noirevistanoi.md/sites/default/files/1_2018_0.pdf · 2018, ianuarie noi capriciile muzei...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

ianuarie

1, 2 018S+RB+TOARE

Dorina CADUC, 13 aniL. T. Gr. Vieru, Briceni

|i-am colorat [i lumea,[i sufletul ]n tine,dar n-ai l=sat ]n lumeun loc [i pentru mine.

pag.1-5

Orizontul pe care ]l vedeam din fa\a casei noastre ]mi ]ntindea dinainte alt cer [i ]ntotdeauna vream s= ajung acolo: mi se p=rea c= se ]ntinde un cort mare, dar, de fapt, la o azv`rlitur= de b=\ se afla Rom`nia, iar eu eram mereu cu ochii ]ntr-acolo.

pag. 14-15

C=utam s= deslu[esc prin negur= c=ciula de om=t a casei vecine. Dar nimic nu se putea distinge.

pag. 22-23

Creierul uman este o entitate cu poten\ial miraculos, mult mai creativ= [i mai flexibil= dec`t orice computer sau program de inteligen\= artificial= cunoscute ast=zi.

pag. 30-31

NOI

antologie nOi

FII NUMAI SUFLETFii art={i ]nva\= s= respiri stele, Fii neant {i ]nghite sunetele serii, Fii val{i las=-te dus de vise, Fii floare {i scald=te-n t=ceri \ip=toare, Fii cuv`nt {i planeaz= ]n eternitate, Fii numai suflet{i... Ridic=-te mai sus de toate.

Tatiana BALAN, cl. a X-a L. T. {tefan-Vod=, {tefan-Vod=

O SCURT+ PLIMBAREValerie TUDOR

2018, ianuarie nOi

capriciile muzei

1

}NDR+ZNEALA DE A G~NDI

BUNICA

Regretatul poet Eugen Cioclea, fiind ]ntr-o com-panie mai pu\in elevat= [i emi\`nd ni[te ju-

dec=\i de valoare, s-a ales cu replica: „Ca s= vezi, el g`nde[te!”. Adic= a ]ndr=znit s= g`ndeasc=. A ]n-dr=znit [i s= dep=[easc= ni[te tipare. {i s= vin= cu lucr=ri poetice originale.

Dar s= revenim la ]ndr=zneala de a g`ndi pe care am depistat-o ]n scrisorile voastre. De a g`ndi, de a vedea altfel, de a vedea mai profund dec`t este ]n stare ochiul comun. Este salutar= aceast= ]n-dr=zneal= care nu poate s= nu se soldeze cu des-coperirea sinelui [i a lumii ]nconjur=toare.

Marinela LUPU{OR (Cobani, Glodeni). Confe-siunea e un pic „crud=”. Ar fi bine s= revii la ea. Oricum, o propunem spre tipar, cu excep\ia ultime-lor dou= strofe.

Tatiana BALAN, cl. a X-a ({tefan-Vod=). Este interesant= aceast= cheie senten\ioas=. Merit= s= fie valorificat=.

M=d=lina BUMBAC, cl. a IX-a (P`rli\a, F=le[ti). }n Melancolie de toamn= Bacovia e la el acas=. }ncearc=, totu[i, s= te desprinzi de tiparele consa-crate. S= vii cu atmosfera TA, cu dispozi\ia TA, cu decorul T+U. Atunci vei fi tu ]ns=\i.

Adriana COZONAC (Hirova, C=l=ra[i). Rezis-t= doar poezia Bunica. }n calitate de avans. A[tep-t=m noi lucr=ri.

Veronica RO{CA, cl. a XII-a (Coliba[i, Cahul). }n povestea ta ne-au impresionat, ]n primul r`nd, t=ria [i caracterul. Dincolo de aptitudinile literare, care sunt certe [i pe care le-am semnalat [i ante-rior. Poveste[ti captivant [i conving=tor. Reu[e[ti s= alegi firele cele mai potrivite ]n \es=tura discur-sului. P=strezi m=sura. Vii cu un refren care accen-tueaz=, reconfirm= de fiecare dat= [i sublimeaz= mesajul. Felicit=ri!

Rosa LUPAN (Coliba[i, Cahul). Reu[e[ti s= ajungi acolo unde se pare c= nu a mai ajuns ni-meni. Te captivezi [i, dac= am face o paralel= cu un miner, ui\i de unelte [i sapi ]nver[unat – numai

s= ajungi la adev=rul pe care ]l intuie[ti. ne referim la caren\ele de expresie [i limbaj. Piatra scump= este! R=m`ne s-o [lefuie[ti.

Ruslana CABURGAN, 16 ani (Bac=u). Eseul este instructiv [i atractiv, beneficiaz= de un limbaj elevat [i credem c= va contribui la devenirea citito-rilor revistei.

Magdalena CARAIVAN, cl. a XI-a (V=leni, Ca-hul). }ntr-adev=r este inspirat= aceast= inspira\ie de la ]ngeri. Cu decorul ei, cu tenta ei de mister, cu dispozi\ia romantic= a ei.

Cristina CODA, cl. a VIII-a (Puhoi, Ialoveni). Se remarc= valen\ele puse ]n valoare ale Rostului vor-bei, delicate\ea cu care sunt expuse. A[tept=m [i alte lucr=ri.

Mihaela SIMIONEL (Mingir, H`nce[ti), Corina DEMENCIUC, cl. a IX-a (Heciul Vechi, S`ngerei), Irina CORJAN (Taraclia de Salcie, Cahul), Mihae-la TALP+, 14 ani (B=l=ne[ti, Nisporeni), Veronica VORNICESCU, cl. a IX-a (Lozova, Str=[eni). Ese-uri bine puse la punct, cursive [i echilibrate.

Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate ne-au trimis Daniela LAVRIC, 13 ani (Ocni\a), Olesea TRICOLICI, cl. a XII-a (Coliba[i, Cahul), Bianca SCURTUL, 14 ani (Chi[in=u), Bianca-Marina GAN|A, 13 ani (Isa-cova, Orhei), Sorina GANDRABUR (Glinjeni, {old=ne[ti), Mihaela DODI (Susleni, Orhei), A-nastasia S}RBU (Holercani, Dub=sari), M=d=lina NISTORENCO (Taraclia de Salcie, Cahul), C=t=-lina DAVID (Bardar, Ialoveni), Cristina IA|UC, cl. a V-a, Cobani, Glodeni.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

EXPRESIVITATEA TOAMNEI

Bunicu\a mea-i b=tr`n={i ]mi este dor de ea.Ea ar vrea ca-n toat= ziuaS= m= duc la ea.Bunicu\=, draga mea,nu te sup=ra,C=ci eu tare a[ doriS= fiu cu tine, da!Eu la var= voi veni{i voi sta la tine,Te voi ajuta la toate{i va fi mai bine.nu mai e at`t de mult{i ne vom vedea,}mi vei spune tu pove[tiC`nd m= voi culca.

Adriana COZONAC, cl. a VIII-aHirova, C=l=ra[i

C`nd ]n septembrie vine toamna,}[i schimb= [i sufletul meu haina.Se-mbrac=-n minunate figuri de stil,Asemenea naturii ce se-mbrac=-n auriu.Expresivitatea ei m= cucere[te-ncet,Sufletul meu, ca un suflet de poet,}ncepe s= a[tearn= emotiv pe h`rtie Cele mai sincere note de nostalgie.{i ]mi vibreaz= inima, e trist= ca toamnaFr`nt=, pierdut=-ntr-un triunghi al iubirii,Ea viseaz= s= se r=zbune [i s= condamneimperfectele legi ale omenirii.

Ruslana CABURGAN, 16 aniColegiul M. Eminescu, Bac=u

NOI, ianuarie 20182

cap ri ci ile mu zei

MELANCOLIE DE TOAMN+

Afar= plou=.Unde [i unde, trece c t̀e un suflet viu,Prin tot ora[ul mort.Afar= plou=.E toamn=.Peste acest ora[ cade o lini[te total=,Se simte mirosul mor\ii.E toamn=.E aproape iarn=.Simt c= tr=iesc ]ntr-un pustiu,}ntr-un cimitir viu, dar totu[i mort.E aproape iarn=.M-am ]nt̀ lnit cu moartea fa\= ]n fa\=,Dar m-am ]n\eles s= m= lase ]n via\=.S= mai tr=iesc pu\in,}n acest ora[ pustiu...

M=d=lina BUMBAC, cl. a IX-aGimnaziul D. Cantemir

P`rli\a, F=le[ti

P~R

TII

Ma

rina

PO

DG

OR

NE

AC

, cl.

a X

-aL.

T. M

. Sa

dov

eanu

, H`

nce[

ti

CONFESIUNE |i-am pus ]n spate aripi,de sus s= m= prive[ti,dar n-am [tiut c= po\ide cer s= te love[ti.

Aprins-am ]n suflet focul,s= ard= pentru Doi,[i a r=mas cenu[aiubirii dintre noi.

|i-am [optit-n ureche-amorulce ]mi d=dea fiori[i s-a l=sat decorulinfernului de ciori.

|i-am implantat iubirea ]n sufletu-\i pribeag[i ai luat cu tine tot ce-mi era mai drag.

|i-am colorat [i lumea,[i sufletul ]n tine,dar n-ai l=sat ]n lumeun loc [i pentru mine.

Marinela LUPU{OR, 17 ani Cobani, Glodeni TR

AD

I|II

DE

IA

RN

+C

=t=

lina

MIT

ITE

LU, 1

4 a

ni{

coa

la d

e A

rte

Pla

stic

e, B

rice

ni

2018, ianuarie NOI 3

VIITORUL MEU

FEERIE NOCTURN+S oarele [i-a luat r=mas-bun, iar peste cer se

a[terne o dantel= ]ntunecat=, pres=rat= cu mii de pic=turi de rubin, care ]l f=ceau mai lumi-nos. P=rea palid din cauza stelelor de aur ce st=teau lipite de el ca ni[te copii de s`nul mamei.

Luna se ivi ca un soare pe orizontul speran\ei [i veghea totul. Era at`t de fermec=toare, ]nc`t ]mi d=dea impresia c= natura n-a putut inventa ceva mai potrivit. Se oglindea ]n mare, unde cerul [i p=m`ntul se ]nt`lnesc ]mbr=\i[`ndu-se.

Valurile alergau agitate, cuprinse parc= de groaz=, aduc`nd aminte de privirile veninoase ale destinului, care, cu o adiere nea[teptat= de v`nt, a ]ncre\it oglinda apei. Doar pe acest mal pustiu, unde po\i vedea cerul metalic, sub razele fierbin\i ale dragostei, ]\i dai seama c= dintre toate fan-tomele, umbrele vechilor iubiri sunt cele mai dure-roase.

S= stai singur-singur ]ntr-un astfel de peisaj, s= te invadeze un val de sentimente [i de amintiri e ca un fir rupt din via\a cotidian= [i unit cu o lume doar a ta. }n aceast= noapte, pari pu\in mai ]ndr=gostit de singur=tate, dar totu[i ]\i lipse[te ceva. Prive[ti ve[m`ntul brodat [i acoperit cu inimi de argint al lunii, care te roag= s-o ]nso\e[ti pe fluviul dragostei, lini[tit [i ]nc`nt=tor. Doar ]n acest peisaj te reg=se[ti, unde pari singur, dar nu e[ti. numai aici nu e nevoie s= strigi, nici m=car s= vorbe[ti, inima-\i comunic= sentimentele, iar tu dai fr`u liber cugetului, c=ci mi-rajul acestei lumi te ]ncurajeaz=. Doar fo[netul va-lurilor zglobii [i v`ntul proasp=t ce-\i s=rut= obrajii, te treze[te la realitate [i-\i aminte[te c= este t`rziu [i trebuie s= pleci.

}n urma ta, r=m`ne aceea[i atmosfer= creat= cu pasiune de c=tre natura, ce ignor= timpul, ]nfrun-t`ndu-l cu mult curaj.

Mihaela TALP+, 14 aniB=l=ne[ti, Nisporeni

T oat= lumea vrea un viitor prosper, dar nu to\i reu[esc s= [i-l fac=. Oamenii vor tot ce-i mai

bun, dar nu po\i s= ai totul asigurat. Via\a e un mister, ceva ce niciodat= nu putem ]n\elege, dar care ne atrage. Mul\i oameni au fost ]n istorie, dar pu\ini au r=mas ]n ea.

Fiecare ][i croie[te viitorul cu un ac [i o a\=. Cine se ]n\eap= sau gre[e[te nu mai poate s= dea ]na-poi, pe c`nd cei care au grij= [i termin= f=r= prea multe gre[eli sunt aprecia\i. Fiecare trebuie s= ]nfrunte adev=rul [i s= [tie c= via\a nu e roz dec`t pentru cei care [i-o fac astfel. Viitorul meu va fi a[a cum mi-l creez.

Irina CORJAN, cl. a VII-aGimnaziul V. Alecsandri

Taraclia de Salcie, Cahul

S-AU APRINS FELINARELEAnastasia BATOVSCHI, 15 ani

L. T. V. Alecsandri, C=l=ra[i

DECOR DE IARN+Elena NIMIRSCHI, 10 ani

{coala de Arte M. Bie[u, {tefan-Vod=

AMURG VIOLETMagdina CHICIUC, cl. a IX-a

Moscovei, Cahul

4 NOI, ianuarie 2018

cap ri cii le mu zei

CAPTIVI }N TIMPV rem s= fim liberi, dar ne este fric= de necunos-

cut; vrem s= fim independen\i, dar ne temem s= lu=m decizii; vrem s= nu depindem de nimeni, dar ne \inem cu ]nver[unare de speran\e.

Vrem... dar nu avem curajul s= ne desprindem de lumea noastr= plin= de taine, dar cu at`tea iluzii, at`t de inocent= [i, ]n acela[i timp, profund=. E ca [i cum am rupe buc=\i din noi c`nd ne desp=r\im de lucrurile dragi, suntem cuprin[i de o panic= ce ][i are originile nu ]n minte, ci ]n suflet. Vrem s= ne schimb=m, s= fim perfec\i, dar uit=m c= anume im-perfec\iunile ne fac diferi\i.

De-am putea s= arunc=m o privire ]n viitor, am pre\ui mai mult ceea ce avem acum, dar at`ta timp c`t viitorul este de nep=truns, nu ne r=m`ne dec`t s= savur=m fiecare clip= a vie\ii tr=ind [i ]nv=\`nd din gre[eli.

Veronica VORNICESCU, cl. a IX-aLozova, Str=[eni

CE ESTE VIA|A?V reau s= recunosc c= niciodat= nu m-am ]ntrebat

ce este via\a. Via\a este un inel al infinitului, iar eu sunt doar

la ]nceputul acestuia. Deci, pentru a tr=i, am nevoie de curaj pentru a fi ]n stare s= vorbesc. M-am ]n-trebat dac= exist= vreun leac ]mpotriva t=cerii? Leac pentru doi concomitent, pentru cel care tace – ea, via\a, [i pentru cel care suport= aceast= t=cere – eu, la pachet, c=ci ambele suferim.

Odat= cu t=cerea ei tac [i eu, ]ns= nu am ]ncer-cat s= o ]ntreb ce va urma, o voi r=ni, [i nu ]mi va r=spunde teoretic, ci practic, m= va r=ni fizic odat= cu b=tr`ne\ea.

Tac, nu [tiu ce va urma – ea [tie [i nu-mi va spune. Dar sper c= m= va clasa ]n mijlocul balan- \ei sale pentru a putea s= o men\in. Cu toate c= nu mi-a vorbit, m-a ]nv=\at multe lucruri, inclusiv s= pre\uiesc c= tr=iesc pe planeta P=m`nt.

Mihaela SIMIONELMingir, H`nce[ti

}N SOB+ ARDE FOCUL...Olivia MUNTEANU, cl. a X-a

L. T. M. Sadoveanu, H`nce[ti

BUCUROS DE CUNO{TIN|+Felicia GHE|IU, cl. a XI-a

|ipala, Ialoveni

MARGINE DE DRUMGabriela DAROVAN~I, 9 ani

{coala Primar= Prometeu Junior, Chi[in=u

52018, ianuarie NOI

abonament

sarea g`ndirii

U n g`nd este o idee ]n trecere.PITAGORA

nu putem tr=i cu oamenii cunosc`nd g`ndurile lor ascunse.

Albert CAMUS

Dumnezeu ]ns= nu se opre[te la vorbele omu-lui, ci-i vede [i g`ndurile ascunse.

Ioan SLAVICI

G`ndurile ascunse nu sunt cunoscute.

VAUVENARGUES

Un g`nd frumos poate fi ca o biseric= ]n care omul ][i odihne[te sufletul.

Regina MARIA a Rom`niei

Relele cunoscute sunt un lucru bun. PLAUT

Semeni un g`nd, culegi o fapt=; semeni o fapt=, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un ca-racter; semeni un caracter, culegi un destin.

Nicolae IORGA

numai pe g`ndurile noastre suntem pe deplin st=p`ni.

Rene DESCARTES

Dac= to\i oamenii ar [ti ce vorbesc al\ii despre ei, nu ar mai exista nici patru prieteni ]n lume.

Blaise PASCAL E[ti ceea ce g`nde[ti.

Proverb chinezesc nu ]ntotdeauna po\i controla ]mprejur=rile. Dar

]\i po\i controla propriile g`nduri.

Charles POPPLESTONE

Cel care e ]nso\it de g`nduri nobile nu e nicio-dat= singur.

FLETCHER

}n mintea unui om exist= mii de g`nduri, pe care el nu-[i d= seama c= le are p`n= nu le a[terne pe h`rtie.

William Makepeace THACKERAY

HR+NE{TE-|I MINTEA CU G~NDURI MARI

NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITORD rag= prietene,

Te-ai bucurat din plin de s=rb=torile de iarn= al=turi de cei dragi. Sigur, \i-au adus [i nis-caiva bani ]n pungu\a ta. Dac= ]nc= nu te-ai abo-

nat la revista nOi, rezerv= 176 de lei pentru a face un abonament pentru urm=toa-rele 11 luni ale anului 2018.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la re-vista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fie-care clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista nOi.

Abon`ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei po\i g=si: literatur= [i spiritualita-te, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i pro-bleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este de 176 de lei.

Indicele PM 31239. Abonamentul la revista nOi poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

LA HOTARMihaela BORDIANU, 15 ani

Duruitoarea, R`[cani

NOI, ianuarie 2018

cu ta re r`nd mu[ c=

6

A trecut ceva timp... au trecut dou=sprezece toamne, da,

s-au schimbat multe lucruri ]n via\a mea: mi-am cunoscut po-ten\ialul, am reu[it s= iubesc pe cineva, s= m= lupt, s= nu ur=sc pe cineva. M-am maturizat [i am ]nceput s= v=d lucrurile altfel. Am

]n\eles c= iertarea e pentru oa-meni puternici, iar pentru cei slabi – r=zbunarea. Am ]n\eles c= trebuie s= investesc mai mult ]n ceea ce conteaz= cu adev=rat.

}mi pare sincer r=u, scump prieten, c= te-am abandonat, c= n-am mai \inut leg=tura, de[i ]mi

erai a[a aproape sufletului. Mi-am dat seama c= nu pot f=r= tine, nu pot f=r= sf`nt [i frumos, nu pot f=r= nOi!

Cu mare drag – a ta fidel= co-respondent=

Veronica RO{CA, cl. a XII-aColiba[i, Cahul

D e c`te ori citesc aceste ver-suri, am impresia c= auto-

rul le-a scris ]n mijlocul parcului secular, plantat acum dou= vea-curi, ]n preajma satului [i a gim-naziului Micle[ti. }n 1802 proprie-tarul mo[iei Micle[ti, Andronachi Donici, a pus fundamentul unui splendid conac [i a plantat ]n ju-rul lui un parc de stejari, coniferi [i arbu[ti de o frumuse\e rar=.

noi, copiii din gimnaziul Mic-le[ti, ne consider=m noroco[i c= ]nv=\=m ]n cl=direa fostului co-nac boieresc [i admir=m zi de zi splendoarea acestui parc. P`n= azi se ]nal\= stejarii [i brazii fal-nici ca ni[te o[teni, ce au stat de straj= copil=riei [i tinere\ii a zeci de genera\ii din satul nostru. Dar nu suntem ni[te admiratori pa-sivi: ]n permanen\= avem grij=

de parc, grebl=m frunzele, s=p=m [i v=ruim copacii, plant=m noi copaci, arbu[ti [i plante.

}n anii 2016-2017 am lansat un proiect comunitar File de poveste ]n parcul nostru. }mpreun= cu me[terul popular Anatolie Butu-cel, noi, membrii cercului M`ini dibace, am instalat ]n parc mai multe statuiete din lemn – urs, veveri\a, crai din poveste..., care

parc= au dat via\= parcului.

ne m`ndrim cu faptul, c= ]ngrijind parcul, ]nfrumuse-\`ndu-l, ne aducem contribu\ia la p=s-trarea valorilor noastre na\ionale. Acestea, la r`ndul lor ne educ= dra-gostea de neam [i mo[ie, pentru a ne men\ine ca popor.

Adriana ZAHARIA cl. a IX-a

Micle[ti, CriuleniFotografii de autor

NU POT F+R+ NOI

UN PARC DE POVESTE

URS ACVIL+

Ve[nicia s-a n=scut la sat. Aici orice g`nd e mai ]ncet{i inima-\i zv`cne[te mai rar,Ca [i cum nu-\i mai bate ]n piept.

Lucian BLAGA


noi [i voi

1. Ai banii t=i? }i chel-tui repede sau te g`nde[ti mult pe ce s=-i dai?

2. Cum ]i c`[tigi? 3. Unde-i p=strezi? }i numeri des?

4. }\i aminte[ti de pri-mii t=i bani c`[tiga\i? Ce \i-ai procurat cu ei?

5. Pe ce lucruri nu-\i pare r=u s= dai bani?6. Care este cea mai costisitoare achizi\ie f=cut= din banii t=i?7. Cine, ]n opinia ta, cheltuie mai rapid ba-nii, fetele sau b=ie\ii?

8. Se ]nt`mpl= s= dai sau s= iei bani cu ]mpru-mut?

9. Dac= ai avea o sum= mare de bani, pe ce i-ai cheltui?

10. |i s-a ]nt`mplat ca din cauza banilor s= ai disensiuni cu prietenii, cu familia?

11. Discuta\i cu profe-sorii sau colegii des-pre bani? }n ce context?

12. Ce calit=\i trebuie s= aib= o persoan= pentru a face mul\i bani?

13. |i-ai dori s= devii om de afaceri? De ce?

14. Comenteaz= afir-ma\ia: Po\i cump=ra cu bani o carte, dar nu [i cunoa[terea (Autor anonim). Ce alte maxime despre bani ]\i plac?

CHESTIO NAR

CU DRAG DE DIC|IONARU n dic\ionar este tot universul ]n ordine alfabetic=, afirma scriitorul Anato-

le France. Dic\ionarul este un prieten devotat pentru fiecare dintre noi, indiferent de preg=tire, limb=, cultur=, deoarece cuprinde defini\ia cuvintelor, originea lor, un set de informa\ii din multiple domenii ale [tiin\ei [i culturii, dar [i traducerile cuvintelor ]n una sau mai multe limbi.

Noi am fost curio[i, dragi cititori, s= afl=m atitudinea voastr= fa\= de dic- \ionar ]n chestionarul publicat ]n nr. 10, 2017. Iat= mai jos r=spunsurile voastre la o parte dintre ]ntreb=ri...

AI BANI, N-AI

BANI...

