216459372-sa-bucuria-docx.docx

8/16/2019 216459372-SA-BUCURIA-docx.docx

1/13

Academia De Studii Economice Facultatea :Business şi administrareaafacerilor

Din Moldova Specializarea : Marketing şi Logistică

PORTOFOLIUManagementul riscurilor in aaceri

SA!"U#URIA


2/13

I! DES#RIEREA A#TI$IT%TII &'TREPRI'DERII S!A! ("U#URIA)

*!* Istoria companiei

Marca comercială SA „Bucuria” este cartea de vizită a Moldovei. Astăzi aceasta este cea maimare întrerindere roducătoare de roduse de cofetărie din reu!lică. "e mai mult de şase decenii

comania SA „Bucuria” aduce !ucurie coiilor şi maturilor# coresunz$nd întru totul sloganului % „&ia'a este mai dulce(” )alitate ermanent înaltă# ingrediente naturale testate şi un asortiment de roduc'ie deose!it delarg % iată rincialele comonente ale succesului SA „Bucuria”# care au glorificat comania nunumai în atria sa# ci şi dearte de frontierele ei. &arietatea enormă de denumiri de !om!oane#ciocolată# zefir# marmeladă# !iscui'i# alte dulciuri variate roduse de SA „Bucuria” a devenitdemult# de r$nd cu vinurile moldoveneşti# un sim!ol secific al Moldovei. *i astăzi# c$nd de econveierele SA „Bucuria” sunt o!'inute în mediu +, tone de roduse de cofetărie# este greu decrezut că istoria „legendei dulci” a 'ării noastre a înceut în deărtatul an -/0 cu asocierea c$torva

manufacturi mici.

-/0: naşterea legendei Anume acest an dificil# rimul de duă răz!oi# rerezintă# conform documentelor# data oficială a„naşterii” 1a!ricii de cofetărie 2r. - din )3işinău# în !aza căreia a aărut ulterior cea mai„gustoasă” întrerindere a 'ării noastre % SA „Bucuria”. 2e căt$nd la fatul că toate tiurile demase de ciocolată4raline erau în acea erioadă de duă răz!oi imortate de către fa!rică# iar în

roducere redomina# ca şi înainte# munca manuală# erioada în cauză oate fi cu certitudinenumită rima victorie a cofetarilor moldoveni# rimul st$l imortant în „istoria dulce” a„Bucuriei” şi rima etaă de dezvoltare.

-55: creştem în for'ă "esre amloarea# av$ntul şi entuziasmul celor care au stat la originea creării „oveştii dulci” nevor!esc fatele6 "in momentul fondării# fa!rica rerezintă un şantier de construc'ie rogresist.

7n -58 a fost dată în e9loatare sec'ia de !iscui'i cu caacitatea de -/ tone de roduc'ie e zi.lterior indicele dat a crescut $nă la ++ de tone e zi. ;ezultatele at$t de înalte au fost osi!il deo!'inut cu un regim de lucru al unită'ilor de roducere indicate în trei sc3im!uri.7n -55# duă finalizarea reconstruc'iei sec'iei de !om!oane# caacitatea ei a constituit ,#5 tone ezi# iar caacitatea diviziunii de ciocolate la confec'ionarea maselor de ciocolată4raline % aroae

/#5 tone e zi.

-08: căătarea numelui 7n -55 denumirea fa!ricii a fost sc3im!ată în 1a!rica de cofetărie şi macaroane# iar este şateani# în -08# la denumirea în cauză este adăugat un nou nume# cunoscut astăzi iu!itorilor mari şimici de dulciuri nu numai din 'ara noastră % „Bucuria”. 7ntr4adevăr# este imosi!il de inventat odenumire mai otrivită entru fa!rica de cofetărie: doar dulciurile sunt o !ucurie entru to'i fărăe9ce'ie % şi entru maturi# şi entru coii6

