raspunsuri corecte grile examen patologie

7/25/2019 Raspunsuri Corecte Grile Examen Patologie

1/33

Raspunsuri corecte grile examen patologie

Perceptia

1. Descoperiti afrmaia als legat de cenestopatiile Dupre:a) Sunt o orm de hipoestezie

.!re"terea pragului senzorial:

c) poate f intalnit #n isterie

$. Descoperiti afrmatia alsa legat de iluzii:

%) excitantul real lipseste

&. Pareidolia:

e) este o iluzie 'izual patologic anxiogen

(. egtura percepie*interpretare delirant se regse"te cel mai %ine #n:

d) iluzia sosiilor

+. ,n aria psihiatriei- cele mai rec'ente iluzii #ntlnite sunt la ni'elul analizatorului:

a) 'izual

/. Parosmia #nseamn:

a) percepia deormat a mirosului

0. gnoziile se deose%esc de iluzii "i halucinaii prin:c) 2xistena unor leziuni la ni'elul centrilor de integrare.

3. 4alucinaiile:

c) reprezint percepii r o%iect

15. 4alucinaiile uncionale se deose%esc de iluzii prin:

a) aptul c exist dou proiecii la ni'el cortical

11. Descoperii afrmaia als legat de halucinaiile uncionale:

%) un exemplu ar putea f considerat cazul #n care apa este luat drept un strigt dedeznde6de

1. ,maginile eidetice

e) este ca "i cum ai reproiecta #n exterior un o%iect pe care l*ai 'zut cte'a clipe

1$. Descoperii elementul care nu caracterizeaz halucinozele:


2/33

c) pacientul nu le recunoa"te semnifcaia patologic

1&. 7ipice pentru alcoolism sunt:

d) halucinaiile zoopsice "i micropsice

1(. 8er%igeraia halucinatorie:

d) este un exemplu de halucinaie auditi' complex #n care pacientul nu #nelege ce i setransmite.

1+. 7ipice pentru depresia psihotic sunt:

a) halucinaiile complexe cu coninut trist- ipetele celor din amilie- 'oci acuzatoare

1/. Descoperii afrmaia als legat de halucinaiile autoscopice:

%) aparin serei largi a normalitii

10. Descoperii afrmaia als legat de halucinaiile olacti'e "i gustati'e:

c) de o%icei sunt primare- dup este aprnd alte halucinaii 9auditi'e "i 'izuale)

13. Pseudohalucinaiile

%) putem considera c este 'or%a despre o cre"tere a reprezentrilor pn la intensitateperceptual

5. 7ipice pentru sinromul de automatism mental sunt:

d) pseudohalucinaiile

1. Descoperii afrmaia als legat de psihohalucinaiile auditi'e:

c) 'ocile 'in --din aar

. Sindromul andins;i*!lerem%ault:

%) pacientul #ncearc s #si explice transmiterea gndurilor prin mi6loace paranormale-telepatie- unde radio

$. !aracterul exogen #n ceea ce pri'e"te pseudohalucinaiile #nseamn:

e) aptul c sunt impuse --din aar

&. 2lementul cel mai tipic al pseudohalucinaiilor este:

a) automatismul

(. nestezia psihic dureroas

%) este o tul%urare calitati' a aecti'itii.


3/33

Atenia

1. 4ipoprosexia 'oluntar cu hiperprosexie spontan este tipic pentru:

d) episodul maniacal

. !el mai rec'ent- copiii cu tul%urri de comportament pot f descri"i ca:%),nsta%ili "i distracti%ili 9distrai)

$. Descoperii afrmaia als legat de mecanismele neurofziologice ale ateniei: d) SRDP are ca uncie meninerea ateniei

&. Descoperii afrmaia ade'rat legat de mecanismele neurofziologice aleatentiei:e) SR menine atenia #n timp ce SRDP o comut

(. Descoperiti situaia #n care nu poate f #ntlnit hipoprosexia spontan:d) manie

+. !el mai rec'ent- #n clinic- pentru in'estigarea ateniei se olose"te:

%) pro%a raepelin

/. !are dintre urmtoarele afrmaii este ade'ratna dintre urmatoarele unctii nu apartine =R:

c) de transmitere a impulsurilor ner'oase pe cile specifce- proprii fecrui analizator

3. Descoperiti situatia #n care nu se poate #ntlni hiperprosexia:

c) stri conuzionale

15. Primele indicii ale atentiei le putem a'ea:

%) din luna a doua

Memoria

1. Descoperii afrmaia als legat de amneziile anterograde:%) Sunt redate perect e'enimentele recente

. >nul din urmtoarele elemente nu ap?arine sindromului orsa;o':c) amnezie retrograd


4/33

$. Situaia #n care cine'a #"i e'oc perect cltoriile din trecut dar uit c apo'estit si repeta aceeasi po'este de mai multe ori intr*o ora aceluiasiinterlocutor poate f considerat un exemplu clinic de d) amnezie de fxare

&. Descoperii afrmaia als legat de amneziile retrograde:%) niciodat nu se adaug caracterul anterograd

() Descoperiti afrmatia corecta legata de amneziile retrograde:d) e'enimentele recente au o incarcatura emotionala mai mare si sunt de aceeamai greu de manipulat

+. Descopriti enuntul gresit legat de aazia @ernic;e:c) uitarea se ace de la motor la senzorial- apoi la aecti'

/. Descoperii afrmaia corect legat de aazia @ernic;e%) printre ultimele lucruri care dispar sunt expresiile mimico*pantomimice

0. Descoperii afrmaia als legat primele amintiri:

a) su% 'arsta de $ ani nu pot f reactualizate imagini senzoriale3. Descoperii afrmaia als legat de memorie:%) in psihopatologie- memoria imediat este considerat cea de zece minute.

15. Descoperii afrmaia als legat de memorare si in'atarec) sera memorarii este mai larga decat cea a in'atarii

11. Descoperii afrmaia als legat de amnezia lacunar:%) starea de constienta este nemodifcat

1. Descoperii afrmaia als legat de amnezia electi':%) #nseamn uitarea unei anumite sectiuni temporale

1$. Descoperii afrmaia als legat de amnezia tardi':%) se dessoara pe undalul clar al constientei

1&. una dintre urmtoarele tul%urri de memorie nu apartine dismneziilorcalitati'e:a) amnezia electi' 9tematic)

1(. 2cmnezia:

e) este intalnit #n demene

1+. Pseudoreminiscenele inseamna:d) reproducerea unui e'eniment real din trecut pe care pacientul il traieste cae'eniment prezent 9Aunica afrm c s*a maritat ieri)

1/. Descoperii afrmaia alsa legata de mentismul hipermnezic:c) este o orma de dismnezie calitati'a

10. Descoperiti afrmatia ade'arata:


5/33

%) amnezia lacunar poate f sinonim cu un hiat mnezic

13. Descoperiti afrmatia alsa legata de amnezia anterograd:%) este psihogen 9aectogen)

5. >na din urmtoarele situaii clinice nu poate f caracterizat prinhipermnezie:d) starea conuzional

1. Bentismul hipermnezic este tipic pentru:a) schizorenia paranoid

. >nul dintre urmtoarele tipuri de dismnezii calitati'e nu aparine tul%urrilorsintezei mnezice imediate:e) cona%ulaiile

