255105162 management raspunsuri examen anul 5 stomatologie 1 50

8/18/2019 255105162 Management Raspunsuri Examen Anul 5 Stomatologie 1 50

1/19

1 Semnificaţia şi etimologia cuvântului „management”. Managementul ca disciplină,management general, management stomatologic. Sarcinile managementului şi rolul practiciimanageriale în instituţia medicală de profil stomatologic.

Managementul: Este o ştiinţă socială Este o ştiinţă tânărăEste o ştiinţă inexactă (conform unor autori cea mai inexactă dintre ştiinţele sociale)Este o ştiinţă necesară!

H.Fayol„Managementul contemoran este un mod secific de actiitate de conducere" care #şiroune să$i facă e oameni caa%ili de actiitate continuă" să atri%uie eforturilor lor o eficacitate #naltă şi să atenue&e slă%iciunile lor secifice.'

Etimologia: atin manus – mână *France& - manege – loc de dresa+ a cailor *Engle& to manage – aţine un cal #n fr#u" a administraManagementul rere&inta un rocess constient de conducere si coordonare a actiunilor si actiitatilorindiiduale si de gru" recum si de mo%ili&are si alocare a resurselor organi&atiei in ederea indeliniriio%iectielor acesteia in concordanta cu misiunea" finalităţile si resosa%ilităţile sale economice si sociale.Managementul este un set de actiităţi ce includ lanificarea" luarea deci&iei" organi&area" conducerea şicontrolul" toate fiind orientate sre folosirea resurselor umane" financiare" materiale şi informaţionale aleorgani&aţiei #ntr$o manieră efectiă şi eficientă" #n scoul atingerii unui o%iecti.Sarcinile managementului după P.Drucker , $-nirea oamenilor #n +urul o%iectielor comune aleorgani&aţiei. $e&oltarea la fiecare cola%orator a unor cerinţe rorii şi satisfacerea lor #n măsuraosi%ilităţilor. $esfăşurarea continuă a rocesului de de&oltare a oamenilor. $/rearea condiţiilor entru

cola%orare" comunicare şi resonsa%ilitate indiiduală. $0recierea re&ultatelor actiităţii organi&aţiei rinindici" mi+loace şi metode ariate de ealuare.

1. Conceptul managementului ca ştiinţă, teorie, artă, practică şi oiect de studiu. Managementgeneral, sanitar . !ntercone"iunea cu alte ştiinţe.

1n realitate" managementul este şi un ansam%lu de disciline teoretice" metode şi te2nici care riescconducerea" gestiunea" administrarea şi organi&area #ntrerinderilor" cât şi arta de a$i face e oameni sălucre&e roducti şi eficient" fie #n calitatea lor de mem%ri ai organi&aţiilor sau instituţiilor" fie #n calitate declienţi" %eneficiari" furni&ori" acţionari" etc.

1n general" ştiinţa rere&intă o cunoaştere sistematică a lumii. 3istemati&area ştiinţifică inducecoerenţa" rigoarea şi structura" asigurând astfel o comunicare mai %ună.

/riterii care ermit recunoaşterea unui ansam%lu de cunoştinţe ca fiind (definind) o ştiinţă, posiilitatea măsurării. 4%iectiele sta%ilite rin exercitarea funcţiei de reedere a

managementului" ot şi tre%uie să fie măsurate" dimensionate" entru a acceta introducerea

coerenţei" rigorii şi structurii #n domeniul managementului. posiilitatea descoperirii legilor, principiilor, noilor structuri ale faptelor şi proceselor .

eci" rin management ca ştiinţă se #nţelege 5studierea rocesului de management #n edereasistemati&ării şi generali&ării unor concete" legi" rinciii" reguli" a conceerii de noi sisteme" metode şi te2nici caresă contri%uie la creşterea eficienţei actiităţilor desfăşurate entru reali&area unor o%iectie'

Managementul este considerat #n acelaşi tim şi o artă" #ntrucât e lângă cunoştinţele desecialitate" managerul are neoie şi de talent entru a une #n ractică cunoştinţele acumulate" entru aadata sistemele" metodele" te2nicile de management la condiţiile concrete ale o%iectiului condus. 1n management" utili&area metodei simularii arcurge urmatoarele etae, 6) identificarea rincialilorfactori te2nici" economici" +uridici" si sta%ilirea relatiilor dintre acestia* 7) conturarea modelelor economicesi matematice ce caracteri&ea&a rocesele suuse simularii* 8) ela%orarea rogramelor entru calculato$rul electronic* 9) simularea deci&ionala roriu$&isa rin adotarea de deci&ii.-na din ramurile cele mai fecunde ale stiintei managementului este programarea matematica. 1n

rocesul managerial se traduce rin sisteme de ecuatii exrimând relatii logice #ntre diersi factori sicontrariile ro%lemelor 4 alta stiinta care se ofera la diso&itia managementului este aceea a informatiei " a comunicarilor si asistemelor.4 strânsa legatura aare #ntre management si praxiologie. /unoscuta ca stiinta actiunii eficiente" raxio$logia oerea&a cu urmatoarele categorii, actiunea" o%iectul actiunii" scoul" situatia" motiatia" executareaactiunii" organi&area" managementul.4 deose%ita contri%utie la constituirea stiintei mana$gementului o au psihologia si sociologia. :si2ologia" de ilda" contri%uie la #m%ogatirea teoriei si racticii mana$gementului.


2/19

4 influenta ma+ora exercita asura managementului si sociologia. /u a+utorul ei managerul oate studialegatura comlexa si actiunea reciroca dintre rocesele manageriale si conditiile economico$sociale;elatii strânse exista #ntre management si logica.

