Andrei Popescu, niscut in 1,987 la Bucuregti, este doctor in istorie gi

cercetdtor independent, fiind autor al mai multor studii 9i volume destinate

publicirii sau circuitului privat. Speciatzarea sa este mai ales in domeniul

istoriei moderne a RomAniei, cu prepondercnt|in zona ehtei poJitice, a

biografiilor gi genealogiilor. Cercetirile ale ciror rezritate au fost destinate

publicitii includ volumui lancu Flondor, Bwcouina Si Romhnia Mare. Documente

Si vrisoi @dituta Humanitas, 201'\ gi cartea afi.atd in curs de aparryte Jean

Miclescu. Jurist, om politic, publicist Si dramatwrg (Editura Humanitas, 2019),

dar gi mai multe articole in reviste de specialitate, printre care Gigore N.Fikpucu (/ SS6-1 935). Repere biografce (,Analele Univetsitigii din Bucuregti.

Seda $tiinge Politice", m. 2 / 201.2) , Partidul Conseruator din Rondnia interbelic'd

(,,Anuarul Institutului de Cercetiri Socio-Umane <Gheorghe $incaf>", nr.

XVIII, 2015) gi The Romanian Telephone Corupary under the Adninistration

of Gigore Filipucu (1930-/ 9t8) (,Studia Universitatis Peuu Maior' Series

Historia", m.I/20L5).

Dn. ANonBI PoPESCU

ELITA BASARABIEI LA I9I7 -1918ZF,CF. PERSONALITATI CARE AU FACUT UNIREA,

PnnralA DE DR. IoN CoNsTANTIN

MtNERVA6

Bucunegr,201,8

Copynght @ 2018ASOCIATIA BIOGRAFIILE CENTENARULUI MARII UNIRI

Coperta: Victoria ArgintRedactor: Iuliana VoicuDTP: Liviu Perfea, Carmen Diana Mateescu

ISBN: 978-973-21-t0ss-3

Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Nafional[ a Romdniei.

MINERVAS.A.Redacfia gi sediul social

B-dul Mctalurgielnr,32-44, cod 041833, sector 4, Bucuregti,o.P. 82 - C.P. 38

Tcl.r (021) 451.08.08,461.08.10; Fa* (021) 451.08.09www.edituraminerva. ro

CUPRINS

CuvANr iNarNrs...... ........................7

INtnooucnns .............17

Panrsa I. BasanasrA suB REGTMUL TARrsr...... ...............1,7

Panrna aII-a. RondNra $i BASARABIA iN aNII

Pruuurur RAzsor MoNonr. Dnuuur spRE uNIRE. .......58

Na$ur, - CoNsrauuN SrBns...... ......................87

MBNronur - Ior.l PBrrvaN .........108

l,Iontur - IoN INcur,rE1...... ........132

FmurRopul - VASrm Srnoescu...

RnvolupoNARUL - PaN Halrppa ..................173

DocroRur - DaNmr CrucunsANu................. ..................1,94

DcrauNa - Er eNa Ausral ........204

BornRul - Pavsr Gopc.......... ....21,5

Osr,tgur- - GusnuaN PANrea .......................230

SruoeNTUr- - A-xroN CnrsaN....... .................248

Eure B,q,sananler LA 1,977 -1,91,8.

CcrNsmnnapr GBNBRRTa gr Cqnmr-erARl................. .........257

4Nnxn........ .....:........:..... ............:....... ...............267

BrsrrocRAFlE ................ ...............318

In presa austfo-ungaf d. a apdtut cea mas amdnunytd. descriereevenimentului unirii. Doui ziare vteneze au relatat pe ratg vtzita'.Alexandru Marghiloman, insoEit de constantin HArjeu, ministrrrlrdzboi,la Chigindu, discursul siu, apoi opozirla lui Vladimir \gar.rolul de negociator al lui Constanin Stere, condigiile puse de

\dii (autonomie, reformd agrard., vot universal)251. pe lAmgd.informafn, au mai apdrtt, bineingeles, declaratiile rr.i czerni.-l2s2, datrelatdi tefetitoarc la nota trimisd de pregedintele ucrainei GuvernuRominiei, prin care solicita si participe la consultiri privind Bsubliniind cd in Notd gi in Sud ucrainenii sunt majorit

^rirur.D" u,

NA$UL - CONSTANTIN STERE

Constantin Stere s-a niscut pe 1 iunie 1865 in satul Cerepcdu din

lirrutul Soroca gi a decedatpe 26 tutie 1,936, in localitatea Bucov din

jrrrlegul Prahova. Provenea dintr-o familie instdtiti, fiind fiul mogieru-

Iui Gheorghe (sau Egor) Stete gi al sogiei sale Prohira (sau Pulheria).

llunicul siu, $tefan Stete, venise in Basarabia din zona Botoganilor 9i

r lclinea domenii intinse2s5.

