australia lec 25

Capitolul V Australia şi

Lecţia 25. Poziţia fizico-geografică a Australiei. Lucrare practică.

A. Elemente de identificare

Tipul lecţiei: mixtă.

Durata: 45 min

Subcompetenţe şi obiective operaţionale:

Sc. 1. Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici.

O1. Să utilizeze corect terminii geografici în descrierea orală şi scrisă a continentului.

Sc.5. Citirea şi interpretarea hărţilor tematice la caracterizarea componentelor naturii

continentelor.

O2. Să identifice principalele particularităţi ale poziţiei fizico-goegrafice a Australiei, studiind un

fragment din text/analizînd harta.

O3. Să descrie linia de ţărm a Australiei, studierii fragmentului de text/analiza hărţii fizice.

Sc. 6. Identificarea relaţiilor dintre componente naturale specifice continentelor.

O4. Să explice principalele particularităţi ale poziţiei fizico-geografice a Australiei, studiind un

fragment din text.

O5. Să compare poziţia fizico-geografică a Australiei cu cea a Africii, analizînd hărţile.

Strategii didactice:

- metode şi procedee: conversaţie euristică, studierea textului, analiza hărţilor, lucrare practică,

tehnica Diagrama Venn.

- mijloace de instruire: manualul, harta, computerul;

- materiale necesare: harta fizică şi climatică a Australiei, harta fizică a Africii.

Forme de activitate: individual, frontală, în perechi.

Tipuri/metode de evaluare: evaluare curentă, conversaţia de verificare, repovestirea,

completarea tabelului, Tehnica Lanţul ideilor..

b. Desfăşurarea lecţiei

Etapelelecţiei

Ob op.

Durata,

Activitatea de predare-învăţare/Evaluare/Forme de activitate/Materiale

Captarea atenţiei

5 Se va realiza una dintre variante:1. Discuţie cu tema „Ce cunoaşteţi despre Australia?” – Tehnica Lanţul ideilor. Fiecare elev, în ordinea locurilor în clasă, spune cîte o idee referitoare la cunoştinţele sale despre Australia, dar fără a repeta ce au spus elevii precedenţi.

2. Lectura textului de la p. 97 şi conversaţie pe baza lui.

3. Prezentare la computer cu tema „Australia – continentul inversărilor”.

Anunţarea obiectivelor lecţiei.Studierea temei noi

O1O2O4

10 Particularităţile poziţiei fizico-geografice a Australieia) Identificarea principalelor particularităţi ale PFG a Australiei- studierea textului, analizarea hărţii (activitate în perechi):- Determinaţi particularităţile poziţiei Australiei faţă de Ecuator, Meridianul Iniţial, Tropicul de Sud, Cercul Polar de Sud, studiind alin. 1 (p. 98).- Stabiliţi poziţia continentului faţă de mări, oceane şi alte continente, studiind alin. 1 şi 2 (p. 99).- Identificaţi extremităţile teritoriului studiind alin. 2 şi analizînd fig. 5.3. (p. 98). Găsiţi-le pe hartă.

b) evaluare – Tehnica brainstormingului:- Enumeraţi cît mai multe consecinţe ale poziţiei fizico-geografice a Australiei pentru natura continentului.

c) concluzie vizînd particularităţile PFG a continentului.O3 5 Articulaţia liniei de ţărm

a) identificarea liniei de ţărm - studierea textului, analizarea hărţii (activitate în perechi).- Stabiliti, articulaţia liniei de ţărm, studiind alin. 3 (p. 99).- Găsiţi pe fig. 5.3. elementele geografice care caracterizează linia de ţărm a Australiei.

b) evaluare – completarea hărţii-contur (începutul lucrului)- Localizaţi pe harta-contur elementele geografice care caracterizează linia de ţărm a Australiei.

c) concluzie.

O5 28 Lucrarea practică: Descrierea comparativă a poziţiei fizico-geografice a Australiei şi a Africii .Se aplică modelul din manual (p. 100).

Bilanţul lecţiei

1 Aprecierea rezultatelor elevilor

Tema pe acasă

1 Exerciţiul 1, 3 şi 4* (p. 99)

Lecţia 26. Unităţile structurale, evoluţia geologică, substanţele minerale utile şi relieful Australiei

A. Elemente de identificare.

Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor şi de înţelegere a cunoştinţelor

Subcompetenţe şi obiective operaţionale

Sc. 1. Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici.