#. $voluţia gândirii manageriale. %eoriile gândirii manageriale. &tilitatea lor în activitateainstituţiei medicale stomatologice. 'unctu (

). *colile manageriale, repre+entanţii lor. *coala conducerii ştiinţifice, şcoala empirică a

conducerii. 'rincipiile conducerii ale acestor şcoli.*coli manageriale,•


3/19

$/ontrolul te2nic al oeraţiunilor te2nologice" al muncii şi al calităţii roducţiei.$ntroducerea şi alicarea salari&ării #n acord cu tarife diferenţiate.2+Conceptul administati! (1920-1950) ;ere&entanţi, H. Fayol" .F. -r@icA" .. Mooney" 0./. ;eiley,iecţii:$escrierea funcţiilor managementului

$Ela%orarea rinciiilor uniersale de conducere$escrierea conducerii ca roces$0 conduce #nseamnă a organi&a" a comanda" a coordona şi a controla.

Principiile de conducere ale lui %. a#ol$1. 0ivi+iunea muncii.#. utoritate şi responsailitate.). 0isciplină.(. &nitatea deci+ională.2. &nitatea direcţiei.3. Suordonarea intereselor individuale interesului general.4. 'lata.5. Centrali+are.6. !erar7ie.18. 9rdine.11. $c7itate1#. Stailitate.1). !niţiativă.1(. Spirit de ec7ipă

2. *coala relaţiilor umanecaracteristici , repre+entanţi. 'ag 143. *coala sistemelor sociale şi şcoala nouă :teoriilor moderne; în conducere, repre+entanţi.

plicarea lor în managementul stomatologic p 164. caracteristica lor.


4/19

,isti%uito de esuse++++++++ ;olul managerilor este acela de a lua deci&ii #n legătură cu utili&area timului"de a autori&a acţiuni" de a sta%ili rograme de alocare şi utili&are a resurselor.egociato ......... 3trâns legat de rolurile sale de rere&entare" urtător de cuânt şi de a aloca resurse.

5.


5/19

:rin comple"itatea mediului e"tern se su%#nţelege numărul de factori la care organi&aţia este o%ligatăsă reacţione&e.Moilitatea mediului e"tern > rere&intă ite&a cu care se modifică factorii din mediul extern alorgani&aţiei.!mpreci+ia mediului e"tern se caracteri&ea&ă #n funcţie de cantitatea de informaţie de care disuneorgani&aţia" cât şi de eridicitatea acesteia.

*omponentele micromediului , furni&orii de resurse umane" financiare şi materiale* consumatorii*legislaţia" organismele u%lice* concurenţii* sindicatele* artenerii* rorietarii şi intermediarii.

3e consideră că cei mai imortanţi factori exogeni care influenţea&ă actiitatea organi&aţiei sunt cei caredesemnea&ă mediul, economic" olitic" sociocultural" demografic" te2nico$ştiinţific" natural şi +uridic.

11. uncţiile managementului cainetului stomatologic Clasificarea.


6/19

;e&ultatul lanificarii strategice este lanul strategic al firmei o%tinut rin anali&a mediului organi&atiei"formularea misiunii organi&atiei" sta%ilirea o%iectielor strategice" si formularea strategiilor" #n edereareali&arii o%iectielor si misiunii rouse.'lanurile strategice $ sunt ela%orate de managerii de e niele ierar2ice suerioare şi sunt e termenlung * descriu misiunea şi scoul organi&aţiei şi decid care tre%uie să fie o%iectiele organi&aţionaleentru a crea %a&a entru lanurile oeraţionale

'rocesul planificarii strategice include,1 (eclararea misiunii Analiza)*+T$analiza mediului intern si extern punctele forte, slabe, oportunit!-ile

&i pericolele organiza-iei %" Formularea obiectivelor # Analiza alternativelor strategice si elaborarea strategiei $planului %; /mplementarea planului.

1(. 'lanificarea strategică. $tapele planificării strategice. Componentele c7eie ale planificăriistrategice. 'lanificarea strategică a cainetului stomatologic.

unctia de planificare resuune roiectarea si estimarea eolutiei firmei" inclu&ind toate actiitatile careconduc la definirea o%iectielor si la determinarea actiunilor care conducla definirea o%iectielor si ladeterminarea actiunilor adecate" care ermit reali&area o%iectielor sta%ilite. Functia de lanificarerasunde la intre%arile ce"cum si cind se a reali&a si cine este resonsa%il.'rocesul planificarii strategice include etaele,

• (eclararea misiunii

• Analiza)*+T$analiza mediului intern si extern punctele forte, slabe,

oportunit!-ile &i pericolele organiza-iei %

• Formularea obiectivelor

• Analiza alternativelor strategice si elaborarea strategiei $planului %;

• /mplementarea planului.

$lementele planificarii, functia de lanificare solicita managerilor sa ia deci&ii #n legatura cu urmatoareleelemente fundamentale,

' o%iectiele' formularea actiunilor ce tre%uie urmate strategii' resursele necesare

$ imlementarea12. Misiunea şi scopurile organi+aţiei. Caracteristica lor şi cerinţele faţă de ele.:formularea

oiectivelor după SM=%; Misiunea cainetului stomatologic.Misiunea (3coul general de %a&ă )a organi&aţiei este cau&a rincială a existentei ei. Misiunea $ esteexunerea scurtă a alorilor de %a&ă şi a filosofiei organi&aţiei" recum şi descrierea unor tiuri concretede sericii şi roduse" restate de către ea societăţii.Scopurile sunt stări finale" concrete sau re&ultatul dorit" e care gruul se străduie să$l atingă" actiând

#mreună.4rgani&aţia oate fi riită ca un mi+loc de atingere a scourilor. 4rgani&aţiile mari au mai multe scouri.3courile se referă la rofit" calitatea sericiilor" regătirea cadrelor" inoaţii etc. 3courile organi&aţieitre%uie să fie concrete" măsura%ile" orientate #n tim" reali&a%ile.

