noirevistanoi.md/sites/default/files/revista site mic.pdf · s= fii bucuros pentru lucruri m=runte,...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

septembrie

9, 2 017SMERENIE

Cornelia SOFRONOVICI, 15 ani{coala de Arte, Cimi[lia

}i era sete{i uit`nd de ra\iune,I-am dat s= bea r`ndurile de dorPoleite cu t=cere.

pag. 1-5Rela\ia p=rinte-copil a fost [i este

cea mai important= verig= ]n for-marea personalit=\ii. Dac= am face o asociere a copilului cu pomul, aceast= rela\ie constituie r=d=cinile.

pag. 14-15

Am stat o vreme pe g`nduri. Spre deosebire de tonul obraznic, agresiv al noti\ei, ]n conversa\ie autoarea era cu totul altceva dec`t crezusem. Suna ]n vocea ei o mare suferin\=, un strig=t nerostit, care cerea ajutor.

pag. 17-20

Dac= cite[ti povestea Neghini\=, po\i s= juri c= Delavrancea a avut ideea primului cip-implant ]n capul omului.

pag. 25C=l=toria spre stele este un vis. Dar

c`t de real= este ]nf=ptuirea acestui vis?

pag. 30-31

NOI

antologie NoI

FERICIREA

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

F ericirea nu se judec=. Dac= un om e fericit, ce conteaz= restul? De vreme ce nu a f=cut r=u

nim=nui, de ce s=-l condamni pentru c= a ales s= fie fericit altfel? oamenii sunt diferi\i [i fericirea nu este o no\iune general=, valabil= pentru fiecare ]n parte. Ceea ce pentru unii ]nseamn= pl=cere, pen-tru al\ii e plictiseal=. Ceea ce pentru unii ]nseamn= fericire, pentru al\ii e irosire ]n van. Ceea ce pentru unii ]nseamn= armonie, lini[te [i ]mplinire, pentru al\ii nu ]nseamn= nimic. Dac= nu po\i s= te bucuri pentru un om, atunci m=car ]n\elege-l. Dac= nu po\i nici s=-l ]n\elegi, atunci las=-l ]n pacea lui, cu via\a [i preocup=rile lui.

Necazul nu se discut= [i nu se analizeaz=. La fel e [i cu fericirea. omul ][i alege singur felul de a tr=i [i de a se ]mplini. Dac= e r=u sau e bine, va decide Dumnezeu. Tu nu ai dreptul s= te implici, pentru c= e[ti om [i tu, iar ceea ce ast=zi \i se pare de neconceput, m`ine \i s-ar putea ]nt`mpla chiar \ie. Fiecare ][i are propriul destin cu toate legile

scrise [i nescrise. Ceea ce se ]nt`mpl= este pre-destinat s= se ]nt`mple [i nimeni nu are dreptul moral de a judeca.

Via\a nim=nui nu e un subiect de discu\ie sau b`rf=. Nu judeca\i pe nimeni. Fiecare tr=ie[te cu propriile alegeri [i dac= a gre[it sau nu e strict problema lui. El va pl=ti. Noi, cei din jur, suntem doar spectatori. Adev=rul nu se afl= pe scen=, ci ]n spatele cortinei. Acolo unde nu ]l putem vedea... De aceea, nu avem capacitatea de a ]n\elege une-le lucruri.

Fi\i ferici\i ]n felul vostru. F=r= a d=una cuiva, f=r= a a[tepta confirmarea cuiva. Fi\i ferici\i [i r=s-p`ndi\i lumin= ]n jur. Scopul omului pe p=m`nt este s= iubeasc=, s= d=inuiasc= [i s= fie fericit, pentru c= noi suntem copiii lui Dumnezeu [i nici un tat= nu [i-ar dori s=-[i vad= copilul pl`ng`nd...

Marinela LUNGU, 18 ani F=le[ti

ABSENTEAZ+ {EFUL CLASEIValerie TUDOR

2017, septembrie NoI

capriciile muzei

1

Marinela LUNGU (F=le[ti). Afirmi: „Adev=rul nu se afl= pe scen=, ci ]n spatele cortinei.

Acolo unde nu-l putem vedea...” [i prin aceasta anun\i o volut= nou= a spiralei c=ut=rilor tale artis-tice. Numai con[tientiz`ndu-[i limitele [i neputin\a de a vedea ]ntregul/adev=rul, ci doar posibilitatea de a-l deduce din detalii [i semne, artistul ][i des-chide calea spre o viziune proprie asupra lucru-rilor. Succes ]n continuare!

Irina DIACONU (Ungheni). Se eviden\iaz= Vrei? [i Ai putea. Poezia C`ntec de vioar= ne este greu s= o categorisim. Sau e confuz=, sau supraermeti-c=. {i ]ntr-un caz, [i ]n cel=lalt r=m`nem reticen\i.

Rosa LUPAN (Coliba[i, Cahul). Sper=m c= im-pulsul pe care l-ai lansat (Dorin\a de a tr=i) va fi de folos tuturor cititorilor revistei [i, ]n special, celor care ezit= ]n fa\a ideii de ]mbr=\i[are plenar= a vie\ii. Felicit=ri pentru acest demers ]ndr=zne\ [i conving=tor!

Tatiana BALAN (Slobozia, {tefan-Vod=). Din-colo de unele alunec=ri ]n pre\iozitate (cuvinte, ce din coad= au s= sune, M. Eminescu), travaliul poe-tic pe care ni-l prezin\i ia amploare. Aten\ie la fi-naluri!

Bianca Maria POS|AN, 10 ani (Chi[in=u). Po-vestea ta, cu vizibile conexiuni la realitate [i cu o mare dragoste de \ar=, ne-a p=rut demn= de aten- \ia cititorilor. Chiar dac= nu e lipsit= de anumite caren\e. }nceputul e bun.

Cristina CODA, cl. a VIII-a (Puhoi, Ialoveni). Textul frizeaz= locul comun, dar reu[e[te s=-l dep=[easc=. Trebuie s= mai scazi din patetism [i din descrierea poleit=. Conteaz= detaliul frust, im-presia proprie. Sco\`ndu-le ]n eviden\=, vei avea de c`[tigat.

Bianca SCURTUL, 14 ani (Chi[in=u). Ar fi bine ca ideile promovate s= aib= [i o acoperire verbal= pe potriv=. Ai grij=: cuv`ntul potrivit s= fie la locul potrivit.

C=t=lina DAVID (Bardar, Ialoveni). Un pic sa-vant sau mai degrab= savantl`cos, eseul, totu[i, merit= aten\ie.

Maria BANARI, 15 ani (Cioburciu, {tefan-Vo-d=). Rezist= doar eseul. Par\ial.

Diana GABOR, 14 ani (Iez=renii Vechi, S`n-gerei). M=re\ia omului presupune o privire magis-tral= asupra geniului uman [i a realiz=rilor sale. }n cazul t=u ]ns=, ea se reduce la o enumerare su-perficial=/declarativ= a c`torva calit=\i rimate sumar ]n perimetrul unui catren. Ai putea reveni asupra acestui subiect dintr-o perspectiv= mai ampl=.

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= re-vin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes.

Leo BORDEIANU

}N SPATELE CORTINEI

Revista apare cu sprijinul Ministerului pentru Rom`nii de Pretutindeni. Con\inutul

acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Ministerului pentru Rom`nii de Pre-

tutindeni.

DUREREA MEA ULTIMUL DORDurerea mea nu a murit odat= cu tine,C=ci nu i-am permis.}ntre aripi am prins cre[tetul ei palid{i i l-am [ters cu bra\ul meu ]nc= t`n=r.Am apucat a-i povesti fire de vise arse{i i-am permis s= miroase izul de speran\eCe nu vor vedea niciodat= soarele ]mplinirii.Am deschis lac=tul inimii L=s`nd-o s= se plimbe ]ntr-un muzeu de amintiri.Admira figurine, Emo\ii conservate ]n flacoane de ghea\=,Flori de c`mp,Inhal`nd mirosul cerului de vanilie [i ciocolat=.Totu[i c=uta scrisori.}i era sete{i uit`nd de ra\iune,I-am dat s= bea r`ndurile de dorPoleite cu t=cere.

Am s= schimb via\a pe-o noapte{i din visu-\i ne]mplinitAm s= te fur ]n v=zul miilor de [oapteCe-\i p=zesc t`mpla }n cavoul dep=rt=rii ]nghe\at [i mut.Am s=-\i iau m`na ]n palma-mi vine\ie De at`ta chin [i visuri clandestine,{i am s= te port ]n valsul ra\iunii meleSec=tuit= de a[tept=ri [i singur=tatea serii.Am l=sat s= cad= spini din inim={i din suferin\e i-am pref=cut ]n trandafiriCa s= \es cu ei calea dintre vis [i p=m`nt.o s= te port, ultimul meu dor, prin nefiin\=,Ador`ndu-\i tr=s=turile masculine{i am s= tr=iesc eternitateaUnui s=rut cu gust de cianur=.

Tatiana BALAN, cl. a X-aSlobozia, {tefan-Vod=

NOI, septembrie 20172

cap ri ci ile mu zei

AI PUTEA

VREI?

Ai putea s= ]l cuno[ti, S= [tii ce-nseamn= s=-\i dore[ti S= ai un tot ]ntreg al t=u? Ai putea cunoa[te ce ]nseamn=

„tu” [i „eu”, Cuvintele „a mea”, „al meu” {i tot ce \ine de acestea? Ai putea alege ce este mai bun, S= ]n\elegi ce-i un prieten, S= nu te crezi nebun?

Te ui\i at`t de imperceptibil C`nd m= vezi ]n fa\a ta, oare ]\i aminte[ti atunci c=

ce-\i dore[ti este posibil? Vrei? }n ochii t=i e scris „nu m= uita” Sau e cu totul altceva? De ce-\i aduci aminte tu atunci? C=-n spa\iu „tu” [i „eu” sunt

undeva? Vrei? M`na speran\ei s-o apuci, S= mergi cu ea oriunde e[ti, oriunde pleci, s= fie-a ta. oriunde stai, s= nu ui\i de ea. Vrei?

Irina DIACONU, 17 aniL. T. V. Alecsandri, Ungheni

}n via\= e bine s= fii optimist, S= vezi paharul jum=tate plin,S= nu [tii ce-nseamn= a fi trist,S=-\i fie ve[nic cerul senin.

S= crezi c= lumea este-o minune, S= fii bucuros pentru lucruri m=runte,S= speri c= binele r=sare, r=ul apune,C= pove[ti fericite sunt mai multe.

S= fii optimist e o putere m=rea\=,S= nu te doboare nici o furtun=,

S= [tii s= iube[ti, s= lup\i pentru via\=,S= po\i s= a[tep\i clipa oportun=.

S= fii optimist e o dovad= frumoas=C= totul depinde de calea aleas=.Depinde de modul ]n care g`nde[ti,Depinde de tine cum vrei s= tr=ie[i.

Ruslana CABURGAN, 15 ani Cioburciu, {tefan-Vod=

RE

FLE

C|I

IS

ilua

na M

ER

EA

CR

E, 1

7 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Ia

love

ni

CR

IZA

NT

EM

EA

nd

a P

RE

A{

CA

, 9 a

ni

{co

ala

Pri

ma

r= P

rom

eteu

-Juni

or, C

hi[

in=

u

ALEGEREA TA

2017, septembrie NOI 3

A u fost, c`nd au fost, doi veri ]mp=ra\i. Unul avea ]mp=r=\ia spre r=s=rit de soare [i-i zi-

cea Verde }mp=rat, iar altul st=p`nea la asfin\it [i-i zicea Ro[u }mp=rat. }ntre cele dou= ]mp=r=\ii era o ve[nic= rivalitate, o continu= atrac\ie, dar f=r= apropiere, precum este ]ntre Soare [i Lun=, ]ntre Ap= [i Foc.

Locuitorii }mp=r=\iei Verzi erau mai prim=v=-ratici, mai naivi [i mai deschi[i spre nou, se bu-curau aidoma copiilor, dac= g=seau vreun trifoi cu patru foi. Cei din }mp=r=\ia Ro[ie p=reau mai exalta\i [i incita\i, ca dansatorii de flamenco. Te atrag, dar, totodat=, te temi c= po\i fi ars de nest=vilita lor do-rin\= de victorie.

}ntre aceste dou= ]mp=r=\ii, Dumnezeu a l=sat o urm=, venind de la Nord spre Sud, pe semne, pentru a sem=na ]mp=care ]ntre ele. Seva p=m`n-tului [i atingerea divin= au dat acestei urme de p=m`nt o frumuse\e de nedescris, un echilibru gua-dru-timp, de la cald la ger, de la negru la verde, de la somn la de[teptare, de la bl`nde\e la furie. Lo-cuitorii acestui meleag erau marca\i de o copil=rie extins=, de un soi de veselie [i triste\e, amestecate ]ntr-un ceaun, fierb`nd pe o pirostrie, l=sat= un-deva pe un c`mp deschis, departe de cas=, pentru a nu „sc=pa” vreo sc`nteie ]n vreun stog de f`n sau claie de strujeni. C-apoi, vai de capul lor! Mai mare necaz nici c= ar exista!

Trecea timpul, a[a cum numai el, timpul, poate trece – pe nesim\ite, [iret [i tiptil... {i, iat= c=, ]ntr-o bun= zi, locuitorii plaiului Strugure-Mugure au ]nceput a murmura ni[te cuvinte, a c=ror ]n\eles le era necunoscut: Li-ber-ta-te, Su-ve-ra-ni-ta-te, Au-to-de-ter-mi-na-re, In-de-pen-den-\=. Nici Doin= [i nici Bocet nu era. Era un soi de Bunica-bate-toba-bunica-bate-tare-bunica-bate-toba-cu-m=ciuca-]n-Casa-Mare.

Ce-o fi asta?!Ce-o fi o fi!!!E g=l=gie, e veselie, e sf`r[it de var=, iar bobo-

cii se num=r= toamna...A venit toamna [i Rozalia, o domni[oar= de 25

de ani, a ajuns s= se g`ndeasc= dac= s= r=m`n= ]n \ara Strugure-Mugure [i s= devin= agricultoare sau s= plece ]n \ara }mp=ratului Ro[u sau a }mp=-ratului Verde. {i s-a g`ndit ea mult, p`n= c`nd o idee i-a r=s=rit: „Dac= merg ]n \ara }mp=ratului Ro[u, m= voi sim\i timid=, dar dac= m= duc ]n \ara }mp=ratului Verde, to\i m= vor considera un om haps`n [i gr=bit. Nu mi-am dat seama c= \ara mea este un col\i[or de rai. Nu mai vreau s= plec. Nu e prea mare, dar eu o s=-mi g=sesc locul ]n ea.”

M-am suit pe o roat= [i v-am spus povestea toat=, am m`ncat o acadea [i v-am spus povestea mea.

Bianca Maria POS|AN, 10 ani L. T. V. Vasilache, Chi[in=u

FATA DIN |ARA STRUGURE-MUGURE

PRIN OCHIUL DIMINE|II

M= trezesc ]n fiecare diminea\= din vis [i pri-vesc cu obsesie ]mprejurimile provocatoare.

Cerul, cu albastrul viu [i cu norii albi, pufo[i ca vata de zah=r, ]mi ]nc`nt= inima. Soarele, ca un disc de foc, ce se ]ncinge din ce ]n ce mai tare, m= anun\= c= va fi o zi minunat=. Copacii, rigizi ca ni[te str=jeri, ][i arunc= frunzele ]n b=taia v`ntului, iar el le [opte[te pove[ti de pe alte meleaguri. Flo-rile caste ]mpr=[tie ]n aer un miros ]mb=t=tor, cre`nd o atmosfer= feeric=, iar mirosul lor proasp=t ]mi g`dil= n=rile. Roua, ca boabele de m=rg=ritar, e ]n[irat= pe frunzele [i firele ginga[e de iarb=. Un stol de p=s=ri se joac= voioase pe cer, ]ns= altele de pe o cetin= ]ncep s= ciripeasc= un c`ntec afa-bil. Roiuri de albine muncitoare zumz=ie ]n jurul florilor.

Sunt nespus de fericit= s= m= trezesc diminea\a [i s= v=d at`tea lucruri pe care mul\i nu le observ=, dar care exist= cu adev=rat: frumuse\e, via\= [i veselie.

Cristina CODA, 14 aniPuhoi, Ialoveni

PAR

CU

L S

ATU

LUI

Mar

ia P

OG

OR

NEA

C, c

l. a

VII

I-aL.

T. M

. Sa

dov

eanu

, H`

nce[

ti

CA

SA

P+

RIN

TEA

SC

+Ir

ina

CIO

CH

INA

, 15

ani

C.C

.E. C

ioc`

rlia

, Ane

nii N

oi

4 NOI, septembrie 2017

cap ri cii le mu zei

FLO

RI

PE P

OR

TA

TIV

An

a {

U{

U, 1

2 a

ni

{co

ala

de

Art

e, C

oste

[ti,

R`

[ca

ni

NU UITA S+ FII FERICIT

O MIC+ OBSERVA|IE

C u siguran\= to\i v-a\i ]ntrebat ce este fericirea? Cu toate c= [tim, sim\im, nimeni nu ar putea

formula o defini\ie. Pentru to\i „a fi fericit” ]nseamn= altceva. Unii sunt ferici\i pentru faptul c= sunt parte a unei familii fericite, al\ii sunt ferici\i din punct de vedere financiar, al\ii – pentru faptul c= iubesc [i sunt iubi\i. }n concluzie, fericirea este acel lucru m=runt care ne face s= z`mbim.

Pentru mine fericirea este faptul c= iubesc [i sunt iubit= [i, ]n fine, realizez c`t de frumoas= este via\a. Un singur cuv`nt ar putea schimba senti-mentul din inima ta, o singur= idee \i-ar putea adu-ce z`mbetul pe buze. Fericirea nu este o sta\ie fi-nal= ca s= fie de ajuns s= z`mbe[ti o zi. De fapt, a fi fericit ]nseamn= pentru mine „a iubi” [i ]ntr-a-dev=r a iubi este prima dintre toate fericirile.

Pentru fericire, p`n= la urm=, pl=te[ti cu durere, r=bdare [i ]ns=[i via\a. {i nu uita s= fii fericit, c=ci a fi fericit e altceva dec`t ceea ce g`nde[ti.

Maria BANARI, 15 ani Cioburciu, {tefan-Vod=

F iecare percepe ]mprejur=rile diferit. Ideile [i g`ndurile difer= ]n func\ie de modul ]n care

vedem situa\iile. }ns=, aceste puncte de vedere, care se presupune c= ne definesc, nu sunt expuse sub pretextul c= nu se limiteaz= ]n barierele accep-tate de societate.

Ideile inovative r=m`n deseori doar idei. Aceas-ta e din cauza fricii noastre fa\= de a[a-zisa „mo-ralitate public=”, critici [i monotonia general= cu care ne-am obi[nuit. Am ajuns s= fim de acord cu g`ndul c= supunerea este calea spre succes, afir-marea propriilor concepte devine un efort, evaluat gre[it ca fiind supraomenesc. Accept=m ceea ce ni se ofer= f=r= a examina sau a ne opune, devenim adep\ii unor idei care nu ne apar\in [i, indiferent de circumstan\e, nu contrazicem ceea ce ne este impus. }n loc s= relat=m [i eventual s= [i argu-ment=m propriile noastre viziuni, aprob=m fic\i-unea fondat= pentru a ne constr`nge [i a ne dis-truge luciditatea. Ne pl`ngem de cursul evenimen-telor, ]ns= nu intervenim ]n nici un fel. De ce vedem ideea c= puterea se afl= ]n m`inile noastre ca o absurditate? Ne subestim=m [i asta ne face slabi. Suntem tulbura\i de un pericol iminent care, de fapt, este rodul propriei noastre frici de exprimare. Con-tinu=m s= t=iem aripile celor dornici de afirmare de teama c= ne vor trage ]n jos, ceea ce, pe l`ng= faptul c= este o ironie hilar=, scoate la iveal= josni-cia pe care ne-am obi[nuit s= o suport=m.

Astfel, contempl`nd asupra acestui subiect, rea-lizezi c= singurul obstacol care ]\i st= ]n cale e[ti tu ]nsu\i. Desigur, e mai u[or s= renun\i la principii pentru promisiuni de[arte, acesta este, de fapt, motivul dec=derii ra\ionamentului just. Singurul lu-cru de care ai nevoie cu adev=rat este ]ncrederea ]n puterea cuv`ntului.

C=t=lina DAVIDL. T. A. David, Bardar, Ialoveni

D ac= ne-am pierde speran\ele ]n valul greu al vie\ii, via\a ne-ar epuiza, iar la paralizia noas-

tr= nu am avea puterea dec`t s= ne pred=m punc-tului care ]ncheie o via\=! Dac= ne-am [lefui ne-putin\a [i regretele, ele vor cuceri virgula care continu= via\a! De ce s= ne facem r=u, c`nd omul a fost creat cu gra\ie s= energizeze vie\i? Tocmai ]n noi r=sar cele mai gra\ioase fioruri, ]n noi, oamenii curg izvoare pe care nu le-am b=nuit, ]n noi a fost pus= dragostea, r=d=cina de la care pornesc toate.

De ce s= nu d=r`m=m zidul dintre noi care a pus mai presus invidia, egoismul [i vanitatea? „Dac= a[ fi a[a” tot continu=m s= indign=m fizicul [i nefizicul din noi. Ne-am l=sat prad= sindromului „dac=” [i ne tr=im via\a, parcurgem drumuri cu acela[i dac= am fi, dac= ar fi fost, spre finalul c=-rora ajungem s= sim\im boala sufleteasc= . „A tr=i” a devenit o obi[nuin\=, trecem peste zile ca [i cum am trece peste ore sau minute, de parc= am pier-dut ieri firele din noi care trebuie s= lupte m`ine.

De fiecare dat= c`nd puterea tinde a seca, ri-dic=-\i fruntea, soarbe razele de soare [i stinge norii care alteori prevedeau dor, bocet [i jale.

Mi[c=-te gra\ios pe firul delicat al vie\ii [i vei primi cu aceea[i gra\ie bucuria de care ai nevoie. Doar prive[te ziua ca pe un c`[tig ca s= po\i c`[-tiga alte zile.

Rosa LUPAN, cl. a XI-aColiba[i, Cahul

DORIN|A DE A TR+I

52017, septembrie NOI

calea spre olimp

abonament

D rag= prietene, Nu uita s= prelunge[ti abonamentul pentru

urm=toarele 3 luni ale anului 2017. NoI este o

revist= cu tra-di\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. A[a-dar, au crescut genera\ii ]n-tregi cu revista NoI. De ce n-ai cre[te [i tu la

fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prie-ten sigur cu NoI, care nu te va tr=da niciodat=.

NoI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: litera-tur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehni-ce, secrete ale unor profesii [i probleme psihologi-ce, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase pu-se ]n joc.

Revista NoI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 3 luni este de 45 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

T imp de un an, zi de zi, ]n redac\ie au sosit sute de scrisori cu lucr=rile voastre, dragi cititori.

Noi am adunat pagin= cu pagin=, desen cu desen [i am pus pe balan\= cele mai valoroase crea\ii. Apreciem efortul, talentul [i for\a de convingere. Ne bucur=m pentru fiecare dintre izb`nzile voastre [i v= invit=m ]n continuare la o colaborare rodnic=.

Tradi\ional, ]n fiecare toamn=, facem bilan\ul concursului de crea\ie. Iat= care sunt c`[tig=torii edi\iei 2016-2017:

POEZIEMarinela LUPU{OR, 16 ani, Cobani, Glodeni;Irina DIACONU, cl. a X-a, L. T. V. Alecsandri,

Ungheni;M=d=lina PRIP+, 17 ani, Pelinia, Drochia;Ruslana CABURGAN, 15 ani, Cioburciu, {tefan-

Vod=;Tatiana BALAN, cl. a IX-a, Slobozia, {tefan-

Vod=;Cristina OLEINIC, cl. a IX-a, Drochia, Drochia.

