grile licenta 2016 stomatologie

8/16/2019 grile licenta 2016 stomatologie

1/220

Grile licenţa 2016

ODONTOTERAPIE

1. Cavitatea bucală este un organ cavitar delimitat de:A. buze;

B. obraji;C. arcadele alveolo-dentare;D. vălul palatin;E. laringe.

ABD

2. *Cavitatea vestibulară este limitată n interior de:A. obraji;B. buze;C. !undul de sac;D. versantul e"tern al proceselor alveolo-dentare;E. limbă

.D

3. Cavitatea vestibulară comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin:A. spa#iile interdentare;B. spa#iul retromolar;C. !undul de sac;D. gaura mentală;E. intervalul a!lat ntre ultimul molar $i marginea anterioară a ramurii mandibulare.

ABE

4. *%apila ductului parotidian proemină pe mucoasa jugală n dreptul coletului:A. molarului prim in!erior;B. molarului prim superior;C. molarului secund in!erior;D. molarului secund superior;E. molarului de minte superior.

D

5. &unica mucoasă a vestibulului bucal prezintă următoarele !orma#iuni clinice vizibile' palpabile $i repereA. !renul buzei in!erioare;B. !renul limbii;C. plicile alveolo-bucale;D. gaura in!raorbitală;E. !osa canină.

ACDE

6. (aura mentală:A. se situează n $an#ul vestibular in!erior labial;B. se proiectează la jumătatea distan#ei dintre marginea bazilară $i cea alveolară;C. se proiectează ntre rădăcina mezială a molarului prim in!erior $i cea a premolarului secund in!erior;D. se proiectează ntre rădăcinile celor ) premolari in!eriori;

E. se proiectează ntre rădăcina premolarului prim in!erior $i cea a caninului in!erior.ABD

7. Diviziunea topogra!ică a cavită#ii bucale propriu-zise cuprinde:A. regiunea palatină;B. regiunea sublinguală;C. regiunea tonsilară;D. regiunea retromolară;E. regiunea vestibulară.

ABCD

8. inia +A, a regiunii palatine:A. reprezintă o singură linie transversală' u$or concavă anterior;B. reprezintă una sau mai multe linii transversale' u$or concave anterior;C. marcează limita dintre palatul dur $i palatul moale;D. corespunde marginii osoase posterioare a bol#ii palatine;E. nu corespunde marginii osoase posterioare a bol#ii palatinE.

1


2/220

BCD

9. don#iul este !ormat din:A. pulpă;B. cement;C. dentină;D. smal#;E. ligament alveolo-dentar.

ACD

10. %arodon#iul de sus#inere cuprinde:A. parodon#iul apical;B. ligamentul alveolo-dentar;C. osul alveolar;D. gingia;E. cimentul.

BCE

11. Caracteristicile denti#iei umane sunt:A. di!iodon#ia;B. omodon#ia;C. eterodon#ia;

D. mono!iodon#ia;E. poli!iodon#ia.

AC

12. *(rosimea smal#ului n regiunea incizală este de:A. circa )'/-)'0 mm;B. circa ) mm;C. circa )'0-/ mm;D. circa 1'0 mm;E. circa 1 mm.

B

13. Compozi#ia cimică a smal#ului dentar cuprinde:A. 23-204 !ază anorganică;

B. 1-) 4 !ază organică;C. 0-134 !ază organică;D. 20-254 !ază anorganică;E. 604 !ază anorganică.

BD

14. 7embrana 8asm9t:A. reprezintă cuticula primară a smal#ului dentar;B. este o membrană acoperitoare a capetelor interne a prismelor de smal#;C. acoperă din#ii recent erup#i;D. se uzează prin mastica#ie $i periaj;E. reprezintă actul !inal al ameloblastelor' anterior degenerării acestora.

ACDE

15. mal#ul dentar:A. este incapabil de autoreparare;B. este o structură densă $i !oarte dură' impermeabilă pentru ioni $i molecule;C. devine solubil n mediu acid' ntr-un mod neuni!orm;D. devine solubil n mediu acid' ntr-un mod uni!orm;E. devine mai permeabil odată cu naintarea n vrstă' din cauza modi!icărilor din structura sA.

AC

16.


3/220

B. pot avea prelungiri ce depă$esc jonc#iunea smal#-dentină' n interiorul smal#ului;C. au prelungiri ce nu depă$esc niciodată jonc#iunea smal#-dentină' n interiorul smal#ului;D. au corpurile celulare cantonate la nivelul tubulilor dentinari;E. prezintă prelungiri citoplasmatice denumite !ibrele &omes.

ABE

18. %redentina:

A. este un strat de dentină mineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;B. este un strat de dentină nemineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;C. se găse$te ntotdeauna la supra!a#a pulpei;D. se găse$te ntotdeauna la nivelul jonc#iunii amelo-dentinare;E. este cel mai recent strat de dentină !ormat.

BCE

19. &ubulii dentinari:A. au capetele perpendiculare pe jonc#iunea smal#-dentină $i ciment-dentină;B. sunt căptu$i#i la interior de dentina intertubulară;C. variază n diametru' !iind mai largi la nivelul jonc#iunii smal#-dentină $i mai ngu$ti la nivelul pulpei;D. variază n diametru' !iind mai ngu$ti la nivelul jonc#iunii smal#-dentină $i mai largi la nivelul pulpei;E. prezintă mici rami!ica#ii laterale numite canaliculi dentinari.

ADE

20. *Dentina secundară:A. se nume$te $i dentină reparatorie;B. este !ormată de odontobla$ti ca răspuns la iritan#ii modera#i de genul atri#iei' abraziei' etC.;C. se depune ntr-un ritm lent pe pere#ii interni ai camerei pulpare;D. se depune localizat pe pere#ii interni ai camerei pulpare;E. prezintă aceea$i direc#ie a tubulilor dentinari ca n cazul dentinei primarE.

C

21. Dentina scleroasă:A. rezultă n urma mbătrnirii individului;B. rezultă n urma irita#iilor de intensitate medie;C. se !ormează n mod continuu pe toată durata vie#ii individului;D. produce o modi!icare n compozi#ia dentinei primare;E. se nume$te $i dentină reparatorie.

ABD

22. * %or#iunea de dentină e"pusă n urma ndepărtării procesului carios cronic' ce a lăsat n urmă o supra!a#ă cură#abilă' dură $i deculoare ncisă' brun-negricioasă se nume$te: A. dentină scleroasă !iziologică;

B. dentină ter#iară;C. dentină secundară;D. dentină eburnată;E. dentină reparatorie.

D

23. *Caracteristicile dentinei umane sunt:A. este mai moale dect smal#ul de circa / ori;B. este un #esut !le"ibil;C. con#inutul mineral scade odată cu vrsta;

D. !aza organică ocupă apro"imativ 604 din volumul său;E. este mai pu#in mineralizată dect cimentul sau osul.

B

24. tratul de detritus dentinar:A. se crează la supra!a#a smal#ului prin ac#iunea instrumentelor rotative;B. ac#ionează ca un baraj natural al supra!e#elor tăiate' obliternd tubulii dentinari;C. este greu dizolvat de către acizi;D. este alcătuit din colagen denaturat' idro"iapatită $i alte debriuri;E. prezintă ) componente: smear la9er $i smear plug.

BDE

25. Cimentul radicular:A. are un con#inut mare de !luor' n compara#ie cu #esuturile mineralizate;B. este mai dur dect dentina;C. este mai pu#in transparent dect dentina;D. se !ormează pe tot parcursul vie#ii;E. este !ormat din celule numite +cimentobla$ti,.

3


4/220

ACDE

26.


5/220

C. zona ) este numită corpul leziunii carioase;D. zona / este denumită $i zona ntunecată;E. zona / este zona e"ternă sau de supra!a#ă' relativ nea!ectată de atacul carios.

A

35. 7odi!icările apărute n dentină n urma atacului carios ajuns la acest nivel sunt:A. degenerarea $i dizolvarea materialului organic al dentinei;

B. degenerarea $i dizolvarea materialului anorganic al dentinei;C. invazia bacteriană consecutivă pierderii integrită#ii structurale;D. demineralizarea dentinară de către un acid organic diluat;E. invazia bacteriană anterioară pierderii integrită#ii structuralE.

AC

36. @onele istologice ale dentinei carioase sunt:A. zona 1 - dentina normală;B. zona a )-a - dentina subtransparentă;C. zona a /-a - dentina transparentă;D. zona a ?-a - dentina tulbure;E. zona a 0-a - dentina a!ectată.

ABCD

37. Clasi!icarea cariei dentare după e"tinderea procesului carios $i al raportului cu pulpa: A. caria de gradul este caria supra!e#eiradiculare;B. caria de gradul este caria smal#ului;C. caria de gradul este caria complicată cu pulpopatii;D. caria de gradul este caria complicată cu parodontita apicală;E. caria de gradul este caria smal#ului $i a dentinei.

CDE

38. Caracteristicile cariei dentare acute sunt:A. este mai !recventă la adul#i;B. este mai !recventă la copii;C. prezintă complica#ii pulpare tardive' rare;D. este o carie umedă;E. presupune degradarea lentă a #esuturilor dure dentare.

BD

39. Fn odontoterapie oglinda dentară se utilizează pentru:A. proiectarea !ascicolului luminos pe zona de e"aminat;B. e"ercitarea de presiuni pe păr#ile moi cu scop de diagnostic;C. ndepărtarea $i protejarea păr#ilor moi n timpul ac#ionării cu instrumentarul rotativ;D. e"plorarea supra!e#elor inaccesibile prin vizibilitate indirectă;E. aprecierea e"isten#ei $i cantită#ii de tartru supra $i subgingival.

ABCD

40. *Caracteristicile sondei dentare +corn de vacă, nr. )/ sunt:A. este o sondă dentară n baionetă;B. este o sondă dentară cu ) curburi n planuri di!erite;C. este utilizată pentru e"plorarea jonc#iunii smal#-ciment pe supra!a#a distală a premolarilor;D. este utilizată pentru din#ii !rontali superiori;E. este o sondă dentară cu un ungi obtuz' drept sau ascu#it' n acela$i plan.

C

41. epararea lentă a din#ilor' !ără pierdere de substan#ă' se realizează cu:A. depărtătorul vor9;B. depărtătorul Eliot;C. depărtătorul Gerrier;D. lemn de portocal;E. a#ă pescărească.

DE

42. nspec#ia corectă a arcadelor dentare va !i precedată de:A. clătirea gurii pacientului cu multă apă n asociere cu un dezin!ectant;B. uscarea supra!e#elor dentare ce vor !i e"aminate;C. ndepărtarea tartrului n cazul e"isten#ei acestuia' n serviciul de pro!ila"ie;D. utilizarea anestezicului de contact;E. izolarea cu digă a din#ilor e"amina#i.

ABC

5


6/220

43. Dia!anoscopia presupune:A. plasarea vestibulară pe dintele de e"aminat a sursei de lumină;B. plasarea orală pe dintele de e"aminat a sursei de lumină;C. eviden#ierea leziunii carioase ca o pată ntunecată pe !ondul translucid al dintelui;D. eviden#ierea leziunii carioase ca o pată translucidă pe !ondul ntunecat al dintelui;E. vizualizarea n oglindă a supra!e#ei dentare inspectate.