Mai mulgi biografi ai sii au lansat ideea cdmama lui Constantin Stere

I rrr fi pdvat de dragostea maternd, fdcAndul sd se simtd nedodt, respins

;iizolat, tfa;umd.cel-afdcrttsd se aptopie de consitenii sii, aici avindu-gi

r,Icldcina aplecarca sa spfe justigia sociald gi griia pentfu petsoanele defa-'

vtrizate2s6. Acest lucru pare a fiintdrit gi de mdrturia fricei sale Elena,

(.irre spunea mai tdtzia: ,,Tata n-a linat cu adeadrat decit la pdintek sda.

l\ hunica, o femeie frumoasd Si asprd, nu o iabea, mai ales, cd /-a nedrepilrtt

Irt/otdeauna, desi thnjea dapd dragostea de mamf'.Mama sa fusese forlatd' sd'

sc cdsdtoreasci cAnd incd eraadolescenti cu un bitbat mult mai in vdrstd

tlccAt ea. Ea se indtigostise de an tdndt ofrger, dar a aflat cd era din nou

insdrcinati cu soful ei. A incercat si igi pfovoace un avoft, dar nu a reugit

qii de aceea l-a dispreguit pe Constantin din prila zi ax'teEtt sale. Teoria

ir rc ca fundament f omanul semiautobiografi c,,in pteaima revolugiei", in

crrre Stere vorbegte despre un copil pe nume Yatia, respins de mama sa

Srnaragda: ,,Repwlsianea pentrw acest copil nedorit afost mai paternicd. Vederea

Iri prin sine insdsi euoca in memoria ei toatd. drama uiey'i ei conjwgale Si chpa de

255 Raducu Ruge\, Viala qi activitalea lui Constantin Stere, in'. ,,Analele Aradului",

rrrrrrl 1, nr. 1,2015,pp.631-632.2s6 Nina Mihaela Mihalache, Constantin Stere. A Revolutionary Ideologist and a Publicist,

irr: ,,Analele $tiinlifice ale universitdlii <Alexandru Ioan cuzu din Iaqi. secliunea de

liooiologie qi AsistenJi Social6", vol. IX, m. 212016, p.32; Z. Omea, Wala lui C' Stere,

litlituraCompania,Bucureqti,2006,pp.2l-Z2;Haralambie Corbtt,ConstantinStereqitimpul

.ritrt. Schild de portret psihologLc, Editura Cartea Moldovei' Chigindu, 2005' p' 16'

aceleagi ziarc a.utnEau cd. bulgarii din Basarabia protestau impotriunirii, spundnd cd. ar fr, interesaEi de soarta ftagior lor d_in Dobrogeantr ar vrea si fie subjugagi de Romania, astfel ci vor trimite o deleoa,la Sofiazsa.

In continuare, vom prezent,- acivitatea de pdnd la 197g a zecbasarabeni cate aa avut contribuigii impo ttante Ia rcahzarea unitiodati cu parcurge rca bio gtafiilor ace srora, vom de s coped dedesubturiliprocesului extrem de compiex c te

^ dus la declanteaautonomiei, apcl

independenEei gi intr-un final unidi Basarabiei cu Romdnia.

251 'Neue Freie Presse", ttr. 19265, 14 aprlrie 191g, p. 5; ,,Neues wiener Tagblatt-,

anul 52, nr. 99, 14 aprilie l9l 8, p. 5.252

,,Neue Freie Presse", nr. 19263, 12 apillie l 9 l g, pp. 5_6.2ss lbidem, nr. 19264,13 aprilie 191g, p. 5.254

,,Neues wienerTagblatt", anul 52, nr. 101, 16 aprilie 191g, p. 5;,,Neue Freie presseo,,rc. 19267. I 6 aprilie 19t8, p. 5.

R6

irpitd Si, mai ales, sanc/iunea groqaud, ceasuile de inlosire Si de brutaliqare, riqacea mai groqaud a uie{ii sA/e"257. Pnringii sii nu acceptau preocupirile luiConstantin pentru Edtdnime gi il impiedicau adesea si se joace cu copiiidin sat2s8.

SituaEia rr'ateriald. bund a familiei (tat5l sdu deginea aproximativ 7 600de hectare de pimAnt2t\ i-^ permis tAndrului Constantin Stere si fieeducat incepdnd de la gase-gapte ani de un profesor parrtcula4 ca cate A

nvi"gat sd scrie gi sd citeascx in limba rusd. Apoi a fost trimis la Chiginiu, lapensionul pentru bdieti cu predare in limba germand" al pastorului Faltin.studiile liceale le-a urmat tot la chigindu. in aceastd,pedoadd a fost atrasde literatura rusd, citind cirqi permise, dar pi opere ale autorilor intetzigiz'tt.

