noirevistanoi.md/sites/default/files/noi 10.pdfmihai eminescu (1850-1889) a fost atribuit de dou=...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

octombrie

10, 2 017FRA|IIAnastasia ZELENI|CHI, cl. a VI-a

L. T. I. L. Caragiale, Orhei

E rece, e sumbru, e toamn=, e trist,E goal= p=durea [i-n suflet e gol, Iar v`ntul ]mi c`nt= ca un artist,Iar v`ntul ]mi sufl= ]n inim=-un dor.

pag. 1-5

Numele marelui poet rom`n Mihai Eminescu (1850-1889) a fost atribuit de dou= ori: unui asteroid din Centura principal= [i unui crater de pe Mercur.

pag. 13, 30, 31

Ar fi vrut s= se rup= ]n dou=: jum=-tate s= plece cu copiii s=n=to[i, care sufereau de frigul toamnei ]naintate, iar jum=tate s= r=m`ie cu puiul schi-lod, care se ag=\a de ea cu disperare.

pag. 24-25

Abilitatea sa de a [lefui lentile de sticl= impecabile [i de a construi microscoape cu lentil= sferic= ]i asigurau un profit substan\ial, ce ]i permitea s= experimenteze [i ]n alte domenii.

pag. 28

NOI

antologie NoI

PENTRU TINEUite, privesc la chipul t=u,E visul meu nelini[tit,Ascuns ]n tain=.Am un g`nd curat,Vreau s=-l ]nv=lui ]n m=tase,Vreau s=-l strecor prin inimi lini[tite{i s= aprind un foc necontenit ]n ele.

Ca imit`nd un jubileu}n vremuri care s-au pierdut ]n timp,Cu patimi dorul \i-l a[terne,Privind spre-un chip necontenit.

Uite, privesc la chipul t=u.A fost un vis. E realitate.Cad flori de vi[in pe p=m`nt{i-l umplu de eternitate.

Vreau s= cuprind nem=rginirea.

El se ]mbat=-n vin de suflu,Respir= dragoste,Tr=ie[te vis,Dar, uite, eu privesc la chipul t=u.Nu am nevoie de nimic,Nici de bunuri, nici de petreceri,Vreau doar o eternitate pentru tine.oare-mi doresc prea mult?

Uite, privesc la chipul t=u.

Irina DIACONU, 17 aniL. T. V. Alecsandri, Ungheni

PESTE M+RI {I |+RIValerie TUDOR

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

2017, octombrie NoI

capriciile muzei

1

UN HAIKU AUTUMNAL

E RECE, E TOAMN+S+ POT S+ ZBORE toamn=, e frig [i plou= afar=,Sumbru e cerul [i suspin= v`ntul mereu,Stau aranjate toate-n c=mar=,St= nostalgia ]n sufletul meu.

E toamn=, e trist [i m= plictisesc,Pe drum nici un om, doar frunze-argintii,Caut mereu [i nu mai g=sescNici sentimente, nici bucurii.

E rece, e sumbru, e toamn=, e trist, E goal= p=durea [i-n suflet e gol,Iar v`ntul ]mi c`nt= ca un artist,Iar v`ntul ]mi sufl= ]n inim=-un dor.

Ruslana CABURGAN, 16 aniCioburciu, {tefan-Vod=

Vreau s= fiu pas=re, s= pot s= zborS= zbor spre vise,

S= m= ridic la cer u[or, s= trec peste abisuri.Vreau s= zbor unde ]mi doresc,

S= m= las dus= de instincte,Vreau dorin\ele s=-mi urm=resc,

S= v=d ]n fa\a-mi doar puncte distincte.Vreau s= fiu pas=re, s= pot s= zbor,

S= pot s= vin oric`nd la tine,S= zbor pe aripi de dor,

S=-\i fiu al=turi, s= ne fie bine.Vreau s= m= las dus= de v`nt,

S= m= duc= soarta unde ea dore[te,S= plutesc ]n nori, s=-mi pot lua av`nt

S= fiu liber=, s= [tiu c= nimic nu m=-opre[te.

Revista apare cu sprijinul Ministerului pentru Rom`nii de Pretutindeni. Con\inutul

acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Ministerului pentru Rom`nii de Pre-

tutindeni.

I rina DIACONU (Ungheni). P=strezi aceea[i tendin\= spre ermetism. De data aceasta ]ns=

mai dozat, ]nc`t textul ]i permite cititorului s= se im-plice, c= conlucreze cu autorul, s= ias= pe pistele punctate.

Rosa LUPAN (Coliba[i, Cahul). Cantitatea trece ]n calitate. }n cazul t=u, eseurile [i-au luat zborul, trec`nd ]n poezie. Salut=m prima ]ncercare poeti-c=. E consistent=, ca [i celelalte texte [i original=. A[tept=m noi poeme. Apropo, [i eseul, care, de alt-fel, abordeaz= aceea[i tem= a dragostei, este la ]n=l\ime.

Liliana RECEAN, 17 ani (Chi[in=u). Din trei poe-zii de propor\ii am ales... un haiku. }n rest, domin= locul comun, confuzia, lipsa consecutivit=\ii logice.

Ruslana CABURGAN, 16 ani (Cioburciu, {te-fan-Vod=). ~ nu se folose[te la ]nceputul cuv`ntului, inclusiv atunci c`nd e precedat de un prefix. Altfel, eseul e interesant. Dai dovad= de fantezie [i cur-sivitate a expunerii. Succes ]n continuare!

Mihaela TALPA, 16 ani (B=l=ne[ti, Nisporeni). Se remarc= doar eseul. Poezia mai are nevoie de de-cantare.

Mihaela RENI|+, cl. a VIII-a (Mingir, H`nce[ti). }n Libertatea cuv`ntului se pare c= ai cam ]ntrecut

m=sura cu libertatea expresiei. }n primul r`nd, e o problem= de limbaj. Aleg`nd un subiect [i dorind s=-l dezvol\i, ]\i alegi limbajul pornind de la gradul de dificultate al subiectului [i de la capacitatea de percepere a cititorilor. Acesta poate fi comun, cu elemente [tiin\ifice, propriu-zis [tiin\ific etc. Res-pectiv se poate opera cu no\iuni comune, idei, con-cepte [. a. or, ]n eseu este prezent un amalgam de expresii, care las= impresia c= sunt rupte din anu-mite contexte, nemaivorbind de incoeren\e [i lap-susuri. A[tept=m o variant= rev=zut= a lucr=rii.

Ionela MATVEEV (din p=cate, nu ne-a expediat adresa [i v`rsta). Aceste poezii ar putea fi plasate ]ntr-un album familial sau, eventual, al clasei, ele prezent`nd interes pentru destinatarii lor. Pentru cititorii revistei ]ns= trebuie s= alegi ni[te teme de interes general, impresii proprii, sentimente care \in de lucruri care ne fr=m`nt= pe noi to\i.

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

NOI, octombrie 20172

cap ri ci ile mu zei

DRAGOSTEADragostea – un cub de ghea\=,Care topit devine s`nge.

Liliana RECEAN, 17 aniCNMF, Chi[in=u

Te cheam=, te cere o mare de visuri din mine,Tu m= la[i ]necat= ]n ea s= fiu.Te cultiv, te cioplesc d`ndu-\i form= ]n mineTu m= la[i nesculptat=, plecat= s=-\i fiu.

Tu stingi r=s=ritul, haos de vreme percepi,Eu pierdut= m= las ]n dezacordu-\i.Tu azi m= ui\i, m`ine m= chemi,Eu naiv cu tine subtil joc prin parcu-\i.

Tu nu ]n\elegi c= ofile[ti, c= arzi, c=-nstr=inezi,Eu tot credul= cad ]n labirintu-\i.Tu zbori, te-apropii, m= ]ngropi, m=-nvii,{i eu nu [tiu, c=-i vie, c=-i moart= ]n tine iubirea-\i.

Rosa LUPAN, cl. a XI-aColiba[i, Cahul

ARIPI DE TOAMN+Tatiana CENU{+, 13 ani

{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani

LA SINGULARDimensiunile lui m= impresoar=.E prea mare. E negru.El vrea s= schimbe legile naturii,S=-nlocuiasc= trecutul cu prezent,S-aduc= viitorul ]n trecut.}mpr=[tie amintiri ]n spa\ii definite.A, era s= uit.Umbra lui...E incredibil c= o asemenea dimensiune Mai are o umbr=,Dar nu-i o fiin\=.Nu-i nici un mort viu, nici un viu mort,Nu-i un actor, nici un regizor,E doar un spectator la evenimente explicabile{i totu[i are limite.Bugetul lui e prea redus.Sunetele din difuzor sunt transmise prea lent.Se pare c=, ]n impas,Decide s= semneze un contract.Totu[i… existen\a lui se apropie de miezul nop\ii.Cheltuielile ]i sunt prea mari,R=m`ne ]n deficit.Nici muzica nu ]l mai consoleaz=.S-ar putea ca s= devin= un fir de prafCe r=t=ce[te ]n neant.Un lucru ]ns= este cert:Nu am nici o amintire din viitor(Nici nu mi-a[ dori vreodat= s= am),Dar soarta lui mi-e cunoscut=.

Irina DIACONU, 17 aniL. T. V. Alecsandri, Ungheni

}N C~MPAnda PREA{CA, 12 ani

{coala Interna\ional= Heritage, Chi[in=u

ANTITEZ+

2017, octombrie NOI 3

A fi adolescent ]nseamn= foarte mult, c=ci toc-mai ]n aceast= perioad= devenim vis=tori,

energia ne este ]ntins= la maximum, iar romantis-mul, dinamismul [i afec\iunea prind r=d=cini ]n ini-mile noastre.

Tot adolescen\a este floarea vie\ii, de care depin-de viitorul nostru. }n aceast= perioad= speran\ele ca-p=t= aripi, iar amintirile, reminiscen\e ale copil=riei, se coloreaz= haotic [i se depoziteaz= ]n memorie ca petalele unui bujor, care cad acoperind p=m`n-tul, ca mai apoi, la b=tr`ne\e, s= le dep=n=m ]mple-tite cu lacrimi.

Adolescen\a este pictorul anonim venit din cui-bul cromatic al viselor, care ne ]nfrumuse\eaz= clipe-le cu emo\ii, sentimente [i tr=iri, ]ntr-un cuv`nt – cu tot ce-i mai frumos [i mai pl=cut.

Adolescen\a este un moment deosebit, s= nu-l rat=m!

Mihaela TALP+, 14 aniB=l=ne[ti, Nisporeni

Deseori ]mi apar g`nduri stranii [i ]ncep a m= ]neca cu toat= fiin\a ]n imagina\ia mea, ]ncep

a cugeta asupra unor lucruri ireale, fantastice sau chiar utopice. A[a ]ncep a ap=rea ]n mintea mea imagini despre o alt= via\=, o alt= lume, alte posi-bilit=\i, al\i oameni pe care eu ]ns=mi ]i desenez cu creionul ascu\it al min\ii mele dup= dorin\a mea [i alte standarde, mult mai buni [i corec\i.

}ntr-o zi, privind ploaia, care sp=la toate de[eu-rile ]nt`lnite ]n cale, mi-am pus ]ntrebarea: ce dac= ar exista posibilitatea s= plou= pe suflete? Mi-ar pl=cea s= fie o astfel de posibilitate, s= pot prin ap=-sarea unui singur buton s=-mi cur=\ sufletul de r=u-tate, de norii negri ce ]mi ]ntunec= sufletul, s=-mi spele ploaia r=nile inimii, l=s`nd-o ]n urm= s=n=toas=, revigorat= la fel cum re]nvie natura dup= ploaie.

Nu ar fi oare mai bine dac= atunci c`nd suntem plictisi\i, c`nd totul ne irit=, s= avem posibilitatea ca o astfel de ploaie s= cad= ]n sufletele noastre? Iar dac= situa\ia ar fi rea de tot, ar fi nevoie de o furtun= sufleteasc= ce ar nimici toate sup=r=rile, dubiile, l=s`nd ]n urm= tihn= [i ]mp=care. Iar, at`ta timp c`t nu exist= o asemenea posibilitate, ]mi pot doar imagina aceast= ploaie sufleteasc=, c=ci pu-terea imagina\iei ]mi ofer= orice op\iune.

Ruslana CABURGAN, 16 ani Cioburciu, {tefan-Vod=

ADOLESCEN|A

PLOAIA PURIFICATOARE

CULORI JUC+U{EVladimir ANGHEL, 12 ani

Speia, Anenii Noi

GR+DINA SUFLETULUIS ufletul este gr=dina ]n care cresc cele mai de-

osebite [i unice flori. El este locul ]n care fie-care planteaz= o s=m`n\= mic= [i o hr=ne[te cu c=ldura inimii, lumina z`mbetului [i frumuse\ea g`ndului, pentru ca aceasta pe parcursul ]ntregii vie\i s= se dezvolte [i, ]ntr-un sf`r[it, desf=c`ndu-[i petalele ginga[e, s= d=ruiasc= fericire tuturor. Unii s=desc magnolii, flori pl=p`nde, care simbolizeaz= dulcea\a [i naturale\ea, astfel ei c=l=toresc prin via\= purt`nd cu sine aceste calit=\i. Al\ii planteaz= crizanteme, semnific`nd bucuria [i prietenia. Alte persoane prefer= bujori – plante cu tulpini\e traini-ce, dar cu petale fragede, care ]\i coloreaz= starea de spirit prin nuan\a lor pl=cut= asem=n=toare cuar- \ului roz. Ei sunt timizi, dar au sufletul senin. Din p=cate, nu to\i s=desc plante ce simbolizeaz= dra-gostea, credin\a, bun=tatea, cump=tarea sau ome-nia. Unii prefer= petuniile, florile cu un aspect ex-traordinar [i o culoare atr=g=toare, dar care semnific= furia [i resentimentul.

Trebuie s= cre[tem ]n sufletul nostru doar garo-fi\e, gladiole, margarete [i lalele. Acestea sunt flo-rile care ne vor umple via\a de momente pl=cute [i persoane interesante. Dar pe l`ng= faptul c= noi depunem silin\= pentru a cre[te plante cu ade-v=rat fascinante, influen\a celor din jur este de asemenea foarte important=. Marcel Proust spu-nea: „S= fim recunosc=tori oamenilor care ne fac ferici\i, ei sunt magicii gr=dinari care ne fac suf-letele s= ]nfloreasc=”.

}n gr=dina mea cresc tandrul ghiocel, ]nmires-mat= iasomie [i catifelat= cr=ciuni\=, ]ntruc`t ]mi place s= simbolizez pentru oameni speran\a, deli-cate\ea [i puritatea.

Bianca SCURTUL, 13 aniChi[in=u

4 NOI, octombrie 2017

cap ri cii le mu zei

CUPRINS DE O HIMER+M= atr=gea la ea modul cum ar=ta. Avea ceva

din ]nf=\i[area unei dive. ochii ei negri, ]n ca-re reg=seam o pic=tur= de tain=, o aluzie la un ca-racter fragil, dar perfec\ionat din necesitate, parc= ascundeau o suferin\=, dar, ]n acela[i timp, ]i con-fereau un chip nobil. Avea un z`mbet care ]ncerca s= mi se d=ruiasc=, un z`mbet senzual [i, ]n acela[i timp, cuceritor printr-o inocen\= periculoas=, care s-a perindat de multe ori ]n memoria mea. Fru-muse\ea ei r=pitoare avea o profunzime uluitoare. Surprindeam ceva fermec=tor ]n modul ei de a se comporta, [i anume: ]i era de ajuns s= con[tientizeze c= era ca oricare alta, ca s= fie complet diferit= de celelalte.

Ceea ce uime[te ]n astfel de fiin\e, caracterizate de o gra\ie intrigant=, este caracterul independent. Con[tientiza valoarea lucrurilor. Machiajul, apli-cat simplu, ]i atingea fa\a cu o paloare ce era str=-fulgerat= de ro[ul buzelor. Mi-a[ dori, din toat=

profunzimea fiin\ei mele, ca frumuse\ea ei, mai ales cea interioar=, s= nu se altereze, s= nu fie devo-rat= de existen\= [i timp. oare simte [i ea aceast= stare de angoas=, oare pierde [i ea firul sensului la fel ca mine? {tiu cu siguran\= c= ]ntr-un carac-ter ce d= dovad= de independen\= un loc impor-tant ]l are demnitatea. Cred c= nu va permite s= fie umilit= niciodat=. Privind-o retrospectiv, o v=d balan-s`nd ]ntre dou= abisuri. }ntr-o parte, este fericirea, mai exact fericirea burghez= dup= care alearg=, ]n alt= parte – libertatea, care este foarte greu de suportat, dac= nu este prezent= o oarecare afec\i-une uman=. Senzualitatea ei demonic= mi-a creat senza\ia c= merg pe fundul oceanului, urm=rind o lumin=, care parc= ]mi atac= sim\urile contrar voin\ei mele.

Stau a[ezat la mas=, ]n fa\a mea ea se pierde ]n detalii, la fel cum o fac [i eu. o mas= alb=, zg`riat=

de timp, dou= scaune, o vaz= cu trandafiri ro[ii, aceste draperii rupte, \intuite ]n aer [i aceast= p=dure nel=murit=, cufundat= ]n propria existen\= absur-d=. }mi place atmosfera perpetuat= de aceast= sear=. }mi spune c= nu crede ]n destin. Caut esen\a, caut adev=rul. Simt o u[oar= adiere a v`ntului. M= sprijin de speteaz=, balansez prea tare [i cad. ob-serv cum totul ]ncetine[te. Pierd formele [i culorile. Mi-am pierdut controlul, nu mai sunt aici. Ea nu mai este ]n fa\a mea.

Sunt singur ]ntr-un lan de secar=, m= ridic [i ]n-cep a alerga. Nu v=d vreun sens ]n acest lan [i ]n faptul c= alerg inutil. Cerul parc= a luat foc, iar norii sunt jos de tot [i sunt anima\i de un roz firav [i pur. Alerg, nu [tiu de ce o fac, probabil dintr-o necesitate interioar=, dintr-o nevoie de a sc=pa de emo\iile precipitate violent ]n inima mea. Simt cum lanul m= ]ncetine[te, ]ns= acum parc= nu mai pot fi oprit de nimeni.

A lerg, pentru c= am pierdut-o. Lanul de secar= a ]ndep=rtat-o, a f=cut-o mai rece. M= uit la acest

cer apocaliptic [i ]n\eleg c= totul este o iluzie, totul este o pasiune de neoprit. Totul se dilueaz= ]n clipe febrile. Lanul se dilat=, eu devin o proiec\ie, nu mai sunt ata[at de realitate. Simt adierea v`ntului, simt adierea lanului. Simt rozul cerului, simt ploaia. A ]nceput s= plou=. De fapt, a plouat ]ntotdeauna. Lanul de secar= nu poate exista f=r= ploaie [i nici ploaia nu exist= ]n absen\a lanului. Plou= des. Se-sizez c= ploaia este o povar=, m= \ine captiv mereu ]n prezent, mereu ]n aceast= clip= [i nic=ieri alt-undeva. Continuu s= alerg. Pic=turile ce cad irever-sibil nu ]mi permit s= v=d ]nainte, lanul de secar= parc= se apleac= ]n fa\a ploii. }n dep=rtare aud valurile oceanului, simt cum ]ncep a c=lca pe nisip.

Deodat= o v=d, este chiar ea, acolo pe malul eternit=\ii, prive[te ]nainte. Este ]mbr=cat= altfel. Rochia ro[ie ce ]i contureaz= silueta, este atins= violent de v`nt. Mi-au mai r=mas c`\iva pa[i. Am uitat de pic=turile necru\=toare ce cad din cer. Nu mai sunt prizonierul lor. Acum ploaia face ca aceast= lume halucinant= s= se sincronizeze cu fiin\a mea. Vreau s=-i ating ]ncet spatele [i s= o fac s= se ]n-toarc= cu fa\a spre mine. Deodat=, m= opresc. ob-serv cum prive[te atent spre largul oceanului. }[i apuc= rochia cu o mi[care neobservat= a m`inii [i ]ncepe s=-[i mi[te trupul ]ntr-un ritm armonios. Se ridic= ]n v`rful degetelor [i se rote[te lin pe funda-lul valurilor care se topesc l`ng= \=rm, s=rut`nd ]ncet nisipul. }[i ridic= m`inile deasupra capului, unindu-[i u[or degetele. Danseaz= de parc= ]n-cearc= s= compun= versuri.

M= tem s= p=[esc mai departe pe nisipul aspru. Instinctiv, fac un pas ]napoi spre lan. E perfect= ]n aceast= frac\iune de secund=!

Cristian BUGA, cl. a XII-aL. T. P. Zadnipru, Chi[in=u

DOU+ MERE... S+ LE M+N~NC LA {COAL+Mihaela RO{CA, 14 ani{coala de Arte, Ialoveni

52017, octombrie NOI

abonament sarea g`ndirii

{ coala poate forma ceea ce nu are copilul ]n caracterul s=u, dar s= [tearg= cu buretele

ceea ce-i format este aproape egal cu imposibilul.

Vasile |EPORDEI

Mai bine un dasc=l aspru dec`t tat=l ce r=sfa\=.

SAADI

Cel ce deschide o [coal= ]nchide o temni\=.

Victor HUGO

Toat= via\a este [coal=.COMENIUS

{coala trebuie s= te ]nve\e a fi propriul t=u das-c=l, cel mai bun [i cel mai aspru.

Nicolae IORGA

Caracterul ]ns= al unei [coli bune e ca elevul s= ]nve\e ]n ea mai mult dec`t i se pred=, mai mult dec`t [tie ]nsu[i profesorul.

Mihai EMINESCU

}n [coal=, e[ti ]nv=\at o lec\ie [i apoi prime[ti un test. }n via\=, prime[ti un test care te ]nva\= o lec\ie.

Tom BODETT

Nici c`nd absolvim nu ]ncet=m a mai merge la [coal=.

Carol BURNETT

Cusururile necomb=tute ]n timpul [colii devin vicii ]n via\a omului.

Honore de BALZAC

F=r= [coal= s= nu a[tepte nimeni nici p=rin\i buni, nici fii buni, [i prin urmare nici stat bine or-ganizat [i bine c`rmuit [i p=storit.

Ion HELIADE R+DULESCUNu zidurile fac o [coal=, ci spiritul ce domne[te

]ntr-]nsa.FERDINAND I

Preg=tirea ]nseamn= totul. Conopida nu este alt-ceva dec`t o varz= care a fost educat= ]ntr-un cole-giu.

Mark TWAIN{coala are rostul s= te ridice undeva de unde

s=-\i fie ru[ine s= mai cobori.

Paul Louis LAMPERT

NU ZIDURILE FAC O {COAL+

NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITORD rag= prietene,

A ]nceput abonarea pentru anul 2018.At`t tu, c`t [i colegii t=i merita\i un abonament

la revista NoI. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un

abonament la revista NoI.NoI e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar

[i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista NoI. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de fru-mos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu NoI, care nu te va tr=da niciodat=.

NoI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Abon`ndu-te la NoI, te asiguri cu un ade-v=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorea-liz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat. Cite[te nu-

m=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

{coala cu un num=r de p`n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anuale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, vor primi gratuit pentru biblio-tec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii ro-m`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilus-trat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionar enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Editura Cartier), sau Cartea ro[ie a Repu-blicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea ani-mal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele cincisprezece volume, ap=rute p`n= ]n pre-zent, ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Mol-dova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.