BC

44. *De!ectele cunei!orme:A. apar mai !recvent la nivelul molarilor $i premolarilor;B. apar mai !recvent la nivelul incisivilor;C. prezintă pere#ii cavită#ii netezi $i colora#i;D. sunt plasate vestibular n 1>/ cervicală a din#ilor;E. sunt rezultatul iper!luorozei.

D

45. *&estarea vitalită#ii pulpare cu zăpadă carbonică:A. produce o scădere a temperaturii pnă la ?HC;B. produce o scădere a temperaturii pnă la -)2' -/3HC;C. produce o scădere a temperaturii pnă la -62HC;D. produce o scădere a temperaturii pnă la 3HC;

E. produce o scădere a temperaturii p#nă la -13HC.

C

46. Care sunt !actorii ce in!luen#ează inciden#a cariei dentare:A. latitudinea geogra!ică;B. vrsta;C. se"ul;D. !actorul social;E. apartenen#a rasială.

ABCE

47. Care sunt perioadele de cre$tere a inciden#ei cariei dentare n cazul !actorului vrstă: A. ?-5 ani;B. I-1) ani;C. 11-12 ani;

D. 00-I0 ani;E. 15-)0 ani.

ACD

48. *Care este !ormula de calcul a indicelui de intensitate a cariei D7G' ce are ca $i corespondent n literatura romnă despecialitate indicele CEJ KC-cariat' E-e"tras sau absent $i J-restaurat sau obturatL:

A. KCEJL " 133>)5;B. KCEJL " )5>133;C. KCEJL " /)>133;D. KCEJL " 133>/);E. KCEJ > /)L " 133.

A49. imetricitatea cariilor:

A. la din#ii $i ciar la supra!e#ele omologe' caria apare la intervale scurte de timp;B. la din#ii $i ciar la supra!e#ele omologe' caria apare la intervale lungi de timp;

C. este ntlnită mai ales la arcada superioară;D. este ntlnită mai ales la arcada in!erioară;E. nu e"istă elemente de simetricitate n ceea ce prive$te apari#ia cariilor la om.

AD

50. usceptibilitatea la carie n !unc#ie de vrsta posteruptivă a din#ilor:A. cariile ocluzale apar n primele I luni - 1 an după erup#ie;B. cariile ocluzale apar n 1-/ ani după erup#ie;C. cariile ocluzale apar la circa / ani după erup#ie;D. cariile supra!e#elor pro"imale apar n general la circa / ani după erup#ie;E. cariile supra!e#elor pro"imale apar n general la circa ) ani după erup#iE.

BD

51. usceptibilitatea la carie n !unc#ie de pozi#ia din#ilor pe arcadă:A. este mai mare cu ct dintele ocupă o pozi#ie mai mezială n cadrul grupului;B. este mai mare cu ct dintele ocupă o pozi#ie mai distală n cadrul grupului;C. e"cep#ie !ac molarii de I ani;D. e"cep#ie !ac caninii;

6


7/220

E. e"cep#ie !ac incisivii.

BCD

52. * Gormula de calcul a indicelui cavitar C. este:A. C M Knr. din#i e"amina#i " 133L > carii noi;B. C M nr. din#i e"amina#i > carii noi;C. C M Kcarii noi " 133L > nr. din#i e"amina#i;

D. C M carii noi > nr. din#i e"amina#i;E. C M Knr. din#i e"amina#i " ?L > carii noi.

C

53. Datele culese ntr-o colectivitate privind caria dentară' prelucrate statistico-matematic' o!eră rela#ii cu valoare $tiin#i!ică despre:A. e!icien#a sau ine!icien#a măsurilor igienico-sanitare;B. in!luen#a obiceiurilor alimentare;C. statusul odontal al unui grup dat;D. plani!icarea necesarului de !or#e $i materiale pentru asanare;E. perioada de debut a cariilor.

ABCD

54. Cronologia apari#iei cariilor la din#ii umani permanen#i este următoarea:A. molarul 1 superior' molarul 1 in!erior' molarul ) in!erior' molarul ) superior;

B. molarul 1 in!erior' molarul 1 superior' molarul ) superior' molarul ) in!erior;C. molarul 1 in!erior' molarul 1 superior' molarul ) in!erior' molarul ) superior;D. premolarii in!eriori' premolarii superiori;E. premolarii superiori' premolarii in!eriori.

CE

55. Fmbunătă#irea stării de sănătate bucală n #ările industrializate se datorează următorilor !actori:A. utilizarea crescută a antibioticelor;B. cre$terii consumului de glucide;C. interven#ia vastă a programelor de pro!ila"ie;D. cre$terea con$tiin#ei sănătă#ii bucale;E. larga răspndire a !olosirii !luoridelor sub orice !ormă.

ACDE

56. * Gaza a -a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde:A. spirale $i spirocete /4;B. coci $i bastona$e gram pozitive I34;C. coci $i bastona$e gram negative /34;D. !usi!orme $i !ilamentoase 64;E. spirale $i spirocete 24.

D

57. Gaza a -a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde:A. spirale $i spirocete /4;B. coci $i bastona$e gram pozitive I34;C. coci $i bastona$e gram negative /34;D. !usi!orme $i !ilamentoase 64;E. spirale $i spirocete 24.

BC58. * Gaza a -a de colonizare a plăcii bacteriene supragingivale cuprinde:

A. spirale $i spirocete /4;B. coci $i bastona$e gram pozitive I34;C. coci $i bastona$e gram negative /34;D. !usi!orme $i !ilamentoase 64;E. spirale $i spirocete 24.

A

59. Gazele de colonizare bacteriană a plăcii supragingivale sunt următoarele:A. !aza M ziua 1;B. !aza M zilele 1-?;C. !aza M zilele 1-?;D. !aza M zilele ?-2;E. !aza M zilele 2-1?.

AC

60. Dintre cele 5 stereotipuri de treptococcus mutans asociate cu caria dentară !ac parte:

7


8/220

A. . rattus;B. . sobrinus;C. . salivaris;D. . cricetus;E. . sanguis.

ABD

61. *7icroorganismele asociate cu progresiunea activă a leziunii carioase sunt:A. specii de !usobacterium;B. specii de lactobacillus;C. specii de actinom9ces;D. specii de veillonella;E. streptococii mutans.

B

62. *7icroorganismele asociate cu ini#ierea cariei n smal# sunt:A. specii de !usobacterium;B. specii de lactobacillus;C. specii de actinom9ces;D. specii de veillonella;E. streptococii mutans.

E

63. peciile de microorganisme predominante n dentina cariată sunt:A. specii de !usobacterium;B. s. mutans;C. s. sanguis;D. s. salivaris;E. specii de lactobacillus.

BE

64. %elicula salivară:A. se !ormează n ) ore de la ndepărtarea materialului organic $i a bacteriilor de pe supra!a#a din#ilor prin detartraj $i periaj;B. se !ormează n 1) ore de la ndepărtarea materialului organic $i a bacteriilor de pe supra!a#a din#ilor prin detartraj $i periaj;C. are rol de a proteja smal#ul dentar;D. are rol de a reduce !ric#iunea dintre din#i;

E. are rol de a !urniza matricea pentru remineralizarE.

ACDE

65. 7ecanismele generale de protec#ie !urnizate de salivă sunt:A. prin remineralizare;B. prin sistemul tampon;C. prin activitatea directă antibacteriană;D. prin activitatea indirectă antibacteriană.E. prin nlăturarea mecanică a bacteriilor.

ABCE

66. *Care este cantitatea de salivă pe care n mod normal un adult o secretă pe zi:A. 3'0-1 litru;B. 3'0 litri;

C. 1-1'0 litri;D. 1'0-) litri;E. peste ) litri.

C

67. *Nerostomia presupune o rată a secre#iei salivare de:A. 1-) ml>minut;B. 3'1-3'2 ml>minut;C. 3'1 ml>minut;D. 3'0-3'2 ml>minut;E. 3'0 ml>minut.

C

68. Dintre medicamentele capabile să reducă !lu"ul salivar crescnd ast!el riscul de carie' se numără:A. antidepresivele;B. cele ce reduc apetitul alimentar;C. antibioticele;D. antiistaminice;

8


9/220

E. anticoagulantele.

ABD

69. Cavita#ia supra!e#ei smal#ului:A. este un proces reversibil;B. este un proces ireversibil;C. este asociată cu o accelerare a procesului de destruc#ie carioasă a dintelui;

D. nu este asociată cu o accelerare a procesului de destruc#ie carioasă a dintelui;E. are loc cnd zona subiacentă demineralizată e"tensiv $i straturile dentare se prăbu$esc.

BCE

70. eziunea carioasă incipientă a smal#ului:A. este caracterizată printr-o supra!a#ă virtual intactă;B. prezintă o subsupra!a#ă poroasă;C. leziunea nu este vizibilă clinic cand este idratată de salivă;D. leziunea are un aspect alb-cretos opac' cnd este uscată;E. nu dispare prin remineralizarE.

ABCD

71. Dintre teoriile endogene privind etiologia cariei dentare simple !ac parte:A. teoria re!le"ă;

B. teoria enzimatică;C. teoria neuro-distro!ică;D. teoria !izico-cimică;E. teoria cimico-bacteriană.

ABC

72. &eoria cimico-parazitară a lui 7iller:A. este denumită $i teoria acidogenică;B. este denumită $i teoria proteolitică;C. consideră că leziunea carioasă este cauzată de un singur microorganism;D. consideră că leziunea carioasă este cauzată de o varietate de microorganisme;E. consideră că acidul care produce decalci!ierea smal#ului derivă din !ermentarea !ăinoaselor $i zaarurilor' cantonat n

locurile de reten#ie ale din#ilor.

ADE

73. Con#inutul n vitamine al dietei' n etiologia cariei dentare:A. a !ost raportat ca avnd rol semni!icativ asupra inciden#ei cariei dentare;B. nu are un rol semni!icativ asupra inciden#ei cariei dentare;C. e"istă o părere unanimă asupra necesită#ii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a din#ilor;D. nu e"istă o părere unanimă asupra necesită#ii vitaminei D pentru dezvoltarea normală a din#ilor;E. mul#i cercetători au legat ipoplazia de smal# de de!icien#a de vitamina D.

ACE

74. Con#inutul n vitamina C al dietei $i rolul ei n etiologia cariei dentare:A. de!icien#a vitaminei C produce modi!icări severe n #esutul parodontal;B. de!icien#a vitaminei C produce modi!icări severe n pulpa din#ilor;C. de!icien#a vitaminei C produce modi!icări severe ale !lu"ului salivar;D. studiile arată că e"istă o rela#ie ntre scorbut $i cre$terea inciden#ei cariei la !iin#a umană;E. studiile arată că nu e"istă o rela#ie ntre scorbut $i cre$terea inciden#ei cariei la !iin#a umană.

