CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 1 / 6

„APROB”I. LUPAN, decan al facultăţii Stomatologie

a USMF „Nicolae Testemiţanu”, d.h.m., profesor universitar

„ ____ „ mai 2014

Titlul documentului:

Întrebările de examinare la Farmacologie

pentru studenţii anului 3 facultatea Stomatologie1. Farmacologia ca disciplină didactică. Rolul ei în sistemul medical de învăţământ superior al medicului

stomatolog.2. Farmacologia ca ştiinţă. Relaţiile cu alte discipline medicale.3. Etapele principale ale introducerii în practica medicală a medicamentelor noi. Organele de stat ce

reglementează acest proces.4. Noţiune de farmacocinetică. Sarcinile principale ale ei.5. Clasificarea căilor de administrare a medicamentelor.6. Caracteristica căilor orale de administrare a medicamentelor. (avantajele şi dezavantajele). Formele

farmaceutice folosite în aceste căi.7. Calea sublinguală de administrare a medicamentelor.8. Particularităţile căii rectale de administrare a medicamentelor. Formele farmaceutice folosite în această

cale.9. Caracteristica căii subcutanate de administrare a medicamentelor şi a formelor farmaceutice respective.10. Caracteristica căii intramusculare de administrare şi a formelor farmaceutice respective.11. Caracteristica căii intravenoase de administrare şi a formelor farmaceutice respective.12. Administrarea preparatelor farmaceutice prin tunica mucoasă şi piele.13. Calea inhalatoare de administrare a medicamentelor şi formele farmaceutice respective.14. Legităţile absorbţiei (pătrunderea prin membranele biologice a medicamentelor).15. Transportul medicamentelor în organism. Rolul diferitor componente sanguine în acest proces.16. Distribuirea medicamentelor în organism. Depozitarea.17. Biotransformarea medicamentelor în organism. Rolul enzimelor microsomale hepatice.18. Căile de excreţie a medicamentelor din organism. Importanţa pH-lui urinei.19. Noţiune despre farmacodinamie şi sarcinile ei principale.20. Noţiune despre farmacoreceptori, tipurile şi localizarea lor.21. Mecanismele principale primare ale acţiunii medicamentelor. Interacţiunea lor cu receptorii.22. Tipurile de acţiune ale medicamentelor: locală, reflectorie, resorbtivă, directă, indirectă. Exemple.23. Tipurile de acţiune a medicamentelor: reversibilă şi ireversibilă, principală şi secundară, selectivă.

Exemple.24. Noţiune de doze (posologie): pragală, terapeutice medii, maximă la o priză, de zi. Dozele toxice. Limita

acţiunii terapeutice.25. Reacţiile organismului la administrarea repetată a medicamentelor. Noţiune de toleranţă, sensibilizare,

cumulare materială şi funcţională.26. Dependenţa medicamentoasă (fizică şi psihică). Aspectele medico-sociale de combatere a dependenţei

medicamentoase.27. Acţiunea medicamentelor la administrarea asociată: sinergism şi antagonism, tipurile. Noţiune de

antagonism competitiv.28. Noţiune despre farmacogenetică. Enzimopatiile şi rolul lor în manifestarea acţiunii substanţelor

medicamentoase.29. Reţeta. Structura ei. Regulile generale de prescriere. Farmacopeea de stat, conţinutul şi destinaţia ei.30. Anestezicele locale. Definiţia. Clasificarea după structura chimică şi utilizarea clinică.31. Anestezicele locale. Definiţia. Clasificarea după activitate (potenţă), toxicitate, durata de acţiune.32. Mecanismul de acţiune a anestezicelor locale, importanţa pH-lui. Căile de intensificare a anesteziei

locale.33. Caracteristica comparativă a anestezicelor locale. Utilizarea diferitor tipuri de anestezie în stomatologie.

CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 2 / 6

34. Astringentele, absorbantele, mucilaginoasele. Mecanismul de acţiune. Utilizarea în stomatologie.35. Iritantele. Noţiune despre terapia revulsivă.36. Noţiune de colinoreceptori, tipurile, subtipurile, localizarea şi funcţia lor.37. Definiţia şi clasificarea substanţelor colinergice.38. M-colinomimeticele. Farmacodinamia şi utilizarea, inclusiv în stomatologie. Complicaţiile. Intoxicaţia

acută şi asistenţa medicală urgentă.39. Anticolinesterazicele. Definiţia. Clasificarea. Farmacodinamia.40. Indicaţiile şi containdicaţiile utilizării anticolinesterazicelor, inclusiv în stomatologie.41. N-colinomimeticele. Farmacodinamia. Utilizarea.42. Clasificarea colinoblocantelor.43. M-colinoblocantele. Clasificarea. Acţiunea asupra ochiului, sistemului cardiovascular, tonusul

bronhiilor, musculaturii netede a tubului digestiv.44. Indicaţiile principale şi contraindicaţiile utilizării M-colinoblocantelor, inclusiv în stomatologie.

Reacţiile adverse.45. Intoxicaţia acută cu plantele, care conţin substanţe atropinice şi asistenţa urgentă.46. N-colinoblocantele. Definiţia. Clasificarea. Localizarea acţiunii diferitor grupe de substanţe.47. Ganglioblocantele. Clasificarea. Mecanismul de acţiune şi efectele principale.48. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării ganglioblocantelor. Complicaţiile.49. Curarizantele (miorelaxantele). Definiţia. Clasificarea.50. Mecanismul de acţiune al miorelaxantelor. Indicaţiile utilizării.51. Definiţia şi clasificarea adrenergicelor.52. Adrenomimeticele, care stimulează predominant -adrenoreceptorii. Clasificarea. Acţiunea asupra

sistemului cardiovascular.53. Adrenomimeticele, care acţionează asupra -adrenoreceptorilor. Clasificarea. Acţiunea asupra

bronhiilor, vaselor, lucrului cordului şi metabolismului. 54. Adrenomimeticele, care stimulează predominant - şi -adrenoreceptorii. Acţiunea asupra sistemului

cardiovascular, musculaturii netede a organelor interne.55. Particularităţile acţiunii 2-adrenomimeticelor. Indicaţiile şi containdicaţiile utilizării.56. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării adrenomimeticelor.57. Adrenoblocantele. Definiţia şi clasificarea.58. -adrenoblocantele. Clasificarea. Efectele principale. Indicaţiile utilizării.59. -adrenoblocantele. Definiţia. Clasificarea. Efectele principale. Indicaţiile utilizării.60. Simpatoliticele. Definiţia. Mecanismul acţiunii. Deosebirea lor de adrenoblocante. Acţiunea asupra

sistemelor cardiovascular, gastrointestinal, nervos central. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării.61. Hipnoticele. Definiţia. Clasificarea după structura chimică şi durata acţiunii.62. Hipnoticele barbiturice. Mecanismul de acţiune. Acţiunea asupra fazelor şi stadiilor somnului.63. Intoxicaţia acută cu hipnotice barbiturice. Tabloul clinic. Asistenţa medicală.64. Hipnoticele – derivaţi ai benzodiazepinei. Mecanismul de acţiune. Acţiunea asupra fazelor şi stadiilor

somnului.65. Anticonvulsivantele cu spectru larg de acţiune (simptomatice). Clasificarea. Mecanismul de acţiune a

diverselor grupe.66. Preparatele psihotrope. Definiţia. Clasificarea.67. Neurolepticele. Definiţia. Clasificarea. Mecanismul de acţiune şi efectele principale.68. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării neurolepticelor. Noţiune de neuroleptanalgezie. Reacţiile

adverse.69. Tranchilizantele. Definiţia. Deosebirea de neuroleptice. Clasificarea.70. Tranchilizantele – derivaţi ai benzodiazepinei. Mecanismul de acţiune şi efectele principale. Reacţiile

adverse.71. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării tranchilizantelor, inclusiv în stomatologie. Noţiune de

ataralgezie.72. Analgezicele. Definiţia. Clasificarea. Particularităţile principale ale analgezicelor opioide şi neopioide.73. Morfina. Efectele principale. Mecanismul acţiunii analgezice.

CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 3 / 6

74. Intoxicaţia acută şi cronică cu morfină. Asistenţa medicală.75. Indicaţiile şi contraindicaţiile utilizării analgezicelor opioide. 76. Analgezicele antipiretice. Definiţia. Clasificarea. Efectele principale. Indicaţiile. Contraindicaţiile.

Utilizarea în stomatologie.77. Mecanismele efectelor analgezic şi antipiretic ale analgezicelor antipiretice.78. Reacţiile adverse ale analgezicelor antipiretice. Profilaxia.79. Antihipertensivele. Definiţia. Clasificarea.80. Antihipertensivele, ce micşorează tonusul simpatic la diferite niveluri.81. Substanţele antihipertensive cu acţiune predominant centrală. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile.