O1. Să utilizeze termenii specifici în comunicările geografice orale.

Sc. 5. Citirea şi interpretarea hărţilor tematice la caracterizarea componentelor naturii

continentelor.

O2. Să analizeze evoluţia teritoriului Australiei în diferite ere geologice, analizînd tabelul.

O3. Să descrie principalele unităţi de relief, studiind un fragment de text/harta.

O4. Să deducă dependenţa amplasării principalelor substanţele minerale utile ale Australiei de

evoluţia geologică.

Sc.6. Identificarea relaţiilor dintre componentele naturale specifice continentelor.

O5. Să identifice principalele unităţi unităţi de relief ale Australiei, analizînd harta.

Strategia didactică:

- metode şi tehnici: braistorming, conversaţia euristică, analiza hărţii, lucrul cu harta, învăţarea

prin descoperire, lucrul cu manualul, soluţionarea unor situaţii-problemă, tehnica Excursie

imaginară pe hartă, Posterul

- mijloace de instruire: manualul şcolar, harta, computerul;

- materiale necesare: Harta fizică a lumii, harta tectonică, atlase geografice.

Forme de activitate: individual, frontal, în grup.

Tipuri/metode de evaluare: evaluare curentă, portofoliul, conversaţia de verificare,

repovestirea, analiza schemelor, Tehnica Recunoaşteţi, ce continent este.

B. Desfăşurarea lecţiei

Etapele lecţiei

Ob. op.

Durata

Activitatea de predare-învăţare/ Evaluare/Forme de activitate/Materiale

Verificarea temei de acasă

5 Frontal - tehnica Recunoaşteţi, ce continent este:Recunoaşteţi continentul după indicii următori:- E scăldată de două oceane unul cel mai mare, altul – cel mai cald.- Cele mai multe peninsule se află în partea nordica a continentului.- E traversat de ecuator aproape la mijloc.- E întretăiat doar de Tropicul de Sud.- E traversat de meridianul iniţial.- E întretăiat de ambele tropice.- Cea mai mare parte a continentului e situat în zona termică caldă.- De Eurasia continentul este separat de arhipelaguri.

Individual (concomitent cu activitatea frontală): - Explicaţi, cum este aşezată Australia faţă de: ecuator, meridianul iniţial, tropice, cercul polar, poli?- Arătaţi extremităţile Australiei pe Harta fizică.- Descrieţi poziţia Australiei faţă de mări, oceane şi alte continente.

Captarea atenţiei

3 Se va realiza una dintre variante:1. Vizionarea fragmentului de film „Evoluţia teritoriului Australiei”.

2. Prezentare la computer cu tema „Evoluţia geologică a Australiei”.

3. Demonstrarea şi comentarea imaginilor cu Marea Barieră de Corali.


O1O2O5

8 Unităţile structurale ale scoarţei terestre.a) unităţile structurale ale scoarţei terestre – analiza hărţii (activitate frontală):- Identificaţi unităţile structurale ale teritoriului Australiei, analizînd fig.

b) evoluţia geologică a teritoriului Australiei – studierea tabelului:O variantă de lucru: prin Tehnica Revizuirea circulară:- Stabiliţi cum a evolut relieful Australiei pe parcursul erelor geologice, studiind tabelul 5.1 (p.101). Tehnica Revizuirea circulară: clasa se împarte în patru grupuri; fiecare grup descrie erele geologice pe foaie. Foile cu textul scris vor vi tranmise de la un grup la altul pentru a fi revizuite şi completate. Astfel la finele etapei fiecare grup îşi primeşte foaia cu tema descrisă.

A doua variantă: conversaţie euristică frontală cu analiza consecutivă a tabelului şi a fig. 1.6. (p. 9).- Cum arăta suprafaţa terestră a Australiei acum 2 500-4 500 mln. de ani?- Cum arăta suprafaţa terestră a Australiei în orogenul caledonic şi hercinic?- Ce s-a produs pe teritoriul Australiei în orogenul mezozoic?- Cu arăta scoarţa terestră în orogenul alpin?

c) evaluare: repovestirea în baza tabelului ori a fig. 1.6. (p. 9).

c) concluziiO1O2O4

7 Substanţele minerale utile a) dependenţa formării substanţelor minerale utile de evoluţia geologică - studierea textului (activitate în perechi):- Identificaţi, ce substanţe minerale utile se formează în regiunile de platformă şi în cele de orogen, studiind alin. 1 (p.102).

b) amplasarea principalelor substanţe minerale utile - studierea textului (activitate în perechi):- Identificaţi principalelor substanţe minerale utile ale Australiei, studiind fig. 5.3 (p. 98).- Localizaţi pe harta-contur principalele zăcăminte de substanţe minerale utile (începutul lucrului).