ABE

75. Japortul Ca>% din dietă privind etiologia cariei dentare:A. datele e"istente indică e"isten#a unei rela#ii ntre dieta Ca>% $i apari#ia cariei dentare;B. datele e"istente nu indică e"isten#a unei rela#ii ntre dieta Ca>% $i apari#ia cariei dentare;C. perturbările n metabolismul Ca>% n timpul perioadei de !ormare a din#ilor pot genera ipoplazii serioase ale smal#ului;D. perturbările n metabolismul Ca>% n timpul perioadei de !ormare a din#ilor pot genera de!ecte ale dentinei;E. perturbările n metabolismul Ca>% n timpul perioadei de !ormare a din#ilor pot genera modi!icări severe n pulpa din#ilor.

BCD

76. Con#inutul de seleniu $i vanadiu n dietă $i rolul lor n etiologia cariei dentare:A. studiile arată că persoanele ce trăiesc n zonele seleni!eroase prezintă o inciden#ă mai ridicată a cariei dentare' n

compara#ie cu zonele neseleni!eroase;B. studiile arată că persoanele ce trăiesc n zonele seleni!eroase nu prezintă o inciden#ă mai ridicată a cariei dentare' n

compara#ie cu zonele neseleni!eroase;C. odată cu cre$terea concentra#iei de vanadiu s-a observat o scădere a ratei cariei dentare;D. odată cu cre$terea concentra#iei de vanadiu s-a observat o cre$tere a ratei cariei dentare;E. semni!ica#ia acestor constatări nu a !ost clari!icată.

9


10/220

ACE

77. Jolul !actorului ereditar n etiologia cariei dentare:A. ereditatea e"ercită o in!luen#ă puternică n determinarea susceptibilită#ii individului la carie;B. ereditatea nu e"ercită o in!luen#ă puternică n determinarea susceptibilită#ii individului la carie;C. !ra#ii prezintă o mare asemănare n inciden#a cariei' comparativ cu copii nenrudi#i;D. !ra#ii nu prezintă o mare asemănare n inciden#a cariei' comparativ cu copii nenrudi#i;

E. s-a observat o mare asemănare n ceea ce prive$te inciden#a cariei dentare la gemenii univitelini !a#ă de cei bivitelini.

BCE

78. tudiile privind rolul !actorului ereditar n etiologia cariei dentare arată că:A. n cazul ta#ilor $i mamelor cu un indice D7G nalt' vor rezulta urma$i cu o rată naltă a indicelui D7G;B. n cazul ta#ilor $i mamelor cu un indice D7G scăzut' vor rezulta urma$i cu o rată scăzută a indicelui D7G;C. indicele D7G al ta#ilor nu l in!luen#ează pe cel al copiilor;D. indicele D7G al mamelor nu l in!luen#ează pe cel al copiilor;E. indicele D7G al părin#ilor nu l in!luen#ează pe cel al copiilor.

AB

79. Gactorul graviditate n etiologia cariei dentare:A. studiile arată că sarcina nu cauzează o cre$tere a inciden#ei cariei;B. studiile arată că sarcina cauzează o cre$tere a inciden#ei cariei;

C. este adevărată observa#ia clinică' con!orm căreia o !emeie n timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceeamani!estă o semni!icativă cre$tere a activită#ii carioase;D. nu este adevărată observa#ia clinică' con!orm căreia o !emeie n timpul ultimului stadiu al sarcinii sau imediat după aceea

mani!estă o semni!icativă cre$tere a activită#ii carioase;E. cre$terea inciden#ei cariei la gravide este de !apt o problemă de neglijen#ă din partea acestora.

ADE

80. Care dintre următoarele a!irma#ii privind etiologia cariei dentare sunt adevărate:A. caria este considerată un !enomen de ecilibru de supra!a#ă' n sensul că apare n condi#iile cnd se distruge acest ecilibru

dintre supra!a#a dintelui $i mediul nconjurător;B. premisele pentru !ormarea cariei sunt create de prezen#a microorganismelor;C. !actorul timp poate varia ntre săptămni $i luni;D. premisele pentru !ormarea cariei sunt create de substratul nutritiv !ormat mai ales din mono- $i dizaaride;E. locurile de reten#ie asigură pentru placă timpul necesar de ac#iune' pnă la nvingerea rezisten#ei structurale a dintelui.

ABDE

81. Fn eroziunea dentară:A. Aspectul clinic poate variaB. upra!a#a smal#ului poate deveni relativ concavă pnă la e"punerea dentineiC. e !ormează un aspect de e"cava#ieD. %oate !i a!ectată ntreaga coroană dentară cu o pierdere a conturului supra!e#ei ce apare lucioasăE. 8u se !ormează un aspect de e"cava ieț

Jăspuns corect a'b'c d

82.

83. *Fn sistemul OuniversalO de numerotare a din ilor:țA. din#ii sunt numerota#i de la 1-/)' e"aminarea derulndu-se n sensul acelor de ceasornic

B. din#ii sunt numerota#i de la 1-/)' e"aminarea derulndu-se n sens invers acelor de ceasornicC. din#ii sunt numerota#i de la 1-)5' e"aminarea derulndu-se n sensul acelor de ceasornicD. din#ii sunt numerota#i de la 1-)5' e"aminarea derulndu-se n sens invers acelor de ceasornicE. e"aminarea porne te de la molarul / ma"ilar stnga' continund apoi cu molarul /ș mandibular dreapta

Jăspuns corect a

84. Fn e"aminarea clinică a restaura iilor de amalgam debordările pro"imale:țA. sunt diagnosticate prin inspec ie' palpare i radiogra!ieț șB. se pot eviden ia cu ajutorul !irului de mătase care se aga ă' scămo ea9ă sau rupeț ț șC. sunt un obstacol pentru o igienă orală bunăD. nu duc de regulă la in!lama ia esutului adiacentț țE. duc de regulă la in!lama ia esutului aiacentț ț

Jăspuns corect a'b'c'e

85. Fn e"aminarea clinică a restaura iilor de amalgam zona discromică sau ,amalgamulț albastru,:A. este rar observat direct n smal ul din ilor care au !ost restaura i cu amalgamț ț țB. este adesea observat direct n smal ul din ilor care au !ost restaura i cu amalgamț ț țC. culoarea albăstruie apare n cazul n care smal ul nu mai are suport dentinar ț

10


11/220

D. culoarea albăstruie apare n cazul n care smal ul are suport dentinar țE. este o carie ciar dacă alte aspecte ale restaura#iei sunt corespunzătoare

Jăspuns corect b'c

86.

87. E"amenul radiogra!ic al din#ilor $i restaura#iilor:A. a devenit indispensabilă pentru e"aminarea din#ilor $i identi!icarea cariilor' restaura#iilor incorecte $i a altor de!ecteB. se !olose$te pentru eviden#ierea carie de pe supra!e#ele ascunseC. se !olose$te doar pentru diagnosticarea leziunii carioaseD. are valoare diagnostică absolută ne!iind necesară corelarea ei cu un e"amen clinicE. arelimitele lui impunndu-se ntotdeauna corelarea sa cu e"amenul clinic

Jăspuns corect a'b'e

88. Fn testul termic:A. se !olose$te o bucată de gea#ă sau gutapercă ncălzită care se aplică direct pe dinteB. se !olose$te o bucată de gea#ă sau gutapercă ncălzită care se aplică direct pe pulpa dinteluiC. o durere de circa 10 secunde sugerează o iperemieD. o durere de circa 10 secunde sugerează o pulpită ireversibilăE. o durere intensă $i mai de durată la rece sau cald sugerează o pulpită ireversibilă

Jăspuns corect a' c' e

89. *&estul electric de determinare a vitalită#ii pulpare:A. nu are valoare n determinarea vitalită#ii pulpeiB. se !ace prin plasarea pulpatestului pe reconstituiri $i nu pe structurile dentareC. se va !ace comparativ pe din#ii veciniD. nu se va !ace comparativ pe din#ii veciniE. se poate !ace $i la din#ii acoperi#i de coroane

Jăspuns corect c

90. Fn secven#ele planului de tratament !aza de control:A. se rezumă doar la eliminarea dureriiB. ndepărtează !actorii etiologici $i stabilizează starea de sănătate dentară a pacien#ilor C. cuprinde elaborarea unui plan de pro!ila"ie al cariei dentareD. nu cuprinde $i elaborarea unui plan de pro!ila"ie al cariei dentare

E. se rezumă la eliminarea durerii; eliminarea bolilor active cum ar !i caria $i in!lama#ia; ndepărtareacondi#iilor care ar preveni ntre#inerea durerii Ke". restaura#iile debordantE.; eliminarea cauzelor poten#iale ale bolilor Ke". molarul / inclusL $i nceperea pro!ila"iei stomatologice

Jăspuns corect b' c' e

91. Fn tratamentul cariilor de pe supra!e#ele pro"imale:A. eziunile carioase de pe supra!a#a radiculară se vor restaura numai n cazul n care este prezentă cavita#iaB. nu se !ace o di!eren#ă ntre leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivăC. se !ace o di!eren#ă ntre leziunea carioasă radiculară activă de leziunea carioasă radiculară devenită inactivăD. leziunile inactive nu vor !i restaurate' cu e"cep#ia dorin#ei estetice a pacientuluiE. leziunile inactive vor !i restaurate cu materiale ade9ive

Jăspuns corect a' c'd'e

92. irusul :

A. este un retrovirus J8A i are nevoie de AD8 complementar !ormat n nucleulș celulei gazdă pentru a reproduceB. este un retrovirus J8A i nu are nevoie de AD8 complementar !ormat n nucleulș celulei gazdă pentru a reproduce C. are o stare de laten ă mică de )-/ lunițD. poate produce o serie de simptome temporare la trei luni de la in!ec iețE. se poate transmite prin contacte ntmplătoare non-se"uale care includ sărutul social $i !olosirea aceluia$i prosop cu o victimă

DA

Jăspuns corect a' d

93. imptomele i mani!estările orale n DA:șA. apar imediat după in!ec ia cu țB. apar după 1'0-1) ani de la in!ec ia cu țC.includ prezen a uneiț candidoze orale persistente' care nu răspunde la tratamentD. includ apari ia unei stomatite erpetice dureroasețE.nu apar la pacien ii cu igienă orală bunăț

Jăspuns corect b' c' d

94. *Fn in!ec ia cu virusul epatitei B:ț

11


12/220

A. simptomele apar după )-? zile de incuba iețB. simptomele apar după )-? sătămni de incuba iețC. simptomele apar după )-? luni de incuba iețD. simptomele apar după )-? ani de incuba iețE. toate persoanele in!ectate pre9intă simptome

Jăspuns corect c95. &ransmiterea epatitei virale de tipul B:

A. se !ace prin snge' abuz de droguri intravenoase $i contact se"ualB. se !ace numai prin sngeC. se poate !ace prin contaminarea tegumentelor lezate' gură sau oci cu snge sau salivă in!ectatăD. se !ace n rndul popula#iei prin acelea$i căi ca $i E. la copilul sau nou-născutul mamelor in!ectate cu B se !ace n 034 din cazuri

Jăspuns corect a' c' d' e

96. *irusul epatitei B:A. este un virus AJ8B. este un virus AD8 relativ stabilC. este un virus AD8 !oarte stabilD. nu rezistă pe supra!e ele uscatețE. nu poate !i distrus prin sterilizare

