20180316 n revistainfanteriei2018partea1-[01041]...mare, a dezvoltării sistemelor isr şi a...

28
REVISTA INFANTERIEI REVISTA INFANTERIEI EDITATĂ DE CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE Nr. 1-2 / 2018

Upload: others

Post on 13-Feb-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

REVISTA INFANTERIEIREVISTA INFANTERIEI

EDITATĂ DE CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTENr. 1-2 / 2018

REVISTA INFANTERIEI - nr. 1-2 / 2018

REVISTA INFANTERIEIeditată de

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE

ŞI VÂNĂTORI DE MUNTEApare de două ori pe an.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor

revine autorilor. Reproducerea articolelor

este permisă cu specificarea sursei.

Manuscrisele nu se înapoiază

I.S.S.N. 1842-1660

COLECTIV DE ELABORARE

Lt. col. Ştefan CÎMPEANLt. col. Daniel GĂBUREANUMr. Cosmin SÎRBMr. Ioan GHIDUP.c.c. Cătălina POPESCUP.c.c. Veronica BRATU

DIFUZAREP.c.c. Ioan BOIERIU

ADRESA:Făgăraş, Str. Tudor Vladimirescu nr. 66Telefon: 0268/ 214042/145,104Fax: 0268/213377mail: [email protected]

Tiparul este executat laCentrul Tehnic-Editorial al ArmateiB din

Tel. 021/224.26.34Fax. 021/224.04.05

Revistă de specialitate militară

pentru infanterie sub egida

Statului Major al Forţelor Terestre

Fondată în anul 1887sub denumirea de Revista Infanteriei

Serie nouă, nr. 1-2 / 2018(26), anul XVIII, 2018.

CUPRINS

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

CAPABILITĂŢILE FORŢELOR TERESTRE ÎN DESFĂŞURAREA OPERAŢIILOR MILITARE

BATALIONUL 265 POLIŢIE MILITARĂ - O MISIUNE CU GRAD ÎNALT DE COMPLEXITATE

SISTEMUL DE RACHETE ANTIBLINDATE DIRIJATE SPIKE-LR

ASPECTE PRIVIND MISIUNEA DIN POLONIA

CÂINII K-9 SAU CEI MAI BUN PRIETENI AI MILITARILOR PE CÂMPUL DE LUPTĂ

PRIMII PAŞI ÎN CARIERĂ

7

2

3

5

11

13

17

19

37

21

23

25

27

29

31

33

35

39

41

43

45

46

47

48

SABER GUARDIAN – 17

PROCESUL DE INSTRUIRE ŞI COOPERARE CU PMC (Polish Military Contingent)

DE LA COMPANIA 317 CERCETARE ÎN ADÂNCIME LA REGIMENTUL 317 ISR

ASPECTE LEGATE DE DĂRUIREA ŞI PROFESIONALISMUL MILITARILOR

TRADIŢII MILITARE APORTUL GARNIZOANEI CARACAL LA REALIZAREA MARII UNIRI

ISTORICUL BATALIONULUI 26 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB”

OBECTIVE MĂREŢE LA ÎNCEPUT DE DRUM

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURAREA ACŢIUNILOR DE LUPTĂ ŞI PROTECŢIE, DE CĂTRE SUBUNITĂŢILE DE INFANTERIE ÎN OFENSIVĂ, ÎN TEREN MUNTOS - ÎMPĂDURIT

CUGETĂRI...

GÂNDURI DE ANUL NOSTRU

JURĂMÂNTUL MILITAR, LEGĂMÂNTUL MILITARULUI FAŢĂ DE ŢARĂ

GENERAŢIA „CENTENAR” A SOLDAŢILOR GRADAŢI PROFESIONIŞTI

GÂNDEŞTE POZITIV! FERICIREA TA DEPINDE DE CEEA CE GÂNDEŞTI!

ORGANIZAŢIA MILITARĂ VS. ORGANIZAŢIA CIVILĂ

MESAJUL COMANDANTULUI CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”

ROLUL STRUCTURILOR DE INFANTERIE – VIZIUNE, TENDINŢE, REALITATE

CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE

EDUCAŢIE...

1918, anul formării statului naţional unitar – eveniment de importanţă istorică în viaţa poporului român – este rezultatul firesc al luptei sale multimilenare.

Anul 1918 a rămas în istoria poporului român ca anul marilor sale înfăptuiri pe tărâm naţional, încununarea victorioasă a lungului şir de lupte şi sacrificii pentru desăvârşirea statului naţional unitar. În împrejurări internaţionale prielnice, dar pentru al căror curs favorabil sângeraseră din belşug fiii săi, naţiunea română şi-a realizat multisecularul său vis. Documentele vremii redau atmosfera de vibrant patriotism în care masele populare cele mai largi şi reprezentanţii lor au hotărât în mod conştient noua configuraţie a statului unitar român.

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională, expresia cea mai concentrată a gândurilor şi sentimentelor umanităţii naţiunii române, decreta „unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România.”

Centenarul Marii Uniri1 Decembrie,

Ziua Nationalã a României1918 - 2018

Documente ale Unirii: (1600 – 1918)/ Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară. – Bucureşti: Ed. Militară, 1984. - 500 p.

REVISTA INFANTERIEI - nr. 1-2 / 2018

REVISTA INFANTERIEIeditată de

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE

ŞI VÂNĂTORI DE MUNTEApare de două ori pe an.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor

revine autorilor. Reproducerea articolelor

este permisă cu specificarea sursei.

Manuscrisele nu se înapoiază

I.S.S.N. 1842-1660

COLECTIV DE ELABORARE

Lt. col. Ştefan CÎMPEANLt. col. Daniel GĂBUREANUMr. Cosmin SÎRBMr. Ioan GHIDUP.c.c. Cătălina POPESCUP.c.c. Veronica BRATU

DIFUZAREP.c.c. Ioan BOIERIU

ADRESA:Făgăraş, Str. Tudor Vladimirescu nr. 66Telefon: 0268/ 214042/145,104Fax: 0268/213377mail: [email protected]

Tiparul este executat laCentrul Tehnic-Editorial al ArmateiB din

Tel. 021/224.26.34Fax. 021/224.04.05

Revistă de specialitate militară

pentru infanterie sub egida

Statului Major al Forţelor Terestre

Fondată în anul 1887sub denumirea de Revista Infanteriei

Serie nouă, nr. 1-2 / 2018(26), anul XVIII, 2018.

CUPRINS

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

CAPABILITĂŢILE FORŢELOR TERESTRE ÎN DESFĂŞURAREA OPERAŢIILOR MILITARE

BATALIONUL 265 POLIŢIE MILITARĂ - O MISIUNE CU GRAD ÎNALT DE COMPLEXITATE

SISTEMUL DE RACHETE ANTIBLINDATE DIRIJATE SPIKE-LR

ASPECTE PRIVIND MISIUNEA DIN POLONIA

CÂINII K-9 SAU CEI MAI BUN PRIETENI AI MILITARILOR PE CÂMPUL DE LUPTĂ

PRIMII PAŞI ÎN CARIERĂ

7

2

3

5

11

13

17

19

37

21

23

25

27

29

31

33

35

39

41

43

45

46

47

48

SABER GUARDIAN – 17

PROCESUL DE INSTRUIRE ŞI COOPERARE CU PMC (Polish Military Contingent)

DE LA COMPANIA 317 CERCETARE ÎN ADÂNCIME LA REGIMENTUL 317 ISR

ASPECTE LEGATE DE DĂRUIREA ŞI PROFESIONALISMUL MILITARILOR

TRADIŢII MILITARE APORTUL GARNIZOANEI CARACAL LA REALIZAREA MARII UNIRI

ISTORICUL BATALIONULUI 26 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB”

OBECTIVE MĂREŢE LA ÎNCEPUT DE DRUM

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURAREA ACŢIUNILOR DE LUPTĂ ŞI PROTECŢIE, DE CĂTRE SUBUNITĂŢILE DE INFANTERIE ÎN OFENSIVĂ, ÎN TEREN MUNTOS - ÎMPĂDURIT

CUGETĂRI...

GÂNDURI DE ANUL NOSTRU

JURĂMÂNTUL MILITAR, LEGĂMÂNTUL MILITARULUI FAŢĂ DE ŢARĂ

GENERAŢIA „CENTENAR” A SOLDAŢILOR GRADAŢI PROFESIONIŞTI

GÂNDEŞTE POZITIV! FERICIREA TA DEPINDE DE CEEA CE GÂNDEŞTI!

ORGANIZAŢIA MILITARĂ VS. ORGANIZAŢIA CIVILĂ

MESAJUL COMANDANTULUI CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”

ROLUL STRUCTURILOR DE INFANTERIE – VIZIUNE, TENDINŢE, REALITATE

CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE

EDUCAŢIE...

1918, anul formării statului naţional unitar – eveniment de importanţă istorică în viaţa poporului român – este rezultatul firesc al luptei sale multimilenare.

Anul 1918 a rămas în istoria poporului român ca anul marilor sale înfăptuiri pe tărâm naţional, încununarea victorioasă a lungului şir de lupte şi sacrificii pentru desăvârşirea statului naţional unitar. În împrejurări internaţionale prielnice, dar pentru al căror curs favorabil sângeraseră din belşug fiii săi, naţiunea română şi-a realizat multisecularul său vis. Documentele vremii redau atmosfera de vibrant patriotism în care masele populare cele mai largi şi reprezentanţii lor au hotărât în mod conştient noua configuraţie a statului unitar român.

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională, expresia cea mai concentrată a gândurilor şi sentimentelor umanităţii naţiunii române, decreta „unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România.”

Centenarul Marii Uniri1 Decembrie,

Ziua Nationalã a României1918 - 2018

Documente ale Unirii: (1600 – 1918)/ Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară. – Bucureşti: Ed. Militară, 1984. - 500 p.

2 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 3

Dezvoltarea tehnologică din ce în ce mai accentuată a condus la tehnologizarea fără precedent a sistemelor de armament şi a sistemelor de comandă control (C2), cu toate extensiile posibile, de la cele legate de comunicaţii şi computere şi până la integrarea informaţiilor, supravegherii şi cercetării (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance - ISR). Mai mult decât atât, dezvoltarea domeniului tehnologiei informaţiei, pătrunsă şi în domeniul militar, a făcut posibilă conectarea sistemelor de armament, a sistemelor ISR şi a sistemului C2 şi realizarea unei arhitecturi de luptă din ce mai viabile. Dezvoltarea şi perfecţionarea acestui triptic reprezintă, fără echivoc, cheia succesului în viitorul război, însă doar în condiţiile păstrării unui spectru electromagnetic securizat.

În ceea ce priveşte componenta distructivă, schimbarea geometriei operaţionale şi reprioritizarea tipurilor de ţinte în operaţiile militare întrunite au dus la dezvoltarea cu prioritate a bătăii şi efectului la ţintă a sistemelor de armament şi creşterea nivelului de protecţie fizică a acestora. Astfel, au fost dezvoltate sistemele de rachete şi artilerie de pe toate tipurile de platforme (terestre, aeriene sau navale), în special a celor cu bătaie medie şi mare şi a sistemelor de apărare antiaeriană.

De asemenea, în condiţiile creşterii rolului informaţiilor în ecuaţia unei situaţii de criză, dezvoltarea componentei ISR a dus la cunoaşterea mai bună a situaţiei operaţionale şi la posibilitatea realizării unor deziderate necesare obţinerii succesului, respectiv, unitatea de efort/scop, economia de forţe, concentrarea efortului, surprinderea adversarului şi altele.

Astfel, la o primă privire asupra schimbării conceptelor operaţionale, a tehnologizării sistemelor de armament cu bătaie şi efect distructiv mare, a dezvoltării sistemelor ISR şi a componentei cibernetice, rolul structurilor de luptă terestre, inclusiv a celor de infanterie pare că s-a diminuat. Cu toate acestea, misiunile principale ale structurilor de infanterie nu pot fi preluate de către alte tipuri de structuri, indiferent de gradul de tehnologizare al acestora, datorită în primul rând importanţei prezenţei fizice a unor entităţi în câmpul de luptă, mai ales când spaţiul de luptă se mută din ce în ce mai mult în mediul urban.

Rolul structurilor de infanterie nu s-a diminuat, ci, mai degrabă, s-a îngustat şi specializat, întrebuinţarea acestora în luptă făcându-se din ce în ce mai coordonat cu structurile de sprijin, fiind implicate mai „punctual” şi în momente bine coordonate, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Cu toate că dezvoltarea tehnologică s-a extins şi spre structurile de blindate, armament antitanc portativ şi chiar în zona individuală, tehnologia militară din domeniul infanteriei nu este atât de spectaculoasă ca cea de care am amintit mai sus. Cu toate acestea, principalele dezvoltări ale sistemelor de armament şi conducere ale structurilor de infanterie sunt legate de creşterea puterii de protecţia a blindajelor tehnicii, creşterea puterii de foc şi a distanţei de tragere ale sistemelor de armament, dezvoltarea unor muniţii inteligente (pentru armamentul individual şi de grupă) şi creşterea protecţiei tehnicii şi personalului.

The Role of Infantry Structures – Vision, Trends and Reality

The increasing technological advance has led to an unprecedented development of weapon systems and command and control systems (C2), with all possible extensions, ranging from communications and compu te rs t o I n te l l i gence , Surveillance and Reconnaissance (ISR) integration. Moreover, the progress of information technology, having permeated the military field, has made it possible to connect weapon, ISR and C2 systems and achieve an increasingly viable combat architecture. The development and refinement of this triptych unequivocally represent the key to success in future confrontations, but only under the conditions of maintaining a secure electromagnetic spectrum.

Expanding the role of information in crisis events, the ISR development led to an improved knowledge of the operational situation and sought to adopt the necessary measures to attain success, namely unity of effort and purpose, force economy, effort concentration, deception and others.

The role of infantry structures has not decreased, but on the contrary, it has narrowed and specialized, as they conduct operations in coordination with support structures, and are more “punctually” involved in well-coordinated operations, according to developments in the situation.

The main developments of weapon

ROLUL STRUCTURILOR DE INFANTERIE – VIZIUNE, TENDINŢE, REALITATE

„Îmi plac infanteriştii, pentru că ei sunt cei care sunt obişnuiţi să piardă. Ei sunt băieţii de noroi, ploaie, îngheţ şi vânt. Ei nu au nici un confort şi chiar învaţă să trăiască fără nevoi. Şi, în cele din urmă, sunt băieţii fără de care războaiele nu pot fi câştigat.”

Ernie Pyle

Locotenent colonel Ştefan CÎMPEANComandantul Centrului de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte

După cum ştim cu toţii, Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România.

Anul 1918 are o semnificaţie aparte prin seria de evenimente istorice, care au marcat viitorul României. Astfel, după unirea Basarabiei (aprilie) şi a Bucovinei cu România (noiembrie), la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost proclamată unirea Transilvaniei cu România, desăvârşindu-se astfel formarea României Mari.

Importanţa şi semnificaţia Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 reiese din imperativul de unitate naţională într-un moment geopolitic, economic şi social foarte sensibil în care ne găsim.

Pentru sărbătorirea cu demnitate a Marii Uniri, societatea românească, prin toate componentele ei, este pregătit să cinstească marele eveniment, aşa cum se cuvine, prin derularea unor proiecte culturale majore şi de mare impact naţional.

Armata României nu face excepţie de la celebrarea gloriei trecute, organizând evenimente la toate eşaloanele şi la nivelul întregii ţări, cu un conţinut educativ, cultural, ştiinţific de substanţă. Cinstirea centenarului Primului Război Mondial şi a Marii Uniri este datoria noastră de militari, deoarece armata reprezintă garantul unităţii şi securităţii naţionale, iar prin militarii căzuţi pe câmpurile de luptă, aceasta şi-a adus un tribut considerabil primei conflagraţii mondiale. LA MULŢI ANI, CAMARAZI! LA MULŢI ANI, ROMÂNI! LA MULŢI ANI, ROMÂNIA !

România este patria noastră şi a tuturor românilorE România celor de demult şi-a celor de mai apoiE patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie. Barbu Ştefănescu Delavrancea

MESAJUL COMANDANTULUI CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE

ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” ÎN ANUL

CENTENARULUI MARII UNIRI

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE

2 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 3

Dezvoltarea tehnologică din ce în ce mai accentuată a condus la tehnologizarea fără precedent a sistemelor de armament şi a sistemelor de comandă control (C2), cu toate extensiile posibile, de la cele legate de comunicaţii şi computere şi până la integrarea informaţiilor, supravegherii şi cercetării (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance - ISR). Mai mult decât atât, dezvoltarea domeniului tehnologiei informaţiei, pătrunsă şi în domeniul militar, a făcut posibilă conectarea sistemelor de armament, a sistemelor ISR şi a sistemului C2 şi realizarea unei arhitecturi de luptă din ce mai viabile. Dezvoltarea şi perfecţionarea acestui triptic reprezintă, fără echivoc, cheia succesului în viitorul război, însă doar în condiţiile păstrării unui spectru electromagnetic securizat.

În ceea ce priveşte componenta distructivă, schimbarea geometriei operaţionale şi reprioritizarea tipurilor de ţinte în operaţiile militare întrunite au dus la dezvoltarea cu prioritate a bătăii şi efectului la ţintă a sistemelor de armament şi creşterea nivelului de protecţie fizică a acestora. Astfel, au fost dezvoltate sistemele de rachete şi artilerie de pe toate tipurile de platforme (terestre, aeriene sau navale), în special a celor cu bătaie medie şi mare şi a sistemelor de apărare antiaeriană.

De asemenea, în condiţiile creşterii rolului informaţiilor în ecuaţia unei situaţii de criză, dezvoltarea componentei ISR a dus la cunoaşterea mai bună a situaţiei operaţionale şi la posibilitatea realizării unor deziderate necesare obţinerii succesului, respectiv, unitatea de efort/scop, economia de forţe, concentrarea efortului, surprinderea adversarului şi altele.

Astfel, la o primă privire asupra schimbării conceptelor operaţionale, a tehnologizării sistemelor de armament cu bătaie şi efect distructiv mare, a dezvoltării sistemelor ISR şi a componentei cibernetice, rolul structurilor de luptă terestre, inclusiv a celor de infanterie pare că s-a diminuat. Cu toate acestea, misiunile principale ale structurilor de infanterie nu pot fi preluate de către alte tipuri de structuri, indiferent de gradul de tehnologizare al acestora, datorită în primul rând importanţei prezenţei fizice a unor entităţi în câmpul de luptă, mai ales când spaţiul de luptă se mută din ce în ce mai mult în mediul urban.