1. }n biblioteca mea am peste 15 dic- \ionare, ele sunt explicative, de sinoni-me, de antonime, englez-rom`n, rus-rom`n, de neologisme, dic\ionar orto-grafic, de metafore, de paronime, de omonime, de arhaisme, de ortograme, de epitete [i altele.2. De obicei, apelez la dic\ionarul orto-grafic sau cel explicativ.3. Eu cred c= este foarte important s= folosesc dic\ionarul, oricare ar fi el, nu e o ru[ine dac= nu [tii sensul unui cuv`nt [i-l cau\i ]n dic\ionar. Mai ru[inoas= e ignorarea dic\ionarului.5. Mi-a[ dori s= am pe raft un Dic\ionar enciclopedic ilustrat.6. n-am d=ruit nim=nui dic\ionare, aduc ]n dar, de obicei, literatur= artis-tic=.7. Cele mai vechi dic\ionare sunt scrise pe t=bli\e, cu scriere cuneiform=.8. C`nd m= gr=besc, cel mai des folo-sesc dic\ionarul electronic.

Maria PLUGARU, cl. a VII-a Bardar, Ialoveni

10. Cel mai lung cuv`nt din limba rom`n= atestat ]n DEX con\ine 25 de litere – electroglotospectrografie. De[i exist= termeni medicali de peste 40 de litere prin tratate de profil, cel mai mare, av`nd 44 de litere, desemneaz= o boal=: pneumonoultramicroscopicsi-licovolcaniconioza.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

1. }n biblioteca mea pot g=si diferite dic\ionare ]n limba rom`n=, ]ns= cel mai voluminos este DEX-ul.6. i-am d=ruit prietenei mele un dic\io-nar englez de sinonime [i i-a pl=cut mult cadoul.11. Am o prieten= care colec\ioneaz= dic\ionare ]n diferite limbi.

Anastasia BL~NDU, cl. a VII-aClocu[na, Ocni\a

2. Apelez la dic\ionar ]n fiecare zi, uneori [i mai des, depinde de situa\ie.

5. Pe raftul meu a[ dori s= am DEX-ul [i un dic\ionar rom`n-englez.12. Sunt de acord cu afirma\ia lui An-dré Maurois, deoarece rostim ]n unele cazuri ni[te cuvinte pe care nici nu [tim la ce pericol ne pot expune.

Sorina GANDRABUR, 13 aniGlinjeni, {old=ne[ti

2. Apelez la majoritatea dic\ionarelor, dar cel mai des la dic\ionarul de moti-ve [i simboluri, pentru c= m= ajut= la comentarea unor opere literare.8. Dac= nu g=sesc cuvintele c=utate ]n dic\ionarele mele, recurg la cele online.9. SUA [i Federa\ia Rus= public= cele mai multe dic\ionare.10. {tiu c= cele mai lungi cuvinte din limba rom`n= sunt din domeniul me-dicinei.

Emilia CIOCANU, 15 ani Costuleni, Ungheni

1. }n biblioteca mea am [apte dic\io-nare: dic\ionarul explicativ, dic\ionare-le de sinonime, antonime, locu\iuni, proverbe comentate, dic\ionarele ro-m`n-rus, rus-rom`n, englez-rom`n, ro-m`n-englez, italian-rom`n.5. Mi-a[ dori mult s= am pe raft un dic- \ionar spaniol-rom`n, rom`n-spaniol, deoarece ]mi place aceast= limb= [i a[ vrea s-o cunosc.6. nu-mi amintesc s= fi d=ruit cuiva un dic\ionar, dar cred c= e o idee bun=, o voi face pe viitor.8. Sigur c= utilizez dic\ionarele electro-nice, pentru c= sunt u[or de accesat, ]n plus, g=sesc toate cuvintele ]n ele. }n cele tip=rite se mai ]nt`mpl= s= nu le g=sesc.12. Afirma\ia lui André Maurois ne ]n-deamn= s= folosim ra\ional cuvintele, deoarece ele sunt ca penele, odat= ce le-ai aruncat ]n v`nt, nu le po\i str`n-ge ]napoi.

Cristina CODA, cl. a VIII-aPuhoi, Ialoveni

NOI, ianuarie 20188

poezie

Poet=, autoare de texte [i traduceri din rus= ]n rom`n= al unor texte pentru spectacole, musicaluri [i operete. N=scut= pe 31 august 1972, ]n Flori\oaia Veche, Ungheni. A absolvit {coala Pedagogic= din C=l=ra[i (1991) [i Facultatea de Litere a USM (1996). A lucrat ca traduc=toare, ]nv=\=toare, manager. Face parte din trupa de actori a Teatrului Geneza Art.

Volume: Mi-s (2008), EvAdam (2012); a(l)ta (2013), Portativul cu pistrui (2013), Intimatum (2014), Iseult arrive (2015), Unicat (2015), Unique (2016), Ur`ta (2016), La laide (2017).

Este membr= a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova [i din Rom`nia.

Radmila POPOVICI

vin zilec`nd sperietorile vor ar=taca ni[te supermodelegatas= ]mbr=\i[ezeoamenii de r`ndatuncip=s=rile li se vor a[ezalini[tite pe umeri

prea ]nt=rit vin zile

FETI|A CU BUCLE CLATIN+ PRIMUL CURCUBEU }NCOLO {I }NCOACE

chiar dac= nu mai putea mergebunica nu se pr=bu[ea avea un toiag lucios f=r= a[chiipe care ]l \inea aproapel=crima ]ns= la fiecare b=taie]n u[=ce mai faci bunic=]ntrebam uneori ma[inalea ]ntorcea nu [tiu cum vorbac= tot noi ne pl`ngeam tot noiajungeam cei m`ngìa\i [i slabica puii de vrabiee de ajuns s=-i dai un col\ de pìne[i cìneler=u p`n= adineaori]\i va linge m`na va dadin coad= ori de c`te orivei trece indiferent pe al=turiduminica m= duce de m`nu\=la bunicaraiul ei e tot acolo pe \ol ]n iarb=sub tufa de frag= de sub m=rulv=ratic zb`rcitazi s-a uitat mai lung la minen-o ajungeau mìnile s=-mi pun=o frunz= de varz= cu mierepe piepts-au prea ]nmuiatlum`n=riles-a prea ]nt=ritcerul

* * *de dup= dealul ulmuluifeti\a cu bucle clatin=primul curcubeu ]ncolo[i ]ncoace strig= mam=hai s=-i ]mpletim culorilespicu[or vreau s= sarcu coarda peste p=dureacumc`t brebeneii au ochis= m= vad= tat= de ceau murit toate albinelenoastre mi-e team= decasele p=r=site mam=hai s=-l ducem pe tatalaz`na cea bun= visafeti\a cu bucle ascult`ndun c`ntec trist ]n leag=nul[apte color ag=\atde doi st`lpi uria[ide lumin=


Violeta ZABULIC+

cu mama [i tata prinp=durea copacilor cleio[i alegem c=r=rile vie\ii

ramuri drepte ramuri str`mbe trifurcatenoduroasefr`nte

tat= ]l vreau pe acela de sus]l vezi cel mai de sus cu flori transparente

dar nu-l ajung [i nu are flori e doar un ramsub\ire

ba are [i te rog s=m= urci la el

mam= tu ]l vezi

v=d ceva dar hai c=vor mai fi [i altele

altele ca acesta nu vormai fi zic [i ne-am r=t=cit

un om cu arm= vreas= trag= ]n noi cu ochi de lupcu din\i de lup

]i bag m`na mea sub\ire

]n gur=]i smulg limba buboas= o strivesc cu piciorul url= ca mu[catde [arpe

tata ne ia ]n bra\e pe mine [i pe mama

eu continuu s=-l \intesc cu privirea

arma omului cu ochi de lup cade se descarc= drept]n ochiul lui drept nimeni nu are dreptul s= trag= ]n noi

]n p=durea cu copaci cleio[i mierea]nghite albinelealbinele ][i ]nghit àcele àcele cresc ]n\eap= aerul speriataerul strig= noi]l ]nghi\im p=durea ]ncremene[te

tat= mai auzi inima mamei

]n p=durea cu copaci cleio[i

plete de noapte de iarb=cascade valuri cuiburidin care nu \i-ai luazborul

un om striga la poart=b=ie\ele cheam= pe taic=-tu

nu-s b=ie\el mi-au \ipatlacrimile n-am mai ie[it ]n drum toat= vara tatam-a tuns chilug pe capaveam numai nori

nici vorb= de fundi\e agrafecoafuri cocuri pe ascuns]mi puneam p=rulmamei t=iat greucastaniu nu m= prindeaaveam gene [i spr`ncenealbe

codi\= de m`\= r`deaude mine fetele bobocsufl=-n foc m=porecleau b=ie\iipl`ngeamcu forfecu\a t=iam ]n buc=\ivisele flutur=-plete

a doua zi m= tundeamscurt m=turamdup= mineascultam ore ]n [irnothing compares to youde sinéad o'connor a[aam ]ndr=git c`nt=rea\acheal= [i albino[ii

]n p=rul meu au dormitlumina lunii c=r\ile cititepe jum=tate

orice poemscris m= cost= unsmoc de nervimai mic ori maimare

cheal=


pa uz= de g`ndi re

VENI|I ACAS+, M+I COPIIC `ntecul, pe versurile lui Grigore Vieru, cu titlul de mai sus, ast=zi,

este [i mai actual ca acum mai bine de dou= decenii [i jum=tate, c`nd a fost interpretat pentru prima dat= de Gheorghe |opa. }n pre-zent aproape un milion de moldoveni sunt pleca\i la munc= peste hotare – ]n Rusia, Italia, Canada, SUA, Israel, Spania, Portugalia... }n leg=tur= cu aceast= mare problem= demografic=, i-am rugat pe elevii din clasa a VII-a de la Gimnaziul din R=sc=ie\i, {tefan-Vod=, s= r=spund= la ]ntrebarea: Dac= a\i avea o putere magic=, cum a\i proceda pentru a ]ntoarce acas= p=rin\ii, bunicii, unchii, veri[orii... vo[tri pleca\i pe alte meleaguri? Iat= o parte dintre r=spunsurile lor:

Marina JIORA: S= am banii necesari pentru a le achita bile-tul de ]ntoarcere la ba[tin= [i, principalul, s= le ofer locuri de munc= cu salarii atractive.

Nichita GAVRILOVICI: Dac= a[ avea o putere magic=, a[ ]n-cerca s= g=sesc suficien\i bani pentru a le face p=rin\ilor pleca\i peste hotare nenum=rate cado-uri ca s= le trezeasc= mai multe sentimente de casa p=rinteasc=.

Romina ZELINSCHI: S= ]nv=\ [i mai bine, s= ajung la conduce-re [i s= creez pentru to\i p=rin\ii pleca\i locuri de munc= ]n Mol-dova, cu salarii decente.

Nadina BOGDAN: Mai ]nt`i de toate, le-a[ oferi bani p=rin- \ilor mei s= vin= acas= c`nd ]mi doresc [i s= m= ]mbr=\i[eze, deoa-rece o ]mbr=\i[are cald= a ma-

mei e cel mai bun leac pentru orice boal=.

Adriana TULCI: A[ veni cu un apel de ]ntoarcere acas= a celor pleca\i ]n alte \=ri la toate postu-rile de radio [i TV din \ara noas-tr=, s= v=d reac\ia guvernan\ilor. Totodat=, le-a[ ar=ta u[a pe di-n=untru acelor conduc=tori de la noi care ][i bat capul doar de gri-jile personale.

Iuliana LAZ+RI: }n primul r`nd, a[ crea multe locuri de munc= cu salarii bune, ca p=rin\ii s= poat= reveni ]n fiecare sear= la cuibul lor.

Anastasia COJOCARI: A[ ]n-v=\a [i mai bine. A[ economisi orice b=nu\.

Nicoleta CEBOTARI: Dac= a[ avea acea putere, l-a[ ]ntoarce acas= pe bunicul meu plecat ]n

Rusia. {i pe celelalte rude ale mele. {i pe toat= lumea noastr= din str=in=tate. Mi-i dor de ei. Dar mai ]nt`i de toate, probabil, se cuvine s= schimb=m mentali-tatea la o bun= parte dintre capii statului nostru.

Nichita TIMOTIN: S= ajung Pre[edintele Republicii Moldova ca, zi [i noapte, s= m= g`ndesc le durerile poporului nostru, la rela\iile bune cu toate \=rile lu-mii, dar nu la poftele mele perso-nale [i ale neamurilor mele.

Iana IVANOV: A[ cump=ra un avion s=-i ]ntorc pe p=rin\i cu for\a acas=. Poate din acest mo-tiv, ei nu-mi fac o surioar=.

Pentru NOI – Valerie TUDORR=sc=ie\i, {tefan-Vod=

ERRARE HUMANUM EST A gre[i e omene[te, dar a persevera e diabolic – astfel sun= din

latin= aforismul de mai sus.Deseori gre[im cu to\ii, unii mai mult, al\ii mai pu\in. Pe culmile

acestui subiect am adresat urm=toarea ]ntrebare elevilor din clasa a VI-a de la L. T. V. Alecsandri din ora[ul C=l=ra[i: C`t de des v= recunoa[te\i gre[elile voastre [i cu cine le ]mp=rt=[i\i?

Alexandra SOLTAN: Eu cred c= gre[eala cea mai mare este atunci c`nd ]ncalci cuv`ntul p=-rin\ilor. Gre[elile pe care le-am f=cut le ]mp=rt=[esc, de regul=, cu p=rin\ii [i, uneori, cu prietenii. Recent, am spart vaza preferat= a mamei, am recunoscut lucrul aces-ta – ea m-a ]n\eles f=r= a m= oc=r].

Axinia ZAICICO: De fiecare dat= recunosc c= am gre[it [i ]mi cer scuze. P`n= a-mi recunoa[te gre[eala nu m= simt bine.

Daniela LUNGU: Gre[eala mea cea mai mare este c= uneori nu le spun p=rin\ilor adev=rul [i de fiecare dat= ]mi pare r=u. P`n= la urm=, ]mi recunosc gre[elile.

Mihaela VASILIAN: Oamenii ]nva\= din gre[elile f=cute. C`nd gre[esc, mi-e ru[ine s= recunosc, dar cu timpul, totu[i, o fac. Gre-[eala recent f=cut= este c= am abandonat orele de pian. i-am spus mamei despe aceasta [i ea m-a certat, dar s-a ]nseninat c= am recunoscut.

Marina BEREGOI: Atunci c`nd gre[esc, ]mi ]mp=rt=[esc gre[elile cu p=rin\ii, profesorii [i cu cea mai bun= prieten=, astfel deve-nind mai responsabil=.

Nadejda CIORAP: Recunosc c= am gre[it de multe ori, dar cea

mai mare gre[eal= a mea este plecsarea de acas= la prietene f=r= consim\=m`ntul p=rin\ilor.

Nicoleta DELEANU: Recent am ]nvinov=\it o persoan= de ceea ce ea nu a f=cut, apoi am recunos-cut, primind de la p=rin\i pedeap-sa binemeritat=.

Ana IGNAT: Gre[elile mele le ]mp=rt=[esc cu p=rin\ii [i m= str=duiesc s= le corectez [i s= nu le mai repet. Una dintre gre[elile recente este c= nu le spuneam p=rin\ilor despre notele mici pe care le luam la [coal=.

Pentru NOI – Carolina COVCALIUCC=l=ra[i


COMPARA|IA ADUCE EVOLU|IEC onsider c= e bine s= te ui\i ]n ograda vecinului, dar s= o faci

cu ochi buni [i s=-\i p=strezi felul t=u de a fi sau de a face ni[te lucruri numai cum tu po\i s= le faci. Invidia, dar [i dorin\a excesiv= de a fi mai bun dec`t altul ne poate face s= nu excel=m niciodat=, din contra, ne poate cauza [i unele deregl=ri psihice, ne spun speciali[tii. Ar fi bine s= [tim c`nd s= ne oprim s= ne mai compar=m cu cineva, ca s= nu c=dem ]n capcanele urii [i ale in-vidiei. Cu cine [i pentru care lucruri s-au comparat, ne spun elevii de la gimnaziul din |areuca, Rezina.

Mirela CHITIC, cl. a VII-a: Consider c= e bine s= te com-pari cu cineva. Acest lucru te ambi\ioneaz= s= evoluezi [i s= fii mai bun ca el. Mi s-a ]nt`mplat [i mie s= m= compar cu o fat= mai mare ca mine, atunci c`nd ea a luat locul ]nt`i la olimpia-

da de francez=. nu o invidiez, ba chiar m= str=duiesc s= ajung ca ea.

Dan CORONCIUC, cl. a VI-a: Colega mea Mirela ]nva\= mult mai bine dec`t mine. R=spunde la lec\ii foarte des. }ntotdeauna m-am comparat cu ea. O invidi-ez un pic [i vreau s= fiu ca ea.

Octavian AFTENII, cl. a VI-a: M-am comparat cu un coleg al meu de clas=, c`nd el mi-a ar=-tat enciclopedia lui nou=. nu mi-a p=rut r=u c= nu o am, de[i a[ vrea s= pot s=-mi cump=r una. }mi pare bine c= o s= am

posibilitatea s= o folosesc [i eu.Dorin DUDNIC, cl. a VI-a: Mai

de demult nu puteam merge repe-de pe biciclet= [i m-am comparat cu prietenul meu, Liviu, care o face foarte bine. Mi-a p=rut r=u atunci c= nu sunt ca el, dar ast=zi am ]n-su[it s= fac acest lucru bine.

Mihai COTOVI|CHI, cl. a VII-a: M-am comparat cu un c`nt=re\ [i vreau s= pot [i eu c`nta ca el. De invidiat nu-l invidiez, din contra ]l admir.

Dumitri\a CEAPA, cl. a VII-a: O singur= dat= mi s-a ]nt`mplat

s= m= compar cu iuliana Beregoi, cu siguran\= o cu-noa[te o \ar= ]ntreag=. M= bucur pentru ea, o urm=resc pe re\elele de socializare [i ]mi doresc s= o ]nt`lnesc.

Gabriel STRELE|, cl. a VII-a: M-am comparat cu prietenul meu la note [i la ]n\elepciu-nea pe care o are. Deoarece suntem cei mai buni cama-razi, nu pot s=-l invidiez.

Cosmin DOLI{INSCHII, cl. a VII-a: Prietenul meu are un sim\ al umorului deo-sebit. Uit`ndu-m= dintr-o parte, parc= a[ vrea [i eu s= pot s= m= joc a[a cu glumele.

Ion BENCHECI, cl. a VII-a: }ntotdeauna m= compar cu pro-fesorii mei. }mi place c= sunt amabili [i responsabili.

Pentru NOI – Olesea COSOI|areuca, Rezina

MICI SECRETEFotografie: Mircea ANDREI

NOI, ianuarie 201812

Rubric= sus\inut= de Larisa GUR+U, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre Olimp

ETAPA a IV-a

V= propunem s= reciti\i cunoscutele versuri [i s= r=spunde\i ]n conformitate cu itemii tradi\ionali:

Vesela, verde c`mpie acu-i trist=, vestejit=,Lunca, b=tut= de brum=, acum pare ruginit=,Frunzele-i cad, zbor ]n aer, [i de crengi se dezlipescCa frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc...

I. Indica\i autorul, titlul, compozi\ia [i ciclul de poezii din care face parte fragmentul.

II. Explica\i ideile [i sentimentele redate ]n versurile de mai sus [i identifica\i trei figuri de stil.

III. Stabili\i valoarea lexical= [i gramatical= a lui -i din versul al treilea [i da\i exemple de enun- \uri ]n care -i s= aib= alte valori lexicale [i gra-maticale.

IV. Redacta\i un eseu ]n baza proverbului: P=m`ntul, c`t de bun ar fi, f=r= lucr=tor r=m`ne s=lbatic.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa I:

i. Moldova – moldovean, moldoveni; Chi[in=u – chi[in=uian, chi[in=uieni; C=l=ra[i – c=l=r=[ean, c=l=r=[eni; Orhei – orheian, orheieni; Bucure[ti – bucure[tean, bucure[teni; ia[i – ie[ean, ie[eni; Bac=u – b=c=uan, b=c=uani; Fran\a – francez, francezi; Ungaria – ungur, unguri; China – chinez, chinezi.

ii. Corecta\i (sublinia\i [i scrie\i corect) gre[elile

din enun\urile urm=toare:1. M= st=rui (m= str=duiesc, ]ncerc) s= nu ]n-

t`rzii la prima lec\ie. 2. Ea ][i aduce aportul (contribuie) la prosperi-

tatea familiar= (familiei, familial=). 3. Acum un an ]n urm= (acum un an, cu un an

]n urm=) am fost ]ntr-o excursie. 4. La examene retr=iesc (am emo\ii, ]mi fac griji)

]ntotdeauna. 5. Elevii din clasa ]nt`ia (]nt`i) nu se at`rn= se-

rios (au o atitudine neserioas=) fa\= de lec\ii.6. numai ce (chiar acum) am primit (am luat) o

hot=r`re.

Continuare ]n pag. 24

7. Unde nu m-a[ duce (oriunde a[ merge), ob-serv c= comit (se evit= cacofonia) aceia[ gre[al= (aceea[i gre[eal=).

8. }n sala festiv= (de festivit=\i) a avut loc o cere-monie solemn= (se evit= pleonasmul).

9. Am vrut s= dedic o dedica\ie (se evit= tautolo-gia), dar n-am dovedit (n-am reu[it).

iii. Alexei Mateevici – autorul poeziei Limba noastr=. Strofele 1,2,5,8 [i 12 sunt imnul na\ional [i oficial al Republicii Moldova.

iV. ST~LPI AI NEAMULUICe ar fi neamul dac= p=m`ntul, istoria [i limba

[i-ar pierde valoarea?! Am deveni un popor f=r= trecut, f=r= prezent [i f=r= viitor, un popor care nu [tie de unde vine [i ]ncotro se ]ndreapt=.

De-a lungul veacurilor mul\i domnitori viteji au luptat pentru integritatea [i libertatea p=m`ntului str=bun. Au g=sit curajul [i statornicia de a \ine piept tuturor obstacolelor ivite ]n calea evolu\iei \=rii, deci p=m`ntul [i istoria sa au o importan\= fundamental= ]n cadrul constituirii neamului.

Limba rom`n= are, de asemenea, un rol esen- \ial, relief`ndu-se inegalabilele crea\ii, semnate de scriitorii no[tri, ]ntruc`t doar prin intermediul lu-cr=rilor scrise, prin cuvinte [i expresii sonore este marcat= spiritualitatea na\ional=.

}n concluzie, pot afirma c= trebuie s= ne pre- \uim limba, istoria neamului, p=m`ntul natal, de-oarece prin intermediul lor suntem un neam ]mpli-nit, un neam ce va continua s= d=inuie ]n fa\a tre-cerii timpului [i prin ace[ti st`lpi ai neamului ne reg=sim lini[tea, pacea [i lumina sufleteasc=, a[a cum afirma [i Gheorghe Cornici: „Din neam ]n neam am r=sp`ndit lumin=”.

Alina PLE{CO Orhei

Rezultatele etapei I:

39 de puncte a acumulat: Alina PLE{CO (10,9,10,10), Orhei.

37 de puncte: Mihaela DODI (10,7,10,10), Orhei. 36 de puncte: Gabriela NEGRU-VOD+ (10,6,10,10),

Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti.35 de puncte: Eudochia GORI (10,5,10,10),

Corjova, Criuleni; Taisia TALP+ (10,8,8,9), Mihae-la TALP+ (10,6,10,9), B=l=ne[ti, Nisporeni.


Continuare ]n pag. 25

ˇSOL LUCET OMNIBUSETAPA a IV-a

1. Unele mamifere au at`t somnul hibernal, c`t [i cel estival. La care specii este ]nt`lnit acest fenomen? Explica\i succint.