Cerinte fata de scopuri$ scourile tre%uie sa fie concrete si masura%ile$ tre%uie sa existe un ori&ont concret de rogno&are sau orientare a scourilor in tim$ scoul tre%uie sa fie osi%il reali&a%il"real$ scoul nu tre%uie sa frine&e atingerea altui sco

13. nali+a S9% > metodă de evaluare. &tilitatea ei în managementul serviciului stomatologic 0nali&a mediului incon+urator si a mediului intern oate fi efectuata rinmetoda S!)"+ uncte forte" uncte sla%e" oortunitati si ericolele organi&atiei). 0nali&a 3=4>rere&inta un mi+loc de lanificare care ermite organi&atiei sa re&inte informatia rimita in cursulealuarii factorilor interni si externi" in modul in care ea oate fi utili&ata in ela%orarea lanului strategic.


7/19

3e consideră că cei mai imortanţi factori exogeni care influenţea&ă actiitatea organi&aţiei sunt cei caredesemnea&ă mediul , economic" olitic" sociocultural" demografic" te2nico$ştiinţific" natural şi +uridic.

14. Studierea alternativelor strategice. Bariante de alternative. legerea strategiei. actorii deinfluenţă în alegerea strategiei pentru serviciul stomatologic .

,n cadrul studierii strategiilor si alternativelor strategice in fata organi&tiei stau alternatie de %a&a" cu

o multitudine de ariante a fiecareia din ele.eose%im atru ariante,$ cresterea limitata$ cresterea$ micsorarea$ com%inarea*resterea limitata$ organi&atiile isi aleg aceasta alternatia entru ca e cea mai usoara " cea maiconena%ila si mai utin riscanta metoda de actiune. :entru ea este caracteristic sta%ilirea scourilorreesind din re&ultatele in corelarea cu inflatia.*resterea- aceasta alternatia este folosita in ramurile cu de&oltarea raida" cu sc2im%area deasa ate2nologiei. /resterea oate sa fie e o erioada scurta sau lunga de tim.&icsorarea$ oate aea citea ariante, 6. ic2idarea$ reali&area tuturor re&erelor organi&atiei*

7 3eararea surlusului

8 ;educerea si orientarea*ombinarea$ de ea se foloseste mai des firmele mari. Ea este com%inarea celor trei enumerate mai sus.Ealuarea strategiei se face rin comararea re&ultatelor lucrului cu scourile.

15. =eali+area planului strategic.


8/19

#8.Clasificarea structurilor organi+atorice în serviciul stomatologic . $tapelemodalităţii de construire a structurilor organi+atorice. 9rganigrama.

3tructurile organi&atorice ot fi clasificate #n 7 grue mari,1.Structuri de tip clasic

a structura ierarhic – liniară Fluxul autorit!-ii &i dispozi-iei poate fi reprezentat printrolinie neîntrerupt!

b structura funcţională presupune o structurare a activit!-ii firmei pe functiuni 2efii încadrul structurii func-ional conduc func-ii &i nu obiective ale produc-iei.

c structuri liniar – funcţională 2.Structuri de tip modern

a) Matricea – ea presupune un lan- dual al comenzii;b) Reţeaua – o organiza-ie a rela-iilor c)Organizaţia ciorchine 3 un grup de oameni de diferite specializ!ri, care lucreaz! împreun! oanumit! perioad!. +rganiza-ia ciorchine este alc!tuit! din mai mul-i asemenea ciorchine$grupuri%, coordona-i de un num!r restr4ns de manageri de v4rf.9rganigrama este o structură a unei organi&a ii care se oate rere&enta grafic rintr$o sc2emă #nțnodurile căreia sunt osturile iar liniile care unesc nodurile sunt rela iile (de ordonare sauț

su%ordonare) dintre mem%ri. ;ela iile dintre osturi aar i #n fi a ostului.ț ș ș#1. %ipologia şi principiile structurilor adaptive.##. 'rincipiile structurii ierar7ice liniară, structuri funcţionale şi structuri mi"te. vantaDele şi

de+avantaDele structurii ierar7ic liniare pentru serviciul stomatologic .#). Centrali+area structurii aparatului de conducere. vantaDele şi de+avantaDele centralismului

în conducerea cainetului stomatologic .n comaniile cu o structura strict centrali(ata " rocesul de luare a deci&iilor este concentrat in miinileconducatorului sau a unei su%dii&iuni. Avantaele centralismului

• eci&iile sunt luate de un singur conducator " secialist in ro%lema data• :ersoanele ce ela%orea&a deci&ia au un niel de regatire rofesionala mai inalt decit

conducatorii liniari• 0re loc inlaturarea du%larii in rocesu de regatire si adotare a deci&iilor • /entrali&area functiilor deci&orii intr$o singura su%dii&iune da osi%ilitatea de a seciali&a si a

erfectiona cadrele de conducere• :ermite de a coordona deci&iile adotate la toate nielurile organi&atorice

De(avantae• eci&ia adotata de un conducator care nu cunoaste %ine ro%lema• E neoie de mult tim entru a aduce la cunostinta lucratorilor deci&iile adotate• /onducatorii nu au contacte ermanente cu su%alternii lor • /onducatorii rimului niel sunt inlaturati de la rocesul ela%orarii si luarii deci&iilor

nemultumirea lor$ lisa de satisfactie de e urma muncii lor.• :ro%a%ilitatea adotarii deci&iilor gresite e mai mare.