ESEUMarinela LUNGU, 16 ani, L. T. Ion Creang=,

F=le[ti;Rosa LUPAN, cl. a X-a, Coliba[i, Cahul;Simona COTE|, cl. a X-a L. T. V. Alecsandri,

Coliba[i, Cahul;Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni (Colegiul Na-

\ional, Ia[i);Ruslana CABURGAN, 15 ani, Cioburciu, {tefan-

Vod=;Liliana RECEAN, cl. a X-a, M`nd`c, Drochia.

ARTICOLRuslana CABURGAN, 15 ani, Cioburciu, {tefan-

Vod=;

Rosa LUPAN, cl. a X-a, Coliba[i, Cahul;Bianca SCURTUL, 13 ani, L. T. L. Deleanu,

Chi[in=u;Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a, Hechiul Vechi,

S`ngerei.

DESENCarmelia BASOC, 18 ani, Nisporeni;Antonela IA|CO, 13 ani, Oli[cani, {old=ne[ti;Cristina CODA, cl. a VII-a, Puhoi, Ialoveni; Ana GRIB, cl. a VIII-a, Mihailovca, Cimi[lia; Mihaela BORDIANU, cl. a VII-a, {coala de Arte,

Coste[ti, R`[cani;Ion VOLSCHII, cl. a VII-a, Petru[eni, R`[cani; Daniel BARAN, C.C.C. Speran\a, Soroca. Felicit=ri!C`[tig=torilor li s-au oferit diploma redac\iei

revistei NoI [i c=r\i donate de editurile {tiin\a, ARC, Cartier, Litera [i Biblioteca Na\ional= pen-tru Copii Ion Creang=.

Revista NoI v= felicit= cu ocazia ]nceperii unui nou an de studii, v= dore[te succes [i a[teapt= ]n continuare crea\iile voastre.

P. S. O parte dintre c`[tig=torii concursurilor organizate de revista NOI, edi\ia 2016-2017, au beneficiat ]n aceast= var= [i de bilete de odihn= ]n Delta Dun=rii – Sulina, jud. Tulcea. Biletele de odihn= au fost oferite cu amabilitate de c=tre Mi-nisterul pentru Rom`nii de Pretutindeni [i Minis-terul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii al Republicii Moldova, c=rora le mul\umim [i pe aceast= cale.

NOI

Bilan\ul concursului de crea\ie (iulie 2017-iunie 2018) ]l vom face ]n nr. 9, 2018.

NOI

ELANUL CREATOR NU CUNOA{TE PIEDICI

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE


cu ta re r`nd mu[ c=

6

Nimeni nu a reu[it s= m=soare, nici m=car poe\ii, c`t poate ini-ma s= duc=.

Zelda FITZGERALD

O }NT~MPLARE HAZLIE

REVISTA CARE NE UNE{TE

} n luna iulie am vizitat rudele mele, care locuiesc la \ar=.

Eram curioas= s= aflu ce animale domestice au st=p`nii [i m-am dus singur= s= le v=d. Am admi-rat g=inile pestri\e [i coco[ul mo\at. Apoi am hr=nit cu iarb= iepura[ii dr=gu\i.

Am vrut s= intru ]ntr-o ]nc=pere stranie, dar n-am reu[it. Pe u[= a ie[it un purcel rotofei, care venea drept ]nspre mine. M-am pomenit c=lare pe el. Purcelu[ul a f=cut c`teva mi[c=ri [i eu am s=rutat p=m`ntul. Zarva noastr= i-a scos pe to\i din cas=. R`deau printre lacrimi [i m= ]mbr=\i[au, lini[tin-du-m=. Am r`s [i eu de p=\ania mea.

De atunci, interesul meu fa\= de via\a de la \ar= a crescut.

Loredana PLATON, 10 aniL. T. M. Kog=lniceanu, Chi[in=u

Revista NoI este publica\ia care ]\i deschide noi viziuni

spre viitor. Pentru noi, copiii, este primul pas spre autoafirmare [i realizare.

Un cuv`nt, mii de semnifica\ii – NoI este revista care ne une[te pe to\i din diferite col\uri ale \=rii, f=c`ndu-ne un tot ]ntreg.

Diana GABOR, 14 aniIez=renii Vechi, S`ngerei

O bibliotec= e un paradis, un altar al cuno[tin\elor, un tem-

plu al ]n\elepciunii, un izvor de informa\ii [i un \inut vr=jit ]n care fiecare poate c=l=tori.

Recunosc, nu mi-a pl=cut din-totdeauna s= citesc. }nainte cre-deam c= lectura e o ocupa\ie plic-tisitoare, de aceea preferam s=-mi petrec timpul liber mai pu\in pro-ductiv, juc`ndu-m= cu p=pu[ile sau privind desene animate. Am ]n\eles adev=rata valoare a c=r\ilor pe c`nd eram ]n clasa a patra. Erau ultimele zile de toamn=, soa-rele obosit [i lene[ se vedea din ce ]n ce mai rar, dimine\ile moho-r`te [i amurgurile violete erau ]n- so\ite de un v`nt trist, rece [i t=ios, care parc= ]ngenunchea copacii goi, iar ]ntreaga natur= p=rea adormit=. }n acel an nu am ratat epidemia de grip=, de aceea am fost nevoit= s= petrec dou= s=p-t=m`ni acas=. }ntr-una din acele seri, mama ]mi aduse o carte de la bibliotec= pentru a m= preocupa cu ceva. Avea copert= colorat= [i-mi capt= aten\ia at`t de mult, ]nc`t terminasem s= o citesc chiar ]n acea zi. De atunci am ]ndr=git lectura at`t de mult, ]nc`t nu ra-tez ocazia s= ]mprumut vreo car-te [i s=-mi petrec ore ]n [ir ]n com-pania ei.

De fapt, biblioteca a f=cut mai mult dec`t s=-mi insufle dragos-tea pentru cuv`nt [i limb=, aceas-ta m-a ajutat s= ]n\eleg ce este succesul, ce ]nseamn= s= fii feri-cit, m`ndru [i perseverent, m-a

ajutat s= m= determin care sunt scopurile mele, ce ]mi doresc s= ob\in ]n via\= [i la ce lucruri mai trebuie s= muncesc, ]ntruc`t e[e-curile, la fel ca victoriile sunt mici reu[ite din care trebuie s= ]nv=-\=m c`te ceva.

John Lubbock spunea: „orici-ne va avea cheia de aur care deschide u[a t=cut= a biblioteci-lor va putea g=si ]n ele ]ncuraja-re [i m`ng`iere, odihn= [i ferici-re”. Cred c= acea cheie de aur despre care men\ioneaz= Primul Baron Avebury este dorin\a apri-g= [i ]nsufle\it= de a cunoa[te, da-torit= c=reia putem deschide nu doar u[a bibliotecii, ci ne putem crea [i viitorul, devenind persoa-ne complexe ce tind s= se dezvolte.

Biblioteca [i c=r\ile sunt cele care m-au ajutat s= ]n\eleg c= succesul este rezultatul efortului [i s`rguin\ei, este abilitatea de a lupta [i a munci trec`nd peste ]n-fr`ngeri cu entuziasm [i ]ncrede-rea c= data viitoare vei izbuti; succesul ]nseamn= s= ajungi ceea ce ]\i dore[ti, s= realizezi obiecti-vele finale [i, ]ntr-un sf`r[it, s= z`mbe[ti ]mplinit, ]ntruc`t via\a e minunat=, iar fiecare zi e o lec\ie din care ]nve\i c= fiind tenace, ajungi s= devii fericit.

Biblioteca e acel eden ]n care putem fi noi ]n[ine, putem desco-peri tainele sufletului [i, de ce nu, singurul loc ]n care spiritul nostru tr=ie[te cu adev=rat.

Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u

BIBLIOTECA — CHEIA SUCCESULUI MEU

VEDERE PE LACCristina CODA, 14 ani

Puhoi, Ialoveni


noi [i voi

1. }\i place s= participi la diferite concursuri, olimpiade? O faci pen-tru a-\i verifica com-peten\ele, m=iestria, talentul sau pentru premiile acordate? 2. Ai ob\inut vreun premiu p`n= ]n pre-zent?3. Premiile tale stau la loc de cinste ]n came-ra ta?4. Preferi s= te ]nscrii ]ntr-un concurs pe cont propriu sau s= faci echip= cu cineva?5. Atunci c`nd parti-cipi la vreun concurs, te intereseaz= mai ]nt`i de toate ce premii se pun ]n joc?6. Ce premiu ]\i propui s= ob\ii ]n continuare?7. Urm=re[ti decer-narea celor mai valo-roase premii din dife-rite domenii (Nobel, Oscar, Pulitzer etc.)?8. Cuno[ti mul\i lau-rea\i ai Premiului Nobel? Pe cine dintre ei ]l simpatizezi cel mai mult?9. Dar tu visezi s= devii laureat al Premiului Nobel? }n ce domeniu?10. Participi sau ai vrea s= te ]nscrii la vreun concurs lansat de revista NOI? {tii c= din num=rul 10, 2017 ]ncepe o nou= edi\ie a concursurilor Veni, Vidi, Vici; Sol lucet omnibus; Historia est magistra vitae?11. Revista NOI orga-nizeaz= anual circa 15 concursuri. Ce alte concursuri ai vrea s= ini\iem?12. Te-ai ]nvrednicit de vreun premiu din partea revistei NOI p`n= ]n prezent?

CHESTIO NAR

TRECERE DE AI }N LUME, F+-|I DIN NUME UN RENUME

L a na[tere primim un prenume cu care c=l=torim prin lume ]ntreaga via\=. Ne ]mprietenim cu acesta at`t de mult, ]nc`t suntem de nedesp=r\it. }ntre

timp, tindem s=-l purt=m cu m`ndrie [i grij=. Suntem mai apoi recunosc=tori ]n fa\a p=rin\ilor pentru alegerea f=cut=. Chestionarul din nr. 6, 2017, Cum te cheam=?, v-a invitat pe fiecare dintre voi, dragi cititori, fa\= ]n fa\= cu prenu-mele vostru de excep\ie. Bucuro[i de cuno[tin\=!

PREMII R~VNITE

2. Prenumele Sanda, prescurtare a prenumelui Alexandra, este de origine greceasc= [i semnific= protectoare, ap=r=toare a oamenilor. 4. Prenumele surorii mele ales de mine a tras mai mult la c`ntar din ]ntreaga list= propus=. C`nd rostesc Amelia, ]n fa\a ochilor ]mi r=sare un pui de fat= plin de via\=, ambi\ioas= [i ]ncrez=-toare ]n for\ele proprii.5. Cred c= prenumele poate cores-punde cu personalitatea pe care o ai, dar s= ]\i asigure succesul, mi se pare absurd. Succesul \i-l po\i face doar cu m`inile proprii.

Sanda POSTICA, 11 aniBardar, Ialoveni

2. Prenumele Adelina este vechi, cu r=-d=cini germanice, semnific`nd noble\e, delicate\e.3. Nu m-am g`ndit niciodat= dac= mi-ar sta bine cu un alt prenume… Al meu mi se pare deosebit. 9. Prenumele de fete [i b=ie\i frecvent ]nt`lnite ]n satul meu sunt: Maria, Ni-coleta, Gheorghe, Ion, Nicolae. 10. Un prenume unic ]n localitatea mea este Ilona. M= simt onorat=, deoarece ]l poart= chiar mama mea.11. Am numit cu numele m=tu[ii mele un iepura[ – Stela.

Adelina PASCARU, 12 aniLuca[euca, Orhei

8. Cunosc urm=toarele prenume excen-trice: Maximus, Aris, Melkior.11. Pisica noastr= poart= prenumele surorii mele Marinela, iar pe capr= am numit-o tot cu un prenume omenesc.

Crina ARAMA, 13 aniNegureni, Telene[ti

1. originalitatea prenumelui meu este legat= de lumea antic=, ]ntruc`t zei\a Diana era protectoarea lumii vii, a p=-durilor, plantelor, p=s=rilor [. a. 4. Nu am avut ocazia s= m= dau cu p=re-rea ]n alegerea vreunui prenume din fa-milia mea, deoarece sunt cea mai mic=.

6. Port numele bunicii mele, pe care o ador. 8. Sincer, mi se ]nt`mpl= ca prenumele unor persoane s=-mi trezeasc= emo\ii negative, fiindc= nu ]n\eleg semnifica- \ia lor. De exemplu, Iskander sau Sa-ida.12. Proverbul armenesc Are nume, dar nu las= urme ne sugereaz= c= esen\a unui om adev=rat este s=-[i poarte nu-mele ]ntreaga sa via\= pentru a-l valo-rifica [i a-l pream=ri, dar nu viceversa.

Diana GABOR, 14 aniIez=renii Vechi, S`ngerei

1. Prenumele meu m= face s= m= simt special=. Chiar dac= atunci c`nd eram mic= ]mi doream s= am prenumele anumitor vedete sau oameni pe care ]i apreciam, mi-am dat seama c= nu trebuie s= fiu ca ei, ci unic= ]n felul meu. Cristina provine de la latinescul Christiana – urma[ul lui Hristos sau cel care crede ]n Hristos. 4. Din p=cate, nu am nici o sor= [i nici un frate, dar am o mul\ime de veri[ori [i am participat la alegerea prenume-lor lor. Este at`t de pl=cut c`nd tata ia de pe peretele alb calendarul ortodox al bunicii [i ]ncep a cerceta coala plin= de s=rb=tori [i prenume cre[tine!6. Nu port prenumele bunicilor mele. Dac= to\i bunicii [i str=bunicii am avea acelea[i prenume, cum ne-ar mai deo-sebi nepo\ii?!7. Nu cunosc pe cineva care [i-a schim-bat prenumele, dar nici nu v=d necesar s-o fac=. Suntem datori s= p=str=m prenumele care ne-a fost dat la Sf`ntul Botez. 10. Mul\i dintre prietenii, colegii mei au prenume mai „deocheate”, dar, toto-dat=, unice: Francesca, Antonia, Eva, Ioachim, Inochentie, Artiom.11. C`nd eram mic= [i admiram vreo persoan= mai mare, imediat numeam cu acel prenume p=pu[ile [i anim=lu- \ele mele.

Cristina CODA, 14 aniPuhoi, Ialoveni


poezie

1

El \ine minte c`nd s-a n=scut.|ine minte clipa [i data.Zice: cum s= uit,dac= era de fa\=.Am l=crimat la ]nceput.M-a ]n\epat albina luminii.Ea d= ochilor ]ntì vedere.{i i-am deschis.C`nd am v=zutce de lume m= a[teapt=,m-am f`st`cit[i am pornit s= pl`ng.M-am lini[tit ]n palmele tatei,ridicat sus ]n cerul de deasupra capului:„T`ta mareeeee!” –[i-am ]n\eles p`n= unde voi cre[te.o bucat= de vreme am vorbit cu ochii.

Poate [i de aceea mama mi-i sp=la cu lapte ]n fiece diminea\=.De atunci,florile prim=verii ]n pomisunt flori de lapte,De aceea,prim=vara e copil=ria mea.De fiece dat=,o simt ]n aroma florilor.

2El \ine minte anii de leag=n.Zice: cum s= uit,dac= toat= ziua n-aveam ce face,dac= stau ]n cuibul legat de grind=[i s= ascult pa[ii mamei,care veneau [i se ]ndep=rtau,odat= cu plimbatul meu prin aer.Atunci am avut destul timps= tac [i s= g`ndesc.De atunci mi se trage g`ndirea [i t=cerea.

Gheorghe VOD+S-a n=scut la V=leni, Cahul, 24 decembrie 1934 – d. 24 decembrie 2007,

Chi[in=u. Poet, prozator, regizor de cinema. Institutul Pedagogic Ion Creang= din Chi[in=u (1954-1959). Cursurile superioare de scenari[ti [i regizori la Insti-tutul de Cinematografie din Moscova (1964-1965). Asistent de regizor (din 1962), regizor (1965-1971) la Studioul Moldova-Film. Consultant (sec\ia poezie) la Uni-unea Scriitorilor din Republica Moldova.

Volume de poezie: Zborul semin\elor (1962), Focuri de toamn= (1965), Ploaie fierbinte (1967), Aripi pentru Manole (1969), Pomi dulci (1972), Valurile (1974), R=mì (1977), Inima alerg`nd (1980), De dorul vie\ii, de dragul p=m`ntului (1983), La cap=tul vederii (1984), Via\a pe nem`ncate (1999), Aripi pentru c=dere (antologie, 2004), La sud e Patria mea (2004) [. a.

COPIL+RIA LUI MO{ PAS+RE 3El \ine minte primul dintede lapte.Zice: cum s= uit,c`nd am urlat de durerec`teva zile.C`teva zileam \inut toat= casa ]n picioare. Pe urm=, ]mi p=rea bine.Z`mbeam ori de c`te ori m= ]ntrebau:„Arat= din\i[orii”.Z`mbeam:aveam cu ce s= mu[c.De pe atunci am ]nv=\at eudurerea [i z`mbetul.

4

Zice: chinul cel mare a fost c`t am ]nv=\ats= merg ]n picioare.}mi era team= s= m= rup de p=m`nt[i p=[eam cu mìnile.Am umblat mult [i binepe sub paturi, pe sub mas=.Am s=rit deodat= ]n picioare ]mpreun= cu surorile mele,c`nd venise tata de la drum.— Bun= diminea\a!a zis el [i mi-a dat m`na.Apoi s-a ]nceput antrenamentul.„Hai, vino la tata!”„Hai, vino la mama!”„Hai, vino la nenea!„Hai, vino la \a\a!”M= ]mpiedicam [i s=rutam p=m`ntul.„S=rut=-l, fiule. E al t=u!”|in minte.Cum s= uit?


Violeta ZABULIC+

5

N-am uitat ]nc= s= vorbesc,de aceea \in mintecuv`ntul de ]nceput.De la el mi se trage vorbirea.„Ma-ma!”am strigat eu cu ochii ]n lacrimi,trezit din somn[i v=z`ndu-m= singurel.Mama a alergat [i m-a s=rutat.Mi-a s=rutat primul meu cuv`nt.De la acest cuv`ntau ]nceput toate cuvintele:„Mama, ap=...”„Mam=, pap=...”A[a c= nu e adev=ratc= mai ]nt`i se ]nva\= alfabetul[i apoi limba.Iar primul cuv`nt de la ]nceputnu se mai uit= niciodat=.Mereu ]mi aduc aminte de mama.C`nd uit s= m= g`ndesc la ea,noaptea ]mi vine cuv`ntul ]n vis.M= trezesc din somncu el pe buze.

6

R`ndunicile sunt de vin=.Ele m-au f=cut Pas=re.Tr=iau sub strea[ina casei noastre[i zburau, zburau toat= ziuaprin curte, jos,de-o palm= de la p=m`nt,parc= anumes= m= ]nve\e [i pe mine.Desf=ceam m`inile [i m= luam dup= ele, ]ntr-un cap=t [i-n altul,p`n= ele se s=turau de zbor.Mie ]mi p=rea c= zbor [i eu.Sim\eam zborul la linguric=.— Ce faci, m=, acolo?striga c`te unul peste poart=. — Zbor. Nu vezi?Duminica, c`nd se adunau neamurile la noi,iar ]n zi de duminic=,r`ndunicile se odihnesc ]n cuiburi,atunci m= puneau pe mine s= zbor.— Ia arat= r`ndunica cum zboar=... {i eu zburam.Zburam pe p=m`ntp`n= c`nd nu m= mai \ineau picioarele.

Apoi,m= luau ]n bra\e [i m= l=udau.— Adev=rat= pas=re e[ti.R`ndunelele au plecat. Stam la poart= cu aripile mele ascunse ]n buzunare[i m= uitam c`nd la cer, c`nd la drum.— Ce stai, Pas=re, m`hnit?]mi zicea cine m= vedea.}ntr-adev=r. Eram singur [i m`hnit.Cum s= uit?

7

|in minte. Cum s= uit?Copil=ria-i scurt=.o ]nflorire de pom. Abia te-ai ridicat ]n picioare.Abia ai ]nv=\at s= vorbe[ti.R`ndunelele abia vin, [i pleac=,[i nu te mai ]nve\i s= zbori,c= \i se schimb= din\ii:cei de lapte cad,cresc ]n locul lor cei de os.

P`n= aici.La schimbatul din\ilor de lapte,Copil=ria-i mic=.Un oule\ de r`ndunic=:iese puiul, cre[te [i zboar=.Cum s-o uit?|in minte.Doar ]nfloresc pomii.Doar vin r`ndunelele.Nu uit.Am fost de fa\=. {i sunt.


pa uz= de g`ndi re

DISPOZI|IA LA EA ACAS+C hiar [i optimi[tii au parte de momente de triste\e, de zile

nepl=cute, [i nici ei nu ies ]ntotdeauna at`t de u[or din astfel de st=ri. Primul [i cel mai important sfat pe care ni-l ofer= psi-hologii este s= nu c=dem ]n plasa dispozi\iei rele [i s= ne str=duim c`t mai rapid posibil s= ne revenim. Acest lucru ]l putem realiza f=c`nd lucrurile care ne plac cel mai mult, [i anume cele care credem noi c= ar putea s= ne readuc= z`mbetul pe buze, g`ndin-du-ne la cineva sau evad`nd undeva departe de agita\ie. Un grup de copii din Cimi[lia au g=sit solu\ia perfect= pentru a readuce dispozi\ia la ea acas= [i ne-au spus ce fac ei atunci c`nd sunt afecta\i de triste\e.

Gabriela POPESCU, 14 ani, Cenac, Cimi[lia: Prefer s=-mi re-aduc buna dispozi\ie ascult`nd muzic=, pict`nd sau f=c`nd es-capade cu prietenii.

Lumini\a DERMEJI, 15 ani, Maximeni, Cimi[lia: C`nd sunt trist= [i v=d ]n jur oameni [i mai tri[ti ca mine, ca s=-mi alung greutatea de pe suflet ]ncerc s= fac o fapt= bun= [i atunci m= simt mai bine. La fel, sora mea este cea care m= ajut= s= z`m-besc.

Mihaela PLATON, 11 ani, L. T. Ion Creang=, Cimi[lia: Starea de bine ]mi revine ]n for\= atunci c`nd ]ncep s= dansez. De aceea o fac des.

Alina DAMASCHIN, 13 ani, Gura Galbenei, Cimi[lia: Atunci c`nd sunt trist=, apelez la prie-

teni [i [tiu c= lucrurile imediat vor reveni la normal.

Andreea BALABAN, 12 ani, Gura Galbenei, Cimi[lia: Nimic nu m= ajut= c`nd ]mi este greu pe suflet dec`t un cuv`nt spus de cei dragi. Numai ei [tiu cum s= m= fac= s= fiu ]ntotdeauna bine-dispus=.

Adela POPESCU, 11 ani, Ial-bujeni, Cimi[lia: Uit toate pro-blemele atunci c`nd ]nt`lnesc [i comunic cu oameni buni la suflet [i oameni care spun adev=rul.

Zinaida RUSU, 12 ani, Javgur, Cimi[lia: o carte bun= ]ntotdea-una m= face s= am o dispozi\ie pe m=sur=.

Vladimir ALEXEI, 13 ani, Co[-tangalia, Cimi[lia: Muzica [i spor-

tul, ]n special luptele libere sunt pasiunile mele. Anume atunci c`nd sunt trist ]ncep s= m= elibe-rez de toat= energia negativ=.

Fabiana B}RLIGA, 11 ani, Ce-nac, Cimi[lia: Cu mine totul se ]nt`mpl= invers. Dac= unii as-cult= muzic= ritmat= pentru a ie[i din st=rile de triste\e, eu as-cult muzic= trist=. Ea m= face s= fiu bucuroas=.