$. Descoperiti afrmatia alsa legata de cona%ulaii%) pacientul "tie c nu e sincer

&. Pseudoreminiscenele sunt:c) iluzii de memorie

(. Pacienta ce po'este"te c "i*a dus copilul la "coal dup micul de6un- lucrupe care #l cea #nainte de accident- este un exemplu de:c) pseudoreminiscen

+. Descoperiti afrmatia alsa legata de ecmnezie:d) un exemplu poate f considerat iluzia sosiilor

/. Descoperiti afrmatia alsa legata de anecorie:a) este o tul%urare se'er

0. !azul #n care pacienta de /( de ani se credea #n'toare "i le ddea noteele'ilor- poate f considerat un exemplu de:d) ecmnezie

3. Bai sunt denumite iluzii de memorie:a) tul%urrile sinteziei mnezice immediate

$5. Descoperiti care afrmatie nu caracterizeaz mentismul hipermnezic:

a) este sinonim cu 'iziunea panoramic retrospecti'

$1. Despre hipermnezie sunt ade'rate urmtoarele afrmaii- cu o excepie:a) criptomnezia este un exemplu tipic

$. Situaia #n care un pacient declar c este autorul poemului ucearulpoate f considerat un exemplu de:%) criptomnezie

Cndirea


6/33

1. ,deea dominant:c) Se incadreaz #n spectrul normalitii

. Preocuparea pentru existena unui posi%il al doilea nas "i pentru locul undear tre%ui s fe poziionat poate f cel mai %ine defnit ca:

c)arguie

$. Descoperii elementul care nu caracterizeaz amintirile "i reprezentrile o%sesi'e:%) intensitate delirant

&. ihmoo%ia este rica de:%) o%iecte ascuite

(. osoo%ia este rica de:%) %oli

+. Descoperii afrmaia als legat de o%ii:

c)pacientul nu recunoa"te caracterul iraional al ricii/. Descoperii afrmaia als legat de ideile o%sesi'e:

%) sunt tipice schizoreniei paranoide

0. Ritualurile:e)un exemplu poate f aritmomania 9pacientul care se teme de moartea celor draginumr de 3-4 ori ferestrele casei, cnd citete o carte sare anumite pagini, ia obiecte

metalice n mn dac are de rezolvat ceva important, aeaz lucrurile ntr-o anumit

ordine)3. Descoperii afrmaia als legat de compulsiuni:a)dac su%iectul nu se opune- tensiunea cre"te

15. ,deea delirant:c)este marca psihozei

11. Descoperii afrmaia als legat de ideea delirant:a)este sinonim cu delirium

1. Descoperii afrmaia als legat de ideea delirant erotoman:%)ace parte din categoria ideillor delirante depresi'e

1$. ,deea delirant:e)poate f considerat un simptom al schizoreniei

1&. Descoperii afrmaia als legat de ideea hipocondriac:e)este cel mai rec'ent marca psihozei

1(. ,deea pre'alent:c)se poate transorma #n idee delirant

1+. >na dintre urmtoarele afrmaii legate de delir este als:a)niciodat coninutul nu poate f 'erosimil

1/. Descoperii afrmaia care nu caracterizeaz sistemul delirant:%)ideile sunt ragmentare "i nesistematizate


7/33

10. Descoperii excepia legat de delirul indus:%)se #ntmpl de o%icei cand cel indus are un ,E ridicat

13. Descoperii afrmaia als legat de paranoia de lupt:a)apare de o%icei la pacienii indu"i

5. Bonomaniile- a"a cum le descria 2s?uirol- se reer la:c)o tul%urare psihic delimitat- circumscris- #n aara creia persoana las impresia ceste adaptat

1. Pe msur ce delirul se sistematizeaz:d)cre"te deta"area de realitate

. Delirul nesistematizat:c)pacientul este derealizat "i dezorientat- nu #nelege ce se #ntmpl

$. Descoperii afrmaia als legat de delirul nesistematizat:%)este pstrat unitatea 'ieii psihice

&. >nitatea 'ieii psihice este aectat #n cel mai #nalt grad #n:d) delirul nesistematizat

(. Descoperii situaia #n care se regse"te de o%icei delirul antastic: d)tul%urareadelirant+. ,deile delirante de suspiciune se defnesc:d)nu exist idei delirante de suspiciune- pentru c suspiciunea apartine oricarei staridelirante sau predelir

/. Sistematizarea ideilor delirante se ace in unctie de:e)un criteriu aecti'

0. Descoperii afrmaia als legat de ideile delirante erotomanice:%)nu se numara printre ideile ce pot apartine sindromului de automatism mental

3. ,deile delirante mistice "i religioase:e) urmeaz preocuprilor religioase sau pot f consecina unui 'is eidetic

$5. Descoperii afrmaia als legat de ideile delirante de %ogatie "i mreie:e)nu sunt #ntlnite #n schizorenia paranoid

$1. Descoperii excepia legat de ideile delirante de negaie:a)nu se #ntlnesc #n depresie

$. Descoperii afrmaia als legat de enomenul interpretati'itii:e) interpretati'itatea ca enomen psihic aparine exclusi' patologiei

$$. Sindromul pararenic este caracterizat prin:e)aptul c este un delir sistematizat #nsoit de halucinaii

$&. Descoperii afrmaia als legat de sindromul delirant paranoic:e) asociaza halucinaii

$(. Sindromul paranoid:%)este un delir nesistematizat cu halucinaii


8/33

$+. Descoperii afrmaia als legat de ideile delirante de inFuen:%)sunt mai tipice pentru tul%urarea aecti' %ipolar dect pentru schizorenie

$/. 7ipic pentru ideile delirante de re'endicare este aptul c:a)sacrifciile cute sunt mai mari dect drepturile re'endicate

$0. una dintre urmtoarele tul%urri de gndire nu este cantitati':e)interpretati'itatea delirant

$3. >rmtorul raionament al unui pacient schizoren G Prinii te cresc si te #ngri6esc.Plantele sunt 'ii- rodesc "i ac muguri. Hn consecin- plantele sunt prini "i ne pot

#ngri6i Geste un exemplu tipic de:d) procesare alterat a inormaiilor

&5. a #ntre%area --ce ai ser'it de diminea la mas- un pacient schizorenrspunde: --ar era soare "i poarta spitalului era deschis. cesta poate f consideratun exemplu tipic de :a)rspuns tangenial&1. >nul dintre urmtoarele tipuri de idei delirante nu sunt expansi'e:

a)%ara6ul ideati'

&. Descoperii entitatea nosografc #n care nu se poate #ntlni anideaia:d) S paranoid

&$. Descoperii afrmaia als legat de mentismul !haslin:a)repetarea stereotip cu tendina la rim

&&. Bentismul !haslin:c) implic "i o tul%urare la ni'elul memoriei

&(. !on'ingerea pacientului 9credina acestuia) c este urmrit "i flmat prin camere

'ideo instalate special pentru a , se ace ru este un exemplu de:d) idee delirant de relaie I idee delirant de urmrire "i persecuie

&+. ,deea o%sesi':a)este #n dezacord cu con"tiina

&/. Descoperii afrmaia als legat de ritualuri:c)producerea lor ace s creasc tensiunea

&0. Descoperii afrmaia als legat de o%ii:e)pacienii nu recunosc caracterul iraional al ricii

