice formeaza ordinea de drept, adica nucleul ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor de baza ale individului si a functionarii corecte a institutiilor.

TRASATURILE NORMEI JURIDICE

Caracter general si impersonal (este abstracta si abstractizeaza, se adreseaza impersonal, masei si nu individului ca singularitate, este o dispozitie generala)Caracter tipic (formuleaza un tip, model de conduita; reduce si egalizeaza insusirile semnificative)Implica un raport intersubiectiv (imagineaza omul in raport cu semenii sai, are in vedere schimbul just intre persoane aflate in relatie; permanenta limitare reciproca sub sanctiunea pedepsei)Caracter obligatoriu (prevederile nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului; se bucura de exigibilitate – adica are garantii exterioare; aceeasi obligativitate indiferent de forta actului normativ care o cuprinde)

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE

1. Criteriul ramurii de drept (norme de drept civil, penal, comercial, administrativ, constitutional etc);2. Criteriul fortei juridice a actului normativ (legi, decrete, hotarari guv., ordonante, decizii);3. Criteriul structurii logice (norme juridice complete, incomplete);4. Criteriul sferei de aplicare (n.j. generale, speciale, de exceptie);5. Criteriul gradului si al intensitatii incidentei (norme – principii; se impun in rap. cu celelalte norme);6. Criteriul modului de regl. a conduitei (norme onerative, prohibitive, permisive);7. Norme organizatorice (infiintare, scopuri, competente, relatii intre institutii)8. Norme punitive si norme stimulative (sanctiuni negative/pozitive).

Subiect 15) Structura normei juridice(schemă).

i. determinate strict(conditii precise de aplicare) dupa precizia datelor oferite

i. relativ determinate(conditii la modul general)

i. simple ( o singura situatie) ipoteza dupa complexitatea imprejurarilor i. complexe (cumul de imprejurari)

i. unice (o singura imprejurare) dupa numarul imprejurarilor i. alternative ( mai multe imprejurari suficienta numai una) d. determinate strict dupa precizia datelor oferite d. relativ determinate dispozitia d.onerativa (obliga subiectul sa savirseasca o actiune) d. prohibitiva ( opreste , interzice o actiune) natura conduitei prescrise d.de recomandare (face recomandari) structura logico-juridica d.de stimulare ( recompenseaza subiectul)

s. determinate strict ( stabileste precis )

s. relativ determinate (un cadru mai larg)

s. unice dupa gradul de determinare s.alternative ( m. multe feluri de sanctiuni )

s. unice

s. cumulative (m. multe sanctiuni aplicate)

s. principale (inchisoare si amenda) NORMA JURIDICA s. penale s. complementare(interzicere de drepturi) s. accesorii(interzicere drepturi prevazute de lege)

s. propriuzise (din patrimoniul subiectului) s.civile pedepse civile (suprima un drept civil) sanctiunea dupa natura lor amenda contraventionala s.administrative confiscarea bunurilor

mustrare avertisment

s. disciplinare reducere salariu

transfer disciplinar

desfacerea contractului de munca

s.de anulare ( anularea actelor incheiate)

dupa scopul lor s. reparatorii ( repara prejudiciul )

s. expiatori structura tehnico-legislativa carti,titluri,capitole,sectiuni,subcapitole,subsectiuni,articole aliniate

Intr. in vigoare – la 3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial / la data prevazuta – legi si ordonante; – la data publicarii in Monitorul Oficial / la data prevazuta – celelalte acte normative;Actiunea normei juridice – isi produce efectele pe viitor;* Principiul neretroactivitatii (exceptie legile interpretative, nepedepsirea faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute sub legea noua, aplicarea normei juridice mai favorabile, retroactiv);* Principiul neultraactivitatii (o norma juridica nu isi poate extinde efectele dupa iesirea sa din vigoare; exceptii – normele juridice cu caracter temporar / exceptional)Iesirea din vigoare:* Ajungerea la termen (norme juridice cu termen / exceptionale)* Caderea in desuetudine (schimbarea conditiilor social – economice determina neaplicarea n.j.)* Abrogarea – expresa – directa (cu precizarea actelor scoase din vigoare in actul normativ nou)

– indirecta (cu mentionarea ca pe data intrarii in vig. a actului nou se abroga orice dispozitie legala contrara)

– tacita / implicita .

RAPORTUL JURIDIC

= legatura sociala dintre participantii determinati, reglementata de norma juridica, ce poate fi aparata prin apel la forta de constrangere a statului;Raportul juridic este un raport:*social (se stabileste intre oameni, pers. fizice sau juridice)

*de suprastructura (suporta insuficienta tuturor rapoartelor sociale, influenteaza viata sociala)* volitional (de vointa)* valoric (se concretizeaza in valorile esentiale ale societatii) + Categorie istorica.