2. Ce plante sunt considerate drept ghizi turis-tici vegetali?

3. Explica\i no\iunea limbaj chimic ]n lumea necuv`nt=toarelor. Descrie\i c`teva exemple.


R=spunsurile corecte la etapa I:

1. P=s=rile sunt animale homeoterme sau, cum le mai spune popular, „cu s`nge cald”, ele ][i p=streaz= temperatura intern= constant=. P=s=rile pe parcursul evolu\iei au reu[it s=-[i dezvolte stra-tegii de a se adapta la varia\iile termice externe.

Vom trece ]n revist= c`teva dintre ele: a) corpul p=s=rilor este acoperit cu pene, dar

sub ele au un strat de puf, prin care ][i formeaz= un strat de aer cald la nivelul pielii, a[a-numite pungi de aer, care le \ine de cald.

b) temperatura corpului este mai mare dec`t la alte animale homeoterme, este de circa 380-400º C;

c) picioarele sunt acoperite cu solzi corno[i [i au capacitatea s=-[i contracteze vasele sangvine, care ]mpiedic= pierderea c=ldurii;

d) ][i fac rezerve de gr=simi subcutanate de cu toamn=;

e) adopt= o anumit= pozi\ie a corpului pentru a men\ine [i a nu irosi energia;

f) se adun= ]n stoluri sau grupuri pentru a men- \ine temperatura corpului;

g) pe parcursul nop\ii intr= ]ntr-o stare de toro-peal=, amor\ire, cu metabolismul redus.

2. Privind de la distan\=, toate lanurile de cerea-

le, ]n prima faz= de vegeta\ie, ]n stadiul de plan-tul= [i p`n= la formarea inflorescen\ei, arat= apro-ximativ la fel. Dar sunt c`teva caractere morfologice prin care le putem deosebi:

La grù ]n faza de vegeta\ie, frunzuli\ele sunt verzi, ca iarba, f=r= peri[ori [i nu prea late, iar portul pl=ntu\elor este ridicat.

La secar=, frunzele au culoarea ro[ie-violacee, apoi devine verde-alb=struie, sunt plu[ate (acope-rite cu peri[ori fini, abunden\i), mai late dec`t la grù, iar baza pl=ntu\elor are culoarea ro[cat=-vi-olacee.

La orz, frunzuli\ele sunt late, cu marginile ondu-late, f=r= peri[ori, de culoare verde-]nchis, iar cele bazale sunt aplecate spre p=m`nt, ]n general pl=n-tu\ele de orz sunt mai viguroase.

La ov=z, frunzuli\ele sunt mai late dec`t la grù, au culoarea verde-deschis=, iar portul pl=ntu\elor este drept ridicat.

La zona de trecere dintre teac= [i limbul foliar se g=sesc anexele foliare, respectiv urechiu[ele [i ligula. Caracteristicile urechiu[elor [i ligulei ajut= la recunoa[terea cerealelor ]nainte de apari\ia in-florescen\ei: grùl are urechiu[e de m=rime mijlo-cie [i adesea cu peri[ori pe margini, iar ligula este mijlocie; secara prezint= urechiu[e mici [i glabre, iar ligula este scurt= [i retezat=, franjurat= ]n par-tea superioar=; orzul are urechiu[e mari, care ]n-conjoar= tulpina aproape pe jum=tate din circum-ferin\=, ]n schimb are ligula redus=; ov=zul are frunze lipsite de urechiu[e, dar cu ligula foarte dezvoltat=, din\at= pe margini.

3. Dac= am l=sat c`teva alimente ori fructe ]ntr-un

loc umed [i c=ldu\, ]n scurt timp vom observa apari\ia unor pete pufoase albe sau negre pe ele. Privite la microscop, aceasta arat= ca o p`nz= de fibre incolore, unele dintre ele la un cap=t au ni[te globule\e negre ce con\in spori. Ce sunt acestea? Acesta este mucegaiul, mai bine zis sunt ciuperci zigomicete sau ascomicete.

Mucegaiurile se r=sp`ndesc ]n natur= prin spori rezisten\i la usc=ciune, form= ]n care se men\in ]n stare viabil= ani de zile. Mucegaiurile au un echi-pament enzimatic foarte divers [i eficace, ele pot ataca aproape orice fel de substrat organic. Ele pot provoca putrezirea umed= [i uscat=. }n gene-ral, fructele sunt invadate de mucegaiuri ce dis-trug, local, pericarpul, permi\`nd p=trunderea ]n interiorul fructului a germenilor de suprafa\=.

iat= c`teva dintre ele: Mucor mucedo, muce-gaiul alb al pìnii, este cel mai comun [i se for-meaz= ca o p`sl= alb= [i dens=, care acoper= suprafa\a. Este u[or de recunoscut tocmai datorit= culorii albe [i aspectului s=u ca de vat= alb-gri; Mucor racemosus – mucegaiul negru, agent de putrezire a fructelor [i legumelor. Aspergillus este un mucegai verde, foarte des ]nt`lnit ]n natur= – pe porumb, nuci sau paie, dar [i pe suprafa\a unor alimente precum pìnea sau cartofii; Cladospo-rium are o culoare neagr=-brun= [i apare pe texti-le sau pe suprafe\e lemnoase; Penicillium pro-voac= putrezirea umed= verde, poate fi de culoare verde, dar [i albastr= [i apare, de obicei, fie pe fructe, [i legume, fie pe suprafe\e din locuin\= – pere\i, tapet, covoare, col\urile subsolurilor; Alter-naria este cel care provoac= pete maronii la nive-lul frunzelor [i al fructelor [.a.

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie


nimic altceva

DUN+REA DIN FA|A CASEI MELE MI-A PREDESTINAT MAREA POEZIE

N =scut la 29 august 1957 la Cartal, Reni, Ucrai-

na, Nicolae Jelescu absol-ve[te ]n 1979, la Chi[in=u, Institutul de Stat al Arte-lor. Dup= stagiul militar, debuteaz= la Televiziunea Public= ]n calitate de regi-zor [i actor, dup= care ]n 1982 ]ncepe s= colaboreze cu Teatrul Poetic Al. Ma-teevici, fiind p`n= ]n pre-zent una dintre vocile re-marcabile ale acestei insti-tu\ii artistice, unic= ]n spa- \iul cultural european. Ma-estru al Artei.

— G`ndi\i prin vers? De la ce v`rst=?

— Din fraged= copil=rie, ]n casa noastr= se ascul-tau momentele poetice la Radio Rom`nia Actualit=\i. }n fiecare sear=, la ora 22, la un radio vechi, tata ne punea pe to\i s= ascult=m zece minute de poezie. nu pricepeam mare lucru pe atunci, dar ]ncetul cu ]ncetul pofta vine m`nc`nd [i am ]nceput s= ]ndr=gesc poezia, iar prin clasa a [asea [tiam Luceaf=rul pe dinafar=. De la radio am auzit despre numele mari, sonore ale neamului nostru, apoi, venind la Chi[in=u, am ]nceput s= le caut [i s= le studiez. La maturitate, am dat de marele poem dramatic al lui Emines-cu Andrei Mure[anu, artileria grea a poetului, [i iar l-am ]nv=\at cap-coad=.

invita\ia la Teatrul Al. Mateevici din partea lui Andrei Vartic, unde se monta spectacolul P`nze la orizont pe versurile lui Pavel Bo\u, mare poet, dup= mine, a constituit primul meu impact cu scena [i poezia.

— Mai este loc de poezie ast=zi? Ne salveaz= ea cumva de rutina zilnic=?

— Ast=zi mai mult ca oric`nd... S= [ti\i c= po-ezia e un mare roman. nu reu[im ]n timpul aces-ta at`t de vitreg s= citim romane de patru sute de pagini, dar o poezie de patru strofe ][i face loc ]n fiecare zi ]n sufletul nostru, ]mbog=\indu-ne mult.

— De unde pornesc c=r=rile vie\ii Dvs.?— De la Dun=re. De la Dun=rea mea, pe care

]ntotdeauna am divinizat-o. M-am l=udat [i am strigat ]n gura mare: voi nu ave\i Dun=re, eu am; voi nu ave\i mun\i, eu ]i am... }n fa\a casei mele curge Dun=rea, apoi se ]nal\= mun\ii M=cin. nu cred c= exist= vietate, darmite oameni, s= nu aib= pl=cerea s= se afle ]n acele locuri, s= se b=l=ceasc= ]n b=l\ile [i ghiolurile noastre. Par-tea aceasta de p=m`nt rom`nesc este o Vene\ie: insule, ap= c`t cuprinzi cu ochii, s=lcii... Ce s= zic?! – un mare norocos s= m= fi n=scut acolo.

{i, sigur, pe c=r=rile vie\ii mele au mers ]nainte p=rin\ii mei [i le-au m=turat pu\in, pentru c=, dup= ce am ple-cat din sat, nu a mai avut cine s=-mi b=t=toreasc= c=-r=rile [i... mi-am f=cut eu drum prin via\= ]ncet-]ncet.

— Cine v= mai ]nt`m-pin= ]n satul natal? Ce amintiri din copil=rie v= cheam= acas=?

— Acum m= ]nt`mpin= sora mea [i... dou= cruci. Amintirile din copil=rie m= duc cu g`ndul spre nostal-gii, spre bucurii, spre o pof-t= nebun= de a tr=i. Toate ]ncap ]n copil=rie: de la lacrim= p`n= la cea mai mare bucurie, r`sete, z`m-bete... Au fost multe lucruri frumoase, dar [i lucruri triste, dar, fiind copil, tris-te\ea trece nu [tiu cum mai u[or, [i oricum re\inem bu-

curiile vie\ii, sc=ldatul ]n Dun=re, prinsul [erpilor, n=zdr=v=niile pe care le f=ceam alerg`nd dup= apusul de soare.

— C`nd v= g`ndi\i la satul natal, ce v= apare ]n fa\a ochilor?

— P=rin\ii mei: tata, care era pescar pe Du-n=re, [i mama mea. Orizontul pe care ]l vedeam din fa\a casei noastre ]mi ]ntindea dinainte alt cer [i ]ntotdeauna vream s= ajung acolo: mi se p=rea c= se ]ntinde un cort mare, dar, de fapt, la o azv`rlitur= de b=\ se afla Rom`nia, iar eu eram mereu cu ochii ]ntr-acolo. Am sim\it rom`ne[te din moment ce ]n cas= se vorbea o rom`n= pe care nu o ve\i ]nt`lni ]n alt= zon= pe aici. Locui-torii din satele rom`ne[ti din sudul Ucrainei [i-au p=strat limba curat=, vorbind corect rom`ne[te, iar aceast= stare m-a ]naripat mai apoi, mi-a de-cis oarecum cursul firesc al vie\ii.

— A\i fost un copil cuminte?— Ascultam ce mi se spune, dar ]ntotdeauna

f=ceam cum credeam eu de cuviin\=, chiar dac= gre[eam. {i acum fac la fel, nu intru ]n c`rd=[ie sau ]n ceart= cu cineva: ascult – ]mi place, fur; nu-mi place – fac cum [tiu eu. Dar, dac= e vorba de alt= ascultare, nu puteai cu tata s= te pui; cu mama ]ns= mai negociam.

— Cum a ]nceput s= se manifeste pasiunea pentru teatru?

— Eram prin clasa a doua c`nd am urm=rit Bar-bu {tef=nescu Delavrancea, Trilogia: Luceaf=rul, Viforul [i Apusul de soare. nu v= imagina\i cum a[teptam seara! F=ceam tot ce ]mi spunea mama sau tata numai ca s= pot merge la vecinii mei, care aveau televizor.

DE VORB+ CU NICOLAE JELESCU, ACTOR, DIRECTOR ARTISTIC AL TEATRULUI POETIC ALEXEI MATEEVICI

Fotografie din arhiva personal=


— Teatrul poetic e un altfel de teatru?— E un teatru complex. Actorii care vin ]n tea-

trul de poezie trebuie s= c`nte bine, s= danseze la fel de bine, s= aib= o dic\ie articulat=, o rostire rom`neasc=. E un teatru specific, de alt= natur=, unde din poezie se \ese o fabul=, o pies= de teatru. Cel mai greu este s= lucrezi la scenariul unui spec-tacol de poezie. }ns= cine se ]ndr=goste[te de po-ezie, acela merge acolo Sus cu ea.

— Care sunt cele mai importante spectacole de poezie din cariera Dvs.?

— |in la fiecare spectacol de-al meu, dintre care [apte monospectacole de poezie se p=strea-z= ]n Televiziunea Public=, dou= fiind preluate [i ]n teatru. Primul meu monospectacol a fost G. Ba-covia, i. Minulescu O \ar= trist= plin= de humor, dup= care a venit Dumitru Matcovschi, apoi Al. Macedonski cu E vremea rozelor ce mor, Un strig=t ]n doliu dup= tabloul dramatic Andrei Mure[anu al lui Eminescu, L. Blaga Prea lung=-i noaptea pentru o singur= via\= etc.

— C`t de minu\ios v= preg=ti\i ]nainte de a ie[i ]n fa\a spectatorilor?

— Conteaz= ]n primul r`nd starea mea de gra\ie. Ultimele minute p`n= a face primul pas pe scen=, c`nd r=m`n cu mine, involuntar vine [i Doamne ajut=!. Respectul fa\= de spectator este enorm, de aceea nu-mi permit s= ies cum o fi. Dac= trebuie s= fie c=ma[a c=lcat=, ea trebuie s= fie c=lcat=, altfel nu m= simt bine; dac= trebuie [uvi\a asta de p=r s= stea a[a ca s= nu se vad= chelia, trebuie s= ai grij= de orice detaliu. Altfel spectatorul nu te mai crede.

— Ce determin= reu[ita unui spectacol?— Absolut totul: un joc actoricesc bun; o poezie

valoroas= ]nghesuit= ]ntr-un decor neadecvat stri-c=, lumini, costume – totul trebuie ]mpletit, sudat, g`ndit... Actorul creeaz= pentru tine o lume, fiind un purt=tor de cuv`nt.

— C`t de mult conteaz= energia publicului pentru un actor?

— nu credeam ]nainte ]n energia aceasta, apoi m-am g`ndit de ce un spectacol iese foarte bun, iar altul mai pu\in bun... Sunt spectacole c`nd reu[e[ti s= zbori, ai o pl=cere deosebit=, nest=vilit= de a juca, sim\i cum spectatorul vine spre tine. Dar ai momente c`nd dai, ]mpingi, depui efort, faci tot posibilul s= vibreze [i... tot acolo r=m`i. Uite, asta se pare c= este energia publicului.

— Colaborarea cu Grigore Vieru a dat roade sensibil de frumoase pentru publicul spectator…

— Prima poezie pe care am ]nv=\at-o pe de rost [i acum o recit copiilor: Mama p`ine alb= coace/ noi zburd=m voios... Grigore Vieru a fost un pilon puternic pe care s-a \inut Republica Moldova. Fi-ind ]mpreun= ]ntr-un turneu la Br=ila cu ceva timp ]nainte de marea tragedie, poetul mi-a zis c= ][i dore[te un CD cu poeziile sale recitate de mine. Am f=cut selec\ia, dup= care m= rugase s= mai a[tept=m ni\el, deoarece urma s= apar= la ia[i cartea vie\ii sale, Taina care m= apar=. Din p=cate, nu a apucat s= se bucure de acest CD. M-am con-solat cu g`ndul c= un poet tr=ie[te at`ta timp c`t este auzit.

— A\i avut noroc de profesori, declar`nd c= a\i avut modele veritabile. Cum au fost profesorii Dvs.?

— Cei mai mari profesori ai mei au fost ion Ca-ramitru, Florian Pitti[, Leopoldina B=l=nu\=, Vale-

ria Seciu, George Calboreanu. }n Basarabia nu am avut [coala recit=rii poeziei dec`t pe alocuri: Valeriu Cupcea, ion Ungureanu etc. Eu m= racor-dam „dincolo”, inspir`ndu-m=. ion Caramitru mi-a dat aripi; vr`nd s=-l ajung, [i ast=zi alerg din urma lui. A fura ]n meseria noastr= ]nseamn= a ]nv=\a.

— Cum reu[i\i s= memoriza\i at`ta poezie? — Cred c= mi-am antrenat memoria ]nv=\`nd

pe de rost ]nc= din copil=rie. Cu v`rsta nu se mai leag= at`t de bine, dar am ]nsu[it un sac mare, plin de poezie pe care ]nc= nu am adus-o ]n scen=.

— Medaliile [i ordinele ][i au rostul ]n via\a unui artist?

— nu am alergat niciodat= dup= ele. Pentru mine e foarte important ce zic critica de teatru [i spectatorul.

— Poezia pentru copii se selecteaz= mai greu sau mai u[or?

— Copiii sunt cei mai mari critici, deoarece nu [tiu s= tri[eze: dac= nu le place, nu le place. Edu-carea copiilor prin poezie e un proiect didactic de lung= durat=. Sunt foarte receptivi la versurile ar-monioase: la ]nceput ]i iau cu poezia Constan\ei Buzea, apoi evad=m ]n lumea lui Top]rceanu, Emi-nescu, {tefan Augustin Doina[...

— Ce pasiuni avea\i ]n copil=rie?— La sat nu prea aveau copiii pasiuni ]ntr-ales,

deoarece munca agricol= le ocupa mult timp. |in minte c= luam bicicleta [i m= porneam pe malul Dun=rii p`n= la Satul nou, vorbeam cu mine, vi-sam... }l rugam pe tata s= m= ia cu el la pescuit, ]n larg. Contopirea cu natura cred c= ne educa, dar ne [i relaxa: ghiolul cu ra\e, g`[te s=lbatice, lebe-de, nuferi [i adierea v`slelor.

— Mai \ine\i minte prima dragoste? — Primul fior al dragostei l-am sim\it ]n copil=rie

prin clasa a patra, cred, c`nd mi-a zv`cnit ceva ]n piept. Din p=cate, fata se pierduse, iar eu \in minte c= nu am putut dormi multe nop\i, vis`nd-o. Senti-mentul profund de mai apoi nimeni nu poate s=-l defineasc=: nu se vede, ci se sufer=, se tr=ie[te.

— Ce face\i ]n timpul liber?— Sincer, nu prea am timp liber, dar m= bucur

c= alerg de colo-colo. Vorba lui Geo Bogza: Moarte alerg cu bra\ele deschise spre tine s= nu m= ajung= din urm= b=tr`ne\ea.

— Ce mesaj ave\i pentru t`n=ra genera\ie, ]m-p=timit= de frumos, de poezie?

— Dragii mei, nu ne na[tem ]nv=\a\i! Cre[te\i intelectual ]nv=\`nd marea poezie, pentru c= ea purific= [i ]nal\=. R`vni\i esen\a frumosului [i a sa-crului! Face\i tot ce v= st= ]n putere ca s= nu v= transforma\i ]n robo\i. Ave\i grij= de sufletele voas-tre [i al celor din jur, cultiv`nd frumuse\ea din voi. Solu\ia acestor provoc=ri ne este la ]ndem`n= [i o putem ob\ine prin lecturi valoroase [i originale.

— Ce g`nd sau poezie a\i selecta pentru fi-nalul acestui interviu?

— Geo Bogza: Orice om pe care nu pot s=-l iubesc este pentru mine un izvor de ad`nc= triste\e./ Orice om pe care l-am iubit [i nu pot s=-l mai iubesc, ]n-seamn= pentru mine un pas spre moarte./ Atunci c`nd n-am s= mai pot iubi pe nimeni, am s= mor./ Voi, cei care [ti\i c= merita\i dragostea mea, ave\i grij= s= nu m= ucide\i.

Pentru NOI – Daniela CODREANU


MAGIA S+RB+TORIIS =rb=toarea na[terii Domnului este a[teptat=

cu drag de toat= lumea. Copiii ]ns= v=d ]n ea un eveniment aparte. }n acest sens, v= propu-nem un fragment din amintirile lui Octavian Pa-ler despre Cr=ciunul copil=riei sale: „Dar ]n lu-mea ]napoiat= din Lisa (spun „]napoiat=” de[i [tiu c= autenticitatea nu depinde nici de progres, nici de cultur=) exista ceva ce nu mai ]nt`lnesc azi. O stare special= de Cr=ciun. O magie care dispare c`nd locul sincerit=\ii e luat de agita\ie. Cr=ciunul de care ]mi amintesc eu avea ceva tainic, ocult (adic=, „ascuns”, nu ceea ce ]n\ele-gem acum prin „ocult”). Cr=ciunul de azi e lipsit

de mister. A devenit petrecere. C`nd v=d la televizor bulu-ceala din supermar-keturi, nu m= pot ]mpiedica s= ]mi spun c= na[terea lui iisus a ajuns [i ea o afacere”. Ce tain=, ce mister po\i g=si ]n acest Cr=-

ciun ]mp=r\it ]ntre ur=ri conven\ionale [i publici-tate? V= spun sincer, pe mine m= las= indife-rent. Sau, chiar, m= obose[te.

nu cred c= e vorba doar c= la b=tr`ne\e me-moria ]nfrumuse\eaz= ]nceputurile, d`ndu-le un sens pe care nu l-au avut, poate, [i c= nout=\ile par terne. }n Lisa existau colind=tori adev=ra\i. Chiar dac= nu pronun\au bine unele cuvinte. Poate, mai exist= [i acum. nu [tiu. Dar m= ]ndo-iesc.

nu v-a[ putea relata ni[te ]nt`mpl=ri similare celor povestite de Creang=, dar lini[tea care domnea ]n casa noastr=, la Cr=ciun, mi-o amin-tesc bine. Totul era curat. {i la propriu. Mama sp=lase podelele cu le[ie [i pusese [tergare noi ]n jurul icoanelor. Tata citea, iar focul din „ploat=n”, cum se chema soba dreptunghiular= de tuci, duduia monoton. Cr=ciunul de azi are ceva strident, care iese din ritual. Uneori mi se pare aproape indecent prin excesiva lui h=r-m=laie. invers, dac= accepta\i s= socoti\i „ma-gic=” o lini[te ]n care nu se ]nt`mpl= nimic deo-sebit, dar ]\i ofer= totul, n-am nimic ]mpotriv=”.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

RECREEREA

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXFEBRUARIE

4 Duminica Fiului Risipitor. Sf. Apostol Timotei.11 Duminica l=satului de sec de carne. Sf.

Sfin\it Mucenic Ignatie Teoforul.15 }NT~MPINAREA DOMNULUI. 18 Duminica l=satului sec de br`nz=. Sf`nta

Muceni\= Agata; Sf. Irh. Teodosie; Sf. Mc. Ma-carie.

19 }nceputul Postului Mare. 25 Duminica I din Post (a Ortodoxiei).

E nciclopedia spune c= recreerea este perioada de timp care nu este dedicat= activit=\ilor pro-

fesionale, casnice, de afaceri sau educa\ionale [i este o perioad= de odihn= activ= dup= acestea. Diferen\a dintre activit=\ile recreative [i cele obli-gatorii sau necesare nu este strict= [i depinde de fiecare persoan=, a[adar, a c`nta, a dansa, a g=ti pentru unii poate fi o activitate f=cut= ]n scop re-creativ, ]n timp ce pentru al\ii aceasta poate fi o sarcin= profesional=. }n timpul liber multe persoa-ne sunt preocupate de pasiuni, tabieturi. Odihna activ= este un timp esen\ial pentru p=strarea s=-n=t=\ii fizice [i psihice.