-,,: erioada e9erimentelor 7n -,, „Bucuria” caătă statutul de întrerindere de cercetare şi e9erimentare. Astfel aînceut a doua etaă în istoria „legendei dulci”. 7ntr4un domeniu at$t de inova'ional entru ramura


3/13

cofetăriei ca imlementarea tiurilor noi# ne tradi'ionale# de materie rimă# „Bucuria”# fiind oîntrerindere rogresistă# şi4a întărit autoritatea de lider folosind e delin !ogă'ia dăruită de însăşinatura meleagului nostru. ,: vremea recunoaşterii Anul ->, a fost marcat în istoria economiei 'ării noastre rin crearea Asocia'iei de întrerinderiale industriei cofetăriei „Bucuria”.„Bucuria” a devenit !inemeritat lider în ramură# m$ndriareu!licii.

-8: în as cu timul Anii nouăzeci ai secolului recedent au sc3im!at radical şi istoria 'ării# şi istoria fa!ricii„Bucuria”. ?roducerea a scăzut# s4au micşorat investi'iile de fonduri entru dezvoltare şi reutilarete3nică# s4a înrăută'it folosirea caacită'ilor de roducere. ?erioada reformărilor glo!ale nu doar a

sta!ilit noi sarcini# ci şi a trasat ersectivele legate de modificarea formei de rorietate.?rincialele comonente datorită cărora întrerinderea a rezistat su! resiuneareformelor timului gră!it. )onducerea a reorganizat glo!al formele şi metodele de organizare amuncii. 7n rezultat# întrerinderea a a@uns în r$ndul celor de succes nu numai în 'ară# ci a ăstrat şirenumele de este 3otare.-/. Societate e ac'iuni

7n -/# în conformitate cu legisla'ia ;eu!licii Moldova# SA)? „Bucuria” şi4a sc3im!at formade rorietate % acum este o societate e ac'iuni de ti desc3is cu formă rivată a caitalului.Structura roducerii SA „Bucuria” constă din sec'ii de roducere# filiale cu volum roriu de

roducere# ec3iament secial.

8>: sre viitor cu aşi raizi7n rezent SA „Bucuria” este cea mai mare întrerindere secializată în fa!ricarea roduc'iei de

cofetărie. &olumul de roducere constituie aroae din volumul roduc'iei de !om!oane din;eu!lica Moldova."ea lungul timului SA B);CA a o!tinut o multime de remii.


4/13

Diplom5 de gradul II entru imlementarea noii te3nologii în fa!ricarea roduselor decofetărie# rimită conform rezultatelor concursului F'outatea Anului12337G la e9ozi'iainterna'ională secializată 1ood


5/13

7! #iocolata9

•


6/13

5. Q)&C24)MQ S;L

"easemenea comania S.A. Bucuria se !ucură de un arteneriat uternic este 3otarele tării.

Printre distri8uitorii internationali se num5r59

-. ;om$nia: S.). ”2C2A?LC„ S.;.L.# S.). „B);CA B;A&„ S.;.L.# S.).„B);CA

?;CM=” S.;.L.# S.).„1AS< ?LS„ S.;.L.# S.). „PTS ?A;


7/13

0. Bulgaria: VBulintercomerce”# VS" Satelit4+ StoIanovi”,. Cordania: 3ite star >. Letonia: SCA V1uturus 1ood”. =stonia: =stinvait.

*!: #oncurentii!

S.A. Bucuria întîlneste în rocesul de activitate mai multi concurenti cărora tre!uie să le facăfată rin îm!unătătirea calitătii roduselor# diversificarea sortimentului de roduse si

ela!orarea unor strategii !ine sta!ilite de marketing. ?rintre concurentii de !ază utem mentiona:

-. ##ngar” S;L

8. ##1rigoral V SA

+. ##1ranzelu'a” SA

/. ##Male9im” SA

5. ##2efis V S;L "easemenea# e lîngă concurenții locali S.A. Bucuria se confruntă și cu concurențainternațională. "intre rodusele cele mai concurente rovin din craina# ;ussia și alte state.