RASPUNDEREA JURIDICA

= reactia organizata, institutionalizata, pe care o declanseaza o fapta sociala condamnata;= cadrul de realizare pentru sanctiune;= raport juridic de constrangere, al carui obiect este sanctiunea;- civila, penala, contractuala, delictuala (in functe de norma juridica incalcata);

Raspunderea penala – raport juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii, raport stabilit intre stat si infractor; sanctiune specifica – pedepasa prohibitiva de libertate.

Atitudinea autorului faptei fata de conduita sa poate lua forma de intentie sau culpa.

INTENTIA* directa – faptuitorul prevede rezultatul si il urmareste;* indirecta – faptuitorul prevede rezultatul, nu il urmareste, dar il accepta;CULPA* faptuitorul prevede si spera ca rezultatul nu se va produce (imprudenta);* faptuitorul nu prevede, desi trebuia sa prevada (neglijenta);Cauze care exclud existenta raspunderii juridice: minoritatea (sub 14 ani), alienarea mentala, betia involuntara, constrangerea fizica sau morala, cazurile de legitima aparare.Subiect (12) Clasificarea drepturilor civile subiective.Dupa continut:1. dr nepatrimoniale;2. Dr. patrimoniale

dr. de uz (dr. de a poseda si folosi un bun)

dr. de uzufruct(dr. de a culege fructele) dr. de abitatie(dr. de a locui)

dr. principale dr. de servitute(instituirea unei sarcini) (proprietatea si dezmebramintele) dr. de superficie(dr. asupra constr si plantatiilor pe terenul altei persoane) dr. de folosinta al regiilor autonome si institutiile publice(dr. de a intrebuinta bunurile in folosul sau)

dr. de concesiune(a expoata un bun pina la 99 drepturi reale ani)

dr de ipoteca(satisfacerea creantei in momentul executarii bunului imobil)

dr. de gaj(satisfacerea creantei in momentul

executarii bunului mobil)

dr. de garantie reala mobiliara(se garanteaza cu dr. accesorii bunul afectat garantiei) 1.dr.patrimoniale privilegiile(dr. de a fi preferat inaintea altor creditori)

dr. de retentie (sa-l retina)

din conventii sau acte juridice generale unilaterale si bilaterale)

gestiunea de afaceri

dr. principale izvoare (nelimitate datorita licite imbogatirea fara justa multiplelor izvoare) cauza din fapte plata nedatorata juridice pt fapta proprie dr. de creante ilicite pt fapta altuia

pt animale

dr. la dobinda

clauza penala(in contracte evaluarea anticipate a prejudiciilor) dr. accesorii arvuna(cind se incheie un antecontract)

dr. relativ fidejusiunea(garantie personala garantul la banca) dr. absolut

dr. la viata

dr. referitoare la existenta si integritatea fizica dr. la sanatate

dr. la invatamint

dr.la libera exprimare

nume

2.dr. nepatrimoniale dr. referitoare la atributele de identificare a persoanei domiciliu

sediu

dr de autor(dr la paternitatea operei) dr ce rezulta din creatia individuala dr de inviolabilitate a operei dr la divulgare a operei

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

Actul juridic unilateral(vointa unei singure persoane) Act juridic(manifestare de dorinta) contractul(acordul de voita intre cel putin doua persoane)

1.După izvoare delictul(cu scopul de a păgubi) fapte ilicite(acţiunea persoanei) quasidelictul(din imprudenţă) fapt juridic

(evenimetul gestiunea de afaceri(acte sau fapte în sau acţiunea interesul altei persoane)

fapte licite plata nedatorată(plata din eroare)

îmbogăţirea fără justă cauză (patrimoniul este marit în detrimentul altei persoane)

o. de a da(transmite sau constitui

o. de a da,de a face, de a nu face o. de a face(presta,executa)

o. ne a nu face(a se abţine la actiuni sau inacţiuni)

o. pozitive(acţiune şi anume o. de a da sau a face)2.După obiectul lor o. pozitive şi negative o. negative(inacţiune, de a nu face)

o. de rezultat(se va ajunge la rezultatul bine stabilit) o. de rezultat si o. de mijloace o. de mijloace(tot efortul si stăruinţa de a obţine un rezultat)

o. perfectă(poate fi dusă la îndeplinire prin forţa de constrîngere a statului)3.După sancţiune o. imperfectă(nu poate fi cusă la îndeplinire prin forţa de constrîngere a statului)

o. obisnuită(aşa cum rezultă din raportul obligaţional)