Revista NoI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament anual pentru 2018 – 192 de lei; semianual – 96 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI, octombrie 2017

cu ta re r`nd mu[ c=

6

calea spre olimp

PORNI|I BLI|UL!} n ultimii ani, odat= cu apari\ia

intens= a noilor tehnologii, tot mai mul\i ]mp=timi\i de fotografie ]mbr=\i[eaz= aceast= meserie, [i anume cea de fotograf. Probabil, ]n cele mai multe cazuri nu numai pasiunea pentru arta fotografic= i-a determinat pe mul\i dintre oameni s= fie atra[i de bli\ul aparatelor de filmat, dar [i faptul c= fotografia a devenit un trend. Av`nd un ochi ager, un sim\ al observa\iei bine dezvoltat [i un aparat performant, fotografii, chiar [i cei ]n devenire, comunic= sentimentele imortaliza-te [i nou= celor din jur, mai ales c= o fotografie bun= transmite celor care o privesc emo\ii neb=nuite.

}n plin= toamn= am tras cortina [i pentru aceast= edi\ie a concur-sului de fotografie. Iat= c`[tig=torii edi\iei 2016-2017:

Aurica LUPU{OR, 17 ani, Cobani Glodeni.

Andrea BUNU, cl. a X-a, L. T. Gh. Asachi, Chi[in=u.

Elena GHERMAN, cl. a IX-a, |ipala, Ialoveni.

Primului participant, care a devenit al treilea an consecutiv c`[tig=tor al concursului de foto-grafie i se ofer= albumul Acas=. Revenire de Mihai Pot`rniche, iar celorlal\i doi c`[tig=tori li se ofer= Albumul de familie al Parteneria-tului Estic. Donator: Uniunea Arti[-tilor Fotografi din Republica Mol-dova.

Dac= ochiul t=u fascinat de ma-gia clipei a surprins ceva deosebit: frumuse\ea unui peisaj, a unor co-legi sau a unei naturi statice etc., revista NoI te ]ndeamn= s= trimi\i imaginile pe adresa redac\iei. |inem s= v= aten\ion=m asupra faptului c= lucr=rile trebuie s= le face\i de sine st=t=tor, s= fie originale [i nu copiate din alte surse. Fi\i dezinvol\i, trece\i peste obstacolele care se numesc emo\ii, lua\i aparatul de fotografiat [i tinde\i s= ajunge\i prin-tre primii la concursul de fotogra-fie, care an de an une[te tinerii fo-tografi din \ara ]ntreag=.

A[tept=m fotografii alb-negru sau color, digitale sau pe suport de h`r-tie, formatul minim 10x15 cm, cu men- \iunea „pentru concursul foto”. Indi-ca\i numele, v`rsta, adresa complet=, num=rul de telefon [i titlul lucr=rii. Urm=torul bilan\ ]l vom face ]n nu-m=rul 10, 2018. Cei mai buni vor fi premia\i.

Succes! Insipira\ie [i ochi buni ]n continuare!

NOI

} ntotdeauna dup= furtun= apa-re [i soarele, dup= ]ntuneric,

apare lumina [i toate merg ]na-inte. orice ai face, oric`t de greu \i-ar fi, exist= o sc`nteie care ]\i lumineaz= mintea [i astfel lucrurile par mult mai simple. {i totul de-pinde de faptele pe care le s=v`r-[e[ti, pentru ca acea sc`nteie s= poat= lua c=ldura unui foc. oricine poate s-o prind= [i s= o ]n\eleag= cu adev=rat, pentru c= „miracole-le iau na[tere din greut=\i”, spu-nea Jean de la Bruyere.

orice s-ar ]nt`mpla, ]mi adun mereu capacit=\ile [i alerg spre \inta care la ]nceput pare slab vi-zibil=, dar pas cu pas cap=t= con-tur. For\a mea de ne]nvins vine din=untrul meu, pentru c= ea m= face persoana care sunt, nimeni [i nimic nu m= poate opri.

For\a este cea mai veritabil= valoare a unui om, pentru c= ea se ascunde ]n inimile tuturor.

Cristina CODA, cl. a VIII-aPuhoi, Ialoveni

U nele lucruri, probabil, se schimb=, dar noi ]ncepem

[i sf`r[im cu familia, izvorul de iubire [i respect. Ce poate fi mai frumos [i mai dulce dec`t fami-lia? Ce poate fi mai scump [i mai drag dec`t p=rin\ii, care te a[-teapt= acas=, duc`ndu-\i dorul [i grija. Familia este o cetate ]n ca-re al=turi de cei dragi lupt=m ]mpo-triva r=ului, adic= a tot ceea ce ar putea ]mpiedica s= p=trund= soarele. E o mic= ]mp=r=\ie ]n ca-re ]nv=\=m dragostea, iertarea, lo-cul unde to\i se simt ferici\i. E o mi-c= biseric= a c=rei temelie sunt poruncile [i al c=rei c=min sunt dra-gostea [i rug=ciunea.

Familia este nucleul principal al societ=\ii. Copiii sunt roadele ce se coc ]n cuptorul dragostei din familie. E o icoan= a iubirii, a spe-ran\ei [i m`ntuirii.

Cariera nu te a[teapt= acas=.Banii nu ]\i [terg lacrimile.Faima nu te ]mbr=\i[eaz= noap-

tea.Familia este cel mai important

lucru. E cuibul fericirii, unde cine-va mereu te va a[tepta cu drag. Nimic nu e mai scump dec`t o fa-milie fericit=.

Corina DEMENCIUC, cl. a IX-aHeciul Vechi, S`ngerei

FOR|A DE NE}NVINS

IZVOR DE IUBIRE

IZ D

E T

OA

MN

+E

lena

GH

ER

MA

N, c

l. a

IX

-a|i

pa

la, I

alo

veni


noi [i voi

1. C`te dic\ionare ai ]n biblioteca ta [i de ce fel?2. C`t de des apelezi la un dic\ionar? La care anume?3. Apelezi [i la dic\i-onarele limbii rom`ne sau doar la cele care te ajut= s= studiezi o limb= str=in=?4. E[ti la curent cu ulti-mele apari\ii ]n acest domeniu?5. Ce dic\ionar \i-ai dori s= ai pe raftul t=u?6. Ai d=ruit cuiva vreun dic\ionar?7. Cuno[ti care sunt cele mai vechi dic\i-onare, inclusiv ro-m`ne[ti?8. Utilizezi dic\iona-rele electronice?9. Care \ar= editeaz= cele mai multe dic\i-onare?10. {tii care este cel mai lung cuv`nt din limba rom`n= din DEX?11. Ai auzit pe cineva s= citeasc= un dic\i-onar? Dar s= colec\i-oneze lexicoane?12. Comenteaz= afir-m a \ i a l u i A n d r é Maurois: Dac= oame-nii ar ]n\elege mai bine pericolele pe care le aduce folosi-rea anumitor cuvinte, atunci, dic\ionarele, ]n vitrinele libr=riilor, ar avea o band= ro[ie: „Exploziv. A se m`nui cu grij=”.

CHESTIO NAR

}NT~LNIRI PRIN AMINTIRI } nt`lnirile pot fi spontane, nea[teptate, visate, organizate, nepl=cute, me-

morabile… Uneori dai curs unei invita\ii, alteori – te ia prin surprindere. Chestionarul din nr. 7, 2017 }nt`lniri cu emo\ii v-a pus fa\= ]n fa\=, dragi cititori, cu cei pe care dori\i s=-i revede\i ]n timpul apropiat sau cu cei care v-au sur-prins la ultima voastr= ]nt`lnire. Sper=m c= emo\iile au fost pe m=sura a[tept=rilor [i clipele petrecute al=turi de cei dragi v-au ]naripat.

DIC|IONARUL DE PE

RAFTUL T+U

1. Prima ]nt`lnire care m-a marcat ]ntr-un fel aparte a fost atunci c`nd mi-am rev=zut veri[orii mei, Maxim [i Victoria, stabili\i ]n Italia. Am mers eu ]ntr-acolo [i ]n acea zi emo\iile mi-au sc=pat de sub control, deoarece erau ni[te copii c`nd au plecat, dar i-am reg=sit mari de tot. 3. Nu a[ vrea s= ]nt`lnesc niciodat= ]n calea mea r=utatea, ura, ]ntunericul, fiindc= acestea distrug omenirea.6. Pe bunicii mei ]i vizitez zilnic [i m= bucur c= am aceast= posibilitate.9. La o ]nt`lnire important= voi opta pentru o \inut= lejer=, comod= [i adec-vat= timpului [i spa\iului respectiv.

Cristina CODA, cl. a VIII-aPuhoi, Ialoveni

2. Dac= Grigore Vieru ar fi ]n via\=, mi-a[ dori nespus de mult s=-l ]nt`lnesc. Sunt sigur= c= a[ culege multe lucruri ]n\e-lepte pentru sufletul meu. o alt= do-rin\= e s= ajung la un concert de Eugen Doga. 8. Am sim\it la un moment dat c= s-a produs o ]nt`lnire de suflet ]ntre mine [i personajul literar al lui Zaharia Stan-cu, Darie, din romanul Descul\. Cum s= nu te impresioneze un s=rman copil care simte pe propria piele ce ]nseam-n= o via\= plin= de chin, dus= de locu-itorii satelor din C`mpia Dun=rii ]n pri-mele decenii ale secolului XX? Setea de via\= a copilului Darie ]nvinge acest tablou macabru. Muncind din greu, el reu[e[te s=-[i achite taxele [colare, animat de dorin\a extraordinar= de a-[i dep=[i condi\ia umil= prin dragos-tea de carte.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

5. Bine]n\eles c= organiz=m ]nt`lniri ]ntre colegi ]n afara orelor, deoarece astfel ne cunoa[tem [i ne ]mprietenim mult mai bine dec`t ]n timpul [colii, unde suntem concentra\i pe studii.6. }mi v=d bunicii [i veri[orii mei nu at`t de des precum mi-a[ dori. Distan\a se face vinovat=, ]ns= ]ncerc s= recu-perez ori de c`te ori am aceast= oca-zie.10. Nu obi[nuiesc s= ]nt`rzii la ]n-t`lnirile programate din timp – e lips= de bun-sim\. Chiar dac= apare vreun motiv urgent care necesit= am`narea ]nt`lnirii, anun\ [i m= scuz.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

4. Am aranjat o ]nt`lnire astfel ]nc`t s= par= pur ]nt`mpl=toare, av`nd drept scop s=-mi ajut prietena s=-[i revad= tat=l, care divor\ase de mama ei cu mai mul\i ani ]n urm=. A fost una plin= de emo\ii [i lacrimi. P=cat doar c= le-a trebuit at`ta timp pentru a se revedea. 7. }n timpul verii, atunci c`nd ]mi rev=d profesorii, m= ]ncearc= sentimente de bucurie [i recuno[tin\= pentru to\i anii petrecu\i al=turi.11. Afirma\ia Amintirea este ]ntotdeau-na un loc de ]nt`lnire (Isabel Allende) e at`t de profund=, ]nc`t te las= cu o stare de bine dup= ce o p=trunzi. Prin amintire [i revenirea la ea ori de c`te ori sim\i nevoia, ai siguran\a c= te vei ]nt`lni cu oameni dragi, cu momente de fericire [i ]mplinire pe care nu vrei s= le ui\i niciodat=. Amintirile nu ni le poate fura nici timpul, nici dispari\ia celor dragi. Iat= de ce este cazul s= le adun=m grijuliu ca mai t`rziu s= ne putem alimenta din ele.

Andreea BUCUR, 16 aniDrochia

D ragi cititori, a[tept=m r=spunsurile voastre ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. Autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar

vor fi desemna\i [i premia\i ]n num=rul 12, 2017. Succes [i inspira\ie!


poezie

Poet, prozator, eseist, traduc=tor, exeget ]n avangarda rus= [i ucrainean=. S-a n=scut ]n comuna Negureni, jude\ul Orhei (5.01.1949). Licen\iat ]n jurnalism [i filologie al Universit=\ii de Stat din RSSM (Chi[in=u, 1972). A activat ]n presa periodic=, de la redactor la redactor-[ef: Tinerimea Moldovei, Literatura [i arta, Moldova. A debutat cu placheta de versuri Arip= ]n lumin= (1976). }n ianuarie 1977 devine membru al Uniunii Scriitorilor din URSS; ]n septembrie acela[i an, este destituit din redac\ia ziarului Tinerimea Moldovei pentru promovarea spre publicare a unui eseu care contravenea liniei ideologice oficiale. Actualmente este pre[edintele Filialei Chi[in=u a Uniunii Scriitorilor din Rom`nia.

}n traducere, unele dintre c=r\ile sale au ap=rut ]n Fran\a, Rusia, Bulgaria, Tatarstan. Selec\ii din opera sa au ap=rut ]n peste 20 de limbi str=ine.

Distins cu mai multe Premii ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom`nia (1998, pentru volumul de poezie Gladiatorul de destine; 2016, pentru Panorama poeziei avangardei ruse), Premiul Na\ional al Republicii Moldova (2002), Premiul Comitetului Director [i al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Rom`nia (2008), Premiul Con-stantin Stere al Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2013). Marele Premiu al Turnirului de Poezie [i Cununa de Laur de la Tomis, 2016, organizat de USR.

Leo BUTNARU

UNEORI, POEZIA DEVINE AT~T DE AD~NC+...

Uneori, poezia devine at`t de ad`nc=]nc`t se ]ntunec= ]nfior=tor[i pare c= ar ascunde-o periculoas= st`nc=pentru eventualul ]not=tor.

{i a mia oar= ]\i vines= p=r=se[ti aceast= stare neprietenoas=repet`nd t`nguios ca un copil: „Gata,nu m= mai joc, plec acas=!”.

Apoi, ajuns iar ]n singur=tateparc= a[tep\i, parc= jinduie[ti, parc= ]\i pare r=u]ntr-o iarn= alb= din care se-ntrupeaz= Poezia cadin spuma laptelui pus la foc de Dumnezeu.

DescurajantS-au copt ierburile. Porumbeii sunt mai s=tui.S=tenii num=r= bobocii, or=[enii – ra\ele.orice fleac postmodern vrea ]n poem s=-l pui.S-au dus dracului valorile, \a\ele.

}nceputul de toamn= e-o discret= anarhie.Simetriile se pr=bu[esc peste orizont.Chindia preg=te[te-n felinare nuan\= liliachie,Umbrele-s ]n bern=, ca un afront.

Nici se putea altfel ]n vremuri nea[ezateC`nd nicidecum nu e de tras concluzii.Toate discursurile r=m`n neterminateCa strig=tul celor asasina\i de iluzii.

AFRODITA-POEZIA PENTRU PATRIE

probabilea a tr=it ]n s`nul lui Avraame coad= mare s= tr=ie[ti acoloazie de presupuspentru s`nul lui Avraamexist= programare on-line.

Am mai multe poeme de demult care]n loc de zi, lun=, ansunt datate cu num=rul t=u de telefondin p=catedeja nevalabil.

Ca o diversitate de moartedar mai ales de via\=cea\a fierbinte se nume[te aburiaburii reci se numesc cea\=.(Aici textul propriu-zis se afl=între subtext [i supratextca un sandvici de semnifica\iiscoase de sau puse la index.)

Iar c`nd intervin aburii, cea\acontinuarea subiectului e dificil=]nc`t e mai bine s=-l stopezi, saupur [i simplu s=-l sugrumi f=r= mil=.

Iar cei ce r`vnesc s= citeasc=precum se spune – ([i) printre r`ndurinu au dec`t s= fac=-n fel [i chips= se descurce-n colectiv, sau singuri.

PROGRAMARE DATARE

ARS SUBJECTUM

Ah, c`te am f=cut noi pentru Patrie!Unii au murit,al\ii pur [i simplu nu s-au n=scut.


Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Nu exist= o alt= variant=:odat= [i odat=se va sf`r[i [i teiul lui Eminescu din Copou.Probabiltulpina ]i va fi t=iat= segmente]n ideea de a fi repartizate pe la muzeele de literatur=sau pur [i simplu de patriotism.Atunci ar putea ap=rea un moment ce d= de g`ndit: pe trunchiul proasp=t retezats= urce vrun mititel – o furnic=sau o vaca-domnului ]nt`mpl=toarecare]n c`teva clipealerg`nd m=runt-m=runts= treac= peste cele cam cinci sute de inele cude-or trece anii.

Iar c`nd la Judecata de Apoi se p=rea c=se ]ncheiase [i ultimul ritual – cel cu dreptul de a reînviaal unorala un moment dat Dumnezeu ]ntreb= grefierul:— Dar unde sunt sufletele moarte ale lui Gogol?Ce facem cu ele?La care grefierul ][i lu= curajul de a r=spunde timid:— Dar ele, Doamne, nici nu au murit...

M=rturisesc c= am constatat [i eu adev=rul cu razele de lun=ce se auzeau izbindu-se de geamuri]ns= ]n acea noapte lini[tea era [i mai mare dec`t ]n poem]nc`tde susse mai auzeau cum trosnesc ]ncheieturile b=tr`nilor ]ngeri...

TRUNCHIUL DIN COPOU

DE-AI LUI GOGOL LA JUDECATA DE APOI

CU G~NDUL {I AUZUL LA LUCIAN BLAGA

Dou= linii perfect paraleleNumaidec`t se ]nt`lnesc undeva ]n infinit.Eu cred: ]n v`rful unghiuluidintre degeteleLui Dumnezeu.

c`ndvaapa era at`t de curat=at`t de curat=]nc`t]nainte de a intra ]n ea]\i venea s= te speli.

Telescopulnu are scopulde a ni-L ]nf=\i[a pe Dumnezeuci – ceea ce nu e deloc pu\in –de a ne apropia c`t mai mult de Elfie doar [i cu g`ndulcu ochii min\ii...

practice[ti un ]nger nepracticneamul t=u niciodat= probabilnu va ajunge s= inventeze un föhnpentru uscatul aripilor ]ngerilorla ie[irea d`n[ilor din baiesau din ploaie.

Pe fundal de munte negrumestecenii – claviatur= vertical=de pian suprareal.Probabil dibuitor]n coroanele mestecenilorprintre cuiburi de p=s=ripe v`rfurile tulpinilordegetul lui Dumnezeu caut= clapa do major.

Mintea mea na[te ideeadar nu o poate supune;ideea supune minte meaceacare a n=scut-o...

NEEUCLIDIAN+

C~NDVA

SCOP {I TELESCOP

}NGERUL NEPRACTIC

MAJOR

NA{TERE {I SUPUNERE


pa uz= de g`ndi re

PRIETENIILE SUNT CA POVE{TILE DE DRAGOSTEP utem considera c= oamenii au dou= familii. Una e cea biologic=,

propriu-zis=, iar cealalt= este constituit= din prietenii pe care ]i au. At`ta timp c`t rela\iile de prietenie le aduc fericire, lucrurile merg perfect [i ei cred c= prietenul la nevoie se cunoa[te. }ns=, din momen-tul ]n care echilibrul a ]ncetat s= mai existe ]ntre ei, parc= [i prietenia lor nu mai este cea de alt=dat=. F=r= inhibi\ii [i cu mult= sinceritate un grup de copii ne-au m=rturisit, unii [i din propria lor experien\=, care sunt motivele ce pot rupe o rela\ie de prietenie.

Igor P+V+LACHE, 11 ani, Vul-c=ne[ti: Motive serioase care pot dezbina o rela\ie de prietenie, din punctul meu de vedere, cred c= pot fi o b=taie, dac= e vorba despre b=ie\i, sau o ceart=.

Maria {EREMET, 11 ani, Ho-lercani, Dub=sari: Doi oameni pot s= nu mai fie prieteni din ca-uza unor vorbe ur`te adresate unul altuia. Se plictisesc de aceas-t= leg=tur= [i ]nceteaz= s= mai comunice unul cu altul.

Maria V+RZARU, 14 ani, Ca-hul: Prieteniile sunt ca pove[tile de dragoste. }ncep frumos [i bine, dar, din diverse motive, unele se termin= prea repede. Una dintre

cauze este indiferen\a unuia sau a altuia. Uneori, obose[ti doar s= ascul\i, ba mai mult, sim\i ne-voia ca cineva s= [i te asculte.

Marius P+NU|+, 11 ani, S`n-gera, Chi[in=u: E p=cat c`nd o prietenie frumoas= se rupe dintr-odat=. Acest lucru se ]nt`mpl= din cauza minciunii, a tr=d=rii [i a geloziei.

Iuliana HAJDER, 12 ani, Ca-nia, Cantemir: M`ndria este un p=cat care poate duce la dezbi-nare. De asemenea, invidia ochi-lor str=ini.

Capitolina URSU, 15 ani, M=c=-re[ti, Ungheni: Ne]ncrederea ]n aproapele distruge tot.

Valentina {IPITCA, 15 ani, L. T. Gr. Vieru, Briceni: Am fost ]n si-tua\ia c`nd prietenii aveau nevoie de ajutorul meu [i eu ]l acordam f=r= a ezita. Apoi, dup= ce se fo-loseau de mine, ]mi ]ntorceau spatele. Atunci am ]n\eles c= oa-menii f=\arnici [i lingu[itori nu ]mi pot fi prieteni.

Elena DVORE|CHI, 13 ani, Va-dul-Leca, Telene[ti: Caracterele diferite, incompatibilitatea p=reri-lor pot servi drept motiv pentru destr=marea unor rela\ii de prie-tenie, chiar dac= se p=rea c= vor dura o ve[nicie.

Pentru NOI – Olesea COSOI

IUBE{TE-|I APROAPELE CA PE TINE }NSU|IN u cred c= este om care s= nu comp=timeasc= pe cineva, fie [i

doar atunci c`nd obiectul comp=timirii este chiar propria per-soan=. A comp=timi pe cineva ]nseamn= a avea sim\=minte de mil=, de empatie fa\= de durerea [i suferin\a cuiva, ]nseamn= a avea omenie. Comp=timirea este unul dintre cele mai nobile [i mai pro-funde sentimente umane, ]nseamn=, de fapt, iubire de aproapele. C`t= compasiune [i atitudine serioas= fa\= de al\i oameni au, ne demonstreaz= prin r=spunsuri un grup de elevi de la Gimnaziul din Mustea\a, F=le[ti.

Anastasia DUMBRAV+, cl. a VII-a: Eu comp=timesc copiii care nu au p=rin\i, ei nu vor avea nici-odat= posibilitatea s= cunoasc= ce ]nseamn= dragostea p=rin-teasc= [i foarte mult mi-a[ dori s=-i pot ajuta cu ceva.

Valeria CARPENCO, cl. a VII-a: Pe copiii cu dizabilit=\i ]i comp=-timesc, deoarece ei sunt bolnavi [i nu au posibilit=\ile pe care le are un copil s=n=tos.

Alexandrina ONEI, cl. a VIII-a: }i comp=timesc pe cei f=r= visuri, f=r= scopuri, deoarece ei ][i pierd sensul vie\ii.

Corina BOGHIU, cl. a VIII-a: Comp=timesc oamenii bolnavi [i

pe cei s=raci, deoarece nu au ce m`nca [i duc lips= de medica-mente.

Raisa LUCHIAN, cl. a IX-a: Pe oamenii s=raci ]i cop=timesc ]n primul r`nd, deoarece to\i ]i ju-dec= [i ]i ofenseaz=. To\i ceilal\i ]i fac s= se simt= oameni de ni-mic.

Sabina VOL{CIUC, cl. a VIII-a: Eu ]mi comp=timesc familia [i so-cietatea noastr=, fiindc= ne con-frunt=m cu diverse probleme.

