2345proiecte ase ampe

Author: bianca-b

Post on 19-Oct-2015

45 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiecte Famp

TRANSCRIPT

Academia de Studii Economice

-Facultatea de Administratie si Management Public-

Proiecte

1.1.Prezentarea instituieiInstituia publica pe care am decis sa o analizez este Primaria Curtea de Arge. Cetate de scaun, prima capitala a Tarii Romanesti, orasul Curtea de Arges are in trecutul sau nepieritor, dovezi de glorie si demnitate si poseda nebanuite comori, atat pentru pasionatul de monumente istorice, pentru amatorul de folclor si arta populara, cat si pentru cei ce doresc sa admire frumusetile naturale ale acestor locuri. Primaria Municipiului Curtea de Arges este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu hotararile Consiliului Local al Municipiului Curtea de Arges privind aprobarea organigramei, a numarului de posturi si a statului de functii ale aparatului de specialitate al primarului.Primarul, viceprimarul, secretarul municipiului, mpreun cu aparatul despecialitate al Primarului constituie Primria Municipiului, instituie public cu activitate permanent care asigur ducerea la ndeplinire a prevederilor Constituiei, ale legilor rii, ale decretelor Preedintelui Romniei, ale hotrrilor Guvernului, ale actelor emise de ministere i alte autoriti ale administraiei publice centrale, ale hotrrilor Consiliului judeean, ale Consiliului local i soluioneaz problemele curente ale colectivitii. Asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor.

1.2.Obiectivul de activitatePrimarul este autoritatea executiv a administraiei publice prin care se realizeazautonomia local n municipiu. Primarul asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, aprevederilor Constituiei i ale legilor rii, ale decretelor Preedintelui Romniei, ale hotrrilor Guvernului, ale actelor emise de ministere i alte autoriti ale administraiei publice centrale, ale hotrrilor Consiliului Judeean i asigur executarea hotrrilor Consiliului local municipal. Primarul funcioneaz ca autoritate administrativ autonom i rezolv treburile publice din municipiu, n condiiile prevzute de lege. Statutul juridic al primarului cuprinde i calitatea de reprezentant al statului n municipiu. Ca atare, el are nu numai calitatea de demnitar ales, ci i pe aceea de ef al administraiei publice locale aflat n serviciul acesteia. Atribuiile ce revin primarului, sunt stabilite de lege sau ncredinate de ctre Consiliul local municipal. Primarul exercit funcia de ordonator principal de credite.Primarul numete i elibereaz din funcie personalul din aparatul de specialitate al primarului, cu excepia secretarului. Primarul controleaz activitatea personalului din aparatul de specialitate al primarului i al serviciilor publice de deservire.Atribuiile ce revin primarului, potrivit legii, i a hotrrilor Consiliului local municipal, pot fi delegate, conform legii. Primarul rmne competent s exercite oricnd una sau alta dintre atribuiile delegate, actele sale efectuate n legtur cu atribuiile delegate fiind ntru totul valabile. Pentru exercitarea aceleiai atribuii, primarul poate delega una sau mai multe persoane, fr ca n aceast situaie s fie vorba de conflict pozitiv de competen.Primarul constat nclcrile legii i adopt msurile legale pentru nlturarea acestora sau, dup caz, sesizeaz organele competente.Regulament de organizare si functionare. Primarul, n exercitarea atribuiilor sale, emite dispoziii cu caracter normativ sau individual.Acestea devin executorii dup ce sunt aduse la cunotina public sau dup ce au fost comunicate persoanelor interesate.

.

1.3.Proiecte de hotarari

Impozitele si taxele locale pentru anul 2012, se stabilesc dupa cum urmeaza:Art.1. Impozitul pe cladiri in cazul contribuabililor persoane juridice , se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,2% asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% iar pentru cladirile nereevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta se aplica o cota de 30% si se calculeaza la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitate, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat reevaluarea, exceptie facand cladirile care au fost amortizate integral si pentru care cota de impozitare este de 1,2%. Cota de impozit pentru cladirile cu destinatie turistica ce nu functioneaza in cursul unui an calendaristic este de 9% din valoarea de inventar a cladirii.Impozitul pe cladiri , in cazul contribuabililor persoane fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii, prevazuta in anexa nr. 1.Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii determinate conform aliniatului precedent cu coeficientul de corectie din tabelul urmator:

Zona in cadrul localitatiiRangul localitatii = 2

A2,4

B2,3

C2,2

D2,1

Valoarea impozabila a cladirii se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum uremaza:-cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta ;-cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 si 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 mp, valoarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 mp sau fractiune din acestia.In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii constructiei se actualizeaza astfel ca aceasta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste lucrari.Daca o persoana are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:-cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;-cu 150% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;-cu 300% pentru cea de-a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.Aceasta majorare nu se aplica in cazul persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala.Pentru cladirile proprietate publica sau privata a municipiului Curtea de Arges, concesionate, inchiriate date in administrare ori in folosinta, dupa caz, peroanelor juridice, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, in conditii similare impozitului pe cladiri. Orice pesoana care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire are obligatia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, instrainarii sau construirii.Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabil, persoane fizice si juridice de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. Art.2. Impozitul si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al municipiului in care este amplasat terenul.Pentru terenurile proprietate publica sau privata a municipiului, concesionate, date in administrare ori in folosinta, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren.In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in anexa nr. 2 litera A.In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din anexa nr. 2 litera B, iar acest rezultat se inmulteste cu 4, coeficientul de corectie corespunzator municipilului Curtea de Arges.In cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se calculeaza potrivit tabelului anterior numai daca indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:a) au prevazut in statut, ca obiect de activitate, agricultura;b) au inregistrat in evidenta contabila venituri si cheltuieli din desfasurarea obiectului de activitate prevazut la lit.a).Inregistrarea in registrul agricol a datelor privind cladirile si terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum si schimbarea categoriei de folosinta se pot face numai pe baza de documente , anexate la declaratia facuta sub semnatura proprie a capului de gospodarie sau, in lipsa acestuia, a unui membru major al gospodariei, potrivit normelor prevazute la art.293, sub sanctiunea nulitatii. In cazul unui teren amplasat in extravilan, inregistrat in registrul agricol, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din anexa nr. 2 litera C, si se ajusteaza cu coeficientul de corectie corespunzator zonei, astfel : - zona A 2.4 - zona B 2.3 - zona C 2.2 -zona D 2.1Impozitul si taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la 31 martie si 30 septembrie inclusiv.Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.Art.3. Impozitul si taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport.In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acesteia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din anexa nr. 3 litera A. Pentru remorci, semiremorci sau rulote impozitul este prevazut in anexa nr. 3 litera B.In cazul mijloacelor de transport pe apa, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzatoare din anexa nr. 3 litera C.Impozitul, in lei, pentru autovehiculele de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone este egal cu suma corespunzatoare din anexa nr. 3 literele D si E. Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabilii, persoane fizice si juridice de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.Art.4. Instrainarea unei cladiri, unui teren sau unui mijloc de transport prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu.Art.5. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren si a impozitului pe mijlocul de transport, de catre persoanele fizice si juridice se acorda o bonificatie de 8% daca plata impozitului se efectueaza pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv.Art.6. Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de mp sau fractiuni de mp a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu sumele stabilite, astfel:a)-In cazul unui afisaj situat la locul in care persoana deruleaza o activitate economica, taxa este de 20 lei/an/mp sau fractiune de mp.b)-In cazul oricarui alt panou, afisaj sau stuctura de afisaj pentru reclama si publicitate, taxa este de 20 lei/an/mp sau fractiune de mp.In situatia in care afisajul in scop de reclama si publicitate este amplasat in cursul anului, taxa se datoreaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a eliberat autorizatia de construire.Taxa datorata se da la scadere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care contribuabilul a depus cererea prin care pe proprie raspundere renunta la aceasta modalitate de afisaj, in scop de reclama si publicitate.Contribuabilii care utilizeaza un panou de afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate au obligatia de a depune o declaratie de impunere anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data de 31 ianuarie al fiecarui an sau in termen de 30 de zile de la data eliberarii autorizatiei de constuire, dupa caz.Modelul declaratiei de impunere privind stabilirea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate este prevazut in anexa nr. 8.Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate realizate in baza unui contract sau a unei altfel de intelegeri, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale se calculeaza prin aplicarea cotei de 3% asupra valorii serviciilor de reclama si publicitate prevazute, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.Art.7. Pentru sederea intr-o unitate de cazare din municipiul Curtea de Arges, se stabileste taxa hoteliera in cota de 1% pentru fiecare zi de cazare , care se aplica la tarifele de cazare, practicate de unitatile hoteliere, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.Art.8. Pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca, impozitul pe spectacole se stabileste in functie de suprafata incintei in care se desfasoara spectacolul, dupa cum urmeaza:a)-in cazul videotecilor - 0.2 lei/mp/zib)-in cazul discotecilor- 0.2 lei/mp/ziPentru determinarea impozitului pe spectacole, asupra nivelurilor stabilite la aliniatul (1), se aplica coeficientul de corectie, ce corespunde localitatii urbane de rangul II, respectiv coeficientul 4.00.Art.8. Taxa pentru realizarea de copii de pe documentele solicitate in conditiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare se stabileste la valoarea de 1 leu/pagina.Art.9. Procedura , criteriile si conditiile de acordare a scutirii la plata impozitului pe cladiri si teren datorate de catre persoanele fizice pentru locuinta de domiciliu, prevazute la art.286 alin.1si 3 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare sunt prevazute in anexa nr 9 .Art.10. Pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, contribuabilii datoreaza taxe diferentiate conform anexa nr 4.Art.11. Pentru eliberarea / viza anuala a autorizatiei privind desfasurarea activitatii de alimentatie publica, contribuabilii datoreaza taxe diferentiate, conform anexa nr 5.Art.12. Pentru utilizarea temporara a locurilor publice, contribuabilii datoreaza taxe diferentiate, potrivit anexa nr 6.Taxele pentru utilizarea temporara a locurilor publice se platesc anticipat si se incaseaza in baza acordurilor si a autorizatiilor eliberate de primar.Utilizarea temporara a locurilor publice pentru desfasurarea unor activitati economice se face in baza acordului de comercializare eliberat de primar.Modelul acordului de comercializare precum si procedurile de eliberare, se stabilesc prin dispozitia primarului.Art.13. Amenzile stabilite prin HGR 956/2009 sunt prevazute in anexa nr 7.Art.14. Majorarea anuala prevazuta la art.287 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare se stabileste , dupa cum urmeaza:a)-impozitul pe cladiri datorat de catre contribuabilii persoane fizice, se majoreaza cu o cota de 0%,fata de prevederile HGR 956/2009.b)-impozitul/taxa pe teren se mentine la nivelul anului 2011.c)-in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica sau in cazul oricarui alt panou , afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, taxa se mentine la nivelul anului 2011.Art.15. Zonarea pentru impozitul/taxa pe cladiri si teren este cea prevazuta in HCL Curtea de Arge nr.129/2006Art.16. Taxele extrajudiciare de timbru aplicabile in anul 2012 sunt prevazute in anexa nr.10. Art. 17. Prezenta hotrre intr n vigoare ncepand cu anul fiscal 2012. Art. 18. La data intrrii n vigoare a prezentei hotrri i nceteaz aplicabilitatea prevederile HCL Curtea de Arges nr. 65/2010 si HCL nr 7/2011, precum i orice alte prevederi contrare. Art. 19. Prezenta hotrre se completeaz cu prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i ale HGR nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i ale Ordinului nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum si HGR 956/2009si OG nr. 30/2011 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale

1.4.Structura organizatorica a primariei Curtea de Arge

Structura organizatoric a aparatului de specialitate al Primarului, direciilor, serviciilor,birourilor i compartimentelor cuprinde:I. PRIMARI.1. ARHITECTUL SEF I.1.1 Biroul urbanism , amenajarea teritoriului si disciplina in constructii.I.1.2. Compartimentul investitii si achizitii publiceI.1. 3. Compartimentul protectia mediuluiI.2.Compartimentul audit public intern I.3.Biroul resurse umane / protectie civila I.4.Compartimentul control transport public de calatori I.5.Biroul comercial si de administrare a domeniului public si privat al municipiului.II. VICEPRIMARII.1. DIRECTIA ECONOMICA II.1.1 Biroul buget contabilitateII.1.2 Compartimentul informatica si management de proiectII.1.3.Serviciul impozite si taxe locale.II.2.COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIVIII. SECRETARIII.1.1. Biroul asistenta sociala si autoritate tutelara III.1.2.Compartimentul registru agricol III.1.3.Compartimentul relatii cu publicul / registratura / arhiva III.1.4 Compartimentul juridic