*c) comunicarea unui elev despre substanţele minerale utile ale Australiei.

d) concluzie.O3O5

12 Relieful Australieia) unităţile de relief – Tehnica Excursie imaginară pe hartă, îmbinată cu tehnica Posterului:- Identificaţi unităţile de relief ale Australiei, analizînd fig. 5.3. (p. 98) – frontalUrmătoarele două sarcini se realizează în grupuri cîte 4 elevi. Pot fi, în final, cîteva grupuri cu aceeaşi sarcină:

- munţi de înălţime medie, ruinaţi; - lipsesc vulcanii;- munţi tineri, lipsesc munţii cutaţi; - cîmpii joase, cu suprafaţă mare.

munţi înalţi, cu vîrfuri înzăpezite; mulţi vulcani;- munţi cutaţi, tineri;- cîmpii joase, cu suprafaţă mică.

Deosebiri: Australia Deosebiri: AfricaAsemănări

- suprafaţa mare a podişurilor; - fundament cristalin foarte vechi la baza podişurilor;- părţi componente ale Gondwanei;- roci cristaline aproape de suprafaţă de la vest la est şi de la nord la sud;

- Caracterizaţi regiunile de cîmpie şi podiş, studiind textul (p.103). Reprezentaţi pe un poster particularităţile reliefului.- Caracterizaţi regiunile montane din est, studiind textul (p.104). Reprezentaţi pe un poster particularităţile reliefului.

b) prezentarea rezultatelor de către două grupe cu sarcini diferite. pe parcursul prezentărilor, membrii altor grupe notează în caiete ceea ce au auzit nou ori completează colegii care prezintă.

c) rolul factorilor endogeni şi exodeni de modificare a reliefului – studierea textului, prezentare la computer:- Selectaţi, factorii endogeni şi exodeni de modificare a reliefului, studiind alin. 5 (p. 104).

d) evaluare - Tehnica Diagrama Venn:- Generalizaţi asemănările şi deosebirile dintre relieful Australiei de cel al Africii, analizînd hărţile fizice. Structuraţi răspunsul într-o diagramă (Anexa 1).

e) concluzie.

Conexiunea inversă

O1-O5

8 Tehnica Organizatorul grafic:- Reprezentaţi, printr-o schemă, relaţia „Unitate structurală – Unitate de relief – Substanţe minerale utile” (Anexa 2).

Bilanţul lecţiei

1 Aprecierea elevilor.

Tema pe acasă

1 1. Exerciţiu 4 p. 104 (finalizarea lucrului).

Anexa 1 Diagrama Asemănările şi deosebirile reliefului Australiei de cel al Africii

Anexa 2 Relaţia Unitate structurală – Unitate de relief – Substanţe minerale utile ale Australiei

Lecția 27. Clima și apele Australiei.

A. Elemente de identificare.

Tipul lecţiei: Lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor.

Subcompetenţe și obiective operaţionale:

Sc 1. Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici.

O1 Să utilizeze termenii specifici în comunicările geografice orale.

Sc 5. Citirea şi interpretarea hărţilor tematice la caracterizarea componentelor naturii

continentelor.

O2. Să explice rolul principlilor factori climatogeni în formarea climei Australiei.

O3. Să analizeze variaţia principalelor elemente climatice ale continentului, studiind

harta/climogramele.

O4. Să generalizeze particularitățile climei și apei Australiei, studiind textul/hărţile..

Sc 6. Identificarea relațiilor dintre componentele naturale specifice continentelor

O5. Să aprecieze rolul climei și apelor în cadrul mediului natural al continentului.


- metode şi procedee: lucrul cu manualul, conversaţie euristică, demonstrare, problematizarea,

tehnica Eu cercetez, Tehnica Eseu de 5 minute.

- mijloace de instruire: manualul școlar, harta climatică, harta fizică.

- materiale necesare: harta climatică şi a Africii, atlasul școlar, imagini, prezentare la computer.

Forme de activitate: frontală, individuală, în grup.

