Download - 2.Scheme de Baza.pdf
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 1/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 2/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 3/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 4/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 5/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 6/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 7/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 8/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 9/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 10/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 11/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 12/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 13/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 14/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 15/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 16/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 17/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 18/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 19/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 20/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 21/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 22/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 23/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 24/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 25/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 26/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 27/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 28/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 29/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 30/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 31/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 32/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 33/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 34/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 35/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 36/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 37/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 38/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 39/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 40/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 41/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 42/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 43/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 44/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 45/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 46/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 47/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 48/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 49/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 50/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 51/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 52/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 53/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 54/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 55/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 56/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 57/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 58/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 59/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 60/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 61/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 62/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 63/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 64/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 65/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 66/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 67/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 68/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 69/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 70/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 71/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 72/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 73/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 74/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 75/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 76/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 77/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 78/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 79/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 80/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 81/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 82/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 83/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 84/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 85/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 86/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 87/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 88/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 89/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 90/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 91/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 92/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 93/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 94/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 95/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 96/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 97/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 98/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 99/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 100/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 101/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 102/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 103/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 104/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 105/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 106/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 107/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 108/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 109/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 110/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 111/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 112/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 113/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 114/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 115/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 116/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 117/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 118/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 119/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 120/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 121/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 122/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 123/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 124/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 125/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 126/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 127/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 128/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 129/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 130/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 131/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 132/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 133/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 134/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 135/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 136/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 137/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 138/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 139/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 140/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 141/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 142/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 143/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 144/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 145/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 146/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 147/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 148/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 149/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 150/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 151/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 152/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 153/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 154/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 155/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 156/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 157/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 158/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 159/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 160/234
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 161/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"7-
Bibiografie
1. Ardelean Iulian, s.a. – Circuite Integrate CMOS, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986
2. Arhipov G.V. – Reglarea automat! a ventil!rii "i condi#ion!rii aerului, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1964
3. Asandei Dumitru – Automatizarea centralelor termoelectrice, Editura Tehnopres, Ia"i,
1999
4. Asandei Dumitru, Leca Mihai – Elemente de reglare automat!, Editura Tehnopress, Ia"i2001
5. Athanasovici V., s.a. – Termoenergetic! industrial! "i termoficare, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1988
6. Bahrin Vasile – Ac#ion!ri electrice în construc#ii, Editura Performantica, Ia"i, 1997
7. Bejan I., Balaban G. – Automatiz!ri "i telecomenzi în Electroenergetic!, Editura
Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1976
8. Bejan I., s.a. – Automatiz!ri în sistemele energetice, Indrumar de laborator, Institutul
Politehnic Ia"i, 1975
9. Bichir N!stase, s.a. – Ma"ini, aparate, ac#ion!ri "i automatiz!ri, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1995
10. Birescu M. – Ma"ini electrice rotative, Editura de Vest, Timi"oara 1997
11. Bivolaru I – Montarea instala#iilor de automatizare, vol 1, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
198712. Bivolaru I – Montarea instala#iilor de automatizare, vol 2, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
1987
13. Bohm Gerd – Tehnica înc!lzirii,
14. C!ileanu Corneliu – Algoritmi de comand! a motoarelor de curent alternativ, MatrixRom,
Bucure"ti, 1998
15. C!ileanu Corneliu – Algoritmi de comand! a motoarelor de curent alternativ, Editura
Matrix Rom, Bucure"ti 1998
16. C!lin S., s.a. – Automatiz!ri electronice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1972
17. C!linoiu Constantin, s.a. – Modelarea, simularea "i identificarea experimental! a
servomecanismelor hidraulice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1998
18. Carabogdan I.Gh.,s.a. – Instala#ii termice industriale, vol 1,2, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
1983
19. Câr #ân! Gh., s.a. – Re#ele neuronale "i sisteme expert în energetic!, Editura “Gh.Asachi”Ia"i, 1994
20. Ciubotaru – Ac#ionarea "i automatizarea ma"inilor în construc#ii, MatrixRom, Bucure"ti,
1998
21. Com"a D., s.a. – Proiectarea instala#iilor electrice industriale, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1983
22. Conecini I., s.a. – Informatizarea sistemic! a filialelor re#elelor electrice, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1996
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 162/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"8-
23. Constantin P., s.a. – Electronic! industrial!, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti,
1980
24. Cri"an O. – Sisteme electroenergetice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1979
25. Cuciureanu C., Mateescu D. – Ascensoare electrice. Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1985
26. Curd E.F., Howard C.A., MacMillian, London, 1980
27. D!nescu Al., s.a. – utilizarea energiei solare, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1980
28. Deppert W., Stoll K. – Ini#iere în pneumoautomatic!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1975
29. Dobkin V.M., Reglarea automat! a proceselor termice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1964
30. Dom"a Antoniu – Simul!ri numerice pentru procese termice, Editura U.T. PRES, Cluj-
Napoca, 2002
31. Dom"a Antoniu – Solu#ii moderne de reglare automat! în centrale termice, Editura U.T.
PRES, Cluj-Napoca, 2002
32. Duminicatu M., s.a. – Instala#ii electrice pentru construc#ii, Editura Tehnic!, Bucure"ti,1987
33. Dumitrache I., C!lin S., Bo#an C., Nitu C. – Automatiz!ri "i echipamente electronice,
Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1982
34. Dumitrache I., s.a. – Automatiz!ri electronice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,
Bucure"ti, 1993
35. Dumitrache Ion, s.a. – Re#ele neuronale – Identificarea "i conducerea proceselor,
MatrixRom, Bucure"ti, 1999
36. Dumitrescu Stelian – Electrinic! Industrial! "i automatiz!ri, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1983
37. Eykhoff Pieter – Identificarea sistemelor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1977
38. Fara Vladimir, Grigorescu Radu – Conversia energiei solare în energie termic!, Editura
Stiin#ific! "i Enciclopedic!, Bucure"ti, 1982
39. Fisher Jeff – HVAC Control Tutorial, www.hometechsolution.com, 200040. Ganea Nicolae – Alegerea, exploatarea "i între#inerea pompelor, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1981
41. Gavril! Horia – Electrotehnic! "i echipamente electrice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,
Bucure"ti, 1994
42. Greeno Roger, Building Services, Technology and Design, Logman Edinburg, 1997
43. Hall F. – Essential Building Services and Equipment, Clays Ltd, Oxford, 1988
44. H!ng!nu# M., s.a. – Programe FORTRAN comentate, în Automatic! , Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1974
45. H!ng!nu# Marius – Automatica, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1981
46. Ignat Jan – Conducerea "i exploatarea instala#iilor de alimentare cu energie electric!,
Rotaprint I.P.Ia"i, 1993
47. Ignat Jan, G!l!#anu C!t!lin D. – Observabilitatea Re#elelor Electrice de Distribu#ie de
Medie Tensiune, Editura Ventura, 199548. Ion I. Ionel – Instala#ii de pompare reglabile, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1976
49. Ion I.Ionel – Ac#ionarea electric! a turboma"inilor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1980
50. Ionescu C., Vl!deanu V. – Automatizarea instala#iilor pentru construc#ii, Editura
Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1981
51. Ionescu G. s.a. – Traductoare pentru automatiz!ri industriale, vol. 1, Editura Tehnic!,
Bucure"ti 1985
52. Ionescu G. s.a. – Traductoare pentru automatiz!ri industriale, vol. 2, Editura Tehnic!,
Bucure"ti 1996
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 163/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"9-
53. Ionescu Gabriel, s.a. – Automatica de la A la Z, Editura "tiin#ific! "i Enciclopedic!,
Bucure"ti, 1987
54. Iordache Florin – Comportamentul dinamic al echipamentelor "i sistemelor termice,
Editura MatrixROM, Bucure"ti 2002
55. Iordache Florin, B!lt!re#u Florin – Modelarea "i simularea proceselor dinamice de
transfer termic, Editura MatrixROM, Bucure"ti 2002
56. Kalman R.E., s.a. – Teoria sistemelor dinamice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1975
57. Kaminski E.A. – Cum se citesc schemele insta#iilor electrice, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
1974
58. Landau I.D. – Identificarea "i comanda sistemelor, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1997
59. Laz!r Corneliu – Ingineria regl!rii automate, Rotaprint I.P.Ia"i, 1997
60. Manea A., Sc!rl!tescu M., Aparate electronice pentru protec#ia muncii,Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 197661. Marinoiu Vasile s.a. – Elemente de execu#ie – Robinete de reglare, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1999
62. Micu Emil, s.a. – Electrotehnica de la A la Z, Editura "tiin#ific! "i Enciclopedic!,
Bucure"ti, 1985
63. Mihe# I., Furtunescu H. – Siguran#a în exploatare a instala#iilor energetice, Editura
tehnic!, Bucure"ti, 1987
64. Mihoc D., s.a. – Teoria "i elementele sistemelor de reglare automat!, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1980
65. Mihoc Dan – Automatiz!ri în energetic!, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti,
1978
66. Mure"an T., s.a. – Aparate "i instala#ii pentru reducerea consumurilor de energie electric!
în industrie, Editura Facla, Timi"oara, 1984
67. Nemescu M.V., s.a. – Bazele Automatiz!rii, Editura “Gh.Asachi” Ia"i, 199568. Niculi#! P., s.a. – The Automation of refrigeration plants, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
1993
69. Nitu C., s.a. – Echipamente electrice "i electronice de automatizare, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1980
70. Olah Iosif, s.a. – Echipamente "i structuri conven#ionale de automatizare – Indrumar de
laborator, Rotaprint Universitatea Tehnic! “Gh.Asachi” Ia"i, 1998
71. Olaru Radu, Zamfir Doina – Teoria sistemelor "i automatiz!ri, Rotaprint Universitatea
Tehnic! “Gh.Asachi” Ia"i, 1995
72. Oprean A., s.a. – Ac#ion!ri "i automatiz!ri hidraulice – Modelare, Simulare, Incercare ,
Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1989
73. Papadache Ilie – Automatica aplicat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1971
74. Penescu C., s.a. – Identificarea experimental! a proceselor automatizate, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 197175. Pîsl!ra"u I., s.a. – Aliment!ri cu ap!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1981
76. Popa B., Vintil! C. – Termotehnic! "i Ma"ini termice, Editura Didactic! "i Pedagogic!,
Bucure"ti, 1977
77. Prodea V. – Utilizarea ra#ional! a energiei în industria u"oar !, Editura Tehnic!, Bucure"ti,
1983
78. R !svan Vladimir – Stabilitatea absolut! a sistemelor automate cu întârziere, Editura
Academiei, Bucure"ti, 1975
79. Rotariu Mugurel – Termoenergetic! industrial! "i termoficare, Rotaprint I.P.Ia"i, 1999
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 164/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-220-
80. Sângeorzan Dan – Regulatoare adaptive, Editura Militar !, Bucure"ti, 1992
81. Sârbu Ioan – Calculul instala#iilor pentru construc#ii, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1994
82. Sârbu Ioan – Optimizarea energetic! a sistemelor de distribu#ie a apei, Editura Academiei
Române, Bucure"ti, 1997
83. Sârbu Ioan – Utilizarea calculatoarelor în ingineria de instala#ii, Editura Helicon,
Timi"oara, 1995
84. Sebastian L. – Automatica - Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1973
85. $erban S., s.a. – Teoria sistemelor, Culegere de probleme, MatrixRom, Bucure"ti, 1997
86. Shinners Stanley M. – Modern Control System Theory and Application, Addison-Weley
Publishing, New-York, 1979
87. Shinskey F.G. – Practica sistemelor de reglare automat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1969
88. Simion E., s.a. – Montaje electronice cu circuite integrate analogice, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 198689. Skoblo D.I., Gliblin I.P. – Automatizarea în industria alimentar !, Editura Tehnic!,
Bucure"ti, 1964
90. Sofron E., s.a. – Sisteme de control Fuzzy- Modelare "i proiectare asistate de calculator,
Editura ALL Educational, Bucuresti 1998
91. Spânulescu I., s.a. – Metode electronice în fizica experimental!, Editura Didactic! "i
Pedagogic!, Bucure"ti, 1975
92. St!nescu A., s.a.- Sisteme de automatizare pneumatice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1987
93. Stratulat Florin – Teoria sistemelor – Analiza asistat! de calculator a sistemelor liniare,
MatrixRom, Bucure"ti, 2000
94. Suciu M., s.a. – Microprocesoare, microcalculatoare "i robo#i în automatiz!ri industriale,
Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986
95. Sufrim M., s.a. – Mijloace moderne de protec#ie împotriva tensiunilor accidentale în
instala#iile electrice de joas! tensiune, Oradea 200096. Tacu Al.P., s.a. – Fuzzy Systems in Economy and Engineering, Publishing House of the
Romanian Academy, Bucure"ti, 1994
97. Tunsoiu Gh., s.a. – Ac#ion!ri electrice, Editura Didactic! "i Pedagogic!, Bucure"ti, 1982
98. Ursea P.C., s.a. – Electrotehnic! aplicat!, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 2000
99. Varga A., Sima V. – Ingineria asistat! de calculator a sistemelor automate, Editura
Tehnic!, Bucure"ti, 1997
100. Voicu Mihail - Introducere în automatic!, Editura Polirom, 2002
101. Volo"encu Constantin – Standardizare "i metodologii de proiectare în automatiz!ri
industriale, MatrixRom, Bucure"ti, 1999
102. Wittmers Hugo – Tehnica Regl!rii, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1965
103. xxx - Catalog Module Romstal, edi#ia a III-a, 2001
104. xxx - Catalog SAUTER – Control products, 1999
105. Zdrenghea Horea – Automatizarea instala#iilor pentru construc#ii, Editura Clusium, 1997106. Duleev – Reglarea automat! a proceselor termice, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1968
107. Pietr !reanu – Agenda electricianului, Editura Tehnic!, Bucure"ti, 1986
108. *** - Catalog Dietrich
109. *** - Manualul de Instala#ii, Editura Artecno, Bucure"ti, 2002
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 165/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "57 -
DIC#IONAR TEHNIC
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 166/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "58 -
abatere - diferen!a între valoarea x a unei m"rimi (prescrise) #i o valoare de
referin!" (de reac!ie) xr , ! x=x-xr , într-un sistem reglare automat".
abatere medie
p$tratic$
- media p"tratelor abaterilor valorilor xi rezultate din N experimente
asupra unei m"rimi x, în raport cu o valoare de referin!" xr
. ) x- x( N
" = ] x- M[x
2
r i
-" N
0=i
2
r !
Dac" m"rimea considerat" reprezint" un proces aleator x(t) #i careferin!" se alege valoarea medie, atunci abaterea medie p"tratic"
reprezint" dispersia procesului aleator.
achizi!ie de
date
- proces sau metod" de ob!inere a informa!iilor, într-o form"
corespunz"toare modului de prelucrare ulterioar ", despre procesul
condus.
acordare - opera!ie de alegere a valorilor optime ale parametrilor care intervin
într-o lege de reglare în vederea ob!inerii unor performan!e ale
sistemului de reglare în conformitate cu un criteriu de performan!"
ales. In cazul legii de reglare tipizate PID, acordarea regulatorului
const" în alegerea valorilor optime pentru cei 3 parametri K R , T i , T d .Acordarea optim" a regulatoarelor se face pe baza caracteristicilor
instala!iilor tehnologice, respectiv pe baza informa!iilor ob!inute
prin intermediul r "spunsului acesteia la un semnal treapt".
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 167/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "59 -
ac!ionare - func!ie a elementului de execu!ie exercitat" asupra instala!iei
tehnologice în scopul modific"rii cantit"!ii de material sau energie
care intervine în procesul respectiv în vederea realiz"rii valorii
prescrise pentru m"rimea reglat". Dup" natura energiei utilizate,
ac!ion"rile sunt pneumatice, hidraulice, electrice. Dup" tipul
modific"rilor parametrilor elementelor de execu!ie, ac!ion"rile sunt
continue sau discrete. Sistemele de ac!ionare realizeaz" o conversie
a unei energii în energie mecanic". In raport de modul în care se
controleaz" unul sau mai mul!i parametri asocia!i elementului de
execu!ie, ac!ion"rile pot fi de pozi!ie, unghi, tura!ie. Ac!ion"rile
electrice automatizate realizeaz" pornirea, frânarea #i reglarea
tura!iei motoarelor electrice dup" anumite legi, putând men!ine în
anumite limite #i toleran!e diferite m"rimi electrice #i mecanice
(limit"ri de curent, de cuplu, etc). Prin aceste limit"ri se asigur "
protejarea instala!iei (de ex. a motorului #i transmisiei mecanice)
împotriva unor solicit"ri de natur " mecanic" (cuplu, accelera!ie),
termic" (înc"lzire motor), electric" (i #i di/dt pentru comuta!ia
motorului).
adaptor - element component al aparatelor de m"surat #i traductoarelor, care
genereaz" semnalul de ie#ire astfel încât s" poat" fi recep!ionat #i
interpretat de utilizator. Intr-un sens mai larg, no!iunea de adaptor se
refer " la dispozitivele destinate s" asigure compatibilitatea între
elementele care se interconecteaz" în cadrul unui sistem, de ex.
transfomator de adaptare de nivel #i de impedan!".
aer preparat
(instrumental)
- aer atmosferic care este supus unui proces de preparare constând
din eliminarea impurit"!ilor, apei, vaporilor de ap" #i uleiului. Aerul
preparat pentru traductoare, regulatoare #i blocuri de calcul
pneumatice trebuie s" aib" o umiditate mai mic" de $0% #i
impurit"!i mai mici de $0-$5%m .