Valentin RUSU, 12 ani, Javgur, Cimi[lia: Glumele m= fac at`t pe mine, c`t [i pe prietenii mei s= z`mbim. De aceea apel=m deseori la ele.

Pentru NOI – Olesea COSOICimi[lia

CE AI SCHIMBA LA TINE?Z i de zi peste tot se vorbe[te despre cum s= schimb=m lumea.

Opinii peste opinii, dar totu[i schimbarea porne[te de la noi – s= devenim mai buni, mai responsabili sau s= renun\=m la anumite lucruri. Nu exist= un om perfect, ]ns= fiecare se poate schimba spre bine, av`nd dorin\a [i sus\inerea necesar=.

Ce ai schimba la tine? Este subiectul pe a c=rui margine am dis-cutat cu un grup de copii din \ar=. Iat= ce ar schimba ei:

Adrian SCUTARU, 9 ani, Chi-[in=u: }n multe situa\ii a[ dori s= fiu mai puternic, mai ]ncrez=tor ]n for\ele proprii. Totodat=, a[ vrea s= fiu mai responsabil.

Mirela SANDU, 12 ani, Criu-leni: Pentru c= sunt o persoan= sen-sibil=, din care motiv suf=r mult, a[ vrea s= nu trec chiar totul prin inim=. Cu alte cuvinte, vreau s=-mi pot st=p`ni emo\iile.

Damian CROITOR, 13 ani, Anenii Noi: Trebuie s= recunosc c= sunt cam lene[. Evident, mi-a[ dori s= renun\ la calculator [i te-levizor, s= fiu mai harnic, mai r=bd=tor [i s= duc lucrul ]nceput p`n= la bun sf`r[it.

Mihai MORAR, 11 ani, Vadul lui Vod=, Chi[in=u: Ar fi bine s=

avansez la capitolul comporta-ment [i vocabular.

C=t=lina SCURTU, 14 ani, Ia-loveni: Prietenii ]mi spun mereu c= sunt ]nc=p=\`nat=, de unde apar [i conflictele ]ntre noi. A[ vrea s= fiu mai ]n\eleg=toare [i s= pot ceda c`nd este cazul.

Victoria DUMBRAV+, 14 ani, C=l=ra[i: Eu, fiind cea mai mic= dintre surori, am crescut un pic egoist=. A[ vrea s= m= schimb la acest capitol [i s= fiu mai bun=, mai generoas=.

Tudor OLARU, 13 ani, Nispo-reni: Sunt o fire prea deschis= [i spun uneori lucruri pe care nu ar trebui to\i s= le cunoasc=. Mai bine ar fi invers.

Marieta SLUTU, 14 ani, Tele-ne[ti: De mic= m= lupt cu fobiile, fie c= este vorba de ap=, ]n=l\ime sau oameni. A[ vrea s= lucrez cu mine [i s= le pot ]nvinge.

M=d=lina ROTARU, 12 ani, Criuleni: Nu [tiu din care cauz=, dar, de obicei, sunt pasiv=. Mi-ar pl=cea ca orice s=-mi st`rneasc= un interes, s= fiu mai activ= [i s= pun mai mult= pasiune ]n tot ce fac.

Dumitru BALAN, 13 ani, H`n-ce[ti: }ntotdeauna am fost prin-tre primii ]n clas= la ]nv=\=tur=. Vreau s= studiez mai mult, s= evoluez, s=-mi fac planuri, s= cu-nosc lumea.

Pentru NOI – Valeria PRODAN

2017, septembrie NoI 11

M+ UIT LA ICOAN+ {I O V+D PE BUNICA

Dragi cititori, numi\i actorii de teatru din \ara noastr= din imaginile al=turate. Primilor

trei, care ne vor trimite r=spunsul corect, redac- \ia le va oferi volumul MIHAI VOLONTIR SAU DES-PRE VOCA|IA OMENESCULUI, Editura {tiin\a. C`[tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 12, 2017.

..........................................................................................

Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 6, 2017, dar primii trei au fost Iuliana SIPITCA, Gura B`cului, Anenii Noi; Cristina CODA, Puhoi, Ialoveni; Daniel-Vin-cen\iu MART~NIUC, Singureni, R`[cani.

Premiul – CETATEA SOROCA – ISTORIE, MEMORIE {I TRADI|IE, Editura ARC v= a[-teapt= la redac\ie. Felicit=ri!

R=spunsul corect este urm=torul: Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Hotin, Cetatea Neam\, Cetatea F=g=ra[, Cetatea Tighina, Cetatea R`[nov, Cetatea Chilia, Cetatea Soroca, Cetatea Alb=.

O dat= mi s-a ]nt`mplat s= sparg din st`ng=cie o cea[c= fru-moas=. Eram gata s= compensez pierderea, dar gazda mi-a

r=spuns dezinvolt s= fiu pe pace, c= lucrurile sunt efemere, iar oamenii ve[nici. Se ]nt`mpl= s= revin des la acest adev=r. Dar lucrurile care poart= greutatea vremurilor de odinioar= [i astfel p=streaz= amintirile mereu vii sunt p=strate cu sfin\enie. E ca [i cum ne-am ]nve[nici ]n ridic=ri de case, ]n fotografii luate prin surprindere, ]n noti\ele de pe marginea unei coji de h`rtie, ]ntr-o poezie scoas= din c=mara inimii. Despre lucrurile dragi [i memo-rabile din casa bunicilor, ne-au povestit un grup de copii de la Gim-naziul Bie[ti, Orhei.

Georgeta PETROV, cl. a VIII-a: Din gospod=ria bunicilor mi-au r=mas ]n minte nucul b=tr`n de la poart=, mirosul proasp=t de var, f`nt`na cu cump=n=, covoa-rele \esute de bunica, clo[ca cu pui, gustul delicios al pl=cintelor.

Alexandra FRUNZE, cl. a VIII-a: Prosoapele bunicii mele, p=strate ]n Casa Mare de c`nd era t`n=r=. Mi-a r=mas de la ea o c=rticic= cu rug=ciuni. C`nd ]mi este dor de bunica, deschid [i citesc rug=-ciunile ]nv=\ate ]mpreun=.

Ina CUPCEA, cl. a VIII-a: Un clit de c=r\i g=site recent ]n podul casei bunicilor mei. Din aceste c=r\i uzate bunicii ]mi citeau po-ve[ti. Ele p=streaz= amintirea se-rilor petrecute ]mpreun=.

Sergiu LEAHU, cl. a VIII-a: o icoan=. o p=strez cu sfin\enie. M= uit la icoan= [i o v=d pe bunica cum se ruga odinioar=.

Ian P~SLARI, cl. a VIII-a: Bu-

nicii mi-au l=sat ca mo[tenire caii – Cristina [i Pegas. }i ]ngri-jesc, le dau ap= [i m`ncare. La str`ns porumbul, ei ]mi trag c=-ru\a ca v`ntul.

Natalia UR~TU, cl. a VIII-a: }mi pl=cea s= m= ]ntind pe sofa-ua bunicii [i s= contemplu Casa Mare; prosoapele mari cu orna-mente vii, pernele aranjate frumos. o adev=rat= comoar=!

Liuba MALIE, cl. a VIII-a: }mi place mult beciul construit de bu-nici. Sc=rile din piatr=, acoperite cu nisip. U[ile mari din lemn de stejar. C`nd eram mic=, bunica m= ducea de m`n= p`n= ]n acel loc r=coros [i luam c t̀e dou= mere.

Daniela GODOROJA, cl. a VIII-a: Mi-au r=mas doar dou= lucruri de la ei: un covor \esut de bunica ]n stil moldovenesc [i ni[te foto-grafii alb-negru. C`teodat=, pri-vindu-i ]ndelung, m= podidesc lacrimile. Bunicii au trecut ]n ne-

fiin\= ]nainte de na[terea mea. Gheorghe GODOROJA, cl. a

VIII-a: o cruce (un lucru sf`nt). }i apar\inea bunicului. }nainte de moarte mi-a zis s= nu m= dau ni-ciodat= b=tut ]n lupt=. El era bo-xer [i lupta cinstit, nu tri[a.

Dan CUPCEA, cl. a VI-a: Co-pacul de cire[. E b=tr`n acum, dar f=cea ni[te cire[e mari [i gus-toase ]nc`t ]l [tia toat= mahalaua.

Veaceslav MIHALA{, cl. a VI-a: Un p=r mare. {tiu c= nu trebuie stropit cu otrav=. Are aproape 190 de ani, de[i v`rsta medie a unui p=r e de 65 de ani. Perele din v`rf stau [i iarna ]n pom.

Ion MOISEI, cl. a VI-a: Cupto-rul unde se coace p`ine. Acel moment c`nd bunica scoate cu grij= p`inea aburind= [i rume-nit= ]mi este aproape de inim=.

Pentru NOI – Ana UNCU Bie[ti, Orhei

numai pentru noi


STRATEGEM+ MATEMATIC+P resiunea ]n clas= cre[tea. Profesoara de mate-

matic= termina de scris pe tabl= calculul [i, de[i p`n= la sf`r[itul lec\iei r=m=seser= doar cinci-sprezece minute, acest timp era de ajuns pentru a strica nota medie de la sf`r[itul semestrului. {i iat= c= profesoara a l=sat creta deoparte, [i-a [ters degetele cu buretele, apoi a luat ]n mìni catalo-gul. Privirea ei cerceta cu aten\ie lista elevilor, fiind ]n c=utarea unei „jertfe”. Se p=rea c= frica [i emo\iile se transmiteau chiar portretelor renumi\ilor savan\i care at`rnau deasupra tablei. }nsu[i marele Arhi-mede parc= privea ]nfrico[at spre profesoara se-ver=.

{i doar o singur= persoan= ][i p=stra calmul ]n aceast= atmosfer= ]ncins= – acesta era Vlad, elev ]n clasa a VII-a „B”, care p=rea c= se afl= ]n acel moment ]ntr-o lume paralel= ]n care nu exist= lec\ia de matematic=, nota semestrial= [i alte probleme p=m`nte[ti. Unicul lucru de care era obsedat= con[tiin\a lui era problema pe care ]ncerca s-o re-zolve de la ]nceputul orei: s= aranjeze ]ntr-o geant= mic= uniforma sportiv= [i ni[te ghete. Desigur, aceast= ]ncurc=tur= n-ar fi existat dac= Vlad ar fi pus cu acurate\e hainele la recrea\ie, dar, ca orice b=iat care se respect=, acesta a ticsit ]n geant= uniforma ]n ciuda faptului c= aceasta se va [ifona, iar acum ]ncerca s= aranjeze [i ghetele. {i iat=, c`nd p=rea c= se afl= la un pas de victorie, doam-na Rodica, profesoara de matematic=, a l=sat deo-parte catalogul fiind atras= de agita\ia din ultima banc=. A cuprins clasa cu o privire riguroas= [i de-sigur ]l remarc= pe b=iatul cu p=rul ciufulit care mi[ca activ din mìni sub banc=.

— Vlad, la tabl=! Aceast= propozi\ie a fost ros-tit= ca un verdict.

}n timp ce majoritatea elevilor din clasa a VII-a „B” r=suflau u[ura\i, Vlad s-a ridicat hodorogind puternic cu scaunul. }n acest moment, anin`nd m`nerul gen\ii [i r=sturn`nd-o, ]mpr=[tie tot con\i-nutul ghiozdanului [i, bine]n\eles toat= str=dania lui de jum=tate de or= s-a dus pe apa s`mbetei. Surprins, Vlad p=rea un astronaut care abia-abia s-a ]ntors pe planeta sa natal= [i, nespus de con-centrat, ]ncerca s= ]n\eleag= ce schimb=ri s-au produs ]n absen\a lui. }n sf`r[it, ]n\eleg`nd ce se cere de la el, p=[i ]nainte ]ncrez=tor, a[a cum se cuvine unui erou.

Este greu de descris privirile cu care ]l petreceau colegii lui p`n= la tabl=, dar cred c= ar putea fi asem=nate cu cele ale gladiatorilor care ]l petre-ceau pe tovar=[ul lor pe aren=, unde acesta urma s= lupte cu o fiar= s=lbatic=. Apropiindu-se de tab-l=, Vlad a luat creta ]n m`n=, apoi a ]nceput s= ana-lizeze exerci\iul, f=c`nd ne]ncrez=tor c`\iva pa[i ]n urm=.

Doamna profesoar=, care urm=ri ]ntreaga scen=, a ]nceput s= clatine nervoas= din cap, apoi conti-nu= s= cerceteze catalogul.

B=iatul a mai stat astfel c`teva minute, dup= care parc= s-a luminat. Rapid [i sigur de sine s-a n=pustit asupra exerci\iului, sem=n`nd cu un leu care se arunc= asupra pr=zii sale [i a ]nceput s= scrie lovind puternic tabla cu creta. Timp de c`teva clipe tot ce a scris acesta r=m`nea o tain= ]ntruc`t umerii la\i ai b=iatului [i jacheta lui descheiat= acopereau o bun= parte din tabl=. Dar iat= c= Vlad a f=cut un pas ]n dreapta [i prin clas= a trecut un val de [oapte, care treptat s-a transformat ]n r`sete.

Profesoara ]i adres= clasei o privire aspr=, iar apoi s-a ]ntors spre tabl= [i a exclamat:

— Vlad! Dac= prima parte a numelui profesoara a rostit-o

sever, atunci a doua, a rostit-o sufoc`ndu-se de r`s.Ni[te simboluri enigmatice, cifre [i formule erau

adunate pe tabl= ]ntr-un haos nemaipomenit. Po-sibil un profesor de matematic= ar ]n\elege m=car o mic= parte din ceea ce era scris acolo, dar pen-tru elevii clasei a [aptea acele inscrip\ii r=m`neau un mister.

Doamna Rodica, aplec`nd capul, ]ncerca a se preface c= tu[e[te, str=duindu-se concomitent s= \in= ]n frù noul val de r`sete care o cople[i. Apoi, calm`ndu-se, ridic= ochii spre Vlad [i zise:

— Vlad, c`ndva probabil c= [i portretul t=u va at`rna acolo, sus, deasupra tablei, iar atunci vei avea posibilitatea s=-\i dezvol\i propria teorie, dar p`n= atunci rezolv=, te rog, conform metodei ac-ceptate de Ministerul Educa\iei!

B=iatul se ]ntoarse din nou spre tabl= [i, lu`nd ]n m`n= buretele ]ncepu s= [tearg= domol fiecare cifr= de pe tabl=: simbol dup= simbol... opera\ie dup= opera\ie... Fa\a acestuia exprima triste\e [i m`hnire, ca cea a unui geniu ale c=rui crea\ii nu au fost aprobate de mul\ime. {i iat=, c`nd au r=mas doar c`teva semne... a sunat clopo\elul.

Vlad, foarte teatral, a ridicat m`na lovindu-se peste picior, acum fa\a lui exprima dezam=gire.

— Da, Vlad, probabil, c= nu-\i este dat s= devii un matematician renumit, dar circul nostru sigur nu va duce lipsa unui clovn, spuse doamna profe-soar= ]nchiz`nd cu putere catalogul. Ia loc, lec\ia viitoare o vom ]ncepe cu prezenta\ia ta!

Dar Vlad parc= nici nu o auzi pe profesoar=, intr`nd din nou ]n pielea unui astronaut care a re-venit pe P=m`nt doar pentru cincisprezece minute, [i se ]ntoarce din nou ]n nem=rginitul univers, ]n-cerc`nd s= rezolve misiunea sa... s= aranjeze ]n ghiozdan uniforma sportiv=.

Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u

cap ri cii le mu zei


pagina celei mai triste scrisori

E o zi c=lduroas= de duminic= [i eu ]\i scriu o scrisoare [i lacrimile mele curg [iroaie. odaia

]mi e alb= ca un culcu[ de fecioar=. Apusul ][i fil-treaz= agonia prin dou= ferestre ]nalte, schi\`nd pe parchet dou= romburi de lumin= portocalie, care cuprind picioarele patului ]ntr-o ]mbr=\i[are tremur=toare. Un miros straniu de albea\= respir= pere\ii proasp=t v=rui\i [i se cern ]n unde sub\iri mii de priviri sfioase de dup= u[=. Era o zi plo-ioas= de toamn=, abia distingeam ce era scris pe cl=direa unde m-ai adus de m`nu\=, copacii se leg=nau rar, greoi, f=r= zgomot, de parc= amu\i-

ser= [i ei ]n a[teptarea a ceea ce era s= se ]n-t`mple. Mi-ai legat la g`t cu rafinament o veri-ghet=, ata[at= pe un l=n\i[or de argint [i mi-ai s=rutat cre[tetul cu bl`nde\ea buzelor tale. Printre geamuri se z=reau mul\i copii ]n ai c=ror ochi se oglindeau [iroaie de lacrimi, dac= a[ fi [tiut c= peste pu\in timp ajungeam [i eu printre ei, era s= fug [i descul\ dup= tine. Amintirea despre ceea ce putea s= fie e ca un bob de sare pe o ran= vie, su-fletul meu ]nc=tu[at ]ntr-o triste\e sumbr= se zbate-n ne[tiin\=, verigile sunt ]mbibate de cuvintele care plutesc, ca firicelele destr=mate dintr-o \es=tur= veche: „A[teapt=-m= feti\a mea iubit=, m=mica se va ]ntoarce dup= tine.” Acum, ]mi este greu s= deslu[esc cioburile de imagini fugare smulse din memoria mea, dar tu m-ai l=sat l`ng= cl=dire [i ai plecat, se sim\ea un tremurici ]n vocea ta, de parc= regretai c= m= la[i singur= acolo, [ov=itor, chipul t=u a disp=rut...

Mam=, sub chipul t=u adorm [i m= trezesc ]n fiece zi, m= rog Domnului s= te \in= ]n palma Sa, s=-\i d=ruiasc= c=ldur= [i s=n=tate, ]l rog s=-\i dea

MAM+,din s=n=tatea mea doar ca tu s= tr=ie[te p`n= la revederea noastr=. Sur`sul vagabond al meu de mult timp nu mai savureaz= din via\=, anii se scurg aici meditativ. {tii, am ]n\eles c= iubirea nu te s=rut= pe frunte, iubirea te doare, te sf`[ie [i te rupe ]n buc=\i. Pe mine iubirea m-a salvat, mi-a dat aripi s= zbor prin toate h=\i[urile ne]n\elese ale lumii ]nconjur=toare, de multe ori m= reg=sesc ]n c=r\i, ele ]mi sunt alinarea, leag=nul [i consola-rea sufleteasc=. {i atunci c`nd citesc pasaje des-pre mam=, le recitesc de mii de ori, p`n= mi se coloreaz=-n amintiri chipul t=u fugar. Groaza din-l=untru cu g`ndurile de-afar= se ]mpreunar= deo-dat= ]ntr-un sim\=m`nt de u[urare atunci c`nd \i-am sim\it palma pe cre[tet, at`t de p=rinteasc= [i cald=. Desenez cu lumin= chipul t=u, e[ti un soare fierbinte, mam=, dar at`t de departe de mine. Ali-narea inimii mele ]ns`ngerate, dorul pecetluit ]n sufletul meu, aripile mele imaginare cu care zbor, mam=. Candela iubirii noastre arde-n ve[nicie, z`mbetul meu ]nflore[te, atunci c`nd ]n visele mele te ive[ti tu: cu p=rul negru, des [i cre\ ce-\i ]mprej-muie compact t`mplele [i ceafa, umfl`ndu-se tu-multuos, c-un fel de mi[unare s=lbatic= [i ager=, o z`n=, cu ochi alba[tri-surii care ]nve[nicesc.

Mam=, e[ti o Duminic=! Pe mas= stau trei lale-le, m= g`ndeam s= \i le aduc ]n dar de ziua ta, ]n fiecare an le preg=tesc pentru tine [i tu mam=, nu mai vii... |i-a[ d=rui lanuri de flori, am alerga descul\e prin ele, am dansa ]mpreun= jazz. S=-\i ]mpletesc din romani\e aripi ca s= zbori mereu deasupra mea, s=-\i s=rut de mii de ori t=lpile ]n-s`ngerate de dor, durere [i greutate. }mi amintesc [i acum parfumul de sulfin=, lev=n\ic=, ment= [i romani\= cu care ]mi ]mb=tai sim\urile dis-de-di-minea\=. }\i mai aminte[ti acel scr`nciob al nos-tru? Ame\ite de var=, de un neast`mp=r omenesc, jum=tate de noapte de parc= sculptate ]ntr-o iz-bucnire de v`nt, ne-am leg=nat via\a. Privirile-mi pierdute r=t=cesc dincolo de ferestre, dincolo de cl=diri, de str=zi, ma[ini, oameni, mun\i [i p=duri. Privirile-mi te caut=. Te caut= ca s= poat= ]mp=r\i cu tine ceaiul de diminea\=. S= te poat= examina ]n-deaproape, s=-\i memoreze fiecare rid pecetluit pe fa\=. De-a[ putea, mam=, s= te mai aud [i s= te mai v=d pentru o ultim= dat=, s= memorez ]ntoc-mai glasul t=u, figura ta, ca data viitoare, c`nd vei pleca, s= nu-mi par= r=u c= n-am f=cut-o.

... Te-a[ ]ntoarce, mam={i pentru tine turnuri a[ zidi

{i m=ri, cu pl`nsu-mi...

M=d=lina PRIP+, 17 aniPelinia, Drochia

A{TEPTAREAlina D+NIL+, 14 ani

{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani


nimic altceva

LUMEA DE M~INE VA AR+TA A{A CUM NE CRE{TEM AZI COPIII

S -a n=scut la 14 ianuarie 1971, ]n satul D`ngeni,

raionul Ocni\a. Este absol-vent= a Facult=\ii de Litere, Universitatea de Stat din Republica Moldova (1993). Din 1994 este profesoar= de limba [i literatura ro-m`n= la Gimnaziul {tefan cel Mare din Lipnic, Ocni\a, iar din 2008 este directoare la aceast= institu\ie de ]n-v=\=m`nt.

— Doamn= directoare, de ce gimnaziul din Lipnic poart= anume numele ma-relui voievod {tefan cel Mare?

— La 20 august 1470 pe teritoriul satului a avut loc b=t=lia lui {tefan cel Mare cu t=tarii Hoardei de Aur, conduse de hanul Mamac – un eveniment demn de aten- \ia noastr=.

— Ce v-a determinat s= deveni\i profesoar= de lim-ba [i literatura rom`n=? Dac= a\i fi din nou la ]nceput de drum, a\i lua aceea[i decizie?

— Cred c= admira\ia pe care o aveam pentru profesoara mea de limba [i literatura rom`n=, re-gretata Valentina Vidaico, m-a adus pe acest drum. Ea a avut marele har s= transforme cuv`ntul ]ntr-o magie, iar literatura – ]ntr-un t=r`m de vis.

— Care este cel mai important moment din cariera dvs., cea mai frumoas= realizare profe-sional=?

— C`nd ochii elevilor mei lumineaz=, semn c= sunt parte a demersului, c= ceva i-a atins, c= a ]n-col\it o s=m`n\= ]n inima [i ]n cugetul lor, am parte de un sentiment ]n=l\=tor.

— Ce ne pute\i spune despre rela\ia de azi p=rinte-copil, care sigur nu v= scap= de sub ob-serva\ie...

— Rela\ia p=rinte-copil a fost [i este cea mai im-portant= verig= ]n formarea unei personalit=\i. Dac= am face o asociere a copilului cu pomul, aceast= rela\ie constituie r=d=cinile.

— Dar despre rela\ia profesor-elev?— Afirma\ia Visul ]ncepe cu un profesor care

crede ]n tine vorbe[te de la sine despre aceast= rela\ie f=r= pre-cedent.

— A\i avut promo\ii care v-au r=mas ]n amintire? Prin ce anu-me s-au remarcat acestea?

— Fiecare dintre promo\ii se remarc= prin ceva. De fapt, ele sunt ni[te examene pe care le sus\inem ]n fa\a con[tiin\ei.