Jăspuns corect b

97. storicul medical:A. detectează anumite boli necunoscute ce necesită un diagnostic $i o terapieB. identi!ica anumite in!ec#ii cu risc mare ce pot avea importan#ă pentru personalul medical e"pus n timpul e"aminării'

tratamentului sau a igienizăriiC. ajută n tratarea $i ngrijirea pacien#ilor in!ecta#iD. nu se !aceE. se !ace doar la pacien ii cabinetului stomatologic care se tiu su!erind de anumiteț ș a!ec iuniț

Jăspuns corect a'b' c

98. *7ănu ile stomatologice:șA. trebuie să !ie spălate nainte de a !i !olosite la un alt pacientB. trebuie purtate doar de doctor nu de tot personalul clinicC. protejează mpotriva n epăturilor țD. nu i reduc integritatea la spălarea lor cu apă i săpunș ș

E. pentru ca să constituie o adevărată barieră se vor purta doarla un pacient

Jăspuns corect e

99. pălatul minilor n cabinetul stomatologic:A. se !ace cu apă curentă pentru cel pu in 13 secunde' !recnd toate supra!e ele i apoiț ț ș se clăte teșB. nu este necesar cnd se scimbă mănu ileșC. se va !ace i la scimbarea mănu ilor ș șD. include iș !olosirea unei perii pentru a se spăla sub ungii $i n jurul lor E. se !ace numai la nceputul i s!r itul zilei de lucruș ș

Jăspuns corect a'c'd

100. Prmătoarele metode de sterilizare sunt acceptate pentru sterilizarea instrumentarului stomatologic:A. terilizare prin căldură umedă sub presiune KautoclavulLB. terilizarea cu vapori cimici sub presiune KcimiclavulL

C. terilizarea cu căldură uscată KpupinelulLD. terilizarea cu etilen o"idE. terilizarea cu alcool sanitar

Jăspuns corect a'b'c'd

101. a sterilizarea prin autoclavare:A. timpul de sterilizare pentru materialul u$or este de minim 0 minute la temperatură de 1)1QC $i la o presiune de 6'0 RgB. pentru instrumentele ambalate timpul se poate reduce la 6 minute' dacă temperatura se cre$te la 1)0QC $i o presiune de 10 RgC. după evaporarea umidită#ii de pe instrumente pot rămne peteD. căldura pare să corodeze gtul $i mnerul instrumentelor diamantate $i a !rezelor din carbidE. nu se pot steriliza accesoriile sensibile la temperaturi nalte

Jăspuns corect c'd'e

102. Fn sterilizarea cu vapori cimici sub presiune:A. cimiclavul operea9ă la 1/1QC $i o presiune de 13 RgB. !rezele din o#el $i cle$tii se pot steriliza !ără să ruginească sau corodezeC. accesoriile sensibile la temperaturi nalte nu vor !i deteriorateD. tenica de sterilizare este asemănătoare cu cea a autoclavului

12


13/220

E. tenica de sterilizare este di!erită de cea a autoclavului

Jăspuns corect a'b'd

103. *Aliajul de amalgam dentar cu con#inut scăzut de cupru con#ine:A. )-04 cupruB. 13-)34 cupruC.10-)3 4 cupru

D. )3-/34 cupruE. /3-?34 cupru

Jăspuns corect a

104. Clasi!icarea amalgamelor dentare i a aliajelor de amalgam dentar se bazează pe:șA. geometria $i dimensiunea particulelor de amalgam dentar B. con#inutul de cupruC. con#inutul de zincD. con inutul de AgțE. con inutul de nț

Jăspuns corect a' b' c

105. Fn !unc#ie de con#inutul n cupru' !orma particulelor $i elementele de bază prezente' aliajele de amalgam dentar se clasi!ică:A. cu con#inut scăzut de cupru' particule neregulate KpiliturăL

B. cu con#inut scăzut de cupru' particule s!ericC. cu con#inut crescut de cupru' particule neregulate KpilituriLD. cu con#inut crescut de cupru' particule s!ericeE. Aliajele care con#in att particule neregulate ct $i s!erice cu un con#inut scăzut n Cu

Jăspuns corect a' b' c 'd

106.

107. * Cantitatea de mercur sanguin ce provine din restaurările de amalgam a !ost stabilită la:A. 1-/ µg>lB. ?-6 µg>lC. 5-1) µg>lD. )3-/3 µg>l

E. peste 03 µg>lJăspuns corect a'

108. *nserarea amalgamului n cavitate trebuie realizată n ma"imum:A. / minute de la nceperea amalgamăriiB. 0 minute de la nceperea amalgamăriiC. 5 minute de la nceperea amalgamăriiD. 10 minute de la nceperea amalgamăriiE. )3 minute de la nceperea amalgamării

Jăspuns corect a

109. Gactorii ce in!luen#ează apari#ia !racturii marginale la obtura ia cu amalgam sunt:țA. e"cesul de amalgam lăsat pe supra!a#a ocluzală sau pro"imală din cauza unei modelări incorecteB. ungiul dintre amalgam $i peretele de smal# al cavită#ii este mai mic de 63°C. ungiul dintre amalgam $i peretele de smal# al cavită#ii este mai mare de 63°D. condensarea $i brunisarea adi#ională a amalgamului la marginile cavită#ii nainte $i după modelareE. o preparare a cavită#ii n a$a manieră ca punctele de contact ocluzal să nu se e!ectueze pe conturul marginal

Jăspuns corect a'b'd'e

110. Avantajele !olosirii tenicii amalgamului adeziv sunt:A. amalgamul adeziv spore$te rezisten#a la !ractură a dintelui restauratB. amalgamul adeziv nu in!luen ează rezisten#a la !ractură a dintelui restauratțC. ră$ina adezivă sigilează marginile cavită#ii mult mai bine dect lacurileD. ră$ina adezivă scade riscul sensibilită#ii postoperatorii $i a cariei secundareE. văscozitatea mare a agen ilor adeziviț

Jăspuns corect a'c 'd

111. ub aspect general obiectivele preparării cavită#ilor sunt:A. ndepărtarea de!ectului n ntregime $i o!erirea unei protec#ii pulpare corespunzătoareB. ndepărtarea de!ectului n ntregime !ără a ine cont de protec ia pulparăț ț corepunzătoareC. plasarea marginilor cavită#ii ct mai conservativ posibil

13


14/220

D. realizarea unui design al cavită#ii n a$a !el' nct sub ac#iunea !or#elor masticatorii' dintele $i>sau restaura#ia să nu se!ractureze sau să nu se dizloce

E. să se ia n considerare esteticul $i aplicarea !unc#ională a materialului restaurator.

Jăspuns corect a'c 'd'e

112. *Cavită#iile comple"e:A. implică doua supra!e#e ale dintelui

B. implica trei sau mai multe supra!e#e ale dinteluiC. implica o supra!a#ă a dinteluiD. se re!eră la adncimea cavită#ilor E. se re!eră la ariile anatomice implicate

Jăspuns corect: B

113. *Fn ce situa#ii caria la nivelul smal#ului are diametrul mai mare la jonc#iunea smal# dentina dect la supra!a#asmal#uluiS

A. caria radicularăB. caria supra!e#elor netedeC. caria n $an#uriD. caria pe vr!ul cuspizilor E. caria de cement

Jăspuns corect: C114. Care sunt tipurile mor!ologice de carie primară S

A. cariile recidivanteB. cariile de pe supra!e#ele radiculareC. cariile de la nivelul !e#elor netedeD. cariile secundare marginaleE. cariile de la nivelul !isurilor si !osetelor

Jăspuns corect: B' C' E

115. Caracteristicile cariei acute sunt:A. !recventă la adul#i $i vrstniciB. evolu#ie rapidăC. umiditate crescutăD. descisa la culoareE. dentina alterată de consisten#ă dură

Jăspuns corect: B' C' D

116. Cavită#iile de clasa l rezultă n urma tratamentului leziunilor carioase care evoluează:A. n toate !osele $i !isurile de pe supra!a#a ocluzală a molarilor si premolarilor B. n )>/ ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. supra!a#a palatinală a !rontalilor ma"ilariD. supra!e#ele pro"imale ale incisivilor $i caninilor cu păstarea ungiului incizalE. in 1>/incizala a !e#elor vestibulare si orale ale din#ilor

Jăspuns corect: A' B' C

117. *Fn ce clasă sunt incluse cavită#ile de tipul 7DSA. clasa lB. clasa a ll-a

C. clasa a -aD. clasa a l-aE. clasa a lll-a

Jăspuns corect: b

118. Gactorii condi ionali n stabilirea conturului marginal n etapa ini ială de preparare aț ț unei cavită i sunt:țA. e"tensia leziunii carioaseB. adncimea leziunii carioaseC. considera iile esteticețD. corectarea sau mbunătă irea rela iei ocluzaleț țE. conturul dintelui adiacent

Jăspuns corect: a'c'd'e

119.

120. *Fn etapa ini ială de preparare a cavită ii n !osete i !isuri adncimea nu va depă i:ț ț ș ș

14


15/220

A. 3') mm n dentină Kde la jonc#iunea smal#-dentinăLB. 3'0 mm n dentină Kde la jonc#iunea smal#-dentinăLC. 1 mm mm n dentină Kde la jonc#iunea smal#-dentinăLD. 1'0 mm mm n dentină Kde la jonc#iunea smal#-dentinăLE. ) mm mm n dentină Kde la jonc#iunea smal#-dentinăL

Jăspuns corect: a121. Etapa ini ială de preparare a cavită ii este alcătuită din următoarele secven e:ț ț ț

A. realizarea conturului marginal $i a adncimii ini#ialeB. realizarea !ormei primare de rezisten#ăC. realizarea !ormei primare de reten#ieD. realizarea !ormei de convenien#ăE. realizarea protec#iei pulpară

Jăspuns corect: a ' b' c' d

122. Etapa !inală de preparare a cavită ii este alcătuită din următoarele secven e:ț țA. realizarea !ormei primare de rezisten#ăB. realizarea !ormei primare de reten#ieC. realizarea !ormei secundare de rezisten#ă $i reten#ieD. realizarea !ormei de convenien#ăE. realizarea protec#iei pulpară

Jăspuns corect: c' e

123. Prmătoarele considera#ii !undamentale sunt regulile pentru stabilirea conturului marginal la cavită#ile preparate pe supra!e#ele pro"imale:

A. E"tinderea marginii cavită#ii pnă n structuri dentare sănătoase' ob#inndu-se un smal# rezistent $i sprijinit pe dentinăsănătoasă

B. Evitarea terminării marginilor pe eminen#e e"treme' cum ar !i cuspizii $i crestele de smal#C. E"tinderea marginilor n a$a !el' nct să permită acces su!icient pentru manipularea procedurilor D. %lasarea adncimii peretelui a"ilar la ma"im 3')-3'5 mm n dentină Kceva mai mult pe supra!a#a radicularăL; adncime mai

mică atunci' cnd nu este necesară plasarea de $an#uri de reten#ieE. %lasarea adncimii peretelui a"ilar la ma"im 1')-1'5 mm n dentină Kceva mai mult pe supra!a#a radicularăL; adncime mai

mică atunci' cnd nu este necesară plasarea de $an#uri de reten#ie

Jăspuns corect:a' b c' d

124. Care din următoarele a!irma ii re!eritoare la ameloplastie este adevărată:țA. Ameloplastia nu permite e"tinderea conturului marginal