Rolul structurilor de infanterie nu s-a diminuat, ci, mai degrabă, s-a îngustat şi specializat, întrebuinţarea acestora în luptă făcându-se din ce în ce mai coordonat cu structurile de sprijin, fiind implicate mai „punctual” şi în momente bine coordonate, în funcţie de evoluţia situaţiei.

Cu toate că dezvoltarea tehnologică s-a extins şi spre structurile de blindate, armament antitanc portativ şi chiar în zona individuală, tehnologia militară din domeniul infanteriei nu este atât de spectaculoasă ca cea de care am amintit mai sus. Cu toate acestea, principalele dezvoltări ale sistemelor de armament şi conducere ale structurilor de infanterie sunt legate de creşterea puterii de protecţia a blindajelor tehnicii, creşterea puterii de foc şi a distanţei de tragere ale sistemelor de armament, dezvoltarea unor muniţii inteligente (pentru armamentul individual şi de grupă) şi creşterea protecţiei tehnicii şi personalului.

The Role of Infantry Structures – Vision, Trends and Reality

The increasing technological advance has led to an unprecedented development of weapon systems and command and control systems (C2), with all possible extensions, ranging from communications and compu te rs t o I n te l l i gence , Surveillance and Reconnaissance (ISR) integration. Moreover, the progress of information technology, having permeated the military field, has made it possible to connect weapon, ISR and C2 systems and achieve an increasingly viable combat architecture. The development and refinement of this triptych unequivocally represent the key to success in future confrontations, but only under the conditions of maintaining a secure electromagnetic spectrum.

Expanding the role of information in crisis events, the ISR development led to an improved knowledge of the operational situation and sought to adopt the necessary measures to attain success, namely unity of effort and purpose, force economy, effort concentration, deception and others.

The role of infantry structures has not decreased, but on the contrary, it has narrowed and specialized, as they conduct operations in coordination with support structures, and are more “punctually” involved in well-coordinated operations, according to developments in the situation.

The main developments of weapon

ROLUL STRUCTURILOR DE INFANTERIE – VIZIUNE, TENDINŢE, REALITATE

„Îmi plac infanteriştii, pentru că ei sunt cei care sunt obişnuiţi să piardă. Ei sunt băieţii de noroi, ploaie, îngheţ şi vânt. Ei nu au nici un confort şi chiar învaţă să trăiască fără nevoi. Şi, în cele din urmă, sunt băieţii fără de care războaiele nu pot fi câştigat.”

Ernie Pyle

Locotenent colonel Ştefan CÎMPEANComandantul Centrului de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte

După cum ştim cu toţii, Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România.

Anul 1918 are o semnificaţie aparte prin seria de evenimente istorice, care au marcat viitorul României. Astfel, după unirea Basarabiei (aprilie) şi a Bucovinei cu România (noiembrie), la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost proclamată unirea Transilvaniei cu România, desăvârşindu-se astfel formarea României Mari.

Importanţa şi semnificaţia Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 reiese din imperativul de unitate naţională într-un moment geopolitic, economic şi social foarte sensibil în care ne găsim.

Pentru sărbătorirea cu demnitate a Marii Uniri, societatea românească, prin toate componentele ei, este pregătit să cinstească marele eveniment, aşa cum se cuvine, prin derularea unor proiecte culturale majore şi de mare impact naţional.

Armata României nu face excepţie de la celebrarea gloriei trecute, organizând evenimente la toate eşaloanele şi la nivelul întregii ţări, cu un conţinut educativ, cultural, ştiinţific de substanţă. Cinstirea centenarului Primului Război Mondial şi a Marii Uniri este datoria noastră de militari, deoarece armata reprezintă garantul unităţii şi securităţii naţionale, iar prin militarii căzuţi pe câmpurile de luptă, aceasta şi-a adus un tribut considerabil primei conflagraţii mondiale. LA MULŢI ANI, CAMARAZI! LA MULŢI ANI, ROMÂNI! LA MULŢI ANI, ROMÂNIA !

România este patria noastră şi a tuturor românilorE România celor de demult şi-a celor de mai apoiE patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie. Barbu Ştefănescu Delavrancea

MESAJUL COMANDANTULUI CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE

ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” ÎN ANUL

CENTENARULUI MARII UNIRI

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 4 5REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Educaţie...Locotenent colonel Daniel GĂBUREANU

La nivel de microstructură de infanterie (grupă, echipă), s-au adus îmbunătăţiri substanţiale în ceea ce priveşte protecţia vehiculelor blindate, camuflarea tehnicii (inclusiv camuflarea multispectrală), puterea de foc a sistemelor de armament de pe tehnică, armamentul antitanc portativ şi altele. Alte proiecte care merită menţionate sunt: muniţia EXACTO pentru lunetişti (cu glonţ cu aripioare pentru corecţia automată la vânt), vesta cu fluid non-newtonian (cu vâscozitate suficientă pentru protecţie), exoschelete de tip TALOS (care oferă o protecţie fizică mărită), sistemele integrate de tip FIST ( ) şi altele, unele dintre acestea fiind în faza finală de testare.

Toate aceste proiecte, unele deja transformate în programe de înzestrare, reflectă interesul pentru structurile de infanterie, având în vedere faptul că utilizarea structurilor terestre în orice tip de conflict este esenţială, iar structurile de infanterie pot fi cheia succesului operaţiilor terestre. Aproape întotdeauna, infanteria, prin acţiunile sale, va fi cheia finalizării scopurilor militare stabilite.

Nu trebuie decât să ne îndreptăm privirea spre teatrele de operaţii din ultimele decenii (Irak, Afganistan şi fosta Iugoslavie), fără a include aici misiunile ONU de menţinere sau implementare a păcii, pentru a realiza ponderea structurilor de infanterie implicate în conflictele din zonele amintite. Astfel, se poate afirma că, în ultimele decenii, infanteria a fost singura armă utilizată la scară mare în toată tipologia de operaţii militare, de la operaţii clasice de luptă (Irak, 1991 şi 2003), la operaţii de menţinere a păcii (KFOR sau SFOR în fosta Iugoslavie), operaţii de contrainsurgenţă (Afghanistan) şi până la operaţii militare din cadrul război hibrid din Ucraina (început în 2014).

Astfel, cu excepţia unui conflict internaţional, poate chiar la nivel mondial, caracterizat de utilizarea pe scară largă a structurilor militare şi a puterii distructive a sistemelor de armament, posibilele conflicte viitoare, fie ele clasice sau hibride, vor fi duse pe scară largă de structuri terestre, în majoritate subunităţi, unităţi şi mari unităţi de infanterie.

Trecerea treptată, dar sigură, la noul tip de conflict, care este orientat pe ducerea acţiunilor militare în mediul urban, face ca utilizarea structurilor de infanterie în aceste condiţii să fie esenţială, ca şi structuri specializate în lupta urbană. Distrugerea unor obiective de către sisteme de lovire de pe orice tip de platformă, pe lângă evaluarea efectelor loviturilor, necesită un control la spaţiului lovit, prin care să se asigure crearea condiţiilor pentru exploatarea succesului, control care poate fi realizat doar prin utilizarea infanteriei.

Mai mult decât atât, în condiţiile limitărilor impuse de dreptul internaţional referitoare la protejarea omului, pentru limitarea la maxim a pagubelor colaterale se impune, pe lângă implicarea forţelor pentru operaţii speciale, utilizarea în mediul urban a structurilor de infanterie, motiv pentru care se justifică tendinţa actuală de specializare a structurilor mici, cum ar fi echipe de lunetişti, echipe antitanc, echipe de asalt, etc.

De asemenea, infanteria poate avea un rol „de nişă” sau de rezervă în cazul unui scenariu uşor de închipuit, însă greu de acceptat, şi anume în condiţiile insecurităţii cibernetice a spaţiului de luptă, când acţiunile de război electronic (inclusiv bruiajul) ar putea face imposibilă utilizarea eficientă a sistemelor informatice şi, ca efect, transmiterea de date. În aceste condiţii, cel puţin la nivel tactic, structurile de infanterie ar putea executa acţiuni militare, cu limitările impuse de utilizarea sistemelor de comunicaţii.

În acest sens, pentru folosirea structurilor de infanterie într-un mediu în care utilizarea comunicaţiilor este limitată, este necesar un înalt nivel de pregătire al militarilor şi structurilor, pregătire bazată pe existenţa şi cunoaşterea unor tehnici, tactici şi proceduri la nivel tactic, de la cea mai mică structură până la unitate sau chiar mare unitate.

În condiţiile actualului sau viitorului război, este evident că armele de luptă nu pot acţiona sau reacţiona eficient, şi nici supravieţui fără ajutorul structurilor de sprijin, fie ele de luptă sau logistice, iar infanteria nu face excepţie. Cu toate acestea, rolul infanteriei rămâne unul important, datorită atât entităţii de bază sub care funcţionează, şi anume individul, cât şi capacităţii de a asigura prezenţa fizică în câmpul operaţional.

Future Infantry Soldier Technology

EDUCATION...Now,when Romanians are in their best

clothes, I realize that years have passed one after another, and in just a few months, it will have been twenty years since I entered this military „educational” institution, the words between the quotation marks being exactly the subject of this article. A little while ago, during an official event, I was surprised by the quest ion „ is this an educat ional institution?” that was directed to me, and I answered unconvincingly „yes, it is”.

Unfortunately, although the answer should have been simple, I realize the complexity and difficulty of the subject approached, and for one who is familiar to function names and legislative provisions, but unfamiliar to the particular features of activities conducted in the Infantry and Mountain Troops Training Centre, it is very hard to be let convinced by a simple yes.

Viewed as a whole, the instructors' training activity in the Infantry and Mountain Troops Training Centre has all the ingredients and features of an educational process: values education resources (objectives, educational content, information), the two types of human resources ( the s tudents, regardless the personnel category, and the military trainers), the material resources (classrooms and special facilities), as well as time resources, according to the offered professional formation program.

In order to achieve its core mission, our training centre applies educational

systems are directly connected to the increase of ballistic protection, superior firepower a n d f i r i n g r a n g e , t h e development of self-guided ammunition, (for the individual and squad weapons) and the increase of personnel and vehicle protection.

At infantry microstructure level (squad, team), consistent improvement has been brought to vehicle ballistic protection, camouflage (inclusively multi-spectral camouflage), armored combat vehicles equipped with firepower systems, man-portable anti-tank systems, and others. Other projects worth mentioning are: the EXACTO sniper rifle smart bullets (self-steering bullet specially designed to compensate for wind movement), the non-Newtonian fluid vest (turning into a solid to offer better protection), TALOS exoskeleton sui ts (amplifying physical force), FIST integrated systems (

) and others, some being in their final testing process.

Through its action, infantry will almost always be the key to completing the established military objectives.

The gradual switchover to the new type of conflict, which focuses on conducting military actions in urban environment, enhances the importance of military structures, as urban combat specialized structures.

Infantry may also play a „niche” or reserve role within an accessible but hard to accept scenario, namely in cyber security challenges, when electronic warfare actions (including jamming) could render impossible the efficient use of information and electronic data transmission.

Nevertheless, the role of infantry remains important, both due to the basic entity it is operating under, the individual, and the ability to provide physical presence on the operational field.

Future Infantry Soldier Technology

Acum, când România este în haine de sărbătoare, realizez că rând pe rând au trecut anii şi peste câteva luni se împlinesc 20 ani de când am intrat în această instituţie de „învăţământ” militar, cuvântul dintre ghilimele fiind chiar subiectul acestui articol. De curând, într-o conjunctură oficială mi-a fost adresată întrebarea „sunteţi instituţie de învăţământ?”, am fost surprins şi am răspuns un da neconvingător.

Din păcate, deşi pentru mine ar trebui să fie simplu răspunsul, îmi dau seama de complexitatea şi dificultatea temei abordate şi că, oricine, având ca referinţă argumente precum denumiri ale funcţiilor şi prevederi legislative, fără să cunoască particularităţile activităţilor din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte este foarte greu de convins cu un simplu da.

O întoarcere în timp mă face să-mi amintesc ce greu era să accezi într-o asemenea instituţie (chiar gradul funcţiilor şi coeficientul era mai mare decât orice funcţie similară din alte unităţi!). Deşi pe atunci nu era ca formă de evaluare pentru încadrarea pe funcţie interviul, a fost o etapă obligatorie pentru a fi acceptată solicitarea mea de a încadra o funcţie în această unitate, iar pentru funcţia de instructor a trebuit să confirm o perioadă de timp că pot face faţă cerinţelor. Acum aproape că nimic nu te face să-ţi doreşti să fii instructor, iar din afară pare chiar ca o pedeapsă şi că eşti pe o „linie moartă”.

Trec peste partea melancolică a trecutului, caut în prezent, îmi imaginez viitorul şi voi încerca să identific argumente care să susţină afirmaţia răspunsului meu.

Privită în ansamblu, activitatea de pregătire a cursanţilor din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte are toate ingredientele şi trăsăturile unui proces de învăţământ: resurse de tip valori (obiective, conţinuturi ale învăţării, informaţii), cele două tipuri de resurse umane: cursanţii, indiferent de categoria de personal şi instructorii militari, resursele materiale, constând în spaţii şi dotări special destinate, precum şi resursele temporale, în funcţie de programul de formare profesională oferit.

Pentru realizarea misiunii de bază, vom regăsi activităţi de predare, învăţare, evaluare, strategii didactice, stiluri de predare, stiluri de învăţare iar rezultatele, acestor activităţi sunt de natură cognitive, psihomotorii, afective, competenţe, calităţi şi trăsături de personalitate, aptitudini şi chiar moduri de comportare.

Dintre toate aceste elemente cel mai important este resursa umană: cursanţii şi instructorul. Instructorul, asupra căruia planează o altă întrebare direct legată de prima: este acesta personal didactic? Dacă ar fi să ne luăm după atribuţii şi responsabilităţi răspunsul nu poate fi decât unul singur: da!

Dar, cum uneori par la îndemână soluţii precum cuvinte, sintagme introduse sau scoase în denumiri de funcţii şi structuri, care să anuleze munca şi realitatea, aproape că nu contează faptul că printre cei care beneficiază de competenţele de specialitate şi psihopedagogie ale instructorilor din centru sunt şi studenţii din Academia Forţelor Terestre şi elevii de la Şcoala militară de maiştri şi subofiţeri Piteşti de armele infanterie şi poliţie militară.

Motto: „Viaţa este ceea ce se întamplă în timp ce planificăm viitorul.” John Lennon

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 4 5REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Educaţie...Locotenent colonel Daniel GĂBUREANU

La nivel de microstructură de infanterie (grupă, echipă), s-au adus îmbunătăţiri substanţiale în ceea ce priveşte protecţia vehiculelor blindate, camuflarea tehnicii (inclusiv camuflarea multispectrală), puterea de foc a sistemelor de armament de pe tehnică, armamentul antitanc portativ şi altele. Alte proiecte care merită menţionate sunt: muniţia EXACTO pentru lunetişti (cu glonţ cu aripioare pentru corecţia automată la vânt), vesta cu fluid non-newtonian (cu vâscozitate suficientă pentru protecţie), exoschelete de tip TALOS (care oferă o protecţie fizică mărită), sistemele integrate de tip FIST ( ) şi altele, unele dintre acestea fiind în faza finală de testare.

Toate aceste proiecte, unele deja transformate în programe de înzestrare, reflectă interesul pentru structurile de infanterie, având în vedere faptul că utilizarea structurilor terestre în orice tip de conflict este esenţială, iar structurile de infanterie pot fi cheia succesului operaţiilor terestre. Aproape întotdeauna, infanteria, prin acţiunile sale, va fi cheia finalizării scopurilor militare stabilite.

Nu trebuie decât să ne îndreptăm privirea spre teatrele de operaţii din ultimele decenii (Irak, Afganistan şi fosta Iugoslavie), fără a include aici misiunile ONU de menţinere sau implementare a păcii, pentru a realiza ponderea structurilor de infanterie implicate în conflictele din zonele amintite. Astfel, se poate afirma că, în ultimele decenii, infanteria a fost singura armă utilizată la scară mare în toată tipologia de operaţii militare, de la operaţii clasice de luptă (Irak, 1991 şi 2003), la operaţii de menţinere a păcii (KFOR sau SFOR în fosta Iugoslavie), operaţii de contrainsurgenţă (Afghanistan) şi până la operaţii militare din cadrul război hibrid din Ucraina (început în 2014).

Astfel, cu excepţia unui conflict internaţional, poate chiar la nivel mondial, caracterizat de utilizarea pe scară largă a structurilor militare şi a puterii distructive a sistemelor de armament, posibilele conflicte viitoare, fie ele clasice sau hibride, vor fi duse pe scară largă de structuri terestre, în majoritate subunităţi, unităţi şi mari unităţi de infanterie.

Trecerea treptată, dar sigură, la noul tip de conflict, care este orientat pe ducerea acţiunilor militare în mediul urban, face ca utilizarea structurilor de infanterie în aceste condiţii să fie esenţială, ca şi structuri specializate în lupta urbană. Distrugerea unor obiective de către sisteme de lovire de pe orice tip de platformă, pe lângă evaluarea efectelor loviturilor, necesită un control la spaţiului lovit, prin care să se asigure crearea condiţiilor pentru exploatarea succesului, control care poate fi realizat doar prin utilizarea infanteriei.

Mai mult decât atât, în condiţiile limitărilor impuse de dreptul internaţional referitoare la protejarea omului, pentru limitarea la maxim a pagubelor colaterale se impune, pe lângă implicarea forţelor pentru operaţii speciale, utilizarea în mediul urban a structurilor de infanterie, motiv pentru care se justifică tendinţa actuală de specializare a structurilor mici, cum ar fi echipe de lunetişti, echipe antitanc, echipe de asalt, etc.

De asemenea, infanteria poate avea un rol „de nişă” sau de rezervă în cazul unui scenariu uşor de închipuit, însă greu de acceptat, şi anume în condiţiile insecurităţii cibernetice a spaţiului de luptă, când acţiunile de război electronic (inclusiv bruiajul) ar putea face imposibilă utilizarea eficientă a sistemelor informatice şi, ca efect, transmiterea de date. În aceste condiţii, cel puţin la nivel tactic, structurile de infanterie ar putea executa acţiuni militare, cu limitările impuse de utilizarea sistemelor de comunicaţii.