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 168/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "60 -
ajutaj-palet$
- element de comand" fluidic ce const" din dou" rezisten!e, dintre
care una având sec!iunea constant" (ajutajul A) #i alta cu sec!iune
variabil" (ansamblul duz" D - paleta obturatoare P ) #i o camer " interioar " C . Deplasarea paletei, determinat" de m"rimea # , modific"
rezisten!a pneumatic" #i ca urmare presiunea fluidului în camera
interioar " este func!ie de pozi!ia paletei fa!" de ajutaj (duz"). Când
#=0, paleta obtureaz" complet duza #i rezisten!a de e#apare este
infinit". Ca urmare, debitul de aer Q este nul, c"derea de presiune
! P este nul" #i deci presiunea P i-P 0. Când # cre#te, rezisten!a duzei
scade, debitul de fluid Q cre#te, c"derea de presiune ! P cre#te, deci
presiunea de ie#ire (c"tre utilizator) P i va scade. Dispozitivele de tip
ajutaj-palet" sunt utilizate la comanda elementelor de execu!ie cu
ac!ionare propor !ional" sau integral" #i la construc!ia convertoarelor
deplasare presiune. Amplificatoarele cu ajutaj-palet" sunt elemente
de comand" a presiunii în limite largi, folosind debite mici.Dependen!a intrare-ie#ire P i=f( # ) în regim sta!ionar este liniar "
numai pentru o deplasare de 40-50%m a paletei.
alfanumeric - atribut al unui simbol de a apar !ine unei mul!imi ce cuprinde
literele alfabetului unei limbi, cifrele zecimale, semnele de
punctua!ie #i alte simboluri speciale.
algoritm - succesiune de opera!ii (de regul" reprezentate într-o form"
codificat") având drept scop rezolvarea unei probleme date.
algoritm PID - algoritm de reglare conform c"ruia comanda u(t), aplicat"
procesului este propor !ional
" cu eroarea $(t) între m
"rimea de
referin!" r(t) #i valoarea m"surat" y(t), ($(t) = r(t) - y(t)),cu integrala
acesteia, precum #i cu derivata erorii $(t).
dt
(t)d K + )d ( K +(t) K =u(t) d
t
0
i p
" # # " " $%
K p, K i, K d fiind constantele de acordare propor !ional", integral" #i
derivativ" ale regulatorului ce implementeaz" algoritmul.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 169/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "6" -
amplidin$
- ma#in" electric" de curent continuu, amplificatoare, cu câmp
magnetic trasversal, func!ionând pe principiul amplificatoarelor încascad". Amplidina se realizeaz" la puteri în gama: sute de wa!i
pân" la cca 20 kW. Coeficientul de amplificare în putere al
amplidinei ajunge pân" la ordinul zecilor de mii. Amplidina este
prev"zut" de obicei cu 3-4 înf "#ur "ri de excita!ie, care pot juca rolul
de înf "#urare de compara!ie, de reac!ie pozitiv", de stabilizare sau de
comand". Amplidina este utilizat" ca generator, pentru reglarea
automat" a tura!iei motoarelor electrice în sisteme de tip generator-
motor.
amplificator - dispozitiv prin intermediul c"ruia un semnal de intrare comand" o
surs" de putere, producând la ie#ire un semnal care este o func!ie de
intrare. In cazul în care semnalul de ie#ire îl reproduce pe cel deintrare multiplicat cu un factor de propor !ionalitate, ampliifcatorul se
nume#te liniar, iar factorul de propor !ionalitate reprezint"
amplificarea. Amplificatoarele pot fi mecanice, electromecanice,
pneumatice, hidraulice, electronice.
amplificator
fluidic
- element activ din cadrul unui sistem pneumatic sau hidraulic, care
folose#te energia extern" furnizat" de un fluid - gaz sau lichid , în
scopul amplific"rii debitului sau presiunii semnalului de comand" a
regulatoarelor sau elementelor de execu!ie. Amplificatoarele fluidice
sunt de tip pneumatic sau hidraulic.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 170/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "62 -
amplificator
hidraulic
- amplificator fluidic ce utilizeaz" energia unui lichid (de ex. ulei) #i
furnizeaz" la ie#ire o putere hidraulic" mult mai mare decât puterea
consumat" la intrare pentru comand". O clasificare a
amplificatoarelor hidraulice se poate face în func!ie de: num"rul de
etaje (cu $, 2 sau 3 etaje), tipul primului etaj de amplificare (cu
ajutaj-palet", cu tub mobil, cu sertar), reac!ia intern" (cu reac!ie
intern" de pozi!ie, cu reac!ie de for !", cu reac!ie mecanic" #i cu
resoarte de centrare), modul de comand" (cu comand" electric",
pneumatic", hidraulic", mecanic"), m"rimea de ie#ire (cu ie#ire de
debit, de presiune). In figur " se prezint" un amplificator hidraulic cu
reac!ie de for !". Echipamentul de interfa!" electrohidraulic este
realizat cu un convertor electromecanic cu magnet permanent cuplat
direct cu primul etaj de amplificare hidraulic.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 171/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "63 -
amplificator
magnetic
- organ de execu!ie electric, a c"rui func!ionare se bazeaz" pe
neliniaritatea de tip satura!ie a bobinelor cu miez de fier supuse în
acela#i timp atât unei magnetiz"ri în curent alternativ, cât #i unei
magnetiz"ri în curent continuu. Aceasta din urm" poate determina o
modificare a permeabilit"!ii magnetice a miezului #i deci #i a
inductan!ei bobinei. Principal, un amplificator magnetic este formatdin dou" bobine montate pe acela#i circuit magnetic: bobina de lucru
(BL) alimenteaz" în curent alternativ #i bobina de comand" (BC).
Sarcina este notat" cu R s. Pentru a face sensibil amplificatorul
magnetic la sensul curentului de comand" se folosesc mai multe
solu!ii: introducerea unei înf "#ur "ri auxiliare de polarizare, montaj
diferen!ial sau montaj în punte. Amplificatoarele magnetice sunt
elemente statice, robuste, utilizate drept convertizoare de curent
continuu pentru comanda pe indus a motoarelor de curent continuu
nereversibile sau cu revers"ri rare, cât #i pentru comanda excita!iilor
la care nu este necesar " for !area mic#or "rii curentului. Domeniul de
puteri de utilizare: pân" la cca 250kW. Amplificatoarele magnetice
se folosesc #i pentru reglarea tura!iei motoarelor de curent alternativ
asincrone, cu inele. Convertizoarele cu amplificatoare magnetice se
utilizeaz" în variant" monofazat" sau trifazat", având conectate
diodele conform schemei de satura!ie (fig.c). Comanda
amplicatoarelor magnetice se face de la regulator prin intermediul
amplificatoarelor finale basculante. In acest scop, semnalele ob!inute
de la cele dou" ie#iri ale amplificatorului basculant se scad prin
aplicarea pe dou" înf "#ur "ri de comand" ale amplificatorului
magnetic.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 172/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "64 -
amplificator
opera!ional
- amplificator de curent continuu cu reac!ie negativ" care permite
efectuarea unor opera!ii matematice cum sunt adunarea, sc"derea,
integrarea #i diferen!ierea.
amplificatorpneumatic
- amplificator fluidic ce utilizeaz" energia aerului comprimat #i care
prelucreaz" semnalele de comand" de tip presiune sau debit,
deplasare sau for !". Amplificatoarele pneumatice pot fi realizateconstructiv cu sau f "r " piese mobile. Un amplificator pneumatic
frecvent utilizat pentru amplificarea semnalului de eroare (ca
preamplificator) în regulatoarele pneumatice este cel de tip ajutaj-
palet". Pentru valori mici ale diferen!ei ! p = p" - p2, caracteristica
static" este liniar ".
analogic - denumire atribuit" unor semnale de intrare, de comand", de ie#ire
etc. având varia!ii continue, similare cu cele ale m"rimilor primare
pe care le reprezint". Prin extensie, dispozitivele, aparatele #i
echipamentele care opereaz" cu astfel de semnale sunt denumite
analogice. Rela!iile care reprezint" dependen!a intrare-ie#ire pentru
un dispozitiv analogic sunt func!ii continue, care pot fi liniare sauneliniare.
ancla%are
automat$ a
aliment$rii de
rezerv$ (AAR)
- sistem cuprinzând toate dispozitivele care, în cazul deconect"rii
din orice cauz" a aliment"rii normale (de serviciu) cu energie
electric" în instala!ii de utilizare, distribu!ie #i de producere a
energiei electrice, conecteaz" automat alimentarea de rezerv".
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 173/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "65 -
asamblor - sistem de programe ce translateaz" un program scris în limbaj de
asamblare în cod ma#in".
automatic$ - parte a #tiin!elor tehnice care încareaz" teoria #i practica realiz"rii
constructive a sistemelor de conducere, destinate elimin"rii
interven!iei umane în elaborarea deciziilor directe privind
func!ionarea proceselor industriale.
automatizare - aplicarea automaticii la un proces sau clas" de procese specificate.
Automatizarea se impune cu necesitate în contextul dezvolt"rii
rapide a complexit"!ii proceselor industriale sub raportul preten!iilor
func!ionale impuse acestora, preten!ii ce vizeaz" cu prec"dre:cre#terea productivit"!ii #i a calit"!ii produselor, economisirea
materiilor prime #i a energiei, cre#terea siguran!ei în func!ionare,
exploatarea ra!ional" a utilajelor.
band$ de
propor!iona-
litate
- procent din domeniul m"rimii de intrare în regulator $(t) pentru
care regulatorul de tip P determin" o valoare u(t) egal" cu $00% din
domeniul posibil pentru m"rimea de ie#ire. Banda de
propor !ionalitate se exprim" în func!ie de factorul de amplificare K R
al regulatorului P . Presupunând domenii de varia!ie egale la intrare
#i la ie#ire rezult": BP =" /K R •"00 [%]. Dac" domeniul de varian!ie
a m"rimii $(t) difer " de cel al lui u(t), atunci banda de
propor !ionalitate este determinat" de rela!ia:
[%]udomeniu
domeniu
K
"00 = BP
c R
" %
binar - termen referitor la o variabil" sau func!ie ce poate lua valori la
mul!imea de cardinal 2. De regul", mul!imea valorilor este format"
din elementele 0 #i $; de#i abstarcte, aceste elemente sunt asociate
unor nivele de tensiune (de ex. 0V #i 5V), unor st"ri (deschis sau
închis) etc.
bit - unitate de m"sur " a informa!iei, utilizat" pentru reprezentarea în
form" numeric" a acesteia. De cele mai multe ori bitului i se
asociaz" sensul de cifr " binar " (0 sau $).
bloc - grup de caractere (simboluri, loca!ii de memorie), care permite
ordonarea, înmagazinarea, implementarea #i prelucrarea informa!iei
în form" discret". Administrarea memoriei pe baz" de blocuri
implic" alocarea unui bloc la crearea unei structuri de date.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 174/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "66 -
burduf - element elestic de forma unui tub cilindric, prev"zut cu ondula!ii
pe suprafa!a lateral", utilizat în construc!ia aparaturii de comand" #i
reglare pneumatic", datorit" sensibilit"!ii mari pe care o prezint".
Burdufurile asociate cu arcuri asigur " în plus condi!ii de liniaritate,
precizie #i fidelitate.
calculator
analogic
- sistem de calcul utilizat în rezolvarea de ecua!ii diferen!iale, în care
una din variabilele independente esen!iale este timpul. Numele se
datore#te faptului c" pentru efectuarea calculelor se utilizeaz"
dispozitive care opereaz" cu m"rimi având varia!ii continue
analoage cu cele modelate. In principal calculatoarele analogice sunt
construite în jurul unor module realizate cu ajutorulamplificatoarelor opera!ionale care, prin configura!ii
corespunz"toare ale impendan!elor de intrare #i de reac!ie, se
comport" ca elemente de integrare, de întârziere, etc.
calculator
numeric
- sistem de calcul destinat solu!ion"rii unor probleme complexe,
constând din opera!ii aritmetice, logice, colectare de date, stocarea
acestora, editarea de rapoarte, etc. In toate aceste opera!ii se folosesc
componente numerice, iar datele, de#i uneori reprezint" valori
analogice, sunt prelucrate #i memorate în form" numeric".
Avantajele calculatorului numeric sunt: precizia teoretic" oricât de
mare, posibilitatea de stocare pe timp nelimitat a datelor,
independen!a rezultatelor de varia!ia în limite rezonabile atensiunilor de alimentare #i a temperaturii mediului ambiant,
reproductibilitatea rezultatelor, posibilitatea de operare cu un volum
teoretic nelimitat de date.
calculator de
proces
- sistem de calcul folosit în conducerea proceselor industriale.
Calculatorul de proces a fost creat prin ad"ugarea la un sistem de
calcul universal a unui sistem de interfa!" care adapteaz" natura
semnalelor, în esen!" analogice, prezente în cadrul procesului
industrial condus, la cea numeric" necesar " func!ion"rii
calculatorului numeric.
capsul$ pneumatic$
- element elastic alc"tuit din dou" membrane prev"zute cu ondula!ii,sudate între ele, utilizat ca element sensibil pentru traductoarele de
presiune. Sensibilitatea capsulelor pneumatice este mai mare decât
aceea a unei singure membrane.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 175/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "67 -
clapet$ - organ destinat regl"rii debitelor de fluide ce curg prin conducte
(canale) având sec!iuni mari #i c"deri de presiune în sistem relativ
mici; modificarea sec!iunii de trecere a fluidului se face fie prin
deplasarea clapetului perpendicular fa!" de curentul de fluid în
mi#care, fie prin rotirea clapetului în jurul axei sale.
clas$ de
precizie
- indicator prin care se exprim" eroarea tolerat" asupra rezultatelor
m"sur "torilor individuale ob!inute cu un aparat de m"surat în
condi!iile utiliz"rii corecte a acestuia.Clasa de precizie este un
indicator de calitate a aparatelor de m"surat. De regul", clasa de
precizie are caracterul unei erori relative #i se exprim" procentual.
comparator
diferen!ial
- element tipic al structurii de sistem de reglare automat", ce
realizeaz" compara!ia dintre m"rimea de referin!" #i m"sur ". Aceast"
compara!ie se face prin diferen!", rezultând la ie#irea comparatorului
diferen!ial m"rimea de eroare.
compensare - opera!ie utilizat" în cadrul echipamentelor, aparatelor #i
dispozitivelor tehnice care are drept scop echilibrarea, reducerea sau
eliminarea efectelor unei anumite m"rimi prin intermediul unei alte
m"rimi ale c"rei valori pot fi controlate #i cunoscute.
compensator - dispozitiv, aparat sau echipament prin care se realizeaz" opera!ia
de compensare. Compensatorul tehnic de curent continuu este un
aparat destinat m"sur "rilor de înalt" precizie, prin metoda de
compensare a tensiunii de m"surat cu o tensiune etalon.
Compensatorul automat este un echipament de m"surare în cadrul
c"ruia opera!ia de compensare se efectueaz" automat prin
intermediul unui sistem de urm"rire.
comutator
analogic
- dispozitiv necesar pentru asigurarea conect"rii conform unor
configura!ii date între m intr "ri analogice #i n ie#iri analogice. Cazul
n=" caracterizeaz" multiplexorul analogic, întâlnit în sistemul
intr "rilor analogice, în care m canale analogice de intrare folosesc în
comun un singur convertor analog-numeric. Cazul m="
caracterizeaz" demultiplexorul analogic, utilizat în acele sisteme ale
ie#irilor analogice în care cele n ie#iri necesit" un singur convertor
numeric analogic.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 176/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "68 -
conducere
ierarhizat$
- metodologie de conducere a sistemelor complexe constând din
divizarea sarcinii de conducere în mai multe componente,
distribuirea acestora spre execu!ie unor procesoare aflate pe un
acela#i nivel ierarhic (nivelul ierarhic inferior) #i coordonarea
execu!iei în ansamblu a sarcinii de c"tre un procesor aflat la nivelul
ierarhic superior.
conducere on-
line
- metod" de conducere caracterizat" de conectarea la procesul
condus (prin intermediul sistemului de interfa!") a sistemului de
conducere #i de func!ionarea în timp real a acestuia din urm".
contactor - dispozitiv de reglare electric discret, al c"rui element de ac!ionareeste de tip electromagnetic #i care realizeaz" deschiderea sau
închiderea unui circuit electric, la comenzi realizate prin contactul
unui buton sau al unui releu. Contactorul se ac!ioneaz" prin
comand" local" sau de la distan!". Contactorul are capacitate de
rupere important" #i prezint" o rezisten!" mecanic" la uzur "; permite
un num"r mare de manevre cu o frecven!" de conectare ridicat".
Ac!ionarea contactoarelor se face la tensiuni cuprinse între 24 #i
500V curent alternativ 50Hz #i între 24 #i 220V curent continuu;
contactoarele sunt prev"zute cu contacte auxiliare normal închise #i
normal deschise.
control - ansamblu de opera!ii destinat garant"rii înscrierii performan!elorunui produs (aparat, instala!ie, dispozitiv, etc) în limitele de
toleran!" admise.
controlabilitate - proprietate anticauzal" fundamental" a unui sistem, ce descrie
posbilit"!ile de tranzi!ie a unei faze (x,% ) în faza (0,t) sub ac!iunea
m"rimii de comand" u(t). O stare x este &-controlabil" dac" exist"
t>% #i o func!ie de comand" &:[ % ,t)->u, astfel ca:
(x,% ) -> (0,t)
Dac" orice stare x& X este &-controlabil", atunci se zice c" sistemul
este controlabil; condi!ia ca un sistem liniar variant s" fie controlabil
este ca matricea de controlabilitate
' ' # ' ' ' # # #
d ) ,( )( B ) B( ) ,( =t) ,( R T T t
(($
s" fie pozitiv definit". In cazul sistemelor invariante, condi!ia de
controlabilitate se formuleaz" mai simplu, fiind identic" cu condi!ia
de accesibilitate: un sistem liniar #i invariant este controlabil dac" #i
numai dac" R = Im[B AB A2 B...An-" B] = Im R = Rn, adic"
rangR=dimX . Controlabilitatea define#te posibilitatea rezolv"rii
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 177/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "69 -
problemei de alocare prin reac!ie dup" stare (u=Fx), deci de fapt
define#te posibilitatea de conducere a unui sistem prin reac!ie dup"
stare.
controler
- comutator cu ac!iune multipl", destinat s" realizeze o succesiune de
modific"ri a conexiunilor unor circuite de reglare sau de pornire a
motoarelor (vezi figura). In pozi!ia $ a reostatului de pornire de tip
controler, motorul este conectat la re!ea cu toat" rezisten!a în serie,
iar în pozi!iile de la 2 la 7 treptele de rezisten!" sunt scurtcircuitate
în mod progresiv. Controlerele pentru circuitele principale racordate
la cutii cu rezisten!e se folosesc pentru pornirea #i reglarea vitezei
motoarelor electrice, pentru curen!i pân" la $00 A. Se deosebesc
dou" tipuri: controler cu tambur #i controler cu came. Controlerele pentru circuite secundare se folosesc pentru comutarea unor puteri
mari, cu aparate de gabarit redus.
convertor
analog-
numeric
- element utilizat la conversia semnalelor din form" analogic" în
form" numeric", în vederea prelucr "rii ulterioare prin mijloace
numerice. Semnalele analogice de intrare ale convertoarelor analog-
numerice sunt în mod obi#nuit tensiunni continue. Semnalele de
ie#ire din convertoarele analog-numerice sunt cuvinte cu num"rul de
bi!i variind, de regul", între 8 #i 20.
convertor
numeric-analog
- element utilizat la conversia semnalelor din form" numeric", emise
de regul" de un sistem de calcul, în form" analogic" (fie tensiunicontinue, fie curen!i continui).
corec!ie - $ (în comanda program a ma#inilor-unelte), mod de comand" prin
care se poate modifica un regim programat de func!ionare a ma#inii-
unelte. Corec!ia se poate efectua manual, de la panoul de comand",
sau automat, prin program; 2 (în sistemele de reglare automat"),
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 178/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "70 -
opera!ie prin care se realizeaz" modificarea caracteristicilor
dinamice ale unui sistem de reglare în ideea satisfacerii unor
performan!e dinamice #i sta!ionare aprioric impuse. Modificarea
performan!elor dinamice este realizat" fie prin modificarea unor
parametri ce caracterizeaz" structura dat" (coeficien!i de amplificare,
constante de timp), fie prin modific"ri de structur " aduse
sistemului.In func!ie de locul ocupat de elementul corector în cadrul
sistemului, rezult" corector serie, la care elementul corector este
cuplat serie pe calea direct", #i corector paralel, în cazul în care
elementul corector este fixat pe reac!ia invers" globale (utilizarea
unei reac!ii elastice) sau paralel cu unul din elementele sistemului.
cuantizare - opera!ie de transformare a semnalelor, prin care se realizeaz"
discretizarea lor în amplitudine, în timp sau simultan în timp #i în
amplitudine.Cuantizarea în amplitudine a unui semnal x(t) asociaz"
semnalului ini!ial o valoare cât mai apropiat" xk (t), dintr-o mul!ime
de valori aprioric fixate xk (t), (k=0," ,..,N). Diferen!a între dou"
valori succesive qk = xk+"-xk poart" numele de pas de cuantizare.