B. Ameloplastia permite e"tinderea conturului marginalC. Ameloplastia este un procedeu de remodelare a supra!e#ei smal#ului cu instrumente tăietoareD. Ameloplastia se !olose te dacă o !isură depă$e$te mai mult de 1>/ din grosimeaș smal#ului n zona respectivăE. Ameloplastia se !olose te dacă o !isură depă$e$te 1>/ sau mai pu in din grosimeaș ț smal#ului n zona respectivă

Jăspuns corect:a' c' e125. %rincipiile !undamentale implicate n ob#inerea !ormei primare de rezisten#ă sunt următoarele:

A. utilizarea !ormei de casetă cu podeaua plată' care va ajuta dintele să reziste !or#elor masticatorii direc#ionate n a"ul lung alsău

B. restric#ionarea e"tensiei pere#ilor laterali pentru a lăsa cuspizi $i creste rezistente $i dentină su!icientă de suportC. e"tensia pere#ilor laterali pentru a lăsa cuspizi $i creste rezistente $i dentină su!icientă de suportD. realizarea de ungiuri interne rotunjite' care reduc concentrarea stresurilor n structurile dentareE. a se realiza o grosime su!icientă a materialului restaurator pentru a preveni !ractura sa sub ac#iunea !or#elor masticatorii

Jăspuns corect:a' b' d ' e

126. Designul caracteristic al cavită#ii preparate poate spori !orma primară de rezisten#ă prin următoarele trăsături:A. podele ct mai plateB. !orma de casetăC. ungiuri interne rotunjiteD. ungiuri interne ascu itețE. includerea n preparare a structurilor denare nonrezistente

Jăspuns corect:a' b' c ' e

127. Din iritan ii pulpari care a!ectează procedurile operatorii amintim:țA. unele ingrediente ale diverselor materialeB. modi!icările termice permise de conductibilitatea materialelor restauratoareC. $ocul galvanicD. agen i adezivi dentinarițE. !or#ele transmise prin material la dentină

Jăspuns corect:a' b' c ' e

128. Gactorii care trebuiesc lua#i n considerare n cazul !inisării pere#ilor de smal# $i a marginilor:A. direc#ia prismelor de smal#

15


16/220

B. suportul prismelor de smal# att la nivelul jonc#iunii smal#-dentină ct $i lateralC. tipul de material restaurator ce va !i aplicat n cavitateD. protec ia pulparățE. tipul de instrumente !olosit

Jăspuns corect:a' b' c

129. *Fn cazul cavită ii preparate pentru amalgam ungiurile marginale ale cavită#iiț preparate vor !i de :

A. 23QB. 1)3QC. 03QD. 63QE. peste 1)3Q

Jăspuns corect:a

130. *Fn cazul cavită ii de clasa a -a preparată pentru amalgam se indică bizotarea:țA. la nivelul pere ilor interni ai cavităiiț țB. la nivelul peretelui ocluzalC. la nivelul peretelui vestibular D. la nivelul peretelui a"ialE. la nivelul peretelui gingival numai n cazul in care este prezent smalulț

Jăspuns corect:e

131. *Ginisarea pere#ilor de smal# cu ajutorul turbinei se !ace !olosind o !reză:A. globulară diamantatăB. pară diamantatăC. o !reză cilindrică sau !issure cu lamele active drepte sau elicoidale !ără tăietură transversalăD. con inversE. globulară de carbid

Jăspuns corect:c'

132. Avantajele preparărilor multiple sunt:A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatologB. conduce la c$tigare de timpC. necesită un număr redus de instrumenteD. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecteE. scad pre#ul de cost al tratamentului


133. *Grezele din tungsten-carbid cu /3 sau mai multe lame sunt utilizate pentru:A. atacul primar B.e"tensia preparariiC. pregatirea retentiei

D. e"ereză

E. !inisare

Jăspuns corect: e

134. * Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei !reze s!ericeSA. ?B. IC. 5D. 13E. 0

Jăspuns corect: b

135. Care !reze s!erice au diametrul capului sub 1 mmSA. nr. TB. nr. UC. nr. 1D. nr. )E.. nr. 0


136. Care !reze s!erice au diametrul capului peste 1mm SA. nr. ?

B. nr. /C. nr. 1D. nr.)

16


17/220

E. nr. 0

Jăspuns corect: A' B' E

137. Ce !reze au diametrul capului de 1 mm SA. s!erica nr. 1B. s!erica nr. )C. cilindrica nr. 06

D. cilindrica nr. 05E. cilindro-conica nr. 163

Jăspuns corect:B' C' E

138. Grezele s!erice KglobularE. sunt utilizate pentru:A. bizotarea marginilor de smaltB. atacul primar C.. e"tensia preparariiD.. pregatirea retentieiE. indepartarea tesuturilor dure alterate

Jăspuns corect: B'C'D' E

139. Pn instrument rotativ este !ormat din urmatoarele parti:A. mandren' destinat adaptarii si !i"arii ijn piesa de manaB. col KgatLC. lama taietoareD. maner E. cap Kparte activA.


140. Care !reze cilindrice au diametrul de minim 1 mm SA. nr. 0IB. nr. )06C. nr. )05D. nr. )02E. nr. )0I


141.

142. Ce !reze au diametrul capului de 1 mm SA. s!erica nr. 1B. s!erica nr. )C. cilindrica nr. 06D. cilindrica nr. 05E. cilindro-conica nr. 163

Jăspuns corect:B' C' E

143. Grezele cilindricoconice sunt utilizate pentru:A. prepararea cavită ii pentru inla9țB. atacul primar C. e"tensia preparariiD. realizarea an urilor de reten ieș ț țE. indepartarea tesuturilor dure alterate

Jăspuns corect: a' d

144. * Greze cilindro-conice sunt !rezele:A. nr. 161B. nr. ?C. nr.06D. nr.)05E. nr. )0I

Jăspuns corect: a'

145. *Care din următoarele a!irma ii re!eritoare la !reza pară este adevărată:țA. are un număr de 1? lameB. partea !rontală este u or concavăș

C. este activă i !rontalșD. nu este activă !rontalE. are un număr de 1) lame

17


18/220


19/220

Jăspuns corect: e

154. 7etodele ntrebuin#ate pentru controlul umidită#ii n cavitatea bucală sunt:

A. ejectorul de salivăB. aspiratorul cirurgicalC. rulourileD. digaE. matricile circulare

Jăspuns corect: a' b' c' d

155. *Julourile de vata au grosimea de:A. 3'1 cmB. 3'2 cmC. 1 cmD.. ) cmE. 0 cm

Jăspuns corect: B

156. *Cum se previne e"!olierea mucoasei la ndepărtarea rulourilor de vata care aderaSA. utilizarea pensei dentareB. lubre!ierea mucoasei cu vaselinaC. lubre!ierea mucoasei cu clore"idinaD. lubre!ierea mucoasei cu clorura de zincE. umezirea abundenta cu spra9-ul de apa

Jăspuns corect: E

157. *Diametrul capului aspiratorului cirurgical este de:A. 3.0 mmB. 1 mmC. ) mmD. / mmE. 13 mm

Jăspuns corect: E

158. %ozi#ia e"aminatorului de la Vora 2V este con!ortabila pentru e"aminarea:A. !etelor ocluzale ale lateralilor in!eriori din dreapta

B. !etele ocluzale ale lateralilor in!eriori din stngaC. !etele vestibulare ale lateralilor in!eriori din dreaptaD. !etele vestibulare ale lateralilor in!eriori din stngaE. !etele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga

Jăspuns corect: A' C

159. Avantajele sistemului de diga:A. asigură o bună vizibilitate i accesșB. asigură un cmp operator curat i uscatșC. asigură retrac ia păr ilor moiț țD. este consumatoare de timpE. păstrează concentra ia optimă a medicamentelor ț

Jăspuns corect: a' b' c' e

160. *Dezavantajele !olosirii digai sunt:A. produce retractia prtilor moiB. mpiedica vizibilitateaC. consuma timpD. impiedica conversa#ia cu pacientulE. poate !avoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile in!ec#ii din cavitatea bucala

Jăspuns corect: C

161. Bratele clamelor cu care se !i"eazW piesa de cauciuc a digWi au urmWtoarele !orme:A. clame circum!erentialeB. clame cu aripioareC. clame !WrW aripioareD. clame de !i"are si retrac#ieE. clame cu 0 puncte de !i"are

Jaspuns corect A' B' C' D

162. Jama digai de tip Xoung este:

19


20/220

A. are !orma deOPOB. un cadru de metalC. radiotransparentD. un cadru de plasticE. radioopac

Jaspuns corect a'b' e

163. ri!iciul cu diametru 1'0 creat de clestele per!orator al digai este pentru:A. premolari voluminosiB. molari de dimensiuni mariC. molari de dimensiuni mediiD. premolari de dimensiuni reduseE. incisivi superiori

Jaspuns corect A' C

164. %entru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele clame de diga:A. vor9 1)B. vor9 1/C. vor9 1?D. vor9 /E. vor9 ?

Jaspuns corect A' B' C

165. *Fn prepararea unei cavită i de clasa pentru amalgam pe molari' distanta de laț marginea cavitatii la supra!ata pro"imala va trebui sa!ie de minim:

A. 1'ImmB. )mmC. )'0mmD. 1'0mmE. /mm

Jaspuns corect B

166. *%repararea cavitatii de clasa pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea !rezelor:A. !erice KglobularE.B. CilindriceC. Cilindroconica

D. %araE. Con inversJaspuns corect D

167. *n cazul prepararii cavitatii de clasa pentru amalgam pe premolarii superiori'pe ce adincime va intra !reza nr. )?0 in !osetasau !isuraS

A. 3'0 mmB. 1 mmC. 1'0 mmD. ) mmE. )'0 mm

Jaspuns corect C

168. *Ptilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa ce va !i restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii

preparate intr-un ungi:A. mai mare de 1)3QB. mai mic de 23QC. mai mic de 53QD. mai mic de 23QE. nu mai mare de 113Q

Jaspuns corect E

169. După clasi!icare lui BlacR cavitatea de clasa a se imparte in urmatoarele subclase:A. cavitatea de clasa AB. cavitatea de clasa BC. cavitatea de clasa CD. cavitatea de clasa DE. cavitatea de clasa E

Jaspuns corect A 'B' C170. electarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a -a tine cont de urmatorii !actori:

A. provenienta pacientuluiB. varsta pacientului

20


21/220

C. psiicul pacientuluiD. esteticE. !actorul economic

Jaspuns corect B' D' E

171. Adncimea pu#urilor de reten#ie din peretele gingival al cavită#ii de clasa -a este de:A. 3'0 mm

B. 1 mmC. 1'0 mmD. ) mmE. )'0 mm

Jaspuns corect A' B

172. n cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din ungiurile a"io-oral si a"iovestubular ale cavitatilor de clasa a serealizeaza cu:

A. !rezele 1>?B. !rezele )?0C. !rezele // 1>)D. !rezele //3E. !rezele 1I2

Jaspuns corect A' C' E

173. *Care este lungimea an urilor de retentie create in peretele gingival al cavită#ii:ș țA. 1-) mm

B. )-/ mm

C. /-? mm

D. ?-0 mm

E. 0-I mm

Jaspuns corect B

174. %entru prepararea cavitatii de clasa din !osetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor !i obturate cu amalgam seutilizeaza:

A. !rezele 1I2B. !rezele /)2C. !rezele 13D. !rezele )?0E. !rezele trepan

Jaspuns corect A' B' D

175. ndicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-- a sunt urmatoarele:A. Gata distala a caninilor superiori si in!erioriB. Gata pro"imala a incisivilorC. Gata meziala a caninilorD. Carii care nu au subminat ungiul incizalE. %acienti tineri' cu susceptibilitate mare la carie

Jaspuns corect A' D' E

176. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:A. este rezervata cavitatilor cu e"tensie incizalaB. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionalaC. e indicata in orice cavitate' indi!erent de intinderea leziuniiD. este rezervata cavitatilor e"tinse

E. nu e necesara in cavitatile mici si moderateJaspuns corect A' B' D' E

177. Abordarea cavitatii de clasa pe canin se va !ace cu !rezele:A. nr.)B. nr.1C. nr.1>)D. nr.1>?E. nr.)?0

Jaspuns corect A' B' C

178. *Care este !reza de elec ie !olosită la prepararea conturului marginal al unei cavită i deț ț clasa a -a pentru amalgam pe caniul madibular:A. globularăB. cilindricăC. cilindro-conicăD. !isurăE. parăJaspuns corect C

21


22/220

179. Fn cavitatea de clasa a -a pentru amalgam reten ia se realizează !olosind !reza:țA. !rezele 1>?B. !rezele )?0C. !rezele // 1>)D. !rezele //3E. !rezele 1I2

Jaspuns corect A' C

180. %articularită#ile plăgii dentinare sunt:A.nu sngereazăB.este un #esut vascularizatC.nu are capacitatea de repara#ie prin cicatrizareD.nu este e"pusă !actorilor din mediul bucalE.este o plagă in!ectată

Jăspuns corect: A' C' E

181. mear la9er-ul este:A.o veritabilă +barieră, către pulpa dentarăB.este porosC.produs ca urmare a unui proces carios cu evolu#ie lentă KcroniC.D.un rumegu$ rezultat n urma !olosirii instrumentelor rotative n cavitateE.este impermeabil

Jăspuns corect: A' B' D

182. Caracteristicile linerilor sunt:A.realizează un tratament medicamentos plăgii dentinareB.varnis-urile sunt idro!ileC.realizează o barieră de protec#ie pentru dentină !a#ă de reactan#ii reziduali ce di!uzează din obtura#ieD.linerii solu#ie realizează un !ilm de )3-)0 YmE.linerii ciment realizează un !ilm cu o grosime de 3')3-1 mm


183. idro"idul de calciu ca si bază intermediară este:A.cea mai pu in !olosită bază intermediarăț

B.bactericidC.contraindicat sub compoziteD.!olosit n coa!ajul indirectE.!olosit n coa!ajul direct

Jăspuns corect: B' D' E

184. Fn !unc#ie de grosimea peretelui pulpar restant' cavită#ile preparate se clasi!ică n:A.tipul A - are o adncime de 3') mm dincolo de


23/220

A.este un sistem de matrici !ără portmatriceB.se pozi ionează greuțC.sunt preconturateD.realizează u or un contur pro"imal !iziologicșE.are spectul unor inele con!ec ionate din patru tipuri de benziț

Jăspuns corect: A' E

188. Ginisarea i lustruirea unei restaurări din amalgam:șA.este necesară pentru a corecta discrepan ele marginalețB.nu este necesară pentru mbunănătă irea conturului marginalțC.se poate !ace mai devreme de )? de ore de la inser ia amalgamulului n cavitatețD.la nivelul marginilor pro"imale se !ace cu discuri !ine abraziveE.nu este obligatorie n cazul !olosirii amalgamului non-gamma)

Jăspuns corect: A' D' E

189. %repararea cavită#ii de clasa -a modi!icată are următoarele caracteristici:A.este indicată pentru restaurările din compozite a leziunilor moderate $i mariB.obiectivul major este de a ndepărta ct mai pu#ină substan#ă dură dentarăC.conturul marginal se realizează cu o !reză globulară adecvată ca marimeD.se indică reten#ii mecanice suplimentareE.se indică numai reten#ia realizată de tratarea acidă a smal#ului $i poate de condi#ionarea dentinei


190. &enica inser#iei materialului compozit !otopolimerizabil ntr-o cavitate presupune:A.inser#ie ntr-un singur strat pentru o mai bună ncidere marginalăB.inser#ia n straturi succesive pentru o mai bună !otopolimerizareC.la cavitatea de clasa -a stratul gingival va avea o grosime de 1 mmD.tenica va !i a strati!icării oblice n cazul !olosirii matricei metaliceE.tenica straturilor verticale n cazul !olosirii matricei transparente


191. Gactorii etiologici ai cariei secundare marginale la din#ii vitali sunt:A.men#inerea prismelor de smal# !riabile la cavită#i de clasa -a $i a -aB.realizarea !inisării conturului marginal la cavită#i de clasa -a $i a -aC.nendepărtarea n ntregime a dentinei in!ectate de la nivelul


24/220


196. %repararea modi!icată a cavită ii de clasa a -a are următoarele caracteristici:țA.prepararea iniială se !ace cu o !reză rotundă sau elipticățB.nu se va ndepărta inutil substana dentară pentru a realiza un ungi de 23 de grade la nivelulț conturului marginalC.este ideală pentru leziunile mariD.este ideală pentru leziunile mici ale smal uluițE.n etapa !inală dacă e"istă dentină in!ectată restantă se ndepărtează cu o !reză cilindrică


197. Eroziunile idiopatice de la nivelul zonelor cervicale ale din ilor:țA.apar din cauza ndoirii din ilor n aria cervicală sub ac iunea !orelor ocluzaleț ț țB.debutează cu micro!ractura structurii smaluluițC.nu sunt progressiveD.unul din criteriile de restaurare este esteticulE.se intmplă n primul rnd ca rezultat al dizolvării cimice


198. %repararea de cavită i n de!ectele puncti!orme de pe supra!e ele netede n vederea restaurării cuț ț materiale compozite implică:A.restaurarea după o preparare convenională a cavită iiț țB.restaurarea după o preparare modi!icată a cavită iițC.un contur marginal dictat de e"tensia de!ectului i>sau a leziuniiș

D.prepararea unei cavităi cu o !reză globulară diamantată potrivită ca dimensiunețE.obinerea reten iei secundare prin trasarea anurilor de reten ieț ț ș ț ț


199. %rotec ia pulpară sub restaurările !izionomice devine o necesitate cnd:țA. pacienii sunt tinerițB. preparările sunt super!icialeC.pacienii sunt n vrstățD.pacienii prezintă ipersesibilitate dentinară postoperatoriețE.preparărille sunt de adncime medie

Jăspuns corect: A' D'

200. inerii !olosi i n protecia pulpară sub compozite includ:ț țA. acurileKvarnisL

B. Cimeturile ionomer de sticlăC.%reparatele pe bază de odro"id de calciuD.linerii pe bază de @nEE.anumite materiale ră iniceș


201. Bazele !olosite n protec ia pulpară sub compozite au următoarele caracteristici:țA.a aplicare este su!icientă o grosime de 1mmB.nclud produsele pe bază de idro"id de calciuC.nclud produsele pe bază de @nED.unt disponibile sun !ormă auto- sau !otopolimerizabilăE.%ot !i sub !ormă de lacuri


202. istemele adezive smal >dentină:țA.sunt ră ini cu vscozitate crescutășB.sunt idro!obeC.sunt ră ini cu vscozitate redusășD.sunt idro!ileE.reprezintă baza reteniei n restaurările din materiale compoziteț

Jăspuns corect: C' D' E

203. Fn cadrul procedurii pentru gravarea acidă a smal ului:țA.se !olose te licidul gravant n primul rnd pentru condi ionarea supra!e elor e"tinseș ț țB.gelul gravant se plasează pe peretele de smal preparat numai 1mm dincolo deț conturul marginal bizotatC.smal ul corect gravat acid după uscare capătă un aspect cretosțD.se permite contaminarea supra!e ei gravate cu saliva sau secre ie sulcularăț țE.zona se va usca cu seringa se aer timp de /3 de secunde

Jăspuns corect: A' C'

204. a restaurarea cu materiale !izionomice ale leziunilor simple ale din ilor !rontali iculț plasat la nivelul marginii gingivale :A.realizează o u oară depărtare a din ilor ș ț

24


25/220

B.compensează grosimea matricii permi nd re!acerea punctului de contactțC.se plasează dinspre vestibular n cazul n care caria a !ost abordată de asemenea dinspre vestibular D.mpiedică penetrarea n an ul gingival materialului compozitș țE.!i"ează n pozi ie matriceaț

Jăspuns corect: A' B' D'E

205. a restaurarea cu compozit !otopolimerizabil a cavită ii de clasa a -a cu accesț vestibular sunt necesare următoarele manopere:

A.!otopolimerizarea prelungită n cazul culorilor descise sau translucideB.conturarea matriciiC.!otopolimerizarea adezivului pentru /3 de secundeD.polimerizarea compozitului direct prin matricea din poliester E.!otopolimerizarea n straturi cnd se restaurează o cavitate largă

Jăspuns corect: B' D'E

206. *%entru !inisarea compozitelor n zona !rontală:A. discurile abrazive se !olosesc la viteză mareB.se recomandă !rezele diamantate cu granula ie marețC.se recomandă !rezele diamnatate cu granula ie micățD.la ndepartarea e"cesului de pe !a a vestibulară se poate !olosi o !reză !lacără dinț carbidE. la ndepartarea e"cesului de pe !a a vestibulară se poate !olosi o !reză de carbidț globulară cu 1) lame

Jăspuns corect: C

207. Cimentul ionomer de sticlă se recomandă ca material restaurator n următoarele situa ii clinice:țA.la pacien ii cu risc scăzut la cariețB.la pacien ii cu risc crescut la cariețC.pentru restaurarea cavită ilor de clasa a -ațD.pentru restaurarea cavită ilor de clasa a -a de pe supra!a a radicularăț țE. pentru restaurarea cavită ilor de clasa a -a tunelizateț


208. Condi ionarea dentinei cnd se !olose te cimentul ionomer de sticlă ca materialț ș restaurator:A.nu este obigatorieB.spore te adeziunea majorită ii sistemelor Cș țC.se !ace cu acid !os!oric 134D.nu ndepărtează detritusul dentinar E.se aplică n cavitate timp de cca ?3 de secunde

Jăspuns corect: A' B'

209. a sigilarea !osetelor i !isurilor din ilor posteriori:ș țA.se recomandă ca metrialul de sigilare sa !ie !olosit mai degrabă pentru prevenirea cariei dect pentru tratarea unei leziuni

carioase e"istenteB.din ii se cură ă cu perie rotativă i pastă de piatră ponceț ț șC.din ii se cură ă cu laser sau prin sablareț țD.gravarea acidă se !ace cu acid poliacrilic /04E.se recomandă acidul licid