În acest sens, pentru folosirea structurilor de infanterie într-un mediu în care utilizarea comunicaţiilor este limitată, este necesar un înalt nivel de pregătire al militarilor şi structurilor, pregătire bazată pe existenţa şi cunoaşterea unor tehnici, tactici şi proceduri la nivel tactic, de la cea mai mică structură până la unitate sau chiar mare unitate.

În condiţiile actualului sau viitorului război, este evident că armele de luptă nu pot acţiona sau reacţiona eficient, şi nici supravieţui fără ajutorul structurilor de sprijin, fie ele de luptă sau logistice, iar infanteria nu face excepţie. Cu toate acestea, rolul infanteriei rămâne unul important, datorită atât entităţii de bază sub care funcţionează, şi anume individul, cât şi capacităţii de a asigura prezenţa fizică în câmpul operaţional.

Future Infantry Soldier Technology

EDUCATION...Now,when Romanians are in their best

clothes, I realize that years have passed one after another, and in just a few months, it will have been twenty years since I entered this military „educational” institution, the words between the quotation marks being exactly the subject of this article. A little while ago, during an official event, I was surprised by the quest ion „ is this an educat ional institution?” that was directed to me, and I answered unconvincingly „yes, it is”.

Unfortunately, although the answer should have been simple, I realize the complexity and difficulty of the subject approached, and for one who is familiar to function names and legislative provisions, but unfamiliar to the particular features of activities conducted in the Infantry and Mountain Troops Training Centre, it is very hard to be let convinced by a simple yes.

Viewed as a whole, the instructors' training activity in the Infantry and Mountain Troops Training Centre has all the ingredients and features of an educational process: values education resources (objectives, educational content, information), the two types of human resources ( the s tudents, regardless the personnel category, and the military trainers), the material resources (classrooms and special facilities), as well as time resources, according to the offered professional formation program.

In order to achieve its core mission, our training centre applies educational

systems are directly connected to the increase of ballistic protection, superior firepower a n d f i r i n g r a n g e , t h e development of self-guided ammunition, (for the individual and squad weapons) and the increase of personnel and vehicle protection.

At infantry microstructure level (squad, team), consistent improvement has been brought to vehicle ballistic protection, camouflage (inclusively multi-spectral camouflage), armored combat vehicles equipped with firepower systems, man-portable anti-tank systems, and others. Other projects worth mentioning are: the EXACTO sniper rifle smart bullets (self-steering bullet specially designed to compensate for wind movement), the non-Newtonian fluid vest (turning into a solid to offer better protection), TALOS exoskeleton sui ts (amplifying physical force), FIST integrated systems (

) and others, some being in their final testing process.

Through its action, infantry will almost always be the key to completing the established military objectives.

The gradual switchover to the new type of conflict, which focuses on conducting military actions in urban environment, enhances the importance of military structures, as urban combat specialized structures.

Infantry may also play a „niche” or reserve role within an accessible but hard to accept scenario, namely in cyber security challenges, when electronic warfare actions (including jamming) could render impossible the efficient use of information and electronic data transmission.

Nevertheless, the role of infantry remains important, both due to the basic entity it is operating under, the individual, and the ability to provide physical presence on the operational field.

Future Infantry Soldier Technology

Acum, când România este în haine de sărbătoare, realizez că rând pe rând au trecut anii şi peste câteva luni se împlinesc 20 ani de când am intrat în această instituţie de „învăţământ” militar, cuvântul dintre ghilimele fiind chiar subiectul acestui articol. De curând, într-o conjunctură oficială mi-a fost adresată întrebarea „sunteţi instituţie de învăţământ?”, am fost surprins şi am răspuns un da neconvingător.

Din păcate, deşi pentru mine ar trebui să fie simplu răspunsul, îmi dau seama de complexitatea şi dificultatea temei abordate şi că, oricine, având ca referinţă argumente precum denumiri ale funcţiilor şi prevederi legislative, fără să cunoască particularităţile activităţilor din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte este foarte greu de convins cu un simplu da.

O întoarcere în timp mă face să-mi amintesc ce greu era să accezi într-o asemenea instituţie (chiar gradul funcţiilor şi coeficientul era mai mare decât orice funcţie similară din alte unităţi!). Deşi pe atunci nu era ca formă de evaluare pentru încadrarea pe funcţie interviul, a fost o etapă obligatorie pentru a fi acceptată solicitarea mea de a încadra o funcţie în această unitate, iar pentru funcţia de instructor a trebuit să confirm o perioadă de timp că pot face faţă cerinţelor. Acum aproape că nimic nu te face să-ţi doreşti să fii instructor, iar din afară pare chiar ca o pedeapsă şi că eşti pe o „linie moartă”.

Trec peste partea melancolică a trecutului, caut în prezent, îmi imaginez viitorul şi voi încerca să identific argumente care să susţină afirmaţia răspunsului meu.

Privită în ansamblu, activitatea de pregătire a cursanţilor din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte are toate ingredientele şi trăsăturile unui proces de învăţământ: resurse de tip valori (obiective, conţinuturi ale învăţării, informaţii), cele două tipuri de resurse umane: cursanţii, indiferent de categoria de personal şi instructorii militari, resursele materiale, constând în spaţii şi dotări special destinate, precum şi resursele temporale, în funcţie de programul de formare profesională oferit.

Pentru realizarea misiunii de bază, vom regăsi activităţi de predare, învăţare, evaluare, strategii didactice, stiluri de predare, stiluri de învăţare iar rezultatele, acestor activităţi sunt de natură cognitive, psihomotorii, afective, competenţe, calităţi şi trăsături de personalitate, aptitudini şi chiar moduri de comportare.

Dintre toate aceste elemente cel mai important este resursa umană: cursanţii şi instructorul. Instructorul, asupra căruia planează o altă întrebare direct legată de prima: este acesta personal didactic? Dacă ar fi să ne luăm după atribuţii şi responsabilităţi răspunsul nu poate fi decât unul singur: da!

Dar, cum uneori par la îndemână soluţii precum cuvinte, sintagme introduse sau scoase în denumiri de funcţii şi structuri, care să anuleze munca şi realitatea, aproape că nu contează faptul că printre cei care beneficiază de competenţele de specialitate şi psihopedagogie ale instructorilor din centru sunt şi studenţii din Academia Forţelor Terestre şi elevii de la Şcoala militară de maiştri şi subofiţeri Piteşti de armele infanterie şi poliţie militară.

Motto: „Viaţa este ceea ce se întamplă în timp ce planificăm viitorul.” John Lennon

6 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE

Maior SÎRB Cosmin

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 7

Noile provocări la adresa securităţii ce se adaugă astăzi la formele clasice de vulnerabilităţi şi riscuri care se diversifică şi se amplifică în intensitate şi ca arie de manifestare determină adoptarea unei noi viziuni asupra operaţiilor militare, fie ele specifice luptei armate, intermediare sau de stabilitate/sprijin, în consonanţă cu evoluţiile din domeniul conflictelor armate moderne şi exigenţele ce decurg din aderarea României la structurile euroatlantice.

În acest context, Forţele Terestre contribuie la îndeplinirea misiunilor generale ale armatei prin ducerea operaţiilor militare în condiţii de mare dificultate şi complexitate ale câmpului de luptă modern.

Pentru Forţele Terestre priorităţile actuale implică schimbări accelerate de definitivare a integrării operaţionale şi ulterior al integrării depline în NATO şi Uniunea Europeană în contextul amplului proces de transformare a Armatei României determinat de restructurarea structurii de forţe, termenele angajate faţă de Alianţă pentru îndeplinirea cerinţelor Obiectivelor Forţei.

Ca şi punct de plecare în această scurtă intervenţie referitoare la Capabilităţile Forţelor Terestre în desfăşurarea operaţiilor militare considerăm de bun augur o oarecare lămurire a termenilor de capabilităţi în general şi capabilităţi militare în special.

Termenul de capabilităţi este foarte des folosit astăzi în multe domenii ale vieţii sociale cum ar fi cel economic, informaţional ( mai ales în domeniul IT), politic, sau militar, dar o delimitare strict teoretică a termenului este oarecum dificil de efectuat mai ales în condiţiile în care aria de cuprindere a termenului este extrem de vastă.

Dificultatea sporită în ceea ce priveşte înţelegerea şi explicarea termenului în limba română este evidentă prin prisma faptului că nici un dicţionar explicativ al limbii române nu oferă vreo interpretare termenului „capabilitate”. Cu toate aceste el este des folosit în varii domenii.

Iată totuşi câteva definiţii scurte şi succinte ale termenului „capabilitate” conform interpretărilor date de câteva dicţionare străine : capacitate, aptitudine, pricepere, talent, înzestrare, posibilităţi; calitatea de a fi capabil, modul în care cineva sau ceva este capabil; abilitatea de a executa un curs specific de acţiune; număr de arme, soldaţi etc. pe care o ţară îi foloseşte pentru a duce un război.

Celebrul profesor indian Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru pace , în cadrul abordărilor teoretice despre definirea sărăciei în termeni relativi sau absoluţi, analiza termenul capabilităţi‚ prefigurând discuţia despre măsurarea directă sau indirectă a sărăciei. Prin capabilităţi Sen înţelege capacităţile de bază care permit oamenilor să existe/funcţioneze. Acestea se manifestă prin nevoia de instrumente ale căror caracteristici să furnizeze capabilităţile în cauză.

Profesorul Sen a sesizat faptul că obiectele servesc indivizilor ca instrumente, satisfăcând - prin funcţiile/caracteristicile lor puse în valoare de capacităţile individului - nevoi specifice. Un obiect poate satisface o anumită nevoie doar în măsura în care individul este capabil să îl utilizeze în acest sens. Altfel, el devine lipsit de valoare prin prisma nevoii respective.

Capabilitatea apare astfel ca fiind un ansamblu format din instrumente, caracteristicile acestora şi capacitatea indivizilor de a pune în valoare instrumentele şi caracteristicile lor pentru a-şi satisface nevoile.

Optimizarea capabilităţilor într-o abordare sistemică ţine totuşi de nivelul de competenţă fundamentală atins, şi anume de capacitatea sistemului respectiv de a integra resursele disponibile într-un anumit domeniu într-un mod specific care să-i confere competitivitate, în raport cu alte sisteme similare.

Pornind de la o analiză a unui mediu organizaţional putem identifica mai multe tipuri de capabilităţi:Capabilitatea manageriala, care este definită de numărul de manageri şi calitatea acestora, asigură adaptarea organizaţiei la mediul din care aceasta face parte. Se poate preciza ca nivelul capabilităţii manageriale este dat nu numai de managerii generali, dar şi de cei care fac parte din celelalte zone ale piramidei manageriale, aceasta apreciere este fiind valabilă în special în cazul organizaţiilor de mari dimensiuni;

Capabilitatea funcţională este data de articularea funcţiunilor organizaţiei, care permite atingerea scopurilor în mod eficient;

Capabilitatea de schimbare presupune identificarea tuturor stărilor nefavorabile, a insatisfacţiei, a paşilor care trebuie urmaţi pentru eficientizarea acţiunilor şi atingerea scopurilor, precum şi comunicarea, aducerea la cunoştinţa oamenilor din organizaţie a viziunii dorite, toate aceste dimensiuni necesitând un cost, care într-un sistem organizaţional capabil de schimbare este „depăşit” de „energia” necesară schimbării.

CAPABILITĂŢILE FORŢELOR TERESTRE ÎN DESFĂŞURAREA OPERAŢIILOR MILITARE

Cu toate acestea, eu personal am fost şi mă consider cadru didactic, aproape întreaga carieră de ofiţer instruind şi educând militari din diferite categorii de personal, transmiţând cunoştinţe şi formând deprinderi, transformând militarii din indivizi izolaţi la sosirea în centru în grupuri închegate, animate de aceleaşi obiective.

A fi instructor militar este, după părerea mea, o mare responsabilitate şi o însemnată datorie faţă de haina militară şi faţă de societate. Este o datorie pe care o avem faţă de noi înşine şi faţă de cursanţii noştri, indiferent de statutul care ni se atribuie şi chiar dacă, într-o lume a schimbării profunde şi a tehnicii, „meseria” aceasta a devenit chiar dificilă.

Dacă am fi tentaţi să credem că există o rezolvare simplă a problemei legate de lipsa instructorilor calificaţi prin responsabilizarea altui personal, fie chiar şi instructori asociaţi, ar fi bine să luăm în considerare ceea ce spunea R. Hubert despre un dascăl, şi anume faptul că pe lângă pregătirea profesională e poate mai importantă latura vocaţională de a te „simţi chemat, ales pentru această sarcină şi apt de a o îndeplini”.

Nu ştiu dacă instructorii militari din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte se încadrează în tipologia cadrelor didactice, dar ştiu că, aşa puţini cum sunt, ei au obligaţia să transpună portretul de pe hârtie al modelului absolventului în trăsăturile reale ale acestuia, dar şi răspunderea de a face mai mult decât învăţământ, şi anume educaţie!

Pe de alta parte, cred cu putere că, atunci când se va hotărî destinul învăţământului militar, nu vom fi prea nerăbdători să trăim în viitor şi astfel uităm că trăim în prezent!

Şi pentru că toate acestea nu ar fi acum posibile fără tot ceea ce înseamnă istoria noastră ca popor, de aici din inima Ardealului, zonă de referinţă pentru anul 1918, noi cei de astăzi, personalul Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte „Constantin Brâncoveanu”, strigăm cu voce tare: „TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!”

elements, such as: teaching, learning, assessment, didactic strategies, teaching styles, whereas the results are cognitive, psychomotor, affective activities, proficiency, qualities and personality traits, skills and even codes of conduct.

Of all these elements, the most important one is the human resource: the trainees and the trainer. The trainer, who is under the shadow of a question directly connected to the former: is he a teaching staff? Judging after his tasks and responsibilities, the answer can only be a very simple yes!

I don't know whether the Infantry and Mountain Troops Training Centre's trainers qualify for the teaching staff typology, but I do know that, as few as they are, they are bound to transpose the theoretical graduator's model into actual traits, and also have the responsibility to do more than mere schooling, namely education!

On the other side, I strongly believe that when the military education's fate is decided, we won't be too anxious to live in the future and forget we live in present time!

And because none of these would be possible without everything our people’s history means, from the heart of Ardeal, reference zone for the year 1918, we at the Training Centre for Infantry and Mountain Troops, yell out l o u d : „ L O N G L I V E G R E AT E R ROMANIA!”

6 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE

Maior SÎRB Cosmin

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 7

Noile provocări la adresa securităţii ce se adaugă astăzi la formele clasice de vulnerabilităţi şi riscuri care se diversifică şi se amplifică în intensitate şi ca arie de manifestare determină adoptarea unei noi viziuni asupra operaţiilor militare, fie ele specifice luptei armate, intermediare sau de stabilitate/sprijin, în consonanţă cu evoluţiile din domeniul conflictelor armate moderne şi exigenţele ce decurg din aderarea României la structurile euroatlantice.

În acest context, Forţele Terestre contribuie la îndeplinirea misiunilor generale ale armatei prin ducerea operaţiilor militare în condiţii de mare dificultate şi complexitate ale câmpului de luptă modern.

Pentru Forţele Terestre priorităţile actuale implică schimbări accelerate de definitivare a integrării operaţionale şi ulterior al integrării depline în NATO şi Uniunea Europeană în contextul amplului proces de transformare a Armatei României determinat de restructurarea structurii de forţe, termenele angajate faţă de Alianţă pentru îndeplinirea cerinţelor Obiectivelor Forţei.

Ca şi punct de plecare în această scurtă intervenţie referitoare la Capabilităţile Forţelor Terestre în desfăşurarea operaţiilor militare considerăm de bun augur o oarecare lămurire a termenilor de capabilităţi în general şi capabilităţi militare în special.

Termenul de capabilităţi este foarte des folosit astăzi în multe domenii ale vieţii sociale cum ar fi cel economic, informaţional ( mai ales în domeniul IT), politic, sau militar, dar o delimitare strict teoretică a termenului este oarecum dificil de efectuat mai ales în condiţiile în care aria de cuprindere a termenului este extrem de vastă.

Dificultatea sporită în ceea ce priveşte înţelegerea şi explicarea termenului în limba română este evidentă prin prisma faptului că nici un dicţionar explicativ al limbii române nu oferă vreo interpretare termenului „capabilitate”. Cu toate aceste el este des folosit în varii domenii.

Iată totuşi câteva definiţii scurte şi succinte ale termenului „capabilitate” conform interpretărilor date de câteva dicţionare străine : capacitate, aptitudine, pricepere, talent, înzestrare, posibilităţi; calitatea de a fi capabil, modul în care cineva sau ceva este capabil; abilitatea de a executa un curs specific de acţiune; număr de arme, soldaţi etc. pe care o ţară îi foloseşte pentru a duce un război.

Celebrul profesor indian Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru pace , în cadrul abordărilor teoretice despre definirea sărăciei în termeni relativi sau absoluţi, analiza termenul capabilităţi‚ prefigurând discuţia despre măsurarea directă sau indirectă a sărăciei. Prin capabilităţi Sen înţelege capacităţile de bază care permit oamenilor să existe/funcţioneze. Acestea se manifestă prin nevoia de instrumente ale căror caracteristici să furnizeze capabilităţile în cauză.

Profesorul Sen a sesizat faptul că obiectele servesc indivizilor ca instrumente, satisfăcând - prin funcţiile/caracteristicile lor puse în valoare de capacităţile individului - nevoi specifice. Un obiect poate satisface o anumită nevoie doar în măsura în care individul este capabil să îl utilizeze în acest sens. Altfel, el devine lipsit de valoare prin prisma nevoii respective.

Capabilitatea apare astfel ca fiind un ansamblu format din instrumente, caracteristicile acestora şi capacitatea indivizilor de a pune în valoare instrumentele şi caracteristicile lor pentru a-şi satisface nevoile.

Optimizarea capabilităţilor într-o abordare sistemică ţine totuşi de nivelul de competenţă fundamentală atins, şi anume de capacitatea sistemului respectiv de a integra resursele disponibile într-un anumit domeniu într-un mod specific care să-i confere competitivitate, în raport cu alte sisteme similare.