*!; Furnizorii!

?entru desfăsurarea activitătii de roducere S.A. Bucuria necesită o listă variată de materii rime#

dintre care cea mai imortantă o rerezintă za3arul# furnizorul caruia este Sudzuc3k Moldova4 cel

mai imortant furnizor entru comanie. "easemenea dret meterie rime cum ar fi fructele Doama#

visina# căsune# rune etcE sunt utilizate din economia natională.

II! Analiza SOT! Analiza S


8/13

-. ?romovarea e9ortului.8. "ezvoltarea managementului calității.+. Sta!ilirea legaturilor cu furnizori sta!ili/. =fectuarea unei cercetări de marketing

calitative.5. Motivarea ersonalului.

0. =9tinderea nomenclatorului de roduse.,. ?romovarea roduselor.>. ;ealizarea unui re!randing.. =9isten'a cererii de noi roduse şisau

servicii e ie'ele e9istente sau e ie'e

noi.-. Micșorarea rețurilor.**! 7nnoirea designului roduselor.

-. "ezvoltarea te3nologiei e lan

mondial.8. )oncurența.+. Materie rimă scumă# creşterea

re'urilor# costuri ermanent în

creştere./. Cnsta!ilitatea economică și olitică din

țară.5. Sc3im!ări ale nevoilor# gusturilor sau

referin'elor clien'ilor.?! Sectrul restrîns de furnizori.! Lisa sus'inerii de către stat a

sectorului alimentar de fa!ricare a

dulciurilor.

B! Scade caacitatea de cumarare a

oulatiei.

7n urma analizei efectuate asura întrerinderii S.A. „B);CA”# cu a@utorul analizei S


9/13

III! IDE'TIFI#AREA RIS#URILOR #U #ARE SE #O'FRU'TA&'TREPRI'DEREA S!A! ("U#URIA) !METODE DE REDU#ERE A

RIS#URILOR!

S.A. „B);CA” odată ce desfăsoară o activitate legată de domeniul roductiv# este

imortant să sta!ilească clar scourile si tiul de roductie care tre!uie fa!ricat# evidentiindu4se în

continuare tiurile de lucrări ce vor asigura eficienta roducerii.

Succesul în afaceri este influen'at în mod direct de caacitatea managerilor de a fundamenta

decizii în condi'ii de risc# de a identifica şi a ac'iona în sensul valorificării oortunită'ilor e9istente

e ia'ă într4o erioadă determinată.

"acă ar fi să analizăm riscurile la care e suusă întrerinderea S.A. „B);CA”# am utea

reliefa următoarele tiuri de riscuri Dta!elul +.-E:

Ta8elul 7!*! Tipuri de risc

Riscuri Eectul #onsecint5 Modalit5ti de prevenire

Riscurii

economice

=fectele riscurilor economice care

influentează întrerinderia sunt:

4 ?ierderile finaciare.4 1luctua'ia re'urilor de ac3izi'ie a

factorilor de roduc'ie utiliza'i#

influen'ează nivelul costurilor şi

mărimea rofitului firmei.4 Marketingul sla! a întrerinderii ar

duce la ierderea imaginii comaniei

si scăderii v$nzărilor.4 )resterea returilor la rodusele

oferite va avea ca efect scăderea

v$nzărilor si a rofiturilor

întrerinderii.

=vitarea riscurilor economice va fi

efectuată rin:

4 )ontrolul strict al c3eltuielilor.4 Suraveg3erea ermanentă a stării

de lic3iditate.4 Atragerea unor investitori în

u!licitate şi stocuri Dcredite#

leasingE.