Complicaţiile şi profilaxia.82. Antihipertensivele, care acţionează la nivelul ganglionilor vegetativi. Particularităţile acţiunii

hipotensive. Indicaţiile. Complicaţiile şi profilaxia.83. Antihipertensivele, care acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare simpatice.

Mecanismul de acţiune. Indicaţiile. Complicaţiile şi profilaxia.84. Mecanismul acţiunii antihipertensive a -adrenoblocantelor. Indicaţiile. Complicaţiile şi profilaxia lor.85. Antihipertensivele cu acţiune asupra musculaturii netede a arteriolelor circulaţiei sistemice.86. Antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotenzinei. Mecanismul de acţiune.

Indicaţiile. Reacţiile adverse.87. Caracteristica preparatelor utilizate în pusee hipertonice.88. Antihipotensivele. Clasificarea. Mecanismul acţiunii. Indicaţiile.89. Preparatele folosite în tratamentul cardiopatiei ischemice (antianginoasele). Definiţia. Clasificarea.90. Mecanismul acţiunii antianginale a nitroglicerinei, -adrenoblocantelor şi antaginiştilor calciului.91. Hemostaticele. Definiţia. Clasificarea.92. Coagulantele. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile pentru administrare.93. Hemostaticele care inhibă procesele fibrinolizei. Clasificarea. Mecanismul. Indicaţiile pentru

administrare.94. Stimulatoarele agregării şi adheziunii trombocitelor. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile şi

contraindicaţiile.95. Hemostaticele care micşorează permeabilitatea peretelui vascular. Mecanismul de acţiune. Indicaţiile

pentru administrare.96. Hemostaticele pentru utilizarea locală în stomatologie.97. Vitaminele. Clasificarea după principiul clinico-fiziologic. Noţiune despre vitaminoide.98. Preparatele vitaminelor A, D, E, K. Acţiunea, administrarea în stomatologie.99. Preparatele vitaminelor C, P, PP. Acţiunea, utilizarea în stomatologie.100. Preparatele vitaminelor grupei B (B1, B2, B6, B12). Acţiunea, indicaţii pentru administrare în

stomatologie.101. Antiinflamatoarele. Definiţia. Clasificarea.102. Clasificarea antiinflamatoarelor nesteroidiene.103. Salicilatele. Mecanismele de acţiune antiinflamatorie şi antipiretică. Indicaţiile. Contraindicaţiile.

Reacţiile adverse.104. Particularităţile farmacodinamiei preparatelor antiinflamatorii – derivaţi ai pirazolonului, anilinei,

indolului, acizilor fenilacetic şi antranilic, oxicamilor.105. Indicaţiile şi contraindicaţiile pentru utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, inclusiv în

stomatologie. Complicaţiile. Profilaxia.106. Noţiune despre antiinflamatoarele care inhibă selectiv COX-2. 107. Antiinflamatoarele steroidiene. Glucocorticoizii. Clasificarea după durata acţiunii şi calea de

administrare. Efectele farmacologice principale.108. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor. Indicaţiile şi contraindicaţiile pentru

administrarea glucocorticoizilor, inclusiv în stomatologie. Complicaţiile şi profilaxia lor.109. Preparatele enzimelor şi antienzimelor. Clasificarea. Mecanismul acţiunii. Indicaţiile. Utilizarea în

stomatologie.110. Antialergicele. Definiţia. Clasificarea. Mecanismul acţiunii diferitor grupuri.

CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 4 / 6

111. Antihistaminicele. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Efectele farmacologice principale. Particularităţile acţiunii antihistaminicelor de generaţia 1, 2 şi 3. Indicaţiile, inclusiv în stomatologie. Efectele adverse.