#(. vantaDele şi de+avantaDele descentralismului în conducere. utogestiunea cainetuluistomatologicn structura descentrali&ata rocesul de regatire " rimire a deci&iilor articia nu numai conducatoriinielului de sus dar si secialisti " sefi de sectie" su%dii&iuni. Avantae$

• eci&iile sunt adotate intr$un tim scurt• eci&iile sunt luate de conducatorii functionali " care disun de informatia comleta in ro%lema

data• :ermite reciclarea continua a cadrelor de conducatori a nielului mediu


9/19

De(avantae$• eci&iile nu intotdeauna contin informatia ncesara" este sla%a coordonarea intre su%dii&iuni si

lucratori• /onducatorii su%dii&iunilor sunt cointeresati in re&utate %une a functionarii %une numai in sectia

lor" in dauna intereselor comaniei• Gu ermit folosirea la maxim a unificarii si standardi&arii

Descentralismul puterii deci(ionale$ se reali&ea&a rin,$ largirea autonomiei functionale$ amlificarea atri%utelor " resonsa%ilitatilor si cometentelor in exercitarea tuturor actiitatilor $ transferul de resonsa%ilitate catre managerii aflati e niele ierarg2ice inferioare

#2. Emputernicirile caracteristicile şi clasificarea lor. Emputerniciri în instituţia medicală deprofil stomatologic.

!mputernicirile$ re&inta un dret limitat de a folosi resursele organi&atiei si de a coordona eforturilecola%oratorilor entru indelinirea anumitor functii.Ele ot fi, liniare si de aaratmuternicirile liniare$ cele ce se transmit" nemi+locit" de la conducator la su%altern si la altisu%altern.ereglarea imuternicirilor liniare formea&a ierar2ia nielurilor de conducere. 3e mai numesterinciiu scalar.muternicirile de aarat$ se clasifica in 8 tiuri,

$consultati$se inita secialist remelnici sau ermanenti$de deserire$sectia cadre$de ersonal$ cind conducatorul isi gaseste un secretar sau a+utor

#3. 0elegarea împuternicirilor. =ăspunderea şi responsailitatea. $senţa, arta delegării.!mportanţa delegării în practica stomatologică.

0elegarea este arta"ştiinţa de a transfera o arte din autoritatea rorie su%ordonaţilor" astfel #ncâtacestea să fie răsun&ători #n faţa ta" deşi resonsa%ilitatea generală entru atingerea o%iectiului rous

#ţi reine #n #ntregime.=aspundereaF o%ligatia de a da socoteala cuia entru actiunile intrerinse sau entru esecul acestora.n cadrul acesteia este necesara resectarea rinciiului aritatii, resonsa%ilitatea si rasunderea entruactiitatea deusa nu tre%uie sa fie" nici rea mare" nici rea mica" in raort cu autoritatea delegata celuiin cau&a.=esponsailitatea$ o%ligatia de a infatui in cea mai %una maniera osi%ila o sarcinarearti&ata.;esonsa%ilitatea inseamna ca lucratorul rasunde entru re&ultatul indelinirei sarcinilor infata ersoanei care$i ofera imuternicirile./onducatorul nu oate sa transmita resonsa%ilitatea lasu%altern.

• 0rta delegării imlică,receptivitatea managerului privind ideile altora;dorin-a managerului de a împ!r-i autoritatea;capacitatea managerului de a accepta gre&elile subalternilor;încrederea în subordona-i;utilizarea unor controale globale, centrate pe obiective, &i nu pe activit!-i, care s! fie feed bac5 eficient pentru cei c!rora li sa delegat autoritatea.

#4. Controlul ca funcţie managerială. uncţiile şi etapele controlului în cainetul dentar.Funcţia de control curinde ansam%lul roceselor rin care erformanţele organi&aţiei s#nt măsurate şicomarate cu o%iectiele sta%ilite iniţial" #n ederea eliminării deficienţelor constatate şi integrăriia%aterilor o&itie.

Funcţia de control #şi releă două laturi nedisocia%ile,• pasiv!, de înregistrare &i evaluare a performan-elor,

• activ!, de corectare a a performan-elor.Ealuarea este" o comonenţă esenţială a controlului şi o condiţie a desfăşurării şi finali&ării lui.'rocesul de control imlică măsurarea erformanţelor" comararea lor cu standardele şi alicareaacţiunilor de corectare a a%aterilor nedorite.eci rocesul de control imlica următoarea succesiune de acţiuni,


10/19

$sta%ilirea standardelor de erformanţă*$ealuarea erformanţelor efectie*$comararea erformanţelor efectie cu standardele şi sta%ilirea a%aterilor şi a cau&elor acestora*$ adotarea măsurilor de reglare a organi&aţiei şi structurilor ei organi&atorice.

#5. %ipuri de control în instituţia medicală de profil stomatologic.

Există trei tiuri de control, reliminar" curent" definitiControlul preliminar. 3e efectuea&ă #nă la #nceerea lucrului de către organi&aţie. 3e reali&ea&a rinanumite reguli" roceduri şi direcţii de comortare. 3e foloseşte #n trei direcţii, entru oameni" resursemateriale şi resurse financiare.Controlul curent. Se efectuea&ă nemi+locit #n timul lucrului. 4%iectul de control s#nt su%alternii. 3e%a&ea&ă e re&ultatele o%ţinute.Controlul definitiv. 1n limitele acestui control la fel se foloseşte legătura inersă" dar duă ce a fost

#ndelinit tot lucrul" duă o anumită erioadă de tim" sta%ilită reliminar entru reali&area si finali&aralucrului.Controlul definitiv are două funcţiia) 4feră conducerii informaţia necesară entru lanificare" #n ca& dacă se resuune că unlucru analogic să fie efectuat e iitor.%) Formea&a motiaţie.