Riscuri

comerciale

;iscurile comerciale la care este suusă

întrerinderea ot fi:

4 ;eorientarea cumărătorilor

roduselor întrerinderii către

rodusele de acelaşi fel imortate

sau realizate de alte întrerinderi

concurenteK4 2elivrarea de către furnizori a

?entru a reveni riscurile comerciale vor

fi intrerinse următoarele măsuri:

4 )olectarea# în ermanen'ă de

feed!ack de la comunitate rin

sonda@e de oinie şi c3estionare

menite să a@ute la îm!unătă'irea

ofertei de roduse şi a calită'ii


10/13

materiei rime în erioada sta!ilită

vor duce la stoarea rocesului

te3nologic si riederi de rofit.4 )alitata @oasă a roduselor oferite va

duce la scăderea numărul de clien'i

si ierderea imaginii întrerinderii.

acestora.4 Men'inerea rela'iilor !une at$t cu

furnizorii# c$t şi cu artenerii de

distri!u'ie.4 7nc3eierea de contracte cu furnizorii

de materie rimă e termen lung.4 )ontrolul artenerilor de afaceri.

Riscuri

concurentiale

;iscurile concurentiale fot fi

caracterizate rin:

4 ;educerea ie'ii de desfacere va

influenta o!tinerea rofiturilor

întrerinderii.4 ?resiunea tot mai cresc$ndă a

concuren'ei si ierderea ozi'iilor

concuren'iale vor avea ca efectsc3im!area imaginii intrerinderii si

micsorarea rofiturilor.4 Aaritia e iata a unor noi

concurenti oate sc3im!a imaginea

întrerinderii si reducerea ietei de

desfacere.

;iscurilor concurentiale o fi evitate

rin:

4 Lărgirea gamei sortimentale a

roduselor de cofetarie.4 )reşterea calită'ii şi îndretarea

aten'iei întrerinderii sre un

e9terior estetic al roduselor recum

şi e toate atri!utele ce definesc rodusul.

4 Studierea ie'ei şi determinarea

zonelor sla! asigurate cu roduse de

cofetarie.

Riscuri

teGnologice

;iscurile te3nologice care ot influenta

intr4un fel sau altul# activitatea

întrerinderii sunt:

4 zura morală şi fizică a utila@ului

si mi@loacelor fi9e active# c$t şi

te3nologia de fa!rica'ie învec3ite vor

duce la scadera calitătii roduselor.4 "efectiunea utila@elor si a liniei de

roducere vor genera întreruerea

rocesului te3nologic.

?entru a reveni riscurile te3nologice se

roune:

4 )ontinua modernizare a !azei

te3nico4materiale# rin contractarea

unui credit de la !ancă# sau

!eneficierea de un rogram de

finan'are.4 Anga@area ersonalului calificat.4 7ntretinerea emanentă a utila@elor si

linei te3nologice.

Riscuri

inormationale

;iscurile informationale se referă la:4 Adotarea unor sisteme nesigure sau

neerformante entru relucrarea

informa'iilor.4 Scurgerea informatiilor

confidentiale.4 Aaritia datelor falsificate în

raoartele statistice# oerationale

fianciare si conta!ile.

;iscurile informationale ot fi revenite rin următaorele măsuri:

4 rganizarea rotec'iei tainei

comerciale al întrerinderii.- Alegerea corectă a ersonalului

întrerinderii.

Riscuri moral1psiGologice

"e ce mai multe ori riscurile moral4 si3ologice au următoarele consecinte:

4 )ultura organiza'ională sla!

dezvoltată si neîn'elegerile între

conducere şi su!alterni# de cele mai

)ăile de reducere a acestui risc sunt:4 Sta!ilirea unui sistem de recomense

ec3ita!il şi roor'ional efortului

deus de fiecare# recum şi a altor

rime şi alte !eneficii.