Pornind de la o analiză a unui mediu organizaţional putem identifica mai multe tipuri de capabilităţi:Capabilitatea manageriala, care este definită de numărul de manageri şi calitatea acestora, asigură adaptarea organizaţiei la mediul din care aceasta face parte. Se poate preciza ca nivelul capabilităţii manageriale este dat nu numai de managerii generali, dar şi de cei care fac parte din celelalte zone ale piramidei manageriale, aceasta apreciere este fiind valabilă în special în cazul organizaţiilor de mari dimensiuni;

Capabilitatea funcţională este data de articularea funcţiunilor organizaţiei, care permite atingerea scopurilor în mod eficient;

Capabilitatea de schimbare presupune identificarea tuturor stărilor nefavorabile, a insatisfacţiei, a paşilor care trebuie urmaţi pentru eficientizarea acţiunilor şi atingerea scopurilor, precum şi comunicarea, aducerea la cunoştinţa oamenilor din organizaţie a viziunii dorite, toate aceste dimensiuni necesitând un cost, care într-un sistem organizaţional capabil de schimbare este „depăşit” de „energia” necesară schimbării.

CAPABILITĂŢILE FORŢELOR TERESTRE ÎN DESFĂŞURAREA OPERAŢIILOR MILITARE

Cu toate acestea, eu personal am fost şi mă consider cadru didactic, aproape întreaga carieră de ofiţer instruind şi educând militari din diferite categorii de personal, transmiţând cunoştinţe şi formând deprinderi, transformând militarii din indivizi izolaţi la sosirea în centru în grupuri închegate, animate de aceleaşi obiective.

A fi instructor militar este, după părerea mea, o mare responsabilitate şi o însemnată datorie faţă de haina militară şi faţă de societate. Este o datorie pe care o avem faţă de noi înşine şi faţă de cursanţii noştri, indiferent de statutul care ni se atribuie şi chiar dacă, într-o lume a schimbării profunde şi a tehnicii, „meseria” aceasta a devenit chiar dificilă.

Dacă am fi tentaţi să credem că există o rezolvare simplă a problemei legate de lipsa instructorilor calificaţi prin responsabilizarea altui personal, fie chiar şi instructori asociaţi, ar fi bine să luăm în considerare ceea ce spunea R. Hubert despre un dascăl, şi anume faptul că pe lângă pregătirea profesională e poate mai importantă latura vocaţională de a te „simţi chemat, ales pentru această sarcină şi apt de a o îndeplini”.

Nu ştiu dacă instructorii militari din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte se încadrează în tipologia cadrelor didactice, dar ştiu că, aşa puţini cum sunt, ei au obligaţia să transpună portretul de pe hârtie al modelului absolventului în trăsăturile reale ale acestuia, dar şi răspunderea de a face mai mult decât învăţământ, şi anume educaţie!

Pe de alta parte, cred cu putere că, atunci când se va hotărî destinul învăţământului militar, nu vom fi prea nerăbdători să trăim în viitor şi astfel uităm că trăim în prezent!

Şi pentru că toate acestea nu ar fi acum posibile fără tot ceea ce înseamnă istoria noastră ca popor, de aici din inima Ardealului, zonă de referinţă pentru anul 1918, noi cei de astăzi, personalul Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte „Constantin Brâncoveanu”, strigăm cu voce tare: „TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!”

elements, such as: teaching, learning, assessment, didactic strategies, teaching styles, whereas the results are cognitive, psychomotor, affective activities, proficiency, qualities and personality traits, skills and even codes of conduct.

Of all these elements, the most important one is the human resource: the trainees and the trainer. The trainer, who is under the shadow of a question directly connected to the former: is he a teaching staff? Judging after his tasks and responsibilities, the answer can only be a very simple yes!

I don't know whether the Infantry and Mountain Troops Training Centre's trainers qualify for the teaching staff typology, but I do know that, as few as they are, they are bound to transpose the theoretical graduator's model into actual traits, and also have the responsibility to do more than mere schooling, namely education!

On the other side, I strongly believe that when the military education's fate is decided, we won't be too anxious to live in the future and forget we live in present time!

And because none of these would be possible without everything our people’s history means, from the heart of Ardeal, reference zone for the year 1918, we at the Training Centre for Infantry and Mountain Troops, yell out l o u d : „ L O N G L I V E G R E AT E R ROMANIA!”

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 8

Este oarecum dificilă identificarea întregii tipologii a capabilităţilor, dar considerăm că analizarea acestora într-un context specific, cum este cel militar, poate contribui la folosire în deplină concordanţă cu semnificaţia lor concretă.

Observăm că, astăzi apare foarte des cuvântul „capabilităţi” în vorbirea oamenilor politici când aduc în discuţie probleme de apărare, în sintezele analiştilor militari când fac referire la angajamentele militare pe care şi le-a asumat ţara noastră sau în limbajul militarilor unde tinde să înlocuiască tot mai des termenul de „capacităţi”.

Termenul „capabilităţi militare” a început să intre în limbajul uzual al tot mai multor teoreticieni şi analişti, mai mult sau mai puţin apropiaţi fenomenului militar, odată cu Summit-ul de la Praga, desfăşurat în perioada 21-22 noiembrie 2002, care a reprezentat un moment definitoriu pentru NATO şi pentru Europa.

Deciziile adoptate de către liderii Alianţei, la Praga, au generat un proces de modernizare care să confere NATO capacitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii în secolul al XXI-lea, la fel de eficient precum a procedat şi cu ameninţările secolului trecut. În cadrul acestui proces, liderii NATO şi-au manifestat angajamentul de a menţine Alianţa ca instituţia centrală pentru apărarea comună prin consultări pe probleme de securitate şi acţiuni militare multinaţionale.

Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation) defineşte capabilitatea ca fiind abilitatea de a produce un efect de care utilizatorul unor bunuri sau servicii are nevoie. În context militar există patru componente principale ale capabilităţii: procesele, formele de organizare, oamenii şi tehnologiile; procese – strategii, doctrină; forma de organizare – schema organizaţiei; oamenii – personalul, conducerea, educaţia şi instruirea; tehnologiile – armament, materiale.

La modul concret în cadrul sistemului militar românesc această componentă este dată de sistemul de structuri centrale, structuri şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale, sistem care cooperează, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, cu celelalte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, cu autorităţi ale administraţiei publice locale, autorităţi administrative autonome, organizaţii neguvernamentale, operatori economici, cu structurile politico-militare şi de conducere militară ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale la care România este parte.

Structura Forţelor Terestre este cea care prin formele specifice de organizare asigură „consistenţă” acestei componente a capabilităţilor care potrivit destinaţiei şi nivelului de operaţionalizare, sunt organizate în forţe dislocabile şi forţe de generare şi regenerare.

Potrivit misiunilor, structurile de forţe sunt:1. structuri luptătoare destinate ducerii acţiunilor militare, care cuprind: brigăzi mecanizate şi similare, de vânători

de munte, unităţi de paraşutişti, infanterie marină şi de informaţii, şi alte structuri constituite pentru luptă;2. structuri de sprijin de luptă destinate sprijinului strategic, operativ şi tactic al acţiunilor militare, care cuprind: brigăzi de

artilerie şi geniu, unităţi şi subunităţi de rachete şi artilerie antiaeriană pentru forţele terestre şi de radiolocaţie, regimente şi batalioane de geniu, cercetare, de comunicaţii şi informatică, apărare nucleară, bacteriologică şi chimică, batalioane şi subunităţi de poliţie militară,alte unităţi, formaţiuni şi subunităţi de sprijin de luptă;

3. structuri logistice destinate asigurării tehnico-materiale, mentenanţei, transporturilor, asistenţei medicale şi sanitar-veterinare, cazării şi cartiruirii trupelor, care cuprind: brigăzi şi batalioane logistice, depozite de armament, muniţii şi materiale, spitale militare de campanie, unităţi de mentenanţă, alte formaţiuni logistice;

4. structuri de învăţământ militar şi instrucţie destinate instrucţiei individuale de bază şi perfecţionării pregătirii de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă.

Referitor la oameni, ca şi parte componentă a capabilităţilor militare, trebuie menţionat, importanţa deosebită pe care o are resursa umană implicată activ în conducere, execuţie, educaţie şi instruire.

În contextul Strategiei naţionale de apărare a ţării şi a Strategiei de transformare a Armatei României managementul resurselor umane vizează crearea unor mecanisme eficiente de selecţionare, formare, perfecţionare si promovare a personalului, astfel încât sa se asigure necesarul de profesionişti in domeniul apărării.

Învăţământul militar românesc a evoluat pe parcursul procesului de transformare în sensul compatibilizării lui cu învăţământul naţional şi european şi prin implementarea prevederilor actelor normative ce au ca prioritate dezvoltarea şi modernizarea învăţământului din România.

Procesul de conducere este de asemenea parte integrantă în cadrul componentelor capabilităţilor militare fiind procesul prin care comandantul impune subordonaţilor voinţa şi intenţiile sale privind îndeplinirea misiunii.

Conducerea presupune: asumarea responsabilităţii deciziilor; loialitate faţă de subordonaţi; direcţionarea forţelor şi resurselor repartizate în scopul atingerii finalului dorit; stabilirea unui climat de lucru în echipă, care să genereze succesul precum şi curaj fizic şi moral în faţa adversităţilor.

În acelaşi timp educaţia şi instruirea, ca parte integrantă a componentei privitoare la resursa umană se execută atât prin structurile specifice de învăţământ militar şi instrucţie, cât şi prin unităţile care se pregătesc în baza programelor de instruire (PII şi PIM).

A altă componentă a capabilităţilor tehnologiile înglobează tehnica, armamentul şi echipamentele aflate în dotarea forţelor armate care contribuie în mod decisiv la îndeplinirea misiunii, la asigurarea succesului în confruntarea cu inamicul.

9REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Această componentă a capabilităţilor militare este strâns legată de resursele financiare alocate, cunoscut fiind faptul că accesul la tehnologiile de vârf este extrem de costisitor.

Pentru desfăşurarea operaţiilor militare în care sunt implicate, Forţele Terestre trebuie să fie corespunzător echipate şi dotate cu echipament, tehnică şi armament modern, tehnologia constituind în continuare un element-cheie de multiplicare a puterii de luptă.

Succesul în îndeplinirea misiunilor depinde de doctrina şi tacticile adoptate, de moralul şi motivaţia propriilor trupe, dar şi de echipamentul din dotare. Astfel procesul de modernizare tehnologică şi de generare a forţelor trebuie corelat cu sporirea eficacităţii utilizării resurselor alocate pentru apărare pentru a pune în practică acea „viziune militară consolidată” asupra viitoarei configuraţii a structurii de forţe şi a capabilităţilor militare necesare desfăşurării operaţiilor militare. BIBLIOGRAFIE1. Legea nr. 167/2017 pentru modificarea şi completarea legii nr.

346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006;

2. Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, Bucureşti, 2015;

3. Hotărârea nr. 708/2016 pentru aprobarea Strategiei militare a României;

4. F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;5. Macmillian English dictionary, 2006.

LAND FORCES CAPABILITIES IN MILITARY OPERATIONS

The new security challenges that are currently adding to the classical risks and weaknesses which diversify and amplify in intensity and manifestation area, trigger adopting a new vision upon military o p e r a t i o n s , i n c o n s o n a n c e w i t h developments in modern armed conflicts and demands arising from Romania's ascension to Euro-Atlantic structures.

As a starting point in this short intervention regarding the Land Forces' capabilities in military operations, a clarification of the terms capabilities in general and military capabilities in particular, is forthcoming.

The term capabilities is currently very often used in many areas of social life (economical, informational, political or military), but a strictly theoretical delimitation of the term is somehow difficult to make, especially as the full coverage of the term is extremely wide.

The famous Indian professor Amartya Sen, Nobel Prize for Peace winner, while addressing theoretical aspects on poverty in relative or absolute terms, was analyzing the term capabilities. By capabilities, Sen understands the basic capacity that allows people to exist / function. This manifests through the need of instruments whose characterist ics should provide the capabilities in question. Capability is thus a set of instruments, its characteristics and the individuals' capacity to add value to them in order to meet their needs.

The Allied Command Transformation defines capability as the ability to produce an effect that the goods or service user needs. In the military context, there are four main components of capability: processes, organization forms, people and technology.

The Land Forces is the structure who provides „consistency” to these capability components, organized into deployable forces and force generation and regeneration.

According to missions, the force structures are: combat structures, combat support structures, logistic structures, military education and training structures.

In order to complete the military operations in which they are involved, the Land Forces must be adequately equipped and endowed, technology remaining a key element of combat power amplification.

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 8

Este oarecum dificilă identificarea întregii tipologii a capabilităţilor, dar considerăm că analizarea acestora într-un context specific, cum este cel militar, poate contribui la folosire în deplină concordanţă cu semnificaţia lor concretă.

Observăm că, astăzi apare foarte des cuvântul „capabilităţi” în vorbirea oamenilor politici când aduc în discuţie probleme de apărare, în sintezele analiştilor militari când fac referire la angajamentele militare pe care şi le-a asumat ţara noastră sau în limbajul militarilor unde tinde să înlocuiască tot mai des termenul de „capacităţi”.

Termenul „capabilităţi militare” a început să intre în limbajul uzual al tot mai multor teoreticieni şi analişti, mai mult sau mai puţin apropiaţi fenomenului militar, odată cu Summit-ul de la Praga, desfăşurat în perioada 21-22 noiembrie 2002, care a reprezentat un moment definitoriu pentru NATO şi pentru Europa.

Deciziile adoptate de către liderii Alianţei, la Praga, au generat un proces de modernizare care să confere NATO capacitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii în secolul al XXI-lea, la fel de eficient precum a procedat şi cu ameninţările secolului trecut. În cadrul acestui proces, liderii NATO şi-au manifestat angajamentul de a menţine Alianţa ca instituţia centrală pentru apărarea comună prin consultări pe probleme de securitate şi acţiuni militare multinaţionale.

Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation) defineşte capabilitatea ca fiind abilitatea de a produce un efect de care utilizatorul unor bunuri sau servicii are nevoie. În context militar există patru componente principale ale capabilităţii: procesele, formele de organizare, oamenii şi tehnologiile; procese – strategii, doctrină; forma de organizare – schema organizaţiei; oamenii – personalul, conducerea, educaţia şi instruirea; tehnologiile – armament, materiale.

La modul concret în cadrul sistemului militar românesc această componentă este dată de sistemul de structuri centrale, structuri şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale, sistem care cooperează, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, cu celelalte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, cu autorităţi ale administraţiei publice locale, autorităţi administrative autonome, organizaţii neguvernamentale, operatori economici, cu structurile politico-militare şi de conducere militară ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale la care România este parte.

Structura Forţelor Terestre este cea care prin formele specifice de organizare asigură „consistenţă” acestei componente a capabilităţilor care potrivit destinaţiei şi nivelului de operaţionalizare, sunt organizate în forţe dislocabile şi forţe de generare şi regenerare.

Potrivit misiunilor, structurile de forţe sunt:1. structuri luptătoare destinate ducerii acţiunilor militare, care cuprind: brigăzi mecanizate şi similare, de vânători

de munte, unităţi de paraşutişti, infanterie marină şi de informaţii, şi alte structuri constituite pentru luptă;2. structuri de sprijin de luptă destinate sprijinului strategic, operativ şi tactic al acţiunilor militare, care cuprind: brigăzi de

artilerie şi geniu, unităţi şi subunităţi de rachete şi artilerie antiaeriană pentru forţele terestre şi de radiolocaţie, regimente şi batalioane de geniu, cercetare, de comunicaţii şi informatică, apărare nucleară, bacteriologică şi chimică, batalioane şi subunităţi de poliţie militară,alte unităţi, formaţiuni şi subunităţi de sprijin de luptă;

3. structuri logistice destinate asigurării tehnico-materiale, mentenanţei, transporturilor, asistenţei medicale şi sanitar-veterinare, cazării şi cartiruirii trupelor, care cuprind: brigăzi şi batalioane logistice, depozite de armament, muniţii şi materiale, spitale militare de campanie, unităţi de mentenanţă, alte formaţiuni logistice;

4. structuri de învăţământ militar şi instrucţie destinate instrucţiei individuale de bază şi perfecţionării pregătirii de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă.

Referitor la oameni, ca şi parte componentă a capabilităţilor militare, trebuie menţionat, importanţa deosebită pe care o are resursa umană implicată activ în conducere, execuţie, educaţie şi instruire.

În contextul Strategiei naţionale de apărare a ţării şi a Strategiei de transformare a Armatei României managementul resurselor umane vizează crearea unor mecanisme eficiente de selecţionare, formare, perfecţionare si promovare a personalului, astfel încât sa se asigure necesarul de profesionişti in domeniul apărării.

Învăţământul militar românesc a evoluat pe parcursul procesului de transformare în sensul compatibilizării lui cu învăţământul naţional şi european şi prin implementarea prevederilor actelor normative ce au ca prioritate dezvoltarea şi modernizarea învăţământului din România.

Procesul de conducere este de asemenea parte integrantă în cadrul componentelor capabilităţilor militare fiind procesul prin care comandantul impune subordonaţilor voinţa şi intenţiile sale privind îndeplinirea misiunii.

Conducerea presupune: asumarea responsabilităţii deciziilor; loialitate faţă de subordonaţi; direcţionarea forţelor şi resurselor repartizate în scopul atingerii finalului dorit; stabilirea unui climat de lucru în echipă, care să genereze succesul precum şi curaj fizic şi moral în faţa adversităţilor.

În acelaşi timp educaţia şi instruirea, ca parte integrantă a componentei privitoare la resursa umană se execută atât prin structurile specifice de învăţământ militar şi instrucţie, cât şi prin unităţile care se pregătesc în baza programelor de instruire (PII şi PIM).

A altă componentă a capabilităţilor tehnologiile înglobează tehnica, armamentul şi echipamentele aflate în dotarea forţelor armate care contribuie în mod decisiv la îndeplinirea misiunii, la asigurarea succesului în confruntarea cu inamicul.

9REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Această componentă a capabilităţilor militare este strâns legată de resursele financiare alocate, cunoscut fiind faptul că accesul la tehnologiile de vârf este extrem de costisitor.

Pentru desfăşurarea operaţiilor militare în care sunt implicate, Forţele Terestre trebuie să fie corespunzător echipate şi dotate cu echipament, tehnică şi armament modern, tehnologia constituind în continuare un element-cheie de multiplicare a puterii de luptă.