Trebuie s= alegi acea activitate pe care o g=-se[ti cea mai potrivit= pentru cre[terea ta, care ]\i produce fericire [i mul\umire, dar [i care ]\i reu[e[te bine. Vei irosi calit=\ile din tine dac= le vei „]n-c=rca” cu activit=\i numeroase la care alergi din or= ]n or=. Chiar sunt recomand=ri pentru copiii mai mari de [apte ani s= practice dou= activit=\i extra[colare pe s=pt=m`n=. C`nd vorbim despre copiii mai mari, ]n preadolescen\= [i adolescen\=, activit=\ile extra[colare trebuie s= le fac= pl=cere [i s= le serveasc= chiar drept recompense (c`[tig= premii, medalii, olimpiade, concursuri, diplome).

Ce ocupa\ie s= practici astfel ]nc`t aceasta s= fie foarte pl=cut=, dar [i accesibil=:

1. Lectura sub orice form= [i din orice surs=. 2. C=l=toriile [i explor=rile ]n propria localitate

(parcuri, p=duri, ]n zon= (muzee, cl=diri istorice [i arhitecturale), ]n propria \ar= (pe[teri, chei, lacuri, coline) [i, dup= posibili-tate, ]n afara \=rii.

3. Muzica – frecven-t`nd ni[te ore de vocal, cor, instrumente muzica-le sau ascult`nd stiluri-le preferate de muzic=.

4. Scrierea de versuri, melodii, romane, jurnal per-sonal sau blogging, articole ]n pres= sau publica\ii.

5. Sportul pentru amatori sau de performan\= este o ocupa\ie ce aduce o stare de s=n=tate, sa-tisfac\ie [i chiar venituri.

6. Pictura, ol=ritul, lemn=ritul, sculptura, fier=-ritul sunt nu doar ocupa\ii, dar [i me[te[ug=rit, ce ]\i vor oferi un viitor asigurat.

7. }nv=\a\i limbi str=ine fie cu ajutorul profesori-lor, fie [i din multitudinea de programe gratis de pe internet.

8. G=titul, cusutul, pescuitul, gr=din=ritul, cre[-terea animalelor sunt doar unele ocupa\ii pe l`ng= cas= care ne ofer= [ansa de a deprinde ni[te abilit=\i practice ce ]\i vor prinde bine.

9. Activit=\ile de voluntariat pot fi organizate ]n grup, dar [i la ini\iativ= proprie: str`ngerea guno-iului, ajutorul acordat oamenilor ]n etate, medita\ii pentru copiii mai mici sau mai slabi, vizitarea pro-fesorilor.

Alexandru DIMITROV

2018, ianuarie NOI

25/

32 /

Str

ani

u,

m-a

m

g`

ndit,

o

fi a

v`nd

ved

enii

bol

n=vi

cioa

-se

, pe

ntru

c=

nu

se a

ude,

nu

se

ved

e ni

men

i, pe

c`

nd

ea

[tie

c=

e b

=rb

at

[i c

= s

e ]n

dre

apt

=

spre

noi

. Pes

te u

n tim

p ]n

s=, ]

ntr-

ad

ev=

r, a

p=ru

un

tip r

=t=

cit ]

ntre

d

ou=

be\

ii cr

unte

. D

ucea

]nt

r-o

pla

s= ]

mpl

etit=

din

a\e

c`

teva

st

icle

goa

le,

care

zor

n=ia

u d

in

c`nd

]n

c`nd

. A

ven

it d

irec

t la

co

[ul

de

l`ng

= b

anc

a n

oast

r=,

l-a c

erce

tat

de

nu e

cev

a p

entr

u el

[i,

neg=

sind

nim

ic in

tere

sant

, m=

ob

serv

= de

odat

= [i

m=

]ntre

ab=

pe

tonu

l unu

i vec

hi p

riet

en:

— Ч

то

кури

шь?

/ — C

e fu

m=m

?}n

tr-a

dev

=r,

fum

am

. E

ram

fu-

m=

tor

pe a

tunc

i.—

Бел

омор

./ —

Bel

omor

.—

Дай

пап

ирос

у./

— }

mi d

ai [

i m

ie u

na.

A s

tat

o vr

eme

la ]

ndoi

al=

, s=

ni

se

al=

ture

sa

u m

ai

bin

e s=

-[i

vad

= d

e d

rum

.—

Бес

едуе

те?/

— S

ta\i

la s

fat?

— Б

есед

уем.

/ —

De,

p=

l=vr

=-

gim

[i n

oi...

— М

ожно

я к

вам

под

сяду

?/ M

=

pot a

[eza

l`ng

= v

oi?

— С

адит

есь.

Ска

мейк

а дли

нная

. Д

ля т

ого

их в

пар

ках

и ст

авят

./ D

a,

pofti

m.

Ba

nca

e d

estu

l d

e m

are

. D

e a

ceea

[i

exis

t= b

=nc

i ]n

pa

r-cu

ri, c

a s

= ]n

cap=

to\i

pe e

le.

B=

utur

ile i

eftin

e [i

ca

ract

erul

pr

imito

r a

l mol

dov

enilo

r ]i

ad

una

d

in t

oat=

\a

ra.

Totu

[i,

prin

fel

ul

cum

s-a

a[e

zat,

cum

[i-a

aru

nca

t pi

cior

pes

te p

icio

r, l=

sa d

e b

=nu

it c=

nu

este

el u

n si

mpl

u a

dun

=to

r d

e st

icle

goa

le p

rin

parc

uri.

}n

mi[

c=ri

, ]n

fel

ul

cum

][i

fum

a

\iga

ra a

vea

cev

a d

in \

inut

a d

e m

ilita

r. D

e, m

i-am

zis

, r=

zboi

ul n

u

de m

ult a

trec

ut, a

m fo

st c

u to

\ii m

ili-

tari.

.. S

pre

deos

ebire

]ns=

de

noi,

be-

\iva

nul a

cest

a, p

rin

into

na\ii

, pri

n fe

lul c

ela

de

a d

irija

con

vers

a\ia

, a

vea

cev

a d

e m

ilita

r d

e ca

rier

=.

— А

поч

ему

деву

шка

сид

ит о

т

нас

отве

рнув

шис

ь? O

на п

лаче

т?/

—

Da

r d

e c

e d

om

ni[

oa

ra [

i-a

]n

tors

fa\a

? n

u cu

mva

pl`

nge?

— Н

ет, о

на н

е пл

ачет

./ —

nic

i o

gri

j=, n

u pl

`ng

e.—

Ну,

смо

три

у ме

ня.

Нел

ьзя

обиж

ать

деву

шек

. Э

то

низк

о и

недо

стой

но.

Ты м

олда

вани

н?/

—

Vez

i s=

te

por\

i fr

umos

cu

ea.

S=

ofe

nsez

i o

dom

ni[o

ar=

e u

n lu

cru

josn

ic [

i ned

emn

pent

ru u

n b

=rb

at.

E[t

i mol

dov

ean?

— М

олда

вани

н./ —

Mol

dov

ean.

— О

днак

о чт

о-то

ты

оче

нь у

ж

бойк

о, д

ля м

олда

вани

на, ш

пари

шь

по-р

усск

и. Г

де н

абра

лся?

/ —

M=

m

ir=

c=

pre

a t

e pl

imb

i lib

er p

rin

]mp=

r=\ia

lim

bii

ruse

. Und

e te

-ai

]nc=

rca

t?—

В а

рмии

мно

го ч

итал

, пот

ом

два

года

учи

лся

в М

оскв

е./ —

Tre

i a

ni d

e a

rma

t=,

apo

i d

oi a

ni d

e st

udii

la M

osco

va.

— Д

евуш

ка т

воя

тож

е мо

лда-

ванк

а?/

— D

omni

[oa

ra e

[i

ea

mol

dov

eanc

=?

— Н

е зн

аю.

Мы

ещ

е не

поз

-на

коми

лись

./ —

nu

[tiu

. }n

c= n

u a

m f=

cut c

uno[

tin\=

.—

Н

е мо

рочь

гол

ову.

В д

ва

часа

ноч

и, в

пус

том

парк

е, с

идя

на

одно

й ск

амей

ке,

и ещ

е не

по

знак

омил

ись?

!.../

—

Nu

ba

te

capu

l. }n

mie

z de

noap

te, ]n

tr-un

pa

rc

pust

iu, s

tau

]n d

oi p

e o

ba

nc=

[i

nu a

u f=

cut ]

nc=

cun

o[tin

\=...

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 9

, 10,

11,

201

7.

Ion

DR

U|+

BUC

OV

INEA

NA

mod

spe

cia

l. To

at=

lum

ea s

e co

-til

ea d

e r`

s, n

uma

i M

am

a[a

nu

r`d

ea. A

lua

t-o s

ub tu

tel=

. A f

ost

prim

a ]n

troi

ca n

oast

r=.

— D

eci,

auz

ind

de

cond

i\iile

ta

le d

e el

iber

are

, a

rmea

na s

-a

apr

ins

foc.

{i?

—

Ad

min

istr

a\ia

a c

eda

t. M

i s-

a p

erm

is s

= ]n

nopt

ez ]n

lag

=r,

cu

cond

i\ia

c=

, ]n

zori

, cu

prim

ul a

u-to

buz

cu

care

vin

ga

rdie

nii..

. C

e s=

v=

ma

i sp

un!

Ba

raca

noa

str=

nu

a d

orm

it to

at=

noa

ptea

. A

bia

a

tun

ci a

m ]

n\e

les

ce ]n

sea

mn=

so

lidar

itate

a du

hulu

i fem

inin

]n il

e-g

alit

ate

. D

ou=

sc

riso

rele

, un

a

ad

resa

t= m

am

ei [

i ce

ala

lt=,

fi-re

[te,

lui

Sa

[a O

gne

v, m

o\ul

ui

celu

ia n

east

`m

p=ra

t ce

nu-[

i g=

-se

[te

loc

sub

[a

pc=

.}n

ain

te d

e a

le

asc

und

e, a

m

fost

pus

= s

= le

]nv=

\ pe

de

rost

, ]n

caz

c= v

oi fi

scu

tura

t= [

i mi l

e vo

r lu

a. M

i s-a

[op

tit p

e un

de

s= m

erg

, a

[a c

a s

= n

u st

`rn

esc

b=

nuie

li,

ce s

= c

aut

, la

cin

e a

num

e s=

m=

a

dre

sez

[i d

in p

art

ea c

ui, d

e va

fi

nevo

ie d

e un

aju

tor.

Cum

s=

g=

-se

sc c

asa

Ann

ei K

are

nina

f=r=

a

]ntr

eba

de

nim

eni,

ce s

= s

pun,

ce

s= tr

ans

mit,

]n c

e fe

l s=

com

unic

c`

t m

ai

gra

bni

c ]n

ap

oi ]

n la

g=

r re

zulta

tul

c=l=

tori

ei,

pent

ru c

=,

„da

c=,

Doa

mn

e fe

re[t

e, n

u n

e ve

i ]n

dep

lin

i m

isiu

nea

, d

ac=

, D

oam

ne f

ere[

te,

vei

]nt`

rzia

cu

rezu

ltatu

l sa

u nu

ni-l

vei

com

u-ni

ca...

”—

A

tunc

i ve

i fi

pent

ru

noi

SU

KA

, a [

optit

pri

ntre

din

\i A

nait,

[i

och

ii ]i

sc=

p=ra

u d

e m

`ni

e cu

m

nu o

ma

i v=

zuse

m.

Suk

a,

ad

ic=

„c=

\ea

”, e

ra c

ea

ma

i g

roa

znic

= ]

nfie

rare

aco

lo ]

n la

g=

r. A

rmea

na o

fol

osea

foa

rte

rar,

]n c

azur

i cu

totu

l exc

ep\io

nale

, ]n

sch

imb

, cea

ca

re e

ra p

ecet

luit=

d

e c=

tre

Ana

it ca

fiin

d S

UK

A e

ra

ca [

i cum

ar

fi fo

st d

esfii

n\a

t= to

-ta

l, fiz

ice[

te [

i mor

alic

e[te

.

}n z

ori,

c`nd

a v

enit

prim

ul

aut

obuz

cu

ga

rdie

ni [

i cu

ser

vi-

toa

rele

din

buc

=t=

rie,

am

ie[i

t pe

poa

rta

lag

=ru

lui [

i tre

i s=

pt=

m`

ni

a \i

nut d

rum

ul ]n

Alta

i...

— E

at`

t d

e d

epa

rte?

C=

Al-

taiu

l ce

la,

du

p=

c`

te [

tiu

, e

tot

]n S

iber

ia...

— S

udul

Sib

erie

i, ce

a m

ai

]n-

dep

=rt

at=

reg

iune

a S

iber

iei,

la

gra

ni\a

cu

Mon

gol

ia.

n-a

i d

ec`

t s=

te

ui\i

pe h

art=

und

e-s

mun

\ii

Ura

li [i

und

e su

nt m

un\ii

Alta

i. D

ar,

fir

e[te

, nu

e v

orb

a d

oar

de

dis

tan\

=. D

e\in

u\ii,

dup

= e

liber

a-

re,

au

pres

crie

re p

entr

u d

estin

a-

\ie,

dir

ec\ia

[i

timpu

l d

epla

s=ri

i. E

u ]n

s=,

]n l

oc d

e-a

mer

ge

spre

a

pus,

spr

e B

ucov

ina

, m=

duc

eam

sp

re r

=s=

rit,

]n m

un\ii

Alta

i. D

e a

sta

mer

gea

m m

ai m

ult n

oapt

ea

cu m

arf

are

, oco

lind

]n f

el [

i chi

p m

ili\ie

nii..

.—

nu

te-a

u pr

ins?

— M

= p

rind

eau,

min

\ea

m, f

u-g

eam

, [i

ei

iar=

m=

pri

ndea

u...

Ce

s= m

ai

lung

im v

orb

a...

Am

a

jun

s la

ca

sa A

nn

ei K

are

nin

a

]ntr

-un

am

urg

, c`

nd ]

ncep

user

=

a s

e a

prin

de

lum

inile

]n o

r=[e

lul

cela

de

la p

oale

le m

un\il

or. C

asa

A

nnei

Ka

reni

na s

-a d

oved

it a

fi o

ca

s= m

asi

v= d

e b

`rn

e, n

alt=

, cu

gea

mur

i c`

t un

sta

t d

e om

. C

a

ma

i pes

te to

t ]n

ani

i cei

a d

e d

up=

r=

zboi

, nic

i ga

rd, n

ici p

orti\

=.

O v

rem

e a

m s

tat f

oart

e ]n

gri

jo-

rat=

, pen

tru

c= p

este

tot s

e a

prin

-d

eau

lum

ini,

iar

]n c

asa

Ann

ei

Ka

reni

na n

u se

apr

ind

ea lu

min

a.

C`

nd,

]ntr

-o l

oca

lita

te,

pest

e to

t se

apr

ind

lum

inile

, ia

r un

a d

in

case

r=m

`ne

cu

fere

stre

le ]n

tune

-ca

te, s

e re

volt=

suf

letu

l ]n

tine,

te

]ntr

ebi

ce p

utea

s=

se

]nt`

mp

le

]n c

asa

cee

a, d

e ce

nu

apr

ind

ei

lum

ina

? M

= ]

ntre

ba

m a

tunc

i [i

eu

ce

e d

e f=

cut ]

ntr-

o a

sem

enea

si

tua

\ie c

`nd

, la

un

mom

ent d

at,

s-a

apr

ins

lum

ina

[i ]

n ca

sa lo

r...

NOI, ianuarie 2018

26/31/

— А

вот представьте себе.../ —

{i totu[i, ]nchipuie\i a

[a ceva

...—

Не могу такое себе представить.

Если ещё не познакомились, по-

чему сидите на одной скамейке? В

парке пустых скамеек полно.../

— ia

te

uit=.

Da

c= nu sunte\i

cunoscu\i, ce v= fa

ce s= sta

\i pe a

ceea[i b

anc=

? Parcul e plin d

e b

=nci lib

ere...—

В

двоем теплее. А к утру

тянет холодом.../ — }n d

oi e ma

i b

ine. ne \inem

cald

unul altuia

, pentru c=

spre ziu= ca

m tra

ge

frigul...

necunoscutul, pe nea

[teptate,

a ofta

t.—

Это верно. Тянет холодком.

Дай ещ

е папиросу. От них тепла

мало, но табачный ды

м, друг ты

мой, сам табачный ды

м, это дым

отечества, который, друг ты

мой.../ —

A[a

e, trag

e frigul. M

ai d

=-m

i o \ig

ar=

. C=

ldur=

de la

\ig=

rile a

stea

ma

i d

eloc, d

ar

fumul,

dra

gul m

eu prieten, acest fum

a

l Patriei, cum

a zis c`

ndva

Poe-tul...V

oia

s=

ma

i a

da

uge

ceva,

da

r, pe

nea[tepta

te, l-a

prins

tusea. O

tuse grea

, ad

`nc=

, cu urcu[uri [i cob

or`[uri. A

da

t din

m`

n= a

pag

ub=

, s-a rid

icat, [i-a

lua

t plasa

[i, pas cu pa

s, s-a to-

pit ]n negura

nop\ii. A

m

stat

o vrem

e ]n

t=cere,

c=ut`

nd s=

ghicim

ce fel de m

u-sa

fir am

avut [i ca

re ar putea

fi sensul a

cestei vizite nea[tepta

te.—

Crezi c=

e de a

colo?—

Ma

i ]ncape ]nd

oial=

?!—

{i ca

m ce-a

vrut el de la

noi, ]n a

far=

de \ig

=ri?

— C

eea ce voise, a

[i ob\inut.

— E

[ti sigur=

?—

Ab

solut.O

spoveda

nie dra

ma

tic= ]ntre-

rupt=

, ma

i ales n

oap

tea t`

rziu, ]ntr-un pa

rc cu lumin=

pu\in=, e

greu d

e reluat. Pe d

e alt=

parte,

nici spoveda

nia ca

re nu a fost

dus=

la ca

p=t nu se poa

te con-sid

era

ad

ev=ra

t=

spoveda

nie. ia

r da

c= o b

iat=

femeie s-a

]m-

potmolit ]n propriile sa

le am

in-tiri, tu, b

=rb

at, fiind

al=

turi, s=

nu-i da

i o m`

n= d

e ajutor, a

[a ca

s=

-[i poat=

continua spoved

ania

p`

n= la

cap=

t? —

}n sf`r[it, ei cu a

le lor, noi cu a

le noastre. S

= revenim

la

Anna

Ka

renina, cea

de la

poa-

lele m

un\ilor A

ltai.

Cum

d

e-a

nimerit ]n la

g=

r? Ce-a

p=\it?

— E

o poveste lung=

, [i acum

a

e t`rziu. Poa

te o l=s=

m b

alt=

?—

nu. M

ergem

p`n=

la ca

p=t.

Altfel, ]nt`

lnirea noa

str= nu a

re rost.A

stat o vrem

e ]n t=cere, ]m

-prosp=

t`nd

u-[i am

intirile.—

Cum

v-am m

ai spus, lucra ca

bib

liotecar=

]n or=[elul cela

de

la poa

lele mun\ilor. D

up= r=

zboi,

]mpreun=

cu toat=

lumea

, [i-au

revenit [i ei. Ma

ic=-sa

era ziua

conta

bil=

, iar nop\ile cosea

pen-tru so\iile [efilor d

in localita

te. A

vea

gust,

era

]ndem

`na

tic=.

Sora

ma

i mic=

merg

ea la

[coa-

l=,

pe c`

nd

ea,

dup=

[coa

la

med

ie, f=cuse cursuri d

e bib

lio-teca

r [i, ]n scurt timp, a

junsese [efa

b

ibliotecii

locale.

Fire[te, prim

a d

rag

oste ma

re, prima

de-

zam

=g

ire, prin asta

trecem cu

toatele...P`

n= la

urm=

, r=nile se ci-

catrizea

z=, f=

g=

duin\ele se uit=

, toate m

ergeau parc= bini[or, p`-n=

ce, ]ntr-o bun=

zi, nu a a

p=rut

EL.

Va

i, D

oam

ne, d

e ce

ne-ai

f=cut a

t`t d

e proaste, pentru

c=

via\a

fiec=rei fem

ei se ]mpa

rte ]n d

ou=, una

e p`n=

la a

pari\ia

LU

i, [i alta

e dup=

ce a a

p=rut

EL.

S=

rma

na

Ka

renina,

]i tre-

mura

vocea, ici se a

prinde, ici

se ofile[te. O cuprind

eau un fel

de frig

uri c`nd

[i-l am

intea. Pen-

prin Finland

a, s=

ajung

= ]n O

c-cid

ent, ]n liberta

te. Da

t fiind c=

culeg

=torii ceia

deseori st=

teau

la un cea

i cu bib

liotecara

, despre

Ka

renina a

]nceput a se vorb

i c=

vrea s=

fug=

cu d`

n[ii, Sa

[a

chiar a

]ntreba

t-o o da

t= d

ac=

e a

dev=

rat ce se vorb

e[te despre

ea [i culeg

=torii d

e plante ra

re...—

nu m

= ]nd

oiesc c= ]ntreg

or=

[elul e convins c= a

m fug

it ]n E

stonia, a

m un prieten b

un aco-

lo, ne dest=

inuia printre la

crimi

s=rm

an

a

Ka

renin

a.

Doa

mn

e, jum

=ta

te de via

\= a

[ da

, numa

i s=

-i pot transm

ite un bile\el...

Se topea

v=z`

nd cu ochii suf-

letul ba

r=cii noa

stre [i nu [tiam

cum

am

putea s=

-i d=

m o m

`n=

d

e ajutor. A

m tot \esut noi pla

nuri fel d

e fel p`n=

ce, ]ntr-o sear=

, M

am

a[a

nu a pus punct tuturor

discu\iilor.

— ia

t= cum

facem

.S

-a hot=

r`t c=

prima

de\inut=

ca

re va fi elib

erat=

, oricine ar fi

fost, de oriund

e ar fi fost, ]na

inte d

e a se ]ntoa

rce aca

s=, va

merg

e ]n reg

iunea A

ltai [i va

duce scri-

soarea

Annei K

arenina

ma

mei

sale [i ]nc=

una, lui S

a[a

Og

nev, d

e va fi el a

colo, dup=

care ne va

com

unica rezulta

tul acestei m

isi-uni specia

le. Punct.—

Dup=

c`te ]n\eleg

, tocma

i \ie \i-a

pica

t acea

st= sa

rcin=

g

rea?...

Bucovinea

na

nu a

r=

spuns. S

unt ca

zuri c`

nd

cuvintele nu

ma

i au rost... A

ici ]ns= povestea

nu m

ai putea

fi ]ntrerupt=, a

sta

o ]n\elegea

prea b

ine [i bia

ta

bucovinea

n=.

Era

totu[i

de

la

poalele m

un\ilor Ca

rpa\i, a

vea

duh

de str=

ba

tere. Oric`

t de ]n-

guste [i d

e pr=p=

stioase a

r fi fost trecerile...

—

}ntr-o

se

ar=

, co

ntin

u=

bucovinea

na,

pe c`

nd

ne ]n-

torseser=m

moa

rte de ob

oseal=

,

ab

ia intra

ser=m

]n cantin=

, c=

am

[i fost chema

t= la

cancela

-rie. M

i s-a d

at a

deverin\a

de d

e- \inut=

, elibera

t= potrivit hot=

r`rii

cutare, b

ilet de tren, c`

teva rub

le [i m

i s-a cerut s=

p=r=

sesc ime-

dia

t lag

=rul. A

utobuzul a

[tepta

deja

la poa

rt=. n

ici s= intru ]n

ba

rac=

, nici

s=-m

i ia

u r=

ma

s-b

un de la

cele cu care, opt a

ni de

zile...—

De ce a

t`ta

gra

b=

? —

Era

]n practica

lag

=relor

cu de\inu\i politici. C

el elibera

t treb

uia s=

p=r=

seasc=

imed

iat

lag

=rul, ]n a

[a fel ca

s= nu se

strecoare

din

lag

=r

nici o

in-form

a\ie, nici o scrisoric=

, nici o a

dres=

, nici o porunc=.