#6. =eguli de efectuare şi direcţii de creştere a eficienţei controlului.Caracteristicile controlului efectiv

1.0irecţia strategică a controlului. /ontrolul tre%uie să ai%ă un caracter strategic" adică să oglindeascăriorităţile generale ale organi&aţiei" să le susţină.#.9rientarea asupra re+ultatelor. 3coul final al controlului constă #n re&olarea sarcinilor aărute #nfaţa organi&aţiei.).Să corespundă cau+ei.(.Să fie la timp.2.Să fie moil. /ontrolul ca şi lanurile tre%uie să fie mo%il şi să se acomode&e uşor la sc2im%ările ce auloc.3. Să fie simplu.4. Să fie economicos

)8. Motivarea ca funcţie managerială în cainetul stomatologic. 0efinirea conceptului motivării.$lementele şi structura ciclului motivaţional.

Motivarea 3 integritatea for-elor motrice interne &i externe, care impun omul la activitate,determin! limitele &i formele activit!-ii &i ofer! acestei activit!-i orientare la realizareaobiectivelor.6otivarea poate fi de tipuri

a negativ! 3 prin impunere;b pozitiv! 3 prin stimulare

)1. Clasificarea teoriilor motivaţionale. %eoria lui MasloG. &tilitatea în practica stomatologicăClasifcarea teoriilo r motivationale: - de continut - procesuale1. Teorii motivaţionale de conţinut

Gesatisfacerea tre%uintelor umane duce la aaritia de&ec2ili%rului organic si de ersonalitate.in această categorie fac arte modelele, ierar2iei tre%uinţelor a lui Maslo@" modelul motiaţiei dereali&are a lui Mc/lelland" teoria %ifactorială a lui Her&%erg.6. factori igienici determină insatisfacţia #n muncă, salariu" securitatea muncii" condiţiile demuncă7. factori motivatori/ roduc satisfacţii numai dacă sunt re&enţi, recunoaşterea contri%uţieişi eforturilor" romoarea" osi%ilitatea de&oltării etc.

2.Teorii motivaţionale procesuale


11/19

>eoriile rocesuale un accentul e rocesele sau factorii si2ologici care influenţea&ă motiaţia" #ncercând să exlice cum aare motiaţia. ;ere&entatie sunt modelele, aştetărilor (Iroom)" teoriaec2ităţii (0dams)" modelul :orter( model mixt)eorii moti!aţionale de conţinutGesatisfacerea tre%uintelor umane duce la aaritia de&ec2ili%rului organic si de ersonalitate. in această categorie fac arte modelele, ierar2iei tre%uinţelor a lui Maslo@" modelul motiaţiei de

reali&are a lui Mc/lelland" teoria %ifactorială a lui Her&%erg.!erar7ia treuinţelor :MasloG; 1n conceţia lui Maslo@" tre%uinţele umane sunt aran+ate e mai multe nieluri #ntr$o iramidă ierar2ică #nfuncţie de imortanţa lor .:ână când nu sunt satisfăcute tre%uinţele aşe&ate la nielurile inferioare" celesuerioare nu aar ca motiaţie.:rimul niel al iramidei . >re%uinţele fi&iologice sunt cele legată de 2rană" odi2nă"Gielul 7.>re%uinţele de securitate sunt cele legate de siguranţă" rotecţie. 0sigurarea medicală"comensaţiile" lanul de ensionare" condiţiile sigure de muncă" ec2iament de rotecţie" ost sigur"salariul decent ot intra #n această categorie.Gielul 8.>re%uinţe de aartenenţă şi de dragosteGielul 9.>re%uinţe de areciere şi stimă. 1n mediul organi&aţional, mărirea salariului" lauda" aariţianumelui #n &iarul #ntrerinderii" %irou roriu" titlu şi rang" remii.Gielul D.>re%uinţe de auto$actuali&are. :articulari&ate la mediul organi&aţional, osi%ilităţi deerformanţă" #ncura+area creatiităţii" resonsa%ilitate" aansare" autonomie.:rimele trei tre%uinţe mai sunt cunoscute şi su% denumirea de tre%uinţe de deficienţă (lisa acestoraaând reercusiuni asura sănătăţii fi&ice şi si2ice)" următoarele formea&ă tre%uinţele de creştere"satisfacerea lor ducând la de&oltarea şi #mlinirea ersoanei.

)#. %eoria de conţinut a motivării ale lui Mc. Hleland. &tilitatea în practica stomatologicăeorii moti!aţionale de conţinutGesatisfacerea tre%uintelor umane duce la aaritia de&ec2ili%rului organic si de ersonalitate.in această categorie fac arte modelele, ierar2iei tre%uinţelor a lui Maslo@" modelul motiaţiei dereali&are a lui Mc/lelland" teoria %ifactorială a lui Her&%erg.Modelul motivaţiei de reali+are a lui McClelland-n model motiaţional care delimitea&a următoarele neoi , aartenenta" utere si suces (reali&are).:ersoane caracteri&ate de neoie de aartenenta (afiliere) " caută reonderent relaţiile de cola%orare"rietenie" aartenenţă" dragoste" deseori conformându$se ărerilor celorlalţi. Geoia de utere" semanifestă rin neoia de control a mediului #ncon+urător" a ersoanelor cu care intră #n contact. Mc/lelland a identificat două forme ale acestei neoi, uterea ersonală $ care imlică controlul şidominarea altora ca sco #n sine "uterea instituţionali&ată.:ersoanele cu o uternică neoie de reali&are doresc să demonstre&e cometenţă" să excele&e #ntr$undomeniu" să #ndelinească o%iectiele sta%ilite.