Cuantizarea în timp (e#antionarea) const" în transformarea unui
semnal continuu x(t) în impulsuri rectangulare x*(t) care se succed la
intervale discrete de timp kT , de amplitudine x(kT) #i de durat"
!t<<T 0, unde T reprezint" perioada de cuantizare în timp.
cuplaj - dispozitiv de interconectare a elementelor componente ale unuisistem. In raport cu caracteristicile constructive ale elementelor,
cuplajele pot fi electromagnetice, electrice, mecanice, hidraulice,
optoelectronice.
cuplaj
electromag-
netic
- component al elementelor de execu!ie electrice caracterizat prin
constante de timp electromecanice mici, accelera!ii pozitive #i
negative foarte mari #i posibilit"!i de memorare a comenzii, putând
fi astfel utilizate în sisteme de reglare a pozi!iei.
cutie neagr$ - no!iune abstract" asociat" comportamentului intrare/ie#ire al unui
sistem dinamic necunoscut #i eviden!iind orientabilitatea acestuia în
sensul transferului cauzal de la intrare c"tre ie#ire.
decodificator - dispozitiv logic combina!ional folosit pentru selectarea unui
anumit circuit sau element din mai multe posibile (n), pe baza
adresei codificate (compus" din m bi!i) a circuitului selectat.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 179/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "7" -
defazaj - diferen!a de faz" dintre dou" semnale electrice periodice
(sinusoidale, rectangulare, #.a) de aceea#i frecven!". La
reprezentarea semnalelor sinusoidale prin fazori în planul complex,
defazajul se asociaz" prin unghiul dintre fazori corespunz"tori celor
dou" semnale.
demodulare - opera!ie de ob!inere a semnalului modulator (util) dintr-un semnal
modulat în amplitudine, faz" sau frecven!".
demodulator - dispozitiv ce permite ob!inerea semnalului util din semnalul
modulat în amplitudine, faz" sau frecven!". Demodulatoarele sunt
construite cu dispozitive semiconductoare, ce lucrez" de obicei înregim de comuta!ie.
demultiplexor - element utilizat pentru distribuirea datelor sau a semnalelor de tact
de la o surs" unic" c"tre o destina!ie selectat" prin adresa aplicat".
desc$rcarea
automat$ a
sarcinii
- sistem de întrerupere automat" a aliment"rii unor consumatori (mai
pu!in importan!i), la sc"derea frecven!ei într-un sistem energetic,
realizând o reducere a deficitului de putere #i restabilind cât mai
rapid egalitatea dintre puterea electric" activ" generat" în sistem #i
puterea consumat", astfel ca frecven!a s" revin" la valoarea de
consemn sau în vecin"tatea acesteia (la o valoare de revenire
admisibil").
detector - denumire utilizat" uneori pentru elementul sensibil al aparatelor de
m"surat #i traductoarelor. In general, denot" dispozitive care permit
eviden!ierea unei anumite m"rimi utile, în condi!iile în care aceasta
apare împreun" cu alte m"rimi perturbatoare.
diafonie - efect perturbator întâlnit în transmisia informa!iei pe canale de
comunica!ie, provenind din semnalele utile ale altor canale. Diafonia
poate fi inteligibil" dac" perturba!ia ce o provoac" este puternic
coerent", sau neinteligibil" dac" perturba!ia este slab coerent" cu
semnalul util din alte canale.
diafragm$ - disc metalic cu orificiu central care se introduce în conducte înscopul m"sur "rii debitului de fluide. M"surarea debitului se bazeaz"
pe diferen!a de presiune care se creaz" între cele dou" zone ale
conductei separate prin diafragm" datorit" reducerii (strangul"rii)
sec!iunii de trecere a fluidului. Pentru preluarea diferen!ei de
presiune, la periferia conductei pe cele dou" fe!e ale diafragmei, se
prev"d prize de presiune sub forma unor camere inelare. Expresia
debitului volumetric Q în func!ie de c"derea de presiune ! p pe
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 180/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "72 -
diafragm", în cazul unui fluid necompresibil este dat" de rela!ia:
) *
p S =Q cv
+
unde ' reprezint" coeficientul de debit dependent de raportul între
sec!iunea orificiului diafragmei, #i sec!iunea conductei, vâscozitatea
fluidului #i caracterul curgerii acestuia; S c - sec!iunea de trecere a
diafragmei #i ( - densitatea fluidului. In cazul fluidelor compresibile
în expresia precedent" intervine mutiplicarea cu un coeficient de
detent" $ prin intermediul c"ruia se !ine seama de transform"rile de
stare ale acestor fluide la trecerea prin diafragm" precum #i de
influen!a temperaturii #i presiunii (statice). Prin asocierea diafragmei
cu un transformator de presiune diferen!ial" #i un extractor de
radical se ob!ine un traductor de debit.
dinamic - atributul asociat unui sistem care arat" c" variabila “timp” este
variabila esen!ial", toate m"rimile sistemului fiind func!ie de
aceasta.
disc codificat - dispozitiv destinat m"sur "rii numerice a deplas"rilor unghiulare cu
aplica!ii în special la pozi!ion"ri de precizie în cadrul conducerii
automate a proceselor.
dispersie - abaterea medie p"tratic" în raport cu valoarea medie. Pentru procesele aleatoare gaussiene de valoare medie nul" dispersia ) (denumit" uneori #i devia!ie standard) constitue unicul parametru
prin care se define#te func!ia de reparti!ie a densit"!ii de probalitate:
e2
" = p(x) 2
2
2
x
'
, '
-
Dispersia se utilizeaz" în aprecierea calit"!ii m"sur "torilor, fiind
principalul indicator prin care se caracterizeaz" erorile aleatoare.
dispozitiv de
comuta!ie
- element electric sau fluidic care permite stabilirea sau întreruperea
unui circuit sau a unei c"i de trecere a curentului sau a aerului
comprimat. Dispozitivele de comuta!ie pot fi cu sau f "r " piese în
mi#care. In primul caz ele sunt realizate cu relee #i contactoare,
robinete, ventile, distribuitoare, iar în al doilea caz cu tuburi
electronice, tranzistoare, diode, elemente fluidice cu ata#area jetului,
cu turbulen!" etc. Dispozitivele de comuta!ie sunt caracterizate
printr-o comportare binar ", prin aceea c" ofer " doar dou" st"ri
distincte #i opuse din punctul de vedere al varia!iei parametrului
asociat.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 181/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "73 -
dispozitiv de
comuta!ie
static$
- dispozitiv de comuta!ie f "r " piese în mi#care cu elemente electrice
sau fluidice. Dispozitivele de comuta!ie statice electrice pot fi
electronice, ionice, semiconductoare, magnetice. La dispozitivele de
comuta!ie statice electrice schimbarea st"rii se face prin schimbarea
discontinu" a valorii unui parametru electric: tensiune sau curent.
Dispozitivele de comuta!ie statice fluidice se bazeaz" pe unele
propriet"!i ale curgerii fluidelor (de ex. ata#area jeturilor - efect
Coand", principiul turbulen!ei, #.a.).
distorsiune - efect perturbator întâlnit în procesul de transmitere a informa!iei pe
canale de comunica!ie ce altereaz" semnalul util de pe canal.
Distorsiune pot fi reversibile dac" pot fi eliminate trecând semnalul printr-o re!ea de corec!ie (de ex. distorsiuni de faz", de frecven!",
#.a.), sau ireversibil" dac" sunt provocate de o transformare neliniar "
ce nu admite o transformare invers", #i ca atare nu pot fi eliminate
prin corec!ie.
distribuitor
- amplificator de putere hidraulic cu sertar, utilizat pentru comanda
motoarelor hidraulice. Distribuitoarele pot fi cu 2, 3 #i 4 c"i.
Distribuitoarele cu 2 #i 3 c"i sunt utilizate pentru comanda
elementelor de execu!ie propor !ionale cu simplu efect. M"rimea de
intrare pentru pilotarea pistonului poate fi generat" de un
preamplificator hidraulic (ajutaj-palet", tub mobil), când
distribuitorul este hidraulic, de un regulator electronic, când
distribuitorul este electrohidraulic, sau de orice alt semnal furnizat
de un element de decizie.
divizor - dispozitiv de calcul analogic sau numeric care efectueaz"
împ"r !irea a dou" semnale #i furnizeaz" la ie#ire câtul lor, în aceea#i
reprezentare ca operanzii.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 182/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "74 -
electrovalv$ - ventil electromagnetic cu trei c"i, utilizat pentru comanda
elementelor pneumatice. Electrovalvele sunt prev"zute cu dou"
ventile ac!ionate simultan (unul normal deschis, cel"lalt normal
închis), care permit: punerea în leg"tur " a elementului pneumatic cu
sursa de aer comprimat, trecerea spre evacuare a aerului fiind
blocat"; punerea în leg"tur " a elementului pneumatic cu calea de
evacuare a aerului, trecerea aerului comprimat de la surs" la
elementul pneumatic fiind blocat".
element de
ac!ionare
- bloc component al unui element de execu!ie, reprezentând partea
sa motoare. Elementul de ac!ionare reprezint" dispozitivul generator
de cuplu sau de for !" prin care elementul de execu!ie ac!ioneaz" asupra organului de reglare. Aceste cupluri sau for !e sunt generate
de elementele de ac!ionare prin utilizarea energiei preluate de la
surse exterioare dispozitivului de automatizare, energie comandat"
de m"rimea u de la ie#irea regulatorului. Dup" natura energiei
utilizate, elementele de ac!ionare sunt constituite din servomotoare
electrice, hidraulice sau pneumatice.
element de
anticipare
- sistem dinamic elementar, nerealizabil fizic, caracterizat de faptul
c" faza sa este pozitiv" în tot domeniul de pulsa!ii. Elementele de
anticipare apar îns" în cadrul func!iilor de transfer fizic realizabile
(corespunzând factoriz"rii, cu coeficien!i reali, a num"r "torului, deci
o factorizare dup" zerouri) sau reprezint" o aproximare, într-undomeniu de frecven!" limitat, a unor sisteme realizabile. In contextul
func!iilor de transfer ra!ionale cu coeficien!i reali H(s)&. (s) se
eviden!iaz" urm"toarele elemente de anticipare: element derivativ,
element de anticipare de ordin $, element de anticipare de ordin 2.
Deoarece aceste elemente nu sunt fizic realizabile nu are sens
determinarea r "spunsului lor; putând s" apar " în contextul unui
sistem fizic realizabil, studiul caracteristicilor de frecven!" ale
elementelor de anticipare este util pentru determinarea comport"rii
în frecven!" a respectivului sistem.
element de
execu!ie
element al unui sistem automat care prime#te la intrare m"rimea de
comand" u de la regulatorul automat #i furnizeaz" la ie#ire m"rimeade execu!ie w, cu care ac!ioneaz" asupra instala!iei tehnologice (a
procesului reglat). In general, ac!iunea exercitat" de elementele de
execu!ie asupra instala!iei tehnologice const" în modificarea
cantit"!ii de material sau de energie care intervine în procesul
respectiv, cu scopul realiz"rii valorii prescrise pentru m"rimea
reglat". Un element de execu!ie este compus din element de
ac!ionare, element de
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 183/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "75 -
execu!ie propriu-zis sau servomotor #i organul de reglare (sau organ
de execu!ie). Din punctul de vedere al rela!iei între w #i u,
elementele de execu!ie pot fi cu ac!iune propor !ional" #i cu ac!iune
integral".
emulator - sistem de microprograme, implementat pe un echipament, care
confer " acestuia capacitatea de a accepta, interpreta #i executa
comenzi primite din exterior, în mod obi#nuit prin intermediul unei
console, inclusiv de a rula programe scrise într-un anumit program.
eroare de
m$surare
- diferen!a ! x dintre valoarea real" X a m"rimii m"surate #i rezultatul
m"sur "rii V i: ! X i=V i-X . Deoarece valoarea real" nu este cunoscut",în practic" se utilizeaz" ca referin!" o valoare conven!ional" V cât
mai apropiat" de cea real" ob!inându-se !V i=V i-V . Erorile ! X i se
numesc erori absolute reale, iar !V i - erori absolute conven!ionale.
De regul", se adopt" pentru V media aritmetic" a unui #ir de
m"sur "ri. Eroarea de m"surare este utilizat" pentru a exprima
precizia m"sur "rilor (clasa de precizie). In acest scop se folosesc
erorile relative de m"surare ob!inute prin raportarea erorilor absolute
la valorile m"surate.
eroare de
neliniaritate
- diferen!a maxim" între valorile ob!inute la ie#irea unui element
(sistem) a c"rui caracteristic" static" real" este neliniar ", în raport cu
cele corespunz"toare unei caracteristici ideale, liniar " pentru undomeniu dat de varia!ie a m"rimii de intrare. Eroarea de neliniaritate
se exprim" adesea sub form" relativ", în procente, prin raportare la
domeniul de varia!ie a m"rimii de ie#ire:
[%]"00 xY -Y
= nrn
minmax
" "
eroare grosier$ - valoare inadmisibil" a erorii de m"surare ob!inut" ca urmare a unor
gre#eli de metod", defecte ale aparatelor sau interpret"rii
necorespunz"toare a rezultatelor.
eroare
sistematic$
- component" a erorii de m"surare caracterizat" prin aceea c", la
repetarea opera!iei de m"surare folosind acelea#i metode #i aparate #iîn acelea#i condi!ii experimentale, apare cu aceea#i valoare #i acela#i
semn. Erorile sistematice pot fi de metod", de aparat sau datorate
influen!ei factorilor perturbatori externi.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 184/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "76 -
eroare tolerat$
(admisibil$)
- valoare a erorii de m"surare specificat" pentru un aparat de
m"surat sau traductor, care în condi!ii corespunz"toare de utilizare,
nu poate fi dep"#it".Eroarea tolerat" poate fi exprimat" sub form"
absolut" sau relativ" #i valoarea sa define#te precizia m"sur "rii.
eroarea
sistemelor
automate
- m"rimea $(t)=yref - y(t) în care yref (t) este m"rimea de referin!" a
sistemului automat, iar y(t) m"rimea m"surat". Eroarea sistemelor
automate permite aprecierea cantitativ" a performan!elor sistemului
automat.
etalon - realizarea fizic" a unei unit"!i de m"sur ", a unui multiplu sau
submultiplu a acesteia. Se disting urm"toarele categorii de etaloane:de defini!ie, de conservare #i de transfer. Etaloanele de defini!ie sunt
acelea care asigur " generarea principalelor unit"!i de m"sur " în
conformitate cu defini!iile lor, pe care le realizeaz" experimental.
Etaloanele de conservare servesc pentru men!ienrea (conservarea)
unit"!ilor de m"sur " în laboratoarele metrologice. Ele sunt
caracterizate printr-o mare stabilitate în timp #i fa!" de influen!ele
exterioare, precum #i prin proprietatea de reproductibilitate.
Etaloanele de transfer sunt cele utilizate pentru etalonarea tuturor
tipurilor de aparate de m"surat #i traductoare în intervale largi de
varia!ie a m"rimii de m"surat.
euristic - caracter atribuit unor algoritmi a c"ror elaborare nu se bazeaz" pe principii de riguroas" justificare teoretic", ci pe experien!a, intui!ia
sau inspira!ia proiectantului. Spre deosebire de alte alternative,
algoritmii euristici conduc adesea la reduceri spectaculoase a
timpului de execu!ie a unei opera!ii date, chiar dac" nu este posibil a
demostra teoretic c" nu exist" o alt" mai potrivit" pentru cazul
respectiv.
filtru - dispozitiv de prelucrare a semnalelor în sisteme de conducere a
proceselor sau de transmitere a informa!iei, realizat fie sub form" de
program, în vederea asigur "rii prin calcul numeric a func!iilor de
estimare a st"rii, de reconstituire a datelor, de separare a semnalelor
care coexist" pe un canal informa!ional, fie ca un circuit electric ce permite netezirea semnalelor de ie#ire ale elementelor analogice #i
separarea informa!iei utile de zgomot la m"surarea m"rimilor din
proces.
fi%ier - mul!ime de informa!ii, cu o organizare bine determinat", ce
caracterizeaz" un anumit element sau activitate în cadrul unui proces
de conducere sau de calcul.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 185/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "77 -
fluid - agent de lucru, purt"tor de informa!ie #i energie, în sistemele
hidraulice #i pneumatice de automatizare. Sistemele hidraulice
folosesc ca fluid uleiuri minerale sau uleiuri sintetice din polimeri ai
oxidului de siliciu #i compu#i pe baz" de eter. In sistemele
pneumatice fluidul purt"tor de energie este aerul atmosferic sau un
gaz sub presiune.
fotoelement - dispozitiv care converte#te radia!ia luminoas" într-un semnal
electric. In func!ie de natura fenomenelor care determin" conversia
fotoelementele se clasific" în: fotodetectoare bazate pe efectul
fotoelectric intern #i fotodetectoare cu efect fotoelectric extern.Fotoelementele sunt utilizate ca elemente sensibile pentru
traductoarele #i aparatele de m"surat m"rimi caracteristice radia!iei
luminoase (intensitate, flux, str "lucire).
frecven!$
purt$toare
- frecven!" înalt" a semnalului purt"tor ( a unei oscila!ii sinusoidale
sau a unei succesiuni de impulsuri) al c"rui parametru este variat de
semnalul modulator.
func!ie de
transfer
- pentru un sistem liniar, invariant #i continuu (discret) cu o intrare #i
o ie#ire, S - (A, b, cT ), este prin defini!ie
=b ) A-(sI c H(s) "-T
+
/ [h(t)]
b) ) A-(zI c(H(z) "-T
+
/
caracterizând complet sisemul, în condi!ii nule, x(0)=0. Cum
r "spunsul unui sistem având condi!ii ini!iale nule este
y(t) = -$
[y(s)]; t&. .. .
(y(t) =Z -$
[y(z)]; t& Z)
cu y(s) = H(s).u(s)
(y(z) = H(z).u(z))
rezult" c"
)
u(z)
y(z) =(H(z)
u(s)
y(s) = H(s)
deci func!ia de transfer reprezint" raportul transformatelor Laplace
(transformatelor Z ) ale m"rimilor de ie#ire #i de intrare. Cu alte
cuvinte func!ia de transfer se asociaz" comport"rii intrare-ie#ire a
sistemului continuu (discret) cu condi!ii ini!iale nule.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 186/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "78 -
func!ie
pondere
- pentru un sistem liniar continuu #i variant, cu o intrare #i o ie#ire,
aplica!ie definit" de egalitatea
h(t,&) = cT(t) '(t,&) b(&), 0t, &
unde *(t,% ) este func!ia de tranzi!ie a st"rii. R "spunsul sistemului
(asociat st"rii x(t 0 )=0) se scrie
t t ,d ) )u( h(t,= y(t) 0
t
t 0
10$ # # #
Dac" sistemul este invariant atunci func!ia pondere este definit" de
aplica!ia
h(t) = cTeAt b, t&. .. . r "spunsul for !at al sistemului fiind
0t ,d ) )u( -h(t = y(t)t
0
10$ # # #
Pentru sistemele liniare discrete #i invariante, cu o intrare #i o ie#ire,
func!ia pondere va fi:
h(t) = cT A
t-"b, "2 t & Z
r "spunsul sistemului asociat st"rii ini!iale nule fiind
"t k)u(k),-h(t = y(t)t
=0k
134!
Dup" cum se poate usor constata, la un sistem liniar, continuu #i
invariant, dac" u(t)=#(t) atunci
y(t) = h(t) = -$[H(s)]
deci func!ia pondere reprezint" r "spunsul sistemului cu condi!ii
ini!iale nule, când m"rimea de intrare este o func!ie Dirac de arie
unitar ", sau originalul func!iei de transfer a sistemului.
generator de
impulsuri
- generator de semnal realizat cu circuite electrice oscilante sau
circuite basculante astabile, care emite un semnal de ie#ire sub form"
de tren de impulsuri de form" dreptunghiular ", triunghiular ",
trapezoidal", dinte de fer "str "u etc.
generator de
semnale
- dispozitiv destinat s" furnizeze semnale electrice de amplitudini #i
frecven!e fixe sau variabile (în anumite game) #i de forme diferite.
Generatoarele de semnale se caracterizeaz" prin stabilitate mare a
semnalului de ie#ire, posibilitate de acordare într-o gam" larg" de
frecven!e, posibilitate de a furniza semnale modulate în amplitudine
sau frecven!".