Platforma Australiană Regiuni de orogen

în roci vulcanice

aur, platină, polimetale, uraniu și bauxită, minereuride fier, plumb, zinc și cositor, minereuri

roci sedimentare

fosforite, cărbunede piatră și cărbune brun, petrol, gaze naturale,

roci sedimentare

minereuri defier

Munţii Hamersley

Munţii Marii Cumpene de

Ape

petrol, gaze naturale, cărbunebrun,

cositor, polimetale, aur, minereuricuprifere,

roci magmatice şi metamorfice

Tipuri/metode de evaluare: conversaţie de verificare, completarea hărţii-contur, jocul

evaluativ, tehnicile Întrebări-problemă şi Situații-problemă, Copacul ideilor.

B. Desfăşurarea lecţiei:

Etapele lecţiei

Ob.op

Dura ta, '

Activitatea de predare-învăţare-evaluare/Forme de activitate/Materiale

Verificarea temei de acasă

O1 8 Tehnica Eseul de 5 minute: elevii scriu ce stiu ei despre unitățile de relief și substanșele minerale utile ale Australiei. După ce s-a finalizat lucrul, elevii îşi expun opiniile sale.

Captarea atenţiei

4 Se realizează una dintre avriante:1. Prezentare la computer cu tema “De ce Australia este numit cel mai arid continent?”

2. Brainstorming cu tema: Cum oare este clima Australiei, dacă cunoaştem particularităţile poziţiei fizico-geografice?”.


O2 7 Clima Australieia) rolul factorilor climatogeni în formarea climei – studierea textului (activitate individuală), Tehnica Eu cercetez:- Explicați de ce Australia primește o cantitate mare de căldură pe tot parcursul anului – studiind alin. 1 (p.105). - Reprezentați grafic influența factorului dinamici în formarea climei, analizînd fig. 5.19 (p. 106).- Argumentați prin exemple rolul factorilor fizico-geografici în formarea climei, studiind alin.1 (p.105) și fig. 5.18 (p. 105).

b) concluzie.O3 8 Clima Australiei

a) variația temperaturii aerului și a precipitațiilor atmosferice – studierea hărţilor (activitate în perechi):- Descoperiți variația temperaturii în lunile ianuarie și iulie, analizînd fig. 5.18 (p. 105).- Determinați amplitudinea termică anuală, analizînd datele obținute.- Identificaţi cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice, analizînd fig. 5.18 (p. 105). Determinaţi regimul lor.- Deduceţi cauzele unui astfel de regim al precipitaţiilor atmosferice.

b) zonele climatice – studierea textului, analiza hărților (activitate individuală):- Determinați în ce zone și regiuni climatice este situată Australia, analizînd fig. 5.19 (p.106).- Localizați zonele climatice ale Australiei pe harta-contur.- Caracterizați zonele climatice, studiind climogramele (p. 106).

c) evaluare: Tehnica Copacul ideilor (activitate frontală):În partea de jos a foii, într-un dreptunghi, elevii înscriu enunţul:

„Australia – cel mai arid continent”. Spre partea superioară, a foii, de la dreptunghi, asemeni crengilor unui copac, se ramifică toate ideile

expuse de elevi referitor la subiect.

d) concluziiO4 8 Rîurile și lacurile Australiei – analizarea hărții, prezentare la

computer cu tema „Rîurile şi lacurile Australiei” (activitate frontală):a) rîurile Australiei – studierea textului, analizarea hărţilor:- Determinaţi principalele bazine acvatice, analizînd fig. 5.3. (p. 98) şi fig. 5.24 (p. 106).- Stabiliţi dependența apelor de relief și climă, studiind lain. 1 din pct. 2 (p. 106).- Determinați tipurile de alimentare și bazinele de scurgere, studiind alin.1 (p.106) inclusiv fig.5.25 (p.107).- Identificaţi, în rubrica termeni-cheie (p. 107), ce reprezintă creek-urile.- Caracterizați principalele două rîuri din Australia, studiind textul de la p. 107 (activitate frontală).

b) lacurile Australiei – analizarea textului, tehnica Păianjenul (activitate individuală):- Identificaţi clasificarea lacurilor Australiei după originea cuvete, studiind alin. 4 (p. 107). Reprezentaţi-le printr-o o schemă pe un poster.

c) evaluare: exerciţiul 3 (p. 107) – oral;

d) concluzie.