)). %eoria motivaţională ifactorială a lui -ert+erg. &tilitatea în practica stomatologicăHer&%eg roune o teorie %ifactorială a satisfacţiei muncii %a&ata e factorii,6.factori igienici determină insatisfacţia #n muncă, salariu" securitatea muncii" condiţiile de muncă"cometenţa sueriorilor" relaţiile interersonale.;eali&area lor nu aduce satisfacţii" starea nefaora%ilă roduce insatisfacţii.7.factori motivatori/ roduc satisfacţii numai dacă sunt re&enţi, recunoaşterea contri%uţiei şieforturilor" romoarea" osi%ilitatea de&oltării etc.

)(. %eoriile procesuale ale motivării. Caracteristici şi aplicări practice în stomatologie .eorii moti!aţionale procesuale>eoriile rocesuale un accentul e rocesele sau factorii si2ologici care influenţea&ă motiaţia"

#ncercând să exlice cum aare motiaţia. 3e mai numesc cognitie" deoarece sunt interesate deerceţiile oamenilor asura mediului #n care #şi desfăşoară actiitatea ;ere&entatie sunt modelele,aştetărilor (Iroom)" teoria ec2ităţii (0dams)" modelul :orter( model mixt)%eoria aşteptărilor:speranţei; a lui Broom


12/19

>eoria aştetărilor leacă de la remisa că intensitatea efortului deus de indiid #ntr$o actiitate deindede aloare recomensei e care se aşteată să o rimească #n sc2im%.>eoria aştetării este construită #n +urul a trei elemente de %a&ă,

• a&teptarea $rela-ia efortperforman-!%,

• instrumentalitatea $rela-ia performan-!rezultat% &i

• valen-a $valoarea rezultatelor%.ntensitatea ridicată a motiaţiei a re&ulta din com%inarea celor trei comonente" toate a%solut necesare.isa unui element (oricare dintre cele trei) a determina lisa motiaţiei.%eoria ec7ităţii a lui dams>eoria eidenţia&ă fatul că oamenii sunt interesaţi nu numai de aloarea recomenselor rimite şi deo%ţinerea acestora" cât de +usteţea acordării acestora #n comaraţie cu ceea ce li se oferă altora . :e%a&a a ceea ce ei introduc #n relaţie, efort" exerienţă" educaţie" cometenţă" idei" a%ilităţi" ei comarăceea ce o%ţin cu alţii, niel salarial" creşteri salariale" romoări" recunoaştere" oortunităţi" etc.Modelul 'orter are la %a&ă teoriile aştetării şi ec2ităţii.;e&ultatiitatea muncii anga+aţilor deinde de 8 aria%ile, eforturile deuse" caacităţile şi caracteristicileersoanei" conştienti&area rolului său #n rocesul muncii. Gielul efortului inestit e influenţat de aloarearecomensei şi siguranţa #n rimirea şi satisfacţia cu ea.

)2. 9rgani+aţia formală şi neformală. vantaDe şi de+avantaDe pentru instituţia medicală de profilstomatologic

9rgani+atie este un sistem comlex" desc2is şi dinamic ce #ncororea&ă resursele umane" materiale"financiare etc." alcătuite dintr$o diersitate de elemente" rin com%inarea cărora se reali&ea&ă o%iectiulactiităţii.3tructura formala este lanificata si u%lica" iar cea neformala este nelanificata si imlicita9rgani+atia formala,$este rere&entat de structura oficiala a organi&atiei$ are organi&atii in care actiitatile a 7 sau mai multor ersoane sunt coordonate in mod constient sre uno%iecti dat.$ are &ona clara de li%ertate de actiune$ersoanele din cadrul acestei organi&atii comunica intre ele si au ointa de a actiona.9rgani+atia neformala$este rere&entata de relatii ersonale neoficiale" ce se sta%ilesc intre mem%rii organi&atiei si careinfluentea&a eficacitatea a organi&atiei.

$aare sontan in urma unor acticitati de gru" fara un sco comun constienti&at.$gruurile se desfac" se inc2eaga si de&olta relatii interersonale.

)3.


13/19

'uterea sualternilor. /onducatorii deind de su%alterni #n aşa asecte ca, necesitatea #n informaţiientru luarea deci&iilor" unele relaţii neformale cu anga+aţii din alte su%dii&iuni" ceia ce ar fi conena%ilentru conducători'uterea sualternilor poate fi

!nformaţională (su%alternul deţine anumite informaţii imortante entru manager). %e7nologicăFfuncţională (su%alternul oate munci la un niel de roductiitate mai +os" ceea

ce afectea&ă re&ultatele finale sau oate disune de anumite cometenţe deose%ite de careare neoie managerul). 9rgani+atorică (su%alternul oate disune de caacităţi de lider" organi&atorice şi are

autoritate #n faţa gruului). Ia+ată pe relaţiile formale şi neformale (su%alternul are relaţii formale sau neformale de

rudenie sau rietenie cu anumite ersoane ).)4. ormele puterii şi influenţei. vantaDele şi de+avantaDele formelor de putere şi influenţă în

managementul stomatologic .3omele de putee

6 :uterea %a&ată e constrângere. nfluenţa rin frică.7 :uterea %a&ată e recomensă. nfluenţa rin stimulare.8 :uterea legală. nfluenţa rin tradiţie.9 :uterea exemlului roriu. nfluenţa cu a+utorul carismei.