&3. Descoperii afrmaia als legat de enomenologia de intensitate o%sesi':d)este tipic pentru episodul psihotic acut

im%a6ul

1. Descoperii afrmaia als legat de lim%a6:e)de o%icei o ia #naintea gndirii

. Descoperii afrmaia als legat de lim%a6ul oral:


9/33

c)#n strile de raptus pacientul ine cont oarte mult de caracterul situati' aladresrii

$. Descoperii entitatea clinic #n care su%textul comunicrii orale nu poate finterpretat sau apreciat sim%olic:c)in dementele in stadiu a'ansat

&. Descoperii afrmaia als legat de lim%a6ul intern:%)uncioneaz de sine stttor raportat la gndire

(. Dislogiile sunt:e)consecuti'e modifcrilor de orm "i coninut ale gndirii

+. 8or%irea caracterizat prin intensitate "i tonalitate crescute poate f #ntlnit cu ungrad mai mare de pro%a%ilitate #n:e)episodul maniacal

/. 8ocea manierat "i ematic este mai tipic pentru:d)paranoia

0. Descoperii #n care entitate clinic nu se poate regsi 'ocea declamatoare- patetic-exprimnd preiozitate "i supraestimare:e)episodul depresi'

3. Descoperii afrmaia als legat de hiperacti'itatea 'er%al simpl:a)mai este denumit "i tahiemie

15.8er%igeraia #nseamn:e)cre"terea ritmului cu repetarea stereotip de cu'inte

11.Butismul achinetic este #ntlnit #n:e)leziunile de corp calos si SR

1.Descoperii afrmaia als legat de mutism:a)la %olna'ii psihic- 'or%irea "i motricitatea sunt aectate

1$.Butismul electi':d)pacientul comunic doar cu anumite persoane

1&.Butacismul:%)este tipic #n oligorenii "i demene

1(.Descoperii afrmaia als legat de mutacism:%)este o 'or%ire #n "oapt ininteligi%il

1+.Descoperii afrmaia als legat de urmtoarele tipuri de hipoacti'itate 'er%al:%)mutismul relati' este cel in care pacientul comunic doar cu anumite persoane

1/.Descoperii afrmaia als legat de ecolalie:a)apare din cauza gradului scazut de sugesti%ilitate

10.Descoperii elementul care nu caracterizeaz sindromul P2B:c)%ara6 ideati' ca urmare a enomenului de urt al gndirii

13.Descoperii afrmaia als legat de psitacism:


10/33

a)este cauzat de enomenul de tranziti'itate a gndirii

5.Descoperii afrmaia als legat de tul%urrile de coninut ale dislogiilor:c)ormele sunt: hiperacti'itatea "i hipoacti'itatea 'or%irii

1.Paralogismele #nseamn:e)cu'inte o%i"nuite utilizate cu alt sens

.Dispersia semantic #nseamn:d)situaia #n care legtura dintre semnifcant "i semnifcat de'ine din ce #n ce maisla%

$.Descoperii afrmaia ce nu poate descrie situaia #n care un pacient schizorenspune: --nu ma pisa- lasa*m cu%icJ 8rnd sa*si exprime dorina de a f lsat #npace:c)sera semantica s*a restrns astel

&.Descoperii afrmaia als legat de expresia nisetru cu cap de etru:a)este 'or%a despre 6argonaazie

(.Descoperii afrmaia als legat de disazii:

d)este tipic strilor psihotice

+.Surditatea 'er%al:d)apare #n leziunile cere%rale circumscrise

/.Descoperii afrmaia als legat de surditatea 'er%al:%)este tipic nedez'oltrilor cogniti'e 9apare la im%ecili "i idioi)

0.Dislaliile:%)#nseamn imposi%ilitatea pronunrii anumitor sunete- sila%e- cu'inte

3.Descoperii elementul ce nu intr #n aceea"i --categorie cu celelalte:

c)aemie

$5.Descoperii afrmaia als legat de hiperacti'itatea grafc:c)graomania este intempesti'- eliptic "i incoerent

$1.Cri6ona6ul este tipic pentru:c)oligoreni

$. Descoperii afrmaia corect:a)gri6ona6ul #nseamn un scris su% orm de mzglituri

$$.Descoperii afrmaia als legat de neografsme:

a)sunt tul%urri ale lim%a6ului oral

$&.Descoperii afrmaia als legat de graomanie:d)este intempesti' "i eliptic

$(.Descoperii afrmaia als legat de tumultus sermonis:e)este 'or%a despre o tul%urare de intensitate psihotic

,maginaia


11/33

1. Descoperii afrmaia als legat de imaginaie:c)#n orma neintenionat ar intra re'eria "i 'isul de perspecti'

. Hn ce situaie nu poate aprea o scdere a imaginaiei:e)manie

$. Descoperii afrmaia als:c)mitomanul supraestimeaz interlocutorul su% aspect cogniti'

&. dezi'itatea- 'scozitatea psihic "i #nclinaia analitic sunt caracteristicile:e)personalitii epileptice

(. Descoperii afrmaia als legat de mitomanie:d)actualmente nu poate f considerat un aspect al personalitii

+. egat de psihopatologia imaginaiei- este ade'rat c:e)construcia delirant este o de'iere ideati' paralel #nsoit de o realizare #nplan imaginati'

/. Descoperii afrmaia als legat de relatarea mitoman:

c)interlocutorul nu sesizeaz irealitatea0. Betasimulaia apare atunci cnd:

d)pacientul reia acuze trecute- realiznd %enefciile

3. Spre deose%ire de cona%ulaie- a%ulaia:c)se caracterizeaz prin coeren "i relati' adaptare

15.Descoperii afrmaia als legat de minciun:a)este sinonim cu simularea

11.Bitomania:

d)#n de%ilitate este olosit pentru a compensa defciena cogniti'1.Descoperii afrmaia als legat de simulare:

d)>n exemplu poate f simularea ade'rului #n ceea ce pri'e"te existena uneiproprieti importante sau a unor rude sus*puse

1$.Descoperii afrmaia als legat de conduita de team a mitomanului:d)de cele mai multe ori suicidul este reu"it

1&.Descoperii afrmaia als legat de cona%ulaie:a)tre%uie apreciat etic

1(.nozognozia #nseamn: d)negarea %olii

ecti'itatea

1. Descoperii afrmaia als legat de starea de aect:%)este o trire emoional complex


12/33

. Descoperii care e'eniment nu este defnitoriu pentru starea de aectpatologic:%)con"tiina clar

$. Descoperii afrmaia als legat de emoii:c)tensiunea aecti' este mai mare dect #n strile de aect

&. Descoperii excepia legat de dispoziie:

c)este o stare aecti' elementar- cu #ncrctur puternic(. Distimia ca simptom este:

%)o tul%urare nespecifc a acti'itii- #n sens poziti' sau negati'

+. Descoperii #n ce situaie apare hipotimia:c)tul%urarea de personalitate %orderline

/. thKmhormia este:c)indierentism aecti'

0. Descoperii care element nu este caracteristic pentru aplatizarea aecti':

d)hipertimie negati'3. nestezia psihic dureroas nu se poate descrie #n una dintre urmtoarele

situaii:%)episodul manical se'er

15.Descoperii afrmaia als legat de raptusul melancolic:a)se produce atunci cnd depresia ace s scad tensiunea intrapsihic.