Conexiunea inversă

O1-O5

8 Tehnicile Întrebări-problemă şi Situații-problemă:- Cum s-ar schimba clima Australiei dacă prin mijlocul ei ar trece nu Tropicul Capricornului, ci paralela de 40° lat. S?- Cum s-ar schimba clima Australiei,dacă Munții Marei Cumpene de Apă ar fi situați nu la estul, ci în vestul continentului?- De ce în vestul Australiei, în zona Tropicului Capricornului, cantitatea precipitațiilor atmosferice e mai mică decît pe țărmul opus, estic? Se știe doar că ambele regiuni sînt situate pe țărmul oceanului!

Bilanţul lecţiei

1 Aprecierea elevilor.

Tema pe acasă

1 1. Descrierea rîului Murray (sau Darling).Portofolii- comunicările elevilor despre importanța apelor Australiei.

Suplimentar

Fluviul Murray – îşi are izvorul în Snow Montains, străbate Alpii Australiei, formînd

repezișuri, cascade și defilee. Suprafața bazinului atinge 1 mln km2. Debitul mediu este

de cca 1 900 m3/sec. Străbate un teritoriu de cîmpie. În cursul inferior formează

numeroase lacuri și mlaștini. Gura rîului este blocat uneori de grinduri. Se varsă într-un

golful-lagunar Alexandrina, izolat de ocean printr-un baraj pentru prevenirea salinizării

rîului. Murray e navigabil doar timp de șase luni pe an, iarna și primгvara. Are mulți

afluenți, printre care Mitta, Brookon, Murrumbidgee, Tumut etc. Pe rîu au fost create

doaг lacuri artificiale și instalate două hidrocentrale. (E. Rusu).

O descriere a apariției apelor în rîul Murray: „Albia rîului era uscată. Pe neașteptate

s-a auzit parcă un sunet, parcă o șoaptă, un foșnet. Se părea că nu departe era o cădere de

apă. Sunetele deveneau tot mai clare și mai puternice. Apoi a apărut apa, care parcă era

vie, făcîndu-și cale prin cele mai adînci locuri ale albiei.într-un scurt timp albia rîului s-a

umplut cu apă.” (N. Gvozdețki).

Lecţia 28. Lumea organică a AustralieiA. Elemente de identificare.

Tipul lecţiei: Lecţie de formare a capacităţilor şi de înţelegerea a cunoştinţelor.

Subcompetenţe şi obiective operaţionale


O1. Să utilizeze termenii specifici ce caracterizează zonele naturale ale Ausrtaliei în

comunicările geografice orale.

Sc 5. Citirea şi interpretarea hărţii tematice la caracterizarea componentele naturii continentelor.

O2. Să explice cauzele formării lumii organice originale pe continent, studiind un fragment din

text/analizînd hărţile.

O3. Să identifice principalele zonele naturale din Australia, analizînd harta.

Sc 6. Identificarea relaţiilor dintre componentele naturii specifice continentelor.

O4. Să caracterizeze principalele zone naturale conform algoritmului.


- metode şi tehnici: conversaţia euristică, situaţie-problemă, analiza, lucrul cu harta, lucrul cu

manualul, Tehnica Hexagonului, Posterului.

- mijloace de instruire: manualul şcolar, harta, computerul;

- materiale necesare: harta fizică a Australiei, harta zonelor climatice a Australiei, harta zonelor

naturale a Australiei, hărţi-contur, imagini, prezentate la computer la tema „Lumea animală a

Australiei”.

Forme de activitate: individuală, frontală, în grup.

Tipuri/metode de evaluare: evaluare curentă; conversaţia de verificare, analiza imaginilor,

soluţionarea situaţiilor-problemă, analiza hărţilor, completarea tabelului, Tehnica Hîrtiei de un

minut.

B. Desfăşurarea lecţiei

Etapelelecţiei

Obop.

Durata,′

Activitatea de predare-învăţare-evaluare/Forme de activitate/Materiale

Captarea 6 Se va realize una dintre variante:

atenţiei

1. Tehnica Hîrtiei de un minut: timp de un minut fiecare elev va scrie pe o hîrtie un răspuns la întrebarea: De ce lumea organică se consideră originală? După un minut de lucru, elevii îşi vor expune ideile scrise pe foaie prin brainstorming.