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 187/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "79 -
giroscop - dispozitiv utilizat în sistemele de conducere automat" sau manual"
a avianelor, vapoarelor, navelor cosmice, în scopul determin"rii
direc!iei de deplasare a acestora. In general, giroscopul cuprinde un
disc de mas" (iner !ie) relativ mare, sus!inut pe cadre inelare, care îi
permit mi#c"ri de rota!ie în mai multe planuri. Dac" rotorul este
supus unei mi#c"ri de rota!ie în jurul axei sale de simetrie, direc!ia
pe
care o ocup" acesta prezint" o mare stabilitate fa!" de ac!iunile
externe. Pe baza acestei propriet"!i giroscopul combinând efectele
accelera!iilor proprii mi#c"rilor de transla!ie #i de rota!ie cu cea
gravita!ional" permite s" se ob!in" ceea ce se nume#te verticala real" (sau dinamic").
grad de statism
natural
- raportul S 0n = (n0-nmin )/P nom care caracterizeaz" panta caracteristicii
externe statice tura!ie-putere a unui grup turbogenerator.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 188/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "80 -
grup
generator-
motor
- ansamblu de ma#ini electrice de curent continuu, utilizat în
reglarea automat" a vitezei de rota!ie a motoarelor de curent
continuu, independent de sarcin". Elementele de baz" ale unui grup
Ward Leonard sunt: motorul de curent continuu, generatorul de
curent continuu cu excita!ie separat" #i excitatoare care furnizeaz"
curentul de excita!ie atât pentru motor cât #i pentru generator (vezi
figura). Motorul de curent continuu de vitez" reglabil" se
alimenteaz" direct de la generatorul de curent continuu cu excita!ie
separat". Pentru antrenarea generatorului se utilizeaz" de obicei un
motor asincron trifazat, cuplat mecanic. Acela#i motor asincron
antreneaz" #i excitatoarea ce comand" înf "#urarea de excita!ie a
generatorului. Excitatoarea poate fi de tip: amplificator rotativ(amplidin", rototrol), amplificator magnetic sau amplificatoare
speciale. Ca element de m"sur " a vitezei motorului este utilizat un
tahogenerator cuplat la arborele motorului. Grupul generator motor
ofer " avantajele regl"rii în game largi a vitezelor motoarelor ce
furnizeaz" totodat" cupluri importante, sau a motoarelor ce trebuie
s" func!ioneze cu vitez" cvasi constant" (troliuri de mân", teleferice,
laminoare, excavatoare, #.a.).
histerezis - caracteristic" static" neliniar " a unui sistem la care m"rimea de
ie#ire depinde de valoarea intr "rii dar #i de sensul de varia!ie al
acesteia.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 189/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "8" -
histogram$ - reprezentare grafic" care grupeaz" rezultatele ob!inute dintr-o serie
de m"sur "ri sau valorile unei variabile aleatoare în scopul estim"rii
pe baze experimentale a func!iei densit"!ii de reparti!ie de
probalitate. Presupunând c" se dispune de un num"r n valori (n>20)
pentru care trebuie construit" histograma, se stabile#te mai întâi
intervalul ! de grupare cu rela!ia lui Sturges:
nlg 3,32+" X - X
= minmax+
unde X max #i X min sunt valorile extreme ale #irului. Se num"r " apoi
valorile care corespund fiec"ruia din intervalele X min + i ! , i=0, " ,..,n-". Numerele ni ob!inute reprezint" frecven!ele de apari!ie avalorilor aleatoare corespunz"toare intervalului respectiv.
Histograma const" în reprezentarea grafic", luând în ordonat"
frecven!ele ni #i în abcis" intervalele de grupare ale variabilelor
aleatoare.
identificare - construc!ie a unui model matematic optim în raport de un criteriu
impus pentru obiectele automatizate pe baza datelor experimentale
ob!inute prin test sau din func!ionare normal". Problemele de baz"
ale identific"rii proceselor sunt: alegerea tipului de model #i a
criteriilor ce m"soar " adecvan!a modelului în raport cu instala!ia,
alegerea metodei de identificare #i prelucrarea datelor conform
algoritmului impus.
ierarhizare - divizare func!ional" #i/sau structural" a unui sistem de reglare sau
de conducere în dou" sau mai multe niveluri ierarhice în scopul
înlesnirii modului de solu!ionare a problemelor complexe de
conducere.
implementare - etap" a activit"!ii de sintez" a unui sistem de reglare sau de
conducere a procesului care const" din construirea #i realizarea
modelului fizic al sistemului, prin calculul #i alegerea elementelor
func!ionale, a circuitelor #i structurilor de calcul, cât #i prin
alc"tuirea sistemelor de programe care asigur " materializarea
algoritmilor #i a strategiilor de comand".
impuls de
sincronizare
- semnal sub form" de tren de impulsuri de frecven!" fix", provenit
de la un oscilator stabil, sau variabil", ob!inut prin prelucr "ri logice
#i/sau aritmetice într-un sistem numeric, utilizat pentru validarea
datelor la momente de timp predeterminate sau asociate unor etape
de calcul, cât #i pentru coordonarea în timp a activit"!ilor mai multor
blocuri func!ionale din acel sistem.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 190/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "82 -
increment - varia!ie elementar " asociat" unei m"rimi numerice sau unei m"rimi
m"surate din proces, supuse discretiz"rii. Contoarele de pa#i
utilizeaz" incremente egale cu $. Pentru m"surarea incremental" a
pozi!iei se asociaz" domeniului maxim de deplasare Dmax un num"r
N de impulsuri fiecare impuls furnizat de traductorcorespunzând
unui increment de pozi!ie ! x: N = Dmax / ! x. Indica!ia asupra
deplas"rii reale D(k) se ob!ine însumând impulsurile provenite de la
traductor:
D(k) = D(k-" ) + ! x
indice de
controlabilitate
- cel mai mic întreg + pentru care
rang R ++i = rang R + , i1 " unde
Rk = [B AB A2 B...Ak-" B], k 1 "
indice de
observabilitate
- cel mai mic întreg v pentru care
rang Qv+i = rang Qv , i1 "
unde
"k ,
CA
CA
C
=Q
k
k 1
5
5555
6
7
8
8888
9
:
-$
!
inductosyn - traductor pentru m"surarea deplas"rilor liniare sau unghiulare
utilizat îndeosebi în sistemele de pozi!ionare a ma#inilor unelte
(reglarea pozi!iei). Inductosynul se caracterizaez" printr-o rezolu!ie
foarte ridicat" care poate ajunge pân" la $..3%m. Inductosynul este
denumit uneori #i rezolvel liniar, respectiv, rotativ.
informa!ie - m"sur " a gradului de incertitudine ce se înl"tur " prin realizarea
unui eveniment dintr-un câmp de evenimente posibile #i care
depinde de probabilitatea de realizare a acelui eveniment.
ini!ializare - ac!iune constând în atribuirea unei st"ri cunoscute, de referin!",
unui sistem de calcul sau unor blocuri componente ale acestuia, de
obicei la timpul zero de func!ionare, sau în atribuirea unor valori
numerice cunoscute unor variabile #i indici de contor ce intervin în
organigrame, altgoritmi, programe de calcul logic sau aritmetic, de
obicei la prima trecere.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 191/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "83 -
~
insensibilitate - termen ce semnific" faptul c" m"rimea de ie#ire a sistemului nu se
modific" la o varia!ie a m"rimii de intrare; gama de varia!ie a
m"rimii
de intrare pentru care m"rimea de ie#ire nu variaz" se nume#te zon"
de insensibilitate.
instala!ie
automatizat$
- sistem ce corespunde instala!iei tehnologice supus" conducerii
automate. Scopul acestei conduceri este de a asigura o varia!ie dorit"
a m"rimii de ie#ire din instala!ia automatizat" (m"rimea de calitate z )
prin modificarea adecvat" a m"rimii de intrare (m"rimea de execu!ie
w) în condi!iile în care asupra instala!iei automatizate ac!ioneaz" sim"rimi ce nu pot fi controlate (perturba!ia p). Instala!ia automatizat"
împreun" cu subsistemul de execu!ie #i subsistemul traductor
formeaz" un sistem cu func!ionalitate determinat", numit în mod
uzual partea fixat" a sistemului automat.
integrator - element cu comportare liniar " al unui sistel dinamic, având func!ia
de transfer " /s (pol în origine). Integratorul realizeaz" dependen!a
intrare ( x")-ie#ire ( x2) de forma:
x2(t) = , x"(t)dt + C
inteligen!$
artificial$
- domeniu de cercetare ce î#i propune s" creeze sisteme capabile de a
îndelini activit"!i inteligente. Aceste activit"!i pot fi concepute: a) ca
scop în sine, situa!ie în care nu conteaz" tehnica de realizare, ci
numai rezultatul, #i se bazeaz" pe valorificarea facilit"!ilor de calcul
#i capacitate de memorare ale calculatoarelor, pentru îndeplinirea
eficient" a unor activit"!i laborioase; b) prin similitudine cu
mecanismele inteligen!ei, încercând s" modeleze asocia!ii specifice
creierului uman: demonstrarea teoremelor, elaborarea deciziilor,
asimilarea.
interblocare - metod" de protejare a unei instala!ii supuse automatiz"rii împotriva
avariilor, care const" în condi!ionarea emiterii unor comenzi c"tre
proces de respectarea unor parametri de regim prescri#i, de cuplarea
într-o ordine prestabilit" a unor dispozitive, de atingerea unor pozi!ii
limit" etc. Interblocarea asigur " #i protec!ia împotriva comenzilor
contradictorii sau eronate emise de operator.
interpolare - procedur " de evaluare a valorilor unei func!ii f(x) cunoscut" printr-
un set de valori xi într-un interval dat, prin aproximarea cu o func!ie
f (x) definit" analitic pe intervale prestabilite, astfel încât eroarea de
aproximare s" se încadreze în limite date.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 192/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "84 -
interpolator - dispozitiv specializat care realizeaz" func!ia de interpolare,
prev"zut cu func!ii de calcul #i cu o baz" de timp proprie ce permite
sincronizarea în timpul procesului de interpolare.
interval de
încredere
- domeniu în cadrul c"ruia se pot situa valorile unei variabile
aleatoare cu o probabilitate dat". Probabilitatea aceasta se nume#te
nivel de încredere, iar valorile emtreme limite de încredere.
Intervalul de încredere pentru nivelul de încredere specificat se
poate estima pe baza func!iei de densitate a reparti!iei de
probabilitate a variabilei aleatoare conform rela!iei:
dx p(x)=
x
x
2
"$;
în care [x" ,x2 ] reprezint" intervalul de încredere, - nivelul de
încredere #i p(x) este func!ia de densitate de reparti!ie.
inversor $) inversor analogic - dispozitiv care schimb" polaritatea sau sensul
de varia!ie al semnalului aplicat la intrare; 2) inversor logic - circuit
lucrând în cod binar, care realizeaz" func!ia logic" de negare asupra
semnalului de intrare.
înregistrator - aparat folosit pentru trasarea automat", sub form" de curbe
continue sau discret prin puncte, a graficelor de varia!ie în timp ale
uneia sau mai multor m"rimi m"surate.
întrerup$tor
automat
- aparat care serve#te pentru conectarea sau deconectarea circuitelor
electrice de for !". Denumirea de automat provine din faptul c"
ac!ionarea sa se face prin comenzi automate (de ex., de la instala!iile
de protec!ie sau de la dispozitivele de automatizare a ancla#"rii sau
declan#"rii). Dispozitivele de ac!ionare a întrerup"toarelor automate
pot fi electromecanice sau pneumatice, cerin!a principal" fiind aceea
de a efectua opera!iile de comutare în intervale de timp foarte
reduse.
jet - vân" de fluid la trecerea printr-un orificiu. La un jet, de-a lungul
curentului, pe conturul sec!iunii transversale, acesta este în contacttot timpul cu un alt fluid.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 193/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "85 -
lege de
comand$ - func!ia u=k(x,v) în care x&. .. .
n este starea, u&. .. . m m"rimea de
comand" #i v&. .. . m este noua m"rime de intrare; legea de comand"
este liniar " dac" func!ia k este liniar " în x #i v, deci:
U = Fx + Gv
în care Fx reprezint" legea de reac!ie dup" stare. In teoria clasic" a
sistemelor automate prin legea de comand" se în!elege #i
func!ionalitatea regulatorului automat.
limbaj - instrument de exprimare #i transmitere a informa!iei între
elementele componente ale unui sistem de conducere, incluzând
operatorul de proces #i procesul condus. Limbajul este compus dinsimbolurile de reprezentare a informa!iei, setul de reguli de
combinare a acestora (sintaxa limbajului), precum #i setul de reguli
de stabilire a în!elesului combina!iilor de simboluri (semantica
limbajului).
limitator de
curs$
- dispozitiv electromecanic cu contacte, care prin ac!ionare de c"tre
un element al organului de execu!ie, la pozi!iile extreme ale acestuia
închide (deschide) o cale de curent într-un circuit electric de
comand", control sau supraveghere.
limit$ de
stabilitate
- regim ideal de func!ionare a unui sistem liniar, fixat la grani!a
dintre func!ionarea stabil" #i func!ionarea instabil", #i în care
sistemul oscileaz" armonic. Pentru sistemele liniare, netede, finit
dimensionale #i sta!ionare caracteizarea func!ion"rii la limita de
stabilitate se face în condi!ia intersec!iei hodografului cu axa real"
pe coordonata (-" ,j0).
H(j&*
) = -" Pentru acest caz pulsa!ia de autooscila!ie este &*
.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 194/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "86 -
magistral$ - ansamblu de linii purt"toare de semnal pe care se vehiculeaz" - de
regul", în paralel - date, adrese, sau comenzi între elementele
componente ale sistemelor de calcul destinate conducerii proceselor.
Intr-o viziune mai cuprinz"toare magistrala nu se refer " numai la
semnalele fizice, ci #i la protocolul care guverneaz" transferul
acestora.
magistral$ de
adrese
- magistrala sistemului de conducere pe care se vehiculeaz" în form"
binar " adresa unei anumite loca!ii de memorie sau adresa unui
anumit port de intrare/ie#ire.
magistral$ decomenzi
- magistrala sistemului de conducere pe care elementul func!ional alacestuia desemnat dret master emite comenzi pentru elementul
(elementele) de tip slave. In mod obi#nuit liniile e comand" ce
alc"tuiesc magistrala de comenzi sunt destinate citirii din memorie,
încrierii în memorie etc. La acestea se adaug" linii de uz general
(semnale de ceas, linii de întrerupere, etc).
magistral$ de
date
- magistrala sistemului de conducere prin intermediul c"reia sunt
vehiculate datele propriu-zise între elementele func!ionale ale
acestuia.
marc$
tensiometric$
- element sensibil utilizat în structura traductoarelor pentru for !e,
cupluri, deforma!ii, solicit"ri mecanice, presiuni, al c"rui principiude func!ionare se bazeaz" pe conversia m"rimilor men!ionate într-o
varia!ie de rezisten!" electric". Marca tensiometric" const", de
regul", dintr-un suport din hârtie pe care se afl" fixat" o rezisten!"
într-un fir foarte sub!ire sau sub forma unei pelicule, realizat" prin
tehnologia circuitelor imprimate.
m$rime de
comand$ - orice component" a vectorului u&. .. .
m furnizat de dispozitivul de
conducere a sistemului automat #i prin varia!ia c"ruia se asigur "
îndeplinirea dezideratelor de conducere. Vectorul de comand" u este
o submul!ime a vectorului de intrare în partea fixat" a sistemului
automat, care mai con!ine #i vectorul perturba!ie.
m$rime de
ie%ire
- component" a vectorului y (sau vectorul y) din modelul unui sistem
dinamic. Specific m"rimii de ie#ire este faptul c" varia!ia sa este
determinat" de varia!ia m"rimii de intrare, prin intermediul
sistemului.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 195/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "87 -
m$rime de
intrare- component" a vectorului de comand" u&. .. .
m sau a vectorului
perturba!ie p&. .. . e pentru sistemul:
<
x = Ax + Bu + Ep
y = Cx + Gp
m$surare - opera!ie având drept scop determinarea valorii numerice a unei
m"rimi fizice #i exprimarea sa într-o form" adecvat" pentru
utilizator. M"surarea se realizeaz" printr-un procedeu experimental
de compara!ie a m"rimii de m"surat cu o m"rime de aceea#i natur ",
denumit" unitate de m"sur ".
medie - valoare reprezentativ" ob!inut" ca urmare a unor opera!ii
matematice aplicate asupra unui #ir de date. Dup" caracterul
opera!iilor se pot calcula urm"toarele medii:
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 196/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "88 -
< media aritmetic" a n date discrete V " , V 2 , ... , V n
V n
" =m i
n
="i
v !
< media valorilor absolute
V n
" =m i
n
"=i
a !
< media p"tratic"
n
v
=
2i
n
="i
!>
< media ponderat"
p
V p
=m
i
n
"=i
ii
n
"=i p
!
!,
unde pi sunt ponderile.
< media geometric"
nn2" g V ...V V =m
< media armonic"
V
" =
m i
n
"=iarm
!$
< media temporal" pe un interval [0,T] a unei m"rimi
reprezentat" printr-o func!ie continu" de timp x(t)
x(t)dt T
" = x(t)
T
0
$
< media unei variabile aleatoare X , caracterizat" prin
func!ia de reparti!ie de probabilitate F(X)
$/$
0
)()( X XdF x M
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 197/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "89 -
membran$ - element elastic utilizat în construc!ia aparaturii de m"surare #i de
automatizare pneumatic". Membrana se utilizeaz" ca element
sensibil în traductoarele de presiune. Cu ajutorul membranelor,
presiunea (diferen!ial", relativ" sau absolut") este convertit" într-o
for !" (deplasare). Aceasta moduleaz" o m"rime de natur " electric"
sau o presiune auxiliar ", care determin" semnalul de ie#ire,
reprezentând presiunea m"surat".
memorie - element component al structurii sistemelor de conducere destinat
p"str "rii temporare sau permanente a informa!iei în vederea utiliz"rii
ulterioare momentului stoc"rii. Este considerat" de tip permanent,
memoria care nu îsi pierde con!inutul la dispari!ia tensiunii dealimentare, chiar dac", ulterior, acesta poate fi modificat prin
proceduri bine definite. In memoria permanent" se memoreaz"
programele sistemului de conducere, precum #i acea parte a bazei de
date ce nu sufer " modific"ri pentru aplica!ia dat". Memoria
temporar " con!ine date cu valabilitate limitat" în timp, rezultate
intermediare etc. Din punctul de vedere al pozi!iei în cadrul
sistemului de conducere memoria este de tipul intern sau extern.