— C`t de bine ]i cunoa[te\i pe p=rin\ii elevilor dvs.? Dar problemele cu care se confrunt= ace[tia?

— }mi pare c= ]i cunosc destul de bine. o mare parte dintre ei mi-au fost elevi. Problemele cu care se confrunt= ei sunt rele-vante pentru ]ntreaga \ar=: lipsa locurilor de munc= [i consecin- \ele ei. Din cauz= c= unii p=rin\i sunt pleca\i peste hotare, iar co-piii trec prin dificila v`rst= a ado-lescen\ei, exist= probleme de co-municare ]ntre p=rin\i [i copii.

— Afirma\i ]ntr-un articol c= lumea de m`ine va ar=ta a[a

cum ne cre[tem azi copiii...— A[a este. Copiii sunt ni[te flori foarte pl=p`nde,

asem=n=toare cu floarea-soarelui, au nevoie s= soarb= lumin= [i c=ldur= de la cineva pentru a cre[te [i a deveni puternici. Trebuie s= avem grij= ca ei s= nu fie orbi\i de valori false, iar toate situa- \iile prin care trec s= se transforme ]n trepte, nu ]n obstacole [i blocaje. Educa\ia ]n etapa actual= trebuie abordat= [i din perspectiva dezvolt=rii in-teligen\ei emo\ionale a elevilor.

— Prin ce se remarc= pedagogia secolului al XXI-lea [i care este succesul ]n educa\ie?

— Secolul al XXI-lea este al vitezelor. Tr=im ]ntr-o lume unde oamenii trebuie s= ]nve\e ]ncredere [i comunicare, iar [colile secolului XXI trebuie s=-i ajute pe elevi s= ][i dezvolte autonomia, identitatea [i capacitatea de a comunica cu al\ii.

— Dar [coala din secolul al XXI-lea, principalul agent educa\ional, ce ar trebui s=-i ]nve\e ]n primul r`nd pe tineri?

— S= fie curajo[i, flexibili, s= fac= fa\= shim-b=rilor [i s= se poat= adapta ]n situa\ii [i circum-stan\e noi.

DE VORB+ CU VALENTINA CHIRIAC, PROFESOAR+ DE LIMBA {I LITERATURA ROM~N+, DIRECTOARE A GIMNAZIULUI {TEFAN CEL MARE DIN LIPNIC, OCNI|A

Fotografie din arhiva personal=


— {coala de azi, ]ntre tradi\ie [i inova\ie... Edu-ca\ia presupune schimbare?

— Educa\ia presupune, ]n primul r`nd, schim-bare. }n fiecare zi ]n societate se produc inova\ii [i transform=ri. Dac= ele nu s-ar produce [i ]n [coal=, educa\ia ar fi asemenea unei insule ]n largul oceanului spre care nu exist= c=i de acces. Cred c= noi, cadrele didactice, ar trebui nu doar s= consum=m, dar [i s= producem inova\ia, s= ie[im din zona de confort [i s= ne asum=m ni[te riscuri. Po\i ]nv=\a at`t dintr-un succes, c`t [i dintr-un e[ec.

— Doamn= directoare, dup= p=rerea dvs., ce calit=\i trebuie s= posede un bun profesor? Dar un director de [coal=?

— Profesorii pot fi compara\i cu ni[te pictori, fi-indc= ei ]i ajut= pe elevi s= cunoasc= culorile vie- \ii. }n acest sens e binevenit= afirma\ia lui Salva-dor Dali: „Unii pictori transform= soarele ]ntr-o pat= galben=, al\ii o pat= galben= ]n soare”. C`t prive[te directorul, consider c= acesta trebuie s= confere valoare echipei sale, fiindc= un director f=r= echip= e asemenea unui general f=r= armat=. Apoi s= aib= o viziune, s= fie ]n c=utare de noi so-lu\ii, s=-[i asume riscuri, s= fie responsabil [i com-petent, s= ofere c`t mai multe oportunit=\i de dez-voltare at`t elevilor, c`t [i pedagogilor.

— Dac= a\i fi ministru al Educa\iei, ce a\i face, ]n primul r`nd, pentru a ]mbun=t=\i sistemul de înv=\=m`nt actual?

— Cred c= a[ insista s= fie recunoscut= educa- \ia drept prioritate na\ional=, a[ motiva tinerii s= nu opteze pentru studii peste hotare, pentru a limi-ta exodul intelectual. o alt= problem= este statutul cadrului didactic ]n societate. Foarte pu\ini tineri, absolven\i ai facult=\ilor pedagogice, se angajea-z= ]n domeniu.

— La orele de literatur= rom`n=, le vorbi\i elevilor dvs. [i despre opere literare valoroase care nu sunt incluse ]n curriculum-ul [colar?

— Desigur, mai ales le prezint c`te o oper= din literatura universal=, pentru a face o compara\ie ]ntre g`ndirea [i viziunea artistic= a diferitelor po-poare. La atelierele de lectur= le prezint lucr=ri ale contemporanilor no[tri.

— Ce oper= literar= ori de c`te ori o preda\i ]n fa\a elevilor v= treze[te emo\ii deosebite?

— Nu este vorba doar de o singur= oper=. Iar intensitatea emo\iilor depinde [i de reac\ia elevilor, e o stare a mea [i a lor.

— Cum putem s= le cultiv=m copiilor dragos-tea pentru lectur=?

— Demonstr`ndu-le dragoste [i pasiune pentru literatur=.

— La ora actual=, televizorul [i internetul c`[-tig= teren ]n defavoarea c=r\ii. Cum c`[tig= pro-fesorii „lupta” cu tehnologiile moderne?

— Cred c= nu este cazul s= lupt=m, ci s= pro-mov=m resursele tehnologice. At`t elevii, c`t [i p=-rin\ii trebuie instrui\i cum s= selecteze informa\ia, s= cunoasc= [i s= foloseasc= c`t mai multe opor-tunit=\i de dezvoltare prin intermediul acestora.

— Ce valori cultiva\i copiilor dvs. [i elevilor dvs., culese din educa\ia pe care a\i primit-o acas=?

— }n primul r`nd, s= fie recunosc=tori, fiindc= ]n spatele fiec=rui succes st= cineva care i-a ajutat, apoi s= fie buni [i sinceri, s= fie responsabili [i one[ti, s= nu se lase orbi\i de vanitate [i ]nfr`n[i de e[ec [i s= g=seasc= fericirea ]n lucruri simple.

— Cum stau elevii la capitolul g`ndire critic=?— Diferit. De obicei, lucrurile merg bine p`n= la

momentul c`nd trebuie s= ia o atitudine. Din p=-cate, nu to\i elevii au curajul s=-[i exprime opiniile. Unii se tem s= nu supere profesorul, s= gre[easc=, s= nu fie ar=ta\i cu degetul de colegi.

— Ne pute\i spune un crez care v-a c=l=uzit pa-[ii ]n pedagogie?

— Nu educi ceea ce [tii, nu educi ceea ce vrei, educi ceea ce e[ti.

— Doamn= profesoar=, ce ne pute\i spune des-pre copil=ria dvs?

— A fost o perioad= foarte luminoas= din via\a mea. P=rin\ii mei, oameni simpli de la \ar=, au reu[it s=-mi ofere toate farmecele [i bucuriile unei copil=rii vesele [i nevinovate.

— Ce pasiuni avea\i ]n copil=rie? Dar ]n pre-zent?

— }n copil=rie marea mea pasiune era lectura. Am ]nceput a citi pe ascuns, fiindc= mama mea, care m-a n=scut la v`rsta de 45 de ani, mi-a po-vestit c= [i ei ]i pl=cea s= citeasc= c`nd era mic=, dar bunica ]i arunca cartea din m`ini, zic`ndu-i c= nu are de g`nd s-o fac= preoteas=. Eu, nu [tiu de ce, mi-am imaginat c= [i mama va proceda la fel cu mine. Din banii de buzunar pe care ]i aveam ]mi cump=ram c=r\i [i citeam pe ascuns, mai ales, vara, fiindc= ]n timpul anului [colar ascundeam c=r\ile printre manuale. Vara c=r\ile cump=rate nici nu le duceam ]n cas=, le ascundeam prin curte p`n= le-a prins o ploaie bun= [i le-a r=zmuiat. Acum, pe l`ng= aceast= pasiune, ]mi place mult s= c=l=toresc.

— Ce mesaj ave\i pentru elevi la ]nceput de an [colar?

— Le urez tuturor elevilor s= aib= un an cu multe evenimente, s= tr=iasc= din plin aventura cunoa[-terii, s= se bucure de rela\ii armonioase cu profe-sorii [i colegii, s= fie curajo[i [i s= r=spund= tutu-ror provoc=rilor [i oportunit=\ilor de dezvoltare.

— Mul\umesc pentru ocazia acestui dialog.

Pentru NOI – Daniela CODREANU


SFINTELE MUCENI|E VERA, NADEJDA, LIUBOVP e data de 30 septembrie cre[tinii ortodoc[i po-

menesc Sfintele Muceni\e [i bine-biruitoare fecioare: Vera, Nadejda, Liubov (Pistis, Elpis [i Agapis) [i pe maica lor, Sofia.

Sofia [i fiicele ei nu au ascuns credin\a lor ]n Hristos [i o m=rturiseau deschis. Vicarul Antioh l-a informat despre aceasta pe ]mp=ratul Hadrian (117-138), care a poruncit s= le aduc= la Roma.

Chem`ndu-le pe r`nd, Adrian a ]ncercat s= le conving= s= o venereze pe zei\a Artemis. Fecioarele (Vera avea 12 ani, Nadejda – 10 ani, Liubov – 9 ani) au r=mas neclintite. Atunci ]mp=ratul a poruncit s= le tortureze.

Pe Vera au b=tut-o cu toie-ge [i i-au t=iat s`nii, din care ]n loc de s`nge a curs lapte, [i dup= alte chinuri, i-au t=iat capul.

Dup= aceea pe Nadejda au supus-o, de asemenea, la fe-lurite chinuri, [i la urm=, prin sabie [i-a primit [i ea moartea.

Tot a[a a fost chinuit= [i Liubov [i la urm= i-au t=iat ca-pul.

Sf`nta Sofia a fost supus= la un alt chin: mama a fost for-

\at= s= se uite la suferin\a fiicelor sale. Dar ea a ar=tat curaj extraordinar [i tot timpul a ]ncercat s= conving= fetele s= sufere martiriul ]n numele Dom-nului.

Pentru a prelungi suferin\a Sf. Sofia, ]mp=ratul i-a permis s= ia trupurile fiicelor ei. Sofia a ]ngro-pat trupurile fetelor ]n afara ora[ului pe un loc ]nalt. Trei zile Sf. Sofia a stat l`ng= mormintele fiicelor [i, ]n cele din urm=, [i-a dat sufletul c=tre Domnul. Credincio[ii au ]ngropat trupul ei ]n acela[i loc.

Este mare evlavia poporului nostru fa\= de aces-te sfinte muceni\e. Vom aminti aici de cazul unui activist sovietic, ale c=rui fete au fost numite de fa-milia sa Vera, Nadejda [i Liubov – vie m=rturie a credin\ei neclintite.

Cu ale lor sfinte rug=ciuni, Doamne Iisuse Hris-toase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-ne pe noi.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

SPIRIT DE INI|IATIV+ {I ANTREPRENORIAT

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXOCTOMBRIE

9 Sf`ntul Apostol [i Evanghelist Ioan Teologul.11 Sf. Cuv. Hariton M=rturisitorul; Soborul Sf.

P=rin\i de la Lavra din Kiev; Sf. Cuvio[i Chiril [i Maria; Sf. Veaceslav.

14 Acoper=m`ntul Maicii Domnului. Pomeni-rea tuturor sfin\ilor care s-au prosl=vit pe p=m`n-tul Moldovei. Icoana Maicii Domnului de la M=-n=stirea H`rbov=\.

22 Duminica XX. Sfin\ii P=rin\i de la Sinodul VII Ecumenic.

27 Cuvioasa Maica noastr= Parascheva, ap=-r=toarea Moldovei.

A vem un mare avantaj ast=zi comparativ cu vremurile trecute, [i anume c= tr=im ]n peri-

oada comer\ului liber, a schimbului permanent de m=rfuri [i asortimentului larg de servicii [i produ-se. Astfel, aceste vremuri ne dicteaz= tuturor s= fim dinamici, accelera\i [i s= prindem ritmul vie\ii. De altfel, anume din acest motiv, Uniunea European= ne sugereaz= s= construim ]n genera\iile de toate v`rstele Competen\a spiritului de ini\iativ= [i an-treprenoriat. Competen\a dat= presupune abilita-tea de a pune ideile ]n practic= prin creativitate, inova\ie [i asumarea de riscuri, precum [i abilita-tea de a planifica [i a gestiona proiecte.

Spiritul de ini\iativ= [i antreprenoriat are o com-ponen\= activ= [i una pasiv=: cuprinde at`t capa-citatea de a induce schimb=ri, c`t [i abilitatea de a le primi, a le sprijini [i a le adapta la inova\ia adus= de c=tre factorii externi. Aceasta implic= asuma-rea responsabilit=\ii pentru ac\iunile cuiva, poziti-ve [i negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor [i realizarea lor, precum [i motivarea de a reu[i.

Ce cuno[tin\e ne trebuie pentru a avea spirit de ini\iativ= [i antreprenoriat:

– s= identific=m toate oportunit=\ile pentru activit=\i cu scopuri personale, profesionale [i/ sau de afaceri (pentru v`nzare-cump=ra-re);

– s= identific=m toate oportunit=\ile [i s= ne eviden\iem pozitiv ]n fa\a unui angajator;

– s= con[tientiz=m modul ]n care ]ntreprinderile devin o p`rghie benefic= ]n comunitatea ]n care locuim.

Ce abilit=\i s= construim dup= ce adun=m cuno[tin\ele de mai sus:

– s= gestion=m un proiect (o ac\iune, un plan); – s= lucr=m individual, ]n colaborare [i ]n echipe;– s= evalu=m [i s= asum=m riscuri.Ce atitudini s= adopt=m cu abilit=\ile [i cuno[tin-

\ele de mai sus:– s= avem disponibilitate de a avea ini\iative;– s= avem disponibilitate de a fi independen\i [i

inovatori ]n via\a personal=, ]n societate, la [coal= [i la munc=.

Calit=\ile de succes ]n antreprenoriat sunt: am-bi\ie; determinare; disciplin=; organizare [i meti-culozitate; munc=; asumare de riscuri; ]nclina\ie spre inovare [i creativitate; competitivitate [i ini- \iativ=.

}n cadrul [colii, dar [i ]n comunitate, fiecare ne punem ni[te ]ntreb=ri: „cu ce m-am f=cut mai bun?”, „cum am crescut dup= aceast= lec\ie?”.Dac= r=spunsul la aceste ]ntreb=ri e pozitiv – ne bucur=m, dac= e negativ – mai ]ncerc=m o dat= p`n= reu[im s= ne devenim mai buni!

Alexandru DIMITROV


1/8/

Ion

DR

U|+

S=

nu

fier

bi i

edul

]n la

pte

le

ma

mei

lui.

(din

Por

unci

le D

omnu

lui.

Ie[i

rea

, 23

, 19)

Pri

n a

nii

[aiz

eci

ai

seco

lulu

i tr

ecut

, un

ul d

intr

e el

emen

te-

le c

ele

ma

i im

port

ant

e a

le v

ie\ii

cu

ltura

le m

old

oven

e[ti,

da

c= n

u ch

iar

cel

ma

i im

port

ant

[i

ma

i sp

ecta

culo

s, e

ra ]

nt`

lnir

ea s

crii-

tori

lor

cu c

itito

rii.

Prin

[co

li, p

rin

bib

liote

ci,

prin

ins

titu\

iile

de

]n-

v=\=

m`

nt s

uper

ior,

pes

te to

t, s=

li

Z`

mb

esc

la c

ele

citit

e, a

dun

no

ti\el

e,

le

v`r

prin

b

uzun

are

, cu

m f

=ce

am

de

obic

ei,

mul

\u-

mes

c g

azd

elor

, ci

titor

ilor

[i,

cu

un b

ra\ d

e flo

ri, m

= ]n

torc

aca

s=.

Anu

l ce

la i

erna

m c

u fa

mili

a l

a

Ch

i[in

=u.

Fe

ti\e

le

au

mer

s la

[c

oal=

]n c

lasa

]nt`

i. D

up=

cin

=,

]na

inte

de

culc

are

, m

= a

[ez

la

ma

sa d

e sc

ris

[i m

ai

reci

tesc

o

da

t=

bile

\elu

l ce

la

sca

nda

los.

C

aut

s=

ghi

cesc

cin

e o

fi a

utoa

-re

a, c

e er

a d

e ca

pul e

i, d

espr

e ce

o

fi fo

st v

orb

a, c

e-o

fi vr

ut e

a d

e la

m

ine?

De,

un

sufle

t r=

t=ci

t, m

i-am

zi

s [i

am

mer

s la

cul

care

. A

dou

a z

i ]n

s=,

cam

pe

la

am

iaz=

, m

=

pom

enes

c cu

un

st

rani

u te

lefo

n. o

voc

e fe

min

in=

, ca

m o

bos

it=,

cam

r=

gu[

it=,

da

r st

=p`

n= p

e si

ne,

o vo

ce d

intr

e ce

le d

espr

e ca

re s

e zi

ce c

= [

tiu

prea

bin

e ce

vor

, m=

]ntr

eab

= d

e ce

nu

am

ven

it no

apt

ea t

recu

t=

la ]n

t`ln

ire.

—

V-a

m a

[tep

tat t

imp

de

o or

=

[i c

eva

. —

Dra

ga

mea

, zic

, sun

t un

om

c=s=

tori

t, a

m c

opii,

nu

am

nic

i ti

mp

, n

ici

chef

pen

tru

ave

ntu

ri

am

oroa

se la

mie

z d

e no

apt

e.

— D

ac=

nu

e vo

rba

de

am

or.

— D

espr

e ce

atu

nci

poa

te f

i vo

rba

? —

Des

pre

via

\=.

— V

ia\a

cui

? V

ia\a

dum

itale

, vi

a\a

mea

?

— V

ia\a

noa

str=

a t

utur

ora

, vi

a\a

nea

mul

ui n

ostr

u, v

ia\a

lu-

mii

]n c

are

tr=

im. o

s=

v=

a[t

ept

[i n

oapt

ea a

sta

, tot

la d

ou=

spre

-ze

ce,

pe a

ceea

[i b

anc

=,

cu a

ce-

lea

[i c

ond

i\ii.

Ven

im a

mb

ii si

n-g

uri.

Nu

vrea

u s=

cre

d...

Pe

nea

[tep

tate

, s-

a ]

ntre

rupt

le

g=

tura

, l=

s`nd

u-m

=

]ntr

-o

si-

tua

\ie j

ena

nt=

. o

men

e[te

, a

r fi

fost

ca

zul

s=-i

da

u po

sib

ilita

tea

s=

-[i

term

ine

vorb

a,

da

r nu

-i cu

no[t

eam

nic

i num

ele

[i n

ici t

ele-

fonu

l de

und

e m

= s

una

se.

Am

sta

t o

vrem

e pe

g`

ndur

i. S

pre

deo

seb

ire

de

tonu

l ob

razn

ic,

agre

siv a

l not

i\ei,

]n c

onve

rsa\

ie a

u-to

are

a e

ra c

u to

tul a

ltcev

a d

ec`

t cr

ezus

em.

Sun

a ]

n vo

cea

ei

o m

are

suf

erin

\=, u

n st

rig

=t n

eros

tit,

care

cer

ea a

juto

r. A

poi,

fiind

vor

-b

a d

e ne

am

, d

e lu

mea

]n

care

tr

=im

, cu

m s

= n

u te

duc

i? P

e d

e a

lt= p

art

e, a

tmos

fera

]nc

ord

at=

, un

aju

n d

e re

volt=

ce

d=

inui

a

pest

e or

a[,

[i

bile

\elu

l, [i

ape

lul

tele

foni

c pu

tea

u fi

o pr

ovoc

are

. E

xist

a u

n a

num

it ri

sc ]n

ave

ntur

a

ceea

din

mie

z d

e no

apt

e. T

otu[

i, m

-am

g`

ndit,

da

c= v

oi h

ot=

r] s

=

mer

g,

treb

uie

s=

fie

cine

va

la

cure

nt u

nde

[i p

entr

u ce

m=

duc

. A

cas=

nu

pute

am

spu

ne, m

i-a[

fi b

=g

at s

o\ia

]n p

ani

c=, s

-ar f

i spe

-ri

at f

eti\e

le.

Va

urm

a.

BUC

OV

INEA

NA

Buc

ovin

eana

lui I

on D

ru\=

face

par

te d

in m

arel

e pe

rson

aje

dru-

\ie

ne. C

are

apar

mis

teri

os. C

u o

expe

rien

\= d

e vi

a\=

mor

al=

de c

ea

mai

]na

lt= p

rob=

, tr

ecut

= pr

in m

omen

tele

tra

gice

ale

ist

orie

i, da

r fii

nd o

]nvi

ng=t

oare

]n m

area

lum

e a

]nvi

n[ilo

r. A

sem

enea

cel

orla

lte

pers

onaj

e m

ari,

[i B

ucov

inea

na d

ispa

re to

t at`

t de

mis

teri

os c

um a

[i

ap=

rut.

Ghe

org

he E

RIZ

AN

U

Proz

ato

r [i

dra

ma

turg

n=

scut

pe

3 se

pte

mb

rie

1928

, ]n

satu

l Hor

odi[

te, j

ude\

ul S

oroc

a. A

ab

solv

it

{co

ala

de

Silv

icul

tur=

[i

Cur

suri

le S

uper

ioa

re d

e p

e l`

ng=

Ins

titu

tul

de

Lite

ratu

r= M

axim

Gor

ki a

l U

niun

ii S

criit

orilo

r d

in U

RS

S (1

957)

. C

ele

din

t`i p

oves

tiri

]i s

unt

pub

lica

te la

]nce

pu-

tul

ani

lor

’50.

E d

e m

en\i

ona

t c=

Pov

este

a fu

rnic

ii,

Bala

da c

elor

cin

ci m

ot=n

a[i,

Trof

ima[

[i

alt

e nu

-ve

le a

u fo

st g

=zd

uite

pen

tru

pri

ma

da

t= d

e re

vist

a

NO

I (S

c`nt

eia

leni

nist

=).

Op

erel

e sa

le F

runz

e de

dor

, Bal

ade

din

c`m

pie,

U

ltim

a lu

n= d

e to

amn=

, Po

vara

bun

=t=\

ii no

astr

e, C

lopo

tni\a

, H

orod

i[te

, }n

toar

cere

a \=

r`ni

i ]n

p=m

`nt,

Bise

rica

Alb

=, T

oiag

ul

p=st

orie

i [.a

. fa

c p

art

e d

in fo

ndul

de

aur

al l

iter

atu

rii n

a\i

ona

le c

on-

tem

por

ane

. C

a d

ram

atu

rg, e

ste

aut

orul

unu

i [ir

de

pie

se m

onta

te c

u su

cces

a

t`t ]

n R

epub

lica

Mol

dov

a, c

`t [

i pe

scen

ele

mul

tor

tea

tre

din

UR

SS

[i

din

alt

e \=

ri:

Cas

a m

are

(196

1),

Doi

na (

1968

), P=

s=ri

le t

iner

e\ii

noas

tre

(197

1), H

oria

(197

3), F

rum

os [

i sf`

nt (S

f`nt

a sf

inte

lor,

197

4),

Cer

vus

divi

nus

(197

5), A

post

olul

Pav

el (1

996)

[.a

. }n

196

7, p

entr

u p

iesa

Cas

a m

are,

nuv

ela

Ulti

ma

lun=

de

toam

n=

[i r

oma

nul

Bala

de d

in c

`mpi

e (p

rim

a p

art

e a

dilo

gie

i Po

vara

bu

n=t=

\ii n

oast

re) s

-a ]n

vred

nici

t de

Prem

iul d

e S

tat a

l RS

SM

. D

e\in

e ti

tlur

ile d

e S

criit

or a

l Pop

orul

ui (1

988)

, mem

bru

de

onoa

re

al

Aca

dem

iei

Rom

`ne

(19

90)

[i m

emb

ru t

itul

ar

al

Aca

dem

iei

de

{ti

in\e

a R

epub

licii

Mol

dov

a (1

992)

. E

ste

laur

eat

al

Prem

iulu

i N

a\i

ona

l a

l R

epub

licii

Mol

dov

a ]

n d

o-m

eniu

l lit

era

turi

i (20

08).