Promotor, incd din copildrie, al dreptitii sociale, Srere a inceput inanii in c re era elev de liceu si fie un sptrit rdzvrdtit gi revolu,tionar. S-aremarcat printre colegii sdi atunci cdnd a combdtut un profesor carc fd.cearemarce antfuomAnepti gi antisemite26l. Tot in timpul liceului a inceputsd se implice in migcarea narodnicistd

Q.Jarodnal.a Volya), care se rispAndise intoate suberniile Imperiului Tarist. Stere

se considera un ,,/ufitdtor inregiruentat inmarea oa,rte a rcuo/utiei ntondia/e", dupd cumspunea el. in acelagi timp, el se simtea, dincauzd. cd" era fiul unui proprietar de mogi|vinovat pentru suferinlele pdn care tre-ceau tdrani: ,Qersonal Si direct cw rdspandere

p entru gen eralii le de b oi eri asupritzlz\ <262.

Fig. 26. Constantin Stere in odolescentd263

251 Z. Omea, op. cit., pp. 2l-22.258 Mrginia Mugat, C. Stere. Scriitorul, Editura Cartea Romdneasd, Bucureqti, 1978,p.5.25e Haralambie Corbu, op. cit.,p. 16.260 Ion $pac, Constantin Stere. Scriitorul, publicistul, politicianul, om.ul, Chiqindu,

2009, p. 59; Lucian Predescu, Enciclopedia Romdniei cugetarea. Material romfinesc.Oameni Si iffiptuiri, Editura Saeculum I.O, Bucureqti, 1999, p. 811.

261 Nina Mihaela Mihalache, op. cit.,p.33.262 Petre v. Haneq, scriitori basarabeni t 850- I 940, Edifura casei $coalelor, Bucureqti,

1942, pp. 388-389.263 Ion $pac, op. cit.,p.108.

Curentui politic din jurul orgariza;tei Natodnaya Volya (,,Voinga

poporului") eta unul de inspiraEie socialist-anarhistd", iar membdi aces-

tetaa:c-orgatizat mai multe ^tent^te

impotriva \arllor Alexandru alII-Ieagi Alexandru al III-lea, reugind chiar sd il asasineze pe primul dintreacegtia. Activitatea tevolu,tionard anaEaitstd i-a atras lui Stere o primdarestare in 1883, iar dupd cdgiva ani, a ajuns in inchisorile din Chiginiu,Odessa gi Nloscova.TatdI siu l-a vtzit^t la inchisoare, unde, de dincolode grati,i-a adresatinttebarea: ,,Mdi bdiete, ndi bdiete, ce-ai auut sd te iei tu la

ha(d ca fmpdrahtlT'. in capela inchisotii din Odessa s-a cdsdtotit cu eleva

de liceu Maria Grosu, sora bunului sdu prieten Alexandru Grosu, fostcoleg de licerr. ln cele din urmi a fost depottat in Siberia, unde Manal a

ufmat, aici niscAndu-se gi primul lor fiu, Roman26a.

in timpul detengiei sale, Stere a aflatdespte sinuciderea fratelui siu mai

mic, tot rer,-olugionar, care s-a impugcat cdnd autoritdtsle fficeaw o petche-

zitle la locuinga sa. Aceastd intimplare l-a tulbutat pe Stere, care era vn

model pentru fratele siu gi astfel se sirngea responsabil pentru tnoattea

1ui265. I-a scurt timp, eL a aflat de tridarea unui lider revoltigionar fus, care

abandonase cauz,a miscdrii narodniciste gi devenise brusc un sus,tindtor al

Earismului. Stere a fost gocat de aceastd veste gi nu a Putut dormi o noapte

intteagd,, citind romanul,,Crimd 9i pedeapsi" al lui Dostoievski. Dupi ce

l-a tetminat, aincercat si se sinucidd, insd ftAngLna nu a reugit sd ii susgini

trupul, iar gatdienii l-au gdsit pribupit la pimAnt. ,,Nid nu-mi dau seama cun/

arnpututface l,lfla ca astl', spunea Stere mai tdrziu266.

in Siberia, el a fost dus ietr-un sat de pe tAul Obi, unde a avut parte de

rt relaivd libertate. O datd. la gase luni, pdmea, cu vapoful, cdtgs,, prafde pugcd 9i alice. Trebuia si le economiseasci pe ultimele doud, penttua-i ajwnge p6'nd' la wrmdtoarea livrare. De aceea, trdgea cu pugca doatatunci cdnd era absolut sigur cd va nimeri. Mihail Sevastos a relatztin memoriile sale cele povestite de Stere despre aceastd perioadd: ,,inqfarri de adndtoare, spunea Stere, imi petrecearzt tinpul citind. Primean des cdQi.