Auzind

de a

ceast=

prescriere d

raconic=

, Ma

ma

[a s-a

r=scula

t, ia

r atunci c`

nd se r=

scula, d

e-venea

tribun. C

uvintele aprinse

curgea

u precum un r`

u de foc.

— A

\i luat-o pe copila

asta

de

pe ba

nca [colii pentru trei cu-

vinte, i-a\i ca

licit via\a

, [i acum

o a

runca\i ]n pustieta

tea a

sta a

su-pra

nop\ii?! Ave\i voi m

=ca

r ceva-

ceva nu sf`

nt, de sf`

nt nici vorb=

nu poa

te fi, da

r ceva c`

t de c`

t om

enesc ]n sufletele voastre?!

Era

m una

din cele trei d

e\i-nute tutela

te de M

am

a[a

, ad

ic=

sub ocrotirea

sa persona

l=. }n

lag

=r era

m p

oreclite virg

inele

Ma

ma

[ei.—

Cine era

cea d

e-a treia

vir-g

in=?

— O

lipovean=

de und

eva d

in sud

, a[a

]i numim

noi, iar ]n R

u-sia

li se zice stili[ti, sau cre[tini

de

cata

comb

e. E

ra

o fem

eie foa

rte a[eza

t=, priceput=

, mun-

citoare [i nem

aipom

enit de b

i-n

evoitoare. M

ul\umea

tuturora

pentru ori[ice. C`

nd a

nimerit

nu ma

i \in minte pentru ce la

ca

rcer=, a

mul\um

it ]ntregii a

d-

ministra

\ii [i [efului lag

=rului, ]n

2018, ianuarie NOI

27/

30/

— }n

zor

i, c`

nd a

ven

it p

rim

ul a

utob

uz c

u g

ard

ieni

...

Am

ie[i

t p

e p

oart

a la

g=

rulu

i...

Ion

MO

RA

RU

[i p

rim

it d

iplo

m=

de

onoa

re,

[i,

c`nd

era

dej

a l

a g

ar=

, se

]nt

or-

cea

s=

rev

in=

aca

s=,

se a

prop

ie

de

ea d

oi c

ivili

, o u

rc=

]n m

a[i

n=,

o d

uc

la S

ecu

rita

te,

o a

run

c=

]ntr

-un

bec

i, un

de,

tim

p d

e tr

ei

zile

, ni

ci a

p=,

nici

lum

in=

, ni

ci

m`

nca

re.

— C

e s-

a ]n

t`m

pla

t? A

u a

res-

tat-o

?!—

Au

are

sta

t-o.

}n c

ea d

e-a

pa

tra

zi,

a a

vut

loc

proc

esul

de

jud

eca

t=.

Proc

es

]nch

is,

cum

su

nt t

oate

pro

cese

le p

oliti

ce.

Pe

m=

su\a

jud

ec=

tori

lor,

o b

ro[u

ric=

a

lui

Ma

xim

Gor

ki c

u ni

[te

art

i-co

le c

ritic

e d

espr

e Le

nin.

O s

in-

gur

= fr

az=

era

sub

linia

t= c

u ro

[u:

„Ace

st

t=ta

r ch

el

cu

ochi

d

es-

pere

chea

\i o

s= n

e a

duc

= m

ari

ne

noro

ciri

”. S

=rm

ana

Ka

reni

na

pri

ma

oa

r=

ved

ea

bro

[uri

ca

ceea

, ca

re n

u a

vea

nic

i in

dic

iile

resp

ectiv

e, c

`nd

, un

de,

cin

e a

ed

itat-o

, da

r, n

u se

[tie

]n

ce f

el,

ave

a [

tam

pila

bib

liote

cii

sale

[i

num

=r

de

]nre

gis

tra

re.

Ver

dic

t sc

urt

[i c

ate

gor

ic.

Prop

ag

and

=

con

tra

revo

lu\i

ona

r=.

Cin

cisp

re-

zece

an

i f=

r= d

rep

t d

e co

res-

pond

en\=

.S

=rm

ana

buc

ovin

ean=

, c`

nd

rost

ea a

cest

e cu

vint

e, „

f=r=

dre

pt

de

core

spon

den

\=”,

pa

rc=

se

]n-

fiora

, pa

rc=

i s

e op

rea

un

nod

]n

g`

t. n

u a

t`t

art

icol

ul r

espe

ctiv

, nu

at`

t num

=rul

ani

lor

de d

eten

\ie,

c`t a

cest

ver

dic

t o c

utre

mur

a...

B

ucov

inea

na a

sta

t o

vrem

e t=

cut=

. E

ra o

dur

ere

nu n

uma

i a

Ann

ei K

are

nina

, er

a [

i m

are

a

dur

ere

a e

i per

sona

l=...

— n

atu

ral

c= i

dila

din

tre

se-

curi

stul

Sa

[a O

gne

v [i

Ann

a K

a-

reni

na d

even

ise

un e

norm

fui

or

din

ca

re t

orce

am

, [i

tot

tor

cea

m

f=ce

am

tor

tul

ghe

mur

i, d

ar

a\e

-le

se

]ncu

rca

u, [

i no

i le

tot

des

-pl

etea

m p

`n=

la

epu

iza

re.

Cin

e

era

, d

e fa

pt,

Sa

[a a

cela

cu

mo\

ne

gru

pe

frun

te, p

e un

de

o fi,

ce

s-a

]nt

`m

pla

t cu

el?

De

ce e

ra

nevo

ie d

e o

perm

isiu

ne s

peci

al=

pe

ntru

c=

s=to

rie?

O f

i a

dev

=ra

t c=

d

in

cant

ora

ce

ea

a

lor

se

poa

te ie

[i n

uma

i od

at=

cu

moa

r-te

a ]m

preu

n=?!

S=

rma

na K

are

nina

vis

a n

op-

\ile

cum

l-a

u pu

s la

zid

[i t

r=g

eau

]n e

l. |i

pa p

rin

som

n, s

e tr

ezea

, pl

`ng

ea ]n

hoh

ote,

noi

cu

toa

tele

o

lini[

tea

m...

— L

as’

c=

nu

l-a m

ai

pus

ni-

men

i la

zid

! O

tot

lin

i[te

a ]

n\e-

lea

pta

Ana

it, M

am

a[a

la

g=

rulu

i no

stru

. D

up=

moa

rtea

t=

tucu

lui

celu

ia m

ust=

cios

, nim

eni n

u m

ai

este

pus

la z

id...

— S

ing

urul

luc

ru p

entr

u ca

re

m=

rog

, zi d

e zi

, Dom

nulu

i e s

=-i

tra

nsm

it ce

s-a

]nt`

mpl

at c

u m

ine

[i

und

e su

nt,

zice

a

Ka

reni

na

noa

str=

. Eu

sunt

jum

=ta

tea

lui [

i el

est

e ju

m=

tate

a m

ea,

a n

u co

-m

unic

a u

nul c

u a

ltul ]

nsea

mn=

a

nici

nu

tr=

i pe

lum

e...

Ma

i a

les

o d

urea

u po

sib

ilele

b

`rf

e a

le o

r=[e

lulu

i cel

uia

. Vor

ba

e

c= c

uleg

=to

rii

de

pla

nte

rare

, c`

nd c

obor

au

de

la m

unte

pen

-tr

u o

scu

rt=

od

ihn

=,

de

obic

ei,

][i p

etre

cea

u se

rile

]n b

iblio

tec=

. }i

ad

ucea

u flo

ri-d

e-co

l\ d

e un

al-

ba

stru

]nc

his,

]nc

his

de

tot,

care

te

d=

dea

u la

p=

m`

nt p

rin

fru-

mus

e\ea

lor,

f=ce

au

cea

iuri

dup

=

ni[t

e re

\ete

cun

oscu

te n

uma

i d

e ei

, K

are

nina

se

]mpr

iete

nise

cu

mul

\i d

intr

e cu

leg

=to

rii

ceia

, d

e-se

ori ]

i inv

ita la

ea

aca

s=.

Fire

[te,

fete

le d

in o

r=[e

l se

tot

lipea

u pe

l`

ng=

mus

afir

ii no

r-d

ici,

se ]

nt`

mpl

a c

`te

una

ma

i r=

s=ri

t=

s=

fug

=

]mpr

eun=

cu

cu

leg

=to

rii

de

pla

nte

rare

. M

ul\i

din

tre

ei

era

u fo

[ti

ma

rina

ri,

c=ro

ra

li s-

a

rid

ica

t pe

rmis

ul

de

ie[i

re ]

n l

arg

, [i

ele

ple

cau

cu e

i ]n

spe

ran\

a c

a,

ma

i a

poi,

NOI, ianuarie 2018

28/29/

tru ]nceput, nici nu-l observa

se. E

ra ocupa

t= cu ni[te form

ulare

pe ma

s= [i a

]ntreba

t cu tonul ob

i[nuit al b

iblioteca

rei: —

Ce d

ori\i?—

Ca

talog

ul.—

Ce ca

talog

anum

e? —

Flora m

un\ilor Alta

i.E

ra ca

rtea ta

t=lui ei, ca

re se ed

itase d

up= r=

zboi. P`

n= la

el, nu o ceruse nim

eni. {i-a

ridica

t privirea

[i a ]nlem

nit. Era

t`n=

r, zvelt, plin d

e via\=

, un mo\ ne-

gru ca

c=rb

unele ]i at`

rna pe

spr`ncea

n=,

nema

iav`

nd

loc a

colo, sub

[a

pc=,

[i v`

rful la

toa

te ]i punea num

ele, Og

nev, S

a[a

Og

nev. Era

o flac=

r= vie,

o minune d

e foc ce ard

ea ]ncon-

tinuu. Bia

ta K

arenina

zicea c=

se tem

ea s=

nu

i se ap

rind

=

tocul ]n m

`n=

c`nd

]i completa

form

ularul. V

enea zi d

e zi pen-tru

a

studia

ca

talog

ul. F=

cea

noti\e ]ntr-un carne\el. Peste o

s=pt=

m`

n= a

invitat-o la

cinema

, era

un film d

in renumitele film

e a

merica

ne, captura

te de A

rma

ta

Ro[ie

]n G

erma

nia,

prad

=

de

r=zb

oi li se zicea. S

e proiecta

tocma

i Римские

каникулы,

sau

Va

can\=

la R

oma

, cum i-a

m zice

noi... At`

ta s-a

vorbit a

colo ]n la

g=r d

espre filmul a

cela, c=

]mi

vuie[te [i acum

capul. S

e zice c=

pe ]ntreg g

lobul a

pus la ca

le m

ai m

ulte nun\i dec`

t oricare a

lt film

. L-ai v=

zut?—

V=

zut.—

E ]ntr-a

dev=

r un film ex-

traord

inar?

— D

e extraord

inar nu [tiu, d

ar

foarte g

inga

[ [i cople[itor de fru-

mos.—

Vrea

u s=-l v=

d nea

p=ra

t. }l ca

ut pe toate a

fi[ele.—

}l vei g=

si, se proiecteaz=

d

es. {i, d

eci, s-a d

us ea cu S

a[a

O

gnev s=

vizioneze Va

can\=

la

Rom

a...

—

Exa

ct. A

colo, ]n

umb

rele cinem

atog

rafului,

li s-a

u a

tins m

`inile, pa

lmele s-a

u contopit [i s-a

aprins un foc, c=

nu dea

Dom

-nul. Lum

ea d

isp=ruse tota

l din

via\a

lor. Dou=

suflete n=scute

pentru a

fi

ve[nic ]m

preun=.

Sa

[a era

[i el din Lening

rad

, se ocupa

[i el de flora

mun\ilor A

l-ta

i. Doa

mne, ce noroc pe ca

pul ei, ce coincid

en\=!

Se preg

=tea

u de nunt=

, au [i

depus cererile, c`

nd b

iata

bib

li-oteca

r= a

afla

t c= S

a[a

cela cu

mo\ neg

ru c=zut pe spr`

ncean=

era

, ]n realita

te, un ofi\er al S

e-curit=

\ii. Zicea

c= ]nt`

mpl=

tor a

nimerit ]n ca

ntora ceea

, cum nu-

mea

el de ob

icei, KG

B-ul. D

up=

r=zb

oi, ]n mun\ii A

ltai a

u ]nceput s=

vin= d

e peste tot culeg=

tori de

plante ra

re. R=

d=

cinile de g

in-seng

, florile-d

e-col\, renum

itele cea

iuri de a

colo [i ]nc= m

ulte al-

tele. S

a[a

Og

nev, care tocm

ai a

b-

solvise Fa

cultatea

d

e B

iologie,

a fost recruta

t de S

ecuritate [i

trimis ]n m

isiune special=

]n re-g

iunea A

ltai. E

ra ceva

suspect cu

culeg=

torii ceia

d

e pla

nte ra

re, m

ajorita

tea

origina

ri d

in R

epublicile B

altice, recent a

lipite U

niunii. Se cocea

ceva a

colo, ]n m

un\i, [i trebuia

afla

t ce anum

e. C

um ][i term

in= m

isiunea, se d

e-m

obilizea

z= [i se ]ntoa

rce la fa

-culta

te, pentru c= sus\inuse d

eja

exam

enele pentru aspira

ntur=.

Focul iubirii le cred

e pe toate,

se ]mpa

c= cu toa

te. Se preg

=tea

u d

e nunt=. Totul era

hot=r`

t ]ntre ei, d

rag

oste [i credin\=

p`n=

la

sc`nd

ura d

e sicriu, cum zic ru[ii,

da

r r=

m`

nea

un sing

ur chi\i-

bu[. R

=posa

tul ei p=rinte, d

e[i rea

bilita

t, dra

g=

Doa

mne, d

up=

moa

rtea lui S

talin, m

ai r=

m`

nea

pe undeva prin listele Securit=\ii.

Pe de a

lt= pa

rte, Sa

[a O

gnev,

ofi\er de S

ecuritate, nu se putea

c=

s=tori f=

r= perm

isiunea [efilor.

Trebuia

completa

t= b

iogra

fia vi-

itoarei so\ii ]n a

[a fel, ca

s= nu

lase nim

ic de b

=nuit...

— G

ata

, am

f=cut-o cicea

, nu a

u de ce se prind

e, a d

eclara

t S

a[a

Og

nev, scutur`nd

u-[i mo-

\ul de pe frunte.

A

depus

docum

entele nece-

sare,

fotogra

fia,

autob

iogra

fia

viitoarei so\ii, referin\a de la Sec\ia

or=

[eneasc=

d

e cultur=

. U

rma

s=

alea

g=

ziua nun\ii, d

ar ia

t=

c= vrem

ea trece [i perm

isiunea

securi[tilo

r p

entru

c=

s=to

rie nu m

ai vine. S

a[a

, cu fiece zi, tot m

ai trist [i m

ai trist, p

`n

=

ce ]ntr-o

zi, a

venit

negru

ca

p=m

`ntul. A

cerut o foaie cura

t=,

a zis s=

]ncuie bib

lioteca [i s=

nu la

se pe nimeni s=

intre timp d

e o jum

=ta

te de or=

. A

sta ]nsem

na c=

li s-a interzis

c=s=

toria.

— C

e facem

, Sa

[a?

— C

e s= fa

cem? D

epunem un

raport, d

emisionez.

— S

e poate la

voi a[a

ceva?!

— Fire[te, e o a

ventur= pericu-

loas=

. }n cantora

asta

se ma

i poa

te intra

, d

ar,

de

ie[it, ie[i

oda

t= cu m

oartea

. S=

]ncerc=m

, a

zis, oarecum

nehot=r`

t, cu vo-cea

tremur`

nd=

.C

u raportul ]n b

uzunar, a

ie[it ca

o furtun= [i a

disp=

rut pentru c`

teva zile. D

up= ca

re, ]n pu-terea

nop\ii, povestea b

iata

bi-

blioteca

r=, ne-a

boc=

nit la g

eam

. D

oam

ne, noaptea

ceea neb

un=

n-am

s-o uit c`t voi tr=

i. Am

ie[it a

[a cum

s=risem

din pa

t, ab

ia

mi-a

m pus un [a

l pe umeri. S

a[a

era

chema

t de urg

en\= la

Mos-

cova, la

Ministerul S

ecurit=\ii. }n

drum

]i a[tepta

deja

ma

[ina s=

-l d

uc= la

Ba

rnaul, la

aeroport.

— O

rice mi s-a

r ]nt`m

pla, s=

m

= ca

u\i c`t voi fi viu, pentru c=

eu sunt jum=

tatea

ta, [i eu te voi

c=uta

, orice \i s-ar fi ]nt`

mpla

t, pentru

c=

[i tu

e[ti jum

=ta

tea

mea

. F=r=

a fi ]m

preun=, nu vom

putea

exista. n

ici eu, nici tu. A

urcat ]n m

a[in=

[i dus a

fost.

St=team

[i pl`ngeam acolo, ]n

curte, ]n plin= noa

pte, p`n=

nu a

ie[it surioara

mea

, [col=ri\=

, [i a

]nceput a b

uh=i ]m

preun= cu

mine. E

ram

]ntr-un fel reazem

ul ei,

speran\a

ei,

nu-mi

puteam

perm

ite o sl=biciune total=. Mi-a

m

[ters lacrim

ile. i le-am

[ters [i ei, a

m ]m

br=

\i[at-o [i a

m intra

t ]m

preun= ]n ca

s=. P`

n= la

ziu=

ma

i era, c`

ntau und

eva d

eparte

coco[ii de m

iezul nop\ii. B

ucovinea

na

t=cu o vrem

e. R

epovestirea d

ram

ei unui suflet d

rag

e un ma

re chin. Era

obosit=

peste m

=sur=

, urcase un m

unte prea

nalt pentru puterile ei.

— Poa

te ne oprim a

ici, zise pe nea

[teptate. E

t`rziu [i m

= sim

t foa

rte obosit=

...—

iat=

c= a

ici, dra

g=

, nicide-

cum nu ne putem

opri...—

De ce?

— Pentru c=

Ad

ev=rul, sf`

ntul A

dev=

r trebuie s=

fie ]ntreg, com

-plet, ia

r f=r=

de a

ceste ad

ev=ruri

]ntregi, via

\a nu a

re rost...—

M=

rog, d

ac=

insi[ti... Port cu m

ine o sticlu\= cu a

p= m

ine-ra

l=.

Voi

lua

c`teva

]ng

hi\ituri d

ac=

]mi perm

i\i.—

Cum

s= nu, va

i de m

ine!A

pa m

ineral=

i-a m

ai ]m

pros-p=

tat g

lasul.

— V

remea

trece, ne povestea

s=rm

ana

Ka

renina, d

e la M

os-cova

nu se aud

e nimic. }ntre tim

p vine luna

aug

ust, cu trad

i\ionala

consf=

tuire a

nual=

a

b

ibliote-

carilor la

Ba

rnaul, ca

pitala

lor reg

ional=

. Toate a

u mers b

ine, b

iblioteca

ei a fost evid

en\iat=

printre cele m

ai perform

ante, a


calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

ETAPA a IV-a1. Identific= personalitatea istoric= [i apreci-

az= prin dou= argumente rolul ei ]n politica ex-tern= a \=rii Moldovei.

O, b=rbat minunat, cu nimic mai prejos dec`t comandan\ii eroici, de care at`ta ne mir=m! }n zilele noastre, c`[tig= el, cel dint`i dintre princi-pii lumii, o str=lucit= biruin\= asupra turcilor. Du-p= a mea p=rere, el este cel mai vrednic s= i se ]n-credin\eze conducerea [i st=p`nirea lumii [i mai ales cinstea de comandant ]mpotriva turcilor, cu sfatul, ]n\elegerea [i hot=r`rea tuturor cre[tinilor, de vreme ce ceilal\i regi [i principi catolici ][i pe-trec timpul numai ]n tr`nd=vii sau ]n r=zboaie ci-vile. (Cronicarul polonez Jan Dlugosz)

2. Identific= eve-nimentul/procesul/fenomenul repre-zentat ]n caricatur=. Argumenteaz=.

Not=: Pe talgerul mare inscrip\ia Rom`-nia; pe maiourile per-soanelor din dreapta – Ungaria [i Bulgaria.

3. Explic= din punct de vedere istoric provenien\a

expresiei Habemus papam! (Avem pap=!).A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de

zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa I:1. Edouard Herriot, prim-ministru al Fran\ei,

vorbe[te despre nicolae Titulescu (1882-1941), re-marcabil diplomat [i om politic rom`n. Membru al delega\iei rom`ne la Conferin\a de Pace. }n 1922 – ministru plenipoten\iar al Rom`niei la Londra. }n 1927-1928 ajunge ]n fruntea Ministerului Afacerilor Str=ine. Reprezentant al Rom`niei la Societatea na\iunilor. }n toamna anului 1930 a fost ales pre-[edinte al Adun=rii Generale a Societ=\ii na\iuni-lor, fiind reales ]n aceast= func\ie ]n 1931. Orator conving=tor [i diplomat abil – ap=r=tor constant al intereselor rom`ne[ti, dar [i al p=cii interna\iona-le, Titulescu era supranumit academicianul p=cii, ministrul Europei, tribunul p=cii. nicolae Titulescu s-a num=rat printre membrii fondatori ai Academi-ei Diplomatice interna\ionale din Paris (]nfiin\at= la 26 noiembrie 1926), iar la 7 ianuarie 1927, a fost ales vicepre[edinte al acestei institu\ii. }n 1934, a devenit pre[edinte al Academiei. A ]ncurajat efor-turile de constituire, men\inere [i consolidare a Mi-cii }n\elegeri [i }n\elegerii Balcanice. }n februarie 1933 a fost semnat, la Geneva, Pactul reorganiz=rii Micii }n\elegeri. La 9 februarie 1934 s-a ]nfiin\at

}n\elegerea Balcanic= de c=tre reprezentan\ii Rom`niei, Greciei, iugoslaviei [i Turciei. La 3 iulie 1933, Rom`nia a semnat, la Londra, Conven\ia de definire a agresiunii [i a teritoriului, la a c=rei ela-borare a contribuit din plin [i nicolae Titulescu. }n anii 1932-1936 a revenit la conducerea Ministeru-lui de Externe. negocierile dintre n. Titulescu [i M. Litvinov au condus la stabilirea rela\iilor diplomati-ce dintre Rom`nia [i URSS ]n ziua de 9 iunie 1934.

2. Caricatura francez= din sec. al XiX-lea repre-zint= }mp=r\irea Chinei, ]n urma celui de-al Doilea R=zboi al Opiului (1856-1860).

Cauze: 1. Tendin\ele expansioniste ale puterilor europene. 2. Legalizarea comer\ului cu opiu, scuti-rea importurilor de taxele interne de tranzit, supri-marea pirateriei.

Consecin\e: 1. Cedarea Districtului 1 al Kowloo-nului Regatului Unit. 2. Cedarea teritoriului de la est de r`ul Ussuri imperiului Rus (se accept= [i alte variante corecte de r=spunsuri).

3. Hannibal ante portas este o expresie latin=, care remarc= un pericol apropiat, ]n leg=tur= cu un moment critic din cel de-al doilea R=zboi Punic, c`nd Hannibal, general cartaginez, dup= ce a ocupat Capua, nola etc., ]n 211 ]. Hr. a ]naintat cu oastea spre Roma, capitala Republicii Romane fi-ind ]n pericol. Evenimentul este descris ]n lucrarea lui Titus Liviu (Ab urbe condita, XXiii, 16).

Rezultatele etapei I:Se acord=: 5 puncte din oficiu, c`te 10 puncte

pentru fiecare ]ntrebare, c`te 1 punct la fiecare ]ntrebare pentru complexitate.