Larisa PALADI, cl. a IX-a: }mi comp=timesc p=rin\ii, fiindc= mun-cesc enorm [i se consum= pentru mine.

Carmena VIDMIDI, cl. a IX-a:

oamenii pesimi[ti, tri[ti nu [tiu s= se bucure de via\=, eu pe ace[tia ]i comp=timesc.

Oleg MUSTEA|+, cl. a VI-a: Mi-e mil= de bunicii mei c= nu pot s= fac= lucruri elementare, nece-sare [i depind mereu de cineva. E greu a[a s= tr=ie[ti.

Irina FILIP, cl. a IX-a: }i com-p=timesc pe b=tr`ni, fiindc= au pensii mici de tot [i nu-[i permit mai nimic la sf`r[it de via\=. Mul\i dintre ei sunt umili\i [i nu au un trai asigurat.

Pentru NOI – Ana CEAP+Mustea\a, F=le[ti


|ARA DIN VIS| ara noastr= e o comoar=, dar nu to\i realizeaz= acest lucru.

}[i bat joc de ea cum pot, o fur=, o am=gesc. Acum e r=u, ]ns= mai sunt [anse c= tinerii o vor readuce la via\=. Voi sunte\i viitorul, depinde doar de ceea ce ave\i de g`nd s= face\i pentru a schimba ceva ]n bine. Elevii de la Liceul L. Blaga din Iargara, Leova se dau cu p=rerea ]n acest sens.

Ana ST}NGU, cl. a VIII-a: }n primul r`nd, a[ dori ca ]n \ara noastr= s= fie pace. A[ face ca fiecare copil orfan s= aib= o fa-milie. {colile s= fie bine organi-zate.

Vlada MOISA, cl. a VII-a: A[ avea grij= ca toate legile s= fie respectate. A[ investi ]n [coli, or-felinate, deoarece copiii au ne-

voie de sus\inerea necesar= pen-tru o preg=tire care s= corespund= cerin\elor moderne, inclusiv ]n ce-ea ce prive[te abilit=\ile de con-ducere a \=rii.

Galina PFANEN{TÎLI, cl. a VIII-a: }n primul r`nd, a[ dori s= sus\in [colile care au nevoie de ajutor financiar. Sunt sigur= c=

nu vor fi ]n plus echipamentele sportive, auditoriile bine amena-jate, cantinele, vestiarele [.a.

Laurita RANGU, cl. a VII-a: Consider c= o problem= strin-gent= este repara\ia drumurilor. Apoi asigurarea oamenilor cu lo-curi de munc= bine pl=tite, pen-tru a-[i putea ]ntre\ine familia f=r= a pleca peste hotare. {i ga-

rantarea unui trai decent pentru pensionari.

Andrei HASANU, cl. a VII-a: Copiii s= aib= acces la c=r\i, s= fie deschise mai multe sec\ii de sport, de pictur= etc. Mi-a[ dori s= nu mai fie copii f=r= familie.

Vitalie TEMCIUC, cl. a VII-a: A[ ]mbun=t=\i [colile, deoarece

ele sunt forjeria viitorului \=rii.Petru MACOVEI, cl. a VII-a:

A[ construi ]n toate localit=\ile bi-blioteci, s=li de sport, locuri spe-cial amenajate pentru copii. A[ obliga prim=riile s= dea ajutoare copiilor s=raci [i orfani.

Gabriela JURAVLIOV, cl. a VII-a: A[ dori s= schimb politica la nivel de \ar=, astfel ]nc`t s= se

m=reasc= salariile, iar impo-zitele s= scad=, cre`ndu-se un nivel de trai mai bun. S= prefac Republica Moldova ]n-tr-un produc=tor care s= co-mercializeze marf= ]n alte \=ri. Foarte important ar mai fi casele pentru copii orfani, azi-lurile pentru b=tr`ni [i ad=pos-turile pentru animalele aban-donate.

Evelina |U|UIANU, cl. a VII-a: Voi face drumuri mai bune, voi remunera mai bine oamenii [i voi deschide locu-rile de munc= mai atractive. Altfel, concet=\enii no[tri plea-c= peste hotare [i \ara r=m`ne s=rac= [i pustie.

Estera SL+NIN+, cl. a VII-a: Voi propune o lege care s=

promoveze toleran\a [i egalita-tea. Voi lupta cu ho\ia [i contra-banda. Voi instala camere video pentru a depista [i a-i pedepsi pe cei ce ]ncalc= legea. Nu voi accepta violen\a ]n familie [i ]n societate.

Pentru NOI – Cristina VIZITIUIargara, Leova

}NTRE MERIDIANEValerie VOLONTIR


Rubric= sus\inut= de Larisa GUR+U, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

A vem un grai cu ochi umezi de dor [i istorie. Un grai cu t`mple ]mbrobonate de roua tru-

dei creatoare. Nic=ieri dorul nostru de des=v`r[ire nu s-a ar=tat mai clar [i mai cu t=rie ca ]n cuprin-sul limbii – afirma marele nostru poet Grigore Vieru. Cu drag [i respect pentru limba rom`n=, cu mult= grij= fa\= de exprimarea corect= [i fa\= de valori-ficarea resurselor lexicale, gramaticale [i stilisti-ce ale graiului nostru, vom continua concursul li-terar-lingvistic VENI, VIDI, VICI, ]ndemn`ndu-v= s= manifesta\i [i mai mult interes, o participare activ= a elevilor din toate gimnaziile [i liceele din \ar=, demonstr`nd o bun= cunoa[tere a limbii [i literaturii rom`ne.

}ncep`nd cu num=rul curent, v= vom oferi cele [ase etape ale concursului nostru. La concurs pot participa elevii claselor a VI-a – a XII-a. Rezulta-tele concursului vor fi anun\ate ]n num=rul din iu-nie 2018.

Pentru fiecare etap= v= propunem patru su-biecte: 1. o prob= de limb=. 2. Un exerci\iu de cul-tivare a limbii. 3. Un subiect din domeniul litera-turii. 4. Un microeseu.

Pentru fiecare subiect se acord= maximum 10 puncte (]n total pentru fiecare etap= maximum 40 de puncte).

Pe c`[tig=torii concursului ]i a[teapt= urm=toa-rele premii:

Locul ]nt`i (un premiu): Un set de carte, 17 titluri ]n 19 volume, de scriitori rom`ni [i univer-sali oferit de Editura Prut Interna\ional. Dona-tor: Editura Prut Interna\ional.

Locul doi (dou= premii): Dic\ionar enciclope-dic, Editura Cartier. Donator: Revista NOI.

Locul trei (patru premii): Republica Moldova patrimonial, Editura Princeps. Academia de {tiin\e a Republicii Moldova. Donator: Institutul Patrimoniului Cultural).

Institutul de Filologie (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova) va oferi fiec=rui c`[tig=tor un set de carte cu tematic= de limb= [i litera-tur= rom`n=.

Revista NoI va acorda diplome tuturor ]nvin-g=torilor.

ETAPA I

I. Forma\i substantive – nume de locuitori (masculin, singular [i plural) de la urm=toarele nume proprii: Moldova, Chi[in=u, C=l=ra[i, Orhei, Bucure[ti, Ia[i, Bac=u, Fran\a, Ungaria, China.

De exemplu, Elve\ia – elve\ian, elve\ieni.

II. Corecta\i (sublinia\i [i scrie\i corect) gre-[elile din enun\urile urm=toare:

1. M= st=rui s= nu ]nt`rzii la prima lec\ie. 2. Ea ][i aduce aportul la prosperitatea fami-

liar=. 3. Acum un an ]n urm= am fost ]n excursie.4. La examene retr=iesc ]ntotdeauna. 5. Elevii din clasa ]nt`ia nu se at`rn= serios

fa\= de lec\ii.6. Numai ce am primit o hot=r`re.7. Unde nu m-a[ duce observ c= comit aceia[

gre[al=. 8. }n sala festiv= a avut loc o ceremonie so-

lemn=.9. Am vrut s= dedic o dedica\ie, dar n-am do-

vedit.

III. Numi\i autorul versurilor [i titlul poeziei. Ce [ti\i despre aceast= crea\ie?

Str`nge\i piatra lucitoare Ce din soare se aprinde {i-\i avea ]n rev=rsare Un potop nou de cuvinte...

IV. Comenta\i ]ntr-un microeseu (1/2 pagin=) afirma\ia lui Ion Dru\=: P=m`ntul, istoria [i lim-ba sunt, ]n esen\=, cei trei st`lpi pe care se \ine neamul.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

EX

ER

CI|

IU D

IFIC

ILM

irce

a A

ND

RE

I


Continuare ]n pag. 30-31

dincolo de aparen\e

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇSOL LUCET OMNIBUSV ia\a noastr= depinde foarte mult de natur=, de

tot ceea ce ne ]nconjoar=. Avem nevoie de un mediu ]nconjur=tor c`t mai curat, c`t mai s=n=tos pentru oameni, precum [i pentru vie\uitoarele ne-cuv`nt=toare. oamenii ]nc= nu sunt con[tien\i c`t de mult s-a distrus natura, ca urmare a activit=\ilor ilegale.

Natural, ecologic, bio – probabil c= a\i observat c= to\i ace[ti termeni ce desemneaz= „]ntoarcerea la natur=” sunt din ce ]n ce mai des folosi\i ]n ulti-ma vreme. Dac= acum patruzeci de ani acest dezi-derat p=rea tipic culturii hippie, ast=zi din ce ]n ce mai multe persoane consider= c= este necesar= o reevaluare a progresului adus de modernitate.Recunosc`ndu-ne limitele [i accept`nd lec\iile oferite de procesul evolutiv ce a avut loc de-a lun-gul a miliarde de ani, putem spera la un viitor sus-tenabil, ]n care progresul tehnologic [i respectul fa\= de natur= s= se ]mbine armonios.

Concursul de fa\=, Sol lucet omnibus (Soarele str=luce[te pentru to\i), care se desf=[oar= mai mul\i ani la r`nd, are scopul de a atrage un contin-gent c`t mai mare de elevi, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre na-tur= [i c=ile de protec\ie a ei. Invit=m elevii din toa-te gimnaziile [i liceele din \ar= s= participe activ la acest concurs.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fieca-re dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul zo-ologiei, botanicii [i ecologiei. }nving=torii vor ob\i-ne premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic= ecologic=. V= rug=m insistent s= nu copia\i r=spun-surile unii de la al\ii. Pentru aceasta ve\i fi elimi-na\i din concurs.

Locul I – 500 de lei; Locul II – dou= premii a c`te 450 de lei fiecare;Locul III – trei premii a c`te 400 de lei fiecare.

Al\i cinci participan\i vor fi onora\i cu premii de ]ncurajare – c=r\i cu tematic= ecologic=. oficiul ozon va oferi c`[tig=torilor c`te un tricou. Ministe-rul Agriculturii, Dezvolt=rii Regionale [i Mediului va acorda institu\iei de ]nv=\=m`nt cu cel mai mare num=r de participan\i [i de premian\i Diplo-ma ministerului [i Cartea ro[ie a Republicii Moldo-va (ultima edi\ie) sau o alt= lucrare din domeniul protec\iei mediului.

Tuturor c`[tig=torilor li se va oferi literatur= cu tematic= ecologic= [i diploma revistei NoI.

V= ur=m s=n=tate [i o participare activ= la con-curs!

ETAPA I1. Cum reu[esc p=s=rile s= reziste la tempera-

turile joase ale iernii?2. Cum putem deosebi unele cereale cultivate (gr`u,

secar=, orz, ov=z) ]n prima lor faz= de vegeta\ie?3. Ce sunt petele pufoase sau doar albe de pe

fructe [i alte produse alterate? Descrie\i succint.A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la

apari\ia revistei.

Denumirile corpurilor cere[ti [i cele ale forma- \iunilor de pe suprafa\a acestora sunt atribuite

]n exclusivitate de c=tre Uniunea Astronomic= In-terna\ional= (UAI), care este unica autoritate recu-noscut= la scar= mondial= ]n domeniul astronomiei.

UAI poate decide s= atribuie corpurilor cere[ti numele unor personalit=\i care s-au remarcat prin descoperiri sau realiz=ri deosebite ]n astronomie, astrofizic=, dar [i ]n alte domenii, cum ar fi arta, literatura, muzica [.a. Doar cometele poart= nu-mele celora care le-au descoperit. De re\inut c= forma\iunile de relief de pe planete [i sateli\i pot purta numai numele personalit=\ilor decedate, ]n timp ce asteroizii poart= [i nume de persoane ]n via\=.

Pe harta actual= a cerului se reg=sesc peste 50 de nume de personalit=\i, dar [i denumiri geogra-fice din spa\iul rom`nesc, inclusiv din Republica Moldova. Astfel, avem 13 nume rom`ne[ti pe pla-nete din Sistemul Solar, 27 de asteroizi cu nume de rom`ni, 7 asteroizi cu denumiri rom`ne[ti, 3 co-mete cu nume de rom`ni [i 2 nume de rom`ni pe Lun=. }n cele ce urmeaz= ne vom referi doar la unele corpuri cere[ti [i forma\iuni de pe suprafa\a acestora care poart= nume/denumiri rom`ne[ti.

ASTEROIDUL MOLDAVIA. Asteroidul 2419 Mol-davia a fost descoperit ]n 1974 la observatorul As-trofizic din Crimeea. Asteroidul are m=rimea cu-prins= ]ntre 5 [i 11 km. orbita sa se afl= ]n centura principal= de asteroizi situat= ]ntre orbitele plane-telor Marte [i Jupiter. Perioada de revolu\ie a aste-roidului Moldavia ]n jurul Soarelui este de 3,48 ani.

NUME {I DENUMIRI ROM~NE{TI

PE HARTA CERULUI

POZI|IA MUN|ILOR CARPA|I DE PE LUN+


nimic altceva

ORCHESTRA MUGUREL A FOST }NTOTDEAUNA UN LABORATOR DE CREA|IE

S -a n=scut pe 2 februarie 1952, ]n satul Pelinia, Dro-

chia, ]ntr-o familie de l=utari. }n 1967-1973, studiaz= la

Colegiul de Muzic= {tefan Neaga, la Sec\ia de teorie [i compozi\ie, iar ]n 1975-1980 – la Institutul de Arte Gavriil Musicescu.

Chiar din primul an de colegiu, conduce orchestra de muzic= popular= de la {coala-Internat Nr. 1. }n anul II vine la pupitrul diri-joral al Orchestrei M=r\i[or de la Casa Tineretului din Chi[in=u, iar ]n anul III este angajat ]n calitate de solist-instrumentist (acordeonist) ]n Orchestra de Muzic= Popu-lar= Fluiera[.

}n 1972-1973 este dirijor al Orchestrei Cioc`rlia de la Palatul Sindicatelor din Chi[in=u, iar ]n 1974 – diri-jor al Orchestrei L=utarul [i profesor la Colegiul de Mu-zic= din B=l\i. De men\ionat c= Ion Dasc=l i-a avut ca discipoli pe regretatul trompetist al Orchestrei L=utarii din Chi[in=u Valeriu Hanganu, pe \am-balagiii Ion Surguci, Gheorghe Severin [i pe diri-jorul Orchestrei Simfonice a Operei Na\ionale Nicolae Dogotaru.

}n 1981, Ion Dasc=l este invitat la pupitrul dirijo-ral al Orchestrei Folclor a Radioteleviziunii Moldo-vene[ti. Aici a lansat o serie de melodii populare, complet`nd Fonoteca de Aur a Radioteleviziunii cu peste 1000 de crea\ii populare proprii.

}n 1987 re]nfiin\eaz= Orchestra de Muzic= Popular= Mugurel, al c=rei dirijor este p`n= ]n prezent. Pe parcursul anilor de activitate artis-tic= Orchestra de Muzic= Popular= Mugurel, diri-jat= de Ion Dasc=l, particip= la diverse serate de crea\ie [i spectacole de divertisment organizate de Moldova-Concert.

}n 2002 apare o carte despre Ion Dasc=l ca dirijor de orchestr=, cu titlul: Ion Dasc=l: persona-litate marcant= a artei muzicale.

}n februarie 2010, lui Ion Dasc=l i s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului.

— Dle Ion Dasc=l, la ce v`rst= a\i cunoscut aceast= lume a frumosu-lui – muzica popular=? Cine v-a ]ndreptat pa[ii spre ea?

— Am avut norocul s= simt gustul muzicii popu-lare ]nc= din fraged= co-pil=rie, av`ndu-l ca profe-sor pe tata, Toader Dasc=l, l=utar cunoscut prin p=r- \ile nordului [i dirijor al or-chestrei din sat (de altfel, majoritatea celor din di-nastia Dasc=l erau l=u-tari). Tata m-a ]nv=\at s= c`nt la acordeon [i la vi-oar=, iar deja prin clasa a III-a mergeam cu el la nun\i [i b=team toba.

— Unde v-a\i f=cut stu-diile?

— Primele ore de muzic= le-am luat de la tata, la „Conservatorul” de acas=. Apoi mi-am f=cut studiile la Colegiul de Muzic=

{tefan Neaga, din Chi[in=u, la un mare profesor, Loghin |urcanu, la care am ]nv=\at teoria muzicii, muzicologia. Student la Colegiu, m-am angajat ]n orchestra Fluiera[, ca acordeonist. Mai t`rziu, am mers la Institutul de Stat al Artelor, la dirijat or-chestra de muzic= popular= [i la acordeon.

— P`n= la Mugurel a\i condus [i alte orches-tre, nu mai pu\in cunoscute...

— A[a este. Mai ]nt`i, am fost acordeonist ]n or-chestra Fluiera[, apoi dirijor al orchestrei L=utarul din B=l\i (1974), care s-a bucurat de succes pe atunci, fiind laureat al mai multor festivaluri inter-na\ionale. Mai t`rziu, am fost invitat pentru func\ia de dirijor ]n orchestra Folclor a Radioteleviziunii Moldovene[ti.

— A\i re]nfiin\at Orchestra Mugurel, care ne ]n-c`nt= ast=zi cu o muzic= des=v`r[it=. Cum e s= conduci [i s= men\ii o orchestr= at`\ia ani, ]n ciuda tuturor greut=\ilor?

— Sunt dirijor al orchestrei Mugurel din 1987 [i o conduc p`n= ]n prezent. Pe parcursul anilor, or-

DE VORB+ CU ION DASC+L, DIRIJORUL ORCHESTREI DE MUZIC+ POPULAR+ MUGUREL

Fotografie din arhiva personal=


chestra a sus\inut multe concerte, a organizat se-rate de crea\ie [i a ]nregistrat albume cu interpre\i [i instrumenti[ti de pe ambele maluri ale Prutului (peste 40 de CD-uri).

Bine]n\eles, nu e u[or s= stai ]n fruntea unei or-chestre mari, cu muzicieni profesioni[ti. Cu toate acestea, satisfac\ia cu care lucrez zi de zi este mult mai mare, pentru c= suntem o echip= [i ne ]n\e-legem dintr-un cuv`nt.

— C`\i instrumenti[ti num=r= ]n prezent Or-chestra Mugurel?

— Momentan, orchestra Mugurel num=r= 20 de instrumenti[ti [i 4 soli[ti.

— De-a lungul timpului, Orchestra Mugurel a lansat multe talente. Cine sunt ace[ti arti[ti?

— orchestra Mugurel a fost ]ntotdeauna un la-borator de crea\ie, prin care au trecut mai multi soli[ti, cum ar fi: Mihai Ciobanu, Ileana |urcanu, Tamara Chi\aniuc, Ana Barbu, Constantin Rotaru, Mihai Grosu, Lenu\a Gheorghi\=, Angela Ciochin=, Rodica Buhn= [i mul\i al\ii.

— Dirijor [i totodat= compozitor, pe parcursul activit=\ii Dvs. artistice a\i scris mai multe piese. Care dintre ele se bucur= de cea mai mare popu-laritate?

— Sunt mai multe crea\ii care au l=sat un ecou de-a lungul anilor, printre care piesele Are mama doi feciori, cu Valentina Cojocaru, C`ntecul [i dra-gostea, cu Nicolae Sulac, Hai, c=ru\= cu doi cai, cu Mihai Ciobanu, Lume, lume, gura ta, cu Tamara Chi\aniuc, De la Ia[i la Chi[in=u, cu Constantin Bahrin, Am plecat copil din sat, cu Mihai Ciobanu; of, p=rinte drag, cu Ana Barbu.

— Cum cap=t= via\= o melodie popular=? — Mai ]nt`i lucrez minu\ios cu piesa. Dup= ce ]i

dau o hain= adecvat= melodiei, aleg interpretul potrivit.

— }n care p=r\i ale lumii „mugurii” muzicii noastre populare au dat ]n floare? Cum v= prime[te de fiecare dat= publicul de peste ho-tarele \=rii?

— Pe parcursul activit=\ii sale artistice, orches-tra de Muzic= Popular= Mugurel a avut turnee ]n foarte multe \=ri ale lumii, evolu`nd la concursuri, festivaluri de muzic= [i dans folcloric. Spre exemplu, am vizitat Germania, America Latin=, Italia, Fran-\a, Belgia, olanda, Polonia, Bulgaria, Rom`nia etc. M= bucur= faptul c= peste tot am fost ]nt`mpina\i cu bra\ele deschise, asculta\i cu pl=cere [i aplauda\i.

— Care este cel mai deosebit moment pe care l-a\i tr=it ]n cariera Dvs. muzical=?

— Cred c= fiecare spectacol este deosebit ]n fe-lul s=u, fie c= este vorba de prezen\a cuiva ]n sal=, de premiera unui c`ntec etc.

— Feciorii Dvs. au luat [i ei calea muzicii? — Ambii feciori sunt instrumenti[ti ]n orchestra

Mugurel, mai bine de 20 de ani, timp ]n care au reu[it s= se bucure de succes la mai multe concur-suri na\ionale [i interna\ionale. Eu mi-am dorit [i i-am ]ndemnat s= mearg= pe aceea[i cale cu mine, ]ns= nu am insistat. A fost alegerea lor, iar ast=zi Marcel c`nt= la vioar=, iar C=t=lin la nai.

— Unde a\i copil=rit? V= ]ntoarce\i deseori ]n satul Dvs. natal?

— M-am n=scut [i mi-am petrecut copil=ria ]n satul Pelinia, Drochia. }mi sunt foarte dragi acele locuri, dar de c`nd p=rin\ii nu mai sunt ]n via\=, merg acolo tot mai rar.

— Ce amintiri v= leag= de locul de ba[tin=? — Sunt multe [i frumoase amintirile. Mai cu

seam= ]mi amintesc de casa p=rinteasc=, de anii de [coal=, de orchestra de muzic= popular= de la Casa de Cultur= pe care o conducea tata, de frate [i de sor=...

— Cum a fost Ion Dasc=l elevul? — Nu vreau s= m= laud, dar am fost un elev

eminent, de[i mai f=ceam [i n=zb`tii, ca b=ie\ii.— Ce pasiuni a\i avut ]n copil=rie? — Muzica, dansul popular [i lectura.— Vorbi\i-ne despre proiectele Orchestrei Mu-

gurel realizate recent [i cele pe care urmeaz= s= le scoate\i la lumin=.