Succesul în îndeplinirea misiunilor depinde de doctrina şi tacticile adoptate, de moralul şi motivaţia propriilor trupe, dar şi de echipamentul din dotare. Astfel procesul de modernizare tehnologică şi de generare a forţelor trebuie corelat cu sporirea eficacităţii utilizării resurselor alocate pentru apărare pentru a pune în practică acea „viziune militară consolidată” asupra viitoarei configuraţii a structurii de forţe şi a capabilităţilor militare necesare desfăşurării operaţiilor militare. BIBLIOGRAFIE1. Legea nr. 167/2017 pentru modificarea şi completarea legii nr.

346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006;

2. Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, Bucureşti, 2015;

3. Hotărârea nr. 708/2016 pentru aprobarea Strategiei militare a României;

4. F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;5. Macmillian English dictionary, 2006.

LAND FORCES CAPABILITIES IN MILITARY OPERATIONS

The new security challenges that are currently adding to the classical risks and weaknesses which diversify and amplify in intensity and manifestation area, trigger adopting a new vision upon military o p e r a t i o n s , i n c o n s o n a n c e w i t h developments in modern armed conflicts and demands arising from Romania's ascension to Euro-Atlantic structures.

As a starting point in this short intervention regarding the Land Forces' capabilities in military operations, a clarification of the terms capabilities in general and military capabilities in particular, is forthcoming.

The term capabilities is currently very often used in many areas of social life (economical, informational, political or military), but a strictly theoretical delimitation of the term is somehow difficult to make, especially as the full coverage of the term is extremely wide.

The famous Indian professor Amartya Sen, Nobel Prize for Peace winner, while addressing theoretical aspects on poverty in relative or absolute terms, was analyzing the term capabilities. By capabilities, Sen understands the basic capacity that allows people to exist / function. This manifests through the need of instruments whose characterist ics should provide the capabilities in question. Capability is thus a set of instruments, its characteristics and the individuals' capacity to add value to them in order to meet their needs.

The Allied Command Transformation defines capability as the ability to produce an effect that the goods or service user needs. In the military context, there are four main components of capability: processes, organization forms, people and technology.

The Land Forces is the structure who provides „consistency” to these capability components, organized into deployable forces and force generation and regeneration.

According to missions, the force structures are: combat structures, combat support structures, logistic structures, military education and training structures.

In order to complete the military operations in which they are involved, the Land Forces must be adequately equipped and endowed, technology remaining a key element of combat power amplification.

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 10 11

Locotenent Mihai CREMENEANU

- BATALIONUL 265 POLIŢIE MILITARĂ - O MISIUNE CU GRAD ÎNALT DE COMPLEXITATE

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Formed in 1990, the 265th Military Police Battalion has acquired a vast experience with international missions. During the past 28 years, the Battalion successfully took part to Romanian Army's deployments. Whether deployed to Albania, Kosovo, Bosnia Hertzegovina, Iraq or Afghanistan, the military police demonstrated their skil ls and commitment in carrying out individual tasks or in cooperation with other nations.

The Romanian forces constituted a genuine support for the American partner, aiming to maintain a climate of order and discipline in Bagram military base. For this purpose, the battalion assigns, twice a year, an International Military Police detachment to operate within the base during a period of six months.

The tasks covered by the military have been complex, but their assumed responsibility to represent the Land Forces in difficult international missions was triggering factor to their outstanding performance.

The end of a deployment offers every military the satisfaction of a job well done. The Bagram base was also the scenery where friendships based on mutual respect were bound up among the Romanian military and between the Romanian and American, German, Polish or Czech military.

In time, more and more officers, NCOs, warrant officers and soldiers have been deployed to international missions, being convinced this unique experience would later turn into expertise, better understanding of personnel, leader qualities and collaboration enhancement.

Furthermore, the battalion maintains the capacity to train military police personnel able to conduct missions with the same fortitude and stand out through team spirit and initiative.

Înfiinţat în anul 1990, Batalionul 265 Poliţie Militară se bucură de o reală experienţă în ceea ce priveşte misiunile internaţionale. În decursul celor 28 de ani, Batalionul a luat parte cu succes în cadrul misiunilor în care a fost angrenată Armata României. Fie că au participat în Albania, Kosovo, Bosnia Herţegovina, Irak sau recentul Afganistan, poliţiştii militari s-au făcut remarcaţi prin priceperea şi dăruirea în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor individuale sau executate în colaborare cu armatele statelor partenere. Ca semn de mulţumire din partea comandanţilor români sau străini, stau numeroasele ordine, medalii, insigne şi diplome primite de militarii români.

În anul 2002, prima subunitate a Armatei Române care ajungea în teatrul de operaţii din Afganistan, pentru a participa la misiunea desfăşurată sub egida Internaţional Security and Assistance Force, era un pluton de Poliţie Militară format din 26 de militari din cadrul B 265 Poliţie Militară.

O adevărată provocare pentru Batalionul 265 a început în anul 2015, când, pentru a participa în cadrul misiunii Resolute Support, în acelaşi teatru de operaţii, a fost operaţionalizat un detaşament de poliţie militară. În ultimii trei ani, Batalionul 265 Poliţie Militară a contribuit enorm la creşterea prestigiului Armatei Române prin intermediul rotaţiilor de militari trimise în teatrul de operaţii din Afganistan. Prezenţa acestora în baza militară din Bagram a fost un beneficiu reciproc, atât pentru militarii români, care au avut prilejul de a se antrena şi de a executa acţiuni specifice de poliţie militară în condiţii reale de luptă, cât şi pentru contingentul internaţional al armatelor membre NATO, care a avut alături un aliat fidel, dedicat cauzei comune, care şi-a oferit suportul şi capacitatea operaţională în mod necondiţionat.

Prezenţa trupelor române a fost un sprijin real pentru partenerul american, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi disciplină în baza militară din Bagram. În acest sens, batalionul trimite un detaşament International Military Police încadrat cu militari, care acţionează în cadrul bazei pe o perioadă de şase luni.

În vederea desfăşurării unei misiuni exemplare, cei mai buni poliţişti militari au dovedit spirit de sacrificiu şi iniţiativă prin a prevenirea şi investigarea activităţilor criminale, implementării regulilor de circulaţie în interiorul bazei, identificarea persoanelor responsabile de producerea posibilelor accidente de circulaţie. Poliţia militară română a contribuit, de asemenea, la implementarea măsurilor privind creşterea nivelului de siguranţă în trafic, procesarea şi manipularea persoanelor reţinute, protecţia forţei, furnizarea de asistenţă pe timpul desfăşurării formalităţilor vamale şi multe alte activităţi specifice. Scopul misiunii este acela de a consfinţi rolul structurilor de poliţie militară româneşti în contextul militar contemporan, de a sprijini statele partenere din cadrul Alianţei Nord-Atlantice în vederea prevenirii multiplicării acţiunilor care să pună în pericol siguranţa pe plan naţional şi internaţional.

Sarcinile executate de militari au fost complexe, însă simţul de răspundere, conştientizarea responsabilităţii de a reprezenta Forţele Terestre într-o misiune dificilă, de nivel internaţional, au fost factorii ce i-au îndrumat în vederea atingerii unor performanţe deosebite în activitate.

În ceea ce priveşte pregătirea specifică de dinaintea executării misiunii, toate detaşamentele au beneficiat de condiţii prielnice pentru a executa un antrenament propice, conform condiţiilor din mediul în care urmau a fi dislocate. Fie că s-au instruit la Centrul Naţional de Instruire

4 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 10 11

Locotenent Mihai CREMENEANU

- BATALIONUL 265 POLIŢIE MILITARĂ - O MISIUNE CU GRAD ÎNALT DE COMPLEXITATE

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018

Formed in 1990, the 265th Military Police Battalion has acquired a vast experience with international missions. During the past 28 years, the Battalion successfully took part to Romanian Army's deployments. Whether deployed to Albania, Kosovo, Bosnia Hertzegovina, Iraq or Afghanistan, the military police demonstrated their skil ls and commitment in carrying out individual tasks or in cooperation with other nations.

The Romanian forces constituted a genuine support for the American partner, aiming to maintain a climate of order and discipline in Bagram military base. For this purpose, the battalion assigns, twice a year, an International Military Police detachment to operate within the base during a period of six months.

The tasks covered by the military have been complex, but their assumed responsibility to represent the Land Forces in difficult international missions was triggering factor to their outstanding performance.

The end of a deployment offers every military the satisfaction of a job well done. The Bagram base was also the scenery where friendships based on mutual respect were bound up among the Romanian military and between the Romanian and American, German, Polish or Czech military.

In time, more and more officers, NCOs, warrant officers and soldiers have been deployed to international missions, being convinced this unique experience would later turn into expertise, better understanding of personnel, leader qualities and collaboration enhancement.

Furthermore, the battalion maintains the capacity to train military police personnel able to conduct missions with the same fortitude and stand out through team spirit and initiative.

Înfiinţat în anul 1990, Batalionul 265 Poliţie Militară se bucură de o reală experienţă în ceea ce priveşte misiunile internaţionale. În decursul celor 28 de ani, Batalionul a luat parte cu succes în cadrul misiunilor în care a fost angrenată Armata României. Fie că au participat în Albania, Kosovo, Bosnia Herţegovina, Irak sau recentul Afganistan, poliţiştii militari s-au făcut remarcaţi prin priceperea şi dăruirea în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor individuale sau executate în colaborare cu armatele statelor partenere. Ca semn de mulţumire din partea comandanţilor români sau străini, stau numeroasele ordine, medalii, insigne şi diplome primite de militarii români.

În anul 2002, prima subunitate a Armatei Române care ajungea în teatrul de operaţii din Afganistan, pentru a participa la misiunea desfăşurată sub egida Internaţional Security and Assistance Force, era un pluton de Poliţie Militară format din 26 de militari din cadrul B 265 Poliţie Militară.

O adevărată provocare pentru Batalionul 265 a început în anul 2015, când, pentru a participa în cadrul misiunii Resolute Support, în acelaşi teatru de operaţii, a fost operaţionalizat un detaşament de poliţie militară. În ultimii trei ani, Batalionul 265 Poliţie Militară a contribuit enorm la creşterea prestigiului Armatei Române prin intermediul rotaţiilor de militari trimise în teatrul de operaţii din Afganistan. Prezenţa acestora în baza militară din Bagram a fost un beneficiu reciproc, atât pentru militarii români, care au avut prilejul de a se antrena şi de a executa acţiuni specifice de poliţie militară în condiţii reale de luptă, cât şi pentru contingentul internaţional al armatelor membre NATO, care a avut alături un aliat fidel, dedicat cauzei comune, care şi-a oferit suportul şi capacitatea operaţională în mod necondiţionat.

Prezenţa trupelor române a fost un sprijin real pentru partenerul american, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi disciplină în baza militară din Bagram. În acest sens, batalionul trimite un detaşament International Military Police încadrat cu militari, care acţionează în cadrul bazei pe o perioadă de şase luni.

În vederea desfăşurării unei misiuni exemplare, cei mai buni poliţişti militari au dovedit spirit de sacrificiu şi iniţiativă prin a prevenirea şi investigarea activităţilor criminale, implementării regulilor de circulaţie în interiorul bazei, identificarea persoanelor responsabile de producerea posibilelor accidente de circulaţie. Poliţia militară română a contribuit, de asemenea, la implementarea măsurilor privind creşterea nivelului de siguranţă în trafic, procesarea şi manipularea persoanelor reţinute, protecţia forţei, furnizarea de asistenţă pe timpul desfăşurării formalităţilor vamale şi multe alte activităţi specifice. Scopul misiunii este acela de a consfinţi rolul structurilor de poliţie militară româneşti în contextul militar contemporan, de a sprijini statele partenere din cadrul Alianţei Nord-Atlantice în vederea prevenirii multiplicării acţiunilor care să pună în pericol siguranţa pe plan naţional şi internaţional.

Sarcinile executate de militari au fost complexe, însă simţul de răspundere, conştientizarea responsabilităţii de a reprezenta Forţele Terestre într-o misiune dificilă, de nivel internaţional, au fost factorii ce i-au îndrumat în vederea atingerii unor performanţe deosebite în activitate.

În ceea ce priveşte pregătirea specifică de dinaintea executării misiunii, toate detaşamentele au beneficiat de condiţii prielnice pentru a executa un antrenament propice, conform condiţiilor din mediul în care urmau a fi dislocate. Fie că s-au instruit la Centrul Naţional de Instruire

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 12 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 13

În data de 29 noiembrie 2017, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” Cincu, a avut loc tragerea de recepţie, testarea şi evaluarea operaţională a Sistemului antitanc portativ SPIKE-LR, care face parte din programul de înzestrare al Forţelor Terestre Române. Împreună cu colegii mei, militari din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte am fost pregătiţi, prin executarea unor şedinţe de tragere, de către producătorii sistemului.

Pot spune că am fost privilegiat să fac parte din primii militari români care au fost instruiţi de instructorii Israelieni, şi primul român care a lansat o racheta SPIKE-LR portabil. Timpul alocat pentru instruire a fost scurt, bagajul de informaţie fiind destul de consistent, dar rezultatele au fost foarte bune. Pentru testare şi tragerea de recepţie, au fost instruiţi un număr de militari români, de către instructorii Israelieni, ei devenind instructori pentru viitorii operatori ai sistemului. Dedicarea instructorilor Israelieni dar şi a cursanţilor români, a făcut ca rezultatul, la terminarea cursului, să fie foarte bun.

Modelul SPIKE-LR portabil a fost testat, pentru prima dată, în poligonul Cincu, iar la această activitate au asistat reprezentanţi din structurile de conducere ale Ministerului Apărării Naţionale, care şi-au declarat mulţumirea pentru pregătirea operatorilor şi pentru performanţele sistemului portativ antitanc SPIKE-LR.

Sistemul a fost testat şi verificat din punct de vedere al capabilităţilor şi cerinţelor de operare în cadrul unor scenarii operaţionale specifice câmpului de luptă, precum şi din punct de vedere al puterii de foc. Rachetele au fost lansate asupra ţintelor aflate la distanţe diferite, pe timp de zi şi noapte, rezultatele fiind 10 din 10.

Sistemul SPIKE a fost introdus în Armata României în urmă cu câţiva ani şi la ora actuală este cea mai modernă armă antiblindate din Armata Română.

Programul de înzestrare cu sisteme antiblindate SPIKE LR portabil se va derula între anii 2017- 2019, acesta intrând în dotarea brigăzilor de infanterie, cercetare şi vânători de munte, precum şi a regimentelor de artilerie aparţinând Forţelor Terestre Române.

Sistemul antiblindate SPIKE-LR are în componenţă: unitatea de comandă, trepied si rachetă.Avantajele majore ale acestui sistem fiind: · greutate uşoară;· angajare rapidă a ţintelor;· precizie ridicată, evită victimele colaterale;· putere mare de distrugere;· tragere în orice condiţii meteo şi de teren;· înregistrarea lansărilor pentru analiză ulterioară.

Suntem încrezători că, prin programul de înzestrare şi executarea şedinţelor de tragere cu Sistemului antitanc portativ SPIKE-LR, care se vor desfăşura până în anul 2019, ne vor ajuta în procesul de instruire spre parcurgerea unui proces de transformare şi de adaptare la tehnologiile nou apărute cât şi la pregătirea profesională, pentru atingerea a noi obiective de performanţă în frumoasa profesie de militar.

Plutonier Alexandru PRESCUREA

Reception, testing and operational evaluation o f t h e p o r t a b l e a n t i - t a n k SPIKE-LR system took p l a c e o n November 29, 2017, at C i n c u National Training Centre, being part of a procurement program committed by the Romanian Land Forces. I, together with my military colleagues from the Infantry and Mountain Troops Training Centre, have been trained by the system's manufacturers through some firing sessions.

I may say I was priviledged to be part of the first ten military to be trained by Israeli instructors, and the first Romanian to have launched a SPIKE-LR portable missile. The time allowed for training was short and the amount of information large, but the results were very good. For the purpose of testing and reception firing, ten military were trained by the RAFAEL trainers, becoming on their turn instructors for the future system operators. Both the Israeli trainers' dedication and the Romanian trainees’ commitment led to achieving a very good course result.

The SPIKE LR portable anti-tank system procurement program will run in the period 2017- 2019, equipping the infantry, intelligence and mountain troops brigades, but also the Romanian Land Forces artillery regiments.

The SPIKE-LR anti-tank system consists of the following: command launch unit (CLU), tripod and missile. It has the following operation modes: during the day, during the night and in unfavorable weather conditions.This system's major advantages are: lightweight, rapid target engagement, high precision, avoids collateral victims, high destruction power, firing in any weather and terrain conditions, launch registration for subsequent analysis.

SISTEMUL DE RACHETE ANTIBLINDATE DIRIJATE SPIKE-LRÎntrunită de la Cincu, fie că au participat la antrenamente specifice la Centrul de Instruire EOD de la Râmnicu Vâlcea sau au desfăşurat activităţi comune alături de structurile din cadrul M.A.I., militarii detaşamentului au beneficiat de condiţiile necesare pentru ca, odată ajunşi în zona în care urmau a-şi desfăşura activitatea vreme de 6 luni, să poată spune, la final, „Misiune îndeplinită!”

De-a lungul celor mai bine de şase luni petrecute în teatrul de operaţii, militarii s-au confruntat cu diverse situaţii, cu grad înalt de complexitate. Pericolul care îi însoţeşte pe militarii membri ai detaşamentului nu reprezintă un factor care să reducă dorinţa acestora de a reprezenta batalionul şi Armata României peste graniţele ţării. Efortul fizic şi nu în ultimul rând, psihic, dorul de casă, teama de a se confrunta în orice moment cu situaţii necunoscute, sunt cele mai importante cauze care au pus presiune pe modul în care poliţiştii militari şi-au desfăşurat activitatea în baza din Bagram. În ciuda tuturor pericolelor şi a problemelor înfruntate, militarii au acţionat în continuare conform cerinţelor şi nu au făcut nici un pas înapoi. Deja au trecut trei ani de când batalionul îşi pregăteşte militarii pentru ca aceştia să se prezinte în teatrul de operaţii ca o mică parte a componentei profesionaliste şi operaţionalizate a Armatei României, capabilă să lucreze umăr la umăr cu cea a armatelor aliate.

