document25

7
25.Descrieţi metodele de majorare a capitalului propriu şi enumeraţi avantajele şi dezavantajele finanţării întreprinderii cu capital propriu şi capital împrumutat În funcţie de provenienţa resurselor cu ajutorul cărora se constituie şi sporeşte capitalul întreprinderii, deosebim două modalităţi de finanţare: finanţarea internă finanţarea externă Finanţarea internă se realizează pe seama următoarelor resurse: profitul net sau partea din profitul net rămasă după plata dividendelor; amortizarea activelor imobilizate, sume din valorificarea activelor imobilizate scoase din funcţiune sau din vânzarea celor neutilizate; alte fonduricare pot fi asimilate celor proprii. Finanţarea externă reprezintă modalitatea de constituire cât și de majorare a capitalului întreprinderii și este reprezentată de: aporturile în natură sau în bani ale acționarilor; contribuţii ale statului, ale unor colectivităţi publice şi organisme specializate; emisiunea şi vânzarea de noi acţiuni; emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni, contractarea de împrumuturi bancare, practicarea creditului comercial, a leasingului, sau alte operațiuni similare. Totuşi, există careva avantaje şi dezavantaje atît pentru finanţarea internă cît şi pentru cea externă. Capitalul propriu oferă avantajul unei siguranţe mai mari – nu va fi retras în cazul înrăutăţirii situaţiei financiare, cum se poate întâmpla în cazul unui credit bancar, nu este necesară expunerea detaliată a planului de afaceri în faţa unor parteneri externi şi nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante. Prin urmare, această sursă de finanţare asigură flexibilitate, siguranţă şi independenţă. Totodată, în perspectiva atragerii de surse de finanţare exterioare, angajarea unor fonduri proprii reprezintă o garanţie a

Upload: catea-prisacaru

Post on 26-Sep-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

plati prin virament

TRANSCRIPT

25.Descriei metodele de majorare a capitalului propriu i enumerai avantajele i dezavantajele finanrii ntreprinderii cu capital propriu i capital mprumutat

n funcie de proveniena resurselor cu ajutorul crora se constituie i sporete capitalul ntreprinderii, deosebim dou modaliti de finanare:

finanarea intern

finanarea extern

Finanarea intern se realizeaz pe seama urmtoarelor resurse:

profitul net sau partea din profitul net rmas dup plata dividendelor;

amortizarea activelor imobilizate, sume din valorificarea activelor imobilizate scoase din funciune sau din vnzarea celor neutilizate;

alte fonduricare pot fi asimilate celor proprii.

Finanarea extern reprezint modalitatea de constituire ct i de majorare a capitalului ntreprinderii i este reprezentat de:

aporturile n natur sau n bani ale acionarilor;

contribuii ale statului, ale unor colectiviti publice i organisme specializate;

emisiunea i vnzarea de noi aciuni;

emisiunea i vnzarea de obligaiuni, contractarea de mprumuturi bancare, practicarea creditului comercial, a leasingului, sau alte operaiuni similare.

Totui, exist careva avantaje i dezavantaje att pentru finanarea intern ct i pentru cea extern.

Capitalul propriu ofer avantajul unei sigurane mai mari nu va fi retras n cazul nrutirii situaiei financiare, cum se poate ntmpla n cazul unui credit bancar, nu este necesar expunerea detaliat a planului de afaceri n faa unor parteneri externi i nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante. Prin urmare, aceast surs de finanare asigur flexibilitate, siguran i independen. Totodat, n perspectiva atragerii de surse de finanare exterioare, angajarea unor fonduri proprii reprezint o garanie a motivaiei ntreprinztorului pentru asigurarea succesului afacerii.

Dezavantajele finanrii din surse proprii sunt i ele importante: - capitalul propriu este, n general, destul de limitat i poate periclita dezvoltarea afacerii; - n caz de nereusit, pierderea va fi suportat n ntregime de ntreprinztor (sau de apropiaii si); - firma va fi puin cunoscut de instituiile financiare i va ntmpina greuti n acumularea de fonduri n situaii speciale.

Ct privete capitalul mprumutat, atunci avantajele acestuia sunt urmtoarele:

- obinerea de fonduri suplimentare;

- stabilirea unor relaii de ncredere cu instituiile financiare i accesul mai uor la alte servicii furnizate de bnci;

- lansarea de semnale pozitive pentru ali poteniali investitori, care s ofere susinere financiar;

- n cazul anumitor forme de credit, existena unui grad de flexibilitate privind sumele angajate, termenii de creditare, dobnzile i termenele de rambursare; etc.