112. Principiile de tratament ale şocului anafilactic.113. Medicamentele ce contribuie la regenerarea mucoasei bucale. Caracteristica succintă. Indicaţiile.114. Antisepticele. Cerinţele faţă de antiseptice.115. Antisepticele. Factorii ce influenţează activitatea antisepticelor.116. Antisepticele. Halogenii. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în stomatologie.117. Antisepticele. Oxidanţii. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în stomatologie.118. Antisepticele. Acizii şi bazele. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în stomatologie.119. Antisepticele. Grupa formaldehidei şi fenolului. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în

stomatologie.120. Antisepticele. Coloranţii. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în stomatologie.121. Antisepticele. Detergenţii. Clasificarea. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în

stomatologie.122. Antisepticele. Compuşii metalelor grele. Spectrul şi mecanismul acţiunii. Utilizarea, inclusiv în

stomatologie.123. Antisepticele vegetale, animaliere şi combinate utilizate în stomatologie. 124. Antibioticele. Definiţia. Principiile de clasificare.125. Clasificarea antibioticelor după structura chimică.126. Clasificarea antibioticelor după tipul şi mecanismul acţiunii.127. Penicilinele biosintetice. Mecanismul şi spectrul antimicrobian de acţiune. Indicaţiile pentru utilizare.

Reacţiile adverse.128. Penicilinele semisintetice. Clasificarea. Spectrul de acţiune. Deosebirea de cele biosintetice. Indicaţiile

pentru utilizare.129. Cefalosporinele. Clasificarea.Mecanismul şi spectrul de acţiune antimicrobiană. Particularităţile

generaţiilor I, II, III, IV.130. Noţiune de antibiotice monobactame. Particularităţile acţiunii antimicrobiene.131. Antibioticele macrolide şi azalide. Clasificarea. Spectrul şi mecanismul de acţiune. Utilizarea.132. Antibioticele aminoglicozide. Clasificarea. Mecanismul şi spectrul de acţiune antimicrobiană.

Indicaţiile. Contraindicaţiile.133. Tetraciclinele. Clasificarea. Mecanismul şi spectrul de acţiune antimicrobiană. Acţiunea asupra

ţesutului dentar. Utilizarea. Complicaţiile.134. Antibioticele grupei cloramfenicolului. Mecanismul şi spectrul de acţiune antimicrobiană. Indicaţiile.

Complicaţiile.135. Utilizarea antibioticelor în stomatologie.136. Antiviralele. Clasificarea. Utilizarea, inclusiv în stomatologie.137. Antifungicele. Clasificarea. Indicaţiile, inclusiv în stomatologie.138. Complicaţiile farmacoterapiei. Clasificarea. Exemple.139. Complicaţiile farmacoterapiei din partea cavităţii bucale şi tratamentul lor.140. Tratamentul medicamentos al maladiilor principale ale dinţilor şi parodonţiului.141. Tratamentul medicamentos al maladiilor mucoasei bucale.142. Farmacoterapia şocului traumatic cu hemoragie.143. Farmacoterapia lipotimiei şi colapsului.144. Asistenţa medicală în astmul bronşic.145. Asistenţa medicală în insuficienţa respiratorie.

II. Caracterizaţi preparatele după următoarele criterii: apartenenţa de grup, mecanismul de acţiune

şi efectele farmacologice, indicaţiile, contraindicaţiile şi reacţiile adverse:

Aceclidina; Acetaminofen; Acid acetilsalicilic; Acis ascorbic; Acid nicotinic; Aciclovir; Alcool etilic;

Alopurinol; Amfotericina B; Amoxicilina; Ampicilină; Ampiox; Aprotinină; Articaină; Atropină sulfat;

CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 5 / 6

Bisoprolol; Cefalexina; Cefuroxim; Cianocobalamina; Clonidina; Clorhexidina; Diclofenac; Diazepam;

Difenhidramina; Dobutamina; Dopamina; Droperidol; Doxiciclina; Enalapril; Epinefrină; Eritromicină;

Fenilefrină; Fenobarbital; Fenoximelpenicilina; Fentanil; Fluconazol; Flumazenil; Flunitrazepam;

Furosemid; Gentamicină; Hexametoniu; Hexetidină; Hidroclorotiazida; Hidrocortizon; Ibuprofen;

Interferon; Sol. alcoolică de Iod de 5%; Ipratropiu bromură; Izosorbit dinitrat; Ketoconazol; Ketorolac;

Lidocaina; Lizinopril; Loratadina; Magneziu sulfat; Mepivacaina; Metamizol; Metoprolol; Molsidomin;

Nicergolina; Nifedipina; Nistatina; Nitrofural; Nitroglicerina; Norepinefrină; Permanganat de potasiu;

Peroxid de hidrogen; Pilocarpină; Pirenzepina; Platifilina hidrotartrat; Prazosină; Procaina; Salagen;

Salbutamol; Scopolamină; Tetracaină; Tiamina clorhidrat; Tripsină; Verde de briliant; Zopiclon.