26a Maria Teodorovici (coord.), Constantin Stere. Wctoria unui infrdnt, Editura Cartier,

Chiqin5u, 1997, p. 11; M. Sevastos, Amintiri de la ,,hala romdneascd", Editura pentru

Literaturi, Bucuregti, 1966, p. 108; Stelian Neagoe, Oameni politici romdni. Enciclopedie,

Editura Machiavelli, Bucureqti, 2007,p.643; Rdducu Ruqe!, op. cit.,pp.632-633.26s Z. Omea, op. cit., p. 74.266 M. Sevastos, op. cit.,p. 103.

Eram exilatul care primea, in mod obisnuit, cele mai nahe cd(i, Cheam enorm.

1...1 intr-un r,hnd, primesc o lad,i de cd4i. Md uit la adrud. O adrud strdind.

Atunci cum a nimerit la mine transportul de cdqi? Cerceteqmai ca atmlie adresa.

Destinatarul se afla de fqt in Liberia. Iar adresa find snisd cu litere latine, an

Po$q citi Sibeia Si expedie pachetwl la centrul de drfuqare a mesageriilor din Asia.Aici sl@baSii, Stiind c,i ea primeam cele mai multe c,iqi, mi k trimiserdfir,i s,i maicaute a descfru /inre/e latine necunoscute de dfrnSii - a/e numelwi meu. ASa m-anputut bucura eu de acest dar nepre{wit. Am citit c,iryile, pe urmd le-am ayqat la lorin ladd, am pas inpreun,i cw ele o yrisoare explicatiud Si am expediat pacbetul inLibeia Qfu* Centrald), peste Sase luni, cdnd a uenit uaporw/467.

Fig. 27. Constantin Stere in perioado deportdrii in Siberia26s

in 1891 a fost eliberat gi trimis spre casa pdrinreasci, pe care avizitat-opentru scurt timp. Fiind hotirAt si igi conlinue studiile la Universitateadin Iagi, a reugit sd, ajungd. clandestin in RomAnia , in 1892, impreuni cuso;ia gi pdmul copil (al doilea, Gheorghe, abia niscut, a rdmas momen-tan la Chipindu).La Iagi s-a inscris IaFacultatea de Drept, unde era celmai in vdrstd student. in 1 895 a obEinut cetd;enia romdnd,, iat sn an maitdrziu gi-a ob,tinut licenla in drept, cu teza,,Evolugia individualititii gi

261 lbidem, p. 103.2('s lurie Colesnic, in culisele istoriei, Editura Cultura, Chiqindu, 2015, p. 186.

no,tiune de persoand in drept". ln 1901 a fost numit ptofesor suplinitor

de drept administrativ gi constitugionalla Univetsitatea din lagi, unde

dup; dti ani a devenit profesor titular, tarin 1913 a fost numit rectot. inacelapi timp, era gi avocat in Baroul din lagi (unde se inscrisese la doar

doud zile dupd sus;inerea examenului de licen;i)26e.

La Iagi a acivatincadrul cetcului socialist condus de Ion Nddejde, iar

in 1893 a cdldtoitla Bucuregti, unde aparacipatlainfringarca Partidului

Social Democrat aI Muncitorilor din Romdnia' in acelagi an a infiinEat

societatea,,D atoria", printre membri numdrdndu- se Garab et lbtdileanu,

Ion Botez, Mihai Carp, Elena Catp (Ibrnileanu), Ana Canrnliu (Botez),

Nicolae Lupu, Spiridon Popescu gilzabelaAndtei (Sadoveanu). $i tot in

1893 ainceput si scrie in ,,Evenimefltul", iar apoi la suplimentul literat

al ,,AdevErului'(270.El nu a fost insi mult timp implicat in migcarea socialistd din

Romdnia. L-a cunoscut in 1898 pe Ionel Britianu, cu care alegat o lungd

prietenie. Astfel, Stete a intetmediat intrareain Partidul Nagional Liberal

a unui gtup de socialigti (tinerii ,,generogi(', cum au fost ei cunoscugi in

epocd)271. S-a inscds gi el in Panidul Liberal, devenind pugin mai tdtziu

pregedintele organtzaEtei din Iagi. De asemenea, a fost numit aiutor aL

primarului Iagiului (1898) 9i ptefect al judegului cu acelapi nume (1907).