11.Descoperii afrmaia als legat de anxietate:a)nu poate aprea #n normalitate

1.Descoperii care element nu caracterizeaz clasica --ne'roz anxioasLe)lipsa criticii asupra simptomatologiei

1$.Descoperii afrmaia corect legat de anxietate:e)este desprins de concret "i proiectat #n 'iitor

1&.Descoperii afrmaia als legat de anxietate:c)anxietatea de'ine clinic atunci cnd cresc randamentul "i capacitatea deconcentrare

1(.Hn una dintre urmtoarele situaii- anxietatea poate f denumit psihotic:%)tul%urarea delirant

1+.Descoperii care element nu caracterizeaz comportamentul pacienilorpseudo%ul%ari:a)euorie contagioas

1/.Descoperii afrmaia als legat de euorie:c)euoria din episodul maniacal este necontagioas "i poate f #nsoit dedezinhi%iie pulsional

10.Descoperii afrmaia als legat de poi;ilotimie:e)este tipic schizoreniei catatonice


13/33

13.Descoperii afrmaia als legat de incontinena aecti':%)poate f #nsoit de athKmhormie

5.Descoperii afrmaia als legat de disorie:%)nu poate aprea la pacienii alcoolici- ace"tia find ori depresi'i- ori 6o'iali

1.>nul dintre urmtoarele elemente nu aparine disoriei:a)aplatizarea aecti'

.,n'ersiunea aecti' a de persoana iu%it poate f #ntlnit #n urmtoarelesituaii clinice- mai puin #n:e)tul%urarea de personalitate de tip dependent

$.Descoperii afrmaia als legat de euorie:a)este o trire cu #ncrctur aecti' mixt

&.Descoperii afrmaia ade'rat legat de tul%urrile din spectrul aecti':d)angoasa este anxietatea cu acompaniament somatic 9constricie laringian-toracic etc)

(.Descoperii afrmaia corect legat de dispoziia depresi':c)aprrile hipomaniacale sunt considerate o lupt #mpotri'a depresiei

+. Descoperii care element nu este caracteristic pentru aectele patologicee)discernmntul este pstrat

/.Descoperii care afrmaie nu poate defni dispoziia:c)este o stare elementar- o reacie primar

0.Descoperii care element nu caracterizeaz depresia:%)este o hipotimie

3.Descoperii entitatea nosografc #n care nu poate exista hipotimia:%)depresie

$5.Descoperii afrmaia als legat de anestezia psihic dureroas:%)pacientul nu con"tientizeaz aptul c nu mai poate s se %ucure sau s se

#ntristeze

$1.Depresia pround- cu inhi%iie psihomotorie marcat- poate f conundat cu:d)S catatonic

$.Raptusurile considerate a f cele mai se'ere "i cu potenialul de periculozitate

cel mai mare sunt caracteristice pacienilor cu:c)epilepsie

$$.Descoperii afrmaia als legat de #n ceea ce pri'e"te anxietatea:%)este mai mult actual dect potenial- este mai mult trit dect gndit

$&.Descoperii afrmaia als legat de angoas:d)este mai mult gndit dect trit- este mai mult potenial dect actual

$(.Descoperii afrmaia als legat de disorie:%)poate f sinonim cu distimia


14/33

$+.Descoperii #n ce situaie clinic nu se poate #ntlni euoria necontagioas:d)episodul maniacal

$/.Descoperii afrmaia als legat de le%ilitatea emoional:a) Reprezint o hipertimie poziti'

$0.Descoperii care element nu poate descrie situaia #n care o pacient #"i ine

mama de mn- nelsnd*o s plece din salon de teama separrii- darcontinund s #i spun ct de mult o ur"te:c)un exemplu de in'ersiune aecti'

8oina

1. Aaza 'oinei este reprezentat de:d)intenii "i decizii

. egat de aspectul cantitati' al eortului 'oliional- este ade'rat c:

e)intensitatea eortului depinde de difcultatea o%stacolului

$. Descoperii afrmaia als legat de 'oin:e)capacitatea de eort este #nnscut

&. Descoperii afrmaia als legat de 'oin:a)'oina acti' este responsa%il de stpnirea de sine

(. Hn 'oina acti' intr:%)perse'erena

+. Descoperii afrmaia als legat de 'oina acti':

%)este responsa%il de reinere

/. Descoperii afrmaia als legat de 'oina pasi':%)st la %aza perse'erenei

0. Descoperii afrmaia als legat de tul%urrile 'oinei:%)au #ntotdeauna un caracter primar

3. Dis%uliile:d)nu au caracter primar

15.Descoperii afrmaia als legat de dis%ulii:

%)#n hipo%ulie- con"tiena este #ntotdeauna modifcat

11.4ipo%ulia poate f defnit cel mai %ine ca:d)pacientul "tie ce ar tre%ui s ac- dar scade capacitatea de a aciona

1.7oxicomania poate f descris cel mai %ine de:c)o hiper%ulie unidirecional pe ond hipo%ulic

1$.Descoperii afrmaia als legat de paranoia:c)potenialul instincti'o*aecti' lipse"te


15/33

1&.Descoperii afrmaia als legat de tul%urarea o%sesi'*compulsi':a)este 'or%a de o hiper%ulie propriu*zis generalizat

1(.Descoperii afrmaia als legat de hiper%ulie:a)este #ntotdeauna apana6ul %olilor somatice sau psihice 9nu exist #nnormalitate)

1+.Descoperii afrmaia als legat de hipo%ulie:

c)nu se #ntlne"te #n traumatismele cranio*cere%rale- aici find de o%icei'or%a despre o hiper%ulie

1/.Descoperii afrmaia als legat de hipo%ulie:d)exist rec'ent #n paranoia

10.Descoperii situaia clinic #n care exist cele mai mici "anse s #ntlnima%ulia:%)tul%urarea delirant

13.Descoperii afrmaia als legat de episodul depresi' ma6or:c)riscul de suicid este maxim la mi6locul unui episod depresi' se'er

5.Descoperii afrmaia als legat de disa%ulie:%)este sinonim cu dis%ulia

1.Disa%ulia:a)poate aprea #n neurastenie

.Descoperii afrmaia als legat de para%ulie:e)se poate #ntlni "i #n normalitate

$.Descoperii afrmaia als legat de impulsi'itate:a)cnd este 'or%a de o insufcien a 'oinei pasi'e- pacienii nu rspund

pentru actele lor 9sunt considerai cu discernmnt pierdut)

&.Descoperii afrmaia als legat de raptusul din epilepsie:%)este dep"it #n intensitate de raptusul pacientului maniacal

(.Descoperii afrmaia corect legat de raptusuri:e)raptusul melancolic are o mare acuitate clinic 9se poate a6unge laautomutilare "i suicid)

8iaa instinctual "i acti'itatea

1. Dierena dintre depresie "i anorexie poate f cut cel mai %ine de:c)prezena senzaiei de oame #n anorexie

. Poliagia:e)reprezint tendina de a ingera r discernmnt alimentenecomesti%ile

$. Descoperii afrmaia als legat de sitioo%ie:


16/33

a) reprezint tendina de a ingera r discernmnt alimentenecomesti%ile

&. Descoperii situaia #n care nu apare exagerarea ne'oii deautoconser'are:e)pacienii cu tul%urare de personalitate %orderline

(. Descoperii situaia #n care nu apare dezinhi%iia sexual:

e)una dintre reaciile ad'erse rec'ente ale atidepresi'elor 9mai alescele din grupa SSR,)

+. Descoperii afrmaia als legat de %izarerie:c)este mai rec'ent #ntlnit #n tul%urarea delirant dect #n S