— Anul acesta am avut dou= mari spectacole. Este vorba de celebrarea, ]n luna februarie curent, a 50 de ani de la ]nfiin\area orchestrei Mugurel [i Spectacolul Flori de liliac ]n memoria Anei Barbu (11 mai 2017). Pe 28 august am evoluat ]n cadrul Concursului de C`ntec Popular Maria Dr=gan [i ]n spectacolul organizat ]n memoria artistei. }n luna octombrie va avea loc deschiderea stagiunii concertistice MoLDoVA-CoNCERT, unde va par-ticipa [i orchestra Mugurel. Preconiz=m [i noi ]nregistr=ri cu orchestra Mugurel [i soli[ti de mu-zic= popular=.

— Ave\i vreun regret? — Nu am regrete. — Ce sfat le-a\i putea oferi tinerilor care vor

s= mearg= pe calea muzicii populare? — S= munceasc= mult, deoarece dac= ai ales

aceast= cale, deloc u[oar=, trebuie s-o urmezi cu r=bdare, mult= ]ncredere [i sacrificiu. S= studieze folclorul muzical [i s=-[i aleag= un repertoriu pro-priu, av`ndu-i ca model pe cei mai mari interpre\i ai c`ntecului popular.

— V= mul\umim.

Pentru NOI – Valeria PRODAN


MODELE PENTRU TINERI

F lorin Roman, autorul c=r\ii Idolii vremurilor noastre, r=spunde la ]ntrebarea: „Care sunt

modelele pe care ar trebui s= le urmeze tinerii?”: }n nici un caz cele promovate de c=tre mass-me-dia! Adev=ratele modele le g=sim ]n s`nul Bise-ricii [i ]n perimetrul culturii tradi\ionale. Dar pos-turile de televiziune promoveaz= astfel de modele?…

Adev=rul este c= ast=zi lumea nu vrea s= mai aud= de Hristos, pentru c= Hristos este din ce ]n ce mai incomod. oamenii s-au obi[nuit s= tr=-iasc= ]n p=cat, se complac ]n ipocrizie, ]n imora-

litate, ca porcul ]n mocirl=; se fe-resc unii de al\ii [i, cu toate c= sunt tot timpul ]n c=u-tarea a ceva care s= le umple golul sufletesc, ei nu caut= acolo unde

este Lumina, ci acolo unde nu o vor descoperi niciodat=: ]n discoteci, ]n cluburi de noapte, la bordeluri, pe stadioane, ]n saloane de „]nfrumu-se\are”, la prezent=rile de mod=, ]n be\ii, ]n dro-guri, ]n fumat, ]n desfr`nare. Hristos ne pune fa\= ]n fa\= cu noi ]n[ine, ne arat= cine suntem cu adev=rat – [i noi ne speriem de acest lucru.

omul modern nu suport= s= fie criticat. Dac= ]i spui unui om modern s= se lase de fumat sau s= nu mai ]njure, ri[ti s= fii luat ]n der`dere, dac= nu chiar luat la pumni! omul modern vrea doar laude [i aplauze. Vorba lui Petre |u\ea: „omul actual este stupid [i inform, amestec de veselie infantil= [i triste\e de animal bolnav”...

„Modelele de urmat sunt tocmai cele care cri-tic= permanent moravurile cet=\ii.”

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

SENSIBILIZARE {I EXPRIMARE CULTURAL+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXNOIEMBRIE

5 Duminica XXII. Sf. Apostol Iacob, fratele Domnului.

8 Sf`ntul Mare Mucenic Dimitrie Izvor`torul de Mir; Sf. Cuv. Teofil.

21 Soborul Sfin\ilor Arhangheli Mihail [i Ga-vriil.

28 Sf. Cuv. Paisie de la Neam\. }nceputul Pos-tului Na[terii Domnului

E ugen Doga [i melodia sa Dulcea [i ginga[a mea fiar=; Alexandru Pl=m=deal= [i monu-

mentul lui {tefan cel Mare; Maria Bie[u [i rolul s=u Cio-Cio-San; Ion [i Doina Aldea-Teodorovici [i monumentalele note „ne-am ales cu Domnul Emi-nescu!”; Mihai Grecu [i tripticul Istoria unei vie\i; Emil Loteanu [i filmul Luceaf=rul, Mihai Volontir [i rolul lui Budulai din filmul |iganul; Vasile Iovu cu al s=u nai sau Nicolae Botgros cu a sa vioar=... – cunoa[terea acestor personalit=\i [i a operelor lor este cea mai evident= dovad= de dragoste fa\= de plaiul nostru. Pentru astfel de sentimente [i consi-dera\iuni este important= Competen\a Sensibili-zare [i exprimare cultural= ce reprezint= abilitatea de a aprecia importan\a exprim=rii creative a idei-lor, experien\elor [i emo\iilor ]ntr-o varietate de medii. Astfel, ca [i ]n cazul altor competen\e pute\i construi:

• Cuno[tin\e – con[tientizarea mo[tenirii cultu-rale, locale, na\ionale, europene [i a locului patri-moniului cultural ]n lume; ]n\elegerea diversit=\ii culturale [i lingvistice ]n Europa [i ]n alte regiuni ale lumii. Exerci\iu: face\i o list= a personalit=\ilor [i completa\i-o cu informa\ii despre reu[itele lor.

• Deprinderi – aprecierea critic= [i estetic= a ope-relor de art=, precum [i a propriei exprim=ri printr-o varietate de mijloace; dezvoltarea abilit=\ilor creative care pot fi tran-sferate ]ntr-o varietate de contexte profesio-nale. Exerci\iu: afla\i ce domeniu al culturii re-prezint= personalit=\ile preferate, ce instrumen-te folosesc, cu ce cu-rente se definesc etc.

• Atitudini – ]n\ele-gerea profund= a propriei culturi [i sensul identit=\ii ca baz= a respectului [i a atitudinii deschise fa\= de diversitatea exprim=rii culturale; creativitate [i dorin\= pentru cultivarea capacit=\ii estetice prin expresie artistic=. Exerci\iu: ]mbr=ca\i o ie auten-tic=, dar nu ]nainte de a afla ce simbolizeaz= de-senele, culorile, amplasarea lor [i reproduce\i [i altora ce a\i aflat.

Mul\i speciali[ti recomandau patriotismul ca o competen\= separat= de cultur=, al\ii, incluz`n- du-m= [i pe mine, consider=m c= doar prin ]n\ele-gerea [i dragostea fa\= de na\ionalitatea noastr=, prin p=strarea cu sfin\enie a ]n\elepciunii [i dem-nit=\ii neamului nostru, prin onorarea personalit=\i- lor care ne fac cinste, prin m`ndria de a g=ti buca-tele noastre [i a purta costumele na\ionale, prin cuv`ntul [i c`ntecul nostru, vom reu[i s= men\inem at`t pe hart=, c`t [i ]n suflete, numele de Republi-ca Moldova.

Alexandru DIMITROV

2017, octombrie NOI

9/16

/

}n

cele

din

urm

=,

am

hot

=r`

t, pe

ntru

ori

ce e

vent

ualit

ate

, s=

-l pu

n la

cur

ent p

e S

am

son

{le

ahu

, pr

iete

nul

din

ace

le v

rem

uri,

scri

i-to

r, f

ost

ilega

list

trec

ut p

rin

be-

ciur

ile

Sig

ura

n\ei

b

ucur

e[te

ne.

}n R

om`

nia

de

p`n=

la

r=

zboi

a

fos

t co

nd

uc=

toru

l ti

ner

etul

ui

revo

lu\io

nar

din

Bu

cure

[ti.

Fiul

ci

zma

rulu

i d

in S

corn

ice[

ti, N

ico-

lae

Cea

u[es

cu,

b=

iat

t`n

=r

pe

atu

nci,

asi

gura

pa

za d

e co

rp a

to

var=

[ulu

i Ti

c=,

num

ele

cons

pi-

rativ

al

lui

Sa

mso

n {

lea

hu.

Le-

gend

a s

us\in

ea c

= v

iitor

ul d

icta

tor

al R

om`

niei

]nca

sase

o d

at=

dou

=

palm

e b

une

de

la to

var=

[ul T

ic=

, pe

mot

iv c

=, d

eseo

ri, l

a m

iting

uri,

se r

=t=

cea

pri

n m

ul\im

e d

e nu

-[i

pute

a g

=si

pa

tron

ul.

Da

c=

r=m

`ne

a

la

Bucu

re[t

i, i-a

m f

i v=

zut

ima

gine

a p

e po

r-tr

etel

e pu

rta

te d

e d

emon

stra

n\i l

a

para

de,

da

r, o

da

t= c

u ce

da

rea

Ba

-sa

rab

iei,

a p

refe

rat s

= s

e ]n

toa

rc=

la

el

aca

s=,

la C

=l=

ra[i

, un

de

]l a

[tep

ta s

=rm

an

a s

a m

aic

=,

o ev

reic

= b

=tr

`n=

cu

o ca

s= d

e co

pii,

care

-[i

c`[t

iga

ex

iste

n\a

c`

rpin

d s

aci

pen

tru

moa

ra d

in

veci

n=ta

te.

A s

=pat

rev

olu\

iona

rul

Sam

son

{le

ahu

tran[

ee l

a S

talin

grad

, a

pa

rtici

pat l

a r=

zboi

, acu

m s

cria

po-

vest

ioa

re p

e te

ma

vie

\ii s

ale

, cla

sa

mun

cito

rea

sc=

, [i,

din

asc

unzi

[ul

s=u

scri

itori

cesc

, ur

m=

rea

ate

nt

via

\a p

oliti

c=, p

entr

u c=

ileg

ali[

tii,

dup

= c

um s

e [t

ie, n

icic

`nd

nu

ies

din

ile

galit

ate

, or

ic`

t [i

or

icum

s-

ar

fi sc

him

ba

t re

gim

urile

. Sa

m-

son

era

la

cur

ent

cu t

oat=

]nc

or-

dare

a so

cial

= ce

cup

rinse

se a

tunc

i or

a[u

l –

ru[i

, p

roru

[i,

rom

`ni

, pr

orom

`ni

, com

uni[

ti d

edic

a\i

cu

trup

[i s

ufle

t, co

mun

i[ti

de

cari

e-r=

, a

ntic

omun

i[ti,

age

n\i

de

se-

curi

tate

sub

aco

peri

re,

age

n\i

]n

form

= d

e pa

rad

=,

fie z

i d

e lu

cru,

fie

s=

rb=

toa

re...

To

tul f

ierb

ea, t

otul

put

ea iz

buc

-ni

, din

clip

= ]n

clip

=.

Sa

mso

n, s

au

Sim

on,

cum

]i

zice

am

noi

de

obic

ei,

m-a

asc

ul-

tat

foa

rte

ate

nt,

cu c

apu

l pl

eca

t pe

un

um=

r, c

um f

=ce

a c

`nd

vo-

ia s

= p=

trun

d= d

eplin

info

rma\

ia.

Nu

m-a

]nt

reb

at

pent

ru c

e m

i-ar

treb

ui,

]ntr

-o

ase

men

ea

situ

a-

\ie ]

ncor

da

t=, o

ave

ntur

= l

a m

iez

de

noa

pte.

Mi-a

aru

nca

t, fu

gitiv

, o

priv

ire

mir

at=

, d

ar

nu a

st=

ruit

asu

pra

ei.

La d

esp=

r\ir

e m

i-a z

is

cu ju

m=

tate

de

gur=

: —

Voi

\in

e la

mpa

de

noa

pte

apr

ins=

p`

n= l

a ]

ntoa

rcer

ea t

a.

C`

nd v

ei r

even

i, s=

-mi b

oc=

ne[t

i la

gea

m, c

a s

= p

ot s

tinge

lam

pa.

Locu

iam

]n a

ceea

[i c

as=

, eu

la

eta

jul d

oi, S

am

son

la p

rim

ul, s

au

part

er,

cum

i s

e zi

ce a

cum

a.

Fe-

rea

stra

ca

bin

etul

ui s

=u

ie[e

a ]

n cu

rte,

]n d

rept

ul g

eam

ului

era

pus

un

cot

ile\,

[i c

ine

voia

cev

a s

=-i

com

unic

e, u

rca

pe

piet

roiu

l ce

la

[i-i

cioc

=ne

a la

gea

m.

***

Au

trec

ut d

e a

tunc

i a

ni [

i a

ni,

pest

e ju

m=

tate

de

vea

c a

tre

cut,

da

r ]m

i a

min

tesc

mie

zul

cela

de

noa

pte

de

pa

rc=

to

ate

s-a

r fi

treb

uie

s=-m

i u[

urez

suf

letu

l, a

lt-m

inte

ri,

trec

utul

m=

va

dis

trug

e,

m=

va

b=

ga c

u zi

le ]n

p=

m`

nt.

— {

i cum

de

m-a

i ale

s to

cma

i pe

min

e?—

Nic

i eu

nu

[tiu

cum

[i

de

ce.

Tot

umb

l`nd

pe

la ]

nt`

lnir

ile

scri

itori

lor

cu c

itito

rii,

am

nim

e-ri

t, ]n

t`m

pl=

tor,

la

B

iblio

teca

C

entr

al=

. {

i, cu

m s

t=te

am

ala

l-t=

sea

r=

la

]nt`

lnir

ea

ceea

a

d

umita

le c

u ci

titor

ii, m

i-am

zis

, a

[a,

deo

da

t=,

iat=

cui

am

s=

-mi

des

carc

suf

letu

l. A

m c

erut

de

la

veci

n o

jum

=ta

te d

e fo

aie

, to

cul

[i \i

-am

tocm

it b

ile\e

lul c

ela

. }l a

i cu

du

mn

ea

ta?

Ar

fi b

ine

s=

m

i-l

]nto

rci.

Nu

de

alta

, da

r s-

ar

pute

a s

= a

i pro

ble

me.

..—

Nic

i o

gri

j=.

Bile

\ele

le d

e la

ser

ate

le l

itera

re f

ac

part

e d

in

arh

iva

mea

per

sona

l=.

Da

r, a

-pr

opo

de

bile

\elu

l ce

la a

l t=

u...

St`

nd a

[a d

e vo

rb=

, v=

d c

= e

[ti o

fir

e b

ine-

cres

cut=

, cum

p=ta

t=, c

i-tit

=, p

re\u

ie[t

i cuv

`nt

ul, [

tii c

`nd

[i

und

e s=

-l sp

ui...

Ce

te-a

f=

cut

s=

scri

i b

ile\e

lul

cela

a

t`t

de

obra

znic

, ca

s=

nu

zic

insu

lt=to

r.

—

Altm

inte

ri

nu

vene

ai.

Cu

„Mul

t st

ima

te

tova

r=[e

...”,

sa

u ch

iar

„Mul

t iu

bite

tov

ar=

[e...

” nu

sc

o\i u

n sc

riito

r d

in c

as=

.—

Ai m

ai ]

ncer

cat?

N

u m

i-a r=

spun

s, [

i-a ]n

tors

pri

-vi

rea

]n a

lt= p

art

e, d

emon

str`

nd

un ta

ct [

i o s

tim=

anu

mit=

pen

tru

bre

asl

a s

criit

oric

easc

=.

— {

i ce

te-a

f=cu

t s=

-i a

leg

i pe

scri

itori

pen

tru

a te

spo

ved

i?—

}n

ziua

de

azi

, ei

sun

t si

n-g

urii

pred

ispu

[i

s=

te

asc

ulte

. C

eila

l\i, c

`nd

aud

de

de\

inut

po-

litic

, fug

de

tine

ca d

e ci

um=

.

Am

sta

t o v

rem

e t=

cu\i,

]n m

iezu

l no

p\ii,

]n

mijl

ocul

unu

i pa

rc p

us-

tiu. V

`nt

ul l

eg=

na u

[or

pom

ii pe

ju

m=

tate

des

frun

zi\i,

se

leg

=na

u um

bre

le lo

r pe

asf

alt,

[i n

oi ]n

[ine

pa

rc=

ne

leg=

nam

, plu

tea

m ]n

tr-o

b

arc

=,

f=r=

a [

ti b

ine

]nco

tro

[i

pent

ru c

e pl

utim

.—

{i

totu

[i,

]nto

rc e

u d

iscu

\ia

]ntr

-o d

irec

\ie m

ai o

ptim

ist=

. ori

-cu

m a

r fi,

ai

supr

avi

e\ui

t, [i

nu

num

ai c

= a

i sup

ravi

e\ui

t! E

[ti t

ot

at`

t d

e a

prig

=,

com

ba

tiv=

cum

er

ai

atu

nci,

]n c

lasa

a z

ecea

, la

le

c\ia

cee

a a

voa

str=

de

trig

o-no

met

rie.

.. {

i a

tunc

i m

= ]

ntre

b:

cum

a s

upra

vie\

uit s

ufle

tul a

cest

a

]n p

`cl

a a

ceea

]ng

rozi

toa

re, f

=r=

ni

ci u

n re

per,

f=r=

nic

i o s

pera

n\=

, f=

r= n

ici o

ra

z= d

e lu

min

=?

Buco

vine

ana

a z`

mbi

t. D

a po

ate

a[a

mi

s-a

p=

rut,

pent

ru c

= n

u-i

ved

eam

fa

\a.

Era

foa

rte

pu\in

=

lum

in=

]n

parc

ul c

ela

, m

ai

ale

s ]n

col

\i[or

ul d

in d

rea

pta

mon

u-m

entu

lui.

{i

apo

i er

a ]

nf=

[ura

t=

]n b

rob

oad

e, d

e-i

ved

eam

doa

r v`

rful

na

sulu

i [i

och

ii ca

re s

cli-

pea

u, d

in c

`nd

]n c

`nd

. A

u sc

lipit

[i a

cum

a.

— P

=ca

t ar f

i s=

zic

– n

u a

vea

m

noi

aco

lo n

ici

un r

eaze

m,

nici

o

lum

ini\=

. Dom

nul a

re g

rij=

de

cei

n=p=

stui

\i [i

, ]n

fie

care

c`

rd d

e ra

\e,

se ]

nt`

mpl

= s

= r

=t=

cea

sc=

[i

c`

te u

n pu

i d

e le

b=

d=

, ]n

fie

-ca

re c

irea

d=

de

vite

apa

re [

i c`

te

o c=

prio

ar=

.—

De

und

e a

par

ele?

—

Ca

d d

in c

er.

— {

i a

colo

, ]n

la

g=

rul

vost

ru,

tot d

in c

er a

c=

zut?

— C

ura

t c=

din

cer

, nim

eni n

u a

v=z

ut c

`nd,

cum

, cin

e a

adus

-o.

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 9

a. c

.

Ion

DR

U|+

BUC

OV

INEA

NA

NOI, octombrie 2017

10/15/

]nt̀m

plat mai ieri. Toam

na lui 1965 era

cam

rece, cam

secetoas=

. Un

v`nt usca

t de la

sud, d

in stepa

Bugeacului,

cernea

peste ca

pi-ta

la M

oldovei colb

am

estecat cu

nisip. Frica d

e secet= za

ce ]n noi chia

r [i atunci c`

nd, d

e bine, d

e r=

u, devenim

or=[eni, [i, d

ac=

vrem

ea trece, ia

r de p

louat n

u plou=

, un fel de posom

oreal=

]n-cepe a

dom

ni peste tot ora[ul.

Pare

incredib

il, d

ar,

atunci,

la

do

u=

sprezece

de

no

ap

te, C

hi[in=ul era

ab

solut pustiu. De

undeva

de printre ca

se ab

ia se

auzea

imnul lui {

tefan N

eaga

, ca

re, de ob

icei, transm

is la ra

dio,

simb

oliza ]ncheierea

unei zile [i trecerea

]n s`nul nop\ii. N

u [tiu ce a

vrut s= spun=

{tefa

n Nea

ga

prin imnul a

cela, d

ar, d

e fiecare

da

t= c`

nd ]l a

uzeam

, m=

cuprin-d

ea o triste\e d

e moa

rte. Ad

uceau,

oarecum

, a pa

rasta

s, a prohod

ire m

elodiile celea

.C

u energia

electric=

a

veam

prob

leme [i a

tunci. }n capita

la

Mold

ovei, lumin=

pu\in= la

miez

de noa

pte, ab

ia d

e se vedea

de

pe o parte a

str=zii pe cea

lalt=

parte.

Tr=iam

nu chiar

departe de parc, ]n casa nou= pe atunci, ]ntins=

d

e-a

lungul pie\ei

cen-tra

le. ora

[ul d

oarm

e bu

[tean

, ferestrele,

]ntunecate

peste tot,

pustii str=zile, pustie Pia

\a Lenin

cu Arcul d

e Triumf cu tot, S

oborul

r=m

as f=

r= cruce a

bia

se ara

t=

alb

ind prin p`

cla nop\ii. D

e aca

s=

[i p`n=

]n mijlocul pa

rcului, p`n=

la

b

anca

d

in d

reapta

m

arelui

poet rus, nici un trec=tor, nici un

suflet, nici o umb

r=.

M=

tur cele c`teva

frunze uscate

de pe b

anca

indica

t=. o

bra

znica

autoa

re a noti\ei nu se prea

vede.

A[a

e cu rela\iile d

intre noi, doa

m-

nele [i dom

ni[oarele fa

c mofturi,

capricii, se cer a

[tepta

te. Bine,

hai, trea

c= d

e la noi. M

= a

[ez pe b

anc=

[i a[tept. Trec zece m

inute, cincisprezece. Eram

de acum ga-

ta s=

m=

ridic [i s=

m=

]ntorc a

cas=

, c`nd

a r=

s=rit, la

porti\a

de a

sfin\it a parcului, o umbr= ciu-

dat=, un fel de matahal= ]nf=[urat=

]n d

e toate, cum

se ]nfofolesc, de

obicei, pa

znicii care a

u de f=

cut stra

j= toa

t= noa

ptea.

Cob

oar=

grijuliu cele c`teva

trepte [i vine ]ncet, nu a

t`t [chio-

p=t`

nd,

c`t

alignind

oa

recum,

sc=p=

t`nd

pe un picior. Venea

fu-ra

t= d

e g`nd

uri, nici nu se uita ]n

partea

mea

, p=rea

c= nici nu m

=

observa

se. }ncepusem a

crede c=

e o sim

pl= trec=

toare prin pa

rc, d

ar, c`

nd a

m v=

zut c= o c`

rne[te d

in drum

[i se ]ndrea

pt= spre b

an-

ca pe ca

re [edea

m, m

-am

ridica

t s=

-i viu ]n ]nt`m

pinare. M

ata

hala

s-a

oprit brusc, a

ridica

t bra

\ele, oprind

u-mi m

i[carea

. —

Nu v=

apropia

\i, m-a

pre-venit a

ceea[i voce d

in receptor.—

P=

i... a

r fi

s=

facem

cu-

no[tin\=... cum

se obi[nuie[te...

— N

u e neap=

rat nevoie. N

u-m

ele dum

itale ]l cunosc, ia

r c`t

prive[te al m

eu, ma

i bine s=

nu-l cunoa

[te\i. —

E

[ti o

persoan=

a

t`t

de

periculoas=

? —

Fo[tii

de\inu\i

politici nu

sunt deloc periculo[i, d

ar, fiind

urm

=ri\i chia

r [i dup=

elibera

re, ]i p

un ]n situa\ii com

plica

te pe cei

ce vin ]n contact cu ei. Cunosc`n-

du-mi num

ele, s-ar putea

s= fi\i

t`r`

t prin instan\e, pe c`

nd, a

[a,

— N

u [tii ]n ce fel? Chia

r vrei s=

-\i spun?—

Fire[te. Pentru asta

am

[i venit.