23 de puncte au acumulat: Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Veronica VORNICESCU, Lozova, Str=[eni; C=t=lina DAVID, Maria CIOBANU, Bar-dar, Ialoveni.

22 de puncte: Anastasia VATAMAN, V=deni, So-roca; Ecaterina POPU{OI, Alexandrina B+TR~N-CEA, M=d=lina S}RBU, Anastasia S}RBU, Nina S}RBU, Holercani, Dub=sari.

21 de puncte: Gabriela NEGRU-VOD+, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti.

20 de puncte: Nadina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni.19 puncte: Irina CUCU, Nisporeni. 17 puncte: Tatiana BALAN, {tefan-Vod=.16 puncte: Mariana CRIGAN, Aliona CERES-

CU, Pepeni, S`ngerei. Dragi elevi! V= reamintim: r=spunsurile trebuie

s= fie individuale, originale [i complexe. Aten- \ion=m: r=spunsurile colective [i/ sau identice nu vor fi punctate.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 16 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Pe talger inscrip\ia Rom`nia; pe maiourile persoanelor din dreapta – Ungaria [i

Bulgaria.


Carul-Mic

G he\arii stocheaz= ]ntre 70% [i 80% din ]ntreaga ap= dulce de pe planet=. 99% din ace[ti ghe\ari

sunt situa\i ]n Arctica [i Antarctica. iar lacul Baikal este cel mai mare lac dup= volum din lume, care con\ine aproximativ 20% din toat= apa dulce proas-p=t= ne]nghe\at= de la suprafa\=. El con\ine mai mult= ap= dec`t toate Marile Lacuri din America de nord luate la un loc.

Despre a[a-zisa ap= dulce, cercet=torii spun c= ea constituie singura surs= de ap= potabil= de la nivelul planetei. Aceasta se reg=se[te aproape in-tegral sub form= solid= ]n cadrul ghe\arilor, con-form celor spuse mai sus, [i al calotelor glaciare. Cu toate c= este ap= dulce, acest tip de ap= este inaccesibil= din cauza st=rii sale de agregare [i im-posibilit=\ii de transport. Dac= totalitatea ghe\arilor [i a calotelor glaciare s-ar topi [i dac= scoar\a te-restr= ar fi ipotetic plan=, nivelul m=rilor [i al ocea-nelor s-ar ridica cu 2,7 km.

P rimul care a pus lum`n=ri ]ntr-un brad a fost Martin Luther, protestant revolu\ionar al seco-

lului al XVi-lea. Se spune c= odat=, drumul de ]n-toarcere spre casa acestuia trecea printr-o p=dure de brazi. Era noapte, era senin [i stelele str=luceau. Era ca [i cum stelele ar fi stat at`rnate de crengile brazilor. imaginea l-a impresionat at`t de mult pe Martin Luther, ]nc`t acesta a vrut s= o reproduc= acas= spre a le-o ar=ta [i copiilor s=i. El a pus ]n locul stelelor lum`n=ri aprinse.

}n Marea Britanie, primul brad de Cr=ciun a fost ]mpodobit ]n 1834, atunci c`nd Regina Victoria l-a adus pe Prin\ul Albert la Castelul Windsor. Prin\ul, de origine german=, a adus cu el tradi\ia ]mpodobi-rii bradului [i a colindelor de Cr=ciun. }n 1846, Re-gina Victoria [i Prin\ul Albert apar cu ]ntreaga fami-lie ]ntr-o poz= pe pagina unei reviste, ]n jurul unui brad ]mpodobit. impactul asupra popula\iei a fost puternic, obiceiul ]mpodobirii bradului fiind adop-tat repede de c=tre multe familii.

A da bir cu fugi\ii ]nseamn= a fugi de unde tre-buia s= r=m`i, a disp=rea ]ntr-un mod la[. Ex-

presia ][i are originea ]n Evul Mediu, c`nd trecerile \=ranilor dependen\i dintr-o \ar= ]n alta aveau loc foarte des. Pentru a-i ]ncuraja s= se stabileasc= ]n \=rile unde se mutau, domnii ]i scuteau pe nou-veni\i de bir. Mul\i dintre \=ranii autohtoni, fugeau de pe mo[iile unde erau aservi\i [i se a[ezau ]n acelea[i locuri ca [i fugi\ii din celelalte zone pentru a fi asimila\i acelora [i astfel s= nu mai pl=teasc= [i ei, cel pu\in o perioad=, birul.

Maic= Preacurat=, te rug=m frumos/ Roag=-Te ]ndat= domnului Hristos/ S= ne d=ruiasc=

ajutorul s=u/ {i s= ne fereasc= de tot ce e r=u!/ Amin!

RUG+CIUNE

BOBOTEAZAV`ntul sufl= printre s=lcii, Vr=bii gure[e s-aud Pe sub [opru unde noaptea Doar misterele s-ascund...

Din c=mar= iese mo[ul Cu o sticl= mititic=, Boboteaza din z=pad= Pe o cruce se ridic=.

Semn c= v`ntul printre s=lcii Prinde via\= ]n plin ger E c= noi la gr=dini\= Desen=m albastrul cer!

LUM~N+RI CU CHIP DE STELE

Marin MOSCU


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

} n seara aceea de ajun eram nespus de agitat. Cu ]ngrijorare f=r= de seam=n m= repezeam,

dup= scurte popasuri, dintr-un col\ al cur\ii ]ntr-altul, scrut`nd cerul cu ]ncordate priviri. Mai ales ]n miaz=noapte ]mi pusesem toat= n=dejdea; de-aco-lo avea s= vin= mult a[teptatul nor de z=pad=. Mi-l ]nchipuiam enorm [i alburiu, cu chip de om; un Mo[ Cr=ciun plutind greoi sub povara darurilor, pe c=ile v=zduhului.

Era cu neputin\= pe-o vreme ca asta s= nu se iveasc=, scutur`ndu-[i barba de om=t: un cer at`t de plumburiu [i potolit, e drept, dar at`t de ghe\os? numai fata din cas= m= tot nec=jea:

— Domnule, poftim ]n=untru, ai s= r=ce[ti... F=r= ]ndoial= c= nici n-o luam ]n seam=...

C`nd ie[ii ]ntr-un t`rziu afar=, fulgii albi se v`nzoleau buluc ]n p=tratele luminoase ale feres-trelor, roi de fluturi [i flutura[i ]n v`rtej f=r= odihn=, etern= ]ntrecere c=tre s=rutul mortal al flac=rii ]n-[el=toare. Dar l=mpile erau departe, ]n dosul gea-murilor aburite, [i micile insecte de ghea\= pierdeau cerneri-cerneri, ]n noaptea viclean=, ]n care se as-cunsese frigul...

Atunci n-am mai putut rezista bucuriei mele. {i cu c=ciuli\a [i cu umerii ]mbr=ca\i ]n solzi[ori de ie, ca ]ntr-o armur= de argint, am n=v=lit ]n=untru:

— Mam=!… mam=, n-auzi!… mam=?…— Ce pofte[ti?— ninge, mam=. ninge, mam=, n-auzi.…— S= faci bun=tate s= nu mai ie[i afar= [i s= te

culci numaidec`t.A doua zi m-am trezit cu noaptea-n cap. nu ]n-

dr=zneam s= deschid ochii; ]mi p=stram pentru tot mai t`rziu pl=cerea de a fi orbit de albul acope-ri[urilor prin geamul din dreptul patului.

Dar nu putui avea prea mult= r=bdare; dezlipii pleoapele; dincolo de geam domnea ]nc= ]ntuneri-cul. C=utam s= deslu[esc prin negur= c=ciula de om=t a casei vecine. Dar nimic nu se putea distinge. numai ]n auzu-mi ]ncepuse s= prind= r=sunet un zgomot monoton, ]nfundat [i sinistru. {i cu el, o b=nuial= amarnic= ][i f=cu loc ]n c=m=ru\ele inimei mele.

nu se poate! Doar asear= nu s-a pornit cea mai zdrav=n= ninsoare? nu v=zusem eu fulgii cu ochii mei? n-am intrat eu ]n buc=t=rie cu umerii plini de z=pad=, de parc= a[ fi avut pe ei epole\i grei de general, [i cu cu[ma troian de nea? F=r= doar [i poate; de prea mult= team= ]mi v`j`ie urechile...

}n ziua aceea a fost petrecere mare ]n casa b=tr`neasc=. Se str`nsese toate neamurile, cu ti-neri [i b=tr`ni, iar l=utarii se r=suceau din [ale ca

foaia de h`rtie pe j=ratec. Din cutiile afumate ale viorilor, c`ntecele b=tr`ne ie[eau trase de arcu[uri, ca minun=\iile trase de bagheta magic= din cuf=-ra[ul f=r= fund al scamatorului...

Bunicul ne privea biruitor din cea\a at`tor timpuri de demult [i povestea cu graiul lui uscat [i ]ntr-adins:

— Ehe, ce mai ierni, domnule! }ngropau casele troienii! Veneau lupii p`n=-n mijlocul t`rgului. Mi-aduc aminte odat=, pe-o z=pad= cum n-a mai fost...

Ascultam pe g`nduri vocea lui acum molcom= [i priveam la copacii jilavi de afar=.

— ... da ce... =sta e Cr=ciun?…Seara petrecerea re]ncepu [i bunicul ][i relu= po-

vestirile pironind iar=[i numai pe mine privirile lui, care parc= veneau de departe, de foarte departe. }n afar= de p=rin\ii mei, erau acum numai b=tr`ni la mas=, [i-n mijlocul at`tor capete albe, ca neaua Cr=ciunurilor de odat=, m= sim\eam nespus de stin-gher.

— De ce tremuri? m= cert= mama. ieri toat= ziua mi-ai stat ]n frig.

}ncepui s= pl`ng...

IERNI JILAVE

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Gib MIH+IESCU

(fragment)


34 de puncte: Mihaela DIACENCO (10,6,10,7), Selemet, Cimi[lia; Alexandrina B+TR~NCEA (10,4,10,10), Holercani, Dub=sari; Mirela ANTON (9,5,10,10), Cobani, Glodeni; Irina ISOFI (10,8,10,6), Drochia, Drochia; Vasile URSU (10,6,10,8), Lozova, Str=[eni.

33 de puncte: Lucia DOBROVICEANU (9,4,10,10), Boldure[ti, Nisporeni; Nadina D+N+I-L+ (10,5,10,8), Veronica VORNICESCU (8,5,10,10), Lozova, Str=[eni; Ecaterina HER|A (10, 5, 8, 10) , Bardar, Ialoveni; Gabriela POPU{OI (9,5,10,9), Holercani, Dub=sari.

32 de puncte: Doina POPA (8,5,9,10), Ecaterina POPU{OI (10,7,7,8), Holercani, Dub=sari.

31 de puncte: Polina PORUBIN (8,5,9,9), Victo-ria GRIGORA{ENCO (9,2,10,10), Anastasia S}RBU (9,4,10,9), Holercani, Dub=sari; {tefan COBZAC (8,5,10,8), Selemet, Cimi[lia; Ecaterina GRIGO-RA{ (9,4,8,10), V=sieni, Ialoveni; Corina DEMEN-CIUC (8,5,9,9), Heciul Vechi, S`ngerei.

30 de puncte: Alina LUCHI|A (10,3,8,9), Bar-dar, Ialoveni.

29 de puncte: Serafima STRATULAT (7,4,10,8), Elena CHIRIAC (8,5,8,8), Holercani, Dub=sari; Dia-na GABOR (8,4,10,7), Iez=renii Vechi, S`ngerei; Ion LATU (9,2,8,10), Orhei; Valeria PATRAS (6,5,8,10), Flore[ti; Maria PLUGARU (10,5,6,8), Bardar, Ialoveni.

28 de puncte: Ana-Maria CONDREA (6,6,8,8), Susleni, Orhei; Vlada SANDU (7,4,10,7), Holer-cani, Dub=sari; Dumitri\a SCURTU (7,5,7,9), Co-bani, Glodeni.

27 de puncte: Tatiana BALAN (8,3,10,6), {te-fan-Vod=; Victoria SAVA (8,3,8,8), Bardar, Ialo-veni; Livia CHICU (8,3,7,9), Lozova, Str=[eni.

26 de puncte: Simion AVRAM (10,3,5,8), Lozo-va, Str=[eni.

25 de puncte: Sorina GANDRABUR (3,3,10,9), Glingeni, {old=ne[ti; M=d=lina S}RBU (3,9,8,6), Holercani, Dub=sari; Dumitri\a CODI|A (7,4,8,6), Gura B`cului, Anenii Noi; Vlada MAICAN (8,5,6,6), Petrunea, Glodeni; C=t=lina DAVID (8,3,6,6), Bar-dar, Ialoveni;

24 de puncte: Alexandra MANEA (2,4,8,10), Drochia; Olga CUROS (6,4,8,6), Bute[ti, Glodeni; Mihaela BUGA (7,3,8,6), Lozova, Str=[eni; Cristi-na CODA (6,4,8,6), Puhoi, Ialoveni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 24 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.

calea spre Olimp

Urmare din pag. 12

A cademia de {tiin\e a Republicii Moldova, Di-rec\ia General= Educa\ie, Tineret [i Sport a

Consiliului Municipal Chi[in=u, Facultatea de Lite-re a USM, [i AO Platforma Socrate, cu sus\inerea partenerului general BC Moldova Agroindbank SA, anun\= organizarea concursului na\ional Scri-soare mamei, ce se desf=[oar= ]n perioada 27 no-iembrie 2017 – 25 februarie 2018, pentru elevii din clasele gimnaziale (prima categorie, clasele a V-a – a iX-a) [i clasele liceale (a doua categorie, clase-le a X-a – a Xii-a) din [colile RM, at`t pentru vorbi-torii de limb= rom`n=, c`t [i pentru alolingvi.

Concursul are drept scop sensibilizarea tinerei genera\ii, promovarea creativit=\ii, identificarea [i promovarea tinerelor talente. Concursul va aten- \iona publicul asupra realit=\ilor existente [i are drept scop motivarea tinerilor de a-[i respecta p=rin- \ii, persoanele care le-au dat via\=, de a valorifica familia, de a le cultiva valori social-umane.

Obiectivul concursului este de a p=stra [i a pro-mova rela\iile, leg=turile fire[ti pe plan sentimental [i spiritual dintre p=rin\i [i copii.

Ast=zi copiii [i p=rin\ii afla\i la distan\= comu-nic= prin skype, twitter, odnoklassniki, facebook [.a. De multe ori ]ns= discu\iile lor se reduc la pro-blemele materiale. Scrisoarea este cel mai reu[it instrument de a-l motiva pe copil s=-[i deschid= su-fletul, s= dea fr`u liber imagina\iei. Este important s= vedem ce simte [i cum g`nde[te un copil.

Lucr=rile vor fi expediate ]n format electronic pe adresa de e-mail: [email protected] (limba rom`n=), [email protected] (lim-ba rus=). Pentru aprecierea lor vor fi formate dou= comisii – una pentru lucr=rile scrise ]n limba rom`n=, [i alta – pentru lucr=rile ]n rus=.

Locul I – 2000 de leiLocul II – 1500 de leiLocul III – 1000 de lei5 premii a c`te 500 de lei}nm`narea premiilor [i a altor distinc\ii va avea

loc ]n municipiul Chi[in=u, ]n cadrul unei solem-nit=\i speciale, ]n preajma S=rb=torii interna\iona-le a femeilor (locul, data [i ora festivit=\ii vor fi anun\ate din timp).

informa\ii detaliate cu privire la acest concurs pute\i g=si ]n Regulament, pe adresa de facebook a proiectului: https://www.facebook.com/scrisoare-mamei sau la adresa DGETS: www.chisinauedu.md, precum [i la telefoanele: 022235380; 022235284; 022235275 (Sec\ia informare [i Rela\ii cu Comuni-tatea DGETS mun. Chi[in=u, str. Dosoftei 99, bir. nr. 30, 42).

Termenul-limit= de expediere a lucr=rilor este data de 25.02.2018.

CONCURSUL NA|IONAL DE CREA|IE PENTRU ELEVI

SCRISOARE MAMEI


calea spre Olimpdrepturile tale

A m r=mas ]ns=rcinat= fiind elev= ]n clasa a un-sprezecea. Eu ]mi doresc s= nasc acest copil [i

s=-l cresc a[a cum se cuvine unei mame, dar, toto-dat=, vreau s=-mi continuu studiile la liceu, iar dup= aceasta s= fac o facultate. Pe perioada ]ngrijirii copi-lului p`n= la v`rsta de trei ani eu pot pretinde la in-demniza\ie pentru ]ngrijirea lui?

Veronica C.Chi[in=u

Veronica, respect alegerea ta [i-\i comunic cu mare drag c= la na[terea copilului vei beneficia de o indemniza\ie unic= ]n cuantum de 5300 lei.

indemniza\ia lunar= pentru ]ngrijirea copilului ]\i va fi acordat= p`n= la v`rsta de 1,6 ani a copi-lului, deoarece tu e[ti persoan= asigurat=, ]n cali-tatea ta de elev=, dar nu ai activat ]n c`mpul muncii.

Totodat=, o alt= persoan= asigurat= din familia ta este ]n drept s= ]ngrijeasc= de copil [i s= bene-ficieze de indemniza\ia lunar= pentru cre[terea copilului p`n= la v`rsta de 3 ani.

Pentru mai multe detalii ]\i recomand s= apelezi la Linia verde a Casei na\ionale de asigur=ri soci-ale: 022 286 115.

S unt elev ]n clasa a Vii-a. Am o reu[it= bun= la [coal=, dar nu ]ntotdeauna ]mi reu[e[te s=

iau note maxime. P=rin\ii mei, care [i-au dorit s= fiu premiant, de fiecare dat= c`nd se ]nt`mpl= s= iau o not= mai joas=, ]mi aplic= pedepse. Sunt certat, evit= s=-mi r=spund= la ]ntreb=ri [i ]mi in-terzic totul p`n= nu fac pe placul lor. Procedeaz= corect?

Radion LUCA, 13 ani Ialoveni

Drag= Radion, capacit=\ile copiilor sunt indivi-duale, dar acestea pot fi dezvoltate prin studiere. P=rin\ii nu trebuie s=-[i pedepseasc= copiii, dar trebuie s= le ofere suport ]n dezvoltarea capa-cit=\ilor, s=-i sus\in= [i s=-i ]ncurajeze. Uneori p=rin\ii ][i pedepsesc copiii, fiindc= nu cunosc cum ar trebui s= discute cu ace[tia, fiindc= nu au beneficiat de instruire sau au copiat un model anumit de educa\ie. Discut= cu psihologul sau di-rigintele de clas=, este de competen\a lor s= or-ganizeze ]nt`lniri cu p=rin\ii [i s= discute modul de educare a copiilor. Mai multe sfaturi po\i primi de la consultan\ii Liniei fierbin\i Telefonul Copilu-lui, apel`nd la 116 111 de la un telefon mobil sau sta\ionar, apelul este gratuit.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

PEDEPSE... PEDEPSE...Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

C `nd scriu aceste cuvinte, a[tept=m s= cad= peste noi [i peste |ar= argintiile z=pezi. C`nd

le ve\i citi voi, ni se vor strecura ]n vise ghioceii. A[a e timpul acesta, a[a suntem noi [i a[a se face o re-vist= care v= adreseaz= ]ntreb=ri ca voi s= r=s-punde\i la ele c`t mai repede [i c`t mai corect.

De fapt, majoritatea r=spunsurilor pe care le pri-mim sunt corecte. {i aceasta, pentru c= sunte\i de[tep\i [i ingenio[i. Am putea ad=uga un pic de „dificultate” ]ntreb=rilor pe care le adres=m, dar e bine, cred, ca ini\ial s= consult=m p=rerea voastr=. Dac= e bine a[a, continu=m a[a. Dac= nu... Poate ne spune\i voi ce propuneri a\i avea. P`n= atunci – la treab=!

ETAPA a III-a1. C`te victorii a ob\inut judocanul moldovean

Ion Nacu la Grand Slam-ul de la Tokyo? (5 puncte)2. Ce scrie pe postamentul celor trei figuri din

fa\a stadionului Old Trafford? (4 puncte)3. Statuia c=rui fotbalist a fost vandalizat= la ]n-

ceputul lunii decembrie 2017 la Buenos Aires? (3 puncte)


CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

Urmare din pag. 13

Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:

19 puncte a acumulat: Lucia DOBROVICEANU (9,2,8), Boldure[ti, Nisporeni.

17 puncte: Mihaela DODI (9,1,7), Orhei.16 puncte: Ecaterina POPU{OI (3,5,8), Nina S}RBU

(8,1,7), Anastasia S}RBU (7,1,8), M=d=lina S}RBU (6,1,9), Holercani, Dub=sari.

14 puncte: Mihaela BUGA (5,1,8), Lozova, Str=-[eni; Serafima STRATULAT (4,2,8), Holercani, Dub=sari.

13 puncte: Diana POPA (5,1,7), Nicoleta PORU-BIN (4,1,8), Holercani, Dub=sari.

11 puncte: Vlada SANDU (3,0,8), Gabriela PO-PU{OI (3,0,8), Holercani, Dub=sari.

10 puncte: Veronica VORNICESCU (3,1,6), Na-dina D+N+IL+ (3,0,7), Lozova, Str=[eni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-

ticipan\ilor care au acumulat minimum 10 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.


pa gi na mu ze lor

IRINA RIMES

A m auzit-o ]nt`mpl=tor. Mi-a pl=cut. Era ceva nou. Mai t`rziu ]ntr-un interviu irina spunea: E

aiurea s= vii pe pia\= cu ceva ce mai fac [i al\ii, dar s= te a[tep\i ca muzica ta s= fie apreciat=. Am c=utat „acel ceva” [i m= bucur c= l-am g=sit.

irina Rimes are 27 de ani [i vine din raionul Flore[ti. A prins gustul scenei ]nc= de la v`rsta de cinci ani, c`nd evolua la Casa de Cultur= din lo-calitate. A f=cut parte din Studioul de Muzic= pentru Copii din Soroca Bravo-Star, de acolo a ]nceput aven-tura ei ]n lumea muzicii.

A absolvit Facultatea de Canto Jazz a Academiei de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice din Chi[in=u, iar ]n 2012 a fost finalist= a proiectului Fabrica de Staruri. Dup= acel proiect televizat a cunoscut prieteni din Rom`nia care au ajutat-o s= treac= Prutul. Din acel moment via\a ei s-a schimbat radical. ini\ial i-a fost greu, pentru c= nu e simplu s= te mu\i ]ntr-un mediu unde nu cuno[ti pe nimeni [i s= ]ncerci s= te faci remarcat. Patru ani a lucrat pur [i simplu, f=r= s= apar= undeva, ]n final munca ei a dat roade. Visele, primul ei single, a lansat-o ]n industria muzical=, ajung`nd rapid ]n topul celor mai difuzate piese [i

i-a adus premiul pentru cel mai bun debut al anului 2016. A urmat prima trilogie din showbizul rom`nesc iubiri secrete. irina spune c= scopul ei nu e s= fac= balade simple, ci s= c`nte sentimente simple. A reu[it, revista Cosmopolitan a numit-o „revela\ia anului 2016”.

La sf`r[itul anului trecut a lansat primul ei al-bum, Despre el, care i-a cucerit pe ascult=tori. Albu-mul con\ine zece piese [i reprezint= o poveste in-spirat= din tr=irile, sentimentele [i emo\iile irinei.

Pe l`ng= piesele compuse [i c`ntate de ea, irina Rimes a scris pentru cele mai ]n vog= artiste din Rom`nia, precum inna, Raluka, Andra, Alina Ere-mia [i Antonia.

}n timpul liber face tot muzic=, iar o dat= pe lun= vine acas=, pentru a mai sta cu mama [i s=-[i vad= prietenii pe care-i are la Chi[in=u.