4.După opozabilitate o. reală(proprer rem)(drept real asupra bunului)

o. opozabilă terţilor(scriptae rem) (se transmite şi unui terţ)

o. simple(mu au elemente de compexitate)

o. afectate de termen5.După complexitate o. afectate de modalitate o. afectate de condiţie o. complexe o. alternative(pt stingerea obligatiei să poată executa măcar una) o. plurale o, facultativ()se opate executa o altă o)

CLASIFICAREA BUNURILOR

mobile prin natura lor(se pot transporta)

b. mobile (miscătoare) mobile prin determinarea lor(bunuri necorporale, abstracte

mobile prin anticipatie(reclotele neculese)

1.În fct de natura lor şi

de calificarea dată de lege imobile prin natura lor(fondurile de pămint, clădirile

b. imobile(nemiţcătoare) imobile prin obiectul la care se aplică(........dreptului de

proprietate)

imobile prin destinaţie(obiectele pentru serviciu si

exploatarea fondului)

b. in circuitul civil(pot fi dobîndite ţi înstrăinate prin act juridic)

2.După posibilitateade a face

obiectul unor acte juridice civile

b. scoase din circuit civil(nu pot fi dobîndite prin act juridic)

b. determinate individual(însuşiri proprii,..............)

3.După modul de determinare

b. determinate generic(însuşirile categoriei: cîntărire, măsurare)

b. fungibile(poate fi înlocuit cu altul)

4.După posibilitatea de a fi

schimbate unele cu altele

b. nefungibile(nu poate fi înlocuit cu altul)

b. consumptiibil(fără consumarea substanţei sau înstrăinarea lui)

5.După cum prin folosire b.

se pierd sau nu substanţa

b neconsumptibil(poate fi folosit repetat)

fructe naturale(pămîntul produce de la sine)

fructe industriale(cultura ca urmare a activităţii omului)

b. frugifer(produce periodic fructe)

fructe civile(chirii, dobînzi, venit din rentă)

6.După cum sunt sau nu

producătoate de fructe productele(foloase prase dintr-un buncu consumarea substanţei)

b. nefrugifere(nu produce periodic fructe)

b. divizibile(poate fi împărţit)

7. După posibilitatea

împărţirii fără schimbarea

destinaţiei lor

b. indivizibile(nu poate fi împărţit)

b. principale(poate fi folosit independent)

8.După corelaţia dintre ele

b. accesorii(servesc la întrebuinţarea unui bun principal)

bun corporal(existenţă materială perceptibilă simţurilor)

9.După modul de prezentare proprietăţile incorporale(drepturile altora)

a bunului

bun incorporabil(existenţa materială titlurile de valori(valori imobiliare,acţiuni ,obligaţiuni)

ideală, abstractă)

creanţele

b. sesizabile(poate forma obiectul executării silite a unei datorii)

10.După posibilitatea

executarii silite

b. insesizabile(bunul ce nu poate fi urmărit silit)

2. Clasificarea actelor juridice civile

unilaterale(o singură parte)

1.După numarul părţilor bilaterale(două părţi)

multilaterale(m. multe parti)

a.j dezinteresat(fara micsorarea

patrimoniului dispunătorului)

titlu gratuit (se procură un folos patrimonial

fără obtinerea altui folos patrimonial liberalitatea(dispunatorul isi micsoreaza

patrimoniul său)

2.După scopul urmărit la încheierea lor

(dispunatorul işi micşorează patrimoniul său) a.j. comutativ(existenta sau intinderea

prestatiilor partilor nu sunt certe)

cu titlu oneros (procură celeilalte un folos

patrimonial in schimbl unui echivalent ) a. j aleatoriu (existenţa şi intinderea

prestaţiilor părţilor sunt certe)

a.j. constitutive (da nastere unui drept subiectiv civil)

3.Dupa efectele pe care le produc a.j. translativ (transmit drepturi subiective civile)

a.j. declarativ( constata drepturi subiective civile preexistente)

a.j de conservare (pastrarea unui drept subiectiv civil sau

preintimpinarea pierderii lui)

4. Dupa importanta a.j. in raport a.j de administrare ( punerea in valoare a unui bun sau patrimoniu)

cu un bun sau un patrimoniu

a.j de dispozitie ( are ca scop iesirea unor bunuri din patrimoniu)

a.j. consensual ( simpla manifestare a vointei partilor)