— A

tunci s= [tii c=

, deseori, fe-

meilor ca

re sunt nevoite s= fa

c=

eforturi fizice mult peste puterile

lor li se ]nt`mpl= s= le cad= m

at-ca.—

Era

[i un med

ic cu voi?—

Med

ic acolo, l`

ng= rem

orca

cu trunchiuri?!—

{i a

tunci ce f=cea

u bietele

femei, cum

se ]ngrijeau singure

pe sine?—

Uluitor d

e simplu. S

e cul-ca

u ]n p=tucul cela

de m

u[chi, ][i cob

orau p`

n= la

genunchi pan-

talon

ii, c= a

colo umb

lam

toate

]n panta

loni, altm

interi, musc=

ria

ceea d

e taiga

te m`

nca d

e vie. {i,

cu degetele lor st`

lcite, murd

are,

pline de sm

oal=

de b

rad

, ]ncetul cu ]ncetul ][i ]m

pingeau m

atca

la

loc. — {

i dup= asta cum erau trans-

portate la

ba

rac=

?—

Transporta

te la b

ara

c=! V

ai

ce naivita

te! Ca

re transporta

re! Pa

ntalonii la

loc, te ]mpa

chetezi cu ce po\i pe und

e po\i, te ]ncingi b

ine [i hai ia

r la m

unc=, a

ltminteri

nu faci norm

a, ia

r f=r=

norm=

n-ai

s= po\i prim

i seara

felia d

e pìne

de orz [i zea

ma

de va

rz= m

urat=

, ob

i[nuita noa

str= hra

n= zi d

e zi. —

Pìne d

e orz! Prima

oar=

a

ud d

e pìne d

e orz. E b

un= p`

i-nea

ceea?

— |epoa

s=, n-a

re nici un gust [i e ta

re ca pia

tra.

— C

um d

ar ta

ie ei pìnea

da

c=

e tare ca

piatra

? Cu fier=

str=ul?

— C

`t e p

roasp

=t=

, cald

= [i

]ntreag

=, se p

oate t=

ia cu

cu\i-

tul, da

, cum a

junge felii, p

e loc ]ncepe a

se ]mpietri. R

odea

m cu

toate d

e ne sc=p=

rau d

in\ii, da

r nu a

veam

]ncotro, f=r=

pìnea

ceea

nu puteam

face norm

a.

— }n S

iberia

nu cre[te, nu ro-d

e[te grùl?!

— Ba

da

, cre[te bine [i rod

e[te b

ine, da

r ni se d=

dea

pìne d

e orz pentru ]nt=

rirea m

usculaturii.

— o

rzul ]nt=re[te m

u[chiul?!—

Fiu de \=

ran [i nici pe a

sta

nu o [tii? Nu a

i \inut cai?

— E

u nu, da

r tata

a \inut.

— {

i nu le d=

dea

orz?—

Ra

r de tot. M

ai m

ult t=r`

\e [i sfecl=

am

estecat=

cu pleav=

.—

La noi ]n Bucovina

, c`nd

e vorb

a d

e o munc=

grea pentru

vite, ara

tul \elinei sau scosul pie-

trelor din ca

riere, cailor li se d

=

orz. Ca

d pe b

r`nci, d

ar se rid

ic=

singuri [i trag m

ai d

eparte. D

e a

sta ni se d

=d

ea [i nou=

pìne

de orz. E

ram

]n r`nd

cu cei ce ar=

\elin=

[i scot piatr=

. A

m sta

t o vreme t=

cu\i. Disp=

-ruse pe nea

[teptate [i noa

ptea

ceea secetoas=, [i parcul cu bustul lui P

u[kin cu tot. E

ram

am

`n

doi

]n p=

durile celea

s=lb

atice d

e la

poalele m

un\ilor Ura

li. Deo-

da

t= ]ns=

, de und

eva d

in vale,

de d

up= Po[ta

Veche, a

fluierat

am

enin\=tor o locom

otiv=.

Am

tres=rit. U

mb

la b

iata

fat=

pe o s`

rm=

. Nu cum

va, D

oam

ne fere[te, s=

se ma

i pr=b

u[easc=

o d

at=

...—

Da

r nu te temi, fa

t= d

rag=

, s=

poveste[ti groz=viile prin ca

re a

i trecut? —

M=

tem, fire[te c=

m=

tem,

da

r nu le pot purta tot tim

pul ]n-cuia

te ]n mine. D

in c`nd

]n c`nd

,

2017, octombrie NOI

11/

14/

— T

u a

i scr

is?

Ion

MO

RA

RU

umer

ii d

e pa

rc=

][i p

otri

vea

ha

ina

to

cma

i pu

s=.

Nu

s-a

a[e

zat

bin

e [i

o m

ai s

cutu

r= o

da

t=.

— E

[ti a

t`t d

e ]n

f=[u

rat=

]n d

e to

ate

[i t

e m

ai p

rind

e fr

igul

?—

Nu

sunt

del

oc ]n

f=[u

rat=

. o

blu

z= [

i o s

curt

eic=

. Pa

r ]n

s= g

re-

oaie

[i

ma

siv=

pen

tru

c= o

pt a

ni

am

t=

iat

copa

ci ]

n S

iber

ia.

Am

m

u[ch

ii m

ult p

rea

dez

volta

\i pe

n-tr

u o

fat=

.—

Poa

te o

fa

t= d

a j

os u

n co

-pa

c?!

— {

i de

ce n

-ar

pute

a?

— P

=i,

dup

= c

`te

se

[tie

, t=

ie-

torii

de

p=du

re, s

au le

soru

bî, c

um li

se

ma

i zic

e, s

unt b

=rb

a\ii

os`

ndi\i

la

mu

nc=

sil

nic

=,

pe

c`n

d f

e-m

eile

...—

}n

Uni

unea

Sov

ietic

= f

emei

nu

pre

a e

xist

=,

iar

]n l

ag

=re

le

cele

a s

iber

iene

de

de\

inu\

i po

li-tic

i, n

ici

pom

enea

l=.

Era

m ]

n b

ara

ca n

oast

r= o

sut

= [

i cev

a d

e a

nim

ale

mun

cito

are

, ma

jori

tate

a

co[e

rni\e

.—

Cum

, ad

ic=

, co[

erni

\e?

Ce

]nse

am

n= c

o[er

ni\e

?—

Col

hozn

ice

care

, se

ara,

c`n

d

se ]n

torc

eau

de

la m

unc=

, pun

eau

c`te

cev

a ]

n co

[ pe

ntru

cop

ila[i

i r=

ma

[i f

l=m

`nz

i a

cas=

. C

art

ofi,

cast

rave

\i, s

fecl

=, c

e se

nim

erea

. S

e zi

cea

c=

pri

n a

sta

ele

ru

-in

eaz=

col

hoz

ul,

dis

tru

g s

tru

c-tu

ra o

b[t

easc

=, t

r=d

eaz=

pol

itica

st

atu

lui.

Prin

urm

are

, li s

e in

tent

a

proc

es p

oliti

c. {

ase

, op

t a

ni l

a

t=ia

t p=

dur

i.—

{i c

um ta

ie fe

mei

le c

opa

ci?

— T

ot a

[a c

um le

taie

[i b

=rb

a-

\ii. N

ici o

deo

seb

ire.

Ave

am

nor

me,

tr

ei m

etri

cub

i pe

zi.

— C

e ]n

sea

mn=

trei

met

ri c

ubi?

C

um a

r fi

ast

a?

— N

u [t

ii ce

]nse

amn=

trei

met

ri

cub

i ]n

p=

dur

e? S

au

un s

ingu

r b

rad

na

lt c`

t o

bis

eric

=,

sau

doi

b

razi

ma

i mic

i, sa

u tr

ei m

icu\

i de

tot. —

A

vea

\i cu

mva

fie

r=st

raie

m

eca

nice

?—

Ei d

a, c

um s

= n

u! F

ier=

stra

ie

mec

ani

ce! B

esch

ia [

i top

orul

.—

Poa

te o

fem

eie

da

jos

cu

topo

rul d

oi b

razi

pe

zi?!

—

A d

a la

p=

m`

nt d

oi b

razi

nu

e m

are

lucr

u. P

rinc

ipa

lul e

c=

mai

tre

buie

s=-

i [i c

ure\

i de

cren

gi, d

ar [

i a

sta

tre

ac=

-mea

rg=

. Ma

rele

nos

-tr

u ch

in e

ra s

= c

otili

m t

runc

hiul

ce

la la

sto

c, la

rem

orc=

. Doa

mne

, c`

te v

aie

te, c

`te

\ipe

te, c

`te

fra

c-tu

ri. I

ci ]l

cot

ile[t

i, ic

i da

i de

un c

iot,

treb

uie

rid

ica

t. H

op [

i, ]n

c= o

da

t=,

hop!

Un

bra

d v

erd

e, c

hia

r cu

r=\it

d

e cr

engi

, e fo

art

e gr

eu, a

re p

este

o

ton=

. Cul

mea

tut

uror

chi

nuri

lor

noa

stre

]n

s=

era

ur

care

a

trun

-ch

iulu

i ]n

re

mor

c=

[i

a[e

zare

a

pest

e ce

lela

lte t

runc

hiur

i, a

[a c

a

s= v

in=

sea

ra t`

rziu

tra

ctor

ul [

i s=

le

tra

nspo

rte

la b

az=

. —

{i

cum

urc

a\i

voi

trun

chiu

l ce

la ]n

rem

orc=

?—

}l c

otile

am

pe

dou

=-tr

ei b

are

, pu

se d

e jo

s p`

n= p

e us

na r

emor

-ci

i. N

e a

dun

am

c`

te c

inci

-[a

se,

urla

m

ca

fiare

le,

din

r=

sput

eri,

pent

ru c

=,

da

c=-l

sca

pi,

ne f

ace

zo

b p

e to

ate

. Ma

i ale

s ul

timii

cen-

timet

ri, [

i apo

i a[e

zare

a tr

unch

iu-

lui

pest

e ce

lela

lte.

Aco

lo v

edea

i m

oart

ea c

u oc

hii.

Era

un

chin

at`

t d

e m

are

, ]nc

`t,

dup

= c

e-l a

[eza

m,

de

fieca

re d

at=

, d

ou=

sa

u ch

iar

trei

din

tre

noi

se c

ulca

u pe

un

p=tu

c d

e m

u[ch

i, im

prov

iza

t aco

-lo

, nu

dep

art

e, p

entr

u a

se

]ngr

iji

sing

ur=

pe

sine

.—

Cum

ad

ic=

a s

e ]n

griji

sin

-gu

re p

e si

ne?

}n c

e fe

l?

NOI, octombrie 2017

12/13/

de, v=

zusem colo ]n pa

rc o vede-

nie, schimb

asem

dou=

vorbe, d

ar

cine era, ce era

de ca

pul ei, hab

ar

n-am

. N

e-am

a[eza

t pe ba

nc=, eu la

m

ijloc, ea la

ma

rgine, c`

t pe ce

s= ca

d=

.—

Da

c= nu-m

i spui numele,

spune-mi m

=ca

r de und

e e[ti.—

Din Bucovina

. —

{i cum

de-a

i ajuns pe la

noi?—

Prin Sib

eria.

— A

t`t d

e t`n=

r= [i te ocupi cu

politica?

— N

u m=

ocup [i nici nu m-a

m

ocupat. S

e ocup= ea

de m

ine. A

[a, elib

erat=

cum sunt, d

ar sim

t ]ncontinuu frigurile sib

eriene pe pielea

mea

. —

C`

nd te-a

u elibera

t?—

Acum

un an [i ceva

.—

Dup=

c`\i a

ni?—

Dup=

opt ani.

— A

t`t d

e t`n=

r=, [i cu opt a

ni d

e deten\ie p

olitic=! C

e \i-au in-

crimina

t?—

Antisove\ka

ia propa

gand

a.

—

F=cea

i propa

gand

=

anti-

sovietic=

? Era

i chia

r a[a

de

proast=

?!—

Proast=

nu am

fost [i sper nici s=

nu fiu, da

r am

luptat [i lupt

pentru supra

vie\uirea nea

mului

meu. —

Lupt [i eu, da

r, slav=

Dom

-nului, ]n lib

ertate...

— S

itua\iile sunt d

iferite, [i noi suntem

diferi\i. D

umnea

ta e[ti b

a-

sara

bea

n, eu sunt bucovinea

n=,

ma

i precis, din pa

rtea d

e nord a

Bucovinei. N

u v= pot spune loca

li-ta

tea, s=

nu ave\i prob

leme pe

urm=

.—

Da

r nu-mi tot purta

de grij=

,

s= revenim

ma

i bine la

problem

e-le pentru ca

re ai insista

t s= a

vem

acea

st= ]nt`

lnire. Ce te fr=

m`

nt=?

Ce te d

oare?

— Bucovina

.—

S=

revenim d

ar la

Bucovina

ta...—

Ce s=

v= spun d

espre Bu-covina

mea

... La noi, p=

m`

nturile sunt ca

m s=

r=cu\e, lutoa

se, nu a

t`t d

e m=

noase ca

la voi. R

e-giune sub

carpa

tic=, ce s=

-i faci.

Gr`

ul la noi m

erge cu greu [i nu chia

r ]n fiece an. |=

ranii no[tri,

din ta

t= ]n fiu, ][i ]ngrijesc pa

lma

lor d

e p=m

`nt ca

pe un strat d

e flori, ]l ]ngra

[= cu ce pot, ]l cul-

tiv=, ]l cur=

\=, nu se sinchisesc

s= se a

plece s= sm

ulg= d

in mers

o buruia

n= ce li se nim

ere[te ]n ca

le. {i a

cum, c`

nd colhozurile

au venit va

lv`rtej peste noi [i ni se

cerea s=

pred=

m p=

m`

ntul, s=-l

v=rs=

m

la

gr=m

ad

=,

s=rm

anul

om, r=

m`

n`nd

f=r=

palm

a sa

de

p=m

`nt, ce s=

fac=

? Cum

, cu ce s=

tr=ia

sc=?

— La

noi se zice c= cei ce nu

vor cu nici un pre\ s= intre ]n col-

hoz pot r=m

`ne cu hecta

rele lor, ind

ividua

li[ti li se zice. —

{i la

noi a[a

se zicea, d

ar

]ncearc=

a nu te supune... U

rgia

totalei d

ezmo[teniri c=

zuse ca o

furtun=, cutrem

urase lum

ea d

in r=

d=

cini. Fiecare \inea

cu din\ii

buc=

\ica sa

, autorit=

\ile presau zi

[i noapte, satele, pline cu comisari,

cu mili\ie. S

e tocmea

u listele ce-lora

care nicicum

nu se puteau

desp=

r\i de pa

lma

lor de p=

m`

nt. E

rau scula

\i din som

n [i ad

u[i cu a

rma

la sed

iul viitorului colhoz. N

oi, tineretul, nu puteam

sta la

o pa

rte v=z`

nd prin ce cum

p=n=

trec p=rin\ii no[tri. E

ram

fl=c=

i [i fete m

ari, citisem

, studia

sem, a

m

fost da

\i la [coa

l= pentru a

le fi d

e ajutor ]n zilele d

e cump=

n=.

Trebuia

s= punem

um=

rul, s=-i

ajut=

m, a

ltminteri ce rost a

r avea

s=

ne consider=

m nea

m?

— C

`\i a

ni avea

i?—

Trecusem pe-a

l [aptespre-

zecelea, era

m ]n cla

sa a

zecea,

da

r vai d

e anul cela

[colar! C

are

stud

ii, care ]n

v=\=

tur=

c`n

d se

cutremura

d

in tem

elii ]ntrea

ga

Bucovina? Ici la

lec\ii, ici la so-

bra

ni, peste tot vaiete, la

crimi, \i-

pete. Discuta

m noi ]ntre noi ce s=

fa

cem, cu ce a

m p

utea a

juta. N

e ]nt`

lneam

sear=

de sea

r=, \inea

m

sfat, f=

ceam

planuri d

e tot felul. {

i iat=

c=, ]ntr-o d

iminea

\=, c`

nd

am

venit la lec\ii, p

e tab

l= era

scris cu litere d

e tipar: P+

M~

NTU

L T+

U E

STE

VIA

|A TA

, Co

LHo

ZU

L }N

SE

AM

N+

Ro

BIE.

— Pe ta

bl=

multe d

e toate se

scriu. Pentru asta

se [i pune aco-

lo cret= [i un b

urete sau o c`

rp=

jilav=

. Nu s-a

gr=b

it nimeni s=

[tea

rg=?

— N

u. Ne-a

m a

[ezat prin b

=nci

cu capetele pleca

te. Era

lozinca

zilei, lozinca noa

str=. |in b

ine m

inte c= prim

a lec\ie era

trigo-nom

etria. Profesorul d

e ma

tema

-tic=

ne era cons=

tean, term

inase

liceul, era a

dm

is la fa

cultate un-

deva

]n Rom

`nia

, da

r nu s-a re

fugiat, pentru c=

avea

p=rin\i b

ol-na

vi, nu putea s=

-i lase f=

r= nici

un ajutor. Pentru c=

nu ajungea

u p

rofesori, a fost a

ng

aja

t s= n

e d

=sc=

leasc=

. Foarte cum

p=

tat,

m=

surat, a

[ezat. A

intrat ]n cla

s=,

a citit fug

itiv lozinca, s-a

f=cut a

nu ]n\elege despre ce e vorb

a. A

[ters singur tabla [i a ]nceput lec\ia.

— V

-au p`

r`t?

— Turn=

tori, din p=

cate, sunt

destui peste tot. E

rau [i ]n cla

sa

noastr=

. }n aceea

[i noapte a

da

t peste noi ka

ghebeul. A

u ocupat

[coala

[i, dou=

s=pt=

m`

ni, ]n loc de lec\ii, cercet=ri, zi [i noapte. N

e-au scutura

t gh

iozda

nele, ca

ietele, c=

r\ile, buzuna

rele, ne dezb

r=ca

u ]n pielea

goal=

[i, fire[te, p`n=

la

urm=

, da

c= tot sa

pi [i sapi...

Bucovinenei i se oprise un nod

]n g`t. }[i plec=

vinovat=

fruntea

[i oft= a

d`

nc de tot. Pentru m

ai

depa

rte nu avea

nici putere, nici cuvinte.

— Tu a

i scris?A

cercetat ]n jur faldurile nop\ii de

nu ne vede, d

e nu ne aud

e cine-va

, dup=

care, a

bia

-ab

ia, a

da

t a

firma

tiv din ca

p.—

Mul\i scriu pe ta

bl=

! Cum

d

e-au d

at peste tine?

— A

u g=sit lozinca

asta

]n caie-

tul b=

iatului cu ca

re st=tea

m ]n

ba

nc=. S

criam

pe atunci strofe

lirice prin caiete unul a

ltuia, [i,

printre am

intirile scrise de m

ine, a

u g=sit [i lozinca

ceea. E

ra c`

t pe ce s=

]nchid=

[coala

, da

r, p`n=

la

urm=

, am

fost judeca

\i doa

r trei. E

u, b=

iatul ]n ca

ietul c=ruia

era

scris= fra

za [i b

ietul nostru profesor tinerel, ca

re s-a gr=

bit s=

[tea

rg= ta

bla

, ]n loc de-a

trage o

fug= la

Securita

te.—

C`

t v-au d

at?

— M

ie [i colegului de b

anc=

, c`

te zece ani, profesorului, d

oi-sprezece.

Nici

nu m

ai

[tiu pe

unde sunt s=

racii b

=ie\i [i d

ac=

m

ai sunt.A

ici bucovinea

na [i-a

scuturat


calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE

Rubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

D ragi prieteni,Nicolae B=lcescu a remarcat: Istoria este cea

dint`i carte a unei na\ii. }ntr-]nsa ][i vede trecu-tul, prezentul [i viitorul. o na\ie f=r= istorie este un popor ]nc= barbar [i vai de acel popor...

Prin implicarea elevilor din gimnaziile [i liceele din \ar= ]n concursul Historia est magistra vitae, urm=rim at`t aprofundarea cuno[tin\elor ]n dome-niul istoriei na\ionale ]n context interna\ional, c`t [i formarea competen\elor de analiz= [i sintez= a informa\iilor, de apreciere a cauzelor [i consecin- \elor evenimentelor, de apreciere a rolului unei personalit=\i, de definire a unor termeni istorici, de orientare ]n timp [i spa\iu, realizate prin metoda cer-cet=rii de sine st=t=toare a surselor disponibile: en-ciclopedii, monografii, articole, site-uri electronice, biblioteci digitale etc.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Prime-le patru etape vor avea c`te trei subiecte. Prima sarcin= din fiecare etap= se va referi la rolul unor personalit=\i istorice notorii care au marcat dez-voltarea societ=\ii rom`ne[ti ]ntr-o anumit= peri-oad= istoric=. Pentru a suscita interesul cititorilor [i participan\ilor, ]ncerc=m s= introducem ele-mente noi ]n concurs. }n acest context, al doilea subiect se va baza pe o caricatur=, un poster sau un articol de ziar, care va \ine at`t de istoria uni-versal=, c`t [i de istoria rom`nilor, [i va cere fie identificarea cauzelor [i consecin\elor evenimente-lor [i proceselor istorice, fie prezentarea contextului interna\ional etc.; iar a treia sarcin= va cere expli-carea istoric= a unor expresii cunoscute.

Pentru a face o diferen\= ]n punctajul celor mai s`rguincio[i elevi, ]n etapele V [i VI, vom ad=uga c`te un subiect ce va reflecta cunoa[terea monu-mentelor istorice.

}ndemn participan\ii s= formuleze r=spunsuri exhaustive [i bine argumentate, evit`nd copiatul. C`[tig=torii vor fi distin[i cu premii [i Diploma re-dac\iei.

V= doresc succes. ETAPA I

1. Identific= din sursa citat= personalitatea istoric= men\io-nat= [i argumenteaz= prin trei do-vezi rolul ei ]n politica extern= a Rom`niei: „Acest ministru al unei \=ri mici face o politic= ]n stil mare. Ce om uimitor!” (Edouard Herriot, prim-ministru al Fran\ei).

2. Determin= dou= cauze [i dou= consecin\e ale evenimen-tului reprezentat ]n caricatur=.

3. Explic= din punct de vedre istoric proveni-en\a expresiei Hannibal ante portas (Hannibal ]naintea por\ilor).

A[tept=m r=spunsurile de la elevii din ]ntreaga republic= timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

concurs-loterie

C~{TIG+ CU NOID rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista

NoI pentru anul 2018, te ]ndemn=m s= parti-cipi la concursul-loterie. Tot ce trebuie s= faci este s= trimi\i la redac\ie o copie a cotorului de abona-ment (particip= numai persoanele care au f=cut abo-namente anuale). Pe versoul cotorului r=spunde la ]ntreb=rile:

— Cine sus\ine rubrica Carul-Mic?— }n ce num=r al revistei noastre din 2017 a

fost g=zduit dialogul cu artistul plastic Ion MO-RARU, la rubrica nimic altceva?

A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-recte p`n= la sf`r[itul lui ianuarie 2018. }n urma ex-tragerii cotoarelor, pe cei noroco[i ]i a[teapt= urm=-toarele premii:

1. Un aparat foto digital;2. Enciclopedia fami-

liei tale. Lumea ]n date [i fapte (Editura PRUT);

3. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-ceps);

4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldo-vei (Editura {tiin\a);

5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldo-vei (Editura {tiin\a);

6. Ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

7. Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-dova);

8. Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);

9. Albumul de familie al Parteneriatului Estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Re-publica Moldova);

10. Alexandru Pl=m=deal=, Mae[tri basarabeni din sec. XX. (Editura ARC).

11. Albumul {tefan cel Mare [i Sf`nt. (Editura: Princeps).

12. o minge de fotbal.Premiile sunt oferite de Academia de {tiin\e a

Republicii Moldova, Editura Prut, Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova [i de Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal. Fiec=rui c`[tig=tor ofi-ciul ozon/Ministerul Agriculturii, Dezvolt=rii Regi-onale [i Mediului ]i va oferi c`te un tricou.