Teatrul de operaţii oferă, la finalul misiunii, satisfacţia lucrului bine făcut pentru fiecare militar. De asemenea, baza din Bagram a reprezentat şi punctul de început al unor relaţii de prietenie bazate pe respect reciproc, atât între militarii români, cât şi între aceştia şi militarii americani, germani, polonezi sau cehi

Rând pe rând, mai mulţi militari, ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari sau soldaţi gradaţi profesionişti, au luat drumul teatrelor de operaţii, convinşi fiind că aceasta este o experienţă unică, valorificată mai târziu prin experienţă, prin mai buna înţelegere a colectivului, sporirea calităţilor de lider şi dezvoltarea capacităţii de colaborare cu colegii şi cu militarii parteneri din armatele străine.

Nu puţini sunt cei care aşteaptă să preia iniţiativa în cadrul unei misiuni, în special tinerii poliţişti militari, care aşteaptă cu nerăbdare ocazia de a se afirma în misiunea internaţională. Astfel, după primii trei ani, se poate afirma că fiecare misiune executată de detaşamentele de poliţişti militari a fost un succes. Drept dovadă stau recunoştinţa enormă pe care partenerii ne-o poartă, numeroasele distincţii şi diplome primite de militarii noştii pentru faptele pline de curaj şi responsabilitate. În continuare, batalionului păstrează capacitatea de a pregăti în continuare poliţişti militari capabili să conducă cu aceeaşi tărie de caracter misiunile, să se remarce prin iniţiativă şi spirit de echipă.

SPIKE-LR PORTABLE ANTI-TANK SYSTEM

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 12 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 13

În data de 29 noiembrie 2017, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” Cincu, a avut loc tragerea de recepţie, testarea şi evaluarea operaţională a Sistemului antitanc portativ SPIKE-LR, care face parte din programul de înzestrare al Forţelor Terestre Române. Împreună cu colegii mei, militari din Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte am fost pregătiţi, prin executarea unor şedinţe de tragere, de către producătorii sistemului.

Pot spune că am fost privilegiat să fac parte din primii militari români care au fost instruiţi de instructorii Israelieni, şi primul român care a lansat o racheta SPIKE-LR portabil. Timpul alocat pentru instruire a fost scurt, bagajul de informaţie fiind destul de consistent, dar rezultatele au fost foarte bune. Pentru testare şi tragerea de recepţie, au fost instruiţi un număr de militari români, de către instructorii Israelieni, ei devenind instructori pentru viitorii operatori ai sistemului. Dedicarea instructorilor Israelieni dar şi a cursanţilor români, a făcut ca rezultatul, la terminarea cursului, să fie foarte bun.

Modelul SPIKE-LR portabil a fost testat, pentru prima dată, în poligonul Cincu, iar la această activitate au asistat reprezentanţi din structurile de conducere ale Ministerului Apărării Naţionale, care şi-au declarat mulţumirea pentru pregătirea operatorilor şi pentru performanţele sistemului portativ antitanc SPIKE-LR.

Sistemul a fost testat şi verificat din punct de vedere al capabilităţilor şi cerinţelor de operare în cadrul unor scenarii operaţionale specifice câmpului de luptă, precum şi din punct de vedere al puterii de foc. Rachetele au fost lansate asupra ţintelor aflate la distanţe diferite, pe timp de zi şi noapte, rezultatele fiind 10 din 10.

Sistemul SPIKE a fost introdus în Armata României în urmă cu câţiva ani şi la ora actuală este cea mai modernă armă antiblindate din Armata Română.

Programul de înzestrare cu sisteme antiblindate SPIKE LR portabil se va derula între anii 2017- 2019, acesta intrând în dotarea brigăzilor de infanterie, cercetare şi vânători de munte, precum şi a regimentelor de artilerie aparţinând Forţelor Terestre Române.

Sistemul antiblindate SPIKE-LR are în componenţă: unitatea de comandă, trepied si rachetă.Avantajele majore ale acestui sistem fiind: · greutate uşoară;· angajare rapidă a ţintelor;· precizie ridicată, evită victimele colaterale;· putere mare de distrugere;· tragere în orice condiţii meteo şi de teren;· înregistrarea lansărilor pentru analiză ulterioară.

Suntem încrezători că, prin programul de înzestrare şi executarea şedinţelor de tragere cu Sistemului antitanc portativ SPIKE-LR, care se vor desfăşura până în anul 2019, ne vor ajuta în procesul de instruire spre parcurgerea unui proces de transformare şi de adaptare la tehnologiile nou apărute cât şi la pregătirea profesională, pentru atingerea a noi obiective de performanţă în frumoasa profesie de militar.

Plutonier Alexandru PRESCUREA

Reception, testing and operational evaluation o f t h e p o r t a b l e a n t i - t a n k SPIKE-LR system took p l a c e o n November 29, 2017, at C i n c u National Training Centre, being part of a procurement program committed by the Romanian Land Forces. I, together with my military colleagues from the Infantry and Mountain Troops Training Centre, have been trained by the system's manufacturers through some firing sessions.

I may say I was priviledged to be part of the first ten military to be trained by Israeli instructors, and the first Romanian to have launched a SPIKE-LR portable missile. The time allowed for training was short and the amount of information large, but the results were very good. For the purpose of testing and reception firing, ten military were trained by the RAFAEL trainers, becoming on their turn instructors for the future system operators. Both the Israeli trainers' dedication and the Romanian trainees’ commitment led to achieving a very good course result.

The SPIKE LR portable anti-tank system procurement program will run in the period 2017- 2019, equipping the infantry, intelligence and mountain troops brigades, but also the Romanian Land Forces artillery regiments.

The SPIKE-LR anti-tank system consists of the following: command launch unit (CLU), tripod and missile. It has the following operation modes: during the day, during the night and in unfavorable weather conditions.This system's major advantages are: lightweight, rapid target engagement, high precision, avoids collateral victims, high destruction power, firing in any weather and terrain conditions, launch registration for subsequent analysis.

SISTEMUL DE RACHETE ANTIBLINDATE DIRIJATE SPIKE-LRÎntrunită de la Cincu, fie că au participat la antrenamente specifice la Centrul de Instruire EOD de la Râmnicu Vâlcea sau au desfăşurat activităţi comune alături de structurile din cadrul M.A.I., militarii detaşamentului au beneficiat de condiţiile necesare pentru ca, odată ajunşi în zona în care urmau a-şi desfăşura activitatea vreme de 6 luni, să poată spune, la final, „Misiune îndeplinită!”

De-a lungul celor mai bine de şase luni petrecute în teatrul de operaţii, militarii s-au confruntat cu diverse situaţii, cu grad înalt de complexitate. Pericolul care îi însoţeşte pe militarii membri ai detaşamentului nu reprezintă un factor care să reducă dorinţa acestora de a reprezenta batalionul şi Armata României peste graniţele ţării. Efortul fizic şi nu în ultimul rând, psihic, dorul de casă, teama de a se confrunta în orice moment cu situaţii necunoscute, sunt cele mai importante cauze care au pus presiune pe modul în care poliţiştii militari şi-au desfăşurat activitatea în baza din Bagram. În ciuda tuturor pericolelor şi a problemelor înfruntate, militarii au acţionat în continuare conform cerinţelor şi nu au făcut nici un pas înapoi. Deja au trecut trei ani de când batalionul îşi pregăteşte militarii pentru ca aceştia să se prezinte în teatrul de operaţii ca o mică parte a componentei profesionaliste şi operaţionalizate a Armatei României, capabilă să lucreze umăr la umăr cu cea a armatelor aliate.

Teatrul de operaţii oferă, la finalul misiunii, satisfacţia lucrului bine făcut pentru fiecare militar. De asemenea, baza din Bagram a reprezentat şi punctul de început al unor relaţii de prietenie bazate pe respect reciproc, atât între militarii români, cât şi între aceştia şi militarii americani, germani, polonezi sau cehi

Rând pe rând, mai mulţi militari, ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari sau soldaţi gradaţi profesionişti, au luat drumul teatrelor de operaţii, convinşi fiind că aceasta este o experienţă unică, valorificată mai târziu prin experienţă, prin mai buna înţelegere a colectivului, sporirea calităţilor de lider şi dezvoltarea capacităţii de colaborare cu colegii şi cu militarii parteneri din armatele străine.

Nu puţini sunt cei care aşteaptă să preia iniţiativa în cadrul unei misiuni, în special tinerii poliţişti militari, care aşteaptă cu nerăbdare ocazia de a se afirma în misiunea internaţională. Astfel, după primii trei ani, se poate afirma că fiecare misiune executată de detaşamentele de poliţişti militari a fost un succes. Drept dovadă stau recunoştinţa enormă pe care partenerii ne-o poartă, numeroasele distincţii şi diplome primite de militarii noştii pentru faptele pline de curaj şi responsabilitate. În continuare, batalionului păstrează capacitatea de a pregăti în continuare poliţişti militari capabili să conducă cu aceeaşi tărie de caracter misiunile, să se remarce prin iniţiativă şi spirit de echipă.

SPIKE-LR PORTABLE ANTI-TANK SYSTEM

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 14 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 15

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 14 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 15

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 16 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 17

Summit-ul NATO din iulie 2016 a adus, printre alte noutăţi, şi hotărârea de a asigura prezenţa înaintată a alianţei în flancul estic. Astfel, s-a luat hotărârea înfiinţării a patru grupuri de luptă multinaţionale în Polonia şi Ţările Baltice, grupuri ce urmau să asigure partea nord estică a NATO. Româna s-a angajat să contribuie la această misiune (allied enhanced forward presence in north east of the alliance - eFP) cu o baterie de artilerie antiaeriană întărită, dotată cu 6 tunuri antiaeriene de tip GDF 103 2x35 mm OERLIKON.

La scurt timp după luarea acestei decizii Batalionul 205 Apărare Antiaeriană „Gl. Gheorghe PÂRVULESCU” a fost desemnat să genereze primul detaşament care să participe la această misiune începând cu martie 2017. Pentru artileria antiaeriană română această decizie istorică însemna prima provocare de acest fel de când ţara noastră a devenit membru NATO.

Aşadar, în luna februarie a anului 2017, la Batalionul 205 Apărare Antiaeriană „Gl. Gheorghe Pârvulescu” era mare agitaţie. Începuse procesul de selecţie pentru participarea la misiunea eFP în cadrul primului detaşament de apărare antiaeriană generat de România postbelică pentru a fi dislocat peste hotare. Timpul de selecţie şi pregătire fiind foarte scurt, ne putem imagina fervoarea cu care se lucra în cadru batalionului pentru întocmirea documentelor, asigurarea personalului, asigurarea tehnicii şi echipamentelor necesare pentru îndeplinirea misiunii în condiţii foarte bune. Militarii batalionului s-au simţit onoraţi pentru faptul că unitatea din care fac parte a fost desemnată să genereze detaşamentul care asigură prima rotaţie a acestei misiuni, dar au simţit de asemenea adrenalina alimentată de rapiditatea cu care trebuiau rezolvate sarcinile şi pregătit detaşamentul, astfel încât la terminarea pregătirii pentru misiune (14 martie 2017) militarii detaşamentului să poată raporta „Gata pentru misiune!”.

Astfel, la terminarea pregătirii, militarii batalionului erau gata să preia misiunea de asigurare a apărării antiaeriene a grupului de luptă constituit în Polonia, sub „umbrela” Regimentului 2 Cavalerie al Statelor Unite ale Americii, din militarii Batalionului 2 Cavalerie al acestui regiment, militarii companiei de cercetare asigurată de Marea Britani şi, bineînţeles, militarii români.

Prima provocare a constituit-o participarea la marşul tactic de aproximativ 1600 km între Vilsek, Germania, (locul de dislocare al Regimentului 2 Cavalerie) şi Bemowo Piskie (baza poloneză în care grupul de luptă a fost dislocat pe timpul executării misiunii). Sistemul antiaerian „Oerlikon” tractat de „bătrânele” DAC 665T a executat acest marş alături de transportoarele americane „Striker” sau cele britanice de tip „Jakal” sau „Coyote”. La finalul acestei etape militarii aliaţi au remarcat atât durabilitatea camioanelor, dar mai ales măiestria şoferilor români.

O etapă importantă s-a desfăşurat în prima lună a misiunii: integrarea (grupul de luptă nou format conţinea militari din armatele SUA, României şi Marii Britanii, dar trebuia integrat în cadrul unei brigăzi mecanizate poloneze). În această perioadă artileriştii antiaerieni s-au familiarizat cu modul de acţiune al infanteriei americane. Desigur, de mare folos, le-a fost faptul că, acasă, în

The July 2016 NATO Summit has brought, among other things, the decision to provide an enhanced forward presence on the Eastern flank. Thus, a decision was taken to constitute four multinational battle groups based in Poland and Baltic states, to provide security in the North-East of the alliance. Romania engaged to contribute to this mission with an enforced air defence artillery battery, equipped with six GDF 103 2x35 mm OERLIKON air defence tanks.

There was great uproar in February 2017 at the 205th Air Defence Battalion ”Gl. Gheorghe Pârvulescu”. The selection process for the eFP mission participation within the first air defence detachment generated by postwar Romania to be deployed abroad had started.

Upon completing training, the battalion military were ready to take up the air defence missions of the battle group established in Poland.

The first action plans were made by carrying out many common activities with the aim of harmonizing procedures. The greatest challenge for the Romanian military was to familiarize the American military with the OERLIKON antiaircraft system's capabilities and combat employment.

Important exercises, military and c i v i l i an ce remon ies , equ ipmen t exhibitions, high level officials' work visits (President of the USA, President of the Republic of Poland, Secretary General of NATO, Secretary General of the United States, etc.) These events were attended by mass-media representatives from many countries, with whom the Romanian mi l i ta ry in terac ted permanent ly. Throughout the exercises, cooperation between American infantrymen and Romanian infantrymen has been remarkable, being highly appreciated by the Polish hosts.

ASPECTE PRIVIND MISIUNEA DIN POLONIALt.col. Cristian DUMITRU

ASPECTS RELATING TO THE POLAND MISSION

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 16 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 17

Summit-ul NATO din iulie 2016 a adus, printre alte noutăţi, şi hotărârea de a asigura prezenţa înaintată a alianţei în flancul estic. Astfel, s-a luat hotărârea înfiinţării a patru grupuri de luptă multinaţionale în Polonia şi Ţările Baltice, grupuri ce urmau să asigure partea nord estică a NATO. Româna s-a angajat să contribuie la această misiune (allied enhanced forward presence in north east of the alliance - eFP) cu o baterie de artilerie antiaeriană întărită, dotată cu 6 tunuri antiaeriene de tip GDF 103 2x35 mm OERLIKON.

La scurt timp după luarea acestei decizii Batalionul 205 Apărare Antiaeriană „Gl. Gheorghe PÂRVULESCU” a fost desemnat să genereze primul detaşament care să participe la această misiune începând cu martie 2017. Pentru artileria antiaeriană română această decizie istorică însemna prima provocare de acest fel de când ţara noastră a devenit membru NATO.

Aşadar, în luna februarie a anului 2017, la Batalionul 205 Apărare Antiaeriană „Gl. Gheorghe Pârvulescu” era mare agitaţie. Începuse procesul de selecţie pentru participarea la misiunea eFP în cadrul primului detaşament de apărare antiaeriană generat de România postbelică pentru a fi dislocat peste hotare. Timpul de selecţie şi pregătire fiind foarte scurt, ne putem imagina fervoarea cu care se lucra în cadru batalionului pentru întocmirea documentelor, asigurarea personalului, asigurarea tehnicii şi echipamentelor necesare pentru îndeplinirea misiunii în condiţii foarte bune. Militarii batalionului s-au simţit onoraţi pentru faptul că unitatea din care fac parte a fost desemnată să genereze detaşamentul care asigură prima rotaţie a acestei misiuni, dar au simţit de asemenea adrenalina alimentată de rapiditatea cu care trebuiau rezolvate sarcinile şi pregătit detaşamentul, astfel încât la terminarea pregătirii pentru misiune (14 martie 2017) militarii detaşamentului să poată raporta „Gata pentru misiune!”.

Astfel, la terminarea pregătirii, militarii batalionului erau gata să preia misiunea de asigurare a apărării antiaeriene a grupului de luptă constituit în Polonia, sub „umbrela” Regimentului 2 Cavalerie al Statelor Unite ale Americii, din militarii Batalionului 2 Cavalerie al acestui regiment, militarii companiei de cercetare asigurată de Marea Britani şi, bineînţeles, militarii români.

Prima provocare a constituit-o participarea la marşul tactic de aproximativ 1600 km între Vilsek, Germania, (locul de dislocare al Regimentului 2 Cavalerie) şi Bemowo Piskie (baza poloneză în care grupul de luptă a fost dislocat pe timpul executării misiunii). Sistemul antiaerian „Oerlikon” tractat de „bătrânele” DAC 665T a executat acest marş alături de transportoarele americane „Striker” sau cele britanice de tip „Jakal” sau „Coyote”. La finalul acestei etape militarii aliaţi au remarcat atât durabilitatea camioanelor, dar mai ales măiestria şoferilor români.

O etapă importantă s-a desfăşurat în prima lună a misiunii: integrarea (grupul de luptă nou format conţinea militari din armatele SUA, României şi Marii Britanii, dar trebuia integrat în cadrul unei brigăzi mecanizate poloneze). În această perioadă artileriştii antiaerieni s-au familiarizat cu modul de acţiune al infanteriei americane. Desigur, de mare folos, le-a fost faptul că, acasă, în

The July 2016 NATO Summit has brought, among other things, the decision to provide an enhanced forward presence on the Eastern flank. Thus, a decision was taken to constitute four multinational battle groups based in Poland and Baltic states, to provide security in the North-East of the alliance. Romania engaged to contribute to this mission with an enforced air defence artillery battery, equipped with six GDF 103 2x35 mm OERLIKON air defence tanks.

There was great uproar in February 2017 at the 205th Air Defence Battalion ”Gl. Gheorghe Pârvulescu”. The selection process for the eFP mission participation within the first air defence detachment generated by postwar Romania to be deployed abroad had started.

Upon completing training, the battalion military were ready to take up the air defence missions of the battle group established in Poland.

The first action plans were made by carrying out many common activities with the aim of harmonizing procedures. The greatest challenge for the Romanian military was to familiarize the American military with the OERLIKON antiaircraft system's capabilities and combat employment.