1.5.Proiecte de finantare a Primariei Curtea de Arge

Titlul proiectului: Canalizare menajera strada Ramnicu Valcea(DN73C) cu descarcare pe strada Industriilor.Investitie realizata cu sprijinul financiarar al Uniunii Europene al Guvernului Romaniei si al Consiliului Local al Municipiului Curtea de ArgesBeneficiar:Consiliul Local al Municipiului Curtea de Arges; jud.Arges

Bugetul proiectului :396190 EURO

Obiectivele proiectului:

- Dezvoltarea infrastructurii locale in vederea cresterii atractivitatii pentru investitii si sporirea calitatii vietii in municipiul Curtea de Arges

- Dezvoltarea infrastructurii de baza in zona de sud-vest a municipiului

- Imbunatatirea conditiilor de mediu in Curtea de Arges

Rezultatele proiectului:

- 3050 m canalizare pe strazile Ramnicu Valcea si Industriilor

- 80 camine de vizitare

- 1 statie de pompare echipata si construita corespunzator

- 1 conducta de refulare ape uzate,30 m subteran si 100 m aerian

- 12 m subtraversari cai ferate

- 100 mp sistematizare verticala

- 70 mp alee carosabila betonata.

Impactul proiectului:

- Minim 5 societati comerciale sau institutii racordate la reteaua de canalizare

- Minim 350 gospodarii racordate la reteaua de canalizare a municipiului

- Cresterea calitatii vietii locuitorilor din inprejurimi

- Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator prin eliminarea posibilitatii de contaminare cu ape reziduale menajere si industriale.

- Se diminueaza posibilitatea contaminarii apelor curgatoare sau freatice prin renuntarea la fosele neamenajate corespunzator.

Durata derularii proiectului:

01.03.2004-31.07.2007

Titulul proiectului "Studiu de fezabilitate-Modernizare si retehnologizare cu extindere trapata chimica statie de epurare si Studiu de Impact asupra Mediului la epurare"Proiectula fostfinantat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Phare CES 2005-Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru Pregatirea de proiecte in domeniul Protectiei Mediului.Obiectivul general: Protejarea mediului nconjurator de efectele descarcarilor de apa la statia de epurare a Municipiului Curtea de ArgesObiectivul specific: Pregatirea studiilor necesare pentru mbunatatirea gospodaririi apelor uzate ale Municipiului Curtea de ArgesGrupurile tinta: Primaria Municipiului Curtea de Arges, SC Aquaterm Ag 98 SA si locuitorii din zona statiei de epurare si cei din localitatile aflate n aval de statia de epurare (Zigoneni, Vlcele, Budeasa, Bascov, Pitesti, Bucuresti etc.)Costul total alproiectului: 32 500 EuroContributie publica: 15 756,55 EuroContributie proprie: 1 878,41 EuroDurata derularii proiectului: 01.12.2007-31.11.2008Studiul de fezabilitate a fost integrat in proiectul "Sistem integrat de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Curtea de Arges" care a fost depus la Ministerul Mediului si Padurilor.

Titlul proiectului: "Amenajarea parcului Fantana Mesterul Manole"Sursa de finantare:Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, instituit prin OUG nr.59/2007 siderulat de Administratia Fondului pentru MediuBugetul proiectului:546199,79 leiObiectivul proiectului:Realizare lucrari la sistemul de iluminat, la sistemul de irigatii, amenajarea locului de joaca,amenajarea aleilor si a bordurilor si lucrari de plantareTermen de incepere si finalizare:01.08.2008-30.09.2009 Titlul proiectului:Imbunatatirea calitatii serviciilor furnizate de catre Primaria Curtea de Arges, prin implementarea sistemelor integrate de managementValoarea proiectului : 372 000 leiPerioada de implementare :18 luniSursa de finantare:Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative, Axa prioritar 2 mbuntirea calitii si eficienei furnizrii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare, Domeniul major de intervenie 2.2- mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor, Operaiunea - Introducerea i meninerea n funciune a sistemelor de management, inclusiv ISO i EMAS;Obiectiv general:Creterea calitii i eficienei serviciilor publice prin implementarea unui sistem de management integrat n municipiul Curtea de Arge. Prin implementarea acestui proiect de finanare se va realiza obiectivului general al domeniului major de intervenie 2.2. mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor care se concentreaz pe calitatea furnizrii serviciilor publice.Scop:mbuntirea calitii serviciilor furnizate de ctre Primria Curtea de Arge, prin implementarea sistemelor de management calitate mediu-sntate i securitate ocupaional. Prin acest proiect se urmrete creterea capacitii administrative i modernizarea Consiliului Local al Municipiului Curtea de Arge. Implementarea acestui sistem integrat de management va conduce la reducerea costurilor, o mai bun utilizarea a resurselor umane, logistice, financiare, de care dispune autoritatea, creterea performanelor angajailor si prin instruirea acestora n domeniul managementului calitii, mediului, sntii i securitii n munc, cunoaterea de ctre acetia a politicii instituiei, procedurilor de lucru instituite prin manualul calitii, creterea gradului de responsabilizare a funcionarilor n ndeplinirea sarcinilor de serviciu, debirocratizarea prin implementarea unui sistem de managemnt al documentelor.Obiectiv specific 1:Implementarea i certificarea unui sistem integrat de management calitatemediu-sntate i securitate ocupaional, la nivelul Consiliului Local al Municipiului Curtea de Arge, coroborat cu un program informatic de management al documentelor, ceeea ce va permite creterea calitii actului administrativ, a transparenei, eficienei i eficacitii n utilizarea fondurilor publice.Obiectiv specific 2:Promovarea modernizrii n administraia public local din municipiul Curtea de Arge, prin specializarea angajailor primriei n domeniul managementului calitii-mediului-sntii i securitii ocupaionale, ceea ce va determina motivarea i mobilizarea acestora n direcia inovaiei i n oferirea de servicii publice de calitate.Stadiul proiectului:in derulareIn data de 26.04.2010 a fost semnat contractul de finantare pentru acordarea finantarii nerambursabile.