/. Descoperii care dintre urmtoarele situaii nu ar putea f consideratun exemplu de achinezie:%)mentismul hipermnezic

0. catizia este tipic pentru:c)impregnarea cu neuroleptice

3. 7asichinezia:e)reprezint tendina de a se deplasa comtinuu

15.Descoperii afrmaia als legat de raptusul melancolic:%)depresia scade oarte mult tensiunea interioar

Schizorenia

1. >na dintre urmtoarele afrmaii este als cu pri'ire la tul%urrile de spectrune'rotic:c)nu exist critic asupra %olii

. !lasicele psihoze sunt caracterizate prin:%)nu este o%ligatoriu ca #ntotdeauna s fe prezente simultan "i halucinaiile- "iideaia delirant

$. Dintre toate ormele de schizorenie- care #nregistreaz cel mai precoce de%ut este:%)S he%erenic 9dezorganizat)

&. Descoperii afrmaia als legat de sindromul de automatism mental:a)este tipic S dezorganizate

(. >na dintre urmtoarele afrmaii este als:d)episoadele psihotice e'olueaz #ntotdeauna spre o S

+. Descoperii afrmaia ade'rat legat de explicaiile neuro%iologice "ineuroanatomice #n ceea ce pri'e"te etiologic Sd)cortexul prerontal dorso*lateral este citat #n literatur ca find aria corticalimplicat


17/33

/. S simpl este caracterizat prin:e)simptomul principal este retragerea social "i din acti'itate

0. Descoperii afrmaia als legat de tul%urarea delirant:a)nu se #nsoe"te de modifcri ale dispoziiei

3. Descoperii afrmaia als legat de tul%urarea psihotic scurt:d)atunci cnd de%utul este post*partum- nu lum #n calcul e'oluia spre o S

15.7ipice pentru sindromul !otard sunt:a)ideile delirante de negaie

11.,deile delirante din S au urmtoarele caracteristici:%)sunt erm susinute "i impenetra%ile la argumente

1.>nul dintre urmtoarele simptome nu aparine tul%urrilor ormale de gndire dinS:d)ideile delirante de relaie

1$.Descoperii #n care categorie nu poate f #ncadrat urmtorul discurs al unuipacient: --sear- cnd am 'enit la spital- c "tii- m #ntorsesem de la ar- undeam tiat porcul pentru c sora mea era %olna' "i am internat*o #n spital...acolo nuerau medici- c au ost sr%torile...sora mea suer de hepatit "i m*am certat cucumnatul meu pentru c noi i*am #mprumutat cu ni"te %aniL...ca rspuns la

#ntre%area --De ce ai a6uns aicirmtoarea afrmaie a unui pacient: --am (555 de leiMNMeste un exemplu de:e)clang*asociaii !langingOasociaii mecanice prin asonan- rim

1(.Descoperii afrmaia als legat de ideile delirante de inFuen xenopatic:a)sunt legate de sentimentul unor granie ale eului %ine conturate

1+.egat de criteriile de diagnostic ale S- una dintre urmtoarele afrmaii este als:%)pentru diagnostic este sufcient un singur simptom dintre cele cinci de la criteriul dac acesta este comportamentul dezorganizat sau catatonic

1/.Descoperii afrmaia als legat de S catatonic:%)nu se poate a6unge niciodat la o agitaie psihomotorie extrem

10.7ul%urarea schizoaecti':e)prognosticul este mai %un dect pentru S

13.Descoperii care element nu se numr printre actorii de prognostic prost in S:a)de%utul %rusc

5.Descoperii afrmaia als legat de suicidul #n S:%)rata este superioar celei din episodul depresi' ma6or

1.Depresia postpsihotic din schizorenie:%)dac dup un episod psihotic apare depresia- prognosticul este mai prost

.Descoperii afrmaia als legat de pararenie:a)este 'or%a despre un sistem delirant %ine #nchegat lipsit de halucinaii


18/33

$.egat de utilizarea neurolepticelor 9antipsihoticelor)- una dintre urmtoareleafrmaii este als:c)neurolepticele clasice acioneaz oarte %ine pe simptomele negati'e

&.egat de transmiterea genetic a S- una dintre urmtoarele afrmaii esteade'rat:a)erita%ilitatea anumitor trsturi din spectrul respecti' 9intro'ersie- tendina laizolare- suspiciozitate etc) poate a6unge la +5

7ul%urarea aecti'a Aipolara 1.Descoperiti afrmatia =S legata de episodul depresi' ma6or

%) in toate cazurile e'olueaza cu insomnie

.2pisodul depresi' ma6or:

d) are o durata de min sapt

$.Descoperiti care element nu este caracteristicepisodului depresi' cu elementepsihotice:

c) de cele mai multe ori delirul este incongruent cu dispozitita

&.Pentru a dierentia un episod depresi' ma6or cu elemente psihotice de o tul%uraredeliranta insotita de modifcarea dispozitiei in sens depresi' - putem sustine ca :

a) relatia temporala in care initial a aparut modifcarea unctiei timice si ulterior ideatiadeliranta

(.Diferentadintre un episod depresi' ma6or apraut la o persoana 'rstnica sideteriorarea cogniti'a poate f acuta de:

a)pro%a terapeutica cu antidepresi'e

+.Printre diagnosticele dierentiale ale apisodului depresi' ma6or putem lua in consderareurmatoarele-cu o exceptie:

e)hipertiroida

/.Descoperiti armatia falsalegata de episodul depresi' ma6or si suicid:

c)riscul de suicid este mai mare atunci cand intensitatea depresiei este maxima si ortaenergica este minima


19/33

0.Doliul complicat cu depresie ma6ora se caracterizeaza prin:

d)Senimentul unei de'alorizari generale ce poate merge pana la ideatie suicidara

3.>nul din criteriile de mai 6os nu este denitoriupentru episodul maniacal:

%)stima de sine scazuta15.Descoperiti care element nu caracterizeaza episodul- maniacal:

%)hiperprosexie 'oluntara cu hipoprosexie spontana

11.Casiti armatia falsalegata de insomnia din episodul maniacal

%)insomnia ace pacientul sa se simta epuizat

1.7ul%urarea %ipolara , este caracterizata de:

c) minim un episod maniacal sau mixt

1$.7ul%urarea ciclotima:

%) se poate asocia cu a%uzul de su%stante

1&.7ul%urarea distemica

c)este mai rec'enta si mai cronica la emei

1(.Descoperiti afrmatia falsa legata de depresia post*partum:

%)indicatia de electie este ca pacienta sa fe tratata in amilie- pentru a nu f sepaa

1+.egat de etiologia tul%urarilor aecti'e descorpeiti afrmatia ade'arata:

d)ni'elul socioeconomic mai crescut caracterizeaza tul%urarea %ipolara

1/.cidul (*hidroxiindolacetic9 meta%olit al serotoninei9) este pus in relatie cu :

d) 'iolenta


20/33

10.egat de ipotezele psihologice asupra depresiei descoperiti afrmatia falsa:

%)perspecti'a psihanalista e'oca pri'irea negati'a asupra 'iitorului si mecanismulcogniti' de anticipare a esecului

13.Descoperiti afrmatia falsalegata de dispozitia depresi'a ce caracterizeaza criteriul

pentru episod depresi' ma6or

c)nu reprezinta o modifcare semnifcati'a ata de starea timica de ond a pacientului -episodul depresi' ma6or aparand cu predilectie la pacientii cu personalitate premor%idaintro'erta