Tot din p^rtea Partidului NaEional Liberal, Stere a obginut primul man-

dat de deputat in Padamentul Rominiei,in 1'901272.

ln paralel cu activitatea politicS, Stere a avut in acei ati o bogatiacttvitate publicistici. Dupi debutul in paginile publicaEiei socialiste

,,Evenimentul literar", el a continuat prin colabordri in ,,Adevdtul",

,,Evenimentul",,,Lumea noud",,,Libetalul" etc' Cele mai importante

contribuEii ca publicist le-a avut insi in Pagnile tevistei ,,YiaEa tomd-

neascd", pe care a fondat-o in 1906, impreuni cu Paul Bujor. Stere a

26e Gheorghe Avomic, Raisa Grecu, Constantin Stere - profesor Si rector universitar,

in:,,Revista na{ionald de drepf', nr.6/2015, pp. 15-16; Virginia Muqat, op. cit-, p. l7;Z. Omea, op. cit., p. 168; Anuarul Parlamentan 15 iunie 1931, Bucuregti, 1932,f.p.;Ion $pac, op. cit.,pp.61-62.

270 Maria Teodorovici (coord .), op. cit., p. 12.27r Stelian Neagoe, op. cit.,p.644.272 Biblioteca Na{ionalS a Romdniei (in continuare: B.N.R.), Arhiva Istoricd, Fond

Brdtianu, dosar 317 , f. 37; Petre Ghia1a, Oameni qi fapte' Editura ,,ldeia", Bucureqti, 1938'

p. 49; Lucian Predescu, op. cit.,p.8ll.

fost director al publicaEiei (irriEial aldtutr de Bujor, apoi ildtutr de IonCantacuzino) de la primul numir gi pAni in 1915. Secretar de redacgie,

dat gi unul dintre cei mai importan;i colaboratori ai revistei, en GarabetIbriileanu. Ofr,cial, de finangarea revistei s-a ocupat inigial doctorul IonCantacuzinQ degi o insemnare din jurnalul lui Titu Maiorescu pare sisugefeze ci Stere at fi. luat bani de la guvern, pe care i-ar h folosit la

ap ai;:a publi c a giei273.

In paginile ,,VieEri rom6negti", Stere a dezvoltat ptopria sa doctrind,poporanismul. Acest curent era inspirat de narodnicism, care a fostadaptat la condiEiile gi nevoile gdrdrrLmii romAnegti gi avea in centru civi-hzat;a tutaI| tomAneasci. Latura ltteratd a curentului a fost teoteizatdde Garabet lbriileanu, teprezenta;nEi ai curentului fiind scditori precumMihai Sadoveanu, J ean B att, Ion AgArbiceanu, Calistrat Hoga$, SpiridonPopescu sau Gala Galaction.

In articolul ,,Cdtrd cetitori" din primul numif, rcdactlattasz dttect;a

publicaliei, spunAnd cd noua revisti ,,na poate auea alt scop decht nzuncd pe

cdtnpul cultarii nationa/e", pe care o vedea ca parte a cuiturii universale.

Conttibugia noastrd la cultura universali a fost destul de modesti pentrucd, din cauza viffegtilor istoriei, romAnul ,,a trebuit td-Si cheltuiascd toatd.

energia pentru cznseraarett sa fqud Si nu i-a riimas an/ prisos de energe, ure Je

cbeltueste pentuu ca/tard', explica rcdac;ta, care mai scda ci ,,intre clasele

de sus gi popor este o pripastie addncd". Clasa conducdtoarc era raptd,

de clasa \drdneascd., pdrdnd doui na,tiuni separate. Acest luctu fd.cea ca

,,in loc sd absorbim ca/tara strdind, sd ne absoarbd ea pe noi, sd ne asimileqe ea

pe noi". Penttu a indtepta aceste lucruri, spuneau ei, trebuia ca ,,masele

mari popalare, adeudrat romdnestt" sd ia parte activ Ia viaga culturald a gdri.

,v4tanci, lu6nd parte k uiap cultwrald tot poporul rominesc, adeudratul popor

romdnesc, uom putea aaea o cu/tard nalionald, ddnd in armonia cuhurii europene

rdsunetal safleta/ui nostru", mai scria redaciz, care incheia astfel ,,$i, dacieste nevoie sd ddm idealului nostru cultural, nagional gi democratic unnume cupri nzdtor, numele este popof anismul"27a.

^ 273 REducu Ruge{, op. cit", pp. 638-639; Titu Maiorescu , Romdnia Si Rdzboiul Mondial.

Insemndri zilnice inedite, Editura Machiavelli, Bucureqti, 1999, p.204.274 ,,Yia\a romAneasci", anul I, vol. l, 1906, pp. 5-7 .