1.6.Analiza Swot

PUNCTE TARIAsezare si cadru naturalsituarea in apropierea a trei municipii: Pitesti (38 km), Rm. Valcea (36 km) si Campulung (45 km);prezenta la 28 km a zonei montane;clim favorabil, caracteristic versantilor adpostiti, cu temperature moderate tot timpul anului si precipitatii relativ abundente, favorabil odihnei si agrementului;de raul Arges, care se pot constitui in surse de ap pentru irigatii, piscicultur sau organizarea zonelor de agrement;soluri fertile care favorizeaz dezvoltarea unei agriculturi diversificate;relieful permite o dezvoltare echilibrat a sectorului agricol: pomicultur, cresterea animalelor, productie vegetal;conditii ecologice deosebit de favorabile care permit sprijinirea si dezvoltarea agriculturii ecologice ca un sistem de productie prietenos cu mediul si viabil economic;vegetatie bogat si divers, psuni si fanete naturale; fond forestier important;faun bogat si divers; fond de vantoare si pescuit bine reprezentat;prezenta apelor oligominerale;Populatie si fort de muncusoar crestere a popula-iei active;spor natural pozitiv;pondere aproximativ egal de femei si brbati in structura populatiei active;-pondere mai mare a femeilor in totalul persoanelor ocupate;numr mai mic de someri femeidecat brbati;Economiepotential economic crescut;interes pentru investitii locale, in special in turism din partea populatiei tinere cu varsta cuprins intre 20-34 ani si cu venituri intre 1.500-2.500 lei;ramuri ale economiei bine dezvoltate in municipiu: prelucrarea lemnului, portelan si ceramic, electrotehnic, confectii;industrie energetic puternic prin amenajarea hidroenergetic a raului Arges(4 centrale hidroelectrice pe raza municipiului Curtea de Arges);traditie in prelucrarea lemnului;olritul - mestesug artistic traditional;retea mare de unitti comerciale, majoritatea cu capital privat;trei piete agro-alimentare;suprafata agricol a rmas constant in perioada 2003-2005, atat ca suprafat total cat si ca mod de folosint;activitate diversificat in agricultur;activitti in domeniul apiculturii si floriculturii; activitate semnificativ in domeniulzootehnic; psunile si fanetele bogate favorizeaz cresterea animalelor;procesatori locali de carne si lapte;numr semnificativ de utilaje agricole;sectorul serviciilor bine reprezentat;existenta unui brand specific turismul monahal sincronizat cu cultura monahal;situarea intr-un judet recunoscut pentru potentialul turistic natural si cultural bogat si diversificat, concentrarea preponderent fiind in arealul montan si submontan;InfrastructurInfrastructur de transportpozitionarea la intersectia drumului de legtur Pitesti Sibiu cu drumul subcarpatic Campulung Muscel Rm. Valcea Tg. Jiu;accesibilitate crescut datorit constructiei Transfgrsanului;infrastructura feroviar cuprinde linia ferat Curtea de Arges - Pitesti si calea ferat Curtea de Arges - Cheile Argesului folosit pentru transportul produselor forestiere;transport local de cltori asigurat de 14 microbuze si autobuze;Infrastructur edilitaralimentare cu ap in system centralizat pentru toti locuitorii;agenti economici autorizati s desfsoare activitti de colectare a deseurilor;dou puncte de colectare pentru deseurile de echipamente electrice si electronice;alimentare cu gaze;alimentare cu energie electric (98,6din locuinte);grad de telefonizare ridicat; retele de telecomunicatii bine dezvoltate telefon, radio, GSM, satelit;cresterea semnificativ a numrului si suprafetei locuintelor in proprietate public;numr sczut de persoane fr locuinte (zece - la mia de locuitori);Asistent social si educatienumr mic de copii aflati in plasament sau la asisteti maternali;dou centre de zi care furnizeaz servicii focalizate pe copii in dificultate sipersoane varstnice cu dizabilitti;dou ONG-uri implicate in activitti de asistent social;nou reabilitri ale cldirilor institutiilor de invtmant si amenajarea adou terenuri de sport realizate in ultimii treiani;nou grdinite, cu aproximativ 60 de cadre didactice, fr cazuri de abandon;invtmantul primar si gimnazial se caracterizeaz prin promovabilitate peste 98% (cu exceptia scolii Basarab I) si numr sczut de abandonuri scolare;existenta unui invtmant de performant (participare crescut a elevilorla olimpiade judetene si nationale cu rezultate foarte bune);participare a grdinitelor si scolilor la diferite concursuri, festivaluri, manifestriscolare cu rezultate foarte bune;trei institutii de invtmant superior;Culturexistenta unor manifestri locale, anuale, culturale de tradiie (folclor, poezie, film, sport);biblioteca public are aproximativ 70.000 de volume;muzeu municipal cu patrimoniu de peste 12.000 piese muzeistice, dintre care peste 300 apartin Patrimoniului National Cultural;expozitii permanente ale sectiei de istorie si sectiei de etnografie si artpopular;numeroase elemente de patrimoniu construit, cuprinse in colectii muzeale;muzee pe diverse tematici;pstrarea mestesugurilor traditionale;existenta unui patrimoniu mobil si imobil de inestimabil valoare;conservarea unor picturi originale;conservarea ruinelor caselor domnesti ale voievozilor rii Romanesti;pstrarea zonei vechi a municipiului construit in stil traditional argesean;cldirea Grii, construit in anul 1898 dup un model original francez imbinat cu elemente de stil romanesc;Probleme de mediu24 proiecte privind reabilitri si extinderi ale retelelor de ap si canalizare realizate in ultimii trei ani;spatii verzi si parcuri in suprafat total de 47,96 ha;finantarea reabilitrii de ctre Administratia Fondului de Mediu a 32.000 mp din Parcul Fantana lui Manole;participarea municipiului Curtea de Arges in calitate de asociat in derularea proiectului ISPA Managementul integrat aldeseurilor solide in judeul Arges;includerea municipiului Curtea de Arges in cea de-a doua etap a proiectului, etap care cuprinde inchiderea actualului depozit si construirea unei statii de transfer la Curtea de Arges;existenta unor structuri (institutii) cu activitate in domeniul mediului (Ageniapentru Protectia Mediului si Garda National de Mediu Comisariatul Judetean Arges);

Administratie public 80% dintre angajati au studii superioare; media de varst a angajatilor este sczut - 35 de ani; crearea unui site; postarea pe site a informatiilor utile pentru cetteni; posibilitatea de transmite electronic sesizri, petitii, cereri; primarul se afl pe locul II in ierarhia increderii cettenilor in reprezentantii institutiilor publice locale; satisfactia locuitorilor orasului este la un nivel mediu spre ridicat; infrtire cu dou orase din Franta si Italia; participare anual la Targul-Expozitie organizat la Nevers; constituirea unei Asociati de prietenie Curtea de Arges Nevers; Primria are statut de membru al Asociatiei Municipiilor din Romania