Memoria intern" con!ine programele #i datele strict necesare
desf "#ur "rii evenimentului curent. Pentru aplica!iile mai complexe,
pentru care memoria intern" nu poate con!ine toate programele #i
datele necesare bunei desf "#ur "ri a activit"!ii sistemului, acestea sunt
con!inute de memoria extern" #i transferate în memoria intern" pe
m"sur " ce devin necesare.
memorie
analogic$
- circuit analogic destinat memor "rii unei tensiuni analogice pe
durate de timp de la zeci de %s la câteva zeci de min. Memoria
analogic" se compune dintr-un condensator cu o foarte ridicat"
valoare a rezisten!ei de pierderi, conectat la intrarea unui
amplificator de amplificare unitar ", caracterizat de impedan!" de
intrare de ordinul a $0$2
(, ceea ce impune utilizarea tranzistoarelor
cu efect de câmp în etajul de intrare.
memorie
EPROM
- memorie în care informa!ia este înscris" de c"tre utilizator prin
“arderea” unor siguran!e constituite dintr-un material semiconductorspecial. “Arderea” const" în polarizarea - într-un câmp electric
adecvat - a materialului din care sunt constituite siguran !ele. Prin
iluminarea cu lumin" ultraviolet" acestea î#i recap"t" propriet"!ile
ini!iale. In func!ionare normal" con!inutul memoriei EPROM este
nealterabil, el putând fi doar citit.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 198/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "90 -
memorie
PROM
- memorie în care informa!ia este înscris" de c"tre utilizator prin
arderea ireversibil" (în procesul de programare) a unor siguran!e
fuzibile, ceea ce are drept efect nevolatilitatea cu tensiunea de
alimentare a con!inutului memoriei PROM.
memorie RAM - memorie în care informa!ia poate fi înscris" sau citit" prin acces
direct (spre deosebire de accesul secven!ial). Memoriile RAM
statice au celulele elementare de memorare realizate din circuite
bistabile. Pentru cre#terea capacit"!ii de memorare memoriile RAM
dinamice se bazeaz" pe memorarea informa!iei în capacitatea
jonc!iunii semiconductoare, ceea ce necesit" reîmprosp"tarea
con!inutului la intervle regulate de timp.
memorie ROM memorie în care informa!ia este înscris" în procesul de fabrica!ie, în
conformitate cu specifica!iile utilizatorului, ceea ce confer "
nevolatilitate la dispari!ia tensiunii de alimentare. In func!ionare
normal" con!inutul memoriei ROM, este nealterabil, el putând fi
doar citit.
mentenabi-
litate
- proprietate a unui dispozitiv, aparat sau echipament, exprimat" prin
probabilitatea asigur "rii supravegherii, între!inerii #i repar "rii
defec!iunilor într-o anumit" perioad" de timp.
mesaj - concept informa!ional ce corespunde unei realiz"ri particulare din
ansamblul de idei, imagini, date, ce trebuie transmise de la o surs"
de informa!ie c"tre un corespondent. In vederea transmisiei pe un
canal, un mesaj este convertat într-un semnal sau o combina!ie de
semnale; un mesaj discret este astfel o mul!ime de simboluri (sau
caractere). In procesul de transmisie, mesajul con!ine pe lâng" textul
informa!ional propriu-zis o serie de caractere ce indic" începutul #i
sfâr #itul mesajului, asigur " sincronizarea sau controlul corectitudinii
mesajului transmis.
metoda
trapezelor
- metod" de calcul aproximativ al r "spunsului indicial al sistemelor
liniare, pe baza caracteristicilor de freven!" ridicate experimental.
Metoda se bazeaz" pe descompunerea caracteristicii reale de
frecven!" în trapeze elementare pentru care valorile r "spunsului
indicial sunt tabelate.
metode de
frecven!$
- proceduri de analiz" #i sintez" a sistemelor automate liniare, pe
baza caracteristicilor de frecven!". Metoda de frecven!" apeleaz", în
general, la caracteristicile de frecven!" ale p"r !ii fixate, ridicate
experimental f "r " s" fie nevoie s" se cunoasc" explicit func!ia de
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 199/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "9" -
transfer. Opera!ia cea mai dificil" în cadrul metodei de frecven!ei
este corela!ia dintre caracteristicile de frecven!" #i performan!ele
sistemului care, uzual, se dau în domeniul timp (pe r "spunsul în timp
al sistemului); aceast" opera!ie se face fie prin rela!ii aproximative
de calcul, fie prin diagrame prezentate în lucr "rile de specialitate.
Metoda de frecven!" apeleaz" în principal la caracteristicile
logaritmice #i la caracteristica hodograf, permi!ând determinarea
func!iei de transfer a regulatorului automat, pentru care, sistemul
automat îndepline#te o serie de performan!e tranzitorii #i sta!ionare.
microprocesor - unitate central" a sistemelor de conducere a proceselor realizat"
prin integrare pe scar " larg", având facilit"!ile necesare rul"rii de programe. Pentru îndeplinirea func!iilor necesare microprocesorul
comunic" cu mediul exterior prin intermediul magistralelor de
adrese, de date #i de comenzi. Structura unui microprocesor
cuprinde: o unitate aritmetic" #i logic", având drept scop efectuarea
de opera!ii aritmetice #i logice elementare; un set de registre pentru
memorarea temporar " #i manipularea cu vitez" ridicat" a unui num"r
relativ mic de rezultate intermediare; un bloc de comand" #i
secven!iere, care asigur " desf "#urarea ordonat" a tuturor opera!iilor
în interiorul microprocesorului, precum #i comunica!ia acestuia cu
lumea exterioar "; un bloc de decodificare a instruc!iunii curente,
care interpreteaz" instruc!iunea în curs #i determin" ac!iunile ce se
impun; un bloc de tratare a cererilor de întrerupere utilizat pentru
luarea în considerare a evenimentelor asincrone fa!" de desf "#urarea
programului; tampoane între microprocesor #i magistralele
sistemului.
microprogra-
mare
- metod" de realizare a automatelor de comand" prin înscrierea
programelor acestora într-o memorie.
minimizarea
func!iilor
booleene
- opera!ie de simplificare a unei func!ii booleene întâlnit" în analiza
#i sinteza schemelor logice, având drept scop func!ionarea corect" #i
sigur " a acestora #i stabilirea necesarului minim de piese pentru
implementare.
model - reprezentare matematic" a dependen!ei dintre mai multe m"rimi.
Când dependen!a corespunde unui proces fizic realizabil, modelul se
nume#te sistem, aceasta însemând implicit c" între m"rimile ce apar
în model exist" o rela!ie de cauzalitate care separ " m"rimile în dou"
clase: m"rimi de intrare (cauz") #i m"rimi de ie#ire (efect).
Implementarea unui model pe un dispozitiv de calcul (analogic,
respectiv numeric), în vederea studierii propriet"!ilor esen!iale ale
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 200/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "92 -
acestuia (r "spuns la intr "ri tip, performan!e, stabilitate) se nume#te
modelare (analogic", respectiv numeric"). Dac" modelul reprezint"
un deziderat al conducerii, el se nume#te model etalon, iar
conducerea este adaptiv" cu model etalon. Modelele matematice se
pot deduce pe cale analitic", pe baza legilor fizice care
caracterizeaz" bilan!urile de materiale #i energie pentru procesul
considerat sau pe cale experimental" prin identificare.
modem - bloc component al aparaturii pentru transmiterea automat" a
datelor. Modemul realizeaz" modularea semnalului în cazul emisiei
#i opera!ia invers", demodularea, în cazul recep!iei. Majoritatea
modemurilor actuale prelucreaz" direct informa!ia, în vedereatransmiterii ei prin canalul de comunica!ie sub form" de impulsuri.
modula!ie - proces de varia!ie în timp a parametrilor unui semnal (purt"tor) în
raport cu valorile curente ale unui alt semnal (modulator).
monitor - component" a sistemmului de programe destinat" solu!ion"rii
tuturor problemelor de alocare a resurselor, de distribuire a
înc"rc"rii între elementele ce compun sistemul #i de comunicare
între acestea.
motor - element de ac!ionare (ma#in" de for !") care preia o form" de
energie, transformând-o în energie mecanic" a unor corpuri aflate în
mi#care. Principalele tipuri de motoare sunt prev"zute cu rotor (la
care mecanismul motor are o mi#care de rota!ie) sau cu piston (la
care mecanismul motor are o mi#care rectilinie - alternativ" sau
rotativ").
motor de
curent
continuu cu
excita!ie
deriva!ie
- motor conectat prin bornele A, B la o re!ea electric" de curent
continuu cu tensiune constant", de la care absoarbe un curent I care
se ramific" în cele dou" înf "#ur "ri în deriva!ie: I = I A + I e. Acest tip
de motor se utilizeaz" numai la acele instala!ii care necesit" vitez"
de rota!ie practic constant".
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 201/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "93 -
motor de
curent
continuu cu
excita!ie mixt$
- motor electric de curent continuu pe ai c"rui poli magnetici sunt
bobinate dou" înf "#ur "ri conectate una în serie #i cealalt" în
deriva!ie cu indusul. Inf "#ur "rile de excita!ie pot avea un efect
adi!ional sau diferen!ial în producerea fluxului motorului.
motor de
curent
continuu cu
excita!ie serie
- motor electric alimentat de la re!eaua de curent continuu cu
tensiune constant" U , înf "#urarea de excita!ie având rezisten!a Re
fiind legat" în serie cu înf "#urarea indusului. Puterea mecanic"
cedat" pe la arbore instala!iei antrenate este practic constant",
indiferent de valoarea cuplului rezistent, ceea ce impune utilizarea
acestui motor la instala!iile de ridicat (macarale, ascensoare) #i în
trac!iunea electric".
motor electric - motor care transform" puterea electric" primit" de la o re!ea
electric" în putere mecanic" prin intermediul câmpului
electromagnetic.
motor electric
pas cu pas
- motor comandat în impulsuri electrice, care const" dintr-un rotor
din!at la periferie, f "r " bobinaj, #i un stator cu acelea#i num"r de
din!i, bobinat astfel încât s" formeze poli alternan!i. Acest motor
lucreaz" pe principiul reluctan!ei minime, adic" pozi!ia de echilibru
stabil a rotorului este aceea în care din!ii statorului #i ai rotorului
sunt fa!" în fa!".
motor
hidraulic
- motor care folose#te ca agent de lucru un lichid sub presiune, de
obicei uleiul. Din punct de vedere constructiv motoarele hidraulice
nu difer " principial de motoarele pneumatice. Se construiesc
motoare hidraulice cu membran", cu piston #i distribuitor. Fa!" demotoarele pneumatice, motoarele hidraulice prezint" urm"toarele
avantaje: dezvolt" for !e de ac!ionare mult mai mari la acelea#i
gabarite #i au o ac!iune mai rapid".
motor
pneumatic
- motor care utilizeaz" energia elastic" a aerului comprimat la
presiuni de 5-6atm. Motoarele pneumatice pot fi rotative (realizate,
de obicei, cu palete) #i liniare cu piston (folosite când sunt necesare
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 202/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "94 -
deplas"ri mari) sau liniare cu membran". Motoarele pneumatice cu
palete sunt indicate pentru ac!ion"rile pneumatice. Aceste motoare
au o construc!ie asem"n"toare compresoarelor rotative. Aerul
comprimat pierde din presiune în urma ced"rii de energie,
producând astfel o mi#care de rota!ie, pentru ca în final s" fie
evacuat în atmosfer ". Rotorul este plasat excentric într-o carcas",
creând camere cu pere!i în form" de secer ", asupra c"rora ac!ioneaz"
aerul comprimat.
motor sincron - motor electric care nu dezvolt" cuplu de pornire, dar dac" printr-un
mijloc oarecare este antrenat pân" la viteza de sincronism, atunci el
poate dezvolta un cuplu activ. Motorul sincron poate fi adus laviteza de sincronism prin antrenarea lui de c"tre un mic motor
asincron cuplat pe acela#i arbore care, dup" “prinderea” în
sincronism este scos din func!iune. O alt" metod" utilizat" pentru
pornire este a#a-numita “pornire în asincron”. Rotorul este prev"zut
cu o colivie de veveri!", pornirea f "cându-se cu înf "#urarea rotoric"
închis" pe o rezisten!" #i numai în momentul apripierii de viteza de
sincronism este conectat" înf "#urarea de excita!ie pe sursa de curent
continuu.
multiplexor
analogic
- dispozitiv analogic, comandat de o adres" de selec!ie, care dirijeaz"
una din multele intr "ri c"tre o ie#ire unic". Multiplexorul analogic
este utilizat în sec!iunea de achizi!ie a datelor din proces, în sistemede conducere cu calculator, în care intervine suficient un singur
convertor analog-numeric, plasat dup" multiplexorul analogic.
multiplexor
numeric
- dispozitiv combina!ional, comandat de o adres" de selec!ie, care
dirijeaz" una din multele intr "ri c"tre ie#irea unic".
multiplicator
analogic
- dispozitiv electronic de calcul care realizeaz" înmul!irea a dou"
semnale analogice aflate într-o anumit" gam" de varia!ie.
multivariabil - atribut al unui sistem la care m"rimea de intrare sau/#i m"rimea de
ie#ire are mai multe componente.
nesta!ionar - atribut ce desemneaz" caracterul variant al unui sistem, prindependen!a parametrilor sistemului de variabila independent" timp
(t ).
nivel de semnal - denumire folosit" uneori pentru a defini amplitudinea unui semnal
în raport cu o stare de referin!" sau anumite limite ale unui domeniu
de varia!ie.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 203/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "95 -
nivel ierarhic - mod de caracterizare a pozi!iei unui element component al
sistemului de conducere în ansamblul acestuia în func!ie de
atribu!iile #i prioritatea sa fa!" de luarea deciziei.
num$r$tor - dispozitiv logic secven!ial ce memoreaz" num"rul de impulsuri de
tact care au fost aplicate la intrare.
numeric - atribut referitor la exprimarea unei m"rimi sub o form" discret",
printr-o opera!ie de cuantificare, constând în asocierea acesteia cu
un num"r de cuante egale între ele.
observabilitate - proprietate cauzal" fundamental" a unui sistem liniar ce
caracterizeaz" posibilitatea reconstituirii unei st"ri interne x pe baza
conoa#terii m"rimilor intrare #i ie#ire.
octal - mod de reprezentare a informa!iei numerice într-un sistem de
numera!ie în baza 8.
octet - entitate informa!ional" con!inând 8 bi!i. Ca urmare a conven!iilor
adoptate pentru reprezentarea informa!iei (ASCII, EBCDIC)
lungimea de 8 bi!i sau de multipli de 8 bi!i a devenit extrem de
uzual" pentru dimensiunea cuvintelor calculatoarelor.
off-line - mod de func!ionare a unui sistem de conducere, caracterizat de
faptul c" acesta nu este legat direct la procesul condus, informa!iiledinspre proces fiind furnizate de c"tre operator, tot acesta având
latitudinea implement"rii comenzilor elaborate de c"tre sistemul de
conducere în func!ionarea off-line.
on-line - mod de func!ionare a sistemului de conducere care presupune
conectarea direct" a acestuaia la procesul condus #i operarea sa în
timp real.
operare în
timp real
- mod de operare caracterizat de faptul c" deciziile sistemului de
conducere sunt luate într-un interval de timp suficient de scurt
pentru ca implementarea lor sub form" de comenzi c"tre sistemul
condus s" poate fi f "cut" la momentul de timp oportun.
optimizare - determinarea unei solu!ii pentru o problem" sau o situa!ie de
decizie care, dintr-un anumit punct de vedere prestabilit, este cea
mai bun" dintre toate solu!iile posibile.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 204/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "96 -
organ de
reglare
- element prin intermediul c"ruia se intervine în instala!ia
tehnologic", în sensul modific"rii cantit"!ii de material sau de
energie, sub ac!iunea for !ei sau cuplului determinate de elementul de
ac!ionare. Organul de reglare este realizat este realizat sub forma
unor dispozitive adaptate la caracteristicile instala!iei tehnologice:
roninete, dozatoare, dispozitive de amplasare etc. M"rimea de ie#ire
a organului de reglare se prezint" de cele mai multe ori sub forma
unei deplas"ri (liniar " sau unghiular "), ea reprezentând în acela#i
timp #i ie#irea elementului de execu!ie.
oscilator - circuit electronic f "r " reac!ie sau cu reac!ie pozitiv", care produce
prin oscila!ie electromagnetic" un semnal periodic sinusoidal saunesinusoidal.
oscilator
comandat
- oscilator a c"rui frecven!" este comandat" de o tensiune sau de un
curent (oscilator modulat în frecven!").
oscilator de
relaxare
- oscilator ce produce oscila!ii de relaxare, caracterizate printr-un
interval de varia!ie relativ lent", urmat de un interval de varia!ie
rapid" în timp.
pachet - entitate de date ce constituie unitatea de transmisie în cadrul unei
re!ele de comunica!ie. Principial pachetul const" dintr-un antet ce
descrie informa!ia con!inut" #i date privind emi!"torul #i
destinatarul, precum #i din informa!ia propriu-zis", compus" de
regul", dintr-un num"r de cuvinte egal cu o putere a lui 2.
panou de
comand$
- bloc func!ional ce intr " în componen!a unui echipament de
conducere a proceselor, având drept func!ii de baz" introducerea
manual" a datelor #i afi#area continu" sau la cerere a unor informa!ii
privind evolu!ia procesului #i starea echipamentului de comand".
parametru - coeficient ce apare în reprezentarea sistemic" a unui proces care
de#i este, în prim" analiz", presupus constant, poate s" se modifice.
parte fixat$ - ansamblul format din procesul propriu-zis (instala!ie automatizat"),
elementul de execu!ie #i traductor, care pentru un sistem automatreprezint" un sistem cu func!ionalitate fix" #i cunoscut", ce face
obiectul conducerii automate.
performan!ele
sistemelor
automate
- indici ce caracterizeaz" r "spunsul unui sistem automat, permi!ând
formularea dezideratelor de conducere ca ni#te condi!ii de reglare #i
stabilitate intern" #i având prin excelen!", un caracter ingineresc.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 205/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "97 -
perturba!ie - component" a vectorului perturba!ie p (sau întregul vector) care
grupeaz" o submul!ime a m"rimilor de intrare într-un sistem, a c"rei
varia!ie este l"sat", inten!ionat sau fortuit, liber ", urmând ca efectul
ei asupra m"rimii de ie#ire din sistem s" fie înl"turat cu ajutorul
m"rimii de comand" u.
pilot automat - echipament care comand" automat instala!iile #i agregatele de zbor
#i o pozi!ie determinate în raport cu o traiectorie prescris".
poli - zerourile numitorului func!iei de transfer H(s) (dac" sistemul este
continuu) sau H(z) (pentru cazul discret). Dac" H(s), ( H(z)) este
ireductibil", mul!imea polilor (H(s)) (. (H(z))) este identic" cumul!imea valorilor proprii ale matricii A( ) (A)), în caz contrar
(H(s)) ? ) (A).