Jăspuns corect: A' B' C' E

210. 8oile materiale compozite pentru restaurările ce implică supra!a a ocluzală posedăț următoarele caracteristicicompozi ionale:ț

A.cre terea cantită ii de ncărcătură i reducerea matricei ră inoaseș ț ș ș

B.reducerea cantită ii de ncărcătură i cre terea matricei ră inoaseț ș ș șC.reducerea porozită iițD.incluziunea de macro!ile dispersateE.dimensiune crescută a particulelor primare de umplutură


211. Avantajele restaura iilor compozite !a ă de amalgam sunt:ț țA.conservă structura dentarăB.modul de elasticitate scăzutC.coe!icient de e"pansiune termică mareD.conductivitate termică redusăE.ntăresc structura dentară restantă

Jăspuns corect: A' D' E'

212. Dintre indica iile pentru !olosirea ră inilor compozite la din ii posteriori amintim:ț ș țA.restaurarea cavită ilor de clasa i a -a care pot !i izolate corespunzător iarț ș contactele centrice se !ac pe structura

dentarăB.restaurarea cavită ilor de clasa a -aț

25


26/220

C.repara ia zonelor !racturatețD.n zonele cu stressuri ocluzale mariE.cnd toate contactele ocluzale se !ac numai pe compozit

Jăspuns corect: A' B' C'

213. %repararea modi!icată a cavită ilor de clasa ' a -a i a -a n vederea restaurării cu materialeț ș compozite:A.impune e!ectuarea e"tensiei preventive

B.se caracterizează prin realizarea unui bizou pe ntreg conturul marginal de smalțC. se recomandă pentru clasa si a -a cnd se poate e!ectua o prepararare ultraconservativăD.nu este dictată de e"tensia leziunii sau a de!ectuluiE.poate include un bizou adi ional care se e"tinde pentru a include !osete' !isuriț radiante sau de!ecte super!iciale


214. %repararea conve ional bizotată a cavită ilor de clasa ' a -a i a -a n vedereaț ț ș restaurării cu materiale compozite:A.se !olose te cel mai !recvent pentru restaurarea cavită ii de clasa a -aș țB.va avea o e"tensie vestibule-orală minimăC.pe supra!a a ocluzală se e"tinde n toate !osetele i !isurile indi!erent dacă suntț ș a!ectate sau nuD.include prepararea unui bizou care are rolul sporirii reten ieițE. include prepararea unui bizou de 1mm lă imeț

Jăspuns corect: A' B' D'

215. %repararea cavită ii de clasa pe premolarii ma"ilari n vederea restaurării cu materialeț compozite are următoarelecaracteristici:A.se prepară cu !reza globulară nr. U sau !reza nr. //3B.adncimea ini ială este de ccA. )mmțC.bizoul se consideră op ional n !unc ie de directive prismelor de smal n aceastăț ț ț zonăD.bizoul este lat de 1mmE.e"tensia ocluzală este completă cnd aspectul ocluzal al !isurii este terminat sau s-a atins !oseta opusă

Jăspuns corect: A' C' E'

216. %repararea cavită ii de clasa a -a pe premolarul 1 ma"ilar n vederea restaurării cu materialeț compozite are următoarele caracteristici:A.adncimea ini ială a peretelui a"ial este de 3')mm n dentinățB.peretele pro"imal opozant va !i paralel sau convergent nspre ocuzalC.nu poate rămne smal nesuportat de dentinățD.bizotarea conturului marginal este obligatorieE.dentina rezuduală in!ectată se ndeparetează cu o !reză globulară sau cu un e"cavator

Jăspuns corect: A' B' E'

217. %repararea cavită ii de clasa invazivă modi!icată pe molari n vederea restaurării cu materialeț compozite are următoarelecaracteristici:

A.se realizează o e"tensie n direc ie vestibulară i orală cu ajutorul unei !reze diamantateț ș !lacărăB. se realizează o e"tensie n direc ie vestibulară i orală cu adncimea de 3'0 - 1mm n smalț ș ț C.smal ul nesus inut deț ț

dentină se indepărteazăD.materialul compozit ac ionează ca sprijin pentru smal pentru ca dintele să reziste la !or eleț ț ț masticatoriiE.smal ul !riabil se va lăsa pe loc deoarece se va !orti!ia prin adeziunea compozitultuiț


218. %rotec ia pulpară sub restaurările compozite la din ii laterali:ț țA.nu este necesară dacă restaurarea de compozit aderă bine la pere ii cavită iiț țB.este necesară n toate situa iile cliniceț

C.se realizează prin aplicarea unei baze de idro"id de calciu dacă e"istă o descidere clinicăKcel mult 3'0mmL sausubclinică a camerei pulpareD.este necesară cnd adeziunea este pusă sub semnul ntrebăriiE. se realizează prin aplicarea unei baze de idro"id de calciu dacă e"istă o descidere clinică Kcel mult 1mmL

Jăspuns corect: A' C' D'

219. 7atricile pro"imale n restaurarea cu compozit a cavită ilor pro"imale:țA.nu sunt importanteB.aplicarea lor constituie cel mai important pasC.se pre!eră benzile !oarte sub iri din metalțD.nu este necesară precontutarea matricilor pro"imale metaliceE.cele metalice nu creează probleme la polimerizare dacă se !olose te metoda straturilor miciș adi ionateț

Jăspuns corect: B' C' E'220. Fn restaurarea cu compozit a cavită ilor ocluzale i pro"imale ale din ilor posterioriț ș ț

A.agen ii adezivi se aplică numai pe smalț țB.agen ii adezivi se alică numai pe dentinățC.agen ii adezivi se aplică peste ntreaga cavitate preparatățD.inser ia compozitului se !ace !ie cu instrumente de mnă !ie cu seringaț

26


27/220

E.adezivul este !otopolimerizat de regulă )3 de secunde

Jăspuns corect: C' D' E'

221. Fn cavită ile pro"imale ale din ilor posteriori compozitele !otopolimerizabile se vor insera nț ț straturi succesive:A. pentru a asigura o bună !otopolimerizareB.primul strat de compozit nu mai gros de 1mm se aplică pe peretele gingivalC.primul strat de compozit nu mai gros de )mm se aplică pe peretele gingival

D.dacă se !olose te matrice transparentă i ic re!lectorizant prima polimerizare se !ace dinș ș direc ieț ocluzalăE. dacă se !olose te matrice transparentă i ic re!lectorizant prima polimerizare se !ace direct peș ș capătul e"terior al icului


222. 7odelarea i !inisarea restaurărilor compozite ocluzale i pro"imale la din ii posteriori:ș ș țA.poate ncepe imediat după !otopolimerizareB.poate ncepe la trei minute după !otopolimerizareC.la nivelul marginilor pro"imale i ambrazurilor se !ace cu o !reză !lacără din carbură cu 1)ș lame iș discuri abraziveD.la nivel ocluzal se !ace cu o !reză globulară din carbură cu 1) lameE.se !ace cu gume abrazive conice sau discuri

Jăspuns corect: A' C' D' E'

223. Cavitatea de clasa a -a pentru compozite preparată n tunel:A.lasă o cantitate mai mare de dentină dect prepararea tradi ionalăț

B.lasă o cantitate mai mică de dentină dect prepararea tradi ionalățC.are un poten ial redus de realizare a unei restaura ii debordanteț țD.are un poten ial crescut de realizare a unei restaura ii debordanteț țE.scade poten ialul pentru microin!iltra iiț ț


224. a prepararea n tunel a cavită ii de clasa a -a pentru compozite:țA.accesul la leziune se !ace dinspre ocluzalB.accesul la leziune se !ace dinpsre pro"imalC.accesul se !ace cu o !reză globulară nr. ) montată la turbinăD.accesul se !ace cu !reza pară nr. )?0 montată la turbinăE.nlăturarea procesului carios se completează cu !reza globulară nr. U la piesa contraungi cu viteză redusă


225. a restaurarea cavită ii de clasa a -a preparată n tunel:țA.se !olose te tenica laminăriișB.materialul de elec ie este cimentul ionomer de sticlățC.materialul de elec ie este ră ina compozităț șD.materialul compozit se aplică la nivelul jonc iunii smal -dentinăț țE.cimentul ionomer de sticlă se aplică la nivelul jonc iunii smal -dentinăț ț


226. Caria secundară marginală este procesul carios care:A.apare sub restaura iile coronare aparent corect restauratețB.apare la limita de contact dintre materialul restaurator i marginea cavită iiș țC.reprezintă singurul !actor care-l determină pe medic să nlocuiască restaurările necorespunzătoareD.evoluează n pro!unzime provocnd subminarea i !racturarea pere ilor cavită iiș ț țE.evoluează n supra!a ă la nivelul conturului marginal al cavită iiț ț

Jăspuns corect: B' C' D227. Dintre !actorii etiologici ai cariei secundare marginale amintim:

A.nendepărtarea n ntregime a dentinei alterate de la nivelul jonc iunii smal -dentinăț țB.nedepărtarea smal ului cretos sau pigmentat de la marginea cavită iiț țC.nee!ectuarea bizotării n ungi de )3 de grade a prismelor de smal de la nivelul praguluiț gingivalD.nendepărtarea dentinei in!ectate de pe pere ii bazali ai cavită ilorț țE.nee"ercitarea unei presiuni prin intermediul matricii asupra materialului n timpul prizei primare


228. Dintre metodele de diagnosticare a cariei secundare amintim:A.palparea cu o sondă ascu itățB.radiogra!ia cu !ilm mu catșC.testarea vitalită ii din ilor ț țD.clinic prin control vizualE.dia!anoscopie


27


28/220

229. Di!eren ierea dintre iperestezie i ipersensibilitate dentinară se !ace pe baza:ț șA.intesită ii dureriițB.caracterului dureriiC.!actorilor e"terni i interni ce declan ează durereaș șD.!actorilor interni ce declan ează durereașE.!actorilor e"terni ce declan ează durereaș


230. Fn cadrul mecanismului transmiterii durerii dentinare:A.n cazul durerii surde i prelungite in!lu"ul nervos se transmite prin !ibre amieliniceșB.n cazul durerii surde i prelungite in!lu"ul nervos se transmite prin !ibre mielinizateșC.n cazul durerii acute i scurte in!lu"ul nervos se transmite prin !ibre mielinizateșD.n cazul durerii acute i scurte in!lu"ul nervos se transmite prin !ibre amieliniceșE.senza ia dureroasă este !acilitată sau inibată la diverse etaje' corte"ul !iind unicul loc deț control i integrareș


231. iperestezia dentinară:A.poate apare cu pierdere de substan ățB.poate apare !ără piredere de substan ățC.dispare spontanD.duce la complica ii pulparețE.nu duce la complica ii pulpareț


232. iperemia pulpară poate !i provocată de:A.leziunile peri!erice ale cariei la nivelul jonc iunii cu smal ulț țB.placa dentară depusă pe dentinăC.placa dentară depusă pe smalțD.presiune prea mare e"ercitată pe !rezeE.presiune prea mică e"ercitată pe !reze