PUNCTE SLABEAsezare si cadru natural-zon fr resurse minerale importante;-inexistenta unui studiu de specialitate privind existena unor surse deenergie regenerabil din zon;Populatie si fort de munc-tendint de scdere a numrului populatiei totale;-scderea populatiei tinere (5-24 de ani); -cresterea numrului de pensionari;-migratia populatiei tinere;-tinerii se declar nemultumiti sau indiferenti fat de orasul in care triesc;-numrul de plecri din oras mai mare decat cel al stabilirilor de resedint si de domiciliu;-pondere sczut a populatiei active din totalul populatiei (48,35%);-pondere sczut a populatiei ocupatedin totalul populatiei (42,45%);-inexistenta unui centru de formare cuprograme specifice pentru persoanele adulte;-imbtranirea personalului cu inalt calificare si lipsa celui tanr similarspecializat;Economie- insuficient apotentialului economic;- sczut de atragere a investitiilor strine; - ceramic de la Curtea de Arges este reprezentat in prezent de un singur mester olar in viat;-lipsa centrelor de colectare a fructelor zonale;-lipsa procesatorilor de lapte de capr, si piele;-numr sczut de procesatori de carne si lapte;-productivitatea muncii agricole sczut bazat in principal pe exploatatii mici de subzistent;-numr redus de exploatatii de tip asociativ juridice sau familiale, precum si tendinta sczut de asociere a productorilor agricoli;- lipsa pregtirii profesionale a lucrtorilor in agricultur si turism;-fermierii nu au acces la informatii privind legislatia in domeniu si a oportunittilor de finantare- existenta unui sector de industrie alimentar slab dezvoltat;-slab valorificare a produselor sociate pdurii si apei (fructe de pdure, ciuperci comestibile, vanat, peste);-numr sczut de structuri de cazare;- lipsa unei structuri de cazare de 4 sau 5 stele si a unei structuri de alimentatie corespunztoare, avand in vedere c municipiul este vizitat de un numr semnificativ de turisti strini;-lipsa asocierilor factorilor interesati in domeniul turistic (pensiuni, servicii turistice, operatori, agenii, APL);-salarii mici si conditii de munc grele, care stimuleaz migratia fortei de munc din industria hotelier;- pregtirea profesional din sectorul hotelier nu corespunde intocmai nevoilor angajatorilor si turistilor- constientizarea slab a oportunittilor si a potentialului de dezvoltare a carierei in industria turismului;-lipsa promovrii turismului si, indeosebi, a promovrii pe baz de pachete turistice;- lipsa parcrilor si a grupurilor sanitare in numeroase obiective turistice;- acces limitat pentru persoanele cu dizabilitti la hoteluri si unele puncte de atractie turistic;- necorelarea rutelor si a orarelor de transport in special a celor intermodale;-lipsa unui centru de informareturistic; -insuficienta utilizare a mijloacelor informatice si a internetului pentru informare, marketing si rezervare;InfrastructurInfrastructur de transport-abandonarea construirii liniei feroviare Valcea Valcele;-pondere sczut a drumurilor asfaltate si betonate (35%), restul avand imbrcminte de pmant, balast, pavaj;-70% din populatie este nemultumit de starea drumurilor din oras;-calitate a drumurilor proast si foarte proast in cartierele Capu Dealului, Postei, Noaptes si Marina;-o singur lucrare de modernizare a infrastructurii stradale realizat in ultimii trei ani;-transport in comun deficitar in toate cartierele orasului, mai cu seam in cartierele Noaptes, Capu Dealului, Postei si Marina;Infrastructur edilitar-retele de alimentare cu ap potabil vechi si cu grad avansat de uzur;-tarif apreciat ca mare pentru acces la ap si canalizare de aproximativ 51% dintre locuitori;-racordare partial a populatiei la canalizare (63%);-deversarea apelor pluviale in raul Arges;-lipsa unor sisteme de colectare selectiv a deseurilor;-desfiintarea in anul 2005 a sistemului de termoficare;-numr redus de locuinte inclzit prin termoficare sau centrale proprii (43,78%);-suprafat medie locuibil a apartamentelor redus (40 mp);-ipsa locuintelor pentru tineri;-lipsa locuintelor disponibile in fondul locativ;-lipsa preocuprilor autorittilor locale pentru construirea de locuinte;Asistent social si educatie-asistenta social si serviciile de sntate reprezint principalul aspect care necesit imbunttiri, in opinia locuitorilor orasului;-serviciile de asistent social sunt necesare in special pentru btrani;-numr mare de persoane si familii marginalizate si beneficiare de ajutor social;-numr mare de copii cu ambii printi plecati in strintate;-o singur cres cu dou sli de clas;-grdinitele necesit amenajarea de spatii exterioare pentru joaca copiilor;-toate grdinitele si scolile primare si gimnaziale necesit reparatii structurale;-scolile primare si gimnaziale necesit dotri de mobilier si laboratoare;-terenuri / sli de sport necorespunztoare;-in afara Scolii cu clasele I-VIII Basarab I, care are un numr impresionant de premii la olimpiade, concursuri si manifestri extra-scolare, celelalte scoli primare si gimnaziale nu mentioneaz participri deacest fel;-inexistenta unui centru de excelent pentru pregtirea si sprijinirea elevilor cu rezultate foarte bune;Cultur-Casa de cultur si cele trei cmine culturale necesit reparatii;-restrangerea activittilor culturale;-schimbarea destinatiei unor asezminte culturale;-lipsa unei infrastructuri adecvate pentru invitatii la evenimentele culturale sositi din strintate (cazare, mas, diverse servicii);-lipsa unor resurse umane specializate privind domeniul cultural;-interes redus al mass media local pentru reflectarea evenimentelor culturale;-lipsa investitiilor in dezvoltarea si promovarea obiectivelor culturale - muzee, monumente etc;-lipsa unei baze de date si a unor calendare ale festivalurilor si ale evenimentelor culturale care s permit o promovare eficient pentru turisti, in special pentru cei din alte judete si din strintate;-neimplementarea legislatiei privind conservarea cldirilor si pstrarea caracteristicilor arhitecturale;-slaba manifestare a initiativelor de voluntariat;Probleme de mediu-retele de alimentare cu ap potabil vechi, cu un grad avansat de uzur, putand aprea pierderi pe retea si o calitate necorespunztoare a apei potabile destinat consumului;-raul Arges este folosit ca emisar pentru apele epurate si meteorice, in conditiile in care sistemul de epurare este depsit din punct de vedere tehnologic;-gospodriile neracordate la canalizarea menajer nu au toate fos septic, reprezentand o surs de poluare a solului, apelor de suprafat si subterane;-reteaua de canalizare si statia de epurare a apelor uzate prezint, de asemenea, un grad avansat de uzur;-termenele de conformare pentru Curtea de Arges sunt 2010 pentru sistemul de canalizare si 2013 pentru statia de epurare;-spatiile verzi si parcurile existente sunt insuficiente pentru a respecta norma european de 26 mp spatiu verde / locuitor;-gestiunea deseurilor menajere este principala problema de mediu cu care se confrunt municipiul Curtea de Arges, potrivit PLAM din judeul Arges;-cresterea anual a cantittilor de deseuri generate de populatie si agentii economici;-informare si educare insuficient a cettenilor asupra problemei deseurilor si protejrii mediului;-colectarea neselectiv a deseurilor;-insuficienta reciclrii si a valorificrii deseurilor;-aruncarea necontrolat a deseurilor de ctre populatia din gospodriile individuale si a agentilor economici mici care nu incheie contracte cu firma de salubrizare;-curtenia orasului este considerate de ctre locuitori un domeniu de maxim important care trebuie imbunttit;-depozit municipal care nu corespunde standardelor in vigoare;-localizarea actualului depozit municipal chiar la intrarea in oras dinspre Rm. Valcea, pe marginea drumului, fr o perdea de protectie vegetal;-pasivitate a ONG-urilor in ceea ce priveste protectia mediului;-utilizarea crescut a mijloacelor de transport non-euro;-neutilizarea potentialului de energie solar sau eolian in perioadele favorabile meteorologic;Administratie public-participare redus la programe si cursuri de instruire si perfectionare profesional;-functia de Arhitect Sef este vacant;-Compartimentul de Informatic si Management de Proiect are ocupate jumtate din numrul de posturi;-personalul specializat pentru informarea potentilor beneficiari privind oportunittile de finantare este insuficient;-finantarea cu preponderent a investitiilor din bugetul local;-consultare insuficient a cettenilor in ceea ce priveste dezvoltarea orasului;-organizarea unui numr redus de consultri publice;-83,6% din locuitorii orasului consider c Primria este cea care are puterea de decizie in rezolvarea problemelor cu care se confrunt;