Numele c`[tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2018.


Carul-Mic

C ine ar fi crezut c= de fapt ur[ii Koala nu sunt ur[i. o fi sem=n`nd ei cu ni[te ursule\i din plu[,

rotunjori [i pufo[i, ]ns=, aceste fiin\e sunt, de fapt, animale marsupiale, precum cangurii [i oposumii, femelele c=r`ndu-[i puii ]n pungile de pe p`ntece.

Koala ]nseamn= f=r= b=utur= ]ntr-un dialect australian. Animalul respectiv a fost botezat cu acest nume datorit= dietei sale format= exclusiv din frunze de eucalipt, bogate ]n lichide, care ]i permit s= nu mai bea ap= deloc. Dorm foarte mult, aproximativ 20 de ore, iar noaptea sunt cei mai activi, ]ns= nu pentru mult timp, ci doar pentru c`teva ore.

P u\ini [tiu, probabil, c= inventatorul stiloului este rom`nul Petrache Poenaru, care, ]n 1827, pe

c`nd se afla la Paris, ca student la Politehnic=, a depus cerere [i a ob\inut, ]n capitala Fran\ei, un brevet pentru ceea ce el a numit stilou portabil f=r= sf`r[it, care se alimenteaz= singur, de fapt, primul stilou cu rezervor din lume.

Stiloul Poenaru remedia mai toate defectele obiectelor de scris utilizate p`n= atunci – nu zg`ria h`rtia, nu p=ta, iar cerneala alimenta, ]n flux con-tinuu, peni\a. Ideea rom`nului a fost generat= de o necesitate, pentru c=, student fiind, era nevoit s= umble permanent cu o c=limar= [i un toc ]n buzu-nar, iar scrisul era destul de chinuitor. Mai t`rziu acest stilou a fost ]mbun=t=\it de Lewis Edson Wa-terman, un agent de v`nz=ri din New York, care, dup= ce a distrus (involuntar) un contract, din pri-cina unei pete de cerneal=, care a acoperit sem-n=tura unui client, a c=utat o solu\ie, pentru un sti-lou f=r= pete, perfec\ion`nd canalele fine care legau rezervorul instrumentului de scris, f=cut din cauciuc, de peni\=, astfel ]nc`t s= curg= numai at`ta cerneal= c`t era necesar.

V enind la putere dup= Nero, timp ]n care vistie-ria imperiului se golise, mai ales dup= un uria[

incendiu care avusese loc la Roma, Vespasian, ]m-p=rat roman, a apelat la orice mijloc pentru a str`nge bani. A impus tot felul de taxe, una dintre acestea fiind asupra closetelor publice. Fiul s=u, Titus, succesorul la tron, i-a spus c= poporul b`r-fe[te [i r`de din pricina acestei taxe, ]mprejurare ]n care ]mp=ratul Vespasian i-a pus o moned= sub nas, spun`ndu-i: Nu miroase!/ Banul nu are mi-ros!. Astfel, aceast= situa\ie a dat na[tere expresi-ei Banii nu au miros, care este folosit= pentru a-i ironiza pe cei care folosesc cele mai josnice meto-de pentru a aduna avere.

S eara ]nainte de a te a[eza la mas= vei spune: M`nca-vor s=racii [i se vor s=tura [i vor l=uda

pe Domnul, iar cei ce-L caut= pe D`nsul vii vor fi inimile lor ]n veacul veacului. }n numele Tat=lui, al Fiului [i al Sf`ntului Duh. Amin!

RUG+CIUNEA }NAINTE DE CIN+

TOAMNAV=l de brum= argintieMi-a ]mpodobit gr=dina,Firelor de l=m`i\=Li se usc= r=d=cina.Peste cre[tet de dumbrav=Norii suri ][i poart= plumbul,Cu podoaba zdren\uit=Tremur= pe c`mp porumbul.{i cum de la miaz=noapteVine v`ntul f=r= mil=,De pe v`rful [urii noastreSmulge-n zbor c`te-o [indril=.De viforni\a p=g`n=Se-ndoiesc nucii, b=tr`nii,Pl`nge-un pui de cioc`rlieSus pe cump=na f`nt`nii.}l ascult [i simt subt geneCum o lacrim= ]nvie:— Ni s-aseam=n= povestea,Pui gola[ de cioc`rlie.

E URS, DAR NU E URS

Octavian GOGA


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

B unelul pune m`na strea[in= la ochi:— Vin cocoarele!

Vede [i Dumitri\a cocoarele sub zare.— De unde vin cocoarele? ]ntreab=

Dumitri\a.— Din \=rile calde, zice bunelul.— Dar de ce vin? ]ntreab= Dumitri\a.— C= [i la noi se face cald, zice bunelul.— {i n-au s= mai plece ]napoi? ]ntrea-

b= Dumitri\a.— Au s= plece la toamn=, zice bunelul.— Dar de ce la toamn=? ]ntreab= Du-

mitri\a.— C= toamna se las= frigurile, zice bu-

nelul.— {i unde au s= tr=iasc= p`n= la toam-

n=? ]ntreab= Dumitri\a.— }n cuiburile lor, zice bunelul.— Iar ]n \=rile calde tot ]n cuiburile lor

au tr=it? ]ntreab= Dumitri\a.— Tot ]n cuiburile lor, zice bunelul.— }nseamn= c= ele au dou= cuiburi?

]ntreab= Dumitri\a.— Dou= cuiburi, zice bunelul.— Da cuiburile lor sunt ca ni[te case?

]ntreab= Dumitri\a.— Sunt casele lor, zice bunelul.— }nseamn= c= ele au dou= case? ]n-

treab= Dumitri\a.— Dou= case, zice bunelul.— Da noi de ce n-avem dou= case? ]n-

treab= Dumitri\a.— Dac= noi nu suntem p=s=ri c=l=toare,

zice bunelul.— Dar ]i mai bine s= nu fim p=s=ri

c=l=toare? ]ntreab= Dumitri\a.— Mai bine, zice bunelul.— Dac= am fi p=s=ri, am avea dou= case [i am

tr=i ba ]n una, ba ]n alta, zice Dumitri\a.— Da’ parc= tu ai vrea s= la[i casa noastr= [i s=

te mu\i ]n alt= cas=? ]ntreab= bunelul.— N-a[ vrea, c= ]n alt= parte n-ar fi Nistrul, zice

Dumitri\a.— Nici eu n-a[ vrea, zice bunelul.— Dar tu de ce n-ai vrea? ]ntreab= Dumitri\a.— Tot de aceea, zice bunelul.

— A[a-i c=-i mai bine s= ai numai o cas=? ]n-treab= Dumitri\a.

— Mai bine, zice bunelul.— Da de ce-i mai bine? ]ntreab= Dumitri\a.— C= omu-i ca pomul, zice bunelul, se \ine de

p=m`nt cu r=d=cinile...— Da unde-s r=d=cinile omului? ]ntreab= Du-

mitri\a.— Acolo unde e mama [i tata, bunelul [i buni-

ca, str=bunelul [i str=bunica...— Acas=? ]ntreab= Dumitri\a.— Acas=, zice bunelul.

ACAS+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Dumitru MATCOVSCHI


Ioan Alexandru BR+TESCU-VOINE{TI

PUIUL} ntr-o prim=var=, o prepeli\= aproape moart=

de oboseal= – care venea de departe, tocmai din Africa – s-a l=sat din zbor ]ntr-un lan verde de grù, la marginea unui l=star. Dup= ce s-a odihnit vreo c`teva zile, a ]nceput s= adune be\iga[e, foi uscate, paie [i fire de f`n [i [i-a f=cut un cuib pe un mo[oroi de p=m`nt, mai sus, ca s= nu i-l ]nece ploile; pe urm=, [apte zile de-a r`ndul a ouat c`te un ou, ]n tot [apte ou= mici ca ni[te cofeturi [i a ]nceput s= le cloceasc=. Ai v=zut cum st= g=ina pe ou=? A[a sta [i ea, doar c= ea ]n loc s= stea ]n cote\, sta afar= ]n grù; [i ploua, ploua de v=rsa [i ea nu se mi[ca, ca nu cumva s= p=trunz= o pic=tur= de ploaie la ou=. Dup= trei s=pt=m`ni i-au ie[it ni[te pui dr=gu\i, nu goi ca puii de vrabie, ]mbr=ca\i cu puf galben ca puii de g=in=, dar mici, parc= erau [apte gogo[i de m=tase, [i au ]nceput s= um-ble prin grù dup= m`ncare. Prepeli\a prindea c`te o furnic=, ori c`te o l=cust=, le-o firimi\ea ]n buc=\ele mici, [i ei, pic! pic! pic! cu ciocule\ele lor, o m`ncau numaidec`t. {i erau frumo[i, cumin\i [i ascult=tori; se plimbau primprejurul mamei lor [i c`nd ]i striga: „Pitpalac!” repede veneau l`ng= ea. odat=, prin iunie, c`nd au venit \=ranii s= secere grùl, =l mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea m=sii, [i cum nu [tia s= zboare, hat! l-a prins un fl=c=u sub c=ciul=. Ce fric= a p=\it c`nd s-a sim\it str`ns ]n palma fl=c=ului, numa, el a [tiut; ]i b=tea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un \=ran b=tr`n, care s-a rugat pentru el:

— Las=-l jos, m= Marine, c= e p=cat de el, moa-re. Nu-l vezi c= de-abia e c`t luleaua?!

C`nd s-a v=zut sc=pat, fuga speriat la prepeli\= s=-i spuie ce-a p=\it. Ea l-a luat, l-a m`ngìat [i i-a spus:

— Vezi ce va s= zic= s= nu m= ascul\i? C`nd te-i face mare, o s= faci cum ai vrea tu, dar acum, c= e[ti mic, s= nu ie[i niciodat= din vorba mea, c= po\i s= p=\e[ti [i mai r=u.

{i a[a tr=iau acolo lini[ti\i [i ferici\i. Din secera-tul grùlui [i din ridicarea snopilor se scuturaser= pe miri[te o groaz= de boabe cu care se hr=neau [i, m=car c= nu era vreo ap= prin apropiere, nu sufereau de sete, c= beau diminea\a pic=turi de rou= de pe firele de iarb=. Ziua, c`nd era c=ldura

proz=

Prozator rom`n (n. 1 ianuarie 1868 – d. 14 decembrie 1946). S-a n=scut la T`rgovi[te, a f=cut Liceul [i Universitatea la Bucure[ti. A fost judec=tor ]n Bucure[ti, Ploie[ti, Pite[ti, Craiova [i T`rgovi[te. Intr= ]n via\a politic= [i este prezent p`n= ]n 1940 ]n toate legislaturile parlamentare. A fost membru al Acade-miei Rom`ne din 1918.

A debutat sub ]ndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Volume: Nuvele [i schi\e, 1903; }n lumea drept=\ii, 1906; }ntuneric [i lumin=, 1912. }n anul 1945 a c`[tigat Premiul Na\ional Pentru Proz=.

mare, stau la umbr= ]n l=star; dup=-amiaz=, c`nd se potolea vipia, ie[eau cu to\ii pe miri[te; iar ]n nop\ile r=coroase se adunau gr=mad=, ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale prepeli\ei.

}ncet-]ncet puful de pe ei s-a schimbat ]n fulgi [i ]n pene, [i cu ajutorul mamei lor au ]nceput s= zboare. Lec\iile de zbor se f=ceau diminea\a spre r=s=ritul soarelui, c`nd se ]ng`na ziua cu noap-

tea, [i seara ]n amurg, c=ci ziua era primejdios din pricina here\ilor, care d=deau t`rcoale pe deasu-pra miri[tii.

Mama lor ]i a[eza la r`nd [i ]i ]ntreba: „Gata?” „Da”, r=spundeau ei. „Una, dou=, trei!” {i c]nd zi-

{i c`nd zicea „trei”, frrr! zburau cu to\ii de la mar-ginea l=starului...

Aurel GU|U


cea „trei”, frrr! zburau cu to\ii de la marginea l=s-tarului tocmai colo l`ng= cantonul de pe [osea [i tot a[a ]nd=r=t. {i mama lor le spunea c=-i ]nva\= s= zboare pentru o c=l=torie lung=, pe care trebu-iau s-o fac= ]n cur`nd, c`nd o trece vara. „{i o s= zbur=m pe sus de tot, zile [i nop\i, [i o s= vedem dedesubtul nostru ora[e mari [i rùri, [i marea”.

} ntr-o dup=-amiaz= pe la sf`r[itul lui august, pe c`nd puii se jucau frumos ]n miri[te ]mpre-

jurul prepeli\ei, aud o c=ru\a venind [i oprindu-se ]n drumeagul de pe marginea l=starului. Au ridicat to\i ]n sus capetele cu ochi[orii ca ni[te m=rgele negre [i ascultau. „Nero! ]napoi!” s-a auzit un glas stri-g`nd. Puii n-au priceput; dar mama lor, care ]n\e-lesese c= e un v`n=tor, a r=mas ]ncremenit=.

Sc=parea lor era l=starul, dar tocmai dintr-aco-lo venea v`n=torul. Dup= o clip= de socoteal=, le-a poruncit s= se pituleasc= jos, lipi\i cu p=m`ntul, [i cu nici un pre\ s= nu se mi[te.

— Eu o s= zbor; voi s= r=m`ne\i nemi[ca\i; care zboar=, e pierdut. A\i ]n\eles?

Puii au clipit din ochi c-au ]n\eles [i au r=mas a[tept`nd ]n t=cere. Se auzea f=s=itul unui cìne care alerga prin miri[te [i din c`nd ]n c`nd glasul omului:

— Unde fugi? ]napoi, Nero!F=s=itul se apropie – uite cìnele: a r=mas ]m-

pietrit cu o lab= ]n sus, cu ochii \int= ]nspre ei.— Nu v= mi[ca\i, le [opte[te prepeli\a [i se stre-

coar= bini[or mai departe. Cìnele p=[e[te ]ncet dup= ea. Se apropie gr=-

bit [i v`n=torul. Uite-l: piciorul lui e acum a[a de aproape de ei, ]nc`t v=d cum i se urc= o furnic= pe carambul cizmei. Vai! cum le bate inima. Du-p= c`teva clipe prepeli\a zboar= ras cu p=-m`ntul, la doi pa[i de la botul cìnelui, care o urm=re[te; v`n=torul se dep=rteaz= strig`nd: „}napoi! ]na-poi!”. Nu poate trage, de fric= s= nu-[i ]mpu[te cìnele; dar prepeli\a se preface a[a de bine c= e r=nit=, ]nc`t cìnele vrea cu orice pre\ s-o prind=; iar c`nd socote[te ea c= e ]n afar= de b=taia pu[tii, zboar= repede spre l=star. }n vremea asta puiul =l mai mare, ]n loc s= stea nemi[cat ca fra\ii lui, dup= cum le poruncise m=sa, zboar=; v`n=torul ]i aude p`rìtul zborului, se ]ntoarce [i trage. Era cam de-parte. o singur= alic= l-a ajuns la arip=. N-a picat, a putut zbura p`n= ]n l=star; dar acolo, de mi[carea aripii, osul – la ]nceput numai plesnit – s-a cr=pat de tot, [i puiul a c=zut cu o arip= moart=. V`n=torul, cunosc`nd desimea l=starului [i v=z`nd c= tr=sese ]ntr-un pui, nu s-a luat dup= d`nsul, socotind c= nu face truda de a-l c=uta prin l=star. +ilal\i pui nu s-au mi[cat din locul unde-i l=sase prepeli\a. As-cultau ]n t=cere. Din c`nd ]n c`nd se auzeau poc-nete de pu[c= [i glasul v`n=torului strig`nd „Appor-te!”. Mai t`rziu c=ru\a s-a ]ndep=rtat ]nspre v`n=tor pe drumeagul l=starului; ]ncet-]ncet pocnetele [i strig=tele s-au pierdut, s-au stins, [i ]n t=cerea serii care se l=sa nu se mai auzea dec`t c`ntecul greie-rilor; iar c]nd s-a ]nnoptat [i r=s=rea luna dinspre

Corna\el, au auzit deslu[it glasul mamei lor che-m`ndu-i din capul miri[tii: „Pitpalac! pitpalac!”. Repede au zburat ]nspre ea [i au g=sit-o. Ea i-a num=rat: lipsea unul.

— Unde e nenea?— Nu [tim, a zburat. Atunci prepeli\a disperat= a ]nceput s=-l strige

tare, mai tare, ascult`nd din toate p=r\ile. Din l=s-tar i-a r=spuns un glas stins: „Piu! piu!”... C`nd l-a g=sit, c`nd i-a v=zut aripa rupt=, a ]n\eles c= era pierdut; dar [i-a ascuns durerea, ca s= nu-l dez-n=d=jduiasc= pe el... De-atunci au ]nceput zile triste pentru bietul pui; se uita cu ochii pl`n[i cum fra\ii lui se ]nv=\au la zbor diminea\a [i seara; iar noaptea, c`nd =ilal\i adormeau sub aripa mamei, el o ]ntreba cu spaim=:

— Mam=, nu e a[a c= o s= m= fac bine? Nu e a[a c-o s= merg [i eu s=-mi ar=\i cet=\i mari [i r`-uri, [i marea?

— Da, mam=, r=spundea prepeli\a, silindu-se s= nu pl`ng=.

{i a trecut vara. Au venit \=ranii cu plugurile de au arat miri[tea; prepeli\a s-a mutat cu puii ]ntr-un lan de porumb de al=turi; dar peste c`t=va vreme au venit oamenii de au cules porumbul, au t=iat cocenii [i au ]ntors locul; atunci s-a mutat ]n ni[te p`rloage din marginea l=starului. }n locul zilelor mari [i frumoase au venit zile mici [i posomor`te, a ]nceput s= cad= bruma [i s= se r=reasc= frunza l=starului. Pe ]nserate se vedeau r`ndunici ]nt`r-ziate zbur`nd ]n rasul p=m`ntului, ori p`lcuri de alte p=s=ri c=l=toare, iar ]n t=cerea nop\ilor frigu-roase se auzeau strig=tele cocorilor, merg`nd toa-te ]n aceea[i parte, c=tre miaz=zi. }n inima bietei prepeli\e era o lupt= sf`[ietoare. Ar fi vrut s= se rup= ]n dou=: jum=tate s= plece cu copiii s=n=to[i, care sufereau de frigul toamnei ]naintate, iar ju-m=tate s= r=mìe cu puiul schilod, care se ag=\a de ea cu disperare. Suflarea du[m=noas= a criv=- \ului, pornit= f=r= veste ]ntr-o zi, a hot=r`t-o. Dec`t s=-i moar= to\i puii, mai bine numai unul – [i f=r= s= se uite ]napoi, ca s= nu-i sl=beasc= hot=r`rea, a zburat cu puii zdraveni, pe c`nd =l r=nit striga cu dezn=dejde:

— Nu m= l=sa\i! Nu m= l=sa\i!A ]ncercat s= se t`rasc= dup= ei, dar n-a putut,

[i a r=mas ]n loc, urm=rindu-i cu ochii p`n= au pierit ]n zarea dinspre miaz=zi. Peste trei zile, toat= preajma era ]mbr=cat= ]n haina alb= [i rece a ier-nii. Dup= o ninsoare cu viscol, urma un senin ca sticla, aduc`nd cu d`nsul un ger aprig. La margi-nea l=starului, un pui de prepeli\=, cu aripa rupt=, sta zgribulit de frig. Dup= durerile grozave de p`n= adineaori, urmeaz= acum o piroteal= pl=cu-t=. Prin mintea lui fulger= cr`mpeie de vedenii... miri[te... un caramb de cizm= pe care se urc= o furnic=... aripa cald= a mamei. Se cl=tin= ]ntr-o parte [i ]ntr-alta, [i pic= mort, cu degetele ghearei ]mpreunate ca pentru ]nchin=ciune.


pa gi na mu ze lor

SOFIA ROTARU

E ste important s= vorbim frumos despre oameni, mai cu seam= despre oamenii celebri, care au

rezistat ]n timp [i au demonstrat c= e posibil s= fii inteligent, talentat, frumos, respectat, muncitor, dar [i fericit. Mi se pare imposibil s= nu fie recunos-cut numele acestei c`nt=re\e uimitoare prin vocea sa liric= [i aspectul irepro[abil, dar [i prin pozi\ia sa social= [i religioas=. }n august curent, renumita c`nt=rea\= a s=rb=torit a 70-a aniversare a na[terii sale, ceea ce e un prilej bun s= ne reamintim c`te ceva din rodnica sa activitate.

Sofia Rotaru, cu numele complet Sofia Rotaru-Evdokimenko, este o c`nt=rea\= pop [i compozitoare pop-rock de origine etnic= rom`n= din Ucraina, pro-duc=toare, laureat= a mai multor premii, scriitoare, manager, setter de tendin\e de mod= [i femeie de afaceri. Este numit= Regina Pop. S-a n=scut la 7 august 1947, ]n Mar[eni\a, raionul Noua Suli\=, re-giunea Cern=u\i, Ucraina, a doua ]ntr-o familie de [ase copii a unui brigadier de viticultori. Din cauza unei gre[eli a func\ionarei de la Starea Civil=, data na[terii i-a fost trecut= 9 august. Satul ]n care s-a n=scut c`nt=rea\a a apar\inut ]n trecut Principatu-lui Moldovei, apoi Rusiei \ariste, apoi Rom`niei, ceea ce a constituit cauza diferitor moduri de scriere a numelui s=u de familie [i a prenumelui. Numele s=u de scen= este, de fapt, numele vechi corect.

}n copil=rie [i-a ajutat mult mama [i sora mai mare, Zina, ]n gospod=rie [i cu educa\ia fra\ilor [i surorilor mai mici. Ea mergea ]n fiecare diminea\= la pia\= s= v`nd= produse alimentare ca s= tr=iasc=. Talentul ei muzical a devenit evident foarte devreme. Sofia Rotaru a ]nceput s= c`nte din clasa ]nt`i ]n corul [colii, dar [i ]n corul bisericii, ceea ce n-a fost bine v=zut la [coal=. De aceea a [i fost amenin\a-t= cu excluderea din r`ndurile pionierilor. }n tine-re\e a fost atras= de teatru, a frecventat un cerc dra-matic [i, ]n acela[i timp, interpreta c`ntece populare ]n cercul de activitate artistic= de amatori.

Cariera sa este marcat= de un succes mondial pe scena muzical=. A c`ntat at`t ]n limba rom`n=, c`t [i ]n rus=. }n 1986, a fost prima c`nt=rea\= care a ob\inut titlul Artist al Poporului din URSS, dar [i titlurile Artist al Poporului din Ucraina, Artist al Poporului din Republica Socialist= Sovietic= Mol-doveneasc=. }n 2000 a fost numit= C`nt=rea\a secolului XX. Azi, Sofia Rotaru are cet=\enie ucrai-nean= [i este cet=\ean de onoare al Crimeei [i Ialtei. Ialta este locul re[edin\ei sale principale, dar locuie[te [i la Moscova, Kiev [i ]n Baden-Ba-den. Este posesoare a mai multe premii [i dis-tinc\ii.