2. Vizionarea unui fragment de film: ,,Lumea animală a Australiei” la computer (după posibilităţi).


O1O2

7 Originalitatea lumii organice a Australiei.a) descoperirea cauzelor originalităţii lumii organice – studierea – Identificaţi cauzele originalităţii lumii organice a Australiei, studiind alin.1(p. 108).- Generalizaţi specificul PFG a continentului, analizînd hărţile fizică, climatică şi a zonelor naturale.

b) concluzie.O1O3O4

20 Zonele naturale ale Australiei.a) poziţia zonelor naturale – analiza hărţii, localizarea zonelor naturale pe harta-contur (activitate individuală).

b) caracterizarea zonelor naturale – studierea textului, analiza hărţilor, completarea tabelului, Tehnica Posterului (activitate în 4 grupuri): Fiecare grup descrie o zonă naturală, studiind textul şi imaginile respective din manual. Vor completa un poster într-o formă la alegerea, după ce vor comunică celorlalte grupe rezultatele activităţii.

*c) ocrotirea plantelor şi animalelor de pe continent - comunicarea unui elev (prezentarea filei de portofoliu).

d) evaluare: clasificaţi, prin tehnica păianjenul, plantele şi animalele, pe zone naturale, studierea imaginile din text (activitate în perechi).

e) concluzie, vizînd caracteristica zonelor naturale.Conexiunea inversă

10 Tehnica Hexagonului (Model-Anexa 1). Întrebările de pe laturile Heyagonului sînt formulate din timp de profesor, iar elevii completează spaţiile hexagonului cu răspunsurile necesare, citid tecstul din manual.

Bilanţul lecţiei 1 Aprecierea activităţii elevilor.

Tema pe acasă 1 1. Exerciţiul 4 (p. 110).

Anexa 1

Tehnica Hexagonului

Ce condiţii climatice sînt specifice acestei zone naturale ?

Care sînt cauzele originalităţii lumii organice în această zonă?

Care sînt adaptările la plante şi animale în această zonă ?

Prin ce se deosebesc deşert urile australiane de cel africane ?

Ce specii de plante şi animale sînt specifice acestei zone naturale ?

Suplimentar

Australia are o lume organică originală: peşti care respiră prin plămîni, mamifere care

depun ouă, şoareci care zboară, dar nu aleargă. Australiei îi sînt proprii 160 de specii de

animale care au dispărut sau care pe alte continente nu se întîlnesc, dintre ele 150 de

specii sînt marsupiale. Unele specii de animale sînt foarte vechi, dar s-au păstrat pînă în

prezent pe continent. Depildă, ornitorincul depune ouă, ca păsările, şi are cioc de pasăre.

S-a păstrat peştele ceratodus care, atunci cînd rîurile seacă, respiră prin plămîni. Unele

marsupiale endemice ale Australiei sînt cele mai bune „dădace" din lume: cangurul,

şoarecele, lupul, cîrtiţa.

Eucaliptul este unul dintre cei mai înalţi arbori de pe Pămînt. Se cunosc peste 350de

specii. Atinge în înălţime 150 metri. Are rădăcini adînci, frunze aspre, de culoare

cenuşie, acoperite cu o coajă groasă. Frunzele nu fac umbră: ele sînt dispuse transversal.

Are un lemn preţios, tare, nu putrezeşte, în lemn nu sînt insecte. Se foloseşte la

construcţia corăbiilor, barajelor, stîlpilor de telegraf. Din frunze se extrag uleiuri

medicinale, substanţe tanante. Cărbunele de eucalipt este foarte tare. Eucaliptul creşte

foarte repede şi are nevoie de multă apă.

Arborele-iarbă, avînd cîteva specii, se întîlneşte în Australia şi pe Insula Tasmania. Iarba

suculentă creşte direct pe copac, se foloseşte ca hrană pentru animale. Unii copaci au o

Unde sînt situate deşerturile şi semideşerturile australiene ?

tulpină netedă, iar în vîrf - mănunchiuri de iarbă. Frunzele sînt lungi, avînd peţioluri

mari. Alţi copaci au tulpini groase.

Cangurul atinge lungimea de 2,5 m. Puiul de cangur însă are doar 3 cm, e golaş şi orb.

Este alăptat pînă la 65 de zile. îndată după naştere, porneşte în prima călătorie în punga

de piele, numită marsupiu, de pe burta mamei. Cu ajutorul ghearelor mici el se agaţă de

blană şi astfel călătoreşte. Sînt 50 de specii care unesc circa 45 mln de indivizi (de două

ori mai mult decît acum 200 de ani). J. Cook, cînd a vizitat Australia prima dată (anul

1770), a rămas foarte mirat de un animal care sărea în sus pe membrele posterioare.