OPORTUNITTI-declararea municipiilor Pitesti si Rm. Valcea poli de dezvoltare urban;-aprobarea studiului de fezabilitate pentru constructia tronsonului de autostrad Pitesti-Sibiu, parte a coridorului IV paneuropean, data estimat pentru inceperea lucrrilor fiind 1 octombrie 2009;- clasarea Sibiului pe locul 8 in topul Forbes al celor mai idilice orase europene;-existenta programelor de dezvoltare a retelei nationale de ci ferate;-cerere ridicat de produse agricole ecologice coroborat cu potentialul crescut pentru practicarea unei agriculturi ecologice;- interes si potential ridicat pentru agroturism;- posibilitti de promovare a produselor locale traditionale (alimentare sinealimentare);-existenta unor grupuri si organizatii de romani din afara granitelor cu care se pot organiza evenimente, schimburi de experient etc.;-participarea la festivalul tinerelor talente de la Rm. Valcea, singurul festival de acest gen din sud-vestul Olteniei;- existenta unei legislatii care sprijin agentii economici (facilitti la angajareaabsolventilor, la perfectionare propriilor angajati etc.);-diversificarea oportunittilor de creditare pentru micii productori;- existenta unor programe de finantare europene pentru dezvoltarea mediului de afaceri;- stimularea investitiilor productive (utilaje si echipamente cu nivel ridicat de productivitate) care pot creste competitivitatea;- accesarea unor finantri nerambursabile in vederea reabilitrii si redimensionrii sistemelor de utilitti;- programe nationale pentru reabilitarea termic a cldirilor care va contribui la cresterea confortului termic;- programe de valorificare si promovare a capitalului / potentialului natural (montan, balneo-climateric) pentru turism;-cresterea interesului autorittilor locale in promovarea de parteneriate in vederea protectiei mediului;- atragerea investitorilor care au resurse financiare in implementarea tehnologiilor curate;- aplicarea principiului poluatorul plteste;- extinderea sistemelor de inclzire si utilizare complex a energiei geotermale pe baza experienei acumulate, tinand seama de noi solutii tehnologice si manageriale;-posibilitatea montrii unor instalatii solare locale de preparare a apei calde menajere si, pe viitor, a unor alte surse de energie pornind de la energia solar;- utilizarea pentru inclzire a deseurilor de lemn, precum si a peletilor din rumegus de lemn;- promovarea si dezvoltarea parteneriatului public-privat in furnizarea serviciilor sociale;- modificarea si completarea cadrului legislativ in domeniul asistentei sociale in raport cu nevoile identificate;- prestarea la standarde superioare a serviciilor medico-sociale sau cele de asistent social datorit intrrii Romaniei in Uniunea European;- posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu institutiile de invtmant superior din municipiu in vederea formrii personalului care acord servicii sociale;-infiintarea unor institutii (Inspectia Social, Observatorul Social) responsabile cu cresterea eficientei activittilor de asistent social in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricror persoane aflate in nevoie, prin coordonarea si implementarea politicilor din domeniu;- disponibilitate pentru cooperare interjudetean in dezvoltarea unor retele turistice (zona de nord permite extinderea infrastructurii pentru legarea zonelor turistice peste munti);- cresterea numrului de turisti strini si a dorintei de noi destinatii (alternativ la Valea Prahovei si Valea Oltului)