Printre dezavantajele surselor mprumutate se numr:

- atitudinea sceptic i reinut a bncilor n ceea ce privete finanarea noilor firme, banca avnd nevoie de sigurana c va primi napoi banii acordai drept credit, n timp ce firmele nou-nfiinate nu ofer aceast garanie din diferite motive (nu au istoric, nu au experien, nu sunt stabile);

- riscul de a pierde garaniile depuse pentru obinerea creditului sau chiar riscul de faliment n cazul nerestituirii creditului;

- implicarea unui factor extern n managementul firmei, apariia unor restricii;

- expunerea proiectului la riscuri noi de exemplu riscul ratei dobnzii;

- riscul ntreruperii creditrii n cazul unor evenimente nefavorabile pentru firm.

Principalele metode utilizate n atragerea i constituirea fondurilor necesare ntreprinderii se refer la:

metoda aporturilor n bani i natur;

metoda autofinanrii;

metoda creditrii;

metoda finanrii bugetare.

Aportul presupune angajarea de ctre acionari sau asociai a unor capitaluri n bani sau n natur, n scopul crerii sau dezvoltrii ntreprinderii. Aceste aporturi pot fi aduse de acionari att cu ocazia nfiinrii firmei ct i cu ocazia unor operaiuni de majorare de capital. n cazul societilor pe aciuni, n contul aporturilor aduse de acionari ntreprinderea va emite aciuni, ceea ce reprezint o modalitate de formare sau de majorare a capitalurilor proprii.

Metoda autofinanrii const n reinerea unei pri din rezultatele nete care se degaj din activitatea ntreprinderii. Marja bruta de autofinanare cuprinde : profitul net, amortizarea i unele provizioane.

Metoda creditrii este acea metod prin care se creaz fondurile mprumutate. Utilizarea acestei metode poate duce la crearea unei dependene financiare fa de creditori care pot impune firmelor debitoare modul n care s foloseasc resursele mprumutate sau uneori pot exercita un anumit control asupra activitii ntreprinderii, n scopul asigurrii unei certitudini n recuperarea sumelor avansate sub form de mprumutat.

Finanarea bugetar, este o modalitate ntlnit la regiile autonome sau la ntreprinderile cu capital integral sau majoritar de stat. Se concretizeaz n dotarea cu imobilizri i active circulante, dar si pe parcursul activitatii, atunci cand apar unele nevoi de finanare care nu pot fi acoperite prin resurse proprii.

Alegerea uneia sau a altei metode de finanare a capitalului ntreprinderii constituie o component a politicii financiare adoptat de ntreprindere n finanarea activitilor.

50.Organizarea plilor prin virament pe teritoriul R. Moldova. Esena organizrii plilor prin virament, participanii, documentele de plat, regulamente BNM privind efectuarea plilor prin virament. Cerinele de ntocmire documentelor de decontare. Particularitile realizrii debitrii directe, transferului de credit i incasso.

75.Comisia Naional a Pieei Financiare autoritate autonom a administraiei publice de reglementare, supraveghere i control a pieei valorilor mobiliare, funcii, atribuii, acte emise.

Comisia Naional a Pieei Financiare, ca autoritate unic de reglementare i control a mai multor sectoare ale pieei financiare nebancare, inclusiv a valorilor mobiliare, asigurrilor, asociaiilor de economii i mprumut i organizaiilor de microfinanare, acord o atenie deosebit asigurrii transparenei privind activitatea sa i dezvoltarea pieei. n acest context, ne propunem ca pagina-web oficial a C.N.P.F. s devin un mijloc eficient de informare i comunicare interactiv pentru participani profesioniti ai pieei financiare, investitori, mass-media i publicul larg.

n condiiile extinderii i aprofundrii reformelor bazate pe principiile economiei de pia, un rol decisiv n asigurarea creterii economice aparine pieei financiare n ansamblu i participanilor acesteia. Piaa financiar este unul din principalele mecanisme de atragere a investiiilor i de redistribuire a capitalului, servind drept furnizor principal al resurselor investiionale prin transformarea economiilor n investiii.

Comisia Naional a Pieei Financiare este succesoare n drepturi i obligaiuni a Comisiei Naionale Valorilor Mobiliare, a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor i Fondurilor Nestatale de Pensii i a Serviciului supravegherii de stat a activitii asociaiilor de economii i mprumut ale cetenilor de pe lng Ministerul Finanelor al Republicii Moldova.