Cum r "spunsul indicial al unui sistem continuu (discret) f "r " poli în
origine descris de
@@@@
A
B
CCCC
D
E
FF ) p-(z
R(z) =
P(z)
R(z) = H(z)
) p-(s
R(s) =
P(s)
R(s) = H(s)
i
mn
"=i
i
mn
"=i
ii
cu n - num"rul de poli distinc!i #i mi - ordinul de multiplicare a
polului pi este
0,)!$()0(
)0()(
$ $
$
13.-
G/ !!/ /
-
t e j
t a
P
Rt y
n
i
m
j
t p j
ij
i
i
&G/ !!/ /
-- k pC a P
Rk y
n
i
m
j
jk
i
j
k ij
i
,)$(
)$()(
$ $
$
se deduce imediat c" performan!ele dinamice ale sistemului sunt
influen!ate, în principal, de amplasarea polilor în planul s(z) #i de
aceea majoritatea procedurilor de sintez" sunt de tipul “cu alocare de
poli” pe baza performan!elor impuse.
poli dominan!i - poli ce determin", în principal r "spunsul unui sistem stabil; de ex.,
cazul unui sistem liniar continuu polii dominan!i sunt polii din
semiplanul stâng care sunt cei mai apropia!i de axa imaginar ", iar un
sistem discret sunt polii cei mai apropia!i de cercul de raz" unitar "
(interiori acestui cerc), cu centrul în origine. Indeplinirea, prin
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 206/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "98 -
sintez", a unui set de performan!e revine la alocarea polilor
dominan!i.
pondere - (a unui cuvânt de cod) num"rul de componente diferite de zero
într-un cuvânt de cod. In codurile de grup ponderea minim" nenul"
reprezint" distan!a Hamming.
pornirea
automat$ a
motoarelor
- opera!ie prin care se asigur " atingerea regimului nominal de
func!ionare a unui motor, cu respectarea limitelor admisibile de
curent, în func!ie de una din m"rimile care se modific" în intervalul
pornirii: curent, vitez" timp etc.
post procesor - program de calcul (elaborat într-un limbaj specializat de
programare automat" a ma#inilor unelte), pe baza c"ruia un
calculator universal prelucreaz" datele din lista de date de ie#ire din
procesor #i furnizeaz" pe baza lor programul ma#in". Principala
func!ie a postului procesor este de a adapta datele din lista de date de
ie#ire procesor la condi!iile constructive #i func!ionale ale unui
anumit tip de ma#in"-unealt".
pozi!ionare - mod de comand" program a ma#inilor unelte în care deplas"rile
organelor mobile pe diferite axe nu sunt coordonate între ele, putând
fi succesive sau simultane. Un echipament de pozi!ionare urm"re#te
numai atingerea (cu o anumit" vitez") a punctului final, nu #i
traiectoria pe care se face deplasarea spre acel punct.
prag de
sensibilitate
- cea mai mic" varia!ie a m"rimii aplicat" unui aparat de m"surat
care poate fi afi#at" în mod cert de c"tre acesta.
precizia
m$sur$rii
- indicator prin care se caracterizeaz" gradul de conformitate a
rezultatului unei m"suri cu valoarea real" sau cu o valoare
conven!ional", reprezentând m"rimea m"surat".
precizia
sistemelor de
reglare
- precizia de aproximare de c"tre m"rimea de ie#ire a sistemului a
m"rimii de ie#ire dorite, impus" prin program. Diferen!a dintre
ie#irea real" si cea dorit" poart" numele de de eroare sau abatere.
predic!ia
interac!iunilor
- metod" de conducere utilizat" în cadrul sistemelor ierarhizate, car
const" în elaborarea comenzilor pe baza valorilor predictate ale
interac!iunilor ce rezult" între subprocese ca urmare a implement"rii
comenzilor men!ionate.
prelucrare
primar$
- ansamblu de opera!ii de prelucrare la care sunt supuse datele,
ob!inute de la ie#irea convertorului analog-numeric al unui sistem al
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 207/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- "99 -
intr "rilor analogice, în vederea conversiei lor într-o form" imediat
utilizabil" pentru prelucrarea propriu-zis", având drept scop
elaborarea comenzilor spre procesul condus.
principiul
superpozi!iei
- principiu ce serve#te, în multe cazuri, drept defini!ie a sistemelor
liniare #i care afirm" c" la o sum" de cauze se ob!ine un efect, care
este suma efectelor corespunz"toare fiec"rei cauze.
problema
regl$rii
- problem" de baz" în cadrul teoriei sistemelor, ce const" în
determinarea legii de comand"
u = F " x" + F 2 x2
astfel încât eroarea de calitate a unui sistem s" satisfac" condi!ia:0= z(t)
t HIlim
procesor - program de calcul (elaborat într-un limbaj specializat pentru
programarea automat" a ma#inilor unelte) pe baza c"ruia un
calculator universal prelucreaz" datele dintr-un program-pies" #i
furnizeaz" pe baza lor lista de date de ie#ire ale procesorului.
program - modalitate de reprezentare a unui algoritm, matematic sau de
alt" natur ", fiecare modul asigurând o anumit" func!ie, bine
precizat" în cadrul sistemului de program.
programma%in$
- transcrierea codificat" a programului pies" de purt"torul deinforma!ii acceptat de echipamentul de comand" al ma#inii unelte în
codul #i formatul adecvate acestui echipament, în scopul asigur "rii
comenzii ma#inii unelte.
programare - ansamblu de opera!ii având ca scop transpunerea în form" de
program a unui algoritm matematic sau de alt" natur ". Activitatea de
programare presupune elaborarea specifica!iei func!ionale a
sistemului de programe, elaborarea programelor programelor
propriu-zise, testarea acestora, implementarea pe sistemul de
conducere, documentarea #i eventual între!inerea.
programare
absolut$
- (a ma#inilor cu comand" numeric"), programare în care
dimensiunile geometrice sunt exprimate prin distan!e fa!" de
originea axelor de coordonate.
protocol - raport elaborat periodic sau la cerere de c"tre sistemul de
conducere #i care con!ine date despre procesul condus sau chiar
despre sistemul propriu-zis.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 208/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 200 -
protocol de
comunica!ie
- colec!ie de reguli care guverneaz" transferul de date într-o re!ea,
reguli ce asigur " eficien!a #i corectitudinea transmiterii datelor de la
un punct al re!elei la altul.
punte - circuit electric folosit pentru m"sur "ri de rezisten!e, inductivit"!i #i
capacit"!i.Cele mai frecvent utilizate sunt pun!ile Wheatstone pentru
m"surarea rezisten!elor. Puntea Wheatstone cuprinde 4 bra!e
alc"tuite din 3 rezisten!e variabile #i rezisten!a de m"surat. Intr-una
din diagonalele este conectat" sursa de alimentare, iar în cealalt" un
detector de nul (de ex. un galvanometru).
purt$tor deinforma!ie
- suport fizic ce permite înregistrarea, stocarea #i redarea datelorinforma!ionale.
raport semnal-
zgomot
- indicator al efectului perturbator al zgomotului asupra unui semnal,
într-un canal de comunica!ie.
r$spuns
indicial
- r "spunsul în timp al unui sistem la o m"rime de intrare de tip
treapt". Pe r "spunsul indicial se definesc performan!ele tranzitorii
(timp de cre#tere, timp de întârziere, suprareglare, timp tranzitoriu).
r$spuns în
timp
- m"rimea de ie#ire y(t), t . t 0 a unui sistem #i care depinde de
m"rimea de intrare, de condi!ia ini!ial" #i de sistemul respectiv.
reac!ie - element definitoriu al structurii de sistem automat, la care m"rimeade comand" u se elaboreaz" pe baza erorii $ = yr - y dintre m"rimea
de referin!" yr #i m"rimea m"surat" y. Efectele principale ale
reac!iei: desensibilizarea sistemului automat la perturba!ii #i la
varia!ia parametrilor din sistem precum #i posibilitatea stabiliz"rii
sistemelor instabile.
realizabilitate
fizic$
- condi!ie esen!ial" pe care trebuie s" o îndeplineasc" un model
matematic abstract pentru a fi sistem, #i anume s" aib" drept
corespondent un proces fizic realizat (sau realizabil). Condi!ia de
realizabilitate fizic" impus" unui model matematic revine la condi!ia
ca ordinul de derivare a m"rimii de ie#ire s" fie mai mare strict decât
ordinul de derivare a m"rimii de intrare.
reanancla%area
automat$
rapid$ (RAR)
- realizarea, prin dispozitive automate, a restabilirii aliment"rii cu
tensiune pe linii la care întreruptoarele au fost declan#ate de
protec!ia prin relee, presupunând c" avaria a avut un caracter
pasager.
redresor - circuit care transform" energia electric" de curent alternativ, în
general de joas" frecven!", în energie electric" de curent continuu.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 209/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 20" -
Un redresor se compune din: transformator (ce modific" tensiunea
alternativ" astfel ca la ie#irea redresorului s" se ob!in" o gam" larg"
de tensiuni dorite), redresor propriu-zis (element neliniar, cu o
rezisten!" mic" în sens direct #i mare în sens invers), filtru de
netezire (are rolul de a ob!ine practic o tensiune continu"), bloc de
reglare #i stabilizare (cu rol de a men!ine constante tensiunea sau
curentul prin sarcin").
redresor
comandat
(reglabil)
- redresor ce folose#te în locul diodelor obi#nuite elemente de
redresare cu electrod (gril") de comand" #i care permite ca, printr-o
reglare potrivit" a tensiunii aplicate acestui electrod, s" se modifice
în limite foarte largi valoarea medie a tensiunii #i a curentuluireglat.
redresor dubl$
alternan!$
- redresor monofazat care redreseaz" ambele alternan!e ale tensiunii
de intrare alternative. Acesta poate fi cu priz" median" sau în punte.
redresor
monoalter-
nan!$
- redresor monofazat necomandat care redreseaz" doar o alternan!" a
tensiunii de intrare alternative.
redresor
polifazat
necomandat
- redresor necomandat care asigur " tensiuni de ie#ire cu un factor de
ondula!ie mul mai mic decât cele monofazate.
redundan!$ - (în sens general) folosirea unui num"r mai mare de elemente decât
cele absolut necesare realiz"rii unui anumit scop; (în sens
informa!ional) redundan!a unei surse de informa!ie este diferen!a
dintre valoarea maxim posibil" a entropiei sursei #i valoarea ei real".
refacerea
semnalelor
- procedur " de reconstituire a unui semnal în urma e#antion"rii.
Principalele opera!ii matematice care permit reconstituirea
semnalului original sunt: transformarea invers" Fourier, convolu!ie
sau filtrare. Intervalul minim de timp T e între dou" e#antioane
succesive care permite refacerea semnalului original este dat de
condi!ia lui Shannon (T e /T m /2), unde T m reprezint" cea mai perioad"
eviden!iat" în spectrul semnalului original.
regim automat - mod de func!ionare care nu presupune interven!ia direct" a unui
operator uman.
regim manual - preluarea opera!iilor de reglare sau de conducere, efectuate în mod
normal de echipamente de automatizare, de c"tre un operator #i
executarea lor prin comenzi #i/sau ac!ion"ri manuale.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 210/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 202 -
reglare
combinat$
- reglare ce se efectueaz" dup" principiul complet"rii regl"rii dup"
eroare cu o reglare dup" perturba!ie. Introducerea regl"rii dup"
perturba!ie asigur " intrarea în ac!iune a schemei înainte ca efectul
perturba!iei s" se manifeste prin varia!ia nedorit" a m"rimii de ie#ire
din sistem #i a erorii.
reglare cu
predic!ie
- reglare ce permite compensarea influen!ei nefavorabile a timpului
mort asupra performan!elor tranzitorii ale unui sistem automat.
reglare de
raport
- opera!ie de reglare ce const" în men!inerea la o valoare constant" a
raportului a dou" m"rimi, prin modificarea uneia dintre acestea,
cealalt" putând varia liber în domeniul s"u admisibil.
reglare în
cascad$
- reglare ce se bazeaz" pe principiul împ"r !irii p"r !ii fixate a
sistemului automat în mai multe por !iuni prin alegerea unor m"rimi
intermediare ce se transmit între aceste por !iuni.
reglarea
debitului
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în
men!inerea unei valori impuse a debitului.
reglarea
frecven!ei %i
puterii active
- procedur " de reglare prin care, men!inând constant" frecven!a în
sistemul energetic, se realizeaz" concomitent o redistribuire a
sarcinilor active.
reglaream$rimilor
analitice %i a
compozi!iei
gazelor
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale constând înmen!inerea în anumite limite a valorii unor m"rimi de tip densitate,
vâscozitate, pH, conductibilitate, umiditate, compozi!ie.
reglarea
nivelului
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în
men!inerea unei valori impuse a nivelului. In scopul asigur "rii
informa!iei tehnologice se impune m"surarea nivelului.
reglarea
pozi!iei
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în
comanda #i supravegherea deplas"rii unui organ mobil în vederea
realiz"rii unei valori impuse a acesteia, cu un regim de vitez" specificat.
reglarea
presiunii
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în
men!inerea unei valori impuse de presiune. Informa!ia tehnologic"
necesar " regl"rii este furnizat" de traductoarele de presiune.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 211/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 203 -
reglarea
temperaturii
- obiectiv al automatiz"rii proceselor industriale ce const" în
men!inerea unei valori impuse de temperatur ". In scopul asigur "rii
informa!iei tehnologice se utilizeaz" traductoare de temperatur ".
regulator - sistem dinamic, component de baz" al structurii de sistem automat,
destinat ob!inerii m"rimii de comanda u, printr-o prelucrare adecvat"
a erorii $, astfel încât s" se asigure îndeplinirea dezideratelor de
conducere formulate la nivelul m"rimii de calitate z (sau al m"rimii
m"surate y), deziderate ce se concretizeaz", în general, printr-o list"
de performan!e pe care trebuie s" le îndeplineasca func!ia z(t)
(respectiv y(t)).
regulator P - regulator cu ac!iune propor !ional". Are func!ia de transfer
K T +"
K =(s) H R
qs
R R J
unde K R este factorul de amplificare al regulatorului, iar T q este o
constant" de timp parazit", ce se poate neglija în raport cu cele ale
p"r !ii fixate.
regulator PI - regulator cu ac!iune propor !ional-integral". Are func!ia de transfer
56
789
:J
sT
" +" K =
sT
sT +" K
s)T + s( "T
sT +" K =(s) H
i
R
i
i R
qi
i R R
adic" dependen!a de timp intrare-ie#ire este:
56
789
:$ (t)dt
T
" +(t) K =u(t)
t
0i
R " "
#i unde K R este factorul de amplificare, iar T i constanta de timp de
integrare.
regulator PID - regulator cu ac!iune propor !ional-integral-derivativ". Are func!ia
de transfer
56
789
:56
789
:
J
sT + sT
" +" K = s
T
a +
sT
" +" K =
= sT
sa+ sT +"
2s)T +" s)( "T + s( "T
sa+ sT +" K =(s) H
d
i
R
i
2
i
R
i
22i
qqi
22i
R R
unde K R, T i, T d reprezint" factorul de amplificare, constanta de timp
de integrare, respectiv derivare. Raportul T d /T i = ' reprezint"
factorul de corecla!ie #i este specific fiec"rui regulator. Fa!" de
regulatorul PI, în acest caz apare #i componenta derivativ" astfel c"
în timp
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 212/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 204 -
dependen!a intrare-ie#ire este
56
789
:$ dt
(t)d T +dt (t)
T
" +(t) K =u(t) d
t
0i
R
" " "
care poate s" asigure o vitez" de r "spuns mai mare pentru sistemul
automat.
rejec!ia
perturba!iilor
- înl"turarea efectului perturba!iilor (nem"surabile) asupra m"rimii
de ie#ire cu ajutorul m"rimii de comand". Când perturba!iile sunt
dintr-o clas" precizat" de func!ii, rejec!ia semnalelor revine de fapt
la condi!ia de reglare.
rela!ie de
echivalen!$ - rela!ie binar " între dou" elemente a& A, b& B, unde A #i B sunt
mul!imi, iar elementul ob!inut prin rela!ia R, care se noteaz" aRb,
apar !ine unei submul!imi a produsului de echivalen!" A x B #i care se
bucur " de propriet"!ile de reflexivitate (aRa), de simetrie (dac"
a" Ra2, atunci a2 Ra") #i tranzitivitate (dac" a" Ra2 #i a2 Ra3, atunci
a" Ra3).
releu - element de automatizare cu o caracteristic" neliniar ", la care
m"rimea de ie#ire variaz" brusc (în salt) atunci când m"rimea de
intrare, variind în mod continuu, ajunge o valoare prescris", numit"
valoare de ac!ionare.
repetabilitate - no!iune prin care se exprim" gradul de coinciden!" a indica!iilor
unui aparat de m"surat pentru un num"r de m"sur "ri consecutive ale
aceleea#i m"rimi, efectuate în condi!ii identice. Pentru definirea
repetabilit"!ii se consider " c" atingerea valorii m"surate se face din
aceea#i direc!ie (numai prin valori cresc"toare sau descresc"toare) #i
m"sur "rile repetate se încadreaz" într-un interval de timp redus.
reproductibi-
litate
- no!iune similar " celei de repetabilitate definit" îns" pentru
apropierea de valoarea m"surat" din ambele direc!ii #i raportat" la un
interval lung de timp.
rezervare
automat$
- procedur " de asigurare a unei fiabilit"!i înalte a unui sistem de
reglare numeric", care const" din detectarea automat" a defect"rii
unui regulator primar (de baz") sau a c"derii tensiunii sale de
alimentare, anun!area c"derii operatorului #i comutarea automat",
într-un timp cât mai scurt, a func!iilor de reglare a procesului asupra
unui regulator de rezerv", identic cu cel de baz".
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 213/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 205 -
rezolu!ie - cea mai mic" varia!ie a m"rimii de intrare care poate fi detectat" #i
discriminat" la ie#irea unui aparat de m"surat, a unui traductor sau
dispozitiv de automatizare.
robinet de
reglare
- organ de execu!ie utilizat în automatizarea proceselor în care
intervin fluide. Robinetul de reglare se plaseaz" pe conductele de
fluide, permi!ând varierea debitului prin modificarea sec!iunii de
trecere.
robot - sistem cibernetic complex de prelucrare o informa!iei cu grad mare
de adaptabilitate, destinat s" opereze într-un spa!iu concret potrivit
unei func!ii scop #i s" interac!ioneze cu elemente ale mediuluiînconjur "tor, având mai mult sau mai pu!in un caracter
antropomorfic.
robotic$ - ansamblu al metodelor #i tehnicilor de inteligen!" artificial" #i de
automatizare având drept scop conceperea de sisteme cu grad mare
de adaptabilitate, destinate s" ac!ioneze într-un mediu dat, având
caracter antropomorfic.
satura!ie
- neliniaritate static" tipic", de tipul celei prezentate în figur ", în care
u", respectiv u2, se nume#te prag de satura!ie, iar y", respectiv y2,
nivel de satura!ie. Satura!ia poate s" fie nesimetric" #i corespunde
unei func!ionalitate într-o plaj" limitat" pentru m"rimile unui sistem.
Prezen!a unui sistem cu satura!ie într-o structur " oarecare, confer "
caracter de sistem neliniar întregului ansamblu.
schem$ bloc - reprezentare grafic" general" prin care se eviden!iaz" principalele
blocuri constitutive ale unui sistem (proces, instala!ie, echipament)
cu conexiunile dintre ele.
schem$ de
principiu
- reprezentare grafic" a unui echipament, instala!ie sau agregat
cuprinzând elementele componente #i conexiunile dintre acestea
reprezentate prin simboluri specifice care reflect" principial atât
func!iunile cât #i realiz"rile constructive.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 214/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 206 -
schem$
desf $%urat$
- reprezentare grafic" detaliat" a circuitelor unui echipament sau
instala!ie electric" în care sunt cuprinse toate leg"turile între
aparatele #i dispozitivele componente în ordinea lor func!ional".
schem$ logic$ - $.reprezentare grafic" a unui algoritm, destinat" program"rii #i
document"rii acesteia. 2.model fizic pentru realizarea unui set de
func!ii logice.
semnal - m"rime fizic" apt" de a se propaga într-un anumit mediu. In
general, no!iunea de semnal (util) se refer " la acele m"rimi fizice
care con!in un mesaj destinat unui receptor, excluzând m"rimile
perturbatoare care pot ap"rea fie în procesul de generare fie în cel detransmisie.
sensibilitate - (cu referire la aparate de m"surat #i traductoare) raportul dintre
varia!ia m"rimii de ie#ire ! y #i varia!ia corespunz"toare a m"rimii de
intrare ! x.
senzor - denumire utilizat" uneori pentru elementul sensibil al unui
traductor.
sertar - element de comand" format dintr-un cilindru în interiorul c"ruia se
deplaseaz", sub ac!iunea unei m"rimi exterioare, un piston având
dou" sau mai multe gulere. Controlul debitului de fluid prin
elementul de comand" se realizeaz" printr-o combina!iecorespunz"toare de orificii cu sec!iuni variabile sau printr-o
combina!ie de orificii cu sec!iuni fixe #i variabile prev"zute în
cilindru.
servomecanism - sistem automat în care una sau mai multe dintre m"rimi sunt de
natur " mecanic". Servomecanismele sunt de regul" sisteme de
urm"rire în cadrul c"rora se realizeaz" controlul automat al pozi!iei
unui mecanism (platform", cârm" etc) în func!ie de varia!iile unei
m"rimi de intrare care poate fi #i de alt" natur " decât mecanic".
servomotor - motor electric, pneumatic sau hidraulic utilizat ca element de
ca!ionare într-un sistem automat.
servomotor
electric de
curent
alternativ
- motor electric de curent alternativ utilizat drept element de
ac!ionare. Are aplicabilitate larg" pentru comanda organelor de
reglare care necesit" puteri reduse de ac!ionare, de la frac!iuni la sute
de wa!i, datorit" unor propriet"!i ca: robuste!e mai mare #i iner !ie
mai mic" decât la servomotoarele de curent continuu, simplitate a
circuitelor de comand", #.a.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 215/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 207 -
servomotor
electric de
curent
continuu
- motor de curent continuu de construc!ie special", ce poate fi
realizat în variantele: cu magne!i permanen!i, cu circuite imprimate,
sau f "r " perii, servind drept element de ac!ionare în sistemele
automate.
servomotor de
curent
continuu cu
magne!i
permanen!i
- servomotor de curent continuu la care indusul-rotor are o
construc!ie clasic", inductorul-stator este realizat cu magne!i
permanen!i.
servomotor decurent
continuu cu
circuite
imprimate
- servomotor de curent continuu la care indusul-rotor este lipsit defier, iar inductorul-stator este realizat cu magne!i permanen!i.