AMENINTARI-cresterea traficului si a polurii in zon urmare a realizrii tronsonului Pitesti- Sibiu;-in urma alegerilor nationale din luna noiembrie 2009, noul ministru al transporturilor poate aprecia c autostrada Pitesti-Sibiu nu mai este o prioritate pentru noul guvern;-acces redus la credite ca urmare a dobanzilor foarte ridicate;-cresterea dependentei pietei interne de importuri;-concurenta crescut a produselor de import cu preturi mai sczute decat cele depe piata intern;-cresterea disparittilor inter si intraregionale;-tendinte concurentiale intre localittile din judet care pot compromite cooperarea si coordonarea in derularea unor proiecte comune pentru dezvoltarea durabil a teritoriului zonal;-programe de finantare si fonduri insuficiente pentru cultur, mediu;-practicarea fenomenului manele in preajma obiectivelor culturale;-legea sponsorizrii nu prevede facilitti fiscale pentru sponsorii pentru cultur;-sucursalele locale ale bncilor nu pot lua decizii de sustinere financiar a unor evenimente culturale;-atractia locurilor de munc din strintate pentru forta de munc care a fost pregtit si calificat in programele locale;-cerintele de conformare pentru respectarea conditiilor de mediu determin costuri foarte mari pentru agentii economici locali, in special cei din domeniul prelucrrii lemnului, ceramic si electrotehnic;-dificultatea adaptrii produselor locale la conditiile de calitate impuse de Uniunea European;-exportul materiilor prime neprelucrate, caracteristic trilor slab dezvoltate economic;-concurenta celorlalte localitti din regiune in obtinerea de finantri pentru infrastructur;-neconformarea cu cerintele legale de mediu a unor agenti/activitti umane;-interventii antropice brutale asupra unor habitate din arealul silvic, care pot pune in pericol unele specii sau exemplare cinegetice sau piscicole;-psunatul in pdure, cu consecinte negative asupra ecosistemului forestier;-descentralizarea administrativ, care inseamn finantarea cheltuielilor de administrare a spitalelor din bugetele locale, bugete insuficiente in momentul actual;-resurse umane insuficiente, precum si nivel sczut de pregtire profesional a personalului implicat in acordarea serviciilor sociale la nivel local, aptitudini si capacitti reduse de contact social;-limitarea activittii de protectie si asistent social doar la cazuri pe care legea le indic in mod specific, desi sunt si alte categorii care necesit atentie din partea autorittilor;-cresterea gradului de srcie pentru anumite categorii ale populatiei;

Analiza bugetului pe 4 ani(2012,2011,2010)

Veniturile instituiei publice pe anul 2010 este de 44.696,00Ron.Veniturile totale pe 2011 este de 40.456.00Ron.Venituri totale pe 2012 este de 82.223,00 Ron.Veniturile totale pe 2013 este de 37.534,00 Ron.

Titlul ProiectColectarea selectiva a deseurilor

2.1.Descrierea proiectuluiProiectul se incadreaza in AXA PRIORITARA 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric.Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor.Cadrul legalBaza legal a acestui ghid este reprezentat de POS Mediu, aprobat prin Decizie a Comisiei Europene n data de 11 iulie 2007, disponibil pe pagina de internet a MMDD www.mmediu.ro. Cadrul legislativ pentru sectorul de deeuri

Legea nr. 426/2001 -M.Of. nr. 411/25.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 - M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deseurilor Legea nr. 101/2006 M.Of. 393/8.05.2006 a serviciului de salubrizare a localitilor Legea nr. 515/2002 M.Of. 578/5.08.2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodrirea localitilor urbane i rurale HG nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase cu modificrile i completrile ulterioare HG nr. 1470/2004 M.Of. nr. 954 bis/18.10.2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si Planului National de Gestionare a Deseurilor, cu modificrile i completrile ulterioare HG nr. 349/2005 M.Of. 394/10.05.2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificrile i completrile ulterioare HG nr. 448/2005 -M.Of. nr. 491/10.06.2005 privind gestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice, cu modificrile i completrile ulterioare HG nr. 621/2005 M.Of. 639/20.07.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje OM nr. 95/2005 M.Of. 194/8.03.2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri OM nr. 757/2004 M.Of. 86/26.01.2005 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor

Cadrul legislativ privind instrumentele structurale

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999; Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regional i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999; Regulamentul nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006 al Comisiei stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 n care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune; HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituional pentru coordonarea, implementarea i gestionarea instrumentelor structurale, cu modificrile i completrile ulterioare; HG 368/2007 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile; O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare H. G. nr. 925 /2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din O.U.G nr. 34/2007; OG nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanrii i a cofinanrii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naional de dezvoltare, n bugetul instituiilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale i utilizarea acestora pentru obiectivul convergen; HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate n cadrul operaiunilor finanate prin programele operaionale Ordin al ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1453/21.09.2007 i al ministrului economiei i finanelor nr. 1309/21.09.2007 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele finanate n cadrul POS Mediu Ordin al ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1755/12.11.2007 i al ministrului economiei i finanelor nr. 2148/21.11.2007 pentru aprobarea Documentului Cadru de Implementare a Programului Operaional Sectorial Mediu 2007 2013.

2.2.Sectorul in care se incadreaza tema

Programul operational sectorial POS mediuObiectivele specifice POS Mediu sunt: 1. mbuntirea calitii i a accesului la infrastructura de ap i ap uzat, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015 i stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap/ap uzat. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deeurilor prin mbuntirea managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pn n 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatice cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti pn n 2015. 4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000. 5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei, prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015.

2.3.Importanta acestui proiectDeseurile municipale generate in Romania in anul 2004 au fost de 380 de kilograme pe cap de locuitor, iar potrivit legislatiei europene Romania trebuie s recicleze 33% din deseurilede ambalaje pan in anul 2008 si 55% din cele generate pan in anul 2013.

JUSTIFICARILE PROIECTULUIDintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o ndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic n pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale, sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza in afara orasului, n locurile numite "gropi de gunoi. Depozit: - amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran, inclusiv; -stocarea deseurilor inainte de valorificare sau tratare pentru o perioada mai mica de 3 ani, ca regula generala, sau stocarea deseurilor inainte de eliminare, pentru o perioada mai mica de 1 an. Trebuie sa fie depozite de deseuri zonale care deservesc cel putin 150 000 de locuitori, avand la baza abordarea regionala a gestiunii deseurilor .

Finantare Programul PHARE 2004 Coeziune economic i SocialBuget: 1. 852238 Euro finanare nerambursabil; 2. 95000 Euro contribuie proprie;

Surse de finantare:

PERSPECTIVE DE FINANTARE PROIECT SURSE -din fondurile publice administrate in principal de coordonatorii de fonduri (fonduri europene, Phare, etc.) si utilizate pentru finantarea lucrarilor de cercetare-dezvoltare realizate pe baza de contracte si programe generale finantate de la buget; -alte fonduri din tara, a caror sursa de finantare o reprezinta donatiile sau oricare alta sursa nespecificata; -Bugetul local;-Bugetul judetului Arges;-Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe nationale;-Programul Operational Regional;-Credite si produse bancare romanesti;-Credite ale Bncii Europene de Investitii; -Parteneriate public-private.- Programe ale organizatiilor de mediu; -Programul Cadru Norvegian; -Fondul de Mediu

SURSE PROPRII Unitatea noastra are deja in proprietate un teren de 2,4 ha, suficienti pentru suprafata de depozitare, aflat in perimetrul fostei baze agicole, situat in vecinatatea localitatii Curtea de Arges.