Revista condusd de Stere a fost una dintte cele mai de succes ale

perioadei. Iatd ce scria o publicagie de epocd: ,,Una dintre cele mai solide

publicafiuni lunare care dwpd o apari/ie regulatd a intrat in al doilea an de existenl,i,

cw marile publicayii encic/opedice, similare, ce apar in strdindtate. Pusd sub direcliu'

nea eminenlilorprofenri uniaersitai Si distini pablicitti dnii C. Stere Si P Buior Si

auind ca secretar de reda4ie pe dl G. Ibrdikanu, reuista a cuceit succesia cele mai

aaloroase elemente din lari Si din !,ii/e inuerinate locuite de romdn[ astfel cd din

toate punctele de uedere - literare, Stiinlif ce Si sociologice -, aceastd interesantd pwbli-

caTiane al c,irei tiraj neste la fecare numdr, simboliryaqi cw drept caudnt <Via{a

Romineascdr"2ls .

Fig. 28. Redoctorii revistei ,,viafo rom6neascd". Pe rdndul de jos, de lo stjnga la dreopto:

G. tbrdileanu, C. Stere, A. Philippide, N. Gone 5i P. Buior.'76

AjungAnd sd, atbd, in sfArpit, o stabilitate profesionald Si financiatd,

Stere a inceput sd sprijine actsvitatea politici a romAnilor din Basarabia,

care, cu ajutorol siu, au ar,'ut primele rcaltzdri coricrete' in 1905 a

cdldtortt la Chigindu, fiind ^yocat

intr-un Pfoces277, acesta fiind un bun

prilej pentrs a tntra in contact cu tandf^ generaqie de publicigti de aici.

Pantelimon Halippa igi amintea mat tdrziu ci Stere a fost cel care a

avut iniEiativa fonddrii primului ziar in limba rom6ni din Basatabia27g,

21s Anuatul general al Moldoveipe anul 1907-1908,vo1. I' Iaqi' 1907,p.61'276 M. Sevastos, op. cil., 1966,p.64.271 MariaTeodorovici (coord.), op. cit., 1997,p. 13.,78 S.A.N.I.C., Fond Pantelimon Halippa, dosar 98, f. 12.

determindnd ,,inchegatea primei lupte moldovenegti in Chigindu, prininfrinEarea gi susginerea materiald. gi morald a gazetei <<Basatabiu>, pe careniciodatd n-a incetat s-o sprijine"27e. Fiind membru al partidului NagionalLlberal, Stere a solicitat sprijinul liderilor acestuia, care insd nu s-au ardtatprea interesati de subiect. Atunci, el a apelatla ajutotal conservatorilor,Gheotghe Grigore Cantacuzino, pe atunci pdm-ministru, asigurdndu-lde tot sprijinul sdu28o.

Rolul lui Stere in fondarea zia'a],tt ,,Basatabia" nu s-a rezrmat l^coagularca unei pdrti a elitei romanegti din provincia dintte prut gi

Nistru. El s-a ocupat pi de finantarea publicagiei (fondudle proveninclde la Guvernul Romdniei) pi de obginerea autoizatlei. Stere ii scria luiBarbu catargu (reprezentant al guvefnului conservator) in ianuade1906, spundn da-i: ,,Plec,ind la CbtSindu, am laat cu nine / 0 000 ruble (27 000lei)pentru a incepe gaqeta, apoi incd 3 500 rwble (aproape / 0 000 lei) pe care le-andEus odatd cu petifa de autoiTarea gaqetei la guuernatof,z8l. Zece ani maitdrziu, Titu Maiorescu nota in jurnalul siu ci ,,stere pe urenea Ministeraluic. cantacuqino (1905-/ 907) a cerut si a oblinut / 00 000 lei spre a reuolulionaBasarabia"2'2. Se pare ci o parte din fondud a fost donatd de EugeniuCarada, director al Bincii Nagionale a RomAniei2s3.

Ion InculeE povestea mu tdtziu, intr-un discurs rostit in CamenDeputagilor, ci il cunoscuse pe stere in 1905, cdnd acesta a venit la chigindupi s-a intAlnit cu tinedi pe ascuns, noaptea, vorbindule la lumina lumdniri-lot Inculel povestea ci,,nagul moldovenilor nogtri", cum ii spuneau ei, i-ainvdgat ce ar trebui sd. facd: ,,Ne-a inudlat cd trebuie sd idicdm steagal reuoluViei

impohiua Rasiei,. Ne uorbea de originea noastrd 1...1A rzai Eus cd hnerii basarabenipot sdTi g,inavd, pot sd fie pinirtfoarte bine in uniuersitdy'le din Ron6nia... Anstemqmente stmt neuilatepenhw noi, basarabeniz"28a. Stere ar fi vrut sd.i orgasizezepe acegti tineri intr-o migcare politic6, dar,pdndlaurmd, singura reahzareconcreti a fost apaiEsa primului ziarin limba romdnd.