Cook a întrebat: „Cum se numeşte acest animal?". „Kangaroo" - au răspuns băştinaşii.

Doar mult mai tîrziu s-a aflat că kangaroo înseamnă „nu înţeleg".

Echidna este un marsupial insectivor, nocturn, cu corpul acoperit cu ţepi denşi şi duri.

Reptilele sînt reprezentate prin varanul uriaş, iguana, dragonul zburător, şerpi (140 de

specii, dintre care 20 sînt şerpi veninoşi).

Ornitorincul este o bizară combinaţie dintre mamifer, reptilă, pasăre şi peşte. Are blană

cafeniu-închisă, coadă turtită, membrană între degetele membrelor anterioare, cioc ca la

raţă, acoperit cu o piele flexibilă şi sensibilă. Are plămîni separaţi de abdomen printr-o

diafragmă (ca la balenă). Nu vede în apă, iar hrana este detectată prin atingere cu ciocul.

Locuieşte în vizuinile din apropierea rîurilor, unde îşi caută hrană. Zilnic mănîncă cca 1

000 de viermi şi gîndaci. Depune ouă, iar puii îi hrăneşte cu lapte. (E. Rusu).

Ursuleţul koala se hrăneşte cu frunze de eucalipt. E foarte lent în mişcări. Are o blană

foarte preţioasă. Atinge în înălţime 50 cm şi în greutate 10 kg. Puii au doar 2 cm şi

cîntăresc doar 5 g. La vîrsta de 7-8 luni ursuleţii trec din marsupiu pe spatele mamei.

Păsările - în total 650 de specii (75 dintre ele fiind endemice) sînt reprezentate de struţul

emu, casuar, pasărea liră, papagali.

Australienii îşi iubesc lumea vegetală şi animală. În fiecare oraş mare este o grădină

botanică. Unele animale sînt reprezentate pe monede: echidna - pe moneda de 5 cenţi,

pasărea liră - pe cea de 10 cenţi, ornitorincul - pe cea de 20 de cenţi. Struţul emu şi

cangurul sînt reprezentaţi pe stema statului.

Lecţia 29. Tema: Populaţia Australiei

Tipul lecţiei: de formare a compentenţelor

Durata: 45 min

Subcompetenţe şi obiective operaţionale:


O1. Să utilizeze termenii specifici ce caracterizează populaţia Australiei în comunicările

geografice orale.

Sc 7 . Respectarea culturii popoarelor lumii;

O2. Să caracterizeze principalele praticularităţi ale populaţiei continentului, în baza studierii uni

fragment din text/harta.

O3. Să deducă principalii factori care determină densitatea populaţia, comparînd cîteva hărţi.

O4. Să caracterizeze succint Australia-unicul continent-stat în baza studierii unui fragment din

text.


- metode şi procedee: lucrul cu manualul, conversaţie, demonstrare, Tehnica Cadranele.

- mijloace de instruire: manualul, harta, computerul.

- materiale necesare: harta densităţi populaţiei Australiei, imagini prezentate la computer.

Forme de activitate: frontală, individuală, în pereche

Tipuri/metode de evaluare: evaluarea curentă, repovestirea, portofoliul, conversaţia de

verificare, completarea tabelului.

Etapele lecţiei

Ob.op.

Durata,'

Activitatea de predare-învăţare/ Evaluare/Forme de activitate/Materiale

Captarea atenţiei

5 Prezentarea informaţiei despre oraşul Sidney şi imagini (comunicarea elevului ori prezentare la computer).


O1O2

10 Componenţa etnică a populaţieia) caracterizarea populaţiei Australiei – studierea textului prin Tehnica Piramidei:- Identificaţi componenţa etnică a populaţiei, studiind pct. 1 (p. 113): - elevii studiază textul individual, formulînd întrebările neclare (3 min.); - elevii discută în perechi textul studiat, fromulînd o întrebare neclară, dacă există (1 min); - fiecare doi elevi discută cu alţi doi colegi de alături, fromulînd o întrebare neclară, dacă există (2 min); - fiecare 4 elevi se unesc într-un grup din 8 elevi, fromulînd o întrebare neclară, dacă există (2 min.); - profesorul organizează enunţarea întrebărilor neclare de către fiecare grup celuilalt grup, dacă grupurile nu pot răspunde, ajută profesorul, apoi pune cîteva întrebări tuturor elevilor în scopul evaluării (2 min):- Care sînt cele două rase umane ce reprezintă populaţia Australiei?- Cu ce se îndeletniceau aborigenii pînă la venirea europenilor şi în prezent?- Din reprezentanţii căror etnii este alcătuită rasa europeoidă?