De prescris în reţete:

Aceclidină. Aciclovir. Acid acetilsalicilic. Acid ascorbic. Apă oxigenată. Atropină sulfat. Baralgină.

Benzilpenicilină sodică. Carotolină. Cefazolină. Cianocobalamină. Clemastină. Clindamicină.

Clonidină (Clofelină). Clorhexidină. Clorpromazină (Aminazină). Diazepam. Diclofenac de sodiu.

Difenhidramină Doxiciclină. Lizinopril. Eritromicină. Epinefrină (Adrenalină clorhidrat). Etacridină.

Fenilefrină (Mezaton). Fenoximetilpenicilină. Fentanil. Fluconazol. Gentamicină. Hexetidină.

Indometacină. Interferon. Iodinol. Izosorbid dinitrat (Nitrosorbid). Ketoconazol. Lidocaină.

Lincomicină. Loratadină. Menadion. Metamisol (Analgină). Metoprolol. Nandrolonă decanoat

(Retabolil). Nistatină. Nitrazepam. Nitroglicerină. Nitrofural (Furacilină). Norepinefrină hidrotartrat.

Permanganat de potasiu. Piridoxină clorhidrat. Platifilină hidrotartrat. Povidon-iod. Prazosină.

Prednisolon. Procaină. Salbutamol. Soluţie alcoolică de iod. Tetraciclină. Tiamină clorhidrat.

Trimeperidină (Promedol). Tripsină. Ulei de măceş.

Indicaţi preparatele, utilizate în (pentru):

Accese de astm bronşic. Afectări purulento-inflamatorii ale cavităţii bucale. Agitaţie psihomotorie.

Analgezia traumei maxilo-faciale. Anestezie intraligamentară şi intrapulpară. Anestezia de conducere.

Anestezia prin infiltraţie. Anestezie de suprafaţă. Artrită a articulaţiei temporo-mandibulare. Ataralgezie.

Atonie intestinală. Calmarea durerii dentare acute. Candidamicoză. Candidoza mucoasei bucale. Carie

dentară. Cefalee. Comă hipoglicemică. Combaterea acceselor de angină pectorală. Conjunctivite.

Dereglările somnului. Dezinfectarea instrumentelor. Dezodoranţi utilizaţi în stomatologie. Dureri dentare

acute. Dureri pre- şi postoperatorii. Febră. Gingivită. Glaucom. Hemoragii gingivale. Hemoragii capilare

şi parenchimatoase. Hipersalivare. Hipertensiune arterială uşoară. Hipertensiune arterială gravă.

Hipotensiune arterială gravă. Hipotensiune cronică. Infarctul acut de miocard. Infecţii stafilococice.

Intoxicaţia cu bureţi pestriţi. Înlăturarea ţesuturilor moi necrotizate. Lipotimie şi colaps. Micozele

sistemice. Migrenă. Miozite. Maladii inflamatorii ale mucoasei bucale pentru gargarizare şi badijonare.

Neuralgia nervului trigemen. Neuroleptanalgezie. Neuroze. Parodontită. Parodontoză. Pentru necrotizarea

pulpei dentare. Prelucrarea canalelor radiculare. Prelucrarea câmpului operator. Prelucrarea mâinilor.

CATEDRA FARMACOLOGIE ŞI FARMACIE CLINICĂ

Pag. 6 / 6

Prelucrarea plăgilor şi combustiilor. Prelucrarea cavităţilor cariotice. Prelungirea anesteziei locale.

Premedicaţie. Profilaxia gripei. Profilaxia vomei în manopere stomatologice. Pulpită acută. Puseul

hipertensiv. Relaxarea muşchilor scheletici. Rinite acute. Spasmul intestinal. Stările de anxietate.

Stimularea activităţii cardiace. Stomatită alergică. Stomatită avitaminoasă. Stomatită fungică. Stomatită

herpetică. Stomatită ulceroasă. Şocul anafilactic. Ulcer gastro-duodenal. Urticarie. Xerostomie.

Întrebările au fost discutate şi aprobate la şedinţa catedrei Farmacologie şi farmacie clinică din «08» mai 2014, procesul verbal nr. 18.

Şeful catedrei Farmacologie şi farmacie clinică d.h.m., profesor universitar V. GONCIAR