2/7/

arhipline, ochi a

prin[i, fe\e ]mb

u-jora

te. Citea

m, citea

m, citea

m [i

nu ne ma

i s=tura

m d

e citit; sala

a

sculta, a

sculta, a

sculta [i nu se

ma

i s=tura

de a

scultat.

Privite prin prisma

zilei de a

zi, ]nt`

lnirile celea era

u un fel de

dulci [ez=

tori s=te[ti, ]ntre\esute

cu t`ng

uiri, dest=

inuiri, l=crim

=ri,

pe de o pa

rte, [i cu ]ncuraj=

ri, sus\ineri, f=

g=

duin\e, pe d

e alt=

pa

rte, da

r toate a

stea tra

nsmise

doa

r prin priviri, prin oftaturi, prin

z`m

bete, prin pild

e [i sugestii,

pe care le a

scundea

m g

rijuliu ]n fa

ldurile lim

bii m

aterne, und

e ne tr=

im vea

cul de c`

nd ne [tim

. N

u se vorbea

deschis, d

ar se

sub]n

\elegea

, la fiece ]n

t`ln

ire c=

lupt=

m

cu to\ii

pentru una

[i a

ceea[i ca

uz= sf`

nt=. Lim

ba

m

atern

=.

M=

rea\a

, a

totp

uter-

nica lim

b=

rus=, ]m

podob

it= cu

stele ro[ii, cu renumita

Ka

tiu[a

ce acop

erise ]ntrea

ga

Europ

=

[i care se in

tona

peste tot, ][i

s=rb

=torea

epocala

biruin\=

asu-

pra d

u[ma

nului. Noi, cu m

iori-tica

noastr=

, ma

i pe la m

arg

ini, pe l`

ng=

gra

iurile problem

atice.

Nu era

m ]nvinui\i pe fa

\=, d

ar ni

se cam

d=

dea

de ]n\eles c=

, las’,

v= [tim

noi prea b

ine. A\i lupta

t [i d

e partea

asta

a frontului, d

ar a

\i lupta

t voi [i de pa

rtea cea

lalt=

... C

a peste tot ]n fosta

Uniune

Sovietic=

, [i ]n Repub

lica M

ol-d

ova

, fire[te, limb

a ru

s= era

unica

limb

= oficia

l=, lim

b=

de

stat, [i nim

eni nu avea

preten\ii, d

at fiind

c= e o lim

b=

ma

re, uni-versa

l=, lim

ba

lui Pu[kin [i Tol-

stoi. Nenorocirea

]ns= era

c=, ]n

Mold

ova, zb

urda

rusa ceea

pes-te tot, ocupa

, din zi ]n zi, tot noi

[i noi teritorii. }n c`m

p, ]n tren, pe stra

d=

, ]n farm

acie, la

pia\=

, peste tot, num

ai [i num

ai rusa

. D

eseori se ]nt`m

pla s=

fii ma

rtor, ]n m

ag

azinele universa

le, cum

v`nz=

toarele lua

u la prob

ozeal=

\=

r=ncile venite s=

cumpere cit,

cer`nd

u-le s= vorb

easc=

ruse[te, sub

pretextul c= nu ]n\eleg

ce vor cum

p=r=

toarele. {

i atunci, noi,

cei care era

m d

e fa\=

[i vorbea

m

c`t d

e c`t ru

sa, le ven

eam

]n a

jutor.

S=

rma

nul nostru verb, la

fel ca

[i purt=torii lui, d

in trag

edie

]n trag

edie, a

junseser=m

cu to- \ii p

e ma

rgin

ea p

r=p

astiei, ]n

prag

ul dispa

ri\iei totale. D

up= ce

focul r=zb

oiului a trecut d

e dou=

ori peste sa

tele [i c`m

purile ba

-sa

rab

ene, dup=

ce \=ra

nii no[tri a

u fost mob

iliza\i, a

u luptat [i a

u c=

zut pe toate fronturile, d

up=

cele dou=

valuri d

e refugia\i peste

Prut, c`nd

satele a

u r=m

as [i f=

r=

]nv=\=

tori, [i f=r=

preo\i, dup=

cele d

ou= va

luri de d

eport=

ri, c`

nd cei m

ai r=

s=ri\i g

ospoda

ri a

u fost c=ra

\i ]n Sib

eria, d

up=

groa

znica secet=

din ’46-’47, c`

nd

ni s-au m

=tura

t podurile [i lum

ea

f=cea

turtele din b

uruieni ca s=

nu m

oar=

de foa

me, d

ar oa

menii

murea

u ]ntruna, a

[a c=

nu ma

i a

vea cine-i d

uce la g

roap=

. S

=rm

an

ul

no

stru

verb,

tot

aplec`

ndu-se [i g

hemuind

u-se, cob

or`se ]n

a[a

m=

sur=, ]n

c`t

nimeni nu-l m

ai lua

]n seam

=.

Pen

tru a rea

duce ]n

t`ln

irea

]ntr-o alb

ie ma

i civilizat=

, unul d

in tinerii profesori, da

c= nu m

=

]n[el, chia

r G

heorghe

Ma

zilu, reputa

tul critic

literar

de

ma

i t`

rziu, pune un [ir de ]ntreb

=ri

subtile ]n leg

=tur=

cu zgom

oto-sul con

gres a

l scriitorilor [i cu ]nt`

lnirea la

v`rf cu cond

ucerea

republicii. La

ce s-a a

juns [i la ce

ne-am

putea a

[tepta. R

=spund

pe scurt, a

t`ta

c`t se putea

, ca

s= nu com

promit ]nt`

lnirea, c=

ci era

u prin sal=

destui provoca

-tori, d

ar ]ntreb

=rile vin d

roaie,

una

peste a

lta,

toate

politice. o

singur=

feti\= d

e l`ng

= u[=

m

= roa

g=

timid

s= le m

ai citesc

ceva d

e dra

goste. M

= prind

de

rug=

mintea

feti\ei [i le citesc La

fete. S

ala

se tope[te, se a[a

z= pe

scris. }ncep a veni b

ile\ele. C

ititul bile\elelor era

un patina

j pe o g

hea\=

sub\ire, [i, d

ac=

nu era

i destul d

e precaut, te putea

i pr=

bu[i. Fieca

re ][i scria ]ntreb

a-

rea

pe ce

avea

la

]nd

em`

n=,

foaie d

e caiet, fil=

de ca

rnet, un ca

p=t d

e chitan\=

sau m

ai [tiu ce.

}ns=[i h`

rtia pe ca

re scria [i felul

acela

individ

ual d

e-a ]m

pacheta

m

esajul purta

u [i ele, oarecum

, pecetea

ind

ividua

lit=\ii

autoru-

lui. Astfel, c`

nd d

esf=cea

i bile\e-

le pe scen=, sa

la era

cu ochii pe tine, fiecare [tiindu-[i bile\elul, [i-\i urm

=rea

m`

inile, fa\a

s= va

d=

ce im

presie produce m

esajul lui.

ochiul e un m

are ho\, ochiul

le surprinde pe toa

te, pe el nu-l po\i m

in\i. {i, d

eci, trebuia

s= fii

foarte

atent

[i re\inut.

Fire[te, era

u

nim

icuri

de

felul:

c`n

d

scrie\i ma

i bine, d

iminea

\a sa

u sea

ra?

Se

nimerea

u g

lume,

ve[nica

]ntreba

re: ca

re a

fost

prima

dum

neavoa

str= d

rag

oste [i d

e ce v-a\i d

esp=r\it, a

poi la

ce lucra\i a

cuma

, pe care d

intre scriitorii cla

sici ]i prefer\i. Fire[te, se ]nt`

mpla

u [i ]ntreb=

ri foarte

serioase,

principiale,

filozofice, d

ar

primea

m

[i ]ntreb

=ri

pro-voca

toare,

ba

chia

r ]n\ep=

turi, [op`

rle, [erpi[ori de tot felul, [i,

]n acest ca

z, trebuia

s= fii foa

rte a

tent, s= nu te tr=

deze em

o\iile. }n sea

ra ceea

de la

Bib

liote-ca

Centra

l=, fiind

]nt`lnirea

pe sf`

r[ite, trec

la

bile\ele.

Toate

senine, binevoitoa

re, ur=ri d

e tot felul. R

=spund

[i eu ]n acela

[i fel cum

a fost pus=

]ntreba

rea, d

ar

descop=

r ]n penultimul, d

ac=

nu chia

r ]n ultimul b

ilet, un text la

care nicid

ecum nu m

= a

[teptam

d

up=

o a

semenea

sera

t=

fru-m

oas=

. Pe o jum=

tate d

e foaie,

caiet d

e aritm

etic=, rupt=

pe ge-

nunchi, scris m=

[cat, rece, ofen-

siv. „Nu v-a

m citit [i nici nu a

m

de g

`nd

s= v=

citesc vreoda

t=,

da

r am

venit la a

ceast=

]nt`lnire

pentru a v=

transm

ite acest b

ilet, ]n ca

re v= d

eclar c=

v= d

ispre\u-iesc, v=

ur=sc chia

r, [i, da

c= nu

sunte\i un fricos, v= a

[tept noap-

tea a

sta ]n pa

rcul Pu[kin, prima

b

anc=

din d

reapta

monum

entu-lui, la

ora d

ou=sprezece, cu con-

di\ia

c= ve\i veni sing

ur. Sing

ur=

voi fi [i eu”.


3/6/

... f

iin

d ]n

t`ln

irea

pe

sf`

r[it

e, t

rec

la b

ile\

ele.

Ion

MO

RA

RU

b=

ie\ii

cei

a d

e la

Bib

liote

ca C

en-

tra

l=,

cu e

i nu

pre

a p

utea

i d

is-

cuta

. }n

def

initi

v, m

i-am

zis

, nu

e

ma

re l

ucru

s=

cob

or`

m a

mb

i- \u

l lor

cu

c`te

va tr

epte

. Ei p

ot s

=

num

easc

= s

era

ta c

um v

or,

eu o

vo

i num

i, ]n

sin

ea m

ea, o

sim

pl=

]n

t`ln

ire

cu c

itito

rii,

cu t

oate

c=

[i

ast

a e

o m

are

cin

ste

pent

ru u

n sc

riito

r. }

nt`

lnir

ea c

u ci

titor

ii ]n

sa

la m

are

a B

iblio

teci

i C

entr

ale

er

a c

unun

a, p

unct

ul d

e v`

rf a

l tu-

turo

r ]nt

`ln

irilo

r. A

colo

se

pune

au

prob

lem

e se

rioa

se,

fun

da

men

-ta

le,

]nco

lo d

uce

am

mu

safi

rii

ven

i\i

din

alt

e p

=r\

i, p

entr

u c

=,

]n s

ala

cee

a, s

e a

dun

au

cei

ma

i ci

ti\i,

cei m

ai c

ompe

ten\

i stu

den

\i d

e la

Uni

vers

itate

, d

e la

Ins

titu-

tul

de

Med

icin

=,

de

la I

nstit

utul

Pe

da

gog

ic.

Des

eori

ve

nea

u cu

pr

ofes

orii

lor,

st=

tea

u a

l=tu

ri, ]

m-

preu

n= p

unea

u ]n

treb

=ri

. C

are

era

con

\inut

ul,

cum

de-

curg

eau,

de

obic

ei, ]

nt`

lnir

ile c

u ci

titor

ii la

ace

a v

rem

e? D

up=

un

bun

ven

it, g

azd

a f

ace

o s

curt

=

prez

enta

re a

in

vita

\ilo

r. P

erso

-na

lita

tea

, fun

c\iil

e pe

ca

re o

asp

e-

\ii l

e oc

upa

u, d

ac=

cin

eva

din

tre

ei o

cupa

pos

turi

ofic

iale

, a

poi,

fire[

te,

oper

a.

Dup

= u

n sc

urt

cu-

v`nt

de

mul

\um

ire

pent

ru i

nvita

- \ie

, sc

riito

rii,

r`nd

pe

r`nd

, ur

c=

la tr

ibun

= [

i cite

sc d

in c

rea

\ia lo

r ce

ea c

e li

se p

are

ma

i pot

rivi

t. D

up=

ca

re ]n

cepe

a h

ora

ma

re,

esen

\a,

sufle

tul

ace

lor

]nt`

lnir

i. S

ala

pun

e ]n

treb

=ri

, inv

ita\ii

r=

s-pu

nd l

a e

le.

Era

ca

zul

cela

ra

r

c`nd

put

eai

des

chid

e g

ura

f=

r=

a t

rag

e cu

och

iul

]n l

=tu

ri,

[i s

e to

t ]n

cura

jau

ei ]

nde

ei,

se t

ot ]

n-tr

ecea

u ]n

glu

me

[i r

eplic

i sp

i- ri

tua

le, c

ei c

u ]n

treb

=ri

le [

i cei

cu

r=sp

unsu

rile

. Pe

parc

urs,

cei

ca

re

era

u m

ai t

imiz

i sa

u vo

iau

s= p

un=

o

]ntr

eba

re m

ai

del

ica

t= s

cria

u b

ile\e

le, d

e re

gul

=, a

dre

sate

con

-cr

et s

criit

orul

ui c

uta

re s

au

cuta

re,

[i, d

in m

`n=

]n m

`n=

, le

tra

nsm

i-te

au

]n p

rezi

diu

. Spr

e sf

`r[

itul ]

n-t`

lnir

ii se

r=

spun

dea

la

bile

\ele

. C

ele

ma

i pro

fund

e, m

ai p

rinc

ipi-

ale

sa

u m

ai

hazl

ii se

cite

au

cu

gla

s ta

re, p

entr

u a

fi s

upus

e un

ei

dis

cu\ii

sup

limen

tare

sa

u pe

ntru

a

]nvi

ora

asi

sten

\a.

Cam

a[a

dec

urge

a [i

]nt`

lnire

a

ceea

a m

ea, f

ire[

te, c

u m

ici a

ba

-te

ri, c

=ci

, a[a

pre

cum

oa

men

ii, la

fe

l [i ]

nt`

lnir

ile, e

le n

u po

t [i n

ici

nu t

reb

uie

s= s

emen

e le

it un

a

cu a

lta

. P

entr

u ]n

cep

ut,

dir

ec-

toru

l b

iblio

teci

i a

f=

cut

o sc

urt=

pr

ezen

tare

a in

vita

tulu

i, d

ar

sala

a

r=

ma

s ne

mul

\um

it=,

pe m

otiv

c=

dir

ecto

rul

m-a

pre

zent

at

prea

se

c [i

fug

itiv,

[i a

tunc

i au

]nce

put

a ie

[i d

in s

al=

la tr

ibun

= s=

-l co

m-

plet

eze.

{i

m=

tot

]nf

rum

use\

au

]n f

el [

i ch

ip,

a[a

]nc

`t

am

fos

t ne

voit

s= le

]ntr

erup

ela

nul.

Pen-

tru

a m

ai

des

c=rc

a a

tmos

fera

, le

-am

citi

t un

mic

fra

gm

ent

din

Fr

unze

de

dor

[i,

spre

cum

plita

m

ea u

imir

e, ]

n lo

c d

e a

-i po

toli,

a

m a

prin

s un

foc

[i

ma

i m

are

. G

heor

ghe

[i

Rus

and

a,

da

c= s

e iu

bea

u, d

e ce

s-a

u d

esp=

r\it,

ia

r d

ac=

s-a

u d

esp=

r\it,

a f

ost a

colo

cu

ad

ev=

rat o

iub

ire?

!


4/5/

Chia

r da

c= [i se m

ai a

uzea, d

in c`

nd ]n c`

nd, o f=

cea m

ai m

ult d

in fug=

, prin ulicioare str`

mb

e, prin corid

oare, pe l`

ng=

fermele

de vite, p

e l`n

g=

cup

tora

[e... D

ar [i a

colo ghem

uit, m=

surat,

cump=

nit. P=zea

, m=

i, pentru c=

ei, aco

lo su

s, no

i, aici jo

s, fac

cu tine ce vor [i nici nu vei a

vea

c`nd

cr`cni. D

eport=rile lovea

u crunt nu d

oar ]n cei d

eporta\i,

da

r loveau [i ]n cei l=

sa\i d

eo-ca

md

at=

la va

tr=, ca

re, fire[te, putea

u fi [i ei ridica

\i... Toa

t= lum

ea tr=

ia ]n a

[teptare.

Ceva

-ceva urm

a s=

se schimb

e, pentru c=

a[a

nu se ma

i putea,

se stingea

via\a

ca a

tare. A

poi ia

t= c=

ma

re este Dum

nezeu... }n a

tmosfera

ceea sum

br=

, gre-

oaie, ]n

frigu

rat=

, c`n

d se tr=

ia

numa

i de a

zi pe m`

ine, apa

re un porum

bel ]n chipul unei foi\e

lipite l`ng

= pa

noul de onoa

re al

muncitorilor

]n ]ntrecerea

soci-

alist=

, [i anun\=

porumb

elul cela

o ]nt`

lnire cu scriitorii. S

cris cu litere m

ari, ch

irilice, da

r scris m

oldoven

e[te! Lum

ea tresa

re. M

=i, c`

nd, peste tot, s-a

trecut la

limb

a rus=

, iar verb

ul nostru um

bl=

]nf=[ura

t ]n [oapte, pil-

de [i ofta

turi, i[tia s-a

u apuca

t s=

-l desf=

[oare, s=

-l ridice d

e la

p=m

`nt, s=

-l pun= pe picioa

re, b

a s=

-l ma

i [i scoat=

]n lume?!

{i n

u c=

a[a

, ma

i u[u

rel, ma

i pe a

scuns, da

r ar=

ad

`nc, d

in toa

t= inim

a, ziua ]n amiaza m

are, ]n v=

zul lumii! o

are ce poa

te ]n-sem

na una

ca a

sta?

Sala se um

ple de nu mai ajung

locu

ri [i, pe l`

ng

= p

ere\i, lum

e

]nghesuit=

st= ]n picioa

re. Sem

e- \ii p

urt=tori a

i verbului m

atern

trec prin

mijlocul s=

lii \an

\o[, cu fruntea

sus, urc= ]n scen=

. S

t=p`

nul institu\iei care i-a

in-vita

t le dore[te un b

un sosit, ]i prezint=

pe oaspe\i, d

up= ca

re scriitorii, la

r`nd

ul lor, mul\um

esc p

entru

invita

\ie, [i toa

te astea

]n

limb

a m

atern=

, apoi, r`

nd pe

r`nd, ies la tribun=. Citesc versuri,

scurte

nu

vele

te, fa

c glu

me

ei

]nde ei, d

ar, ceea

ce era cu totul

nema

ipomenit, cu g

las ta

re, cum

se vorbea

oda

t=. N

u se ru[inau,

nu se ascund

eau, nu se tem

eau

de nim

eni, erau m

emb

ri ai U

niu-nii S

criitorilor, persoane oricum

oficia

le, da

t fiind c=

f=cea

u parte

dintr-o org

aniza

\ie recunoscut=

de sta

t. {

i tot coboa

r= d

e pe scen= ]n

sal=

versuri sonore, ba

lad

e, ba

s-m

e... Nu prea

avea

importa

n\=

ce anum

e con\ineau versurile ce-

lea, p

rincip

alu

l e c= toa

te erau

]n limb

a m

am

ei, ad

ic= ]n lim

ba

m

atern

=. {

i iat=

c= s=

rma

nu

l verb

, cobor`

t ]n [oapt=

, ghem

uit, str`

mtora

t, b

=n

uit d

e rea

-cre-d

in\=, ca

prin minune, la

un mo-

ment d

at, ]nvie, cu m

oartea

pre m

oarte c=

lc`nd

, ][i desfa

ce ari-

pile, din scen=

zboa

r= ]n sa

l=,

se a[a

z= pe cre[tete, pe frun\ile

cititorilor, ]i miruie[te cu h

arul

s=u

sf`n

t, str=

vechi,

picura

t cu cea

r=. S

ala

se lum

inea

z=,

tresare, prind

e versuri, ][i umple

buzuna

rele, s`nul, sufletul, fa

ce sch

imb

uri, ]m

p=

rt=[e[te a

cele d

aruri n

ema

ipom

enite, ia

r din

scen=, d

e la trib

un=, tot vin sto-

luri [i stoluri de lum

in=, se reva

rs=

peste sal=

, a[a

c=, la

un mom

ent d

at, scena

se contope[te cu sala

, scriitorii cu cititorii, d

evenind un

corp unic cu un unic nume m

=re\.

Mo

LDo

VA

.U

nde sunte\i voi a

zi, s=rb

=tori-

le noastre d

e suflet, leg=

mintele

cele tacite ]n

tru reven

irea n

ea-

mului?! M

ai ales atunci, ]n toamna lui

1965, dup

= renum

itul congres,

c`n

d

scriitorii s-a

u rid

icat

]n toa

t= sta

tura [i a

u cerut reve-nirea

verbului la

tin la ha

ina lui

natura

l=, ]nt`

lnirile cu scriitorii era

u solicitate d

e peste tot. Zil-

nic n

i se telefon

a d

in cele m

ai

]ndep=

rtate fund

=turi, ni se trim

i-tea

u telegra

me cu r=

spuns achi-

tat, b

a venea

u chiar la

noi aca

s=

deputa

\ii de tot felul, ha

i, ba

de,

c= v=

a[tea

pt= sa

la a

rhiplin=,

nu se poate s=

ne refuza\i... M

ai

ales noi, cei c`

\iva scriitori ca

re tulb

uraser=

m a

pele ]n lacul cela

a

coperit cu m=

trea\=

, eram

, pur [i sim

plu, prin[i de poa

la ha

inei. A

veam

uneori chiar [i c`

te dou=

]nt`

lniri pe zi. Se cocea

u la re-

pezeal=

. {colile, institu\iile d

e ]n-v=

\=m

`nt superior d

eseori ]ntre-rupea

u progra

ma

de ]nv=

\=m

`nt

pentru a se ]nt`

lni cu scriitorii. o

ma

s= d

omnea

sc= cu versuri,

proze, politic=, g

lume, d

rag

oste. C

`nd

ma

i veni\i pe la noi?

Nu

[tiu cu

m, d

in to

ate cele

c`te a

u fost, mi-a

r=m

as pentru

totdea

una ]n suflet toa

mna

ceea

t`rzie [i ]nt`

lnirea cu cititorii la

B

iblioteca

Centra

l= a

republicii,

zis= pe a

tunci Bib

lioteca K

rup-ska

ia. D

e obicei, ne d

uceam

]n d

oi sau trei, d

ar se ]nt`

mpla

u, ce e d

rept, foarte ra

r, serate per-

sonale, zise sera

te de crea

\ie, d

edica

te un

ui sin

gu

r oa

spete.

}n mod norm

al, seratele de crea

\ie urm

au s=

ma

rcheze fie un jubi-

leu, fie decerna

rea unui prem

iu im

porta

nt,

sau

a

pa

ri\ia

un

ei op

ere de ]n

semn

=ta

te deo

se-b

it=, [i, c`

nd colo, a

[a, d

in senin, hod

oronc-tronc, sunt invitat la

o sera

t= d

e crea\ie ]n sa

la m

are a

B

ibliotecii C

entrale.