b) concluzie.O1O3

10 Densitatea populaţieia) calcularea densităţii populaţiei (activitate individuală):- Calculaţi densitatea populaţiei Australiei. povestii, cum aţi realizat

exerciţiul.

b) repartiţia populaţiei pe continent – studiierea textului:- Determinaţi regiunile cu densitate minimă a populaţiei, studiind fig. 5.43 (p. 113).- Activitate în perechi: Deduceţi cauzele densităţii mari a populaţiei în estul, sud-estul, sud-vestul continentului, analizînd harta fizică şi harta climatică ().- Activitate frontală: Generalizaţi factorii ce determină densitatea înaltă (ori joasă) a populaţiei studiind 5.43 (p. 113).

c) concluzie.O1O4

8 Australia- unicul continent – stata) caracteristica succintă a statului – studierea textului.- Identificaţi ramurile industriei Uniunii Australiene şi agriculturii, studiind alin. 3 şi 4 (p. 114).

b) concluzie.

Conexiunea inversă

10 Tehnica Cadranele (Model – Anexa 1)

Bilanţul lecţiei.

1 Arecierea activităţii elevilor.

Tema pe acasă

1 1. Exerciţiul 2 şi 6 (p. 115) din Evaluare.

Anexa 1Tehnica Cadranele pentru conţinutul Populaţia Australiei

Componenţă etnică1. Populaţia actuală – aborigeni (ramura Australiană a rasei ecuatoriale şi reprezentaţi ai rasei europeoide).2. Predomină englezii.3. Se mai întîlnesc irlandezi, chinezi, filipinezi etc.

Densitatea populaţiei1. Densitatea medie - 3 loc/km².2. Cea mai mică densitate - în partea centrală şi vestică.3. Densitatea mare a populaţiei – în estul, sud-estul şi sud-vestul continentului.

Modul de viaţă1. Aborigenii mai păstrează încă un mod de viaţă seminomad.2. Aborigenii îşi construiesc locuinţe temporale în perioada uscată a anului, în perioada ploioasoă – cocioabe spaţioase.3. Anglo-australienii duc un mod de viaţă european.

Domenii de activitate1. Populaţia este încadrată în extragerea substanţelor minerale utile.2. Se dezvoltă industria constructoare de maşini, chimică, alimentară etc.3. Australienii deţin unul dintre primele locuri în lume la exportul lînii - ,,aurul moale”.

Suplimentar Oraşul Sidney este cel mai mare oraş din ţară, port maritim şi prima localitate europeanăă

de pe continent. Partea centrală este bine organizată şi planificată simetric. Aici sînt

parcuri bine amenajate şi clădiri cu multe etaje în partea sudică se găsesc clădirile

administrative, firme comerciale şi industriale, bănci în partea nordică este concentrată

principala regiune industrială în oraşul Sidney se află unicul metropoli- tan de pe

continent, cea mai bună grădină zoologică, cea mai veche grădină botanică, cel mai înalt

zgîrie-nori. Este renumit podul peste Golful Port Jackson care uneşte partea nordică şi

cea sudică a oraşului. Acest pod este simbolul oraşului, emblema lui turistică. Pe sub

pod pot trece nave mari, deoarece distanţa de la suprafaţa apei pînă la pod e de 52 m. Un

loc deosebit în oraş este Casa de Operă - una din minunile arhitecturale ale lumii

contemporane. Clădirea, în funcţie de locul din care este privită, se aseamănă cu pînzele

corabiei ori cu nişte scoici puse una în alta.

Aborigenii Australiei, pînă la venirea europenilor, nu cunoşteau munca pămîntului şi

creşterea animalelor. Activitatea lor principală era vînatul. Locuiau în corturi simple,

făcute din coajă de copaci, fixate pe vergi. Acum 120-130 de ani în Australia erau peste

300 000 de aborigeni în prezent însă au mai rămas cca 50 000. Populaţia băştinaşă a

Insulei Tasmania a fost nimicită complet. La venirea englezilor, în anul 1803, erau 200

000 de locuitori. Astfel, treptat, ei au fost nimiciţi. Ultima femeie a murit оn anul 1876.

australia lec 25

Documents