Ana CEAP+


ALEXEI SANCOV

A m cerut sfatul unui specialist, rug`ndu-l s=-mi spun= ce ar fi mai bine s= fac pentru a-mi

trata durerile de spate. Prompt [i argumentat, r=spunsul lui a fost ]notul. M-am g`ndit atunci – oare s= fie adev=rat, iar dac= da, atunci cum s= scap de frica de ap=? Domnul ]n cauz= mi-a citit g`ndurile [i mi-a ]nl=turat toate temerile pe care le aveam, aduc`ndu-mi drept exemplu o mul\ime de nume ale ]not=torilor care au ]nceput a practica acest sport din cauza problemelor de s=n=tate pe care le aveau. Printre aceste nume a fost [i recen-tul campion mondial Alexei Sancov, n=scut la Chi[in=u la 15 octombrie 1999, stabilit de un an ]n SUA.

A ]nceput ]notul la cinci ani din ]nt`mplare [i la recomandarea medicilor, care i-au sf=tuit p=rin\ii s= nu ezite s= fac= acest lucru, deoarece nu vor regreta. Tat=l s=u f=c`nd nata\ie de foarte mult timp, nu a stat mult pe g`nduri, iar mama lui se g`ndea ce va face Alexei cu [coala, cum le va reu[i pe toate. Copilul lor s-a dovedit a fi ager [i foarte talentat, de aceea, ]n mai pu\in de c`teva luni, antrenorul s=u venit din Australia le-a spus r=spicat p=rin\ilor c= acest copil are un poten\ial deosebit [i el trebuie s= fac= nu doar tratament, ci [i s= ]nceap= preg=tirile serioase pentru a ob\ine performan\e ]n domeniu. Acum sunt doisprezece ani dedica\i ]n totalitate acestui sport, iar de la v`rsta de unsprezece ani a zis c= altceva nu va face dec`t ]not [i doar ]not.

Astfel, prima treapt= a succesului s=u a fost re-cordul na\ional la Festivalul olimpic al Tineretului European de la Tbilisi, Georgia. T`n=rul ]not=tor Alexei Sancov a reu[it s= bat= recordul din 1988 al lui Iuri Ba[katov la proba de 200 de metri liber cu o jum=tate de secund=. Alexei a ]notat aceast= distan\= ]n 1:49.20, iar vechiul record era de 1:49.70, potrivit Federa\iei de }not din Republica Moldova. Tot ]n acest an Sancov a devenit al doilea sportiv moldovean calificat la Jocurile olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, dup= atletul Roman Prodius. Apoi urmeaz= dou= victorii ]n SUA, una ]n Israel, unde a stabilit un alt record al Republicii Moldova pe distan\a de 100 de metri stil liber [i locul doi ]n Ungaria.

Recent Alexei Sancov a participat la campio-natul de tineret al SUA, disputat ]n statul Texas. Sportivul moldovean a cucerit medalia de aur ]n proba de 200 de yarzi, stil liber, timpul realizat de Sancov fiind de 01:34.06, acesta apropiindu-se de recordul SUA pentru tineret. Sportivul a mai ob- \inut medalia de argint ]n finala probei de 100 de yarzi, stil liber, [i a fost desemnat de trei ori cel mai bun ]not=tor al Republicii Moldova.

Acesta este ultimul an pentru Sancov la catego-ria juniori. Urmeaz= o alt= etap= pentru el, una [i mai dificil=, dar sper=m c= va face fa\= la fel de bine cum a f=cut-o p`n= acum.

Olesea CURMEI

time-out


E vangelista Torricelli, ilustru savant italian, s-a n=scut la 15 octombrie 1608, la Roma. {i-a pe-

trecut copil=ria [i adolescen\a la Faenza. A r=mas orfan de mic [i de educa\ia micului Evangelista s-a ocupat unchiul s=u, paroh al bisericii. A frecventat [coala iezuit= din localitate, dup= care unchiul s=u l-a trimis cu recomandare la Roma, unde a avut norocul s= stu-dieze [tiin\ele sub ]ndrumarea p=rintelui benedictian Benedetto Castelli. Acesta era notoriu prin cuno[tin\ele sale pro-funde ]n matematic= [i hidraulic=, ca [i prin faptul c= se considera elev al mare-lui Galileo Galilei. P=rintele Castelli era [i profesor la Colegiul La Sapienza de la Roma. S`rguin\a [i talentul lui Torri-celli l-au impresionat pe profesor. }n 1632 Torricelli i-a scris lui Galilei [i a \inut s=-[i manifeste admira\ia [i s= se prezinte pe sine ]nsu[i.

}n 1632-1641, Torricelli ]l ]nso\i pe un alt prelat ]n c=l=toriile prin \ar= [i ]l asista ]n activitatea sa de guvernator a c`teva ora[e din centrul Italiei. Totodat=, continua cerce-t=rile ]n geometrie, matema-tic=, hidraulic=, pneumati-c=, cinetic=. }n mod deosebit se ocup= de studierea de-plas=rii corpurilor, descrie-rea traiectoriei lor, des-coperind [i formulele de determinare a centrului de greutate al diferitelor forme geometrice. Elaboreaz= cal-culul scurgerii lichidelor prin orificii, valabil [i ]n prezent. }n martie 1641 mentorul s=u, Benedetto Castelli, ]i pre-zint= lui Galilei o lucrare scris= de Torricelli [i dedi-cat= studierii mi[c=rii, de care ilustrul savant r=m`ne ]nc`ntat. Acesta ]l invit= pe t`n=rul Torricelli la el s= ]l ajute la definitivarea unor scrieri, dat fiind faptul c= era deja b=tr`n [i aproape orb. Torricelli accept= [i se transfer= la el, l`ng= Floren\a. Doar trei luni a fost ]n preajma lui Galilei, p`n= la moartea acestuia, ]n ianuarie 1642. Timp suficient, ]ns=, pentru a primi ]ndemnul pentru so-lu\ionarea unor probleme, cu care se confrunta-ser= f`nt`narii florentini ]n tentativele lor de a ri-dica apa din ad`ncimi cu ajutorul unor pompe pentru curtea Marelui Duce de Floren\a.

Faima lui de discipol al lui Galilei se r=sp`ndi ]n ]ntreaga Europ=. Abilitatea sa de a [lefui lentile de sticl= impecabile [i de a construi microscoape cu lentil= sferic= ]i asigurau un profit substan\ial,

ce ]i permitea s= experimenteze [i ]n alte domenii. Accept= propunerea Marelui Duce s= preia func\ia lui Galilei de filozof [i matematician al cur\ii, de-venind [i profesor al Universit=\ii din Floren\a. }n 1644 Torricelli reveni la problema f`nt`narilor.

Pentru elucidarea cauzelor e[ecului a-cestora, el intui s= foloseasc= ]n experi-ment, ]n locul apei, un lichid mult mai greu – „argintul-viu”, cum era numit pe vremuri mercurul. Cu ajutorul prietenului s=u Vincenzo Viviani, umple un tub de sticl= de un metru, sudat la un cap=t, cu mercur, apoi ]l ]ntoarse cu cap=tul des-chis ]n jos, fiind astupat cu un deget, [i ]l introduse ]ntr-un vas deschis cu mercur, deschiz`nd orificiul. Doar o parte de mer-cur se scurse ]n vas, nivelul lui r=m`n`nd

]n tub la 76 cm. Cu tuburi de diametre diverse, ]n-clinate ]n mod diferit – de fiecare data ]n=l\imea coloanei de mercur r=m`n`nd aceea[i – 76 cm. Torricelli explic= acest fenomen prin presiunea ae-rului, exercitat= asupra mercurului din vasul des-

chis. Astfel a fost determinat= presiunea atmosferic=, datorat= stratului imens de aer, ce ap=sa suprafa\a planetei, fiecare corp, plant=, vietate. A urmat construi-rea „tubului lui Torricelli” – primul aparat pentru m=surarea presiu-nii atmosferice, denumit peste mai bine de un secol „barometru”.

}n 1654, primarul ora[ului Mag-deburg [i omul de [tiin\= otto di Guericke a realizat faimosul ex-periment cu dou= semisfere de font=, bine [lefuite [i unite perfect una de alta, apoi vidate, pe care nu le-a putut separa nici trase de cai. Astfel s-a confirmat concluzia lui Torricelli despre presiunea ae-rului, care ap=sa semisferele din exterior una spre alta. Apoi s-a de-terminat c= presiunea atmosferic= scade propor\ional cu ]n=l\imea, fapt utilizat pentru determinarea ]n=l\imii. Perfec\ionat, barometrul

este larg r=sp`ndit, indic`nd presiunea atmosferic= ]n milimetri a coloanei de mercur. Mai nou, ea este ex-primat= [i ]n pascali, iar 1 mm al coloanei de mercur poart= denumirea de torr, ]n cinstea marelui savant.

La doar 39 de ani ]mplini\i, la 25 octombrie 1647, Evangelista Torricelli a fost r=pus de o boal=. De-ar fi avut o via\= mai lung=, cu certitudine ar fi uimit lumea cu alte descoperiri importante. Numele lui ]l poart= str=zi, licee [i colegii, un crater pe Lun= [i un asteroid, ]nve[nicind geniul uman Torricelli [i d=ruirea f=r= de rezerve [tiin\ei.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

EVANGELISTA TORRICELLI — GENIUL RENA{TERII T~RZII

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

NU-S ACAS+...

PORNIRE SIGUR+


dincolo de aparen\e

Urmare din pag. 13

ASTEROIDUL ROM~NIA. Asteroidul 7986 Ro-m`nia a fost descoperit ]n 1981. Are dimensiuni de 3-6 km [i perioada de revolu\ie de 3,07 ani la distan\a medie de 316,2 mil. km de la Soare. De-

numirea a fost aprobat= ]n 2012 la propunerea as-tronomului rom`n Mirel Birlan (observatorul din Paris) [i astronomului Richard Binzei (Institutul de Tehnologie din Massachusetts, SUA).

ASTEROIDUL DONICI. Asteroidul 9494 Donici a fost descoperit ]n 1971 la observatorul Palomar

(SUA). La propunerea astronomului Magda Sta-vinschi (Bucure[ti), asteroidul poart= numele pri-mului astrofizician rom`n basarabean Nicolae Do-nici (1875-1960), unul dintre fondatorii Uniunii

Astronomice Interna\ionale (UAI) [i primul reprezentant al Rom`-niei ]n UAI. Astronomul Nicolae Donici a fondat observatorul As-tronomic de la Dub=sarii Vechi (Republica Moldova) [i s-a remar-cat prin studii [i observa\ii asupra Soarelui [i a eclipselor totale de Soare.

Asteroidul 9494 Donici are m=-rimea de 4-9 km, graviteaz= ]n ju-rul Soarelui ]n centura principal= de asteroizi la distan\a medie de 328,2 mil. km de la Soare [i face o rota\ie ]n 3,25 ani.

ASTEROIDUL GREBENIkOV.Asteroidul 4268 Grebenikov a fost descoperit ]n 1952 [i, la propune-rea Institutului de Astronomie Teo-retic= din Sankt-Petersburg, poart= numele astronomului rom`n ba-sarabean Eugeniu Grebenikov (1932-2013), specialist ]n mecani-ca cereasc=. Asteroidul are di-mensiuni ]ntre 5 [i 12 km [i face o rota\ie ]n jurul Soarelui ]n 4,28 ani.

ASTEROIDUL DOGA. Asteroi-dul cu denumirea preliminar= 1987 UFS, ]nregistrat ]n Catalogul interna\ional al planetelor minore

cu nr. 10504, a fost descoperit la 22 octombrie 1987 de c=tre L. V. Juravliova la observatorul Astrofizic din Crimeea.

Prin decizia din 18 martie 2003 a Comitetului pentru denumirea planetelor minore din Sistemul Solar al Uniunii Astronomice Interna\ionale (circu-lara nr. 48156, 2003), planeta minor= 1987 UFS a fost denumit= DoGA, ]n cinstea compozitorului rom`n basarabean Eugen Doga (n. 1937).

Asteroidul 10504 Doga are diametrul de 9 km [i se rote[te ]n jurul Soarelui al=turi de al\i asteroizi din Centura principal= de asteroizi.

ASTEROIDUL EMINESCU. Numele marelui poet rom`n Mihai Eminescu (1850-1889) a fost atribuit de dou= ori: unui asteroid din Centura principal= [i unui crater de pe Mercur.

Asteroidul 9495 Eminescu a fost descoperit ]n 1971 la observatorul Palomar din SUA. Are

ORBITELE ASTEROIZILOR CU NUME DE ROMâNI

POZI|IA CRATERULUI EMINESCU DE PE MERCUR


m=rimea cuprins= ]ntre 3 [i 7 km [i orbiteaz= ]n jurul Soarelui la distan\a medie de 327 mil. km, av`nd perioada de revolu\ie de 3,23 ani. Asteroi-dul a fost denumit la propunerea astronomului Magda Stavinschi ]n anul 2000, declarat Anul Emi-nescu.

CRATERUL EMINESCU DE PE PLANETA MERCUR.}n aprilie 2008, numele lui Eminescu a fost atri-

buit [i unui crater de pe planeta Mercur, produs ]n urma impactului cu un asteroid. Craterul Eminescu are 125 km ]n diametru [i v`rsta de circa un mili-ard de ani.

MUN|II CARPA|I DE PE LUN+. Pe discul Lunii se pot observa [i cu ochiul liber pete ]ntunecate de diferite forme [i dimensiuni, dar [i regiuni lumi-noase. Aceste pete au ]nceput s= fie numite m=ri ]nc= ]n secolul XVII. Pe atunci se considera c= pe Lun=, la fel ca pe P=m`nt, este ap= [i exist= m=ri [i oceane. Astronomul italian Giovanni Riccioli (1598-1671) le-a dat acestora denumiri care se fo-losesc [i ast=zi: oceanul Furtunilor, Marea Ploilor, Marea Frigului, Marea Senin=t=\ii, Marea Lini[tii, Marea Fertilit=\ii, Marea Crizelor, Marea Norilor etc. }n 1753 matematicianul [i astronomul croat R. Boš-ković (1711-1787) a demonstrat c= Luna nu are at-mosfer=, de unde rezult= c= pe suprafa\a Lunii nu poate s= existe ap= ]n stare lichid=, deoarece ]n lipsa atmosferei apa s-ar evapora instantaneu.

Galileo Galilei a descoperit (cu ajutorul lunetei construit= de el ]n 1609) c= forma\iunile luminoase de pe Lun= reprezint= mun\i [i chiar lan\uri de mun\i. Acestora li s-au dat denumiri ale mun\ilor de pe P=m`nt: Alpi, Apenini, Pirinei, Caucaz, Car-pa\i. Unele forma\iuni de pe Lun= de form= circu-lar= au fost numite cratere.

Din 1961, unul dintre lan\urile muntoase de pe Lun= poart= numele de Montes Carpatus (Mun\ii Carpa\i). Ace[tia reprezint= un lan\ muntos cu lun-gimea de 333,6 km, format acum 3,5 miliarde de ani la sud de Mare Imbrium (Marea Ploilor), nu prea departe de craterul Copernic. Cel mai ]nalt v`rf muntos are 2400 m ]n=l\ime. Montes Carpatus pot fi observa\i [i prin binoclu, dup= faza de prim p=trar a Lunii [i p`n= la Luna plin=.

{tefan D. TIRON

cercet=tor [tiin\ific, A{M

Referin\e:

{tefan D. Tiron, Ion M. Nacu, Astronomie, Chi[in=u: Lyceum, 2015.

Imaginile: www.astro-urseanu.ro, accesat: 29 aug 2017.

afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

Calitatea nu este o ac\iune, ci un obicei. Aristotel

P `n= acum am scris despre lucruri care se ]n-t`mpl= p`n= la lansarea propriu-zis= a aface-

rii. Este timpul s= p=trundem, f=r= prea mult= gra-b=, ]n „buc=t=ria” afacerii [i vom ]ncepe cu no\iunea de CALITATE. or, CALITATEA este, poate, cel mai important factor de succes al unei afaceri, dar de foarte multe ori ea mai este ]nc= tratat= [i acum, ]n secolul XXI, ca o „ac\iune” [i nu ca un „obicei”.

orice afacere, indiferent de domeniu [i de di-mensiuni, poate fi reprezentat= schematic astfel:

Sunt convins c= ceea ce reprezint= „INTR+RILE” [i „IE{IRILE” este u[or de intuit. }ntr-adev=r, INTR+RI # tot ce „intr= ]n afacere” (angaja\i, materie prim=, informa\ii, finan\e etc.). IE{IRILE reprezint= produ-sele/serviciile finite, numai bune pentru a fi v`ndute. „CUTIA NEAGR+”, evident, reprezint= locul unde INTR+RILE sunt transformate ]n IE{IRI. De ce „CUTIA NEAGR+”? Fiindc= orice afacere are cel pu\in c`-teva „secrete” ce \in de modalitatea de transformare a INTR+RILoR ]n IE{IRI pe care antreprenorul nu le face cunoscute tuturor.

Ei bine, a[a cum spuneam, mul\i antreprenori, ba chiar [i manageri de mari ]ntreprinderi, mai percep CALITATEA ca pe o ac\iune ce se desf=-[oar= ]n c=su\a „IE-{IRI”. Adic=, cine-va are func\ia [i responsabilitatea de a „verifica cali-tatea” produselor la ie[irea din afacere.

Japonezii ]ns=, ]ncep`nd cu anii ’50-’60 ai secolului trecut, au ]n\eles co-rect maxima lui Aristotel [i au im-plementat treptat, dar definitiv astfel de abord=ri, cum ar fi: Total Quality Management [i Total Quality Control, inclusiv abordarea KAIZEN etc. Ei, japonezii, au ]n\e-les: CALITATEA ]ncepe de la „poarta afacerii”, a-dic= de la INTR+RI, care, fiind necalitative, nu pot asigura calitatea IE{IRILoR. Nici CUTIA NEAGR+ nu trebuie neglijat=. Ba din contra, dac= personalul, procesele [i tehnologiile implicate nu vor corespun-de anumitor standarde de calitate, impuse de ma-nagementul afacerii, atunci INTR+RILE calitative pot fi u[or transformate ]n IE{IRI necalitative.

odat= ce aceste abord=ri au p=truns ad`nc ]n con[tiin\a angaja\ilor [i sunt urmate cu stricte\e, nu mai este nevoie de controlul calit=\ii la IE{IRE – ea, CALITATEA, este asigurat= p`n= la „IE{IRI”.

{tia\i c= multe ]ntreprinderi din Japonia au ac-ceptat [i abordarea „Zero defecte!”? Evident, este un scop aproape imposibil de atins, dar aceast= abor-dare nu las= loc pentru a g`ndi „Dac= se permit 5 defecte, nu va fi mare lucru dac= voi avea 6, sau 7!”.

DESPRE CALITATE

Alexandru DIMITROV


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

CUMPLITE VREMI. Vladimir Be[leag=. Chi-[in=u: Cartier popu-lar, 2017. Roman ]n trei c=r\i.

7 kilograme... pes-te 2000 de pagini de manuscris... v=d lumi-na zilei ]n seria de autor Vladimir Be[leag= la Edi-tura Cartier. Autorul m=rturise[te c=: „Atunci, ]n acei ani, m-am retras din actualitate [i, ca s= nu m= las desfiin\at ca autor, am scris-o... abia dup= [apte ani de informare [i documentare meticu-loas= asupra marii tragedii a neamului nostru ce s-a produs la sf`r[it de veac al XVII-lea – sacrifica-rea celei mai luminate min\i a epocii, care s-a nu-mit poetul, cronicarul [i omul politic Miron Costin (1633-1691)”. Primul volum din acest roman a ap=-rut ]n anul 1985 cu titlul S`nge pe z=pad=.

Romanul de fa\= „se vrea o ampl=... ]ncercare de fresc= istoric=, amintind prin atmosfer= ([i nu numai) de romanele sadoveniene ale „v`rstei ]n-tunecate”, [i mai ales de Zodia Cancerului...; ar pu-tea fi privit= ]ns= [i ca o tentativ= de epos tolstoian, ca un fel de R=zboi [i pace moldav...” (o. Soviany).

}NT~LNIREA CU EROII

POVE{TILOR ROM~NE{TI (72 p.), 2017 [i OBI{NUITUL NEOBI{NUIT (72 p.), 2016. Cristina Bujor. Chi[in=u: EPIGRAF.

Visul lui Mitru, }nt`lnirea cu F=t-Frumos, Darul lui Pr`s-lea, C=ciula lui D=nil= Pre-peleac, De vorb= cu Sf`nta Duminic= sunt c`teva povestiri viu ilustrate din primul titlu de carte. Copiii din aceast= culegere ]\i dau ]nt`lnire ]n lumea Basmului cu eroii arhi-cunoscu\i, ar=t`ndu-\i cum po\i deveni prin fapte bune [i curajoase erou ]n via\a de zi cu zi.

obi[nuitul neobi[nuit ascunde 30 de povesti-oare, pentru copii [i adul\i deopotriv=. }ntr-o di-minea\= Mihnea ]ncepe s= aud= toate obiectele din jurul lui – haina, juc=ria, buzunarul, patul, p`i-nea etc. }ncet-]ncet ajunge s= ]n\eleag= c= orice lucru este important [i fiecare are at`ta suflet c`t pui ]n el. Astfel reu[e[te s= devin= mai atent, mai ]n\eleg=tor [i empatic fa\= de lumea ]nconjur=-toare.

ROB ROY. Walter Scott. Chi-[in=u: Prut Interna\ional, 2011, 492 p.

Ap=rut la 1817, romanul in-trig= prin portretul nuan\at re-alizat protagonistului, haiducul Rob Roy. }n jurul temerarului haiduc, care ][i risc= via\a ca s= vin= ]n ajutorul celor s=rmani, se perind= personaje variate, colorate [i vitale. o lectur= care te va prinde ]n mrejele ei!

punctul de pornire

MEDALII }N LAN|

—C `te \=ri s-au ]nscris la cea de-a 25 edi\ie a Olimpiadei Balcanice de Informatic=? A

fost o competi\ie grea? — La acest concurs au participat 49 de repre-

zentan\i din 12 \=ri: Turcia, Slovenia, Serbia, Ro-m`nia, Muntenegru, Macedonia, Republica Moldova, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Bosnia [i Her\egovina. Competi\ia a durat [apte zile [i a fost relativ difi-cil=, deoarece au participat Rom`nia [i Bulgaria, care la nivel interna\ional se pozi\ioneaz= printre primele 10-15 \=ri.

— Locul de frunte i-a revenit \=rii noastre gra\ie \ie. Cum te sim\i?

— Bine]n\eles, sunt bucuros de acest rezultat, fiind-c= mi-am atins scopul [i mi-a fost r=spl=tit efortul. M= simt ]mplinit c= prin aceast= performan\= mi-am promovat \ara pe plan interna\ional.

— Cum reu[e[ti s=-\i p=strezi calmul [i s=-\i st=p`ne[ti emo\iile atunci c`nd sim\i c= ]nc= un pic [i apuci podiumul de premiere?

— Cele mai mari emo\ii le am ]n timpul concur-sului. Dup=, analiz`ndu-mi pa[ii, de obicei, ajung la concluzia c= se putea [i mai bine.