11/13

multe este cauza rinciala ale

fluctua'iilor cadrelor# c$t si scăderea

roductivitătii#motivării

ersonalului.4 "in motive că salariile sunt mici#

întrerinderea oate să4si iardăanga@a'ii califica'i#

4 "ezoltarea culturii organiza'ionale#

ela!orarea unui cod de etică vala!il

entru to'i# con@ugarea eforturilor

administra'iei sre rezolvarea

ro!lemelor sociale cu care se

confruntă anga@a'ii.4 Sta!ilirea de sanc'iuni entru cei ce

încalcă discilina de muncă şi si

comit a!ateri în mod reetat de la

Statul întrerinderii# ;egulamentul

de func'ionare şi organizare# )odul

de etică.

#O'#LU@IE

7n urma efectuarii acestei lucrari# am indentificat riscurile secifice întrerinderii S.A.

„Bucuria”# am indentificat cele mai actuale riscuri secifice genului de activitate# realizate de

întrerindere si modalităti de revenire a lor.

întrerindere care ştie c$nd să4şi asume un risc şi cum să4si conducă activitatea într4un

mediu concuren'ial de afaceri oate fi considerata într4adevăr o întrerindere de succes# deoarece

erforman'a# rezultatul final sunt o consecin'ă# într4o fază de înceut# a identificării# anticiării şi

controlului riscurilor.


12/13

S.A. „B);CA” este o întrerindere sta!ilă din unct de vedere financiar# fără a fi e9usă

riscului de faliment şi datorită o!'inerii rofitului în anul de gestiune# din acest unct de vedere# S.A.

„B);CA” este considerată ca fiind o întrerindere renta!ilă.

7n concluzie se oate afirma că S.A. „B);CA” îşi gestionează eficient resursele sale

rorii# înregistrînd creşteri. ?rin ec3ili!rarea încasărilor şi lă'ilor# întrerinderea îşi asigură un

ec3ili!ru financiar.

7n concluzie se oate afirma că S.A. „B);CA”# ca si restul întrerinderilor ce activează în

acest domeniul suuse riscurilor# dar datorită fatului că are o ozitie !ine sta!ilită e iata ;M# si un

management !un# este fle9i!ilă în fata lor si resectiv le rimeste ca e un fenomen natural si le

îndeărtează cu succes.

SUHESTII SI RE#OMA'DARI

S.A.”Bucuria” are o situa'ie economico4financiară !ună# şi continuă să rămină un lider e ia'a

locală . ?utem sune că intrerinderea Bucuria este unica intrerindere roducătoare de dulciuri din

;eu!lica Moldova cu un ersonal califat. "ar#cu toate succesele o!tinute de aceasta#nu tre!uie sa

uitam ca intotdeauna e9ista loc si de mai !ine.

Propunerile mele in acest sens ar i9

-ECmlementare utila@ului nou care ar ermite reducerea numarului ersonalului si desfasurarea

rocesului de roductie in erioade foarte scurte de tim.

8EAtragerea unei atentii deose!ite la canalele de distri!utie#entru ca otentialii clienti sa devina

consumatori fideli.

+E;educerea returilor in limita osi!ilitatilor#entru a inlatura o arte din concurenti si a cistiga o

cota de iata si mai mare.

/E=9lorarea a noi iete e9terne de desfacere a marfurilor.

5Erganizarea a cit mai multe degustatii si romotii entru a nu se confrunta cu ro!lema

suracaacitatii de roductie si a a@unge la un numar de clientii si mai mare.

0E;ecalificarea si erfectionarea ersonalului.

,Ermarirea fara incetare a ietei si a consumatorilor#a caror gusturi #referinte #nevoi si necesitati

evoluiaza in continuu.

>E)resterea accesi!ilitatii roduselor din contul desc3iderii a noi magazine secializate mai ales in

unctele strategice.

Etilizarea unor am!ala@e noi#cit mai atrective #care n4ar utea lasa indiferent consumatorul.

-EAtragerea investitiilor e !aza acordarii unui anumit rocenta@ din viitoarele vinzari.


13/13

216459372-sa-bucuria-docx.docx

Documents