27e ,,Yiala Basarabiei", anul V, nr. 9, septembrie 1936, p. 603.28o Z. Omea, op. cit., p. 241.281 Maria Danilov, op. cit., p.87.282 Tifu Maiorescu, op. cit.,p.204.'?83 S.A.N.I.C., Fond Pantelimon Halippa, dosar 98, f. 12; Dumitru Coval, op. cit., p.7;

Paul Vataman, Figuri sorocene, Editura ,,$tiin1a", Chiqindu, 1993, p. 27 .284 Z. Omea, op. cit., pp. 244-245.

Flnangarca era, bineinEeles, una discretd gi nici mdcar colaboratotii

ziarulut nu gtiau de ea, a$a cum teiese din urmdtoarele rAnduri scrise

de Ion Pelivan mai tdrziu: ,,Cdt priueste concursulfrayilor din Romdnia Veche

pentru miscarea noastrd din / 905-1906 el a fost apro@e ryro. lin minte cd gtw-

parea noastrd nafonal-democraticd din 1905 se reuolta de indeferentismul celor din

Romdnia Vuhe fald de cawqa romineascd din Basarabia. Ei, sdrarii, ne considerau

pierduli din panrt de uedere na{ional. $i toate piuirele lor erau futdrEtan numai

spre Ardeal Si Bucouina'a\s.

Pavel Crugevan, pe cafe Pete Cazacu il numea ,,ce/ mai talentat din-

tre moldouenii rusifca{t"', scria pe 6 ianuane 1906 in ziatul sdu,,Ap1a-u"

(,,Prietenul"): ,,Zi/e/e acestea am aflat cd Si la noi se fac d/a incercdri, care trep'

tat pot sd prouoace in :aflenle basarabenilor instrdinarea Si uitarea datoiei faldrle Rusia. Am aflat cd s-aformat nw Sliw ce cerc, al cdrui snp tinde la deschiderea de

;co/i romdnesti naldouenilory dequoltarea gustw/ai pentru /iteratura romdneascd etc.'

intr-un cwr,,6nt s-a fdcat prinul pas, care fata/ aa duce /a antagonism Si separatism.

I\w Stiu dacd sincer Si namai diru lips,i de ghndire s-a format acest cerc, sau el

.r-a intemeiat sub inrdunrea discarsuri/or seductiue a/e anui emisar romknesc saa

a ureunui agent secref'286. Emisarul sau agentul Secfet eta Stere, despte

care Crugevan gtia cd se afla in Basarabiala acel moment. De aseme-

nea, pub lic a gia,,E e c cap a6 cras. xrr3Hr, " (,Y taga b asat ab eand") ananga cd'

ziatwl ,,Basatabia" va apdtea de doud ori pe sdptdmdnd, frtnd editat ,,din

niloace/e donate de cdtre profesorul romdn Stere"281 .

Tot el l-a tdmis la chigindu pe poerul Setgiu cujbd, a$a cum povestea

rnirtdrziuPantelimon Ha1tppa,,,ca sd ne deprindd mai temeinic cu linba rom6-

neascd literart'288. Asta pentfu cd maiontatea colaboratorilor publicaEiei

nu efau obignuiEi si scrie in limba romdnd,, din caaza lnterzicetli acesteia

in gcolile din Basarabi:a. Iatd ce relata Grigore Constantinescu: ,,5t6/cit

mai grdiau moldouenii. io gtrtrt, moldoyenii basarabeni stklcit grdiau cbiar <limba

mo/doaeneasc6>" t-lnii mai cd nici n-o Stiau deloc, dar cum (uzrzueaLl), unii dintre

colaboratoii Basarabiei, apoi chiar cd ne prapddeam de rds"2\e. Excepgii erau' de

exemplu, Emanoil Gavriligd 9i Ion Pelivan.

28s Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan' Istoric al "', p' 142'286 P. Cazact, op. cit.,P.168.287 Dinu Poqtarencu, Destinul romdnilor...' p.298.2s8 lurie Colesnic, Panlelimon Halippa...^p. 14.28e Maria Danilov, op. cit.,P.90'

Theodor Inculeg igi amintea mat tdrziu: ,,Noi scriam greu, cdd ghndeamraseste, Caurili1d insd scria usor romane;te, cdci snia Jdrd ca sd gdndeascd rwseste

mai int6t"2e0. De asemenea, despre Pelivan se spunea cd" era ,,ce/ mai bancunoscdtor al limbii rondne" gi de aceea satcina corectdri textelor a cdzut peumerii sd.i pdnd,la venirea lui Cujb52e1. Acesta din urmd a fost insi dupio vreme expulzat de poliEia gaistd, iar in locul sdu secretar de redacgiea devenit Pantelimon }{altppa. El povestea ci motir,'ul pentru cate a

ajuns sd ocupe acest post era cd,restul colaboratorilor erau fie ocupagi cuslujbe, fie plecaEi ia studii2e2. Asupra ziatului,,Basarabia" vom reveni incapitolul dedicat lui Ion Pelivan.