5. Dupa forma de incheiere a.j solemn (manifestare de vointa a partilor imbraca o forma)

a.j. real (manifestarea de vointa este insotita de remiterea materala)

a.j. intre vii (efectele se produc in timpul vietii acestora)

6. Dupa momentul producerii efectelor

a.j. pentru cauza de moarte( dupa incetarea vietii acestora)

a.j principal (existenta de sine statatoare, independenta)

7. Dupa raportul existent

a.j accesoriu (depinde de un a.j principal)

a.j tipic sau numit ( corespunde unui anume tip

8.Dupa reglementarea si denumirea lor abstract de act prevazut de lege)

legala a.j atipic sau nenumit (nu se incadreaza intr-un anumit tip )

a.j cu executare imediata ( prestarea se executa instantaneu)

9. Dupa modul lor de executare

aj cu executare succesiva (prestatie continua sau o serie de prestatii)

a.j. pur si simplu (nu cuprind o modalitate)

10.Dupa legatura cu modalitatile

a.j.afectat de modalitati (cuprinde o modalitate)

a.j. cauzal (valabilitatea implica analiza cauzei)

11.Dupa legatura cu cauza (scopul)

a.j abstract(necauzal)(valabilitatea nu depinde de cauza)

a.j strict personal (nu poate fi incheiat prin reprezentant )

12.Dupa modul de incheiere a actelor juridice civile

a.j cu reprezentare ( poate fi incheiat cu reprezentant)

a.j subiectiv (partile determina prin vointa lor continutul lor)

13. Dupa rolul vointei partilor in

determinarea continutului a.j a.j conditie (continutul este predeterminat de norme juridice imperative )

CLASIFICAREA CONDIŢIILOR ACTULUI JURIDIC

de fond(cînd privesc conţinutul actului juridic civil);

1.În funcţie de aspectul la care se referă

de formă(cînd se referă la modalitatea de exteriorizare a voinţei);

esenţiale(cerute pentru valabilitatea actului);

2.În funcţie de obligativitatea sau

neobligativitatea lor

neesenţiale(numite şi întîmplătoare,care pot lipsi,fără ca prin aceasta , să fie afectată

valabilitatea actului juridic)

c. generale(care privesc toate actele juridice);

3.În funcţie de sfera actelor juridice civile

pe care le au în vedere

c. speciale(care au în vedere numai anumite categorii de acte juridice civile)

EROAREA.CLASIFICARE

e. de fapt(reprezentare falsă a realităţii unor situaţii de fapt la încheierea a.j)

1.După natura realităţii

eronat reprezentate

e. de drept(falsa reprezentare a existenţei sau conţinutului normei juridice)

asupra naturii a.j.(credinţa că încheie un alt a.j)

e. obstacol(voinţa părţilor a.j nu

se poate întîlni)

asupra identităţii fizice a obiectului(se crede că

este vorba de alt bun)

2.După gravitatea

erorii

e. substanţei a.j (vicii ascunse ale obiectului)

e. viciu de consimţămînt

e. asupra persoanei(cînd o persoană se substituie)

e. indiferentă(reprezentarea greşită a realităţii)

CLASIFICAREA VIOLEŢEI

- v. fizică(cînd ameninţarea priveşte integritatea fizică sau bunurile persoanei)

-- 1.După natura răului cu care se ameninţă

- v. morală(cînd ameninţarea se referă la onoarea , cinstea ori sentimentele - persoanei)

- ameninţarea legitimă , justă(care nu este viciu de consimţămînt)( creditorul îl - ameninţă pe debitor cu darea în judecată în cazul în care nu-şi îndeplineşte - îndatorirea pe care o are);-- 2. După caracterul ameninţării

- ameninţarea nelegitimă, injustă,cu un rău(care are semnificaşia juridică a - viciului de consimţămînt)

CONDIŢII DE VALABILITATE.CLASIFICARE

să existe

să fie în circuitul civil;

1.Condiţii generale să fie determinat sau determinabil;

să fie posibil;

să fie licil si moral

cel ce se obligă trebuie să fie titularul dreptului subiectiv;

2 .Condiţii speciale

obiectul să constea într-un fapt personal al debitorului;

Clasificarea termenului

termen legal(stabilit de lege)

1.După izvorul său termen convenţional sau voluntar(stabilit de părţile a.j)

termen judiciar(de graţie)(acordat de instanţă debitorului)

termen cert(momentul împlinirii sale este cunoscut la data încheierii a.j.)