Pe mine m-a impresionat piesa irinei Ce s-a ]n-t`mplat cu noi. Aceast= ]ntrebare retoric= ]mi sun= de ceva timp ]n minte [i tot ]ncerc s= g=sesc r=s-punsuri. V= invit [i pe voi s= le c=uta\i.

Pentru NOI – Ana BRADU


ANA-MARIA BR~NZ+

} n mahalaua copil=riei mele, ]n zilele lungi de var=, colbul nu avea hotar atunci c`nd, fete [i

b=ie\i la un loc, ]njghebam cele mai ml=dioase s=bii din cucut= sau vl=stari care mai de care. |in minte c= pi[ca r=u firul de salcie! ne visam pe r`nd pe arene interna\ionale de scrim=…

A cuceri lumea cu spada e un simbol care ne duce cu g`ndul la lupte acerbe ]ntre hoarde sau la imaginea triumf=toare cu sabia ]n m`n= deasupra capului. Patru rom`nce, campioane mondiale la scrim= au uimit lumea c`nd ]n momentul ]n care trebuiau s=-[i savureze victoria, s-au cobor`t de pe podiumul de premiere tocmai c`nd se intona imnul \=rii lor, iar ele ][i luaser= av`nt dup= o lupt= grea s= intoneze… Campioanele au ]nceput s=

time-out

pl`ng= c`nd str=inii le-au gre[it imnul [i ]n loc de De[teapt=-te, rom`ne! ]n difu-zoare r=suna Trei culori cunosc pe lume.

Liderul acestei echipe agile precum ni[te feline este Ana-Maria Br`nz= (nu-me de c=s=torie Popescu), n=scut= pe 26 noiembrie 1984 la Bucure[ti, scrimer= specializat= pe spad=. Cum era b=ie- \oas=, p=rin\ii s=i ]i g=sesc ac de cojoc [i o ]ndeamn= s= fac= sport: la zece ani ia proba la tenis de c`mp, dar nu o ]nc`nt=. Apoi fratele ei mai mare o duce ]n sala de scrim= din Complexul Sportiv Ghen-cea. Scrima ]i place imediat [i urmeaz= cursurile la CSS nr. 3 Steaua la antreno-rul Radu Szilaghy. De[i floreta este arma tradi\ional= de ]nv=\are, Ana-Maria ale-ge spada pentru c= era singura arm= ]n toat= sala cu m`ner pentru st`ngaci. Dup= [apte luni de antrenament, devine campioan= a Rom`niei, fiind observat= de antrenorul lotului na\ional de spad=, Dan Podean, dup= care [i de Octavian Zidaru. Studiaz= la Liceul cu program sportiv Petrache Tri[cu, iar, dup= absol-vire, aleea care duce spre sala de scrim= ]i va purta numele. i se ofer= o burs= ]n America dup= bacalaureat, dar alege s= r=m`n= ]n Rom`nia, absolvind Fa-cultatea de Educa\ie Fizic= [i Sport, Uni-versitatea din Craiova.

Vicecampioan= olimpic= la Jocurile Olimpice de var= din 2008 de la Beijing; campioan= olimpic= pe echipe la edi\ia din 2016 de la Rio de Janeiro, de dou= ori campioan= mondial= pe echipe (2010, 2011) [i de [apte ori campioan= european= (2013 la individual [i 2006, 2008, 2009, 2011, 2014 [i 2015 pe echipe). De-a lungul carierei a c`[tigat 14 turnee de Cupa Mondial= [i a fost declarat= cea mai bun= spadasin= din lume ]n se-zoanele 2007-2008, 2008-2009, 2012-2013, egal`nd astfel recordul fran\uzoaicei

Laura Flessel-Colovic. Fiind diagnosticat= cu ten-dinit= la m`na st`ng=, intr= ]ntr-un program de refacere ]n Fran\a.

C`nd echipa Rom`niei prime[te un nou set de echipament cu m=[ti ]n culorile tricolorului, gal-benul nefiind ales de nimeni, ]i revine sportivei, de-venind astfel logoul ei. Este legitimat= la CSA Steaua ]n 2001 cu gradul de sergent, actualmente de\in`nd gradul de maior.

}n acest context, dragi cititori, ]mi permit s= v= ]n-treb dac= proverbul Capul plecat sabia nu-l taie nu-[i pierde din sens?

Daniela CODREANU


III

E cologii au apreciat rapid poten\ialul uria[ al dronelor pentru monitorizarea biosferei, a polu=rilor naturii, provocate de activi-

tatea uman=. Dronele lor urm=resc migra\ia [i num=rul animalelor, starea florei [i faunei. }n largul oceanelor recurg la ajutorul lor pen-tru identificarea vaselor pesc=re[ti braconiere [i documentarea acestor ]nc=lc=ri. iar ]ntr-o gr=din= zoologic= ele sunt ]ns=rcinate s= provoace tigrii supraalimenta\i [i lene[i la alerg=ri s=n=toase pentru a-[i men\ine silueta robust=. Mai multe companii de comer\ pe inter-net deja folosesc dronele sau examineaz= modalit=\ile de utilizare pentru livrarea coletelor sau a pizzei p`n= la 15 km.

}n norvegia a fost construit= o dron= mare, puternic=, cu opt elice, care poate ridica ]n aer greut=\i de p`n= la 225 kg sau pasageri pen-tru 45 de minute! iar japonezii au „]nv=\at” dronele s= dirijeze la dis-tan\= autobasculantele mari, f=r= [oferi, ]n lucr=rile din cariere. Tot japonezii au ]nzestrat unele drone cu plase pentru a v`na... drone! Desigur, acolo unde acestea nu sunt binevenite – spionare, interven- \ie ]n via\a privat=. }n agricultur= dronele ][i g=sesc aplicare pentru controlul st=rii planta\iilor, depistarea focarelor de boli [i a d=u-n=torilor. {i ]n Republica Moldova, ]n premier=, dronele au ]nceput s= fie utilizate pentru monitorizarea bolilor ]n vii. iar unele \=ri ape-leaz= la drone pentru a evalua cum sunt folosite subven\iile ]n agri-cultur= – de sus se vede mai bine ce ai sem=nat, ai aplicat fertilizan\i sau ba, ai implementat tehnologii moderne.

Chinezii au reu[it s= construiasc= o dron=-gigant, cu anvergura aripilor de 40 m, cu baterii solare, care se poate men\ine la ]n=l\imea de 20 km timp de luni ]ntregi! Este din materiale tehnologice u[oare [i e propulsat= de opt elice. |ine ]n vizorul s=u o suprafa\= de un milion de kilometri p=tra\i – de treizeci de ori suprafa\a Republicii Moldova. R=m`ne doar s= ne imagin=m multiplele ei utiliz=ri – [i monitorizare, [i recunoa[tere, telecomunica\ii etc.

Pe l`ng= dronele cu elice (3, 4, 6, 8 [i mai multe) sunt produse [i drone f=r= elice, cu propulsie reactiv=. Adesea imprimate ]n mare m=sur= ([i p`n= la 80%) la imprimante 3D, unele pot atinge anvergura aripilor de 3 m, ating`nd viteze superioare celor cu elice, recordul ]nre-gistrat fiind de 241 km/or=. }n aceast= categorie exceleaz= Fran\a.

Dar s= vorbim [i despre dronele mai ciudate, construite de entuzia[tii inspira\i. Un tat= din Vermonth (nordul SUA), deranjat de necesitatea de a-[i conduce feciorul-elev de acas= p`n= la autobu-zul [colar pe timp de iarn= geroas=, a construit o dron= cu sistem de pozi\ionare GPS, c=reia i-a ]ncredin\at aceast= func\ie: e mult mai confortabil s= [ezi ]ntins ]n pat la cald, cu telecomanda ]n m`ini, dec`t s=-\i ]nghe\e obrajii. Dar fiul? P=i, cine a zis c= drumul spre cuno[tin\e este unul „cald”? Englezii de la compania Drones Diret au construit o dron= s=-i \in= ceva posesorului [i s=-l urmeze ]n caz c= ]ntr-o m`n= \ine o ]nghe\at=, iar ]n alta – un buchet de flori. iar o echip= din Letonia a construit o dron= care f=r= vreo dirijare urmeaz= persoana indicat= [i o filmeaz= ne]ntrerupt. S-ar putea s= fie o apli-ca\ie interesant= pentru realizarea unei cronici, a unor episoade pentru filme sau chiar pentru asigurarea securit=\ii persoanei res-pective – un bodyguard vigilent aerian, un ]nger p=zitor.

}n noaptea de revelion visezi, de regul=, ]ndeplinirea unor dorin\e. Mo[ Cr=ciun nu reu[e[te s= ajung= cu sania, tras= de cerbi, pe la fiecare familie, risc`nd s=-[i piard= cei mai sinceri fani. Poate a venit timpul s= recurg= [i el la tehnologiile moderne [i s=-[i ia ]n ajutor armate de drone? La un miez de noapte, dup= ce a b=tut ceasul, de geamul t=u se apropie o dron=, dans`nd ]n aer [i v`ntur`nd fulgii, clipind cu lumini\e juc=u[e. S=-i deschizi geamul – ar putea fi unul din neobosi\ii soli ai lui Mo[ Cr=ciun cu un cadou pe care l-ai a[teptat un an ]ntreg.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

DRONELE — TR~NTORI NEOBOSI|I

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

292018, ianuarie NOI

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

B+TR~NUL FELINAR


constela\ia fr=m`nt=rilor tale

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog

AJUT+ CREIERUL S+ TE AJUTEA m picat testul la matematic=. }n plin an [colar.

nu ]n\eleg, de ce mi s-a ]nt`mplat? Doar nu sunt o elev= cu nereu[ite [colare. Mi-am impus s= m= preg=tesc. Da, am avut mult de repetat [i chiar de recuperat unele subiecte nepl=cute mie sau abandonate pentru mai t`rziu. }ns= dou= zile la r`nd nu m-am desprins de manual, p`n= noaptea t`rziu. Sunt trist=. {i dezam=git= de mine [i de matematic=. Ce e ]n neregul=? Cum dep=[esc acest impas?

Victoria C., 16 aniChi[in=u

nu c=lca pe aceea[i grebl= – spune ]n\elepciu-nea popular=. Or, dac= ]nve\i ]n continuare de aceea[i manier=, rezultatele vor fi la fel. Pentru a remedia situa\ia, psihopedagogii sugereaz= solu- \ii productive [i accesibile fiec=ruia: cunoa[te [i

respect= pro-priul creier, studiaz= cu interes [i ati-tudine poziti-v=, folose[te tehnici efici-ente de ]nv=- \are. Doar a[a po\i ]nv=\a repede, cu eforturi mini-me [i pl=cere maxim=, ]n-\elegi mai bi-ne noile cu-no[tin\e [i le re\ii pe ter-men lung.

De ce cre-ierul?

C r e i e r u l uman este o entitate cu po-ten\ial mira-culos, mult

mai creativ= [i mai flexibil= dec`t orice computer sau program de inteligen\= artificial= cunoscute ast=zi. El are o capacitate natural= de a ]nv=\a [i a se perfec\iona continuu. }ns=, numai cu sprijinul [i implicarea direct= a posesorului. Doar tu po\i di-rec\iona, regla [i men\ine func\ionarea eficient= a creierului ]n procesul ]nv=\=rii. Cum? Urmeaz= c`-teva indica\ii.

Orice activitate, inclusiv cea de ]nv=\are, presu-pune a[a-zisa ]ntrebare zero: de ce fac ceea ce fac (citesc acest text, rezolv acest tip de probleme, ]nsu[esc aceste deprinderi de ]nv=\are etc.). Une-

ori r=spunsul este greu s=-l ]mbraci ]n cuvinte potri-vite. nici nu e neap=rat. Reflec\ia ]n sine te mobi-lizeaz= ([i orienteaz= creierul) spre un scop real, acceptat con[tient drept al t=u. Asemenea busolei, \elul stabilit pentru fiecare sesiune de ]nv=\are te orienteaz= ]n marea de informa\ii, ]\i economise[te timp [i te responsabilizeaz= s= duci la bun sf`r[it lucrul ]nceput.

C`nd/ ]n c`t timp? – este urm=toarea ]ntrebare ce solicit= un plan concret [i ra\ional. De exemplu, preg=tesc eseul pentru limba rom`n= mar\i, ]ntre 17.00 [i 18.30, [i joi, ]ntre 18.00 [i 19.30. Formul=ri de genul s=pt=m`na viitoare, ]ntr-una din zilele apropiate creeaz= confuzie. De regul=, am`ni pen-tru seara ]nainte de prezentare, lucrezi ]n mare grab=, stresat sau indiferent [i inferior posibilit=- \ilor. La planificare, ajusteaz= [edin\ele de ]nv=- \are perioadei de timp, c`nd ai cea mai mare pro-ductivitate (de exemplu, diminea\a la prima or=, ]ntre orele 15.00 [i 19.00 sau 20.00 [i 22.00). iden-tific= ambientul ]n care ai randament maxim: la bibliotec= ]n murmurul vizitatorilor, acas= ]n lini[te total= sau pe un fundal muzical silen\ios etc.

Monteaz=-te emo\ional pentru fiecare [edin\= de ]nv=\are – creierul r=spunde foarte bine la acest lucru. G`nde[te pozitiv: am un scop clar [i voi reu[i s= ]nsu[esc materia ]n timp util; completez proiec-tul cu c`teva grafice ilustrative [i voi face o prezen-tare de succes; am ]n\eles teorema deci, voi reu[i s= rezolv toate problemele. Asociaz= o ]nc=rc=tur= emo\ional= materia studiat= pozitiv= sau peiora-tiv= – doar s= nu te lase indiferent (m= irit= con-ceptele acestea, – sun= ciudat [i sunt greu de pro-nun\at; curios lucru, de ce folose[te autorul at`tea paragrafe [i alineate; aha, m= entuziasmeaz= mul- \imea de grafice [i desene, pare a fi distractiv etc.).

Pune-\i ]ntreb=ri ]nainte de [i ]n procesul studiu-lui. Cite[te mai ]nt`i ]ntreb=rile ce ]nso\esc textul. Revizuie[te ]ntreb=rile punctate de profesor ori su-gerate de colegi. Formuleaz= propriile ]ntreb=ri: Ce este nou ]n acest material? Ce cunosc despre acest subiect? Cum func\ioneaz= acest principiu ]n via\a real=? De ce este nevoie s= re\in aceast= for-mul=? Unde [i c`nd poate fi ea aplicat=? Cine a mai scris/vorbit despre asta? C=utarea r=spun-surilor stimuleaz= activitatea creierului deoarece provoac=, intrig=, sugereaz= ceva nou, neobi[nuit. }ntreb=rile men\in concentrarea, faciliteaz= ]n\e-legerea, sporesc memorarea [i reamintirea ulteri-oar=. Marele avantaj al ]ntreb=rilor este [i acela c= deschid sertarele memoriei [i integreaz= noile cuno[tin\e ]n structura informa\iilor pe care le st=-p`ne[ti deja.

Pentru ]n\elegerea facil= [i studierea profund= a unui material sau proiect voluminos aplic= frag-mentarea ]n segmente logice mai simple. Scopul [i

STUDIU INTENSMircea ANDREI


afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

Omul sfin\e[te locul. Proverb popular

O dat= ce am agreat cu partenerul meu Planul de afaceri, am ]nregistrat afacerea la Camera }n-

registr=rii de Stat, el, partenerul, s-a ]ntors ]n Slove-nia pentru a organiza livrarea de echipamente, uti-laj [i materie prim=, necesar= pentru primul an de activitate. Eu am r=mas s= m= ocup de preg=tirea localului ]n care vom ]ncepe activitatea, precum [i de angajarea personalului necesar – doi operatori [i un contabil.

identificarea [i angajarea personalului, av`nd ca obiectiv titlul acestui material, este o condi\ie ne-cesar= [i extrem de important= pentru a asigura succesul oric=rei afaceri, fie ea mare sau mic=. }n acela[i timp, este o condi\ie nu tocmai u[or de rea-lizat. De ce? Fiindc=, spre deosebire de procesul de achizi\ionare a unui utilaj potrivit pentru ceea ce dori\i s= fa-ce\i, procesul de a avea „omul potrivit la locul potrivit” este mult mai complex [i diferen\iat, cu aspecte psihologice profunde, criterii nu totdeauna clar definite, mai ales cantitativ, pe de o par-te, [i posibil de tratat ]n mod neunivoc ]n ce-le mai multe cazuri, pe de alt= parte. De exemplu, candidatul pentru o anumit= func\ie consider= c= este potrivit pentru aceast= func\ie, pe c`nd antre-prenorul, managerul propriei afaceri, poate fi de alt= p=rere.

Un antreprenor, confrunt`ndu-se cu situa\ia de a angaja pe cineva, totdeauna trebuie s= \in= minte faptul c= speciali[tii, muncitorii, ca de altfel [i ma-nagerii buni, nu se nasc, ci se formeaz=, cresc`nd profesional [i dezvolt`ndu-se. Prin urmare, una dintre calit=\ile principale ale unui antreprenor este cea de a intui poten\ialul de cre[tere al persoanei din fa\a sa care dore[te s= fie angajat=.

Despre procesul [i metodele de angajare, de motivare [i gestionare eficient= a resurselor umane pute\i g=si ]n internet o mul\ime de surse. De exem-plu, formul`nd solicitarea „Managementul resurse-lor umane”, motorul de c=utare Google va afi[a peste 300 de mii de surse, iar pentru „Human resour-ce management” – peste 100 de milioane.

Ceea ce ]ns= orice antreprenor trebuie s= con-[tientizeze este urm=torul adev=r: Cu c`t afacerea este mai mic=, cu at`t importan\a sau responsabili-tatea sa de a angaja Omul potrivit la locul potrivit este mai mare! De ce? }ncerca\i s= v= dumeri\i sin-guri, sau discut`nd cu cineva.

OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT

Alexandru DIMITROV

planul trebuie s= fixeze pa[ii de lucru la aceste fragmente, precum [i momentul integr=rii lor ]ntr-un tot ]ntreg. Astfel, principiul definit metaforic „Seg-menteaz= elefantul ]n p=r\i mai mici ]nainte de a-l consuma” te ajut= s= ]nsu[e[ti u[or [i confortabil noi cuno[tin\e [i deprinderi.

C oncentreaz=-te asupra lucrului pe care-l faci. Elimin= orice te poate distrage: telefon, televi-

zor, palavre. C`nd ]nve\i ceva nou, ]n creier se ex-tind conexiunile neuronale. Cu c`t e[ti mai con-centrat, cu at`t mai eficient se consolideaz= noile achizi\ii. Capacitatea de a-\i focaliza aten\ia asu-pra unei singure sarcini este sus\inut= de tehnica POMODORO (RO{iA), elaborat= de Francesco Cirillo. Este un sistem de ]nv=\are, care ]\i propune s= lucrezi ]n aceea[i unitate de timp la o singur= sarcin=, f=r= a te angaja ]n alte activit=\i paralele. Esen\a este urm=toarea. }mparte sarcina ]n „felii” de 25 de minute (perioada optim= de timp pe du-rata c=reia creierul ][i men\ine concentrat= aten- \ia), ]ntre care intercalezi pauze de 5 minute. Se-teaz= un timer s= sune dup= 25 de minute (po\i folosi cronometrul telefonului). Timp de 25 de mi-nute lucrezi doar la o sarcin= dat=. Evit= catego-ric: ]ntreruperi, g`nduri laterale, gust=ri, discu\ii. C`nd sun= alarma, ia o pauz= de 5 minute ]n care te relaxezi. Creierul are nevoie s= se deconecteze, pentru a re]ncepe cu aten\ie sporit= lucrul la ur-m=toarea „felie pomodoro”. Dup= patru secven\e de 25+5 (1 pomodoro complet), f= o pauz= de 20-30 de minute. Dup= pauz=, ia-o de la cap=t cu urm=torul pomodoro [i urm=toarea sarcin=, sau continu= cu sarcina ]nceput=, dar neterminat=. Tu stabile[ti num=rul secven\elor de lucru la sarcin= (c`te pomodoro). Urm=re[te s= nu dep=[e[ti sesi-unile de lucru prestabilite. Pe m=sur= ce practici aceast= tehnic=, cre[te puterea ta de concentrare, timpul de ]nv=\are scade, iar rezultatele se ]m-bun=t=\esc.

Consolideaz= cele ]nv=\ate. nu toci, evit= re-pet=rile reluate la intervale scurte de timp. }n-t=re[te materia studiat= prin vizualizarea infor-ma\iei (imaginile ]mbun=t=\esc cu p`n= la 90% capacitatea de ]n\elegere [i memorare). Elaborea-z= scheme [i grafice ]nso\ite de cuvinte-cheie, e-xerseaz= [i aplic= ]n contexte identice [i/sau dife-rite. Este eficient= tehnica Explic=/ ]mp=rt=[e[te altora sau \ie ]nsu\i/ }nva\= pe altcineva. Presu-pune c= cel=lalt (real sau imaginar, ori chiar tu ]n-su\i) nu [tie nimic despre acest subiect. Explic= tema ]n cuvinte proprii, reformul`nd textul ini\ial. Folose[te cuvinte simple, imagini, scheme, exem-ple. Aceast= practic= de „predare” activizeaz= [i consolideaz= conexiunile neuronale, antreneaz= creierul s= ]nve\e productiv [i s= furnizeze cele ]nv=\ate c`nd ai nevoie.

Creierul t=u este comoara ta – nu este sclavul [i nici inamicul t=u. Ajut=-l s= te ajute.


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

ENCICLOPEDIA CR+CIUNULUI. Gerry Bowler. Rom`nia: Nemira, 2011, 416 p.

Cr=ciunul fiind o s=rb=-toare special= pe tot mapa-mondul, se bucur= de multe obiceiuri [i tradi\ii, care se vor adunate ]ntr-o colec\ie uimitoare cu un inventar ire-zistibil, invit`ndu-te s= faci ocolul lumii ]ntr-o carte nu-mai bun= de pus sub brad. Dac= e[ti curios s= afli ce se ]nt`mpl= pe alte continente sau \=ri cu prilejul Cr=ciu-nului, ce filme, c=r\i sau c`n-tece au ]ntregit atmosfera magic= a s=rb=torii, e[ti binevenit printre aceste pagini colorate.

APROAPE. Grigore Vieru (280 p.) [i TOAMNA PORUMBEILOR ALBI. Dumitru Matcovschi (232 p.). Chi[in=u: Cartier popular, 2017.

A n t o l o g i a de versuri A-proape alin= ni\el dorul de Grigore Vieru, „discipol al lui Orfeu” (Marin Sorescu). „Po-ezia lui Gri-gore Vieru este expresia unei sens ib i l i t= \ i ie[ite din co-mun, aproape dureroase... Dincolo de teme – sa-cre sau profane –, ceea ce confer= o frumuse\e tragic= poeziei lui Grigore Vieru este con[tiin\a valorii imense a limbii”.

Romanul de fa\= al lui D. Matcovschi, „poet autentic [i, prin demnitatea [i suferin\a lui, un simbol al Basarabiei” (Eugen Simion), surprinde facturile pe care le produce la nivelul con[tiin- \elor tradi\ionale, prin introducerea sistemului sovie-tic, pled`nd „contra pierderii de suflet” (Stela Luca).

ISTORIA ILUSTRAT+ A ROM~NIEI {I A RE-PUBLICII MOLDOVA. Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan. Volumul 1. Chi[in=u-Bucure[ti: Litera, 2017, 96 p.