Durata de implementarea proiectului a proiectului:2 ani,intre 12.06.2013-12.06.2015.

ETAPELE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI Propunere: iunie 2013; -Evaluare impact mediu / Studiu de fezabilitate / Autorizari: iunie iulie 2013; -Document de proiect bancar: iulie2013; Proiect de executie: august septembire 2013; -Organizare si dotare: octombrie 2013; -Demarare investitie: ianuarie2014; Finalizarea investitiei: iunie 2014.

Obiectivul principal:Realizarea unui sistem modern de gestionare a deeurilor n mediul urban i rural, n zona central a judeului Arges, n vederea implementrii directivelor Uniunii Europene i a legislaiei naionale n domeniu,respectiv a prioritilor Planului Naional de Gestionare a Deeurilor i a Planului Regional de Gestionare a Deeurilor.Obiectivul specific:Crearea infrastructurii de gestionare a deeurilor, respectiv construirea uneiStaii de transfer n oraul Curtea de Arges, achiziia de instalaii i echipamente necesare colectrii selective, a valorificrii deeurilor reciclabile i nu n ultimul rnd derularea unui program educaional i de promovare a legislaiei de mediu specifice.Scopul proiectului:Optimizarea colectrii deeurilor menajere i asimilabile n vederea proteciei i mbuntirii calitii mediului n zona oraului Curtea de Arges i a localitilor nvecinate.Proiectul nostru are ca drept scop amplasarea unui depozit ecologic care sa deserveasca o zona urbana aglomerata si vecinatatile sale. De o deosebita importanta este asigurarea ca propunerea noastra este de cea mai buna calitate atat din punct de vedere tehnologic cat si din punct de vedere economic, astfel incat aceasta se conformeaza regulilor, cerintelor si criteriilor specifice finantatorilor.

Conform reglementarilor actelor normative in vigoare (Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006 privind regimul deeurilor) se impune ca toti agentii economici producatori de deseuri reciclabile au obligatia de a incheia contracte de colaborare cu agentii economici autorizati, specializati in colectarea si reciclarea deseurilor de acest gen (fie deseuri menajere sau industriale). Responsabili, atat din punct de vedere financiar cat si legal, pentru aceasta actiune sunt agentii economici detinatori.

Implementarea proiectuluiProiectul va aduce beneficii considerabile inca de la demararea activitatii. Se urmareste realizarea de contracte ferme cu agentii economici generatori de deseuri.

Grupurile int:oraul Curtea de Arges i localitile invecinate.

Sistemul propune:1. Colectarea selectiv a deeurilor;2. Reducerea volumului de deeuri depozitate;3. Recuperarea i valorificare a deeurilor reciclabile;4. Reducerea impactului actualelor depozite de deeuri, improvizate, neautorizate ineconforme asupra mediului;5. Reducerea cantitilor de deeuri depozitate necontrolat.Activitile din cadrul Proiectului: Elaborarea Studiului de impact asupra mediului Elaborarea Proiectului Tehnic de Execuie Selectarea executantului(ilor) i contractarea lucrrilor de construcie (construcie hal de sortare, amenajare puncte de precolectare deeuri, amenajare incint, reele exterioare n cadrul incintei, mprejmuire incint i reabilitare cldire administrativ) Achiziionare utilaje de transport(autogunoier compactoare cu capacitate de 20mc, cap tractor tip asiu cu dispozitiv hidraulic i mecanism de basculare pentru transport containerelor metalice cu capacitate de 20mc, containere); Achiziionare echipament de transport (66 containere metalice de 1,1mc, 7000 europubele din plastic de 120l, 2 containere nchise cu capacitate de 20mc i 2 containere deschise cu capacitate de 2mc); Ea de echipamente i utilaje necesare n incinta staiei de transfer (linie de sortare, cntar tip pod bascul, motostivuitor, pres de balotat, ramp de transfer deeuri dotat cu sistem de translatare containere) Achiziionarea unui sistem de calcul compus din calculator i imprimant Desfurarea programului de instruire Publicitatea Auditarea.

Echipa de implementarea proiectului este urmtoarea:Manager de proiect: ing. Responsabil cu procedurile de achiziie: ing.Responsabil Financiar: ec.

Bugetul proiectului:

CheltuieliEURO

1. Resurse Umane

1.1. Salarii, sume brute, personal local12.000

Subtotal Resurse Umane12.000

2. Echipamente si resurse

2.1. Achizitii de fabrici i echipamente149000

2.2. Achiziionarea de mijloace de transport220000

Autogunoier compactoare120000

Cap tractor tip asiu cu dispozitiv hidraulic de basculare100000

2.3. Sistem de calcul (calculator + imprimant)1000

2.4. Achiziionare de echipamente de transport143980

Containere metalice 1,1mc19800

Europubele plastic 120l96180

Containere nchise de 20mc16000

Containere deschise 20mc12000

Subtotal echipamente i resurse513980

3. Alte costuri, servicii

3.1. Studii de cercetare componenta de instruire personal25000

3.2. Costuri de audit8000

3.3. Costuri pentru conferine/seminarii elaborarea, producerea i tiprirea de materiale informative pentru organizarea campaniilor de promovare20000

Subtotal Alte costuri, servicii53000

4. Lucrri inginereti i de construcii

4.1. Proiectare tehnic i inspecii tehnice23368

4.2. Costuri directe de construcie275100

4.3. Asigurare utiliti20000

4.4. Alte cheltuieli2900

Subtotal Lucrri inginereti i de construcii321368

Subtotal costuri900348

Costuri Administrative26890

Total costuri eligibile927238

Rezerv diverse i neprevzute20000

Costuri TOTALE947238

Plan de aciune al proiectului:

Anul 1

ActivitateSemestrul 1Semestrul 2

123456789101112

Elaborare studiu de impact asupra mediului

Elaborare proiect tehnic

Selecie executant i contractare lucrri de execuie

Execuie lucrri de construcii

Publicitate

Anul 2

ActivitateSemestrul 3Semestrul 4

123456789101112

Execuie lucrri de construcii

Achiziie echipamente

Desfurare program de instruire

Publicitate

Auditare

Concluzii:

Prin intermediul acestui proiect se urmareste diminuarea poluarii prin depozitarea controlata a deseurilor in cadrul unui depozit ecologic. Sursele potentiale de finantare pentru acest gen de proiect sunt: -mecanisme interne de finantare, cum ar fi fonduri locale si guvernamentale; -surse externe de finantare (PHARE, GEF, etc.); -fonduri structurale oferite de UE.