Avantaje: putere specific" (raportat" la greutate) relativ mare;
caracteristici mecanice riguros liniare, constante de timp electrice
neglijabile; gam" de viteze foarte larg", în ambele sensuri; comuta!ie
foarte bun" în toate regimurile de func!ionare.
servomotor de
curent
continuu cu
rotor cilindric
- servomotor de curent continuu cu circuite imprimate, la care
rotorul este un cilindru gol pe care se afl" imprimat bobinajul
indusului. Prezint" viteze #i accelera!ii extrem de ridicate, cu
momente de iner !ie proprii de pân" la 2.$0-7 kgm2 (indus+
tahogenerator) #i accelera!ii de la $ la 3000 rot/min în 2 ms.
servomotor de
curent
continuu cu
rotor disc
servomotor de curent continuu cu circuite imprimate, la care rotorul
este alc"tuit din unul sau mai multe straturi de conductoare lamelare
din cupru, imprimate sau #tan!ate, izolate între ele. Aplica!iile lor
sunt pozi!ionare pas cu pas, intermitent" #i continu", la ac!ion"ri de
avans ale ma#inilor unelte, la echipamente periferice ale
calculatoarelor, la servocomenzi industriale.
servomotor de
curent
continuu f $r$
perii
- servomotor de curent continuu la care se inverseaz" constructiv
indusul cu inductorul (rotorul sus!ine polii magnetici de excita!ie, iar
statorul - crest"turile înf "#ur "rii indusului), #i la care lipsesc periile.
servomotor
hidraulic
- servomotor ce transform" energia poten!ial" a unui lichid sub presiune în energie mecanic" sub form" de deplasare rectilinie sau
unghiular ". Serovomotoarele hidraulice sunt utilizate în special la
ac!ionarea organelor de execu!ie ce necesit" for !e sau cupluri
însemnate.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 216/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 208 -
servomotor
hidraulic cu
pozi!ioner
- servomotor hidraulic cu reac!ie negativ", prin care se realizeaz" o
dependen!" propor !ional" între semnalul de comand" #i deplasarea
tijei.
servovalv$ - amplificator electrohidraulic utilizat pentru comanda elementelor
de execu!ie de tip hidraulic. Sistemele în bucl" deschis" cu ac!ionare
continu" sunt formate dintr-o servovalv" #i un motor hidraulic, cu
care formeaz" o unitate constructiv" #i func!ional" independent".
simbol - $.element fundamental ireductibil care con!ine informa!ie; se mai
nume#te #i liter "; 2.entitate care desemneaz" un obiect sau o stare,
printr-o reprezentare fizic" care poate fi înregistrat", transmis" sau prelucrat".
simulare - procedeu de reprezentare a unui proces real printr-un model
idealizat, fizic realizabil sau numai conceptual, prin intermediul
c"ruia se urm"re#te ob!inerea de informa!ii privind comportarea
procesului respectiv.
sistem
autoinstruibil
- sistem capabil ca pe baza unei analize corelate între deciziile luate
#i valorile unui criteriu de calitate aprioric impus, în prezen!a
m"rimilor perturbatoare, s"-#i ajusteze func!ionarea în scopul
atingerii unor performan!e îmbun"t"!ite.
sistem deprograme de
aplica!ii
- component" a sistemului de programe al unui sistem de conducerecare particularizeaz" sistemul de conducere universal (compus din
echipament de conducere #i sistem de programe de baz") la
caracteristicile unui anumit proces condus.
sistem
distribuit
- sistem de conducere ale c"rui componente sunt separate de distan!e
geografice de ordinul metrilor comunica!ia între acestea f "cându -
se,de regul", pe leg"turi seriale.
sistem unificat - sistem de dispozitive, elemente #i echipamente de automatizare,
comenzi secven!iale, interbloc"ri, semnaliz"ri etc. caracterizat prin
posibilitatea conect"rii directe a diverselor blocuri componente.
Compatibilitatea elementelor unui sistem unificat este asigurat" defunc!ionarea lor cu acela#i tip de semnal (semnal unificat) #i prin
adaptarea de impedan!" corespunz"toare.
sumator - dispozitiv de calcul analogic sau numeric, care efectueaz" adunarea
a dou" sau mai multe m"rimi, furnizând la ie#ire suma lor, în aceea#i
form" ca #i operanzii de intrare.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 217/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 209 -
suprareglaj - m"rimea ) = ymax - y st eventual exprimat" în procente din y st
][max %"00 x y
y- y =
st
st '
în care )(lim t y yt
st HI
/ este valoarea sta!ionar " (stabilizat") #i ymax
este valoarea maxim" pentru m"rimea de ie#ire y(t), când m"rimea
de intrare este o treapt".
supravegherea
automat$ a
arderiicombustibului
în cuptoare
- procedur " de automatizare care are drept scop detectarea prezen!ei
fl"c"rii atât timp cât exist" transfer de combustibil spre cuptor;
cuprinde dou" opera!ii: aprinderea imediat ce apare combustibilul(dispozitiv de aprindere automat") #i urm"rirea fl"c"rii #i blocarea
combustibilului la acesteia (supraveghere automat" a fl"c"rii).
surs$ de
informa!ii
- mecanism prin care din mul!imea mesajelor posibile se alege într-
un mod imprevizibil, un mesaj particular destinat a fi transmis unui
corespondent.
tahogenerator - microma#in" electric" generatoare de tensiune propor !ional" cu
viteza unghiular " a rotorului. Tahogeneratoarele sunt folosite în mod
frecvent în automatizarea ac!ion"rilor ca traductoare de vitez" de
rota!ie (tura!ie). In acest scop rotorul este cuplat mecanic cu axul
motorului a c"rui tura!ie se m"soar " #i care trebuie s" permit"
înc"rcarea cu puterea necesar " antren"rii tahometrului.
tampon - numele generic dat uneia sau mai multor celule de memorie,
destinat comunic"rii între dou" echipamente sau programe cu
func!ionare asincron".
telecomand$ - func!ie de telemecanic" cu caracter calitativ incluzând metode #i
mijloace tehnice pentru transmiterea la distan!" a m"rimilor de
comand" cu caracter discret, fiec"rui proces fiindu-i asociate un
num"r discret de comenzi, în general mai mare de dou" (pornit-oprit,
închis-deschis etc).
telem$sur$ - func!ie de telemecanic" cu caracter cantitativ, ce permitetransmiterea la distan!" c"tre un punct dispecer a unei informa!ii cu
caracter continuu sau echivalentul codificat al acesteia, în scopul
m"sur "rii unui anume parametru.
terminal - echipament periferic destinat interfe!ei între un sistem de calcul #i
operator.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 218/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 2"0 -
terminal
inteligent
- terminal dotat cu capacitate proprie de prelucrare a informa!iei,
ceea ce înlesne#te accesul operatorului la sistemul de calcul la care
este conectat terminalul inteligent #i, de asemenea, contribuie la
diminuarea traficului pe canalul de comunica!ii între terminalul
inteligent #i sistemul de calcul.
termistor - semiconductor a c"rui rezisten!" electric" variaz" cu temperatura
dup" o lege descresc"toare, conform rela!iei
R= R T
)T
" -
T
i B(
T 00
în care RT #i Rto sunt valorile rezisten!ei la temperaturile absolute T
#i T 0, iar exponentul B constituie o caracteristic" de material.
termocuplu - element sensibil utilizat în componen!a aparatelor de m"surat #i a
traductoarelor de temperatur ". Principiul de func!ionare a
termocuplului se bazeaz" pe efectul Seebeck, care const" în
generarea unei tensiuni electromotoare într-un circuit format din
dou" metale cu poten!iale de ie#ire diferite în cazul în care cele dou"
jonc!iuni se afl" la temperaturi diferite.
termorezis-
ten!$
- element sensibil pentru aparate de m"surat #i traductoare de
temperatur " a c"rui func!ionare se bazeaz" pe varia!ia cu
temperatura a rezisten!ei electrice a metalelor conductoare.
termostat - regulator direct care prin întreruperea, respectiv restabilirea
circuitului de alimentare a elementului furnizor de c"ldur ", permite
men!inerea temperaturii între dou" limite: superioar ", la atingerea
c"reia se produce întreruperea înc"lzirii, #i inferioar ", la atingerea
c"reia se produce reluarea procesului de înc"lzire.
testare - ansamblu de opera!ii având drept scop evaluarea, cantitativ" #i
calitativ", a st"rii unui echipament, program, sistem etc.
timp de
comuta!ie
- durata necesar " comut"rii unui tranzistor din starea de blocare în
starea de conduc!ie #i invers.
timp decre%tere
- intervalul de timp în care m"rimea de ie#ire variaz" în intervalul"0%y st - 90%y st , unde y st este valoarea sta!ionar " a m"rimii de ie#ire
y(t).
timp de
stabilire
- intervalul minim în care m"rimea de ie#ire ajunge la valoarea de
regim sta!ionar.
timp mort - durata & în care m"rimea de ie#ire nu prezint" varia!ie în contextul
unei modific"ri a m"rimii de intrare.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 219/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 2"" -
timp real - no!iune utilizat" pentru caracterizarea opera!iilor cese desf "#oar " în
sincronism cu evenimentele lumii exterioare. Un sistem de
conducere are o comportare în timp real dac" deciziile elaborate de
acesta sunt emise la momentul oportun, adic" sunt aplicate
procesului condus înainte ca ele s"-#i piard" valabilitatea.
timp
tranzitoriu
- intervalul de timp în care, în mod conven!ional, se consider "
încheiat regimul tranzitoriu al unui sistem.
traductor - element component al unui sistem automat prin intermediul c"ruia
este m"surat" m"rimea de ie#ire din procesul automatizat (parametru
de calitate) #i convertit" într-un semnal apt de-a fi comparat cum"rimea de referin!".
transformator - aparat prin intermediul c"ruia se converte#te energia unui sistem
fizic sau tehnic în energia altui sistem.
transformator
de curent
- transformator de m"sur " în care curentul secundar este practic
propor !ional cu curentul primar #i defazat fa!" de acesta cu un unghi
apropiat $80º.
transformator
de m$sur$
- transformator electric destinat s" permit" conectarea aparatelor de
m"surat #i prin extensie a traductoarelor, releelor sau altor aparate
analogice.
transformator
de tensiune
- transformator de m"sur " în care tensiunea secundar " este
propor !ional" cu tensiunea primar " #i defazat" fa!" de aceasta cu un
unghi apropiat de $80º.
transformator
electric
- aparat conectat între re!eaua electric" de curent alternativ #i un
receptor a c"rui tensiune nominal" de func!ionare nu coincide cu
tensiunea re!elei.
transformator
în impulsuri
- transformator ce prime#te în primar semnale sub form" de
impulsuri, permi!ând, printr-o serie de m"suri constructive
transmiterea în secundar a unor impulsuri cu front foarte scurt,
separate galvanic fa!" de cele din primar.
transmisie
paralel$
- metod" de comunicare a informa!iei numerice, care const" în
emisia #i recep!ia simultan" a tuturor bi!ilor cuvântului de date.
transmisie
serial$
- metod" de comunicare a datelor numerice care const" în
transmiterea sincronizat", bit cu bit, a cuvântului de date.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 220/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 2"2 -
tranzi!ia
ie%irilor
- comutarea setului de ie#iri Y ale unui automat seven!ial, ca urmare
a unei tranzi!ii de stare.
tranzi!ie de
semnal
- comutare a unui semnal logic din 0 în $ sau din $ în 0.
trapez unitar
- caracteristic" real" de frecven!" ideal" având forma prezentat" în
figur ", ce permite determinarea r "spunsului indicial al unui sistem
pe baza caracteristicii reale de frecven!". Coeficientul 0 =&d / &0 se
nume#te coeficient de pant".
treapt$ unitar$ - func!ie (de intrare) de tip polinomial definit" prin
KL
KM
N
O
/
P
//
0,$
0,2/$
0,0
)($)(
t
t
t
t t u
în cazul continuu, respectiv în cazul discret
LMN
OP//
0,$
0,0)($)(
t
k k k u
Treapta unitar " este fie func!ie de test pentru un sistem, ob!inându-se
la ie#irea acestuia un r "spuns numit “indicial” pe care se definesc
performan!ele clasice (timp tranzitoriu, suprareglaj etc), fie permite
aproximarea polinomial" a m"rimii de intrare.
trigger Schmitt - circuit de formare a impulsurilor, prin introducerea unei reac!ii
pozitive în circuit, pentru a ob!ine un câ#tig mai mare #i histerezis.
variabil$ - m"rime dependent" de timp. Se utilizeaz" în teoria sistemelor sub
denumirile de variabil" de stare x(t), variabil" de intrare u(t),variabil" de ie#ire y(t) etc.
valoare
admisibil$
- valoare maxim" a unei m"rimi fizice permis" în cadrul unui sistem
f "r " ca acesta s" fie solicitat mai mult decât prev"d prescrip!iile
privind asigurarea integrit"!ii constructive #i men!inerea
caracteristicilor func!ionale.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 221/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 2"3 -
valoare
instantanee
- valoare pe care o ia, la un moment dat, o m"rime variabil" în timp.
valoarea medie - media aritmetic" a tuturor valorilor pe care le ia o m"rime
variabil".
valoare
m$surat$
- reprezentare sub form" numeric" asociat" unei m"rimi fizice ca
urmare a unui proces de m"surare.
valoarea real$ - valoarea unei m"rimi fizice atribuit" axiomatic sau ob!inut" printr-
un proces de m"surare ideal.
valoareprescris$
- valoarea la care trebuie s" fie men!inut" m"rimea de ie#ire(parametrul de calitate) într-un sistem de reglare automat".
ventil de
distribu!ie (de
cale)
- ventil care influen!eaz" circula!ia fluidului prin închidere,
deschidere sau stabilirea sensului de circula!ie. Din punct de vedere
constructiv, exist" dou" categorii importante de ventile de
distribu!ie: cu scaun #i cu sertar de distribu!ie. La cele cu scaun,
c"ile de trecere a fluidului sunt închise sau deschise cu pl"ci, talere,
bile sau conuri. Ventilele cu sertar de distribu!ie se construiesc în
variantele: cu sertar de distribu!ie longitudinal, sau cu sertar de
distribu!ie plan.
ventil cucomand$
dubl$
- ventil de închidere cu dou" intr "ri #i o ie#ire. Inchiderea se produceîntotdeauna în sensul intr "rii la care nu exist" semnal, trecerea
fluidului fiind astfel permis" de la intrarea prin care are loc admisia,
la ie#irea unic".
ventil de
închidere
- ventil vare blocheaz" trecerea fluidului într-un sens permi!ând
trecerea în sens opus.
ventil de
re!inere
- ventil de închidere ce func!ioneaz" cu pierderi cât mai mici de
presiune. In momentul în care (în sensul de trecere) presiunea de
intrare a aerului dep"#e#te for !a resortului, organul de blocare
deschide calea de trecere a fluidului.
ventil destrangulare %i
re!inere
- ventil care asigur " strangularea pentru sensul de comand" alelementelor fluidice #i închiderea pentru sensul de revenire.
zgomot - denumire utilizat" în domeniile sistemelor electronice de m"surare,
conversie #i transmisie a datelor, în tele- #i radiocomunica!ii pentru a
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 222/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
- 2"4 -
defini m"rimi perturbatoare care suprapunându-se peste semnalul
util pot s" modifice sau s" îngreuneze eviden!ierea con!inutului
informa!ional al acestuia.
zgomot alb - m"rime cu varia!ie aleatoare caracterizat" printr-un spectru în
frecven!" infinit.