Edi\ia a treia, ad=ugit=, ]n 6 volume apare cu prilejul Cente-narului Marii Uniri a Rom`nilor, adun`nd ]ntre aceste coper\i toate provinciile rom`ne[ti. Au-torii subliniaz= c= „nu au vrut s= ofere legitim=ri ale trecutu-lui pentru actele [i realit=\ile prezentului, ci doar s= fac= o descriere [i o analiz= a facto-rilor generali [i specifici care au afectat [i influen\at cursul istoriei rom`nilor”. Preistoria; Dacia ]nainte de romani; Regiunile nord-dun=rene de la provin-cia Dacia la apari\ia limbii rom`ne; Societatea rom`neasc= la ]nceputurile evului mediu se vor descoperite ]n volumul num=rul 1.

punctul de pornire

LECTUR+ CU SPOR

—C um ai ajuns s=-\i valorifici experien\a de lectur= la diferite concursuri?

— De mic ]mi pl=cea s=-mi petrec o mare parte din timpul liber ]n bibliotec=, citind [i particip`nd la diferite concursuri de lectur=. Peste ani, mi-am dezvoltat aceast= pasiune prin lecturi de calitate.

— C`t timp \i-a luat s= te preg=te[ti de Lectu-riada public= pentru juniori [i seniori 2017?

— Timp de dou= zile am citit cartea Enciclope-dia Zmeilor de Mircea C=rt=rescu, oper= propus= pentru concursul sec\iunii juniori, preg=tindu-m= minu\ios de etapele edi\iei a XiV-a a acestui con-curs.

— Cititorii no[tri sunt curio[i s= afle mai multe detalii...

— Concursul de fa\= ][i propune stimularea dia-logului intercultural prin lecturi de calitate, coope-rarea tinerilor, promovarea valorilor democratice [i a inova\iilor educa\ionale. Lecturiada public= pentru juniori s-a desf=[urat ]n mai multe etape: Cel mai bun cititor; Dramatizarea; Concursul ca-lendarelor literare; Concursul geografilor; Via\a [i activitatea lui Mircea C=rt=rescu; Test de lectur= ]n baza unor texte; Recunoa[terea personajului.

— Locul I pentru Cel mai bun discurs ]n baza c=r\ii preferate te-a luat prin surprindere?

— Prin munc= [i str=duin\= am ob\inut rezulta-tul dorit, acumul`nd 35 de puncte din tot at`tea posibile ]n etapa individual= Cel mai bun cititor. E o mare bucurie s= fii apreciat de un juriu compe-tent…

— Cine se afl= ]n spatele acestui succes?— Aceast= performan\= a fost posibil= gra\ie

scumpilor mei p=rin\i, care ]mi sunt mereu al=turi [i ]mi ghideaz= pa[ii, dar, bine]n\eles, [i profesoa-rei de limba rom`n=, Svetlana P]slaru, pe care o respect mult. Cu drag [i recuno[tin\=, m= ]nchin ]n fa\a lor.

— }\i ]ncurajezi colegii s= citeasc=?— Evident, lectura, fiind cel mai bun mod de a te

relaxa, ]\i dezvolt= vasta lume a cunoa[terii. Co-moara ce se ascunde printre r`ndurile citite nu o poate reda ecranul computerului. Lectur= cu spor, dragi cititori ai revistei nOi!

Pentru NOI – Daniela CODREANU

Victor LUCA, clasa a VII-a, L. T. Ion Creang=, Chi[in=u.

Locul I pentru Cel mai bun discurs ]n baza c=r-\ii preferate, concurs or-ganizat ]n cadrul Proiec-tului Educa\ional Inter-na\ional Lecturiada public= pentru juniori [i seniori, Sl=nic-Moldova – Bucure[ti.

De\in=torul premiului mare, sec\iunea copii,

Cititorul anului la concursul municipal B=t=lia c=r\ilor 2017.


fii s=n=tos!

}N PA{I DE DANS

poft= bun=!

} nc= acum 5000 de ani omul a descoperit mi-raculoasa cultur=, cu gust delicat [i uimitor de

s=n=toas= – semin\ele de susan. Ast=zi aceste semincioare aurii se bucur= de o mare populari-tate, at`t ca aliment, c`t [i ca medicament.

Semin\ele de susan fac parte din gustul co-pil=riei mele, c`nd batoanele de susan erau unul dintre cele mai mari delicii. Ast=zi le apreciez la fel de tare [i, odat= ce am aflat despre beneficiile lor, ori de c`te ori merg la cump=r=turi, am grij= s= m= aprovizionez cu ele. Sunt uimitor de s=n=toase, fi-ind disponibile ]n comer\ pe tot parcursul anului, at`t ]n magazine, c`t [i ]n farmacii.

Semin\ele de susan au o compozi\ie destul de bogat=. Con\in ap= (5%), carbohidra\i (25%), gr=-simi (50%) [i restul proteine. }n afar= de acestea, au o concentra\ie fabuloas= de nutrien\i, cum ar fi calciul, fierul, cuprul [i alte minerale esen\iale, precum [i de vitamine. Susanul este ]nc=rcat ]n magneziu, a c=rui importan\= este vital= pentru or-ganism. Acest mineral ajut= la sc=derea tensiunii arteriale [i ]mpreun= cu un antioxidant puternic pe care ]l con\ine, pe nume sesamol, are rolul de a ]m-bun=t=\i activitatea inimii. O por\ie zilnic= de su-san ne aduce [i o doz= generoas= de calciu [i de zinc. Acestea sunt substan\ele minerale responsa-bile de s=n=tatea din\ilor [i oaselor noastre. Un alt mineral ]n care abund= semin\e-le de susan este cuprul. Cu sigu-ran\= ai auzit de el, dar poate nu [tiai c= este cel care ajut= la ab-sorb\ia fierului ]n s`nge, astfel a-jut`nd la preve-nirea anemiei [i la sus\inerea sistemului imunitar. Surs= de fibre, semin\ele de susan asigur= [i un sistem digestiv s=n=tos, consumul lor fiind re-comandat ]ndeosebi ]n prima parte a zilei. De ase-menea, mineralele [i uleiul semin\elor de susan sunt benefice pentru s=n=tatea ficatului.

Semin\ele de susan fac minuni chiar [i la exte-rior. Se aplic= sub form= de ulei pentru calmarea arsurilor de pe piele.

Acum, c= ai aflat multe despre semin\ele de su-san, probabil te ]ntrebi cum pot fi ]ntrebuin\ate. Pentru a beneficia de calit=\ile lor, se recomand= s= se consume zilnic dou= linguri de semin\e de susan. Acestea pot fi ad=ugate ]n iaurtul sau cere-alele de la micul dejun, ]n salatele de fructe sau legume, pres=rate peste produsele de patiserie sau peste diverse preparate din carne.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

C `nd ai dansat ultima dat=? Cu siguran\= ]\i va lua mult timp s= te g`nde[ti [i recunoa[te, nu

este tocmai pasiunea ta. De[i ast=zi toat= lumea are acces la muzic=, ]ndeosebi tinerii, duc un mod de via\= sedentar.

Dansul este una dintre cele mai distractive forme de activitate fizic= pe care o poate face oricine, la orice v`rst=. Dar, probabil, cel mai important este c= dansul constituie una dintre cele mai s=n=toase forme de mi[care. indiferent de genul ales, dansul ne modeleaz= corpul, mersul [i ne ofer= gra\iozi-tate. }nc= din cele mai vechi timpuri dansul s-a manifestat ca mod de expresie a sentimentelor, a emo\iilor, a evenimentelor sociale.

Dansul este o art= care nu implic= doar m`inile [i picioarele. }n timpul unei reprize lucreaz= to\i mu[chii corpului, chiar [i cei faciali, ceea ce tonifi-

c= [i cre[te re-zisten\a la efort a o r g a n i s m u l u i . Mai mult dec`t at`t, dansul regu-lat ]nt=re[te oa-sele, echilibreaz= respira\ia, cre[te ritmul cardiac, ] m b u n = t = \ i n d

astfel func\ionalitatea inimii [i a pl=m`nilor. Un alt beneficiu al dansului, la care nu m-a[ fi

g`ndit vreodat=, \ine de s=n=tatea mental=. }n ar-monie cu muzica aleas=, folosirea unora [i ace-lora[i mi[c=ri ]n mod repetat stimuleaz= conco-mitent memoria [i capacitatea de concentrare. Pe m=sur= ce este executat= o mi[care de dans, s`n-gele este pompat mai rapid ]n ]ntregul corp, im-plicit [i c=tre creier.

Activitatea fizic= ]n pa[i de dans cre[te tempe-ratura intern= a corpului, ceea ce previne dezvol-tarea bacteriilor, ]nregistr`nd un efect benefic co-losal asupra sistemului imunitar.

Dansul are asupra celui care ]l execut= un im-pact pozitiv din punct de vedere emo\ional, fiind un mod eficient de desc=rcare psihologic=. Este o mo-dalitate excelent= de a spori ]ncrederea ]n sine [i de a cunoa[te oameni noi, cu care po\i lega prie-tenii durabile. nu ]n ultimul r`nd, dansul este for-ma ideal= de combatere a stresului, de prevenire a depresiei [i de ob\inere a unei st=ri de bine.

Pentru a ob\ine o performan\= fizic=, sunt indi-cate 2-3 [edin\e de dans pe s=pt=m`n=. Dac= nu ]\i place s= dansezi ]n public, o po\i face acas=, c`nd nu te vede nimeni. Cea mai simpl= solu\ie este s=-\i pui muzica preferat= [i s= te mi[ti ]n li-bertate. improvizeaz= ceva [i ]ncearc= s= faci din asta un obicei la care s= revii ori de c`te ori te chinuie plictiseala sau o problem=.

SEMIN|ELE DE SUSAN


cioburi

—71,2°CD e ce ri[ti s= mori ]n doar un

minut? Pentru c= Oymyakon, un or=[el din Rusia, aflat unde-va ]n Siberia, este cel mai rece loc populat de pe p=m`nt. Aici, ]n lunile de iarn=, noaptea durea-z= 21 de ore!

Cea mai joas= temperatur= ]n-registrat= a fost de – 71,2 °C, iar temperatura medie ]n timpul anului este de – 40 °C!

Este at`t de frig, ]nc`t cultiva-rea fructelor, legumelor sau a gr`nelor este imposibil=, a[a c= oamenii supravie\uiesc consu-m`nd carne de ren, de cal, de porc, dar [i pe[te [i lapte de la animalele pe care le au ]n gos-pod=rie.

Pentru a ]n\elege ce ]nseamn= aici frig, imagina\i-v= o c=ldare de ap= fierbinte aruncat= ]n aer, care ]nghea\= instantaneu.

E drept c= nu foarte mul\i oa-meni s-au ]ncumetat s= tr=iasc= aici. Cu toate acestea, acest mi-cu\ or=[el are aproximativ 500 de locuitori. Este de ]n\eles mai ales c= oamenii care nu se ]mbrac= extrem de gros pot muri din cauza frigului dup= doar un minut de ex-punere ]n aerul ]nghe\at!

Or=[elul dispune de o [coal=, care se ]nchide doar ]n cazul ]n care temperatura atinge – 52 °C! {coala are toalete instalate din 2008, dar acestea nu sunt func\io-nale din cauza frigului, ]ntruc`t \evile sunt complet ]nghe\ate.

De asemenea, ma[inile sau camioanele sunt inutile din cau-za z=pezii c=zute din abun-den\=, dar mai ales a frigului. Bateriile automobilelor se des-carc= foarte repede, iar \evile de alimentare ]nghea\= instant.

jurnalmm.ro

simbolistica gesturilor

} [i scarpin= nara st`ng= cu ar=t=torul drept. nu se simte

]n largul lui, ]ntruc`t ]ncearc= s= controleze situa- \ia, ]n loc s= fie st=p`n pe ea. Orice inversiune tr=deaz= un sen-timent de inferio-ritate.

}[i scarpin= nara dreapt= cu

ar=t=torul drept. Se g`nde[te la modul ]n care s= ac\ioneze ca s= nu fie p=c=lit sau pentru a ]ntoar-ce discu\ia ]n favoarea lui.

}[i scarpin= nara dreapt= cu ar=t=torul st`ng. Se simte ]ncol- \it. De fapt, nu prea pricepe unde vrea s= ajung= adversarul lui.

M`na dreapt= este folosit= ca o teac= pentru st`nga (sau

invers), ale c=rei degete o dep=-[esc, subiectul d`nd astfel impre-sia c= \ine o m=nu[= ]n m`n=.

Gest tipic pen-tru oratorul care ][i cultiv= tendin\a de a se b=ga ]n pro-iecte p=guboase ori de a face ale-gerile cele mai proaste cu putin\=.

}n context profesional, roade-rea unghiilor, a pieli\elor sau a p=rului este un semn simbolic de pedeaps= pe care ne-o aplic=m atunci c`nd avem impresia c= am comis o gre[eal= ori suntem pe punctul de a o comite.

N+RI

NESTATORNIC

NE}NDEM~NATIC

C `nd vine vor-ba despre

privire, st`nga nu-i ca dreapta. Ochii care alu-nec= spre st`nga

au o privire regresiv=, tr=d`nd

fuga spre trecut sau o c=utare ]n referin\ele din memoria imediat=. Dar este [i un mesaj care exprim= o stare punctual= de disconfort. Vorbitorul caut= o ie[ire de sigu-ran\=. De multe ori, cel care vrea s= dea bir cu fugi\ii este un individ care ][i p=r=se[te prietenii.

Animatorul de televiziune ][i freac= mìnile, ca [i cum [i le-ar sp=la sub jetul de la robinet.

„indivizii care ][i freac= regu-lat mìnile au mìnile murdare, ]n sens figurat”, spune un dicton ]n\elept.

NOMBRILISMI nterlocutorul, ]n

picioare, ][i spri-jin= ]ncheieturile mìnilor ]n zona [alelor, cu palmele deschise c=tre ]na-poi.

Atitudine uimi-toare, proprie unui individ pasio-nat: el ]nsu[i, ]n persoan=.

NOSTALGIED ubla ancorare a antebra-

\elor. Antebra\ul drept este [i unul

dintre sediile simbolice ale co-munic=rii in-terpersonale.

Antebra\ul st`ng simbo-lizeaz= fuga [i mijloacele de ap=rare naturale. Este scutul natu-

ral al dreptaciului, ]n caz de agresiune. Este marca unui indi-vid nostalgic, care d= impresia c= [i-a gre[it epoca. Prezentul ]l nelini[te[te [i se refugiaz= ]n trecut.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera


TATA, ALBINELE INDIENE

ieri [i azi

FEBRUARIET ATA Motors, cu sediul la

Mumbai, face parte din gi-gantul industrial multina\ional TATA Group, cea mai mare cor-pora\ie indian= [i una dintre cele mai apreciate ]n lume. Cu o isto-rie corporativ= pornind din 1868, [i istorie ]n domeniul mijloacelor de transport din 1945, TATA Mo-

tors s-a mani-festat ini\ial prin produce-rea locomotive-lor [i trenurilor. Din 1954, ]n urma unei co-labor=ri cu Dai-mler-Benz AG,

TATA ]ncepe s= produc= autove-hicule. {i doar ]n 1998 vine cu primul autoturism – TATA indica.

iar urm=toarea versiune – indica V2 – era exportat= ]n Marea Bri-tanie cu denumirea Rover CityRover. Strategia de cola-borare cu diverse companii, ce activeaz= ]n domeniul au-to, i-a asigurat TATA accesul la tehnologiile moderne. FiAT, Daewoo, iveco, Fara-day – sunt doar c`teva nume sonore, cu care colaboreaz= TATA. iar ]n 2008 a procurat de la Ford diviziunile renumi-te Land Rover [i Jaguar. Are platforme de produc\ie ]n toat= lumea, cea mai apropi-at= de noi fiind uzina din Turcia.

Pozi\ia forte ]n linia de pro-duc\ie o constituie automobilele de ora[ de dimensiuni mici, fia-bile, de un ascetism pronun\at ]n confort. {i, ca rezultat, cele mai ieftine din lume. Astfel TATA nano, lansat ]n 2008, cost= doar

2500 de dolari SUA. Chiar mi-nuscul (3,1 m lungime, 1,5 m l=- \ime), cu 4 portiere, este prev=zut pentru 4 persoane. Motorul cu 2 cilindri dezvolt= 30 c.p. [i se des-curc= ]n condi\iile ora[elor aglo-merate. Modificarea recent=, na-no GenX, vine cu cutie automat= [i portbagaj veritabil. Blutooth [i alte oportunit=\i electronice. Cu modelele nano, ]mbun=t=\ite la exigen\ele clien\ilor americani [i europeni, TATA \inte[te aceste mari pie\e auto. }mpreun= cu o firm= din Luxemburg, TATA a proiectat cel mai ecologic auto-mobil de ora[ – OneCat. Acesta poate transporta 5 persoane cu viteza de p`n= la 100 km/or= pe o distan\= de 90 km. nimic deo-sebit, dac= OneCat nu ar fi pro-

pulsat de... aer! Rezer-vorul se alimenteaz= cam anevoios, dar cu-r`nd va fi posibil s= fie umplut cu aer compri-mat timp de 3 minute!

TATA are [i auto-mobile mai obi[nuite pentru europeni: SUV Hexa, pickupurile Su-mo [i Xenon, tot-tere-nul Safari, sedanurile indigo [i Elegante. iar pentru doritorii de a-drenalin= TATA a pro-

pus recent modelul sportiv de mici dimensiuni Tamo Racemo.

Propulsorul cu 3 cilindri de doar 1,2 l, 190 c.p., asigur= accelera-rea 0-100 km/or= ]n 6 secunde.

Iurie SCUTARU

150 de ani de la na[terea lui {tefan LUCHiAn, pictor rom`n, unul dintre cei mai populari [i mai aprecia\i clasici ai picturii rom`ne[ti, membru post-mortem al Academiei Rom`ne (1 febr. 1868 – 28 iun. 1916).

70 de ani de la stingerea din via\= a Smarandei BR+ESCU, aviatoare, prima femeie-para-[utist din Rom`nia, campioan= european= [i mondial= la pa-ra[utism (24 iul. 1897 – 2 febr. 1948).

70 de ani de la na[terea lui Constantin RUSnAC, muzico-log, compozitor, folclorist, poet, profesor universitar, secretar General al Comisiei na\ionale a Republicii Moldova pentru UnESCO (6 febr. 1948).

110 de ani de la na[terea lui Geo BOGZA, scriitor, poet, jur-nalist, teoretician al avangardei, redactor, membru al Academiei Rom`ne (6 febr. 1908 – 14 sept. 1993).

190 de ani de la na[terea lui Jules VERnE, romancier [i dra-maturg francez, precursor al lite-raturii [tiin\ifico-fantastice (8 febr. 1828 – 24 mart. 1905).

90 de ani de la na[terea lui Boris MELniC, biolog, specialist ]n fiziologia uman= [i animal=, doctor habilitat, profesor univer-sitar, membru titular al Academi-ei de {tiin\e a Republicii Moldova (11 febr. 1928 – 27 apr. 2012).

140 de ani de la ]ncheierea Tratatului de pace de la San Stefano [i Berlin, care consem-na sf`r[itul r=zboiului ruso-ro-m`no-turc [i recunoa[terea in-dependen\ei fa\= de imperiul Otoman (19 febr. 1878).

65 de ani de la na[terea lui Mihai CiOBAnU, interpret de muzic= popular= (20 febr. 1953).

180 de ani de la na[terea lui Bogdan-Petriceicu HASDEU, poet, prozator, dramaturg, jurnalist, folclorist, istoric [i filolog, spirit enciclopedic de talie european=, numit [i „Cantemir al sec. XiX-lea”, membru titular al Academiei Ro-m`ne (26 febr. 1838 – 25 aug. 1907).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Asigur= plata datoriei – Depune ou= ]n cuiburi str=ine. 2. Plugu[or – }ndeamn= la mers caii. 3. Readus= ]n stare de ac\iona-re. 4. B=tr`n – Despic= lemne – Dispozitiv la r=zboi (pl.). 5. Bogat ]n ap= – Dumneata – Uniunea Teatral=. 6. Sufocant. 7. Situa\ia ginerelui. 8. Edu\ f=r= cap [i coad=! – Poftim. 9. ion Codreanu – P=tule\. 10. Asisten\i la spectacol.

Cuv`ntul monoclu ]nseamn=:

1. Lentil=; 2. Pansament la un ochi; 3. Automobil.

R=spunsurile corecte – nr. 11, 2017

ORIZONTAL: 1. Dorin\e. Es. 2. Eden. Rable. 3. Monede. Ren. 4. Olac. Sta. 5. Cel. L=turi. 6. Ra. Larg. Am. 7. Anticipare. 8. T=rpar. Lin. 9. Estim. {. T. 10. Etnie. Uite.

VERTICAL: 1. Democra\ie. 2. Odolean=. 3. Renal. Tren. 4.

Cuv`ntul destinde ]nseamn= a se relaxa; a se ]ndrepta.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Care semn trebuie pus ]ntre 0 [i 1, pen-tru a ob\ine un num=r mai mare dec`t 0, dar mai mic dec`t 1?

E vorba de anul simplu [i anul bisect.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri

cuvinte ]ncruci[ate

C am prin anul 1050, doctorul de renume al cur\ii regelui Alfonso VI, a ordonat ca [ahul s= fac= parte obligatoriu din formarea intelectual= a cavalerilor.

Caissa

1.nc8 Rxc8. Da8X, sau 1. nc8 Ra72. Db7X.

Înec. Lipsi. 5. Lac=te. 6. Tres=riri. 7. Ea. T.T.G.P. Mu. 8. Br`u. Al. 9. Ele. Rari[t. 10. Sentimente.

VERTICAL: 1. M`nc=cios – Apare noaptea. 2. Organ suprem de judecat= ]n Atena – Cepe! 3. C`ntec epic. 4. Fir – Cuf=r. 5. Gra\ii – Gr=sime animal=. 6. Birt – Pai! 7. Ana Tudor – }nzestrat cu unelte. 8. Usturoi – Olga Eni – Toi! 9. Umed – }nconjur – Cap de nurc=! 10. Descifrabil – Flori de un ro[u-aprins.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Marc Louis Benjamin VAUTIER (1829-1898): }NCEPEM

Pictor elve\ian. Cariera sa a ]nceput ca pictor pe bijuterii. Apoi a pus accentul pe studiul desenului anatomic, ceea ce l-a determinat s= pun= culorile [i pe h`rtie sau p`nz=. Vautier portretizeaz= \=ranul cu ochi simpatici [i plini de umor ]ntr-o manier= pitoreasc=, ]n care culoarea exceleaz= [i parc= le d= via\=. Arti[tii plastici ]l descriu ca fiind autorul care red= mult= leneveal=, dar [i opusul acesteia – distrac\ie, c=l=torie ]n pictur=, ceea ce poate face ochiul privitorului s= tr=iasc= o mul\ime de st=ri emo\ionale.

Lucr=ri: DUP+ {COALA DUMiniCAL+, {TiRi, PAUZ+ DE DAnS, B+TR~nii, HARUL, {COALA DE CUSUT etc.

noi [i voi: DESPRE GRiGORE ViERU.De vorb= cu scriitorul Leo BUTnARU.R=spunsurile corecte [i punctajul acumulat de participan\i la prima etap= a concursului Citius, Altius, Fortius!.poezie: haikuuri de Vasile SPinEi.Sf`r[itul nuvelei BUCOVinEAnA de ion DRU|+.fii s=n=tos!: nOMOFOBiA.pagina muzelor: AKORD.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi, CULTURii {i CERCET+Rii

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR

Valeria PRODAnsecretar responsabil

Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CODREAnUco rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 02For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 16 lei

-15° CAlexandru DIMITROV

noirevistanoi.md/sites/default/files/1_2018_0.pdf · 2018, ianuarie noi capriciile muzei...

Documents