5.Descoperiti elementul cu care nu se poate asociaepisodul maniacal:

c)ideatie de enormitate-imortalitate - negatie

1.,n episodul maniacal dispozitia poate f caracterizata in urmatoarele moduri- cu oexceptie:

d)necontagioasa

.egat de neuro%iochimia depresiei-descoperiti afrmatia ade'arata:

e)atunci cand pulsiunea suicidara este mare este de dorit sa fe ales un antidpresi' catmai sedati'

7ul%urarile anxioase

1. tacul de panica:

e) poate f insotit de sentimente de derealizare si depersonalizare

. 7ul%urarea anxioasa generalizata este caracterizata prin:

d) nu este cauzata de o aectiune medicala

$. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea anxioasa generalizata:

%) anxietatea intalnita intr*o hipertiroidie poarta acest diagnostic


21/33

&. Dintre urmatoarele criterii de diagnostic pentru o%ia specifca- celcorect este:

c) situatiile o%ice sunt e'itate sau suportate cu anxietate si suerinta

(. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea de panica- tul%urareaanxioasa generalizata si o%ii:

a) 7ul%urarea de panica este onsiderata cu pre'alent cea mai mare inpopulatie

+. Casiti afrmatia alsa legata de tul%urarea o%sesi'*compulsi':

e) intregul sistem ideati' al pacientului spri6ina ideea in cauza

/. N%sesiile:

d) pacientul nu le considera impuse din aara de o orta xenopatica

0. Descoperiti afrmatia alsa legata de 7N!:

d) o%sesiile si compulsiunile nu cauzeaza suerinta crescuta

3. 7ul%urarea de stres posttraumatic 9P7SD):

c) Poate de%uta la orie 'arsta

15. >nul dintre urmatoarele elemente nu este caracteristic P7SD:

%)predestinare poziti'a a 'iitorului


22/33

11. Psihodinamica tul%urarilor din spectrul anxios incearca sa explicesimptomatologia prin urmatoarele mecanisme de deensa- cu o exceptie:

a) ,n 7N! este 'or%a despre un supraeu lax

1. >na dintre urmatoarele aetiuni medicale nu se asociaza cu anxietatea:d) coma

1$. Descoperiti afrmatia alsa legata de psihoterapia tul%urarilor anxioase:

%) intotdeauna- de prima intentie- ramane ca pacientul sa inceapa opsihanaliza

7>A>RR,2 SNB7N=NRB2 S, D,SN!,7,82

1. 7ul%urarea de somatizare: prezinta similaritate dinamica cu depresia

. Dierentele dintre tul%urarea de somatizare si tul%urarea de con'ersie se pot regasi inurmatoarele- cu o exceptie:* in tul%urarea de somatizare semnifcatia sim%olica a simptomului este mai clara

$. egat de tul%urarile somatoorme si con'ersie- descoperiti afrmatia alsa:* simptomele care aecteaza partea dreapta a corpului sunt mai rec'ente

&. a %elle indierence este o sintagma ce defneste oarte %ine: atitudinea pacientului cutul%urare con'ersi'a ata de simptom

(. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea dismorfca corporala:

* intensitatea simptomatologiei este intotdeauna psihotica

+. 7ul%urarea hipocondriaca se deose%este de tul%urarea de somatizare si de cea decon'ersie in primul rand prin aptul ca:* simptomatologia se traieste mai mult intr*un plan ideati'

/. ,dentifcarea cu un mem%ru al amiliei ce are de o%icei aceeasi simptomatologie estecitata in literatura ca find intalnita in: tul%urarea con'ersi'a


23/33

0. Descoperiti afrmatia alsa legata de pacientii cu sindrom Bunchhausen: au un ,Escazut

3. mnezia disociati'a: unii pacienti pot a'ea amnezia amneziei

15. Descoperiti afrmatia alsa legata de amnezia disociati'a completa:* ma6oritatea amneziilor sunt cornice

11. egat de personalitatea multipla- descoperiti afrmatia alsa:* pacientii cu tul%urari disociati'e de identitate sunt oarte greu de hipnotizat

1. Descoperiti afrmatia alsa legata de pacientii cu tul%urare de somatizare:* pacientii nu mai suporta relatiile interpersonale- preerand

singuratatea

1$. egat de sindromul Bunchhausen- descoperiti afrmatia alsa: pacientilor nu tre%uiesa li se spuna niciodata diagnosticul

1&. 7ul%urarile de personalitate: inFuenteaza negati' e'olutia altor %oli psihice

7>A>RR,2 D2 P2RSN,772

1. ,n tul%urarile de personalitate: toleranta la stres este minima

. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarile de personalitate: trasaturile suntautoplastice

$. Descoperiti afrmatia care nu descrie tul%urarile de personalitate: moti'atiaterapeutica este intense

&. Becanismul de proiectie: sentimentele neacceptate sunt atri%uite altora

(. Descoperiti afrmatia alsa legata de ormarea de reactie: pacientul il orteaza pecelalalt sa se identifce cu un aspect proiectat al selului- astel incat sa fe asemanatorsiesi

+. Descoperiti afrmatia corecta: pacientii %orderline pot a'ea episoare psihotice scurte


24/33

/. >nul dintre urmatoarele criteria nu caracterizeaza tul%urarea schizotipala: ideile dereerinta- care ating si mentin persistent intensitatea deliranta si sunt organizate intr*undelir sistematizat

0. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea de personalitate %orderline: suntpacienti ce ameninta des cu suicidal- dar nu exista un risc crescut de a trece la act

3. >nul dintre urmatoarele criterii nu apartine tul%urarii de personalitate schizoida:relateaza experiente perceptuale neo%isnuite- iluzii corporale

15. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea de personalitate de tip paranoid:intotdeauna le place sa fe alaturi de cei sla%i si %olna'i si sa ii a6ute

11. 7ul%urarea de personalitate antisociala: cu terapeutul- un astel de pacient poate fcuceritor la supraata- manipulati'e- sfdator

1. 7ul%urarea de personalitate histrionica: preiau starea de spirit a antura6ului si otraiesc amplifcat

1$. Descoperiti elemental care nu caracterizeaza tul%urarea de personalitate histrionica:se simt conorta%il cand nu sunt in centrul atentiei

1&. Sentimentele cronice de Qgol interiorL sunt e'ocate 9tipic) de pacientii cu: tul%urarede personalitate ANRD2R,2

1(. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea de personalitate %orderline: este mairec'enta la %ar%ati

1+. 7ul%urarea de personalitate o%sesi'*compulsi'a: sunt preocupati excesi' de detalii-

reguli- liste si ordine1/. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea de personalitate dependenta:pre'alenta este mai scazuta la emei

10. egat de tul%urarea de personalitate e'itanta- descoperiti exceptia: pacientii suntretrasi deoarece nu doresc implicare sociala

13. 7ul%urarea de personalitate pasi'*agresi'a: are acuze crescute de ghinion personal

!NN,SB>

1. Dintre urmatoarele grupe populationale cea mai scazuta pre'alenta a alcoolomanieieste la: e'rei

. Descoperiti afrmatia alsa legata de supozitia psihologica asupra alcoolomaniei: se%ucura de cea mai mare 'aliditate