— Cine se afl= ]n spatele acestui succes?— A[ vrea s=-i mul\umesc domnului Anatol Go-

rea, profesor de informatic= din ora[ul Cahul, care mi-a trezit interesul fa\= de aceast= disciplin=; domnului Sergiu Colat, profesor de informatic= la L. T. orizont – mentorul [i ]ndrum=torul meu ]n acest domeniu. De asemenea, prietenului meu Mar-cel Bezdrighin, de la care am cules multe cuno[tin\e ]n acest sens. Dar cel mai recunosc=tor trebuie s= fiu fa\= de p=rin\ii mei, care ]mi sunt sprijin de ]ncre-dere.

— De ce informatica?— Deoarece este creativ=, dar, totu[i, bazat= pe

logic=.— Ce faci ]n timpul liber?— Istoria universal=, filozofia, psihologia, socio-

logia sunt ]n topul preferin\elor mele. }mi place s= ascult muzic= clasic=.

— O profesie ]n acest domeniu garanteaz= un viitor prosper?

— Informatica are viitor, fiind aplicabil= ]n diferi-te domenii de activitate.

Pentru NOI – Daniela COJOCARU

Gabriel COJOCARU, originar din Cahul, cl. a XI-a, L. T. Ori-zont, Durle[ti.

Performan\e: Olimpiada Bal-canic= de Informatic=: cl. a VIII-a – medalia de argint, cl. a IX-a, a X-a – medalia de aur; Olimpia-da Balcanic= de Matematic=: cl. a VIII-a, a X-a – medalia de bronz; Olimpiada Interna\io-nal= de Informatic=: cl. a X-a – medalie de argint; Concursul Interna\ional Romanian mas-

ters in informatics: cl. a IX-a – medalia de bronz, cl. a X-a – medalia de aur; Concursul Interna- \ional de Informatic= John Atanasov, cl. a X-a – medalia de bronz; Concursul de Informatic= Ur-ma[ii lui Moisil: cl. a IX-a – locul III, cl. a X-a – locul I, [i de\in=torul Trofeului Urma[ul lui Moisil; Con-cursul Interna\ional de Matematic= Vladimir An-drunachevici, cl. a X-a – medalie de aur.


fii s=n=tos!

SETEA EXCESIV+

poft= bun=!

N u am fost niciodat= ]n Brazilia, dar cunosc [i ]mi sunt pe plac multe lucruri care ][i au originea

acolo, ]n special preferatele mele – nucile caju. Partea bun= e c= nu trebuie s= ajungi neap=rat ]n America de Sud pentru a gusta aceste delicii, ele fiind tot mai ]nt`lnite [i la noi ]n ultimul timp.

Nucile caju se deosebesc printr-o consisten\= cremoas=, sunt moi [i au un gust dulceag. Sunt probabil cele mai delicate nuci pe care le-am gus-tat vreodat= [i ]n acela[i timp unele dintre cele mai recomandate de c=tre nutri\ioni[ti.

Surs= de omega 6, proteine, vitamine [i minerale, cajuul are un puternic efect asupra organismului, ]ndeosebi asupra sistemului cardiovascular [i osos. Nucile caju sunt bogate ]n magneziu, fosfor, potasiu. }ntr-un mod surprinz=tor, nucile caju con\in zero colesterol, ]n schimb abund= ]n gr=simi ex-traordinar de s=n=toase. o calitate important= a nucilor caju este cantitatea mare de calciu – mine-ral care ajut= oasele s= se men\in= s=n=toase [i previne apari\ia osteoporozei [i a altor boli de oase. Uimitor, datorit= cuprului din compozi\ia lor, care contribuie la eliminarea radicalilor liberi din or-ganism, nucile caju pot reduce riscul cancerului de colon. Totodat=, cuprul din miezul acestor nuci fa-vorizeaz= buna func\ionare a creierului [i este un remediu excelent pentru anemie, el contribuind la producerea celulelor ro[ii din s`nge. Nu ]n ultimul r`nd, cuprul este de folos ]n men\inerea unui nivel bun al energiei.

Nucile caju abund= ]n vita-mine, printre ca-re se face remar-cat= prezen\a vitaminei B1, cunoscut= ca vi-tamina perfor-man\ei intelec-tuale, cu efecte extraordinare asupra sistemu-lui nervos. Mai mult dec`t at`t, vitamina B1 ajut= la procesul de cre[tere, la buna func\ionare a mu[-chilor [i a inimii [i asigur= o digestie bun=.

Nucile caju mai con\in triptofan – un aminoacid care se transform= ]n corp ]n serotonin=. Dup= cum se [tie, serotonina are efect de inducere a somnu-lui. }n acest scop, ]nainte de somn se recomand= s= se consume o m`n= de nuci caju.

}n comer\, nucile caju se g=sesc ]n diverse mo-duri – pr=jite, ]ndulcite sau s=rate. Pentru a benefi-cia de efectele lor l=udabile, alege-le pe cele crude [i consum=-le ]n cantit=\i moderate. Consum=-le ca atare. o m`n= de nuci caju proaspete constituie gustarea perfect= ]ntre mesele principale ale zilei. Bogate ]n fibre alimentare, acestea confer= sa\ie-tate [i o doz= de energie de lung= durat=.

Av`nd la baz= o por\ie de cereale, nucile caju, al=turi de alte tipuri de nuci sau fructe uscate, pot fi op\iunea cea mai bun= a unui mic dejun nu doar delicios, dar [i s=n=tos. De asemenea, nucile caju sunt folosite ]n garnituri, salate, sosuri sau deserturi.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

A i fost vreodat= atent la c`t= ap= consumi pe par-cursul unei zile? Se ]nt`mpl= s= te treze[ti [i

noaptea din cauza setei? Ei bine, ]n cele ce urmeaz= ]\i propunem s= descoperi [i cealalt= latur= a aces-tui reflex.

Setea este o senza\ie absolut fireasc= a organis-mului, prin care acesta ][i cere por\ia de ap= nece-sar=, ea fiind vital= pentru func\ionarea tuturor or-ganelor. }n lipsa unui echilibru al apei din organism, acesta nu ar mai putea folosi [i transporta nutri-mente, nu ar digera alimente, nu ar men\ine tempe-ratura corporal= [i nu ar sus\ine sistemul imunitar. Este firesc ca pe parcursul zilei s= sim\im sete, ca urmare a efortului fizic, a temperaturilor ridicate, a

consumului de alimente s=rate sau grase. P`n= aici lucrurile stau bine. Dar ce se ]nt`mpl= atunci c`nd setea de-vine necontrola-t= [i chinuitoare, f=c`ndu-se sim- \it= la intervale scurte de timp?

Setea excesiv= este cunoscut= ]n termeni medicali drept potomanie [i semnific= o nevoie anormal= [i incontrolabil= de a bea mereu lichide. G=sind de fiecare dat= motive, de cele mai multe ori ignor=m ceea ce se petrece cu noi. Acest tip de sete poate fi un semnal de alarm= care s= ne trimit= la medic, ]n vederea stabilirii cauzei. Schimb=rile majore nu trebuie ignorate. Atunci c`nd ai mereu gura uscat= [i sim\i nevoia s= bei ap=, poate fi vorba de un simptom ce indic= o afec\iune grav=.

Cea mai ]nt`lnit= boal= care debuteaz= cu sen-za\ia de sete permanent= este diabetul zaharat, care ]n cazul copiilor poart= denumirea de diabet zaharat juvenil. Cu p=rere de r=u, aceast= afec\iune are o larg= r=sp`ndire ]n r`ndul copiilor [i adoles-cen\ilor, fiind cauzat= de excesul de glucoz= din s`nge.

}n alte cazuri setea exagerat= poate fi rezultatul unei st=ri de oboseal= accentuat= sau al deshi-drat=rii puternice provocat= de o febr= ]nalt= sau de o infec\ie bacterian=. Setea este un mecanism de ap=rare a organismului. Singura modalitate de prevenire a deshidrat=rii este s= nu a[tept=m s= bem ap= doar atunci c`nd ne este sete.

Din p=cate, mai exist= [i alte cauze ale nevoii exagerate de a consuma ap=. Setea puternic= poate fi [i simptomul unor boli ale organelor in-terne (glanda tiroid=, glandele suprarenale), de cele mai multe ori ale rinichilor, c`nd ace[tia nu pot re\ine apa [i s=rurile minerale ]n organism. P`n= [i nivelul crescut de calciu din s`nge poate provoca setea.

NUCILE CAJU


cioburi

LA DOAR 11 ANI, ARE UN IQ MAI MARE

DEC~T A LUI EINSTEIN

N u m-am preg=tit deloc pen-tru acest examen. Nu eram

deloc emo\ionat, m=rturise[te Arnav Sharma, un copil ]n v`rst= de doar 11 ani, care a uimit ]n-treaga lume. Scorul ob\inut de Sharma la testul de IQ a fost de 162, ]n condi\iile ]n care nivelul de inteligen\= superioar= este atestat la scorul de 140. Practic, b=iatul ]n v`rst= de doar 11 ani a ob\inut cel mai mare scor posi-bil, surclas`ndu-i cu dou= punc-te pe fizicianul Albert Einstein [i pe cosmologul Stephen Hawking.

Sharma sus\ine c= nu s-a preg=tit deloc pentru test [i c= nu ar fi v=zut nici un exemplu,

anterior sus\inerii lui. „Testul Men-sa este destul de dificil [i nu foarte mult= lume se a[teapt= s= ]l treci. L-am dat la centrul Salvation [i l-am parcurs aproxi-mativ ]n dou= ore [i jum=tate. Se mai aflau ]n sal= [apte sau opt persoane. C`\iva copii, iar restul adul\i. M= a[teptam s= fie a[a”, a declarat Arnav Sharma.

B=iatul, de origine indian=, a \inut s= precizeze c= nu a avut deloc emo\ii ]nainte de sus\ine-rea testului. „De[i nu m-am pre-g=tit, nu am avut emo\ii. Familia mea a fost surprins= [i, ]n acela[i timp, foarte fericit= c`nd a aflat ce rezultat am ob\inut”, a mai spus b=iatul.

g`ndul.info

simbolistica gesturilor

IGNORAN|+

IMPLICARE

IMPULSIV

H+R|UIRE

S ubalternul ][i prinde

genunchiul cu m`na corespon-dent= sau cu am-bele mìni care au degetele ]m-preunate.

Acest cod ges-tual intervine [i atunci c`nd as-

P rinderea ]ncheieturii drepte cu m`na st`ng=.

Este genul de om care se ]n-dr=goste[te la prima vedere. Confruntat cu nesigu-ran\a, impul-sivul este im-prev i z ib i l . Va refuza s= mearg= cu turma, con-trar tuturor a[tept=rilor, a s c u l t ` n - du-[i doar in-stinctul. Im-pulsivul este o fiin\= proactiv=. Se enerveaz= u[or c`nd ]l con-trariem, dar este ]n aceea[i m=-sur= spontan [i pasionat.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera

C lientul ][i rote[te degetele mari, \in`nd pe burt= mìnile

cu degetele ]ncruci[ate [i ascul-t`nd doar cu o ureche.

}n context profesional, gestul acesta indic= un mare rafinament al cruzimii. o virtuozitate de ne-

egalat ]n do-meniul r=u-t=\ii gratuite [i perverse. }ns= dege-tul poate s= indice [i o stare de obo-seal=. Dege-

tele mari se ]nv`rt ]n sensul ace-lor de ceasornic: ele indic= nevoia de a face timpul s= curg= mai repede, pentru ca persoana care face gestul respectiv s= scape de ceva ce o agaseaz=. Dac= ges-tul este f=cut ]n fa\a unui interlo-cutor, el ][i dep=[e[te sensul ini\i-al, devenind semnalul unei cruzimi anun\ate. Atunci c`nd degetele sunt ]ncruci[ate, f=r= ca degete-le mari s= intre vreodat= ]n con-tact, a[a cum este cazul ]n aceast= atitudine, no\iunile de dorin\= sau de motiva\ie (degetul mare al mìnii drepte) nu duc niciodat= la pl=cerea de a duce lucrurile la ]ndeplinire (degetul mare al mìnii st`ngi). Din acest motiv, gestul respectiv devine un fel de refuz deturnat. Dar dac= degete-le se ]nv`rt ]n sens contrar acelor de ceasornic? F=r= ]ndoial=, in-terlocutorul dore[te ca ]ntreve-derea pe care a acordat-o s= nu fi avut loc niciodat=.

cult=torul nu reu[e[te s=-l urm=-reasc= pe vorbitor. Nu ]n\elege discursul celuilalt. }[i prinde ge-nunchiul pentru a nu fi cople[it de incertitudine. Se simte aban-donat, dar nu va ]ndr=zni nici-c`nd s= o m=rturiseasc=.

A ntebra\ul st`ng se sprijin= pe coaps= ca o bar= trans-

versal= de sus\inere, cotul drept este a[ezat ]n palma mìnii st`ngi, obrazul drept se sprijin= pe m`na corespondent= sau opus=.

Aceast= ati-tudine comple-x= traduce o implicare f=r= rezerve. Adese-ori este adop-tat= de supor-teri ]nfl=c=ra\i, ]n timpul unei competi\ii sportive difuzate la te-levizor.


DELOREAN — O LEGEND+ DIN VIITOR

ieri [i azi

NOIEMBRIE

E ste un ciob al istoriei automo-bilistice americane, care nu

poate fi neglijat ]n pofida scurtei sale sclipiri. }ntr-at`t de impresi-onant= a fost apari\ia acestei m=rci, ]nc`t neap=rat realizezi c= ide-ea este opera unei persoane cu totul neobi[nuite.

Constructorul [i designerul auto, John Zahary DeLorean, s-a n=scut la Detroit (Michigan, SUA), ]n fa-milia rom`nului Zaharia din {ugag, jude\ul Alba, [i a unguroaicei

Kathrin, emigra\i ]n anii ’20 ai sec. XX ]n SUA. D u p =

absolvirea Institutului Tehno-logic Lawrence [i a Institutului Chrysler, DeLorean a cunoscut o carier= impresionant=: a lucrat

pentru produc=torul auto Chrys-ler, apoi pentru General Motors. }n aceast= companie a avut cele mai r=sun=toare succese – a fost ]n fruntea diviziunii Pontiac, apoi Chevrolet. Sub ]ndrumarea sa au fost cre-ate modelele de rezonan\= Pontiac Firebird, Pontiac Grand Prix [i celebrul „muscle car” Pontiac GTo. Este autor al mai multor in-ven\ii ]n domeniul auto. Fi-ind pe culmea succesului, decide s= construiasc= automo-bilul s=u de vis, care s=-i poarte numele. P=r=se[te General Mo-tors [i fondeaz=, ]n 1974, firma DeLorean Motor Company (DMC). La solicitarea guvernului Marii Britanii, construie[te ]n vecin=-tatea Belfastului (Irlanda de Nord) o uzin= ultramodern= ]n doar 1,5 ani. Modelul proiectat a ]nsumat cele mai ]ndr=zne\e idei ale lui DeLorean. Important= a fost [i colaborarea cu studioul lui Gior-

getto Giugiaro, care a proiectat caroseria – exteriorul coupe-ului cu portierele, ce se deschideau lateral ]n sus (cunoscut drept stil „aripi de pesc=ru[”), devenind emblematic, indimenticabil. Ca-roseria era construit= totalmente din inox! Motorul, V6 de 2,8 l, de 130 c.p., asigura accelerarea 0-100 km/or= ]n 10,5 secunde [i viteza maxim= de 177 km/or= de-numit DMC-12, a fost produs ]n anii 1981-1983 ]n circa 9000 de exemplare, toate pentru pia\a american=. }n 1982 DMC a fali-mentat. Se zice c= nu f=r= „ajuto-rul” concuren\ilor. oricum, auto-mobilul a devenit legendar, ]ndeosebi dup= ce a ap=rut ]n filmul celebru Back to the future (}napoi ]n viitor). Au urmat nume-roase apari\ii ]n seriale, show-uri TV, care l-au f=cut [i mai r`vnit.

Dup= 2015, c`nd guver-nul SUA a liberalizat ce-rin\ele fa\= de automobile-le micilor produc=tori, DMC Texas – cei care au procurat ac\iunile DMC dup= faliment, av`nd o rezerv= de componente pentru DMC-12, au decis s= pro-duc= manual, din 2017, vreo 300 de exemplare. Doar c= motorizarea e alta – ini\i-

al un motor de 260 c.p., apoi vor urma [i altele mai puternice, de 300-400 c.p. De construc\ie nou=

sunt cutia de viteze [i fr`nele, iar interiorul con\ine toate realiz=rile tehnologice la zi. Pre\ul, ]n func\ie de motorizare, este de 85-100 de mii de dolari. Totodat=, DMC Te-xas are pentru fani ]n portofoliu un prototip nu mai pu\in exclusi-vist prin designul s=u. Inginerii, privind ]n viitor, elaboreaz= [i un electromobil DMC. Legenda re-vine.

Iurie SCUTARU

160 de ani de la na[terea lui Alexandru C. CUZA, profesor, jurnalist [i om politic, scriitor, ju-nimist, membru titular al Acade-miei Rom`ne (8 nov. 1857 – 4 nov. 1947).

150 de ani de la na[terea Ma-riei SKLoDoWSKA-CURIE, fizi-cian=, chimist=, profesor univer-sitar [i cercet=tor [tiin\ific francez de origine polonez=, laureat= al Premiului Nobel pentru fizic= [i chimie (7 nov. 1867 – 4 iul. 1934).

220 de ani de la na[terea lui Charles LYELL, geolog, profesor universitar, cercet=tor [tiin\ific sco- \ian, considerat cel mai impor-tant geolog al timpului (14 nov. 1797 – 22 febr. 1875).

65 de ani de la na[terea lui Arcadie SUCEVEANU, poet, ese-ist [i traduc=tor (16 nov. 1952).

230 de ani de la na[terea lui Louis DAGUERRE, pictor, inven-tator [i cercet=tor francez, auto-rul primei metode de practice de ob\inere a fotografiilor (18 nov. 1787 – 10 iul. 1851).

100 de ani de la ]nfiin\area Sfatului |=rii, Parlament al Ba-sarabiei (21 nov. 1917 – 27 nov. 1918).

130 de ani de la stingerea din via\= a lui Petre ISPIRESCU, edi-tor, folclorist, scriitor [i tipograf rom`n (ian. 1830 – 21 nov. 1887).

100 de ani de la fondarea la Chi[in=u a ziarului politic Sfatul |=rii (24 nov. 1917 – 21 ian. 1921).

125 de ani de la na[terea lui Petre CoNSTANTINESCU-IA{I, istoric [i om politic rom`n (25 nov. 1892 – 1 dec. 1977).

220 de ani de la na[terea lui Gaetano DoNIZETTI, compozi-tor italian, unul din frunta[ii operei „belcanto” (29 nov. 1797 – 8 apr. 1848).

350 de ani de la na[terea lui Jonathan SWIFT, scriitor satiric englez, unul dintre cei mai mari scriitori satirici din literatura uni-versal= (30 nov. 1667 – 19 oct. 1745).

50 de ani de la na[terea lui Thomas NASHE, poet satiric, pro-zator [i dramaturg englez (nov. 1567 – 1601).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL:1. Vehicul mo-tor de cale ferat=. 2. osta[ c=zut pe c`mpul de lupt= – Expresie algebric=. 3. |ine capul – Depunerea icrelor. 4. o mul\ime (632145) de oa-meni fana\i! 5. Se inspir= din mitologie. 6. Neomenos – Tragere la \int=. 7. Leziuni ale din\ilor – Prompt. 8. Tub de argil= ars= – Piton cu coada ]n st`nga! 9. Lucia Bradu – Ispitite. 10. Albie ]ntoars=! – Usturoi.

VERTICAL: 1. Apar\in cul-turilor de legume. 2. Ceas – A face s= devin= alb. 3. }ntor-sur=. 4. Se ia din cuibar – Con\ine nume. 5. Blond – Mai! 6. Se pronun\= la fel cu alt cuv`nt – Poftim. 7. Baston – Institutul olandez de Geografie Aplicat=. 8. organiza\ii. 9. Sufragiu – A citit mult. 10. Lame ]n num=r de 4123! – Semn care u[ureaz= orientarea.

Cuv`ntul m=tanie ]nseamn=:

1. }ngenunchere; 2. {irag de m=rgele; 3. Bir.

R=spunsurile corecte – nr. 8, 2017

ORIZONTAL: 1. S`c`ietori. 2. Frunte. Nor. 3. oti\=. Mes=. 4. R. I. Irbi[i. 5. Ici. Iertat. 6. Cuv=. Le. Ta. 7. Elipse. Vel. 8. La. Tulnice. 9. Etui. Ei\ar. 10. Este. T. A.

VERTICAL: 1. Sforicele. 2. Articulate. 3. Cui. Ivi. U[. 4.

Cuv`ntul c=prar ]nseamn= grai militar; p=stor.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Au fost adunate ]mpreun= 7 stogule\e de f`n [i ]nc= 11 stogule\e. C`te stogule\e de f`n s-au ob\inut?

Nici un cui, fiindc= toate trei au fost g=site deja de primii doi.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

Dac= vrei s= afli ceva despre [ah, atunci trebuie s= ]\i petreci un concediu ]n Olanda. Libr=ria Van-der-Linde-Niemeijriana din Haga are o colec\ie de aproape 20 000 de lucr=ri de speciali-

tate. Dac= vrei s= le cite[ti pe toate, cu siguran\= c= nu vei ajunge s= joci efectiv o bun= perioad= de timp.

Caissa1. Nc2 g5. 2. Tb8X, sau 1. Nc2 Rh7. 2. Th5X.

Anti. Aptit. 5. I\ari. Su. 6. Ee. Be-lele. 7. Mire. Nit. 8. onest. Vit=. 9. Ro[iatec=. 10. Ira. Talere.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Francisc {IRATO (1877-1953): FAT+ CITIND Pictor, desenator [i grafician rom`n. }n picturile sale, {irato

este preocupat de probleme de compozi\ie [i caut= s= ob\in=, prin intensitatea pastei [i prin al=tur=ri contrastante de culori, o anumit= lumin= capabil= s= imprime mi[care unei scene. Pictorul g=se[te o bun= surs= de inspira\ie ]n pictura lui Cézanne, cu arhitectura ei echilibrat=, precum [i ]n folclorul rom`nesc.

}n timpul r=zboiului, {irato realizeaz= c`teva cicluri de desene ]n care ]nf=\i[eaz= dramele provocate de r=zboi, lucr=ri pe care le prezint= la expozi\ia personal= din 1921. Cu aceast= expozi\ie se ]ncheie o prim= perioad= din activitatea artistului, deosebit de valoroas= ]n grafic=, [i se consacr= tot mai mult picturii.

Lucr=ri: LA GHERGHEF, LA oGLIND+, CERAMIC+ |+R+NEASC+, C~RCIUM+RESE, CASE {I PoM, CASETA Ro{IE etc.

Versuri de C=lina TRIFAN.De vorb= cu Mihai AGAFI|A, prim-dirijor [i director artistic al orchestrei Simfonice a Filarmonicii Na\ionale.o nou= edi\ie a concursului sportiv CITIUS, ALTIUS, FoR-TIUS!.time-out: Floyd MAYWEATHER.fii s=n=tos!: MESAJELE CoRPULUI.dincolo de aparen\e: FA|+ }N FA|+ CU CUTREMURUL.rectificare: AM VISAT UN IEPURA{.

FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI, CULTURII {I CERCET+RII

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TIR

Valeria PRoDANsecretar responsabil

Leo BoR DEIANUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREANUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 3095For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NoI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

UN SUBIECT NEA{TEPTATMircea ANDREI

noirevistanoi.md/sites/default/files/noi 10.pdfmihai eminescu (1850-1889) a fost atribuit de dou=...

Documents