2.În fct. De cunoaştere, la data încheierii actului,

a momentului împlinirii sale

termen incert(împlinirea nu este cunoscuta

termen în favoarea debitorului(care este regula)

3.În fct. de titularul beneficiului termenului termen în favoarea creditorului(în cazul contractului de depozit, în carea

termenul este în favoarea deponentului ca regulă)

termen în favoara ambelor părţi(ex. Termenul dintr-un contract de asigurare)

termen suspensiv(amînă începutul exerciţiului dr. Subiectiv şi executării

4.După criteriul efectului său obligatieie corelative,pînă la ăndeplinirea lui)

termen extinctiv(amînă stingerea exerciţiului dr. subiectiv şi executării

obligaţiei corelative, pînă la indeplinirea lui)

2. Condiţia

Noţiune. Condiţia este un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde naşterea sau stingerea retroactivă a efectelor unui act juridic civil.

Clasificare

CLASIFICAREA CONDIŢIEI

c. pozitivă(constă în îndeplinirea unui eveniment viitor şi nesigur)

1.Din pct de vedere al modului de formulare

c. negativă(neîndeplinirea unui eveniment viitor şi nesigur)

c. cauzală(acea condiţie a cărei realizare depinde de hazard,de întîmplare)

2.După criteriul legăturii cu voinţa părţilor

a realizării evenimentului

c.mixtă(realizarea ei depinde de voinţa unei din părţişi de voinţa unei alte

persoane,determinată)

protestativă pură (realizarea depinde

exclusiv de voinţa unei părţi)

c. potestativă

protestativă simpă(realizarea depinde

de voiţa unei părţi si de un fapt

exterior sau de voinţa unei persoane

nedeterminate)

c. posibile

3.Din pct de vedere al posibilităţii realizării lor

c. imposibile

c. licite şi morale

4.După conformitatea lor cu legea şi morala

c. ilicite şi imorale(afectează valabilitatea întregului act juridice

c. suspensivă(acea conditie de a cărei ăndeplinire depinde naşterea a.j)

5.După criteriul efectului

c. rezolutorie(acea condişie de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea a.j)

3. Sarcina

Noţiune . Spre deosebire de termen şi condiţie care pot afecta orice act juridic civil, sarcina poate să apară numai în actele juridice cu titlu gratuit, mai precis, numai în cazul liberalităţilor.

Sarcina reprezintă obligaţia de a da, a face sau a nu face, impusă gratificatului de către dispunător. Ea nu afectează validitatea actului juridic, ci numai eficacitatea acestuia.

SARCINA. CLASIFICARE

în favoarea dispunătorului;

1.În funcţie de persoana beneficiarului în favoarea gratificatului;

în favoarea unei terţe persoane;

s. imposibile(care nu pot fi îndeplinite)

s. ilicite(care contravin dispoziţiilor legale)

2.Din punct de vedere al valabilităţii lor a) s. imorale(care încalcă bunele moravuri) b) s. posibile c) licite d) morala

Nulitatea este o sancţiune civilă care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea condiţiilor de validitate, de fond sau de formă, impuse de lege. Actul juridic sancţionat cu nulitatea este lipsit de efectele juridice în vederea cărora a fost încheiat. El există în mod material, însă nu poate produce efecte juridice, fiindcă legea nu-i recunoaşte valabilitatea.

CLASIFICAREA NULITĂŢII

n. absolută(n. unei norme juridice de interes general)

1.După natura interesului ocrotit

n. relativă(n. unei norme juridice de interes privat)

n. totală(desfiinţează actul juridic în întregime)

2. După efectele nuliltăţii

n. parţială(desfiinţează o part a actului juridic)

n. expresă(prevăzută intr.o dispoziţie legală)â

3. După modul de consacrare de legislatură

n. virtuală(nu este prevăzută de o dispoziţie legală)

n. de fond(cînd se încalcă o condiţie de fon)

4. După condiţia de validiate încălcată

n. de formă(cînd se încalcă o condiţie de formă)

n. de drept(instanţa trebuie doar să constate)

5. După modul de valorificare

n. judiciară(se pronunţă o hotărire judecătorească)

1. în funcţie de natura interesului ocrotit prin dispoziţia legală încălcată la încheierea actului juridic civil, nulitatea poate fi

-absolută sau

-relativă.

Nulitatea absolută este nulitatea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteşte un interes general, deci a unei norme juridice imperative, de ordine publică.

De exemplu, actul juridic încheiat cu nerespectarea formei solemne.

Nulitatea relativă este nulitatea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteşte un interes individual, particular, deci a unei norme juridice imperative de ordine privată.

De exemplu, actul juridic anulabil pentru un viciu de consimţământ.