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 223/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"3-
Index alfabetic
Ac!ionare ..............................................................................................................."03Adaptor pneumatic .................................................................................................."4Ajutaj-clapet# ..........................................................................................."4,38,39,4" Amplificator de putere..............................................................................39,40,4",42
Amplificator magnetic........................................................................................63,66Amplificator ..............................................................................38,39,40,4",42,63,66Ascensor....................................................................................""0,""2,""3,""5,""6Automat.....................................................................................................................5Automatizare ...........................................................................................................32Autotransformator ...........................................................................................64,"02Baterie condensatoare.........................................................................................58,99Bimetal ...................................................................................................................."" Bloc de derivare .................................................................................................44,48Bobin# .....................................................................................................................63Came........................................................................................................................27Caracteristic# ...........................................................................................................3"
Cazan....................................................................................................................."44Central# termic# ............................................................................69,70,""7,""8,"46Circuit de sonerie ....................................................................................................97Circuit RC ...............................................................................................................33Circuit RLC.............................................................................................................99Clapet# de reglare....................................................................................................26Clasificare.............................................................................................................7,3" Comand# automat# ...........................................................................................6","06Comand# centralizat# ..............................................................................................69Comparator..............................................................................................."3,"8,20,47Compensator............................................................................................................43
Condensator..............................................................................................28,95,96,99Conexiune ...............................................................................................................34Contact ....................................................................................................................20Contactor ............................................................................................................2",99Convertor............................................................................................................"7,46Curent alternativ....................................................................................................""" Curent capacitiv.......................................................................................................99Curent-presiune ......................................................................................................."7
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 224/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"4-
Curgere fluid ..........................................................................................................."" Derivare...................................................................................................................44Diagrama de func!ionare ...................................................................................."5,"8Diagramele de contacte ...........................................................................................89Distribuitor mecanic cu came..................................................................................27Electromagnet..........................................................................................................24Element de execu!ie.......................................................................................25,42,49Factor de putere..................................................................................................58,99Fenomenul termoelectricit#!ii.................................................................................."" Grup receptor...........................................................................................................59Heron.........................................................................................................................5
Hidrofor..............................................................................................................73,74Identit#!i de transfigurare ........................................................................................37Iluminat exterior......................................................................................................6" Înregistrator compensator automat..........................................................................25Întrerup#tor.........................................................................................................2",95Limitator................................................................................................................""0Manometru cu contacte ...........................................................................................73MAR........................................................................................................................24Marcare borne ....................................................................................................50,53Marcare mixt# ....................................................................................................52,54Marcare noduri ........................................................................................................5" M#surare de zero ....................................................................................................."6
MEA........................................................................................................"0","02,""" Mecanism de ceasornic ...........................................................................................28Miliampermetru regulator ........................................................................78,87,9",93Modul grup termic VIADRUS G90......................................................................"45Motor asincron ................................................................................66,67,23,"07,"09Motor de curent continuu..............................................................................23,34,35Motor sincron..........................................................................................................67Motor...................................................................................................23,69,29,68,96
Nivel .....................................................................................................................6,"6Oscilator .................................................................................................................99Piston cu dublu efect $i pozi!ioner ..........................................................................49Pomp#.......................................................................................................56,57,7",72Pornire MEA ..........................................................................................."02,"04,""" Pornire...........................................................................67,"00,"02,"0","06,"07,"09Presostat ..................................................................................................................70Principiu .................................................................................................................."" Principiu ..........................................................................8,"","2,"3,"6,50,5",52,"08Punte Wheatstone...................................................................................................."8Punte........................................................................................................................"5Redresor trifazat ......................................................................................................22
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 225/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"5-
Reglare automat# ...............................................................................................5,6,99Reglare debit ...............................................................................................87,88,"5" Reglare nivel ......................................................................................................"6,82Reglare presiune...........................................................................76,77,78,80,8","5" Reglare temperatur # ................................................................................................92Regulator pneumatic ...............................................................................................47Regulator........................................................................................."4,38,94,"08,"44Relee..............................................................................................."9,27,20,2",28,29Reostat de pornire.................................................................................................."06Rezisten!# de desc#rcare..........................................................................................96Robinet de reglare ..............................................................................................30,42
Robinet de sec!ionare ..............................................................................................25Robinet .................................................................................................................."44RRAE .................................................................................................................23,24Ruptor......................................................................................................................2" Sarcin# termic# ......................................................................................................"44Schem# bloc .............................................................................................23,3",35,36Schem# comand# ...........................................56,57,60,99,"05,""0, ""2,""4,""5,""6Schem# conexiuni ..................................................................................53,54,55,"44Schem# de ac!ionare electric# ..............................................................................."00Schem# de conectare .....................................................................................60,95,96Schem# de m#surare.............................................................................................."44Schem# de montare ..............................................................................................."44
Schem# func!ional# .......................................................................................25,45,48Schem# monofilar #..................................................................................................99Schem# tehnologic#..........................................33,69,75,79,83,84,85,86,89,9",93,94Selector pas cu pas ..................................................................................................29Semnalizare optic# $i acustic# ............................................................................97,98Semne conven!ionale................................................................................................." Servomotor cu piston ..............................................................................................44Servomotor hidraulic...............................................................................................26Servomotor pneumatic ......................................................................................."7,42Simbol ................................................................................................................29,33Sistem automat ................................................................................................5,3",36Sta!ie de pompare....................................................................................................32Stea-triunghi..............................................................................................65,"04,"08Surs# de lumin# .......................................................................................................60Termometru manometric.........................................................................................92Termorezisten!# .................................................................................................."0,9" Tiristor................................................................................................................22,65Traductor analizator pentru lichide ...........................................................................9Traductor capacitiv ..............................................................................................8,"5Traductor cu plutitor................................................................................................"2
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 226/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!iiSuport de curs
-2"6-
Traductor cu SELSIN................................................................................................8Traductor de debit .............................................................................................."","2Traductor de deplasare .........................................................................................8,"3Traductor de factor de putere ..................................................................................58Traductor de presiune .............................................................................................."" Traductor de temperatur # ........................................................................................45Traductor de umiditate .........................................................................................9,"0Traductor hidraulic.................................................................................................."2Traductor inductiv............................................................................................"5,"44Traductor piezoelectric ............................................................................................"2Traductor pneumatic .........................................................................................."3,44
Traductor rezistiv ...................................................................................................8,9Traductor termomanometric...................................................................................."0Traductor varmetric.................................................................................................96Traductorul rotametric.............................................................................................85
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 227/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-i-
Cuprins
1. Suport grafic:1.1. Semne conven!ionale...............................................................................11.2. Automatul lui Heron................................................................................51.3. Structura unui sistem automat..................................................................5
1.4. Locul regulatorului automat în sistemul de reglare automat" ..................51.5. Sistem de reglare automat astatic pentru nivel.........................................61.6. Sistem de reglare automat static pentru nivel...........................................61.7. Traductoare. Clasificare...........................................................................71.8. Principiul traductoarelor rezistive............................................................81.9. Principiul traductorului cu SELSIN.........................................................81.10. Principiul traductorului de deplasare electromagnetic .............................81.11. Principiul traductorului capacitiv.............................................................81.12. Traductor de umiditate psihrometric........................................................91.13. Traductor analizor pentru lichide.............................................................91.14. Traductor rezistiv protejat contra atmosferei exterioare...........................91.15. Traductoare termomanometrice.............................................................101.16. Traductor de umiditate...........................................................................101.17. Termorezisten!a .....................................................................................101.18. Traductor de umiditate cu clorur " de litiu..............................................101.19. Exemple de traductoare de presiune ......................................................111.20. Principiul de func!ionare al bimetalului.................................................111.21. Traductor de debit în sistem manometric diferen!ial..............................111.22. Curgerea fluidului prin tuburi cu sec!iune variabil" ..............................111.23. Principiul de aplicare a fenomenului termoelectricit"!ii ........................111.24. Traductoare cu plutitor ..........................................................................121.25. Principiul traductorului hidraulic...........................................................121.26. Traductor electromagnetic de debit........................................................12
1.27. Principiul traductorului piezoelectric.....................................................121.28. Principiul traductorului pneumatic ........................................................131.29. Traductor de deplasare în montajul pun!ii de curent alternativ..............131.30. Comparator cu pârghie ..........................................................................131.31. Adaptoare pneumatice de tipul “ajutaj-clapet"” ....................................141.32. Schema de principiu a regulatorului de depresiune ...............................141.33. Punte pentru traductoare capacitive.......................................................151.34. Punte pentru traductoare inductive ........................................................15
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 228/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-ii-
1.35. Principiul m"sur "rii de zero...................................................................161.36. Regulator de nivel în cazane..................................................................161.37. Convertor curent-presiune .....................................................................171.38. Servomotor pneumatic cu simplu efect..................................................171.39. Servomotor pneumatic cu dublu efect ...................................................171.40. Comparator cu ro!i din!ate.....................................................................181.41. Puntea Wheatstone #i Diagrama de func!ionare a pun!ii ca element de
compara!ie .............................................................................................181.42. Varia!ia for !elor la releul electromagnetic neutru ..................................191.43. Releu electromagnetic neutru ................................................................191.44. Releu electromagnetic cu plonjor ..........................................................19
1.45. Montaj comparator pentru traductoare generatoare ...............................201.46. Releu diferen!ial ....................................................................................201.47. Releu optic electronic cu contacte .........................................................201.48. Contactoare #i ruptoare..........................................................................211.49. Contactoare #i ruptoare cu relee.............................................................211.50. Întrerup"tor automat ..............................................................................211.51. Tiristor...................................................................................................221.52. Redresor trifazat ....................................................................................221.53. Motor asincron monofazat.....................................................................231.54. Motor asincron bifazat...........................................................................231.55. Schema bloc RRAE...............................................................................231.56. Motor de curent continuu cu excita!ie separat"......................................23
1.57. Schema electric" a RRAE cu MAR trifazat...........................................241.58. Electromagnet cu curs" lung" ................................................................241.59. Electromagnet cu curs" scurt" ...............................................................241.60. Schema func!ional" a elementului mecanic de prescriere #i programare251.61. Element execu!ie - electromagnet #i robinet de sec!ionare.....................251.62. Schema unui înregistrator compensator automat ...................................251.63. Clapet" de reglare multipl" basculant" (jaluzele) ..................................261.64. Servomotor hidraulic rotativ pentru eforturi mari.................................. 261.65. Servomotor hidraulic cu piston fix ........................................................261.66. Servomotor hidraulic rotativ pentru eforturi mici ..................................261.67. Releul electromagnetic cu spir " în scurtcircuit ......................................27
1.68. Distribuitor mecanic cu came ................................................................271.69. Releu polarizat.......................................................................................271.70. Releu de timp cu mecanism de ceasornic ..............................................281.71. Releu de timp cu condensator................................................................281.72. Selector pas cu pas.................................................................................291.73. Releu de timp cu motor electric.............................................................291.74. Simboluri pentru relee de timp ..............................................................291.75. Robine!i de reglare cu 2 #i 3 c"i.............................................................30
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 229/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-iii-
1.76. Caracteristicile unui sistem static #i astatic............................................311.77. Caracteristicile statice cu extrem: maxim, minim..................................311.78. Clasificarea general" a sistemelor automate...........................................311.79. Schema bloc a unui sistem automat închis.............................................311.80. Automatizarea unei sta!ii de pompare în func!ie de nivelul apei dintr-un
rezervor..................................................................................................321.81. Simbolizarea grafic" a unui sistem ........................................................331.82. Schema tehnologic" a unui transportor cu band"...................................331.83. Circuitul RC #i schema de principiu a unui cuptor electric – elemente de
tip PT.....................................................................................................331.84. Schema circuitului RLC #i schema de principiu a unui oscilator
mecanic – elemente de tip PT2..............................................................331.85. Conexiunea “paralel” #i conexiunea “cu reac!ie” ..................................341.86. Scheme bloc corespunz"toare ecua!iilor diferen!iale .............................341.87. Schema motorului electric de curent continuu.......................................341.88. Schema bloc structural" a motorului electric de curent continuu...........351.89. Rezultatul transfigur "rii schemei bloc structurale #i transferul intrare-
ie#ire al motorului de curent continuu ...................................................351.90. Schema bloc restrâns" a unui sistem automat închis #i a unui sistem
automat combinat ..................................................................................361.91. Schema bloc a unui sistem automat neliniar #i a unui sistem automat cu
e#antioane ..............................................................................................361.92. Identit"!i de transfigurare.......................................................................37
1.93. Echipajul mobil al regulatorului pneumatic...........................................381.94. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” cu efect de ejector................................381.95. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” cu ejec!ie..............................................391.96. Amplificatorul “ajutaj-clapet"” în montaj diferen!ial ............................391.97. Amplificator de putere cu cinci membrane............................................391.98. Amplificator de putere cu compensare ..................................................401.99. Amplificator de putere f "r " compensare................................................401.100. Amplificator de putere cu consum intermitent.......................................411.101. Amplificator de putere cu rezisten!e de tip “ajutaj-clapet"” ..................411.102. Amplificator de putere cu dou" m"rimi de ie#ire...................................421.103. Element de execu!ie pneumatic cu membran" .......................................42
1.104. Servomotor pneumatic cu robinet de reglare .........................................421.105. Compensatoare utilizând principiul compens"rii deplas"rilor ...............431.106. Compensatoare bazate pe principiul compens"rii for !elor .....................431.107. Schema de principiu pentru traductoare pneumatice .............................441.108. Bloc de derivare.....................................................................................441.109. Servomotor cu piston cu dublu efect cu ac!iune propor !ional" ..............441.110. Traductor pneumatic de temperatur " .....................................................451.111. Schema func!ional" a traductorului de temperatur " ...............................45
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 230/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-iv-
1.112. Convertor electropneumatic...................................................................461.113. Regulator pneumatic cu burdufuri în cruce ...........................................471.114. Comparatoare bazate pe principiul compens"rii for !elor .......................471.115. Schema func!ional" a blocului de derivare ............................................481.116. Element de execu!ie cu piston cu dublu efect #i pozi!ioner ...................491.117. Principiul marc"rii bornelor pentru scheme electrice.............................501.118. Principiul marc"rii nodurilor .................................................................511.119. Principiul marc"rii mixte .......................................................................521.120. Schema conexiunilor – marcarea bornelor.............................................531.121. Schema conexiunilor – marcare mixt"...................................................541.122. Schema conexiunilor – schem" .............................................................55
1.123. Sistem de comand" pentru 1+1 pompe la un pu! de captare..................561.124. Schema pentru comanda bateriilor de condensatoare cu 3 traductoare defactor de putere......................................................................................58
1.125. Schema pentru comanda bateriilor de condensatoare cu un singurtraductor de factor de putere..................................................................58
1.126. Schema electric" pentru conectarea simultan" la re!ea a trei grupuri dereceptoare ..............................................................................................59
1.127. Schem" de comand" pentru mai multe surse de lumin".........................601.128. Schema pentru comanda automat" a iluminatului exterior ....................611.129. Schema electric" pentru pornirea MEA cu rezisten!e în
circuitul statoric .....................................................................................621.130. Schema electric" pentru pornirea MEA cu bobine de reactan!".............63
1.131. Schema electric" pentru pornirea MEA cu amplificatoare magneticemontate în circuitul statoric ...................................................................63
1.132. Schema electric" pentru pornirea MEA cu autotransformator .............641.133. Schema electric" pentru pornirea MEA stea-triunghi ...........................651.134. Schema electric" pentru pornirea MEA cu tiristoare ............................651.135. Schema electric" pentru pornirea MEA în func!ie de timp...................661.136. Schema electric" pentru pornirea MEA automat" cu amplificatoare
magnetice montate în circuitul rotoric ...................................................661.137. Schema de principiu a func!ion"rii motorului asincron cu rotorul bobinat
utilizând cascada subsincronic" .............................................................671.138. Schema electric" de for !" a trei motoare electrice.................................68
1.139. Schema electric" de comand" a trei motoare electrice..........................681.140. Schema tehnologic" cu aparatura de comand" pentru livrarea apei caldede consum dintr-un punct termic ...........................................................69
1.141. Schema electric" pentru SRA pentru livrarea apei calde de consumdintr-un punct termic .............................................................................70
1.142. Schema electric" pentru comanda unui compresor cu un presostat ......701.143. Schema electric" pentru func!ionarea a dou" pompe active #i a unei
pompe de rezerv" pornit" manual..........................................................71
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 231/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-v-
1.144. Schema electric" pentru func!ionarea a dou" pompe active #i a unei pompe de rezerv" pornit" automat.........................................................72
1.145. Schema electric" pentru comanda unui compresor cu un manometru cucontacte..................................................................................................73
1.146. Schema unei sta!ii de hidrofor ...............................................................731.147. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de
comand" a unei sta!ii de hidrofor...........................................................741.148. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea
bipozi!ional" a presiunii cu regulator tip EIX 75...................................751.149. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea
tripozi!ional" a presiunii cu miliampermetru regulator tip AR – 192 ....75
1.150. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea bipozi!ional" a presiunii cu regulator tipEIX 75 ...................................................................................................76
1.151. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea bipozi!ional" a presiunii cu regulator tipEIX 75 ...................................................................................................77
1.152. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a presiunii cumiliampermetru regulator tip AR – 192.................................................78
1.153. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a presiunii cu regulatorul tip ELC – 113A..............................79
1.154. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea
tripozi!ional" a nivelului cu înregistrator tip ELR352 ...........................791.155. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de
automatizare pentru reglarea continu" a presiunii cu regulatorul tip ELC – 113A...................................................................................................80
1.156. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea continu" a presiunii cu regulatorul tip ELC
– 113A...................................................................................................811.157. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de
automatizare pentru reglarea tripozi!ional" a nivelului cu înregistrator tipELR352 .................................................................................................82
1.158. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea
continu" a nivelului cu regulator tip ELC 113.......................................831.159. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a debitului cu indicator sau cu înregistrator electronic.....83
1.160. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglarea bipozi!ional" a debitului cu regulator ELX 75.......................................84
1.161. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a debitului cu miliampermetru regulator AR 192 ............84
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 232/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-vi-
1.162. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primardiafragma de m"surare...........................................................................85
1.163. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primartraductorul rotametric ............................................................................85
1.164. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareacontinu" a debitului cu regulator tip ELC utilizând ca element primardetectorul electromagnet de debit ..........................................................86
1.165. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu termometru manometric cu contacte tip
TMC ......................................................................................................861.166. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a debitului cumiliampermetru regulator AR192..........................................................87
1.167. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea continu" a debitului cu regulator tip ELCcu detector electromagnetic de debit......................................................88
1.168. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a debitului cu indicator sauînregistrator electronic ...........................................................................88
1.169. Schema tehnologic" cu aparatur " de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu termometru manometric cu contacte tip
TMC ......................................................................................................891.170. Diagramele de contacte ale TIC 1 #i TIC 2 aferente schemei tehnologice
cu aparatura de automatizare .................................................................891.171. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea
tripozi!ional" a temperaturii cu logometru regulator LR192..................891.172. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura de
automatizare pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturiicu termometru manometric cu contacte tip TMC ..................................90
1.173. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru montajul termorezisten!ei cu trei fire.....................91
1.174. Schema electric" pentru reglarea tripozi!ional" a
temperaturii cu sau f "r " înregistratoare electronice................................911.175. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglareatripozi!ional" a temperaturii cu miliampermetru regulator AR 192 .......91
1.176. Schema electric" corespunz"toare schemei tehnologice cu aparatura deautomatizare pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturii cu termometrumanometric cu contacte tip TMC ..........................................................92
1.177. Schema electric" pentru reglarea tripozi!ional" a temperaturii cumiliampermetru regulator AR 192.........................................................93
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 233/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
-vii-
1.178. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglarea liniar " a temperaturii cu regulator direct de temperatur " tip RDT ....................93
1.179. Schema tehnologic" cu aparatura de automatizare pentru reglareacontinu" a temperaturii cu regulator tip ELC.........................................94
1.180. Schema electric" pentru reglarea cu regulator tip RPT.........................941.181. Schema electric" pentru reglarea continu" a temperaturii cu
regulator tip ELC...................................................................................941.182. Schema de conectare a condensatoarelor de joas" tensiune cu
întrerup"tor independent........................................................................951.183. Schema de conectare a condensatoarelor de joas" tensiune cu
întrerup"tor comun pentru baterie #i receptor ........................................95
1.184. Schema de conectare în trepte a bateriilor de condensatoare comandatede la distan!" prin butoane.....................................................................951.185. Schema de conectare în trepte a bateriilor de condensatoare comandate
automat prin traductor varmetric............................................................961.186. Desc"rcarea condensatoarelor prin înf "#ur "rile unui motor electric ......961.187. Montarea rezisten!elor de desc"rcare.....................................................961.188. Sistem simplu de semnalizare optic" #i acustic" pentru hoteluri mici....971.189. Schema unui circuit de sonerie de la locuin!a de tip vil" cu 4
apartamente, cu apel la intrarea în apartament.......................................971.190. Sistem de semnalizare optic" #i acustic" la un hotel..............................981.191. Sistem de semnalizare optic" #i acustic" la un spital .............................981.192. Schema monofilar " pentru reglarea automat" a factorului de putere .....99
1.193. Contactor curen!i capacitivi...................................................................991.194. Schem" comand" baterii condensatoare.................................................991.195. Schem" de ac!ionare electric" ..............................................................1001.196. Schema de principiu a pornirii automatizate reversibile ......................1001.197. Pornire în func!ie de curent în 2 trepte ................................................1011.198. Schema principial" de pornire în func!ie de timp a MEA....................1011.199. Pornire MEA cu ajutorul unor bobine de induc!ie sau rezistoare ........1021.200. Pornire cu autotransformatorul ............................................................1021.201. Schema electric" pentru comanda ac!ion"rii........................................1031.202. Pornire MEA cu rotor în scurtcircuit ...................................................1041.203. Pornire MEA cu stea-triunghi..............................................................104
1.204. Schema cu comand" indirect"..............................................................1051.205. Pornire cu reostat.................................................................................1061.206. Reostat de pornire................................................................................1061.207. Schema principial" a sistemului de comand" automat" a pornirii în
func!ie de viteza ma#inii ......................................................................1061.208. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin conectare direct" .......1071.209. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin reactor .......................107
7/22/2019 2.Scheme de Baza.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/2scheme-de-bazapdf 234/234
Automatizarea instala!iilor pentru construc!ii
Suport de curs
1.210. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin rezisten!e montate încircuitul statoric ...................................................................................107
1.211. Pornirea motoarelor asincronice în colivie prin comutatorstea-triunghi.........................................................................................108
1.212. Principiul reglajului prin schimbarea num"rului de perechi de poli ....1081.213. Pornirea motoarelor asincrone în colivie prin autotransformator......... 1091 214 Schem" comand" prin butoane la un ascensor 110