D :uterea de exert. nfluenţa rin credinţă raţională.orme de putere 0e+avantaDele.6. Forţare" teamă. E foarte scumă" controlul e costisitor.

Frica le imune su%alternilor să denature&e informaţia.

Frica #i imo%ili&ea&ă e su%alterni.

Frica nu oate aduce o roductiitate maximă.

Este de scurtă durată.

1l montea&ă e su%altern #motria şefului.

3u%alternul se gândeşte la ră&%unare.

7. 3timulare. Managerul arecia&ă foarte dificil neoile şi cerinţele su%alternilor.

;esurse limitate.8. /unoştinţe. E foarte limitată" o oate utili&a un număr redus de manageri.

Gu sunt folosite e delin cunoştinţele secialiştilor.

E foarte greu de o%ţinut şi foarte uşor de ierdut.

3u%alternii dein nişte 5mecanisme'9. Etalon. C ot folosi numai ersoanele carismatice.D. >radiţională. Gu este accetată de anga+aţii tineri!

1miedică de&oltarea organi&aţiei.

)5.


14/19

• ?iderii formali conduc gruuri formale. iderii formali sunt inestiţi oficial cu autoritate" iargruurile formale se constituie e %a&ă de acte.

• ?iderii informali sunt neoficiali şi conduc gruuri informale" gruurile de interese şi gruurilede rietenie.

-n manager este #ntotdeauna un lider formal" deseori un lider autentic şi niciodată doar informal. deal arfi ca orice conducător să fie lider autentic.

0iferenţe între management şi leaders7ip, între manageri şi lideri

Management ?eaders7ip

0irecţionare, :lanificarea L %ugetarea /rearea i&iunilor şi strategilor

Structurare, 4rgani&area L coordonarea

/onducerea L controlul

/rearea legăturilor

/rearea" #mărtăşirea culturii şi alorilor

0+utorarea altora entru a$i romoa

;educerea limitelor gruurilor

Focali&area asura ersonalului=elaţii, Focali&area asura o%iectielor

:roducerea L ân&area roduselor"

acordarea sericiilor

3e %a&ea&ă e uterea ce o deţine"

uterea 5de sus'

0ctiitate, asemeni unui şef

3usţinerea disciolilor

3e %a&ea&ă e uteri rorii" uterea

5de +os'

;ol de antrenor" dascăl

Calităţi personale Managerul

istanţat emoţional

:si2olog

/oningător

/onformist

:ersicacitate #n cadrul organi&aţiei

?iderul

egătură emoţională uternică

esc2is entru idei noi

0scultător

Gonconformist

:ersicacitate faţă de sine

=e+ultate, Menţinerea sta%ilităţii /reea&ă sc2im%ări" de o%icei sc2im%ări

radicale/onform uneia dintre a%ordări" cele mai imortante tiuri de lider sunt,

?iderul carismatic do%ândeşte influenţa rin ersonalitatea sa ?iderul tradiţional o&iţia este asigurată rin naştere ?iderul de situaţie influenţa oate fi simţită numai la locul otriit şi #n momentul otriit

?iderul numit > influenţa deriă direct din o&iţia sa" ti de conducere %irocratică" ?iderul funcţional asigură o&iţia rin ceea ce face şi nu rin ceea ce este

/onform altei a%ordări există lideri, formali" informali şi autentici.• ?iderii formali conduc gruuri formale " care sunt gruuri de muncă oficiale cu rol de

comandă şi de acţiune.• ?iderii informali sunt neoficiali şi conduc gruuri informale" care se constituie entru a

satisface anumite neoi sociale ale salariaţilor


15/19

• ?iderii autentici sunt lideri oficial inestiţi cu autoritate şi #n acelaşi tim sunt recunoscuţi şide gru.

)6. %ipul de manager şi stilul de conducere. Caracteristica stilurilor autocrat, democrat şipermisiv. actorii ce condiţionea+ă un anumit tip sau stil de conducere în practica

managementului serviciului stomatologic pag 184J186(8. 'rocesul deci+ional.


16/19

isa unei cola%orari ermanente" a unei consultari e tot arcursul ela%orarii unei deci&ii" a determinaun sentiment de frustrare la cola%oratori si a face greu de reali&at deci&ia resectie..uarea deci&iilor rin cooerare crea&a conditii de de&oltare a siritului de ec2ia" de crestere acunostintei si resonsa%ilitatii lucratorilor.0ariante de luare a deci(iei in grup, $ rin lisa de rasuns

" :rin regula autoritatii

" :rin regula minoritatii" :rin regula ma+oritatii" :rin consens

(#.actorii de influenţă a procesului deci+ional în instituţia medicală de profilstomatologic. Clasificarea, caracteristica.

actori care influenţea+ă asupra procesului de adoptare a deci+iei sunt• factori interni*• factori externi.