Obiectivelede baz ale Comisiei Naionale a Pieei Financiare sunt:consolidarea stabilitii, asigurarea transparenei, siguranei i eficienei sectorului financiar, prin adoptarea i meninerea unui cadru regulatoriu i de supraveghere a participanilorpieei financiare adecvat pentru reducerea riscurilor sistemice, precum i pentru prevenirea practicilor neloiale,abuzive i frauduloase n sectorul financiar, n scopul protejrii intereselor clienilor i investitorilor.Autoritatea Comisiei Naionale a Pieei Financiare se extinde asupra: emitenilor, investitorilor, participanilor profesioniti ai pieei valorilor mobiliare, definii de legislaia privind piaa valorilor mobiliare, companiilor de asigurare, brokerilor de asigurare, fondurilor nestatale de pensii, organizaiilor de microfinanare, asociaiilor de economii i mprumut, organizaiilor de credit ipotecar i birourilor istoriilor de credit.

n scopul realizrii obiectivelor sale, Comisia Naional are urmtoarele atribuii:

a) elaboreaz i, n comun cu Guvernul, aprob strategia de dezvoltare a pieei financiare nebancare;

b) exercit prerogativele legale privind reglementarea i supravegherea pieei financiare nebancare prin adoptarea de decizii i dispunerea de msuri executorii pentru participanii la piaa financiar nebancar, precum i efectueaz, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficial a deciziilor proprii;

c) acord, retrage, suspend i reperfecteaz licene i autorizaii participanilor profesioniti, precum i acord autorizaii de reorganizare a acestora, n conformitate cu legislaia;

d) acord asociaiilor participanilor profesioniti statut de organizaie de autoreglementare, precum i deleag acestora, n corespundere cu legislaia, una sau mai multe mputerniciri;

e) stabilete, n cazurile prevzute de legislaie, cerine fa de operaiunile cu valori mobiliare i activitatea participanilor profesioniti, inclusiv cerine fa de mrimea capitalului propriu, i normele de pruden financiar;

f) monitorizeaz situaia financiar a participanilor profesioniti, precum i conformarea acestora cerinelor de activitate stabilite de legislaie, efectueaz controale asupra activitii acestora n limitele competenei sale;

g) stabilete, n cazurile prevzute de legislaie, cerine fa de asociaii/acionarii semnificativi, persoanele cu funcie de rspundere i specialitii participanilor profesioniti, precum i stabilete modul de atestare a specialitilor participanilor profesioniti;

h) stabilete regimul, forma, coninutul i modul de inere a registrelor interne ale participanilor profesioniti, precum i cerinele privind registrul deintorilor valorilor mobiliare i modul de inere a lui;

i) elaboreaz i, n comun cu Ministerul Finanelor, aprob regulile de ntocmire i prezentare a drilor de seam specializate ale participanilor profesioniti, ale emitenilor i organizaiilor de autoreglementare;

j) creeaz i ntreine reeaua informaional, necesar supravegherii participanilor profesioniti, precum i baza informaional public privind emitenii, titularii de licen i funcionarea pieei financiare nebancare, ofer publicului larg informaiile cu privire la activitatea sa i la dezvoltarea pieei financiare nebancare;

k) stabilete modul de nregistrare, nregistreaz ofertele publice i cele de tender referitoare la valorile mobiliare, precum i rezultatele realizrii acestora;

l) stabilete modul de plasare i de circulaie a valorilor mobiliare strine pe piaa valorilor mobiliare a Republicii Moldova;

m) ine Registrul de stat al valorilor mobiliare, registrul participanilor profesioniti, registrul licenelor eliberate i al atestatelor de calificare ale specialitilor participanilor profesioniti, registrul de stat al asigurtorilor (reasigurtorilor), brokerilor de asigurare i/sau reasigurare i al actuarilor, precum i alte registre n conformitate cu legislaia;

n) exercit, n comun cu Agenia Naional pentru Protecia Concurenei, controlul asupra respectrii legislaiei cu privire la protecia concurenei pe piaa financiar nebancar;

o) nregistreaz emisiunile de valori mobiliare ale emitenilor din Republica Moldova i elibereaz emitenilor permise pentru circulaia valorilor mobiliare n afara rii;

p) public preurile valorilor mobiliare care circul n afara bursei de valori, determin publicaiile periodice n care participanii profesioniti i emitenii de valori mobiliare snt obligai s publice informaia ce urmeaz a fi dezvluit n conformitate cu legislaia;

q) elibereaz, n cazurile stabilite de legislaie, avize de dobndire a participaiilor calificate n capitalul social al participanilor profesioniti, avize de deschidere a filialelor i reprezentanelor participanilor profesioniti, precum i avize prealabile pentru nregistrarea asigurtorului i reasigurtorului;

r) supravegheaz activitatea Biroului Naional al Asigurtorilor de Autovehicule din Republica Moldova;

s) stabilete modalitatea evidenei de ctre asigurtori a contractelor de asigurare (polielor de asigurare) i aprob transferul de portofolii ale asigurtorilor;

t) realizeaz alte atribuii n conformitate cu legislaia ce reglementeaz activitatea participanilor profesioniti, cu prezenta lege i cu alte acte legislative.

Comisia Naional emite decizii sub form de hotrri i ordonane, care se semneaz de preedinte sau, n absena acestuia, de vicepreedintele mputernicit.

Hotrrile i ordonanele Comisiei Naionale se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.