25/33

$. Dintre urmatoarele tipuri de personalitati cele care au cele mai mici sanse de arecurge la consumul de alcool sunt: schizotipalii

&. Descoperiti afrmatia alsa legata de supozitiile pri'ind etiologia alcoolismului: totipacientii alcoolici sunt depresi'i

(. Descoperiti afrmatia alsa legata de teoria neuro%iologica asupra alcoolismului:consumul solitar de alcool implica un risc mai mic de dependent

+. Descoperiti afrmatia corecta legata de supozitia %iochimica asupra alcoolismului: intrealcool si tranchilizante exista enomenul de toleranta incrucisata

/. Descoperiti afrmatia alsa legata de supozitia %iochimica asupra alcoolismului: lapacientul alcoolic- meta%olismul %azal este scazut

0. Descoperiti afrmatia alsa legata de supozitia genetica asupra alcoolismului: dacasunt adoptati de nonalcoolici- riscul celor cu parinti alcoolici dispare

3. >na dintre urmatoarele trasaturi nu apartine portretului ro%ot al alcoolicului:intotdeauna in spatele consumului este prezent un episode depresi' de intensitate celputin medie

15. Descoperiti elementul care nu caracterizeaza intoxicatia alcoolica acuta cualcoolemia de 1gmie: tul%urari in discriminarea grosiera 9protopatica)

11. Descoperiti elementul care nu caracterizeaza intoxicatia alcoolica acuta cualcoolemia de gmie: tul%urari in discriminarea exclusi'e fna- epicritica

1. sinergia maniestarilor reFexe apare la o concentratie a alcoolemiei de: &gmie

1$. Bomentele de %lac;out sunt citate in literatura ca aparand la o concentratie aalcoolemiei de: gmie

1&. ,ntoxicatia alcoolica idiosincrazica: printre ipoteze ar f aceea ca leziunile cere%ralepredispun la o intoleranta ata de alcool

1(. Descoperiti afrmatia alsa legata de intoxicatia alcoolica idiosincrazica: maniestariledureaza cate'a saptamani

1+. Primul diagnostic dierential ce tre%uie acut in intoxicatia alcoolica idiosincrazica ar f

cu: * epilepsia partial coplexa1/. Descoperiti afrmatia alsa legata de intoxicatia alcoolica idiosincrazica:discernamantul este pastrat

10. Descoperiti afrmatia alsa legata de intoxicatia alcoolica idiosincrazica: este mairec'enta la persoanele cu ni'eluri scazute ale anxietatii- deoarece isi pot eli%eratendintele agresi'e


26/33

13. Descoperiti afrmatia alsa legata de intoxicatia alcoolica idiosincrazica: dupaingerarea unor cantitati mici de alcool- nu exista descarcari temporale pe 22C- spredeose%ire de epilepsia partiala complexa

5. Primele maniestari ale se'ra6ului apar in medie- dupa intreruperea consumului- la uninter'al de: +*0 ore

1. !rizele con'ulsi'e apar in medie- dupa intreruperea consmului- la un inter'al de:

1*& de ore

. Descoperiti afrmatia alsa legata de delirium tremens: apare- de regula- la pacientiice au inceput recent consumul de alcool si reprezinta o orma de intoxicatie

$. >na dintre urmatoarele maniestari clinice nu este caracteristica pentru deliriumtremens: hipotermie

&. Descoperiti afrmatia alsa reeritoare la delirium tremens: tratamentul se ace inprimul rand cu neuroleptice pentru controlul enomenelor psihotice

(. 7ipice pentru delirium tremens sunt: halucinatiile microscopice si zoopsice

+. Sindromul amnestic alcoolic: cauza este defcitul de 'itamina A1 9tiamina)

/. Descoperiti afrmatia alsa legata de sindromul amnestic alcoolic: cauza estereprezentata de defcitul de 'itamina A+ 9piridoxina)

0. Descoperiti afrmatia alsa legata de encealopatia alcoolica: este in primul rand ourgenta psihiatrica

3. >nul dintre urmatoarele simptome nu este tipic encealopatiei alcoolice: halucinatiileauditi'e

$5. ,nstanta aectata in principal in sindromul orsa;o' o constituie: corpii mamilari

$1. Descoperiti afrmatia alsa legata de sindromul ors;o': 6udecata si rationamentulsunt se'er aectate

$. Descoperiti afrmatia alsa legata de sindromul orsa;o': intotdeauna pacientul isiconstientizeaza amnezia

$$. Descoperiti afrmatia alsa legata de sindromul orsa;o': tratamentul se ace cuaceleasi medicamente ca in dementa 'asculara si %oala lzheimer

$&. 7ul%urarea psihotica indusa de alcool: sunt rec'ente halucinatiile auditi'e

$(. 7ul%urarea psihotica indusa de alcool: dupa episod- pacientii realizeaza naturahalucinatorie a simptomelor

$+. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea psihotica indusa de alcool: esteexclus de%utul in se'ra6


27/33

$/. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urare psihotica indusa de alcool: apare deo%icei la pacientii care de*a%ia au inceput consumul de alcool

$0. Descoperiti afrmatia alsa legata de tul%urarea psihotica indusa de alcool: de o%iceiare un prognostic prost

$3. Descoperiti elementul care nu se numara printre caracteristicile alcoolismului laemei: de%ut mai precoce decat la %ar%ate

&5. Descoperiti afrmatia alsa legata de caracteristicile alcoolismului la emei: situatiilepsihotraumatizante au o mare semnifcatie etiologica

&1. Descoperiti afrmatia alsa legata de interactiunea alcoolului cu medicamentele:alcoolicii care nu au %aut au ne'oie de doze mici de sedati'e si hipnotice- findu*lesufciente

&. >nul dintre urmatoarele medicamente nu este de prima intentie in se'ra6ulnecomplicat: 4aloperidol

&$. Bedicamentele de prima alegere pentru controlul simptomelor de se'ra6 alcoolicsunt: %enzodiazepinele

&&. Descoperiti afrmatia alsa legata de tratamentul alcoolismului cronic: tratamentul seace de electie in spital

&(. Descoperiti afrmatia alsa legata de tratamentul cu disulfram: are a'anta6ul de aputea f administrat de apartinatori- ara ca pacientul sa stie

&+. Descoperiti afrmatia alsa legata de tratamentul cu disulfram: are eect a'ora%il si

pe simptomele psihotice- moti' pentru care poate f administrat cu success si la pacientiicu o schizorenie mai 'eche si consum de alcool asociat.