1+actori interni (te2nici" economici" sociali),$Factorul decident rere&entat de calitatile" cunostintele si caacitatile indiiduale ale ersoanelor sau alegruului antrenate in luarea deci&iei*$Motiarea$;esonsa%ilitatea$Iolumul informatilor aflate la diso&itia factorilor decidenti care se refera atat la fenomene cunoscute" catsi la unele necunoscute$Mediul intern rere&entat de nielul si comlexitatea elementelor de dotare materiala a unitatilor"influenta continua exercitata de reolutia te2nico$stiintifica" nielul de regatire al ersonalului" stadiul lacare au a+uns mi+loacele de informare" climatul de munca.4+actori externi (te2nici" economici" sociali)$3ensul si ritmul de de&oltare a ramurii sau domeniului de actiitate*$nformatiile referitoare la alorificarea cercetarilor te2nice" economice si sociale*$;estrictiile cu c2aracter functional" de structura" dimensiune si cele cu c2aracter normatie$legislati*$/adrul de relatii rere&entat de ansam%lul controlat al relatiilor cu alte organisme.

().0eci+ia raţională. $tapele re+olvării raţionale a prolemei în instituţia

medicală de profil stomatologic.0eci+ia rationala$ are la %a&a utili&area unui algoritm care ermite luarea unei deci&ii otime$tapele de re+olvarea rationala a prolemei

3 3esi&area ro%lemei 3 /larificarea si anali&a ro%lemei 3 efinirea o%iectielor" identificarea si determinarea criteriilor 3 ?enerarea de solutii alternatie 3 Ealuarea solutiilor 3 3electarea solutiei otime 3 :lanificarea actiunii 3 /omunicarea deci&iei si motiarea ei 3 0ctiunea roriu$&isa 3 Monitori&area" controlul"rei&uirea

>oate necesita existenta informatiei.

((.Modele şi metode de luare a deci+iilor în instituţia medicală de profilstomatologic.

Model re&entarea sistemului" o%iectului sau a unei idei rintr$o formă deose%ită de original"care #nsă ăstrea&ă cele mai rinciale articularităţi" caracteristici ale originalului.e cunosc c6te!a tipui de modele:

• Fi&ic$ rere&entarea o%iectului studiat cu a+utorul diferitor sc2eme• 0nalogic$ sre deose%ire de cel fi&ic nu are o forma ca o%iectul studiat" dar are

caracteristici identice cu cele reflectate*• Matematic(sim%olic)$ entru caracteri&area sistemei rin diferite formule, yNOPmO


17/19

Metode de adoptare a deci+iei6 matricea deci&ională (de lată)7 ar%orele deci&ional

Matricea de lată $ este una din metodele teoriei statistice ale deci&iilor. :lata re&intă orecomensă %ănească sau un folos" ce este ca consecinţă a unei situaţii concrete #n raort cucircumstanţele concrete. acă ele ar fi aran+ate #n formă de matriţă" am o%ţine matriţă de lăţi.

Matricea de lată oate fi utili&ată când, există câtea alternatie (limitate) şi e necesar de a selecta una din ele* sunt condiţii nedeterminate" consecinţele deci&iei nu ot fi cunoscute la sigur* re&ultatele deci&iei luate (eficienţa ei) deind de alternatia selectată şi eenimentele reale.

0r%orii deci&ionali sunt o modalitate de a eidenţia ro%leme de acest gen" caracteri&ate de interacţiuneadintre incertitudine şi deci&ii de tiul 5oriLori'.Ei rere&intă anatomia unor uncte de deci&ie secenţială" ale cărei imlicaţii ot fi găsite la nielulramurilor ar%orelui. 0stfel" consecinţele deci&iilor iitoare ot fi urmărite #n sens retrograd" entru a ealuainfluenţa lor asura deci&iei re&ente3tadiile construirii unui ar%ore deci&ional sunt,

6 listarea deci&iilor şi a incertitudinilor #n ordine cronologică*7 construirea ar%orelui cu unctele sau nodurile deci&ionale şi nodurile oţionale8 atri%uirea de costuri" %eneficii şi ro%a%ilităţi diferitelor ramuri*9.anali&area ar%orelui rin metoda 5rostogolirii #naoi'" rin identificarea costurilor şi %eneficii lor

(2.'rocesul de comunicare.


18/19

(4.%ipurile de comunicare. Clasificarea. Caracteristica lor şi aplicarea lor îninstituţia medicală de profil stomatologic.

%ipuri de comunicare întrFo organi+aţie " ,up& canalul de comunicae:• Comunicare formală reci&ată riguros de acte normatie• Comunicarea neformală sta%ilită sontan #ntre osturi

4+ n funcţie de diecţia şi sensul comunic&ii:• Comunicare verticală descendentă se manifestă #ntre manager şi su%ordonaţi• Comunicare verticală ascendentă se sta%ileşte #ntre su%ordonaţi şi manageri"• Comunicare ori+ontală se reali&ea&ă #ntre osturi sau comartimente situate la acelaşi niel ierar2ic.• Comunicare olică aare #ntre osturi şi comartimente situate la nieluri ierar2ice diferite

C+ ,up& modul de tansmitee• Comunicare verală • Comunicarea nonFverală• Comunicarea în scris. Enumeram documentele de %a&ă #n comunicarea organi&aţională.•


19/19

• diferenţierea insuficientă a mesa+elor imortante transmise sau rimite de cele cu semnificaţie redusă saunulă.

1n calitate de %ariere se mai #ntâlnesc, erceerea" semantica" sc2im%ul informaţiei neer%ale"comunicarea inersă necalitatiă" caacităţi de a receţiona" a asculta.

Caracteristicile necesare unei une comunicări sunt$/laritatea #n exrimarea ideilor

$0curateţea exrimării$3inceritatea$;elaxarea$/alităţile ocale$1nălţimea şi intensitatea ocii*$Iolumul ocii$icţia şi accentul$Iite&a şi ritmul or%irii$Folosirea au&elor

255105162 management raspunsuri examen anul 5 stomatologie 1 50

Documents