Important exercises, military and c i v i l i an ce remon ies , equ ipmen t exhibitions, high level officials' work visits (President of the USA, President of the Republic of Poland, Secretary General of NATO, Secretary General of the United States, etc.) These events were attended by mass-media representatives from many countries, with whom the Romanian mi l i ta ry in terac ted permanent ly. Throughout the exercises, cooperation between American infantrymen and Romanian infantrymen has been remarkable, being highly appreciated by the Polish hosts.

ASPECTE PRIVIND MISIUNEA DIN POLONIALt.col. Cristian DUMITRU

ASPECTS RELATING TO THE POLAND MISSION

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 18

cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud Est, misiunea principală este asemănătoare cu cea primită în cadrul grupului de luptă. Realizarea primelor planuri de acţiune s-a făcut prin executarea multor activităţi comune, în scopul armonizării procedurilor. Cea mai mare provocare pentru militarii români a fost aceea de a îi familiariza pe militarii americani cu capabilităţile şi modul de întrebuinţare în luptă ale sistemului antiaerian OERLIKON. Deşi batalioanele de infanterie SUA nu mai au subunităţi de apărare antiaeriană de mulţi ani în organică, receptivi tatea mil i tar i lor americani a făcut ca integrarea să se producă foarte repede, astfel încât, în luna mai, la deschiderea exerciţiului PUMA 17, grupul de luptă acţiona ca o entitate unită şi pregătită să facă faţă provocărilor.

Au urmat exerciţi i importante, ceremonii militare şi civile, prezentări de tehnică, vizite de lucru ale unor oficialităţi militare şi civile de rang foarte înalt (preşedintele SUA, preşedintele Poloniei, secretarul general al NATO, secretarul general al forţelor terestre SUA etc. ). De asemenea, au fost prezenţi la aceste evenimente şi reprezentanţi ai mass-media din mai multe ţări, cu care militarii români au interacţionat permanent. Pe timpul exerciţiilor cooperarea între infanteriştii americani şi artileriştii antiaerieni români a fost remarcabilă, fiind apreciată în mod deosebit de gazdele poloneze.

Misiunea aceasta a fost marcată şi de altă premieră: executarea de trageri cu artileria antiaeriană, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, de către o entitate românească în afara graniţelor ţării.

Colaborarea între militarii grupului de luptă, între armele infanterie şi artilerie antiaeriană a avut ca efect posibilitatea de a raporta „Misiune îndeplinită!” la întoarcerea în ţară.

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 19

ORGANIZAŢIA MILITARĂ VS. ORGANIZAŢIA CIVILĂ

Locotenent Răzvan BALAN

Chiar dacă multe caracteristici ale organizaţiei militare le regăsim şi în cadrul organizaţiilor civile, cum ar fi autoritarismul sau structura ierarhică stratificată, aceste două tipuri de organizaţii prezintă particularităţi diferite. Principalele caracteristice ale organizaţiile pe care le-am precizat anterior au suferit şi suferă în continuare importante schimbări sub impactul noilor tehnologii.

Un procent considerabil al venitului naţional al unei ţări este direcţionat către pregătirea, ducerea şi reducerea consecinţelor războiului. În acest fel se observă o tendinţă de implicare a întregii populaţii în politica de război, iar organizaţia militară devine responsabilă de gestionarea unui procent semnificativ din resursele economice ale respectivei ţări. Astfel, organizaţiile civile sprijină organizaţiile militare pentru a le oferi siguranţă.

Dezvoltările din industria militară în domeniul armelor de distrugere în masă, au condus la micşorarea distincţiei dintre funcţiile militare şi cele civile. Armele de distrugere în masă au socializat cu pericolul în aşa măsură încât au egalat riscul morţii unui militar cu a unui civil.

Revoluţia în tehnologia militară se focalizează spre descurajarea violenţei, nu spre a declanşa şi a folosi violenţa. Această revoluţie tinde să ofere şi o perspectivă civilă gândirii şi organizaţiei militare, iar superiorii din cadrul organizaţii militare devin preocupaţi de aspecte mai largi ale societăţii civile (economie, societate, politică).

Odată cu dezvoltarea noilor concepte de arhitecturi şi de maşinării de război, la care se adaugă nevoia de cercetare, dezvoltare, implementare şi întreţinere, se tinde să se micşoreze diferenţa dintre un militar şi un civil cu o pregătire tehnică de specialitate.

Organizaţia militară, ca sistem social prezintă un specific aparte, adică posibilitatea conflictului este o permanentă provocare pentru conducerea militară.

Chiar dacă starea de război implică expunerea atât militarului cât şi civilului, riscurile nu sunt egale. În cazul unor conflicte de mici dimensiuni, există unităţi destinate intervenţiei rapide, pentru a limita pagubele umane şi materiale, de aici şi expunerea mai largă a militarilor.

Nici un sistem militar nu se poate baza pe faptul că un conflictul va lua sfârşit după primul contact, iar aici vor fi implicaţi militari care vor acţiona în conformitate cu pregătirea lor pentru a realiza scopul organizaţiei militare.

În paralel cu revoluţia artei militare, instituţia militară a început să colaboreze cu instituţia civilă, astfel s-a remarcat o diminuare a diferenţelor dintre acestea. Acest trend este întâlnit şi în mai multe instituţii ale societăţii moderne, unde regăsim o cooperare între întreprinderile industriale şi organizaţiile guvernamentale, sau organizaţiile de învăţământ superior cu firmele de afaceri. Nu putem şti cum va evalua societatea în viitor, astfel nu putem preconiza dacă aceste colaborări se vor intensifica sau va exista un trend invers.

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 18

cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud Est, misiunea principală este asemănătoare cu cea primită în cadrul grupului de luptă. Realizarea primelor planuri de acţiune s-a făcut prin executarea multor activităţi comune, în scopul armonizării procedurilor. Cea mai mare provocare pentru militarii români a fost aceea de a îi familiariza pe militarii americani cu capabilităţile şi modul de întrebuinţare în luptă ale sistemului antiaerian OERLIKON. Deşi batalioanele de infanterie SUA nu mai au subunităţi de apărare antiaeriană de mulţi ani în organică, receptivi tatea mil i tar i lor americani a făcut ca integrarea să se producă foarte repede, astfel încât, în luna mai, la deschiderea exerciţiului PUMA 17, grupul de luptă acţiona ca o entitate unită şi pregătită să facă faţă provocărilor.

Au urmat exerciţi i importante, ceremonii militare şi civile, prezentări de tehnică, vizite de lucru ale unor oficialităţi militare şi civile de rang foarte înalt (preşedintele SUA, preşedintele Poloniei, secretarul general al NATO, secretarul general al forţelor terestre SUA etc. ). De asemenea, au fost prezenţi la aceste evenimente şi reprezentanţi ai mass-media din mai multe ţări, cu care militarii români au interacţionat permanent. Pe timpul exerciţiilor cooperarea între infanteriştii americani şi artileriştii antiaerieni români a fost remarcabilă, fiind apreciată în mod deosebit de gazdele poloneze.

Misiunea aceasta a fost marcată şi de altă premieră: executarea de trageri cu artileria antiaeriană, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, de către o entitate românească în afara graniţelor ţării.

Colaborarea între militarii grupului de luptă, între armele infanterie şi artilerie antiaeriană a avut ca efect posibilitatea de a raporta „Misiune îndeplinită!” la întoarcerea în ţară.

REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 19

ORGANIZAŢIA MILITARĂ VS. ORGANIZAŢIA CIVILĂ

Locotenent Răzvan BALAN

Chiar dacă multe caracteristici ale organizaţiei militare le regăsim şi în cadrul organizaţiilor civile, cum ar fi autoritarismul sau structura ierarhică stratificată, aceste două tipuri de organizaţii prezintă particularităţi diferite. Principalele caracteristice ale organizaţiile pe care le-am precizat anterior au suferit şi suferă în continuare importante schimbări sub impactul noilor tehnologii.

Un procent considerabil al venitului naţional al unei ţări este direcţionat către pregătirea, ducerea şi reducerea consecinţelor războiului. În acest fel se observă o tendinţă de implicare a întregii populaţii în politica de război, iar organizaţia militară devine responsabilă de gestionarea unui procent semnificativ din resursele economice ale respectivei ţări. Astfel, organizaţiile civile sprijină organizaţiile militare pentru a le oferi siguranţă.

Dezvoltările din industria militară în domeniul armelor de distrugere în masă, au condus la micşorarea distincţiei dintre funcţiile militare şi cele civile. Armele de distrugere în masă au socializat cu pericolul în aşa măsură încât au egalat riscul morţii unui militar cu a unui civil.

Revoluţia în tehnologia militară se focalizează spre descurajarea violenţei, nu spre a declanşa şi a folosi violenţa. Această revoluţie tinde să ofere şi o perspectivă civilă gândirii şi organizaţiei militare, iar superiorii din cadrul organizaţii militare devin preocupaţi de aspecte mai largi ale societăţii civile (economie, societate, politică).

Odată cu dezvoltarea noilor concepte de arhitecturi şi de maşinării de război, la care se adaugă nevoia de cercetare, dezvoltare, implementare şi întreţinere, se tinde să se micşoreze diferenţa dintre un militar şi un civil cu o pregătire tehnică de specialitate.

Organizaţia militară, ca sistem social prezintă un specific aparte, adică posibilitatea conflictului este o permanentă provocare pentru conducerea militară.

Chiar dacă starea de război implică expunerea atât militarului cât şi civilului, riscurile nu sunt egale. În cazul unor conflicte de mici dimensiuni, există unităţi destinate intervenţiei rapide, pentru a limita pagubele umane şi materiale, de aici şi expunerea mai largă a militarilor.

Nici un sistem militar nu se poate baza pe faptul că un conflictul va lua sfârşit după primul contact, iar aici vor fi implicaţi militari care vor acţiona în conformitate cu pregătirea lor pentru a realiza scopul organizaţiei militare.

În paralel cu revoluţia artei militare, instituţia militară a început să colaboreze cu instituţia civilă, astfel s-a remarcat o diminuare a diferenţelor dintre acestea. Acest trend este întâlnit şi în mai multe instituţii ale societăţii moderne, unde regăsim o cooperare între întreprinderile industriale şi organizaţiile guvernamentale, sau organizaţiile de învăţământ superior cu firmele de afaceri. Nu putem şti cum va evalua societatea în viitor, astfel nu putem preconiza dacă aceste colaborări se vor intensifica sau va exista un trend invers.

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 20 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 21

SABER GUARDIAN–17

SABER GUARDIAN 17 was the largest military exercise in Romania's recent history, as regards the number of military and participating nations, demonstrating the ally and partner countries' reaction and deterrence in a joint and combined defence scenario, by exercising force projection.

This exercise was held on 11-20 July, rotating among Romania, Bulgaria and Ukraine, involving over 25,000 service members from 22 ally and partner nations.

In Romania, SG-17 was conducted in over 20 firing and deployment areas, including the Black Sea.

The exercises being so rigorously conducted, the objectives established by the exercise commander were attained, and all participants understood that no mission can be completed without cohesion and cooperation among the entire structure.

The exercise aimed to demonstrate NATO's superior joint and combined capabilities, and highlight cohesion and collective will to defend against regional aggression – a premier training event for participating partners and other NATO armies.

SABER GUARDIAN 17 a fost cel mai mare exerciţiu din istoria recentă a României, ca număr de militari şi state participante, demonstrând capacitatea de reacţie şi de descurajare a ţărilor aliate şi partenere într-un scenariu de apărare colectivă, prin exersarea proiectării forţei.

Exerciţiul s-a desfăşurat în perioada 11-20 iulie, pe teritoriile naţionale ale Bulgariei, României şi Ungariei, cu participarea a peste 25.000 de militari, din 22 de ţări aliate şi partenere.

Pe teritoriul României, SG-17 s-a desfăşurat în peste 20 de poligoane şi raioane de dislocare, inclusiv Marea Neagră.

Printre acţiunile planificate s-a numărat şi forţarea unui curs de apă, pe timp de noapte, o premieră de acest fel pentru participanţii de toate naţionalităţile la acest exerciţiu.

Trecerea peste cursul de apă nu avea să fie deloc uşoară şi asta din cauză că toate acţiunile militare, începând de la infiltrarea pe malul opus, montarea podului de pontoane, crearea unui cap de pod şi ducerea de acţiuni ofensive aveau să se realizeze sub focul puternic al inamicului.

Aici intervine rolul nostru, al Batalionului 22 Infanterie „Romanaţi”, care a avut misiunea de a participa cu o companie de infanterie şi tehnica din dotare, pentru marcarea acţiunilor inamicului, respectiv OPFOR. Pentru mine personal a fost o premieră şi în acelaşi timp o mare responsabilitate, întrucât comandam o companie cu misiunea de a bloca pe malul opus al Oltului peste 2000 de militari (români, americani, polonezi, germani, olandezi, macedoneni, sloveni, lituanieni şi britanici) şi peste 700 de mijloace tehnice din dotare, care aveau misiunea de a forţa Oltul, în nopţile de 16/17, respectiv 19/20 iulie, pe raza localităţii Râureni din judeţul Vâlcea.

Pentru că antrenamentele au fost atât de riguroase, obiectivele stabilite de conducătorul exerciţiului au fost atinse, iar toţi participanţii au înţeles că fără coeziunea întregii structuri pe care o comanzi şi fără cooperare nu poţi îndeplini misiunile încredinţate.

Exerciţiul a urmărit să demonstreze capabilităţile întrunite şi multinaţionale superioare ale NATO şi partenerilor săi, respectiv să evidenţieze coeziunea, unitatea şi solidaritatea acestora în vederea a p ă r ă r i i î m p o t r i v a oricărei agresiuni - o p r e m i e r ă p e n t r u partenerii participanţi din celelalte armate membre NATO.

În final, consider ca a f o s t o e x p e r i e n ţ ă benefică pentru toţi cei i m p l i c a ţ i î n a c e s t exerciţiu, o ocazie foarte bună de relaţionare cu partenerii NATO în ceea ce priveşte cooperarea militară şi creşterea i n t e r o p e r a b i l i t ă ţ i i . „Semper Valens”

Locotenent Mihai Cristian MITRU

SABER GUARDIAN – 17

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 20 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 21

SABER GUARDIAN–17

SABER GUARDIAN 17 was the largest military exercise in Romania's recent history, as regards the number of military and participating nations, demonstrating the ally and partner countries' reaction and deterrence in a joint and combined defence scenario, by exercising force projection.

This exercise was held on 11-20 July, rotating among Romania, Bulgaria and Ukraine, involving over 25,000 service members from 22 ally and partner nations.

In Romania, SG-17 was conducted in over 20 firing and deployment areas, including the Black Sea.

The exercises being so rigorously conducted, the objectives established by the exercise commander were attained, and all participants understood that no mission can be completed without cohesion and cooperation among the entire structure.

The exercise aimed to demonstrate NATO's superior joint and combined capabilities, and highlight cohesion and collective will to defend against regional aggression – a premier training event for participating partners and other NATO armies.

SABER GUARDIAN 17 a fost cel mai mare exerciţiu din istoria recentă a României, ca număr de militari şi state participante, demonstrând capacitatea de reacţie şi de descurajare a ţărilor aliate şi partenere într-un scenariu de apărare colectivă, prin exersarea proiectării forţei.

Exerciţiul s-a desfăşurat în perioada 11-20 iulie, pe teritoriile naţionale ale Bulgariei, României şi Ungariei, cu participarea a peste 25.000 de militari, din 22 de ţări aliate şi partenere.

Pe teritoriul României, SG-17 s-a desfăşurat în peste 20 de poligoane şi raioane de dislocare, inclusiv Marea Neagră.

Printre acţiunile planificate s-a numărat şi forţarea unui curs de apă, pe timp de noapte, o premieră de acest fel pentru participanţii de toate naţionalităţile la acest exerciţiu.

Trecerea peste cursul de apă nu avea să fie deloc uşoară şi asta din cauză că toate acţiunile militare, începând de la infiltrarea pe malul opus, montarea podului de pontoane, crearea unui cap de pod şi ducerea de acţiuni ofensive aveau să se realizeze sub focul puternic al inamicului.

Aici intervine rolul nostru, al Batalionului 22 Infanterie „Romanaţi”, care a avut misiunea de a participa cu o companie de infanterie şi tehnica din dotare, pentru marcarea acţiunilor inamicului, respectiv OPFOR. Pentru mine personal a fost o premieră şi în acelaşi timp o mare responsabilitate, întrucât comandam o companie cu misiunea de a bloca pe malul opus al Oltului peste 2000 de militari (români, americani, polonezi, germani, olandezi, macedoneni, sloveni, lituanieni şi britanici) şi peste 700 de mijloace tehnice din dotare, care aveau misiunea de a forţa Oltul, în nopţile de 16/17, respectiv 19/20 iulie, pe raza localităţii Râureni din judeţul Vâlcea.

Pentru că antrenamentele au fost atât de riguroase, obiectivele stabilite de conducătorul exerciţiului au fost atinse, iar toţi participanţii au înţeles că fără coeziunea întregii structuri pe care o comanzi şi fără cooperare nu poţi îndeplini misiunile încredinţate.

Exerciţiul a urmărit să demonstreze capabilităţile întrunite şi multinaţionale superioare ale NATO şi partenerilor săi, respectiv să evidenţieze coeziunea, unitatea şi solidaritatea acestora în vederea a p ă r ă r i i î m p o t r i v a oricărei agresiuni - o p r e m i e r ă p e n t r u partenerii participanţi din celelalte armate membre NATO.

În final, consider ca a f o s t o e x p e r i e n ţ ă benefică pentru toţi cei i m p l i c a ţ i î n a c e s t exerciţiu, o ocazie foarte bună de relaţionare cu partenerii NATO în ceea ce priveşte cooperarea militară şi creşterea i n t e r o p e r a b i l i t ă ţ i i . „Semper Valens”

Locotenent Mihai Cristian MITRU

SABER GUARDIAN – 17

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 22 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 23

Când ne gândim la perspective de instruire, ne gândim la oportunităţile care ne sunt oferite nouă, militarilor Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” cunoscuţi şi sub denumirea de „Scorpionii Roşii”, oportunităţi care ne dau şansa de a ne îmbunătăţi şi consolida, atât aptitudinile şi calităţile de luptător, cât şi de a ne valorifica şi închega abilităţile în ceea ce priveşte actul de comandă şi cel de luare a deciziei, acestea fiind unele dintre calităţile care constituie imaginea unui bun comandant.