&/. >nul dintre urmatoarele simptome nu este prezent daca se consuma alcool dupadisulfram hipertensiune

&0. >nul dintre urmatoarele simptome este prezent daca se consuma alcool dupadisulfram: hipotensiune

&3. >nul dintre urmatoarele simptome nu este prezent daca se consuma alcool dupadisulfram: aparitia unor o%sesii si compulsiuni

(5. Descoperiti afrmatia alsa: toti alcoolicii sunt depresi'i

(1. itiul este indicat: la pacientii cu tul%urare de dispozitie ce asociaza consumul dealcool

(. Descoperiti afrmatia alsa legata de tratamentul cu litiu: are o toxicitate redusa atade alte tratamente 9alsJ)


28/33

($. Descoperiti afrmatia alsa legata de etiologia alcoolismului: consumul solitarK aresanse mai mari de 'indecare- deoarece nu exista presiune Qde a %eaL exercitata degrupul social

(&. >na dintre urmatoarele orme clinice nu apartine se'ra6ului la alcool: intoxicatiaacuta idiosincrazica

((. Descoperiti afrmatia alsa legata de defnitia alcoolismului: pentru diagnostic estenecesar ca acest consum sa fe esalonat pe o perioada de minim 1 an

(+. Descoperiti afrmatia alsa legata de utilizarea haloperidolului in patologiaconsumului de alcool: se administreaza intai haloperidol si apoi- pentru a reducee'entualele reactii ad'erse- se dau %enzodiazepine

(/. Dintre urmatoarele entitati clinice e%ra este caracteristica pentru: delirium tremens

(0. Diagnosticul dierential cu epilepsia partial complexa tre%uie acut in primul randpentru: intoxicatia alcoolica idiosincrazica

(3. Descoperiti afrmatia alsa legata de difcultatile intampinate in tratamentulalcoolismului cronic: cantitatile ingerate sunt de regula suprae'aluate

Psihosomatica1. ,n legatura cu aptitudinea ascultarii in actul psihodiagnostic- una dintre urmatoareleafrmatii este alsa:

d) este un act psihic cu caracter pasi'

. Descoperiti care dintre urmatoarele %ariere ce pot aparea in procesul comunicarii nu estede natura semantic:

d) rica de medic


29/33

$. ,n comportamentul regresi' legat de %oala ar intra:

%) independenta ata de medic si antura6

&. titudinea com%ati'a asupra %olii inseamna:

a) 2chili%ru psihic si adaptare la realitate

(. !ontagiunea inormationala intre pacientii internati presupune:

A) %oala 'azuta ca o scoala a intra6utorarii umane

+. Bodelul proesor*student in ceea ce pri'este relatia medic*pacient inseamna:

d) ca medical este cel ce ii expune pacientului teoria despre %oala

/. ,ntr*o %oala cronica ar f mai util un model de tipul:

%) Participare mutuala

0. Sindromul Aernaut:

a) ,nseamna epuizare I rustrare

3. Dintre urmatoarele conduite- una singura ar f de dorit:

c)Le %ine ca ai a'ut aceste dureri- caci te*au acut sa 'ii la timp la spitalL

15.,atrogenizarea:

A) se produce mai rec'ent cand se a%solutizeaza rezultatele aparatelor

11.Descoperiti care element nu este caracteristic a%ordarii nomotetice:

d)importanta %olna'ului- nu a %olii

1.>na dintre urmatoarele afrmatii este alsa:

e) cu cat se depaseste stadiul urgentei- se dezin'esteste si se depersonalizeaza %olna'ul si serein'esteste si se repersonalizeaza %oala


30/33

1$.Descoperiti afrmatia alsa legata de enomenul place%o:

c)su%stanta in cauza tre%uie sa nu fe prescrisa am%iguu

1&. Dintre simptomele urmatoare- cele cu cele mai mici sanse de raspuns poziti' la place%o ar f:

c) o%sesiile si compulsiunile

1(. Qpoteozarea clipeiL este caracteristica pentru:

c) episodul expansi'

1+.>na din urmatorele depresii nu este secundara:

%)cea care sur'ine dupa un episod al %olii aecti'e

1/.8ascozitatea psihica este caracteristica in primul rand pacientului:

c)epileptic

10.>na din urmatoarele afrmatii reeritoare la acoolism este falsa:

c)este mai corecta sintagma depresie postalcoolica decar depresie paraalcoolica

13.7ipul de personalitate al pacientului ulceros ar putea f conturat astel:

e)intro'ert-inchis morocanos nemultumit

5.7eoriile psihologice asupra astmului sustin:

d)simptomul ca strigat neauzit dupa iu%ire si protectie

1.7ul%urarile somatopsihice

%) simptomele psihice generate de o %oala somatica


31/33

.7eoriile moderne postuleaza aptul ca:

c)exista un profl general-anumite trasaturi ce se asociaaza rec'ent la toti pacientii cu %olipsihosomatice

$.Domnul P are 53 de ani. Este impulsiv,competitiv , insetat de dreptate-anxios-incordatsi lucreaza permanent su% presiunea timpului:

d)cel mai mare risc l*ar reprezenta un posi%il accident 'ascular

&.Reeritor la trasaturile de personalitate ce a'orizeaza inducerea acila a stresului psihic- unadin urmatoarele afrmatii este ade'arata:

e) daca ne situam in clasifcarea lui 2Ksenc; - 'ulnera%ilitatea la stresul psihic tine mai mult deintro'ersie*extra'. Si mai putin de ne'rotism

(.Doamna D are 7 de ani....tremor !ilateral la nivelul mainilor,raceala afectiva,ri"iditate...Diagnosticul ar f de:

e)%oala par;inson

+.egat de asistenta paliati'a una dintre urmatoarele afrmatii este ade'arata:

%)indeparteaza durerea si suerinta

/.egat de tra'aliul de doliu atitudinea de dorit ar f:

A) a*l incura6a pe pacient sa discute cu cei care l*au cunoscut pe decedat

0.Dupa pierderea unui copil-urmatoarele afrmatii sunt -dar una este =:

a)sotii de'in mai uniti

3.Depresia dupa decesul cui'a drag se dierentiaza de doliul normal prin:

e) difcultati de identifcare cu persoana pierduta

$5.Doamna #. Are 3 de ani , si 'ine...dupa decesul celor doua fetite "emene nascuteprematur...si*a donat 6umatate din avere unei !iserici cu speranta ca ..'a duce la termen uncopil sanatos.Descoperiti afrmatia $A%#A&


32/33

a)este 'or%a despre un doliu complicat cu depresie

$1)Dintre urmatoarele inter'entii terapeutice-una ar f de dorit:

%) a stimula incercaril pacientului

$.,n legatura cu ereastra ascunsa -o singura afrmatie este corecta:

c)6ocul ascunderii presupune o imensa cantitate de energie

$$.>na din urmatoarele afrmatii este falsa&

a)7erapeutul tre%uie sa mane'reze rezol'area unei pro%leme de 'iata indierent de o%iceiuri de'iata si cultura

$&.Stilul nondirecti' implica anumite atitudini- cu o exceptie:

d)accentul cade pe com%aaterea pro%lemei

$(.Sanatatea nu este o stare de echili%ru.2a nu se mentine ci se promo'eaza este mereu altadepinzand de etapa.ceasta defnitie coresunde sanatatii 'azuta ca:

c)proces

$+.egat de con'ersie -una dintre urmatoarele pareri nu este 'ala%ila:

a)reprezinta procesKl constient de transormare a uni conFict psihic

$/.,steria in masa

e)enomenul social ar f cel de contagiune inormationala

$0.Dintre urmatoarele simptome- unul are cele mai mici sanse de a f con'ersi':

%)o%sesiile

$3.Domnul '. Are 7( de ani , a suferit un accident vascular cere!ral-a ramas cu parezape partea stanga.2ste mahnit-demoralizat si se izoleaza.Din cand in cand are descarcari %rustede aecte.>na din urmatoarele afrmatii este ade'arata.


33/33

a)descrierea corespunde mai degra%a unor reacrii emotionale disorice

&5.Reeritor la sindromul Bunchhausen una dintre urmatoarele afrmatii > 2S72 D28R7a:

a) apare la su%iectii cu ,E redus

raspunsuri corecte grile examen patologie

Documents