— C

e serat=

de crea

\ie, m=

i b

=ie\i! D

e un

de a

\i ma

i scos-o

, c=

eu nici nu prea a

m cu ce veni,

pe c`nd

st`lpii litera

turii noas-

tre stau la

coad

=, a

[tept`nd

u-[i sera

ta d

e crea\ie... V

re\i s=-m

i a

prind pa

ie ]n cap?!

— C

enaclul litera

r deja

a ho-

t=r`

t. A

sta schim

ba

totul. Dup=

ho-t=

r`rea

cenaclului litera

r de pe

l`ng

= B

iblioteca

Centra

l=, nu se

ma

i putea

schimb

a nim

ic. B=

tut ]n cuie.

— A

fi[ul seratei este prins ]n

hol. Lumea

]ncepe s= se a

dune.

— C

um a

dic=

]ncepe s= se

ad

une? E a

bia

patru, ia

r voi m=

invita

\i la [a

se! —

oa

menii ][i rezerv=

locurile cele m

ai com

ode. Pun h`

rtiu\e pe spetea

za sca

unului, ]n sensul c=

locul e deja

ocupat.

Era

u a

mb

i\io[i n

evoie m

are


Continuare ]n pag. 24

125/5,6

PI|IGOI-MARE – dreapta, PI|IGOI-ALBASTRU – st`nga

CIOC+NITOARE-PESTRI|+-MARE

EGRET+-MARE

GAI|+

PESC+RU{-ARGINTIU M+C+LEANDRU PUI DE BOTGROS (CIOCGROS)

GRAUR

DE UNDE AM PORNITA dmir`nd imaginile f=cute de mine cu p=s=ri,

fluturi [i alte vie\uitoare s=lbatice, mul\i m= ]ntreab=: de unde am pornit? De la fotografiile marelui ziarist rus Vasili Peskov. Fiind student, de-cupam materiale [i fotografii publicate de acesta ]n pres=, „depozit`ndu-le” ]ntr-o map=. Anul aces-ta, mapa de culoare albastr= ]mpline[te 40 de ani. Cam at`\ia ani rotunje[te [i pasiunea mea.

Pe Zenit-ul „Fotosnaiper – 12 c”, am dat atunci o mul\ime de bani, parale c`[tigate vara ]n deta-[amentul studen\esc pe la pus spaliere ]ntr-o gos-pod=rie din raionul Vulc=ne[ti. Fotografia de na-tur= e o pasiune costisitoare [i ast=zi. C=ci pentru a ob\ine o imagine calitativ= [i clar= e nevoie de scule serioase. }n schimb, o pasiune cum este fotov`n=toarea, pe l`ng= faptul c= te apropie


Carul-Mic

B lana ursului polar este alb= pentru c= mijlo-cul firului de p=r din blan= este gol [i prin el

se reflect= lumina mai mult dec`t ]n z=pad= sau ghea\=. Aerul este un bun izolator, de aceea ursul polar nu simte asprimea iernilor. }n anotimpul re-ce, blana lui se coloreaz= ]n galben, iar pielea sa este neagr=.

P rofesorii lui Thomas Edison spuneau despre el c= „e prea pu\in de[tept ca s= ]nve\e ceva”. A

fost concediat de la primele dou= posturi de munc=, fiind considerat neproductiv. Ca inventa-tor, a f=cut 1000 de inven\ii lipsite de succes, ]nain-te de a reu[i s= inventeze becul. }ntrebat de un re-porter cum s-a sim\it atunci c`nd a e[uat de 1000 de ori, Edison a spus: „Nu am e[uat de 1000 de ori. Becul a fost o inven\ie cu 1000 de pa[i”.

D e profesie avocat, Pathelin este apostrofat me-reu de so\ia sa, pentru c= nu ]i cump=r= hai-

ne. }ntr-una din zile, Pathelin cump=r= o stof= de la un v`nz=tor de \es=turi, pe care ]l cheam= acas= pentru a-i pl=ti materialul. }n momentul ]n care ne-gustorul vine acas= la avocat, ]l g=se[te ]n pat, pref=c`ndu-se grav bolnav. }ntre timp, la casa a-vocatului sose[te ciobanul v`nz=torului, dat ]n ju-decat= de st=p`nul s=u, fiind acuzat c= i-a omor`t mai multe oi. Pathelin ]i promite ciobanului c= ]l va sc=pa, dar pentru asta va trebui ca la proces s= r=spund= la toate ]ntreb=rile judec=torului prin „beee!”.

}n sala de judecat=, post=varul (negustorul de \e-s=turi) constat= c= avocatul ciobanului este nimeni altul dec`t Pathelin, cel care mai ]nainte se pre-f=cuse c= este grav bolnav. Realiz`nd c= a fost tras pe sfoar=, negustorul uit= de problema oilor [i ]ncepe s= povesteasc= despre stofa pe care avo-catul nu i-a mai pl=tit-o. Nel=murit, judec=torul ]i cere ]n repetate r`nduri: S= ne ]ntoarcem la oile noastre!.

Judec=torul se adreseaz= apoi ciobanului, care, la toate ]ntreb=rile, r=spunde „bee!”, a[a cum ]l ]nv=\ase avocatul. Pathelin sus\ine ]n fa\a jude-c=torului c= bietul cioban este iresponsabil [i ob- \ine astfel achitarea. Dup= proces, avocatul cere ciobanului s= ]i achite onorariul, a[a cum au stabi-lit anterior, ]ns= ciobanul ][i joac= rolul p`n= la cap=t, r=spunz`ndu-i cu acela[i „bee!”, avocatul ajung`nd la r`ndu-i s= fie p=c=lit. Astfel, expresia S= revenim la oile noastre este folosit= frecvent atunci c`nd se dore[te a se atrage aten\ia cuiva care se abate prea mult de la subiectul aflat ]n dis-cu\ie.

D iminea\a [i la amiaz=, ]nainte de mas= spu-nem rug=ciunea Tat=l Nostru, iar dup= de-

jun [i pr`nz: Mul\umim |ie, Hristoase, Dumnezeul nostru, c= ne-ai s=turat pe noi de bun=t=\ile Tale cele p=m`nte[ti. Nu ne lipsi pe noi nici de cereas-ca Ta ]mp=r=\ie, ci, precum ]n mijlocul ucenicilor T=i ai venit, M`ntuitorule, pace d`ndu-le lor, a[a vino [i la noi [i ne m`ntuie[te. }n numele Tat=lui [i al Fiului [i al Sf`ntului Duh. Amin!

RUG+CIUNEA DUP+ DEJUN {I PR~NZ

DIN NOU LA {COAL+Se-alearg= toamna, scutur`nd castane,Cu dimine\i ]n haine brum=riiDin var= mai r=zbat mir=ri de fluturi,Ecou [=galnic, jocuri de copii.Miresme dulci plutesc peste livezi,Din soare cade o lumin= nou=,Un c`ntec este drumul c=tre [coal={i-un curcubeu de vise parc= plou=.Suntem chema\i de clopo\el ]n curte,Intr=m pe poarta toamnei iar=La ceasul ]mplinirilor de fructe.

S+ REVENIM LA ALE NOASTRE

Katia NANU


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

E cincisprezece septembrie. Clopo\elul a sunat deschi-

derea [colii [i ]n satul Ponoare. T`n=rul ]nv=\=tor Nicolae Apos-tol intr= ]n clas= emo\ionat. Patruzeci de suflete, elevi din toate clasele primare, ]l ]nt`m-pin= ]n lini[te des=v`r[it=, ]n-cremeni\i ]n b=ncile vechi de lemn.

— Bun= diminea\a, copii!Nimeni nu scoate nici un su-

net. „De ce nu r=spund? Nu [tiu? Le e fric=?” se ]ntreab= ]nv=\=torul ]n g`nd. Apoi con-tinu=:

— S= facem cuno[tin\=! M= numesc Nicolae Apostol. Acum vreau s= v= cunosc [i eu numele.

Se ]ndreapt= spre un b=iat, m=run\el din banca ]nt`i, cu privirea ]n p=m`nt. }i prinde b=rbia [i ]i ridic= u[or capul. Apoi ]l prive[te ]n ochi cu bl`nde\e:

— Ei, hai, b=iatule, vezi? Nu te bat, nu te m=n`nc. R=spunde frumos, cum te cheam=?

Cu o sfor\are care p=ru c= i-a sleit glasul, b=iatul abia [opti:

— Culi\=!...— {i mai cum?— ...— S= vedem altfel! ]l ]ncerc=

Nicolae Apostol. Cum ]l cheam= pe taic=-tu?

— Gheorghe! rosti Culi\= ]n-tr-un oftat de parc= [i-ar fi dat sufletul.

— Bine: Gheorghe! Dar cum ]i mai zic oamenii ca s=-l deosebeasc= de ceilal\i Gheorghe din sat?

— Col\un. A[a ne spune nou=.— Bine! Acum te voi ]ntreba [i tu ]mi r=spunzi:

Nicolae Gheorghe Col\un.Culi\= repet= cu fidelitate, aproape strig`nd.— Tu ]mi r=spunzi Nicolae Gheorghe Col\un. Elevii izbucnesc ]n r`s.— Nu r`de\i, zice ]nv=\=torul. E vina mea. Voi

]ncepe cu cei mai mari.

PRIMA ZI DE {COAL+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Cezar PETRESCU

{i prive[te ]n ochi o feti\=.— Pe tine cum te cheam=?— Toader Chihaia din clasa a III-a primar=,

satul Ponoare!— Foarte bine! Dar pe tine?... Dar pe tine?To\i r=spund corect.— Dar pe tine? ]l ]ntreab= din nou pe Culi\=. — Nicolae Gheorghe Col\un din clasa ]nt`i pri-

mar=, comuna Ponoare!— Bravo, Nicolae Gheorghe Col\un!}nv=\=torul z`mbe[te. „Sunt ne[tiutori, dar iste\i.

Trebuie s=-i scot la lumin=!”.


drepturile tale

} n fiecare ]nceput de an, achit=m o sum= oare-care pentru ]nchirierea manualelor. Adresez Mi-

nisterului Educa\iei, directorului, profesorilor o ]n-trebare: de ce ar trebui s= facem acest lucru, dac= tot se afirm= c= ]n Republica Moldova ]nv=\=m`ntul este gratuit? Nu crede\i c= lucrurile se bat cap ]n cap?

Andrei R., 17 aniR`[cani

Drag= Andrei, ai atins un subiect foarte intere-sant [i ]\i r=spund cu mare drag, fiindc= este unul de care m-am ocupat personal.

Constitu\ia Republicii garanteaz= gratuitatea ]nv=\=m`ntului primar [i general obligatoriu, ceea ce presupune [i gratuitatea manualelor [colare. Contrar prevederilor constitu\ionale, ]n Codul edu-ca\iei este prev=zut c= statul asigur= cu manuale [colare gratuite elevii claselor I-IV, elevii din clase-le gimnaziale [i liceale, fiind asigura\i cu manuale [colare ]n baza Schemei de ]nchiriere aprobat= prin Hot=r`re de Guvern.

Pentru a asigura implementarea prevederilor Constitu\iei am preg=tit textul sesiz=rii pentru Cur-tea Constitu\ional=, care mai apoi a fost semnat de unii deputa\i. }n luna februarie a acestui an ju-dec=torii Cur\ii Constitu\ionale au stabilit c= pre-vederea din Codul Educa\iei este neconstitu\io-nal=, ceea ce ]nseamn= c= elevii din clasele I-IX nu trebuie s= achite taxa de ]nchiriere. Dar pentru ca elevii s= nu mai achite pentru ]nchirierea manu-alelor este nevoie de cel pu\in 51 de voturi ale de-puta\ilor pentru aprobarea proiectului de lege care vine s= modifice Codul educa\iei. Doar dup= adoptarea proiectului de lege [i publicarea lui ]n Monitorul oficial al Republicii Moldova elevii vor fi asigura\i cu manuale gratuite.

L a orele de educa\ie fizic= profesorul organi-zeaz= diverse competi\ii. Cei care pierd sunt

pedepsi\i, fiind obliga\i s= fac= diverse exerci\ii fi-zice: ridicarea trunchiului, flot=ri, alerg=ri etc., iar ceilal\i se uit= [i r`d de noi. oare aceasta e peda-gogic?

Valeriu B., 12 aniNisporeni

Valeriu, educa\ia fizic= contribuie la fortificarea s=n=t=\ii elevilor [i urm=re[te men\inerea st=rii optime de s=n=tate, favorizarea proceselor de cre[tere [i dezvoltare fizic= armonioas= a copiilor, perfec\ionarea capacit=\ilor de mi[care prin for-marea deprinderilor motrice de baz=, dezvoltarea multilateral= echilibrat= a personalit=\ii elevului, formarea obi[nuin\ei [i practicarea sistematic= a exerci\iilor fizice. Anume din aspectele men\ionate profesorul de educa\ie fizic= v= cere s= ]ndeplini\i exerci\ii fizice suplimentare. Colegii de clas= tre-buie s= fie toleran\i [i cooperan\i, s= nu fac= glu-me pe seama altora, mai cu seam= c= fiecare elev are capacit=\i individuale. Profesorul trebuie s= asigure un climat favorabil ]n grupul de elevi. Dis-cut= cu profesorul aspectele care te deranjeaz=.

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

125/5,6

Urmare din pag. 21

MANUALE {COLARE

suflete[te de natur=, f=c`ndu-te mai bl`nd [i mai ]n\elept, hoin=reala prin p=duri, b=l\i, canioane, mai este [i un bun calmant. C`nd nervii ajung la cota maxim=, c`nd tensiunea [i haosul din jur blo-cheaz= creierul, o zi cu teleobiectivul ]n natur= e tocmai aceea ce te poate aduce la normal!

Stanislav DUDUCIUCFotografii de autor

PUI DE CINTEZ+

PUI DE CODRO{-DE-P+DURE

VULTUR-SUR

|ICLEAN (|OI)


lumea ]n cuvinte [i expresii

CAP|

CIPUL DIN POVESTE

OSTIN|E

C uv`ntul cap\ a disp=rut prin anii ’60 ai secolu-lui trecut (n=scut ]n 1949, stau [i eu „c=lare pe

dou= veacuri”, cum spunea Sextil Pu[cariu) odat= cu obiectul pe care ]l denumeau – un fel de papuci de cas=, p`n= sub glezne, pe care mama ni-i ]mpletea din l`n=. Termenul e la masculin plural, cum ]l descop=r [i ]n dic\ionarul lui Dal, care face precizarea c= vocabula circula ]n sud-vestul Rusi-ei: „Kапцы, коряные, берестовые домaшние лапти, без обор, на босу ногу” („opinci de cas= ]mpletite din coaj= de mesteac=n, f=r= noji\e, care se pun pe piciorul gol”). Cap\ii no[tri erau ceva mai... civiliza\i, nu chiar din coaj= de copac, a[a cum erau cei ai ru[ilor. Iat= defini\ia din Dic\ionarul di-alectal (Chi[in=u, 1985), un relicvariu al cuvinte-lor-moa[te: „Cap\, papuci de cas= (din postav gros [i cu talp= de p`sl=)”.

Apropo, [tie cineva azi ce ]nseamn= noji\e? Poate doar cei din ansamblurile folclorice. Iat= de-fini\ia: „Noji\=, noji\e, s. f. Curelu[= sau [iret cu care se leag= opincile de picior”.

Dac= cite[ti povestea Neghini\=, po\i s= juri c= Delavrancea a avut ideea primului cip-im-

plant ]n capul omului. Baba, care ][i dorea un co-pil, se cruce[te c`nd aude vocea lui Neghini\=: „[D]a’ unde e[ti... cine e[ti?

— Cine sunt? Neghini\=, g`ndul lumii. De mic ce sunt, p=trund ]n urechile oamenilor [i-i ascult cum g`ndesc. Adineauri eram ]n urechea ta a dreapt=, apoi am trecut ]n a st`ng=, [-am r`s de m-am pr=p=dit c`nd am v=zut ce-\i trec prin minte...

— Ei, a[! Ce mi-a trecut? Nimic!— Nu e adev=rat, r=spunse Neghini\= r`z`nd,

omul spune mai pu\in dec`t g`nde[te. Dac= nu-\i [opteam eu c= copacul uscat nu mai d= de la r=d=cin=, cine [tie ce-ai mai fi spus... [...] P`n= acum am m`ncat la mese ]mp=r=te[ti f=r= s= [tie nimeni. {i ce-am mai r`s c`nd ceilal\i tremurau ]naintea ]mp=ra\ilor, iar eu m= plimbam prin ure-chile lor [i le aflam g`ndul.”

S= spun= cineva c= nu!...

} n microromanul Podul cu trei arcade, Ismail Kadare pune ]n gura unui c=lug=r (numit Brok-

hard) o ciudat= etimologie a termenului slav гость (musafir). Dar s= d=m cuv`ntul personajului ]nvestit cu rolul de narator, care ][i trateaz= curio-sul oaspete cu toat= bun=voin\a: „L-am invitat s= se a[eze pe bl=nurile de l`ng= foc [i am a[ternut m=su\a.

— Hai s= m`nc=m ceva, sunte\i cu siguran\= fl=m`nd.

Am rostit aceste vorbe cu un glas at`t de nesi-gur, de parc= mi-ar fi fost team= c= n-a[ fi putut s= satur cu m`ncare gr=mada aceea de oase. Ca [i

c`nd mi-ar fi ]n\eles nedumerirea, el a z`mbit cu gura p`n= la urechi.

— Sunt oaspetele vostru. Slavii ]i spun musafi-rului gost, [i ei au ]mprumutat acest cuv`nt de la englezi, care spun ghost fantasmei, umbrei, spiri-tului. Z`mbi din nou: [i, ca orice spirit, am nevoie [i de carne. Ha, ha, ha!

R`dea ]ntr-un fel care ar fi provocat oricui un sentiment de team=. Am evitat s=-i privesc omule- \ul, care p=rea c= vrea s=-i sparg= pielea g`tului [i s= ias= afar=”.

Neobi[nuitul vizitator (sau autorul romanului, Kadare?) se ]n[al=. }ntre slavul gost [i englezescul ghost nu e nici o rela\ie de „rudenie”. Speciali[tii urm=resc ]n mai multe limbi evolu\ia termenului гость; voi rezuma ]ns= aceast= sinuoas= trecere ]n c`\iva pa[i. Cuv`ntul se trage din goticul gasts (oaspete), care, la r`ndul s=u, vine din latinescul hostis (str=in, du[man). Dup= cum [i ghost nu are nimic ]n comun cu no\iunea de oaspete: toate pis-tele etimologice din alte limbi se rotesc ]n jurul sensului de spirit, fantom=, ar=tare, ]nger, demon [i altele asemenea: geest olandez=, german= Geist «spirit, fantom=», de la r=d=cina gheis – a fi emo- \ionat, uimit, speriat. Rela\ia dintre cele dou= vo-cabule, slav= [i englez=, e mai degrab= de potri-vire formal=, dec`t de asem=nare semantic=.

}n ruse[te, termenul гость este destul de r=mu-ros, de la el tr=g`ndu-se mai multe derivate: гос-тить, гостиница, гостиная, гостебник (]n sens de negustor venit din alt ora[), гостевая [i multe alte-le. Printre acestea [i cuv`ntul гостинец, care are semnifica\ia de drum mare pe care sosesc гости, oaspe\ii, adic= negustorii. }n polonez=, gościniec, ]n ucrainean= гостинець au acela[i sens – de drum mare: великий битий шлях; шосе. Гостинець are ]ns= [i ]n\elesul de cadou, dar, dulciuri [i alte lu-cruri gustoase aduse, de regul=, copiilor de c=tre rudele apropiate: „якась річ або ласощі, що їх зазвичай привозять, приносять або передають звідки-небудь як подарунок” („un lucru sau dulciuri aduse, de obicei, drept daruri”).

Aceste гостинцы ne amintesc de vestitele ostin\e ale lui Ion Dru\=. De regul=, scriitorul folose[te acest straniu cuv`nt (figureaz= doar ]n Dic\ionarul dialectal al Academiei din Chi[in=u) la plural. Unele dintre personajele sale le ]mpart, generoa-se, c`nd vin ]n musafirie (vezi, spre exemplu, capi-tolul XI ostin\e pentru copii ]n ultima edi\ie a ro-manului Povara bun=t=\ii noastre ap=rut la Cartier). Satul meu e la c`teva zeci de kilometri de Horo-di[tea prozatorului, dar nu am auzit niciodat= po-menindu-se de ostin\e. De altfel, nici ]n satele din ]mprejurimi nu circul= acest cuv`nt.

Secretul e simplu – termenul e o „achizi\ie” de familie: mama lui Ion Dru\= se tr=gea din vi\a lui Sioma Tverdohleb, ucrainean de origine. {i ]n ucrainean=, dar [i ]n rus= гостинцы (la plural) ]nseamn=, cum spuneam, dulciuri aduse ]n dar. Dru\= doar a „moldovenizat” un pic termenul.

Eugen LUNGU


pa gi na mu ze lor

PASHA PARFENI

Dac= e s= recunoa[tem un om al scenei charis-matic, plin de via\= [i energie pozitiv=, o per-

soan= care face totul cu d=ruire, atunci acesta e cu siguran\= Pasha Parfeni, cu care Republica Moldo-va se m`ndre[te, cum se zice: Nasc [i la Moldova oameni.

Pasha Parfeni (numele adev=rat Pavel Parfeni) este un c`nt=re\ moldovean de muzic= pop, fost membru al forma\iei SunStroke Project, n=scut pe 30 mai 1986, la orhei. Datorit= p=rin\ilor, Pasha de mic copil a fost ]nconjurat de muzic=. Mama sa a fost profesoar= de pian la {coala de Muzic= din orhei, tat=l s=u – interpret [i chitarist. La [apte ani este deja elev la {coala de Muzic= din orhei, spe-cialitatea pian. }n 2002 depune actele la Colegiul de Muzic= din Tiraspol, sec\ia jazz. Studiile [i experien\a acumulat= ]n aceast= institu\ie ]i permit s=-[i descopere talentul de interpret. Astfel, ]n 2003, Pasha devine de\in=tor al Premiului Mare la con-cursul Vocile Transnistriei. }n 2006 ][i continu= stu-diile muzicale la Academia de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice, unde ]ncearc= postura de compozi-tor. Interpret`nd propria crea\ie la concursul Stele-le Elatului, ob\ine Premiul 3 [i ]nalta apreciere a binecunoscutei interprete Larisa Dolina din Rusia. Paralel cu studiile, Pasha mai face parte ca inter-pret, dintr-o trup= de muzic= rock. }n 2007 devine membru al Teatrului c`ntecului de Estrad=, care apar\ine Centrului de Cultur= Elat. Tot ]n 2007 a

c`[tigat locul I la Festivalurile Duetul anului [i Ar-gintul Iantrei (Bulgaria).

}n 2009, Pasha ]n calitate de vocalist al forma- \iei SunStroke Project, a participat la preselec\ia na\ional= pentru Eurovision ]n Republica Moldova cu piesa No Crime, unde s-au clasat pe locul 3. A ob\inut „Marele Premiu” la Festivalul Interna\ional de Muzic= U[oar= „George Grigoriu” din Br=ila, desf=[urat ]n 2009 [i difuzat ]n direct la TVR, re-venind acas= cu un Volkswagen Passat, dar [i cu o ofert= de milioane – o pies= scris= special pentru el de compozitorul Andrei Tudor. A ocupat locul I la Festivalul Interna\ional de Muzic= „Slaveanski Bazar” din Vi\ebsk, Belarus, organizat ]n vara anu-lui 2009, concur`nd cu soli[ti din 16 state, printre care Italia, Brazilia, Macedonia, Serbia, Letonia, Rusia etc. Pe l`ng= tradi\ionalul trofeu – o lir= de aur, i-a revenit [i un premiu b=nesc ]n sum= de 6000 USD. La 11 martie 2012, Pasha Parfeni a c`[tigat selec\ia na\ional= pentru Eurovision 2012 cu piesa „L=utar” [i a reprezentat Republica Mol-dova la Baku.