Începând cu data de 6 iulie 2017, Polonia participă cu un contingent de militari şi mijloace tehnice în compunerea Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, materializând astfel angajamentele asumate de către România şi Polonia în cadrul Summit-ului NATO de la Varşovia din 2016. Militarii polonezi se vor instrui în comun cu militarii Brigăzii Multinaţionale Sud-Est în cadrul prezenţei înaintate adaptate pe flancul de est al Alianţei.

Procesul de instruire în comun cu contingentul militar polonez reprezintă o şansă pentru a ne exploata în profunzime şi de a ne consolida abilităţile şi cunoştinţele cu scopul transformării şi dezvoltării forţelor, care să permită asigurarea capabilităţilor de descurajare credibile în concordanţă cu planurile elaborate la nivel naţional şi la nivelul Alianţei, a termenelor şi angajamentelor asumate de România şi Polonia pe plan internaţional.

Procesul de instruire şi de colaborare în comun cu partenerii polonezi se desfăşoară în cadrul cazărmii, în poligoanele omologate aferente unităţii şi în taberele care le organizăm împreună, respectiv în poligonul Cincu. În cadrul activităţilor de instruire sunt abordate diverse tematici, atât din instrucţia tactică şi instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, cât şi din celelalte spectre ale domeniului de instruire. Pentru noi, aceste activităţi reprezintă o provocare de a ne realiza obiectivele prin integrarea companiei poloneze şi de asemenea, reprezintă o oportunitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor lingvistice.

La nivelul batalionului sunt planificate numeroase activităţi şi exerciţii militare în comun cu contingentul militar polonez, unul dintre obiectivele principale fiind sporirea interoperabilităţii la nivelul NATO, realizarea şi menţinerea capacităţii de luptă în concordanţă cu continuarea procesului de formare, specializare şi perfecţionare a instruirii profesionale a personalului militar şi a structurilor, în cadrul naţional şi multinaţional.

Exerciţiile desfăşurate în comun cu militarii polonezi se aseamănă cu cele de pregătire specifică pentru participarea la misiuni internaţionale şi reprezintă un punct de cotitură în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea capabilităţilor structurilor militare române şi poloneze. Tragerile cu armamentul de infanterie, regulile de angajare, pregătirea medicală chiar şi cea fizică sunt părţi ale procesului de perfecţionare a cooperării cu militarii PMC. Şedinţele de tragere în comun au rol educaţional şi constructiv, atât pentru familiarizarea cu diferitele categorii de armament, în acelaşi timp cu întărirea coeziunii între parteneri.

Cadrul operaţionalizării Brigăzii Multinaţionale SE pe structura Brigăzii 2 Infanterie este consolidată de asigurarea compatibilităţii cu partenerii polonezi şi asigurarea interoperabilităţii deplină cu structurile aliaţilor.

Subocotenent Victor VEZURE

Training Process and Cooperation with PMC

(Polish Military Contingent)

Starting with July 6, 2017, a Polish military contingent formed of military personnel and technical vehicles is affiliated to „Neagoe Basarab” 26th I n f a n t r y B a t t a l i o n , w i t h i n t h e Multinational Brigade South East. Each contingent will rotate every six months, thus giving effect to commitments taken up by Romania and Poland within NATO Warsow Summit 2016. The Polish military will train in common with the Multinational Brigade South East military, as part of an enhanced forward presence in the east of the alliance.

The common t ra in ing and operating process is taking place in the barracks, in the unit's training fields and Cincu training area.

The training exercises conducted in common with the Polish military are designed to resemble the international deployment specific training and represent a turning point as regards the evolution and development of Romanian and Polish military capabilities. The joint firing sessions play an educational and constructive role, aiming to familiarize the military with the different armament system types and to enhance partener cohesion.

Procesul de instruire şi cooperare cu PMC (Polish Military Contingent)

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 22 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 23

Când ne gândim la perspective de instruire, ne gândim la oportunităţile care ne sunt oferite nouă, militarilor Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” cunoscuţi şi sub denumirea de „Scorpionii Roşii”, oportunităţi care ne dau şansa de a ne îmbunătăţi şi consolida, atât aptitudinile şi calităţile de luptător, cât şi de a ne valorifica şi închega abilităţile în ceea ce priveşte actul de comandă şi cel de luare a deciziei, acestea fiind unele dintre calităţile care constituie imaginea unui bun comandant.

Începând cu data de 6 iulie 2017, Polonia participă cu un contingent de militari şi mijloace tehnice în compunerea Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, materializând astfel angajamentele asumate de către România şi Polonia în cadrul Summit-ului NATO de la Varşovia din 2016. Militarii polonezi se vor instrui în comun cu militarii Brigăzii Multinaţionale Sud-Est în cadrul prezenţei înaintate adaptate pe flancul de est al Alianţei.

Procesul de instruire în comun cu contingentul militar polonez reprezintă o şansă pentru a ne exploata în profunzime şi de a ne consolida abilităţile şi cunoştinţele cu scopul transformării şi dezvoltării forţelor, care să permită asigurarea capabilităţilor de descurajare credibile în concordanţă cu planurile elaborate la nivel naţional şi la nivelul Alianţei, a termenelor şi angajamentelor asumate de România şi Polonia pe plan internaţional.

Procesul de instruire şi de colaborare în comun cu partenerii polonezi se desfăşoară în cadrul cazărmii, în poligoanele omologate aferente unităţii şi în taberele care le organizăm împreună, respectiv în poligonul Cincu. În cadrul activităţilor de instruire sunt abordate diverse tematici, atât din instrucţia tactică şi instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, cât şi din celelalte spectre ale domeniului de instruire. Pentru noi, aceste activităţi reprezintă o provocare de a ne realiza obiectivele prin integrarea companiei poloneze şi de asemenea, reprezintă o oportunitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor lingvistice.

La nivelul batalionului sunt planificate numeroase activităţi şi exerciţii militare în comun cu contingentul militar polonez, unul dintre obiectivele principale fiind sporirea interoperabilităţii la nivelul NATO, realizarea şi menţinerea capacităţii de luptă în concordanţă cu continuarea procesului de formare, specializare şi perfecţionare a instruirii profesionale a personalului militar şi a structurilor, în cadrul naţional şi multinaţional.

Exerciţiile desfăşurate în comun cu militarii polonezi se aseamănă cu cele de pregătire specifică pentru participarea la misiuni internaţionale şi reprezintă un punct de cotitură în ceea ce priveşte evoluţia şi dezvoltarea capabilităţilor structurilor militare române şi poloneze. Tragerile cu armamentul de infanterie, regulile de angajare, pregătirea medicală chiar şi cea fizică sunt părţi ale procesului de perfecţionare a cooperării cu militarii PMC. Şedinţele de tragere în comun au rol educaţional şi constructiv, atât pentru familiarizarea cu diferitele categorii de armament, în acelaşi timp cu întărirea coeziunii între parteneri.

Cadrul operaţionalizării Brigăzii Multinaţionale SE pe structura Brigăzii 2 Infanterie este consolidată de asigurarea compatibilităţii cu partenerii polonezi şi asigurarea interoperabilităţii deplină cu structurile aliaţilor.

Subocotenent Victor VEZURE

Training Process and Cooperation with PMC

(Polish Military Contingent)

Starting with July 6, 2017, a Polish military contingent formed of military personnel and technical vehicles is affiliated to „Neagoe Basarab” 26th I n f a n t r y B a t t a l i o n , w i t h i n t h e Multinational Brigade South East. Each contingent will rotate every six months, thus giving effect to commitments taken up by Romania and Poland within NATO Warsow Summit 2016. The Polish military will train in common with the Multinational Brigade South East military, as part of an enhanced forward presence in the east of the alliance.

The common t ra in ing and operating process is taking place in the barracks, in the unit's training fields and Cincu training area.

The training exercises conducted in common with the Polish military are designed to resemble the international deployment specific training and represent a turning point as regards the evolution and development of Romanian and Polish military capabilities. The joint firing sessions play an educational and constructive role, aiming to familiarize the military with the different armament system types and to enhance partener cohesion.

Procesul de instruire şi cooperare cu PMC (Polish Military Contingent)

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 24 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 25

Primii paşi în carierăSubocotenent Trancă Cristian

Batalionul 280 Infanterie Mecanizată„Căpitan Valter Mărăcineanu“

Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” este o unitate de renume şi tradiţie în Armata României, renume dobândit prin participarea la misiunile care au fost încheiate cu succes şi cu aprecieri pozitive din partea partenerilor din cadrul Coaliţiei.

Îndeplinirea misiunilor cu succes s-a datorat atât pregătirii exemplare cât şi profesionalismului militarilor din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” care au pus în practică cunoştinţele şi deprinderile învăţate în cadrul procesului de instrucţie desfăşurat în poligoanele de tragere şi terenurile de instrucţie.

Pe lângă acest lucru, militarii batalionului au fost nevoiţi să integreze tinerii militari veniţi în unitate şi să asiste în pregătirea lor.

Tinerii militari sosiţi în cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” au fost nevoiţi să depună eforturi mari în domeniul pregătirii militare generale şi de specialitate pentru a se ridica la nivelul colegilor mai în vârstă şi de a fi în măsură să execute misiunile primite.

Anul 2016 a fost unul cu însemnătate mare pentru batalion deoarece a avut loc recertificarea Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu”. În această perioadă de evaluare, de concentrare maximă, fiecare militar şi-a adus aportul la desfăşurarea în condiţii foarte bune a activităţilor de evaluare desfăşurate în cazarmă şi Poligonul Smârdan.

Pentru noi, tinerii sublocotenenţi, a fost un prim contact cu un scenariu fictiv de exerciţiu la care a luat parte întregul batalion. În cadrul exerciţiului am fost puşi în faţa faptului de a conduce trupe de nivel pluton în teren în condiţii similare celor de război. Această provocare a reprezentat pentru noi, momentul în care am fost nevoiţi de a lua decizii şi a ne valorifica la o cotă cat mai înaltă nivelul de pregătire, dar şi de a evidenţia profesionalismul în îndeplinirea obiectivelor.

O nouă provocare pentru noi, tinerii sublocotenenţi a fost şi participarea la exerciţiile de tip L.F.X cu companiile de infanterie. Atât militarii infanterişti, sprijiniţi de pe MLI-84 M “Jderul”, cât şi armamentul greu al companiei ( plutonul aruncătoare calibru 82mm) au executat misiuni de foc axate pe lupta de apărare. Deşi aceste activităţi au fost numeroase şi complexe, am reuşit să ne îndeplinim în bune condiţii misiunile încredinţate. Experienţa locţiitorilor comandanţilor de plutoane, dar şi a militarilor mai vechi a venit ca o completare esenţială a cunoştinţelor asimilate care s-a dovedit a fi de o importanţa vitală în desfăşurarea perioadei de evaluare.

Cu această ocazie ne-am confruntat cu un pluton de militari, fiecare cu o personalitate puternică şi diferită de a celorlalţi colegi. Am avut ocazia de a analiza si cunoaşte mai bine fiecare militar care deţine atât puncte forte cat si puncte care trebuiesc îmbunătăţite, reuşind să facem un portret al plutonului. Aceasta prima provocare a reprezentat pentru noi momentul zero, momentul trezirii noastre la realitate si asumarea conştientă a responsabilităţilor pe care le avem. La sfârşitul acestei perioade de evaluare am putut afirma ca profesionalismul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” s-a evidenţiat încă o dată si sunt mândru ca fac parte din această mare familie.

FIRST STEPS TO A SUCCESSFUL CAREER

280th Mechanized Infantry Battalion “Captain Valter Mărăcineanu” is an illustrious and traditional unit in the Romanian Army, having acquired its fame by successfully completing missions and receiving positive appreciation from Coalition partners.

T h e s u c c e s s f u l m i s s i o n accomplishment was mainly due to the mil i tary's exemplary training and professionalism in 280th Mechanized Infantry Battalion “Captain Valter Mărăcineanu”, who put into effect their skills and knowledge acquired throughout the training process carried out in training and firing fields.

Beside this, the battalion military had to integrate young newly arrived military and assist to their training.

2016 was one important year for the battalion, as it has been re-evaluated. During this re-evaluation time, of maximum concentration, each military brought his contribution to the good accomplishment of activities in the barracks and Smârdan shooting range.

A new challenge for us, the young second-lieutenants, was participating to Live Fire Exercises with infantry companies. This has been a very important event for us, as we took the opportunity to capitalize knowledge acquired throughout the year, and also carry out operations in a completely new environment for us.

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 24 REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2018 25

Primii paşi în carierăSubocotenent Trancă Cristian

Batalionul 280 Infanterie Mecanizată„Căpitan Valter Mărăcineanu“

Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” este o unitate de renume şi tradiţie în Armata României, renume dobândit prin participarea la misiunile care au fost încheiate cu succes şi cu aprecieri pozitive din partea partenerilor din cadrul Coaliţiei.

Îndeplinirea misiunilor cu succes s-a datorat atât pregătirii exemplare cât şi profesionalismului militarilor din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” care au pus în practică cunoştinţele şi deprinderile învăţate în cadrul procesului de instrucţie desfăşurat în poligoanele de tragere şi terenurile de instrucţie.

Pe lângă acest lucru, militarii batalionului au fost nevoiţi să integreze tinerii militari veniţi în unitate şi să asiste în pregătirea lor.

Tinerii militari sosiţi în cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” au fost nevoiţi să depună eforturi mari în domeniul pregătirii militare generale şi de specialitate pentru a se ridica la nivelul colegilor mai în vârstă şi de a fi în măsură să execute misiunile primite.

Anul 2016 a fost unul cu însemnătate mare pentru batalion deoarece a avut loc recertificarea Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu”. În această perioadă de evaluare, de concentrare maximă, fiecare militar şi-a adus aportul la desfăşurarea în condiţii foarte bune a activităţilor de evaluare desfăşurate în cazarmă şi Poligonul Smârdan.

Pentru noi, tinerii sublocotenenţi, a fost un prim contact cu un scenariu fictiv de exerciţiu la care a luat parte întregul batalion. În cadrul exerciţiului am fost puşi în faţa faptului de a conduce trupe de nivel pluton în teren în condiţii similare celor de război. Această provocare a reprezentat pentru noi, momentul în care am fost nevoiţi de a lua decizii şi a ne valorifica la o cotă cat mai înaltă nivelul de pregătire, dar şi de a evidenţia profesionalismul în îndeplinirea obiectivelor.

O nouă provocare pentru noi, tinerii sublocotenenţi a fost şi participarea la exerciţiile de tip L.F.X cu companiile de infanterie. Atât militarii infanterişti, sprijiniţi de pe MLI-84 M “Jderul”, cât şi armamentul greu al companiei ( plutonul aruncătoare calibru 82mm) au executat misiuni de foc axate pe lupta de apărare. Deşi aceste activităţi au fost numeroase şi complexe, am reuşit să ne îndeplinim în bune condiţii misiunile încredinţate. Experienţa locţiitorilor comandanţilor de plutoane, dar şi a militarilor mai vechi a venit ca o completare esenţială a cunoştinţelor asimilate care s-a dovedit a fi de o importanţa vitală în desfăşurarea perioadei de evaluare.

Cu această ocazie ne-am confruntat cu un pluton de militari, fiecare cu o personalitate puternică şi diferită de a celorlalţi colegi. Am avut ocazia de a analiza si cunoaşte mai bine fiecare militar care deţine atât puncte forte cat si puncte care trebuiesc îmbunătăţite, reuşind să facem un portret al plutonului. Aceasta prima provocare a reprezentat pentru noi momentul zero, momentul trezirii noastre la realitate si asumarea conştientă a responsabilităţilor pe care le avem. La sfârşitul acestei perioade de evaluare am putut afirma ca profesionalismul Batalionului 280 Infanterie Mecanizată „Căpitan Valter Mărăcineanu” s-a evidenţiat încă o dată si sunt mândru ca fac parte din această mare familie.

FIRST STEPS TO A SUCCESSFUL CAREER

280th Mechanized Infantry Battalion “Captain Valter Mărăcineanu” is an illustrious and traditional unit in the Romanian Army, having acquired its fame by successfully completing missions and receiving positive appreciation from Coalition partners.

T h e s u c c e s s f u l m i s s i o n accomplishment was mainly due to the mil i tary's exemplary training and professionalism in 280th Mechanized Infantry Battalion “Captain Valter Mărăcineanu”, who put into effect their skills and knowledge acquired throughout the training process carried out in training and firing fields.

Beside this, the battalion military had to integrate young newly arrived military and assist to their training.

2016 was one important year for the battalion, as it has been re-evaluated. During this re-evaluation time, of maximum concentration, each military brought his contribution to the good accomplishment of activities in the barracks and Smârdan shooting range.

A new challenge for us, the young second-lieutenants, was participating to Live Fire Exercises with infantry companies. This has been a very important event for us, as we took the opportunity to capitalize knowledge acquired throughout the year, and also carry out operations in a completely new environment for us.

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE 26

Experienţa acumulată în cadrul exerciţiului urmează să fie aplicată în procesul de pregătire pentru misiunile viitoare ale batalionului în T.O. Afganistan.

Pentru noi, tinerii sublocotenenţi, este un punct foarte important deoarece avem ocazia să valorificăm cunoştinţele dobândite pe parcursul anului, şi să ne pregătim pentru a desfăşura operaţii într-un mediu cu totul nou pentru noi.

Acest mediu reprezintă un examen greu în care provocările şi încercările ating un prag înalt, peste care odată trecuţi, poţi spune cu adevărat că faci parte din categoria militarilor foarte bine pregătiţi.

Un prim pas spre îndeplinirea acestui obiectiv deja a fost făcut prin susţinerea probelor medicale si probelor fizice in vederea încadrării personalului conform ştatului pentru misiune.

Deşi în ultima perioadă unitatea a beneficiat de o infuzie de personal din cadrul şcolilor de formare, aceştia au reuşit să se ridice la standardele impuse de batalion, dovadă stând rezultatele bune şi foarte bune obţinute de aceştia.

Încrederea manifestată de comandanţi în subordonaţi, raporturile profesionale existente pe verticala dar si pe orizontală în cadrul batalionului, nivelul de instruire atins, au asigurat batalionului o poziţie solidă în zona de responsabilitate, ca structura militară NATO.

Procesul de instrucţie continuă pentru a pregăti militarii cu specificul noilor misiuni ale batalionului.