Stere a indemnat tinerii basarabeni sd" meatgd la Iagi pentru a-gi facestudiile, acolo sprijinindu-i gi ajutdndu-i sd. frnahzeze cu succes fzcultatea(devenit intre timp rector, obginea pentru mul,ti basarabeni burse destudiu). El igi amintea mat tdtziu pirn ce dificultifl a trecut pentru a

rcakza acest lucru: ,,ca rectar a/ [Jniuersit,ilii din Iasi, cu fl/ure grewtate antoblircut4ece bwrse (cetili bine: qece)pentra stutlenlii basarabeni laacea(Jniuersitate,-in tatal /2000 de leipe an! $iprimal act al annasului mew la redlrat afost.uisuprinte si aceste hurse... in acelasi tirup, pentra Macedonia, in btget fguraa tulcde nii si ruilioane, si cdte incri nu fguraa!... Poate f o dot,ad,i mai elocuentd de

ltps,i de sinceritate si seioqitatc a <natiana/isznului> nostra of.da/r'2e3. printrccei care i-au ascultat indemnul gi s-au inscris la universitatea din Iapis-au numirat Elena Alisrar, Ntihai vantu, Ecatetina Pelivan (sora lui IonPelivan), Ion Costin, Sergiu Nign 9i Pantelimon Hahppa2ea.

stere a fost un adevdrat indrumitor pentru tinerii basarabeni venigila studii in lagi. Pantelimon Halippa scda mai tdrzia: ,,conducdtor sufletevin stwdenlia mea afost Constantin Stere"2es. Pe lAngd sprijin gi sfaturi, acestale impdrtdgea gi crezul siu politic, aga cum tot Halippa igi amtntea: ,,Dela Constantin Stere aueai ce inudya, si noi, basarabenii, am inud/at de la el sd urdrt

2e0 Iurie Colesnic, Basarabia necunoscutd..., p. 37 .2e1 MariaDanilov, op. cit.,p.9l.2e2 Iurie Colesnic, Pantelimon Halippa...,p. 15.2e3 C. Sterc, Marele Rdsboiu qi politica Romdniei, Edituraziarului,,Lumina.., Bucuregti,

1918, p. 104.2ea ,,Via{a Basarabiei", anul V, nr. 9, septembrie 1936,p.603; Dinu pogtarencn, Destinul

romanilor.... p.299.2e5 Iurie Colesnic, Pantelimon Halippa...,p. 17.

robia /aristd Si sd ne sl$im poporul pe calea ldrdnisnului reuolulionar, care aenea in

contraVfcere Si cu marxismu/ ingast, care se biquia nwmai pe proletariatul ord;enesc,

ceea ce noud in Basarabia ne lipsea conp/et, Si cu liberalismu/ wu democraTia bwrghela,

care Si aceea se gdsea sab mdna inte/ectutalilor ruSt, eurei, armeni, ucraineni, bu/gari ;iallti care babar nu aueau de ldrdnimea sate/or noastre moldouene$.i basarabene"2t6.

Elena Alistar spunea maitdrziu ci Stere ii indemna pe studengii basa-

rabeni de la Iagi astfel: ,,Datoia Voastrd este sd ud duceli inapai in Basarubia

;i s,i ud. face{i datoria atunci cknd ua f neuoe de tt0t"2e7.

Fig.29. Constantin Stere (circo 1908)"8

De asemenea, eL eta ufi mentor gi pentru mul;i tineri de stAnga din

Vechiul Regat. De exemplu, Demostene Botez spunea despte Stere cd

,,a fost comandantul care ne-a trecut de la biqantinismal politic la o conceplie de

drept. El afost @ostolul ideii de ordine de drept ca bald a stataluf', dar 9i cX

,,de la / 907 incoace, toatd euoluliapzlitic,i dinlaraRomineascd afost influenVatd de

ideik Sipersonalitatea lui C. Stere"zee.

Din 1,9L4, odati cu apariya dezbateii publice teferitoare la intrarea

RomAniei in Marele Rdzboi, Stere s-a remzrtcat ca advetsar al unei ahanEe

cu Rusia. La scutt timp dupd declangarca conflictului, dupi ce pe strdzile

2e6 Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa. Apostol al Basarabiei- Studii-

I )ocumente. Materiale, Chiqindu, 2013, p. 7 8.2e?

[Elena] Alistar Romanescu, Migcarea na1ionald in Basarabia, Chiginiu, 1930, p. 8.2e8 M. Sevastos, op. cit., p.96.2ee Maria Teodorovici (coord.), op. cit., pp. 281-282.