E de men\ionat c= anul acesta, pe 16 iunie, Pa-sha s-a c=s=torit cu designerul Iuliana Scutaru, fii-ca profesorului universitar Iurie Scutaru, sus\in=-torul de dou= decenii al rubricilor din revista NoI: aventura cunoa[terii; galeria Minervei; ieri [i azi.

Ana CEAP+


PHILIP TAYLOR

E ram ]n vizit= la ni[te prieteni, iar pe u[a de la intrare era fixat= o plans= rotund= ]n care se

aruncau ni[te s=ge\i. Pe atunci nici prin g`nd s=-mi treac= c= se nume[te dartboard. Mi-am dat seama din start ]n ce consta jocul [i plin= de curiozitate am zis hai s=-mi ]ncerc norocul. Aruncarea mea a fost f=r= succes, desigur, [i m-am g`ndit dac= exis-t= cineva bun la acest joc. Am descoperit c= da, [i mai ales, se practic= de secole nu ca un simplu joc, dar [i ca sport. Nimic nou pentru ]ntreaga lume. Ast=zi am ajuns s= cunosc [i nume ale celor mai buni juc=tori de darts, dar [i regulile jocului care sunt destul de interesante. Unul dintre ei este en-glezul Philip Taylor, supranumit The Power, cel mai bun juc=tor de darts din toate timpurile.

S-a n=scut pe 13 august 1960, iar la 16 ani a ab-solvit [coala [i nu a mers mai departe. Tat=l s=u pe acele vremuri lucra la o fabric= ]n cel mai renumit ora[ pentru ol=rit. Acesta a sperat ]ntotdeauna c= fiul s=u ]i va c=lca pe urme, de[i [tia c= aceast= profesie nu-i va aduce mul\i bani. Au tr=it ]n condi- \ii modeste, f=r= electricitate, iar dup= ce au adunat suma necesar= pentru un televizor, au ]mprumutat curent de la vecini pentru a-l putea conecta. Visul acesta ur`t a ]nceput s= i-a sf`r[it abia dup= ce Taylor s-a c=s=torit, tot de atunci a ]nceput s= apar= [i lucrurile frumoase ]n via\a sa. Aceasta se ]nt`m-

pl= dup= ce la ziua lui de na[tere so\ia ]i d=ruie[te un set de darts. De atunci viitorul campion nu va mai l=sa s=ge\ile din m`n=.

Primul titlu al lui Taylor a venit la open Cana-dian ]n 1988, sus\inut Eric Bristow, la fel un veteran al dartsului, iar ]n 1990 se calific= pentru prima dat= pentru a merge la Campionatul Mondial de Darts. La ]nceput ]nregistra mai multe pierderi de-c`t c`[tiguri. }ns= ]n 1994 r=bufne[te din starea de ]nvins, titlu pe care l-a avut pe parcursul a c`\iva ani. Din 1995 p`n= ]n 2002 a c`[tigat opt campionate mondiale consecutive, iar din 1994 p`n= ]n 2007 a ajuns ]n paisprezece finale consecutive. Nici un ju-c=tor de darts nu are un astfel de record, precum cel al lui Philip Taylor. A c`[tigat p`n= ]n 2017, an ]n care anun\= c= va renun\a la acest sport, dar numai dup= ce va mai ]nregistra c`teva victorii, 216 turnee profesionale, care includ 84 de titluri ma-jore [i 16 recorduri la Campionatele Mondiale.

Astfel, Taylor este considerat cel mai bun juc=tor, av`nd o manier= neobi[nuit= de \intire [i de arun-care a s=ge\ilor. Sper=m ca decizia sa de a renun\a la joc s= fie am`nat=, iar noi s= avem posibilitatea de a-i savura particip=rile la campionate ]n con-tinuare.

Olesea CURMEI

time-out


P loaia rece [i neprietenoas= ]l biciuia nemilos pe drume\ul singu-ratic, r=t=cit ]n bezn= ]n c=utarea m=n=stirii mult r`vnite. Noroiul

v`scos, semi]nghe\at, ]i storcea ultimele puteri. I se p=rea c= nu stropi de ploaie bat ]n el, dar pietricele ne[lefuite, pe care o for\= ostil= le arunca violent f=r= ]ncetare. Nu se putea opri – acest ]nceput de de-cembrie friguros l-ar fi transformat ]ntr-o stan= de ghea\= doar ]ntr-un sfert de ceas. Dar [i mersul, tot mai anevoios, risca s= se ]ncheie din clip= ]n clip=, odat= ce eforturile nu-i mai alimentau speran\a. Deo-dat= i se p=ru c= departe, ]nainte, lic=ri o lumin= slab=, parc= b=tut= de v`nt. Era aproape! Probabil, lumina zg`rcit= venea de la o chilie, unde un c=lug=r se apropie cu popone\ul de fereastr=. o lumin= magic= [i salvatoare, care ]l f=cu s= p=[easc= cu puterea de la ]nceput de cale!. A[a ar fi ar=tat o c=l=torie de pelerinaj cu veacuri ]n urm=, c`nd unica lumin= dup= l=sarea ]ntunericului putea fi un opai\, o candel= sau o lum`nare, [i aceea ]n l=ca[e sfinte sau la cur\ile bo-gate. Dar omul mereu e tentat s=-[i extind= activitatea [i dup= apu-sul soarelui, iar bezna adesea ]i oferea surprize nepl=cute fie pe strad=, fie ]n cas= – ho\ii, jefuitorii, asasinii aveau ]ntunericul ca aliat ]n faptele lor malefice. Patricienii romani ]nst=ri\i erau ]nso\i\i de sclavi cu tor\e sau l=mpi cu ulei arz`nde ]n timp ce se ]ntorceau pe ]ntuneric acas=. Ace[tia erau numi\i lanternarius, de unde se trage denumirea sursei contemporane de lumin= – lantern=. }nt`lnim acest serviciu [i mult mai t`rziu, ]n sec. XVII: ]n Paris erau organizate pos-turi, unde puteau fi angaja\i, contra unei pl=\i, ]nso\itori cu tor\e pen-tru o c=l=torie nocturn= prin urbe. Specialitate disp=rut=, ca [i a c=r=u[ilor londonezi de la finele sec. XIX, care treceau str=zile des-fundate [i murdare cu pietonii ]n spate.

Cu timpul a ap=rut ideea ilumin=rii str=zilor din ora[e, ]n care scop erau utilizate candele rudimentare, postate ]n locuri speciale la anu-mite distan\e una de alta. Evident c= nu era vorba de o iluminare veritabil=, ci de o marcare a itinerarului. Seul [i uleiurile vegetale au servit drept carburan\i secole lungi, p`n= c`nd au fost descoperite [i alte surse. Lum`n=rile cu gr=simi animale luminau slab, iar fitilul fumigen se cerea t=iat la fiecare or=. La Londra, ]n sec. XV, or=[enii cu casele pe str=zile principale erau obliga\i s= aprind= nop\ile, pe timp de iarn=, lum`n=ri la strad=. Experien\a a fost preluat= [i de Paris peste mai bine de un secol. A urmat iluminatul public din marile ora[e europene cu felinare, care era sus\inut de a[a-zisele taxe de iluminare. Lampagiii aveau grij= s= aprind= [i s= sting= felinarele, iar administra\iile or=[ene[ti alocau anumite sume din buget pentru materiale [i salarii, extinz`nd an de an num=rul str=zilor iluminate.

o revolu\ie tehnic= s-a realizat ]n Anglia ]n 1792, c`nd William Murdoch a inventat iluminarea cu gaz, ob\inut la distilarea c=rbunelui de p=m`nt. Dup= [ase ani de exploatare a unui astfel procedeu pentru iluminarea casei sale, suficien\i pentru a demonstra c= incendiile pot fi evitate, Murdoch a organizat iluminarea unei turn=torii, iar ]n scurt timp [i a exteriorului ei. Pu\in mai t`rziu, ]n 1801, Filippo Lebon ][i ilumin= casa din Paris cu gaz, ob\inut prin distilarea uscat= a lemnu-lui. Apoi aceast= tehnologie fu implementat= cu succes ]n multe ora[e din Europa [i America. Nu to\i ]ns= aprobau implementarea ilumi-natului cu gazele arz=toare – Papa de la Roma, Grigore XVI, a inter-zis iluminarea Vaticanului cu „lumin= nefireasc=”, tem`ndu-se de un eventual complot pus la cale la lumina felinarelor! Pe alocuri ilumi-natul cu gaze a fost prezent p`n= ]n anii ’30 ai sec. XX! Iar ]n Berlinul de Vest iluminatul gazos putea fi ]nt`lnit [i la finele sec. XX. Asta de[i, spre finele sec. XIX, ]n 1878, Thomas Edison a inventat becul cu incandescen\=, care ]n scurt timp a „urcat” pe st`lpii pentru ilumi-nare, schimb`nd esen\ial geografia r=sp`ndirii. Cu becul electric ora[ele au c=p=tat o siguran\= sporit=, via\a nocturn= a cunoscut o explozie veritabil=. Dar [i industria a beneficiat major – orarul func- \ion=rii fabricilor [i uzinelor s-a extins la 24/24. Timi[oara deveni primul ora[ european trecut totalmente la iluminatul electric ]nc= ]n 1884!

Dup= decenii ]ntregi de domina\ie a becurilor cu incandescen\= ([i a unor variet=\i tehnice) a venit era LED-urilor, cu eficien\= sporit= [i consum energetic redus, durat= de exploatare mult mai mare. Iar combinarea lor cu panouri voltaice [i acumulatori, care pe parcursul zilei se ]ncarc= cu energie electric=, ar putea schimba radical aspec-tul nocturn al planetei. Strada ta din sat, ba [i din ora[, de ce lumin= este ]nsorit=?

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

P~LP~IA O FLAC+R+ }N NOAPTE


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

FATA CU BALON VINE!


dincolo de aparen\e

C+L+TORIILE INTERSTELARE }NTRE FIC|IUNE {I REALITATE

E timpul s= explor=m [i alte sisteme solare.Stephen HAWKING, astrofizician

C =l=toriile interstelare ne fascineaz= pe to\i – copii, adolescen\i, tineri, adul\i, dar reprezint=

[i un subiect mult ]ndr=git ]ndeosebi de autorii de romane de fic\iune [tiin\ific=. Visul ce \ine de c=-l=toriile cosmice se realizeaz= ]n mare m=sur= [i ]n cinematografie. Personajele din filme c=l=toresc chiar [i dincolo de frontierele Galaxiei noastre. Ni-meni ]ns= nu poate s= [tie deocamdat= cu sigu-ran\= la ce s-ar putea a[tepta solii P=m`ntului ]n spa\iul interstelar [i dac= s-ar mai putea ]ntoarce vreodat= acas=, pe Terra. {i ce s-ar ]nt`mpla cu astronau\ii tere[tri dac=, ajun[i pe o planet= extra-solar=, ar fi ]nt`mpina\i acolo cu du[m=nie de c=tre locuitorii b=[tina[i.

}n romanele [tiin\ifico-fantastice, c=l=toriile in-terstelare au la baz= deplasarea navelor spa\iale cu viteza luminii (aproximativ 300 000 km pe se-cund=). }n realitate ]ns= aceast= vitez= nu poate fi atins= de nici un corp material din natur= [i aceas-ta, dup= cum v= da\i seama, din cauza restric\iilor impuse de legile teoriei relativit=\ii a lui Einstein, legate de energie [i mas=.

Cu toate acestea, c=l=toriile interstelare au ajuns ]n prezent s= fie tratate ]n modul cel mai serios [i de c=tre oamenii de [tiin\=. Astrofizicianul britanic Stephen Hawking afirm= c= specia uman= de pe planeta noastr= se confrunt= cu mai multe ame-nin\=ri majore, acestea variind de la schimb=rile climatice la viru[ii modifica\i genetic [i pericolul autodistrugerii ]n urma unui r=zboi nuclear. El crede c= pentru omenirea de pe P=m`nt timpul a expirat [i oamenii ar trebui s=-[i concentreze eforturile asu-pra explor=rii de noi lumi pentru a supravie\ui.

C=l=toria spre stele este un vis. Dar c`t de real= este ]nf=ptuirea acestui vis? C=l=toria chiar [i spre cele mai apropiate stele poate dura zeci [i chiar sute de ani. }n principiu, s-ar putea construi o nav= prev=zut= pentru c=l=torii spa\iale ]ndelungate, ]n care pe parcursul c=l=toriei s= se perinde mai multe genera\ii, oamenii s= se nasc=, s= tr=iasc= [i unii chiar s= moar= ]nainte de a ajunge la desti-na\ie. }n cazul unei asemenea c=l=torii ar exista [i foarte multe probleme legate de ]ntre\inerea navei pe parcursul a zeci [i zeci de ani, dar [i privind starea s=n=t=\ii oamenilor de la bordul navei. Pe l`ng= problemele tehnice, exist= probleme serioa-se legate de aprovizionarea cu hran=, ap= [i aer, componente absolut necesare pentru activitatea vital= a oamenilor de la bordul navei.

Distan\ele enorme care ne despart chiar [i de cei mai apropia\i a[tri ne-ar putea face s= credem c= o expedi\ie spa\ial= interstelar= ar fi la ora actual= absolut ireal=. Cu toate aces-tea, oamenii de [tiin\= [i inginerii preocupa\i de aceast= problem= ne dau [i unele solu\ii ]n-curajatoare, de[i teoretice, pentru realizarea unei misiuni interstelare.

C =l=toria spa\ial= p`n= la un sistem pla-netar extrasolar mai apropiat cu viteze

nu prea mari ar putea dura aproximativ 150 de ani. Dintre toate stelele din Galaxia noas-

tr=, cel mai apropiat este sistemul stelar triplu din constela\ia Centaurul, situat la aproximativ 4,3 ani-lumin= de Soare (1 an-lumin= este distan\a parcurs= de lumin= ]ntr-un an, egal= cu 9.460.000 de milioane de kilometri). Acesta este format din dou= stele, alpha Centauri A [i B, asem=n=toare cu Soarele, [i o stea pitic= ro[ie, Proxima Centa-uri. Este foarte probabil ca ]n jurul stelelor A [i B s= orbiteze planete de tip terestru. La Alpha Centauri s-ar putea ajunge cu viteza de doar 5% din viteza luminii sau 15 mii km/s, o vitez= considerat= mic= pentru c=l=toriile interstelare. Pentru a ajunge la alte stele, viteza navei spa\iale trebuie s= fie de cel pu\in 10% din viteza luminii (30 mii km/s). }ns= pentru a lansa o nav= spa\ial= [i a atinge apoi aceast= vitez=, este necesar= o cantitate de ener-gie comparabil= cu toat= energia produs= pe P=m`nt la nivel global ]n timp de peste o lun=.

Proiectul unei sonde interstelare originale f=r= echipaj, denumit= Starwisp, a fost propus de c=tre


afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

Pesimistul vede dificult=\i ]n orice oportunitate, iar optimistul — oportunit=\i ]n orice dificultate.

Winston CHURCHILL

D in activitatea mea de alt=dat=, ]n calitate de consultant ]n domeniul de restructurare a ]ntre-

prinderilor mari din Republica Moldova, am ]nv=\at foarte multe lucruri importante [i utile, inclusiv cum pot fi identifica\i [i analiza\i cei mai importan\i fac-tori de succes pentru orice afacere.

Decizia de a deveni antreprenor, de a lansa pro-pria afacere, are un impact major asupra familiei. }n primul r`nd, familia trebuie s= respecte decizia luat= [i s= te sus\in=. }n al doilea r`nd, familia va trebui s= ]n\eleag= [i s= accepte c= afacerea va fi ]n via\a ta pe primul loc, inclusiv ]n unele situa\ii ]n care va trebui s= alegi ]ntre afacere [i familie. Ast-fel, sus\inerea [i atmosfera pozitiv= ]n familie este cel mai important factor de succes, ]n special ]n pri-mii ani de lansare a afacerii.

Al\i factori de succes deriv= ]n cele mai multe ca-zuri din propriile p=r\i tari ]n diferite domenii, cum ar fi:

• Concep\ie general= – De ce dore[ti ]ntr-adev=r s= ]ncepi o afacere? }\i permite starea s=n=t=\ii s= faci acest lucru? Ai pu\ine sau multe obliga\ii ]n fa-milie? Familia te sus\ine?

• Studii – Ce cuno[ti, ]n general, despre dome-niul afacerilor? Ce studii profesionale/aprofundate ai (fie ]n econo-mie, ]n finan\e, m a n a g e m e n t , marketing, ingi-nerie etc.)?

•Exper ien\a anterioar= – }n ce domenii ai lucrat anterior? Ce re-zultate remarca-bile, neobi[nuite ai ob\inut? Ce abilit=\i, deprin-deri ai acumulat?

• Contacte, acces la resurse etc. – Ai cuno[tin\e care te-ar putea ajuta la ini\ierea afacerii? Ai acces la unele rezerve personale, ale familiei sau po-sibilit=\i de finan\are din alte surse? C`t timp vei rezista f=r= un venit stabil ]n timp ce afacerea se va dezvolta?

• Calit=\i personale – Ce-\i place s= faci [i la ce te pricepi cel mai bine? Ce nu-\i place s= faci? Ce pasiune, interes, talent ai, care ar putea deveni o baz= pentru o afacere? Crezi c= ai capacitatea de a „primi lovituri, de a c=dea”, de a reveni [i de a continua sau de a o lua de la cap=t?

Astfel, ]nainte de a lua decizia final= de a investi ]ntr-o afacere proprie, este bine s= te g`nde[ti ]nc= o dat= dac= domeniul afacerilor ]\i este potrivit sau nu!

FACTORII DE SUCCES

Alexandru DIMITROV

fizicianul american Robert Forward ]n 1985. Son-da ar fi propulsat= de o vel=-re\ea de 100 m ]n dia-metru format= din fire extrem de sub\iri de carbon, sub ac\iunea unui fascicul de microunde cu lungi-mea de und= de 3 mm, generat de un satelit masiv cu baterii solare, plasat pe orbit= circumterestr=. Energia microundelor e concentrat= [i orientat= spre sonda Starwisp cu ajutorul unei lentile uria[e. }n dou= s=pt=m`ni, microundele accelereaz= son-da p`n= la 20% din viteza luminii (60 mii km/s). Cu aceast= vitez=, Starwisp poate s= ajung= la cea mai apropiat= stea ]n 21 de ani.

Este de remarcat c= la asemenea viteze ]n spa- \iul interstelar navele spa\iale s-ar confrunta cu o problem= serioas= legat= de atomii de hidrogen

[i particulele de praf cosmic prezente acolo. Pen-tru orice nav= spa\ial= ce zboar= cu viteza de 20% din viteza luminii acestea devin adev=rate proiec-tile extrem de periculoase care vor distruge pere\ii aparatului spa\ial.

E xist= [i alte proiecte mai mult sau mau pu\in realiste de sonde interstelare cu diverse siste-

me de propulsie, cum ar fi: propulsie nuclear= rea-lizat= prin explozia unor bombe ]n spatele sondei; propulsie asigurat= de o gaur= neagr= „manu-al=”, creat= de un laser puternic ]n apropiere de Soare; propulsie asigurat= de un motor nuclear alimentat cu z=c=mintele proprii ale unui asteroid utilizat ca nav= spa\ial=; propulsie bazat= pe ani-hilarea materiei [i antimateriei [i altele.

C=l=toriile interstelare implic=, f=r= ]ndoial=, rezolvarea unui [ir ]ntreg de probleme de ordin tehnic [i [tiin\ific extrem de complicate, ]ns= dat fiind faptul c= nici o lege a naturii nu exclude posi-bilitatea c=l=toriilor interstelare [i at`ta timp c`t problemele existente sunt rezolvabile ]n principiu, civiliza\ia terestr= ]n c`teva secole ar putea, cu si-guran\=, s= realizeze c=l=torii la stelele cele mai apropiate.

{tefan D. TIRON cercet=tor [tiin\ific, A{M


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

DU{I CU TITANICU'. Ling-vistic= prozaic= sau/[i Proz= lingvistic=. Valentin Gu\u. Chi[in=u: Cartier Rotonda, 2017, 180 p.

„Dac= sunte\i curio[i s= afla\i detalii picante D-ale gramaticii (normative), D-ale telefonului mobil, D-ale gr=-dini\ei (de copii), D-ale trans-portului (public), poftim adresa! Titlul de fa\=, sem-nat de autorul Dic\ionarului gre[elilor de limb=, te va \ine cu sufletul la gur=, drag= cititorule, ]\i va provoca r`sul pe alocuri, dar [i te va face s= g`nde[ti [i s= te analizezi cum stai la capitolul co-rectitudinea exprim=rii.

„De ani buni, Valentin Gu\u este stilizator la Car-tier. orice autor care nimere[te pe m`na lui va fi nevoit s= citeasc= pe marginea corecturii comen-tarii ironice, date enciclopedice [i soma\ii de pro-curor al limbii rom`ne. S= nu v= sperie. Sunt ob-serva\iile unui prieten al limbii rom`ne” (Gheorghe Erizanu).

ENCICLOPEDIA FAMILIEI TALE. LUMEA }N DATE {I FAPTE. Rus-sell Ash. Chi[in=u: Prut, 2016, 320 p.

Lumea ]n date [i fapte se ba-zeaz= pe datele din renumitul Al-manah Whitaker, care apare anu-al ]ncep`nd din 1868. Almanahul a fost depus ]ntr-o capsul= a tim-pului [i a fost ]ngropat= l`ng= obeliscul „Acul Cleopatrei” din Londra. Aici vei g=si r=spuns la ]ntreb=rile tale ce \in de: Timp; Spa\iu; Planeta P=m`nt; Lumea vie; {tiin\= [i tehnologie; Corpul uman; Istorie univer-sal=; |=rile lumii; oameni; Credin\e [i idei; Con-flicte [i infrac\iuni; Munca [i casa; Transport [i c=l=torii; Limba [i literatura; Educa\ia [i arta; Mu-zic= [i spectacole; Film, tv [i radio; Sport; Lista ce-lor din urm=. Lectur= cu spor!

IDENTIT+|ILE CHI-{IN+ULUI. Materiale-le Conferin\ei Interna- \ionale „Identit=\ile Chi[in=ului”, 1-2 oc-tombrie 2015, Chi[i-n=u, Republica Moldo-va. Chi[in=u: ARC, 2016, 274 p.

Mai jos v= prezent=m edi\ia a III-a, care include studii, articole [i eseuri expuse la conferin\a bia-nual= omonim= organizat= de Asocia\ia Na\ional= a Tinerilor Istorici din Republica Moldova [i Gru-pul Civic pentru Patrimoniu Cultural. Conferin\a vizeaz= elucidarea unor aspecte mai pu\in cunos-cute ale istoriei Chi[in=ului din ultimele secole ]n ideea construc\iei istorice solide.

punctul de pornire

ENERGIA POZITIV+ ATRAGE SUCCESUL

—De la cine ai mo[tenit acest talent?— De la tata – auzul muzical, iar de la

mama – timbrul vocal [i artistismul.— Ai c`ntat pe diferite scene? Care public \i-a

pl=cut cel mai mult? — Cel mai dificil este s= c`n\i acas=. }ns= cel

mai fierbinte m-a aplaudat publicul de la concur-sul MusicforKids. Este impresionant s= vezi cum lumea danseaz= ]n ritmul piesei tale.

— Care este cea mai bun= metod= de promo-vare a unui interpret?

— Alegerea c`ntecului potrivit v`rstei, o prezen\= scenic= foarte bun= [i multe particip=ri la concur-suri.

— Cum e atmosfera ]n culisele concursurilor?— De obicei, la concursuri e mai pu\in priete-

noas=, concuren\ii sunt stresa\i, emo\iona\i, ]ns= la concerte to\i se sus\in unii pe al\ii [i se ]ncurajeaz=.

— Ce calit=\i apreciezi la un om? Ce tipuri de oameni preferi ]n cercul t=u de prieteni?

— Nu ]ncerc s=-mi clasific prietenii. To\i suntem diferi\i, [i aceasta m= completeaz=. Unii sunt ve-seli, pozitivi, cu sim\ul umorului, al\ii demonstreaz= devotament. Dar ceea ce respect cel mai mult este atitudinea bonom= [i, mai ales, dorin\a de a-mi fi ]n preajm= ]n situa\iile dificile.

— Muzica este [i ea o art=. Cu ce alte arte o po\i combina?

— Mai fac [i teatru, deoarece cred c= un inter-pret trebuie s= fie [i un bun actor.

— Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit vreodat=?

— Mai bine s= ]ncerci [i s= pierzi dec`t s= nu ]ncerci [i s=-\i par= r=u.

— }\i place s= cite[ti? Dac= ai scrie o carte, despre ce ar fi ea?

— Chiar dac= nu dispun de prea mult timp liber, am avut norocul s= citesc c=r\i mult mai interesante dec`t filmele, preferata mea este Jane Eyre de Charlotte Brontë. Dac= a[ avea posibilitatea, a[ scrie o carte cu un astfel de titlu: 99 de motive pen-tru care ar trebui s=-\i respec\i p=rin\ii. Sunt con-vins= c= ar prinde bine pentru multe familii.

— Ce te stimuleaz= s= fii mereu pozitiv=?— Faptul c= energia pozitiv=, ca un magnet,

atrage succesul.Pentru NOI – Olesea COSOI

Carmelina BURDENIUC, 14 ani, cl. a IX-a. }nva\= la L. T. Lucian Blaga, B=l\i. Este c`[-tig=toarea mai multor premii: locul I la International Festival MusicforKids, Ia[i, Rom`nia (2015); locul III la Festivalul-Concurs Interna\ional de Art= Vocal= C`nt= Inima (2016); locul III la Concursul The Best Voice (2016); Marele Premiu la Festivalul Interna\ional de Mu-zic= pentru Copii [i Adolescen\i HERMANNSTADTFEST (2017).


fii s=n=tos!

EPIDEMIA MODERN+

poft= bun=!

A tunci c`nd vine vorba de un mic dejun rapid [i gustos, multe m=mici aleg s= pun= copiilor ]n

farfurie un crenvur[t. Bine]n\eles bucuria e mare, c=ci nu exist= copil care s= nu prefere crenvur[tii, mai ales c= produc=torii au conceput o mul\ime de sortimente pentru ei. Unde mai pui c= sunt ingredien-tul de baz= al hot-dogurilor – at`t de populare ]n toat= lumea. originari din Germania, crenvur[tii au fost printre primele tipuri de m`ncare fast-food inventate de oameni.

Nu am fost niciodat= adepta crenvur[tilor din comer\, de[i sloganele frumos g`ndite de produ-c=tori ]ncearc= s= ademeneasc= de multe ori. C=u-t`nd alternative s=n=toase crenvur[tilor, am g=sit o solu\ie care s=-l satisfac= at`t pe copilul meu, c`t [i pe mine, ca mam=. A[a am obi[nuit s= im-provizez crenvur[ti de cas= din carne proasp=t=, f=r= adaosuri.

Fier\i, afuma\i, pican\i, cu ca[caval, crenvur[tii sunt delicio[i, ]ns= fac parte din grupul celor mai nes=n=toase alimente, cu cele mai pu\ine pro-priet=\i nutritive. Teoretic, ar trebui s= fie ob\inu\i din carne. }n realitate ]ns=, crenvur[tii nu sunt alt-ceva dec`t o toc=tur= din resturi de carne, sl=nin=, [oric, tendoane, ]n care se adaug= coloran\i, mult= sare [i alte condimente. Crenvur[tii con\in aproxi-mativ 2 % sare, ceea ce ]nseamn= c= intr= ]n cate-goria alimentelor cu nivel ridicat de sare. Totodat=, mai con\in amidon de cartof, care leag= ingredien-tele ]mpreun= [i confer= mai mult volum compozi\i-ei. Un alt ingredient de baz= al cren-vur[tilor este apa. Pent ru c= aceas-ta este folosit= ]n cantit=\i mari, ]n compozi\ia cren-vur[tilor se adaug= caragenan – un extract din alge marine care re\ine apa [i guma de guar – un gelifiant care ]ngroa[= con\inutul crevur[tilor. Folosite pe termen lung, acestea sunt destul de nocive pentru organism. Dup= cum ]\i dai bine seama, crenvur[tii, ca [i toate mezelurile, con\in o sumedenie de E-uri, [i arome artificiale de fum, ierburi, condimente, \e-lin= [i praf de usturoi, care ]mbun=t=\esc gustul [i textura, dar au efecte d=un=toare ]n cazul unui consum frecvent.

A[adar, din cauza consumului ]n exces al aces-tui aliment oricine se poate pricopsi cu o mul\ime de boli. Consumul de carne procesat=, inclusiv de crenvur[ti, poate duce la fragilitatea oaselor la copii, la declan[area accidentului vascular cere-bral sau poate ]mboln=vi ficatul. Totodat= pro-teinele de slab= calitate [i cantit=\ile impresio-nante de gr=simi din compozi\ia crenvur[tilor sunt destul de nocive pentru inim=. Pe l`ng= aceasta, crenvur[tii pot fi infecta\i cu Listeria monocyto-genes, o bacterie care provoac= o boal= destul de sever= – listerioza.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

E pidemia modern= din r`ndul tinerilor continu= s= fac= ravagii ]n ]ntreaga lume, cifrele

cresc`nd alarmant de la o zi la alta. Este vorba de obezitate – o problem= foarte serioas=. A fi obez ]nseamn= a avea o greutate mult peste cea nor-mal=. Excesul de gr=sime acumulat ]n jurul taliei la tinerii obezi poate duce la apari\ia unor boli car-diovasculare, a diabetului zaharat sau la cre[terea tensiunii arteriale [i a colesterolului. }n acela[i timp, ]n organismul supraponderal se instaleaz= o oboseal= accentuat=, ]nso\it= de o respira\ie gre-oaie [i ame\eli. }n alte cazuri, obezitatea generea-z= probleme osoase.

De cele mai multe ori obezitatea vine bra\ la bra\ cu un regim de via\= nes=n=tos – o hran= bo-

gat= ]n gr=simi [i zah=r, lipsa de mi[-care [i, bine]n\e-les, stresul.

Lipsa activit=\ii fizice reprezint= una dintre princi-palele cauze ale obezit=\ii. Televi-zorul, telefonul [i computerul sunt

cei mai mari inamici ai organismului. }n timp ce urm=re[ti canalul t=u preferat sau navighezi ]n in-ternet, po\i m`nca o pung= ]ntreag= de chipsuri f=r= s=-\i dai seama. Totodat=, televizorul te pri-veaz= de mi[care, astfel mai mult de 10 ore pe s=pt=m`n= petrecute ]n fa\a televizorului predis-pune la obezitate. Pentru a evita supraponderabili-tatea se recomand= practicarea c`t mai multor activit=\i fizice – dansul, mersul pe jos, cu bicicleta, urcatul sc=rilor, ]notul.

Un regim alimentar haotic favorizeaz= cre[te-rea ]n greutate. Nu s=ri peste micul dejun – cea mai important= mas= a zilei. M=n`nc= la ore fixe, iar ]ntre mese po\i consuma un fruct sau o legum= proasp=t=, un iaurt sau ni[te nuci. Evit= cantit=\ile mari de hran=, de gr=simi [i de zah=r, cum ar fi ham-burgerii, cartofii pr=ji\i, chipsurile, b=uturile r=co-ritoare [i nu uita s= bei ap=, at`t c`t cere organismul.

Un alt factor de risc pentru obezitate ]l constituie stresul, precum [i plictiseala. }n momente stresante m`ncarea devine de obicei alinare. Iat= de ce tre-buie s= fii con[tient c= problemele emo\ionale nu se solu\ioneaz= prin m`ncare. Ele necesit= aten\ie [i pot fi dep=[ite doar prin comunicare. A[a cum este esen\ial s= respec\i un regim alimentar s=n=-tos, la fel de primordial este s= dormi noaptea su-ficient. }n timpul somnului nocturn se declan[eaz= hormonul cre[terii care particip= la eliminarea ex-cesului de gr=sime corporal=. Atunci c`nd nu dormi cele [apte-opt ore principale de somn, organismul sufer= de un deficit al acestui hormon, de unde [i are loc depunerea gr=similor.

PERICOLUL DIN FARFURIE


cioburisimbolistica gesturilor

INDICIU AL CREATIVIT+|II

DE GENIUS ensibilitatea crescut= fa\=

de sunete ar putea fi un indi-ciu al creativit=\ii unor perso-nalit=\i de geniu precum Charles Darwin [i Franz Kafka, ]ntruc`t ambii acuzau o anumit= dificul-tate ]n filtrarea zgomotelor, po-trivit unui studiu realizat recent ]n Statele Unite ale Americii. Psiho-logii americani cred c= aceast= incapacitate de a bloca informa- \iile senzoriale irelevante ar putea fi un indiciu puternic care atest= o creativitate deosebit=.

Scriitorul francez Marcel Proust a r=mas ]n istorie [i pentru fap-tul c= purta foarte des dopuri de urechi [i pentru c= [i-a c=ptu[it dormitorul cu dopuri de plut= pen-tru a bloca astfel zgomotele din exterior ]n orele ]n care scria.

Franz Kaffka declara la r`n-dul s=u: Am nevoie de singu-r=tate pentru a scrie. Nu ca un pustnic – pentru c= nu ar fi sufici-ent, ci ca un om mort.

Charles Darwin [i Anton Ce-hov se pl`ngeau [i ei de faptul c= ]nt`mpinau dificult=\i ]n fil-trarea zgomotelor exterioare.

Cercet=torii americani au mo-nitorizat o sut= de persoane ]n ceea ce prive[te capacitatea lor de a g=si solu\ii originale la di-verse probleme [i au descoperit o asociere ]ntre creativitate [i in-

capaci-tatea de a bloca st imul i i auditivi i r e l e -v a n \ i . Volunta-

rii au oferit solu\ii pentru diverse scenarii, iar provocarea princi-pal= a acelor teste a constat ]n g=sirea c`t mai multor solu\ii originale.

Experimentul a fost creat pen-tru ca psihologii americani s= poat= s= m=soare nivelul de „re-prezentare creativ= a lumii rea-le” pentru fiecare participant. Po-trivit acestui studiu, voluntarilor care prezentau acea incapacita-te le-a fost mai u[or s= g`n-deasc= creativ, put`nd s= ana-lizeze o serie mai larg= de elemente ]n acela[i timp.

realitatea.net

FRAUD+

GENUFLEXIUNE

FANFARON GENEROS

A [ezat= piezi[ pe scaun, la ad=post ]n spatele sp=taru-

lui. Adolescen\ii fac apel la acest

tip de pozi\ie din dorin\a de a-[i impune p=rerile, atunci c`nd nu sunt siguri de nimic. orice pozi-

\ie a[ezat care nu respect= er-gonomia scau-nului tr=deaz= ]ntotdeauna o problem= la ni-velul climatului mental. Persoa-na se a[az= piezi[ pe scaun [i se sprijin= ]n

cot ca s=-[i p=streze echilibrul. Postura miroase a fraud= de la o po[t=. Este postura tipic= a ado-lescentului contestatar care ]n-cearc= s= scape de o constr`n-gere impus=. Dac= este vorba despre un adult, atunci ]ncearc= s= ]n[ele, c=ci, ]ntr-adev=r, are mai degrab= chef s= o ia la fug= ori s= se bage ]n p=m`nt. Pre-zen\a interlocutorului ]i parali-zeaz= ]ndr=zneala. Se simte prins ]n capcan= ca atunci c`nd era adolescent [i se confrunta cu un tat= prea autoritar.

A ]ngenunchea este un act de supunere, ]ns= provine [i din-

tr-o nevoie de transformare sau de recreare, mai ales ]ntr-un con-text religios.

Genuflexiunea era [i este ]nc= o marc= a supunerii fa\= de un personaj de rang ]nalt, astfel ]nc`t

se ]nt`mpl= s= ne plec=m u[or ge-nunchii din res-pect fa\= de un interlocutor, chiar dac= nu ne d=m seama. }n anumi-te medii burgheze, feti\ele fac acest gest ]n fa\a adul- \ilor.

Dac= genunchiul drept se sprijin= pe p=m`nt, iar cel st`ng este ]n aer, aceast= postur= mar-cheaz= respectul fa\= de ]naltul personaj c=ruia cel ]ngenun-cheat i se supune. Cum genun-chiul drept este sediul simbolic al agresivit=\ii, faptul c= este la p=m`nt arat= c= sediul simbolic al agresivit=\ii este dezactivat. Dac= genunchiul st`ng este la p=m`nt, iar cel drept ]n aer, acest fapt marcheaz= o ostilitate ascuns= [i un refuz nedeclarat de a se supune. Genunchiul drept \inut ]n aer tr=deaz= o agresivi-tate gata s= fie pus= ]n practic=.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera

V orbitorul d= impresia c= str=-punge p`ntecele interlocuto-

rului cu ar=t=torul s=u, ]l ]n-dreapt= c=tre acesta ]n timp ce vorbe[te.

{tie s= sus-trag= de la res-ponsabili t=\i le sale cu o art= care i-ar face pe mul\i s= se ]n-verzeasc= de in-vidie. Individul

care face uz [i abuz de ar=t=tor ca s=-[i str=pung= interlocutorul ][i exprim= ]ntotdeauna nevoia de a-i strivi pe ceilal\i.

M ìnile centrifuge sunt mìni care tind s= se ]ndep=rteze

de corpul celui care vorbe[te... Ele se ]ndreapt= c=tre interlocu-torul acestuia ori c=tre exterior. Persoanele c=rora le este greu s=-[i

men\in= spa\i-ul vital evit= mìnilie centri-fuge c`nd vor-besc cu cine-va, prefer`nd

mìnile centripete. Mìnile cen-trifuge apar\in, ]n general, unui individ generos.


MERCURY — METAMORFOZE CLASICE

ieri [i azi

OCTOMBRIEV = aminti\i de lucrarea clasic=

a scriitorului Nikolai Gogol Taras Bulba? }ntr-un moment crucial, personajul principal spu-ne dramatic: „Eu te-am creat, eu te voi ucide!”. Astfel arat= [i isto-

ria m=rcii au-tomobilistice Mercury. Ne mai amintim c= Henry Ford a fost cel ca-re a revolu\i-onat lumea, o f e r i n d u - i automobilul

accesibil [i multifunc\ional [i „a[ez`nd” America pe ro\i. Fixat pe acest scop, Ford nu accepta s= produc= automobile mai lu-xoase, mai mari, ]n timp ce con-curen\ii c`[tigau teren ]n aceast=

direc\ie. Dar ]n 1939 feciorul Ed-sel [i-a convins tat=l s= se lanse-ze [i ]n produc\ia automobilelor de o clas= superioar=. Astfel, a fost organizat= la Dearborn (sta-tul Michigan) produc\ia de auto-mobile cu brandul Mer-cury, destinate suplinirii ni[ei de pe pia\a ameri-can= ]ntre simplele Ford [i luxoasele Lincoln, ]n cadrul aceluia[i concern. {i deja ]n 1939 este pro-pus modelul Mercury Eight, ]n versiuni [i ca-briolet, [i sedan. Cu un motor V8 sub o caroserie elegant=, de 3,9 l [i 95 c.p., [i cu interior luxos, modelul s-a bucu-rat de o larg= popularitate [i s-a produs f=r= modific=ri substan- \iale ani lungi. Chiar [i pre[e-dintele Trumann ]l prefera ]n c=l=toriile prin \ar=. Au urmat

alte modele, nu mai pu\in popu-lare, care erau construite pe acelea[i platforme ca [i modele-le Ford, dar mereu de un rafina-ment interior superior. }n 1957 a fost propus modelul Mercury Turn-pike Cruiser cu un exterior ame- \itor, irepetabil.

}n 1967 Mercury vine cu mode-lul Cougar – versiunea luxoas= a legendarului Mustang de la Ford. Cu motoare de 280 sau 324 c.p., aspect sportiv, acesta a prins la public, av`nd v`nz=ri ]n primul an de peste 150 de mii [i amelior`nd starea financiar= a companiei. Mereu cu motoare puternice, de volum mare, [i de dimensiuni cople[itoare (mode-lul Parc Line avea aproape 6 m lungime!), automobilele Mercury ]n perioadele de declin economic

sau de criz= de com-bustibil nu erau sufici-ent de solicitate, motiv din care compania s-a orientat [i spre modele compacte. Aici ]ns= in-tra ]n ni[a de pia\= cu o concuren\= fierbinte. ori-cum, au mai fost reu[ite – Sable (1985), Villager (1992), Myistique (1994), iar ]n 2001 este lansat [i

totterenul luxos Mountaineer. }n 2008 Mercury ofer= sedanul Mi-lan [i cu impozantul totteren Mariner Hybrid.

}ntre timp au crescut perfor-man\ele [i dot=rile automobile-lor din clasele inferioare, care

adesea propun ca op\iuni habi-taclu de design Premium, la pre\ fiind mult mai accesibile. }n aces-te condi\ii cei de la consor\iul Ford motor au decis, ]n 2011, s= lichideze marca. P`n= c`nd?

Iurie SCUTARU

60 de ani de la na[terea lui Iurie BABA, pictor, grafician [i profesor (1 oct. 1957).

90 de ani de la na[terea lui Nestor VoRNICESCU, teolog, is-toric literar, prozator, mitropolit al olteniei [i arhiepiscop al Craio-vei, membru de onoare al Aca-demiei Rom`ne [i al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (1 oct. 1927 – 17 mai 2000).

90 de ani de la na[terea lui oleg EFREMoV, actor [i regizor rus de teatru [i cinema (1 oct. 1927 – 24 mai 2000).

120 de ani de la na[terea lui Louis Marie Andrieux ARAGoN, scriitor, eseist [i ziarist francez (3 oct. 1897 – 24 dec. 1982).

120 de ani de la apari\ia pu-blica\iei Albina, revist= enciclo-pedic= popular=, editat= la Bu-cure[ti, fondat= de Spiru Haret (5 oct. 1897 – 15 aug. 1916).

90 de ani de la na[terea lui George C. SCoT, actor [i regizor american de film (18 oct. 1927 – 22 sept. 1999).

140 de ani de la fondarea Bi-bliotecii Municipale B. P. Hasdeu din Chi[in=u (19 oct. 1877).

100 de ani de la apari\ia, la Ia[i, a publica\iei-program de informa\ii [i critic= literar= Tea-trul (oct. 1917 – mai-iunie 1918; oct. 1937 – mai-iunie 1938).

200 de ani de la stingerea din via\= a lui Etienne Nicolas ME-HUL, profesor [i compozitor fran-cez de oper=, considerat precur-sor al lui Beethoven (22 iunie 1736 – 18 oct. 1817).

200 de ani de la na[terea lui Hermann Franz KoPP, chimist, profesor universitar, cercet=tor [tiin\ific german, unul dintre fon-datorii chimiei moderne (30 oct. 1817 – 20 febr. 1892).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. odihna elevilor – Sodiu. 2. Ro[cat= – Cadou. 3. Curs! – A ap=ra o idee. 4. A delira – Vechi instrument de calculat. 5. }n[elat=. 6. Uite! – A[ezare vremelnic= ]n corturi. 7. Nor sec! – Curtea Constitu\ional= de Stat. 8. Dogor`toare. 9. 4123 lire! – Cal t`n=r. 10. Se c=ie[te – Primele etaje!

VERTICAL: 1. Fire sub\iri. 2. Rostite deslu[it. 3. B=tut cu ciocanul – A ap=rea – Alung= p=s=rile. 4. Cu sensul „con-tra” – Aptitudini... nu le dai de cap=t! 5. Pantaloni rustici – Seu! 6. Bie! – Necazuri. 7. L`ng= mireas= – B=tut ]n cap. 8. Cinstit – Animal domestic. 9. Bate ]n ro[u (fem.). 10. Exprim= uimire – Talgere.

Cuv`ntul linioar= ]nseamn=:

1. Cratim=; 2. Ulicioar=; 3. Segment al metrului pliabil.

R=spunsurile corecte – nr. 7, 2017

ORIZONTAL: 1. Antropism. 2. Dribla. Tup. 3. Pui. {ir=. 4. oc. Zv`cnir. 5. Ub. Anost=. 6. Arac. Triod. 7. Valtrap. Aa. 8. A\=. Alior. 9. Remis. Eter. 10. Ata[.

VERTICAL: 1. Adio. Avari. 2. N. R. Curate. 3. Tip. Balama. 4. Zubr. Ct. It. 5. oliv=. Ras=. 6. Pa.

Cuv`ntul ocni\= ]nseamn= ni[=; hrub=.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

G=si\i gre[eala ]n fraza: Pas=rea pre limba ei pere.

Evident, cromatic galben + albastru = verde.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

D ragi cititori, S-a dus vara cea frumoas=, vine toamna plin= de rod [i ]n\elepciune, deci, a[tept=m ]n continuare

r=spunsuri ingenioase de la cei mai iste\i cititori ai revistei noastre. Ne-au bucurat mult variantele de r=spuns ale Cristinei CODA din Puhoi, Ialoveni; Ecaterinei HER|A, Mariei PLUGARU [i Sandei POSTIC+ din Bardar, Ialoveni; Tamarei BIVOL, Colegiul Na\ional Ia[i [i ale pasionatului de [ah Ion DULGHERU din Ruse[tii Noi, Ialoveni.

Un an bun ]nainte, plin de cuno[tin\e noi!

Caissa1.Dc8 h3. 2. Dxh3X, sau 1. Dc8

Rh6. 2. Dh8X.

Antal. 7. Scorpie. 8. Stin[i. o\i. 9. Muritoare. 10. Parad=. Re.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

André Henri DARGELAS (1828-1906): }NCONJURUL LUMII

Pictor realist francez. A fost renumit pentru prezent=rile sale sen-timentale [i juc=u[e ale copiilor, considerat un maestru al imaginii narative sau de poveste, aleg`ndu-[i ]ntotdeauna tema copil=riei inocente. Astfel, va picta scene fermec=toare din via\a de familie, red`nd [i aspecte de naivitate [i simplitate a v`rstei puerile. }n majori-tatea lucr=rilor pot fi observate grupuri de b=ie\i [i fete juc`ndu-se. Peisajele rurale au fost preferatele artistului plastic. o mare parte din opera lui Dargelas a fost influen\at= de scenele de gen ale lui Chardin, care erau populare la vremea respectiv=.

Lucr=ri: {CoLARII }N FURTUN+, }N TIMP CE PRoFESoRUL DoARME, DE LA BUNICA, ELEV, FAMILIE FERICIT+, CoPII URM+RI|I DE C~INI, RUG+CIUNEA DE DIMINEA|+ etc.

poezie: Versuri de Leo BUTNARU.o nou= edi\ie a concursurilor Veni, Vidi, Vici; Sol lucet omnibus; Historia est magistra vitae.nimic altceva: De vorb= cu Ion DASC+L, dirijorul orchestrei de Muzic= Popular= Mugurel.Bilan\ul concursului de fotografie.pagina muzelor: Sofia RoTARU.time-out: Alexei SANCoV.fii s=n=tos!: SETEA EXCESIV+.

FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI, CULTURII {I CERCET+RII

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TIR

Valeria PRoDANsecretar responsabil

Leo BoR DEIANUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREANUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 3014For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NoI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

Indice 31239.Pre\ul 15 lei

}NTR-UN SUFLETValerie VOLONTIR

noirevistanoi.md/sites/default/files/revista site mic.pdf · s= fii bucuros pentru lucruri m=runte,...

Documents