233. 7ijloacele de tratament al plăgii dentinare trebuie să ndeplinească cteva deziderate:A.să nu dea na tere la reac ii de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurareaș ț de!initivăB.să posede capacitate mare de di!uziuneC.să nu posede capacitate mare de di!uziune

D.reac iile de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurarea de!initivă nu au importan ăț ț E.să constituie un mijloc de protejare a prelungirilor protoplasmatice amputate


234. arnis-urile' linerii i bazele sunt !olosite să:șA.protejeze pulpa mpotriva microin!iltra iilor țB.oblitereze !izic tubulii dentinariC.ajute la eliminarea mi cării !luidelor dentinareșD.permită mi carea !luidelor dentinareșE.compenseze coe!icientul de contrac ie al materialelor restauratoriiț


235. inerii i bazele realizează protec ia pulpară care:ș țA.depinde de e"tensia preparării

B.depinde de localizarea preparăriiC.nu depinde de localizarea preparăriiD.depinde de materialul restaurator ce se va utilizaE.nu depinde de materialul restaurator ce se va utiliza

Jăspuns corect: A' B' D'236. inerii !olosi i n protec ia pulpară sub materialele restauratoare sunt !olosi i:ț ț ț

A.n strat grosB.n strat relativ sub irețC.să !urnizeze o barieră de protec ie pentru dentină !a ă de reactan ii rezidualiț ț țD.să !urnizeze o barieră de protec ie pentru smal !a ă de reactan ii rezidualiț ț ț țE.să o!ere o izolare electrică ini ialăț


237. inerii suspensie !olosi i n protec ia pulpară:ț țA.sunt baza i pe un solvent nonapos volatilțB.sunt baza i pe apă i au mai mul i constituen i suspenda iț ș ț ț țC.se usucă mai greu dect solu iile liner țD.se usucă mai u or dect solu iile liner ș ț

28


29/220

E.realizează un !ilm de ccA. )3-)0 micrometri


238. inerii !olosi i n cavită ile pro!unde Ktip B' C i D.:ț ț șA.nu trebuie să o!ere protec ie termicățB.trebuie să o!ere protec ie termicățC.trebuie să reducă in!lama ia pulparăț

D.trebuie să !aciliteze !ormarea unei pun i dentinarețE.se ntăresc prin !otopolimerizare

Jăspuns corect: B' C' D' E

239. Cnd se aplică pe dentină' cimentul @E:A.sigilează i nlătură substratul alimentar pentru microorganismele cariogeniceșB.nu are capacitate de sigilareC.nu distruge microorganismeleD.distruge microoganismeleE.dăunează celulor pulpare

Jăspuns corect: A' D'

240. idro"idul de calciu n tratamentul plăgii dentinare:A.n solutie saturată este e"trem de caustic

B.ionizat n concentra ie mică stimulează !ormarea dentinei de repara ieț țC.posedă o reac ie acidă de ntărirețD.nu se degradează cu timpulE.n !ormulă !otopolimerizabilă are o solubilitate redusă


241. 7aterialele restauratoare ale leziunilor simple ale esuturilor dure dentare au următoareleț caracteristici:A.re!ac mor!ologia din ilor țB.restabilesc !unc iile pierdutețC.pot sa nu !ie biocompatibile cu pulpa din ilor țD.trebuie să impiedice progresia leziunii carioaseE.nu au rol pro!ilactic


242. (utaperca n odontoterapia restauratoare:A.are o largă utilizareB.se !olose te pentru restaurarea provizorie coronarășC.se !olose te pentru restaurarea de!initivă coronarășD.nu conduce căldura i electricitateașE.se recomandă pentru acoperirea pansamentelor calmante' antibiotice i antisepticeș


243. Cimentul policarbo"ilat:A.rezultă n urma mala"ării pulberii de @n cu un licid ce con ine acid !os!oricțB.rezultă n urma mala"ării pulberii de @n cu un licid ce con ine acid poliacrilicțC.răspunsul biologic al pulpei la acest material este ne!avorabilD.este adeziv la structurile dentareE.nu aderă la structurile dentare

Jăspuns corect: B' D'244. Cimentul policarbo"ilat:

A.se !olose te ca material de bază' liner' ca agent mascator șB.are p-ul asemănător cu al [email protected]ă un răspuns pulpar comparabil cu cel al cimentului @ED.raportul pulbere>licid pentru bază este )-/>1E.provoacă o inciden ă crescută a sensibilită ii postoperatoriiț ț

Jăspuns corect:A' B' C' D

245. Cimenturile ionomer de sticlă !olosite n tratamentul plăgii dentinare:A.au o rezisten ă de ccA. )3378>m pătratțB.au o rezisten ă de ccA. ?3378>m pătratțC.pulberea este un amestec de ioni de sticlă !iltrabiliD.licidul este acidul !os!oricE.licidul este un copolimer al acidului poliacrilic

Jăspuns corect:A' C' E

29


30/220

246. Cimenturile ionomer de sticlă !olosite n tratamentul plăgii dentinare:A.!ormează o legătură cimică adezivă la dentină i smalș țB.nu se poate !olosi ca nlocuitor de dentină sub restaura iile supuse stressurilor ocluzalețC.se !olose te ca nlocuitor de dentină sub restaura iile supuse stressurilor ocluzaleș țD.nu !ormează o legătură cimică adezivă la dentină i smalș țE.nu poate !i mala"at ntr-o vscozitate redusă


247. Coa!ajul pulpar indirect:A.este o procedură prin care se ndepărtează toate esuturile cariate !ără e"cep ieț țB.este o procedură prin care se ndepărtează toate esuturile cariate cu e"cept iaț ț startului pro!und din vecinătatea pulpeiC.are ca rezultat cavită i sterile care nu necesită reinterven iiț țD.are cel mai mare succes la pacien ii tinerițE.are cel mai mare succes la pacien ii n vrstăț


248. Gactorii care in!luen ează succesul coa!ajului pulpar indirect pot !i:țA.eviden ierea vitalită ii pulpareț țB.vrsta pacientuluiC.mărimea e"punerii suspectateD.localizarea dintelui pe arcadăE.tipul restaura iei !inaleț


249. *Dintre indica iile coa!ajului pulpar direct putem aminti:țA.dinte cu simptomatologie asociatăB.dinte cu restaura ie coronarățC.dinte ce urmează a !i utilizat ca stlp de punteD.dinte unde e"punerea pulpei să !ie mai mică de 1mmE.dinte unde e"punerea pulpei sa !ie mai mică de )mm

Jăspuns corect: D

250. *a repararea cavită ii de clasa a -a conven ională bizotată se !olose te:ț ț șA.o !reză globulară diamantatăB.o !reză cilindrică din carbidC.o !reză globulară din carbid

D.!reza pară nr. )?0E.o !reză cilindro-conică din carbid

Jăspuns corect: C251. *a cavitatea de clasa a -a conven ională bizotată bizoul se prepară cel mai bine cu:ț

A.o !reză diamantată e!ilatăB.o !reză !lacără diamantatăC.o !reză cilindro-conică din carbidD.o !reză cilindrică din carbidE.!reza pară nr.//3

Jăspuns corect: B

252. *Fn cazul abordării vestibulare la prepararea cavită ii de clasa a -a conven ională bizotatăț ț conturul marginal se stabile te cu:șA.!reză globulară nr. 1B.!reză globulară nr. )

C.!reza pară nr. )?0D.!reza pară nr. //3E.!reza globulară U

Jăspuns corect: B

253. *a prepararea cavită ii de clasa a -a conven ională pentru compozite cu acces gingivalț ț limitat se !olose te o !reză:șA.o !reză globulară nr.1 sau )B.o !reză cilindro-conică din carbidC.o !reză globulară nr. UD.o !reză globulară TE.!reza nr. )?0

Jăspuns corect: A

254. *a prepararea cavită ii de clasa a -a conven ională pentru compozite n etapa ini ială deț ț ț preparare a cavită ii adncimea pereteluița"ial va !i:

A.3')0 mmB.3'60 mmC.3'03 mm

30


31/220

D.1 mmE.3')3 mm

Jăspuns corect: B

255. *a prepararea cavită ii de clasa a -a conven ională pentru compozite an urile de reten ie auț ț ș ț ț o adncime de:A.3'03 mm

B.3'10 mm

C.3')0 mmD.3'60 mmE.1 mm

Jăspuns corect: C

256. *%repararea ini ială a cavită ii de clasa a -a modi!icată pentru compozite se !ace cu:ț țA.o !reză diamantată rotundă sau elipticăB.o !reză globulară din carbidC.!reza pară nr. )?0D.o !reză cilinro-conică din carbidE.!reza pară nr.//3

Jăspuns corect: A

257. *%repararea de cavită i pentru compozit n de!ectele puncti!orme de pe supra!e ele netede seț ț !ace cu:A.o !reză globulară din carbid

B.o !reză globulară diamantatăC.!reza pară nr. )?0D.o !reză cilinro-conică diamantatăE.!reza pară nr.//3

Jăspuns corect: B

258. *Bazele !olosite n odontoterapie se aplică pentru protec ia pulpară:țA.cimicăB.n strat sub irețC.n strat grosD.n cavită ile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel pu in )mmț țE.n cavită ile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel pu inț ț 1'0mm

Jăspuns corect: C

259. *(elul garvant de acid !os!oric se aplică pe supra!a a smal ului pe o perioadă de:ț țA.10 secundeB./3 secundeC.?0 secunndeD.)3 secundeE.I3 secunde

Jăspuns corect: B

260. *Pn smal rezistent la atacul acid necesită un timp de gravare acidă de:țA./3-?0 de secundeB.)3-/3 de secundeC.I3-23 de secundeD.?0-03 de secundeE.10-)3 de secunde

Jăspuns corect: C261. *Dacă accidental !lu"ul salivar sau secre ia gingivală contaminează zona de smal gavată acidț ț se va regrava timp de:

A./3 de secundeB.)3 de secundeC.?3 de secundeD.13 secundeE.10 secunde

Jăspuns corect: D

262. *&impul de mala"are al compozitelor autopolimerizabile este:A.13 secundeB.)3 de secundeC./3 de secundeD.?0 de secundeE.10 secunde

Jăspuns corect: C

31


32/220

263. *&impul de inser ie al compozitului autopolimerizabil n cavitatea de clasa a -a este de:țA./3 de secundeB.?0 de secundeC.1 minutD.) minuteE./ minute

Jăspuns corect: C

264. *Adezivul !otopolimerizabil aplicat ntr-o cavitate de clasa a -a se !otopolimerizează timp de:A.13-)3 de secundeB.)0-/3 de secundeC./3-?3 de secundeD.03 de secundeE.I3 de secunde

Jăspuns corect: A

265. *Cimentul ionomer de sticlă se recomandă ca material restaurator n cavită ile de:țA.clasa B.clasa a -aC.clasa a -aD.clasa a -aE.clasa a -a

Jăspuns corect: D

266. *%repararea cavită ii de clasa a -a modi!icată n vederea restaurării cu materiale compozite seț realizează cu !reza:A.globulară nr. T sau nr. UB.cilindro-conică din carbidC.cilindro-conica diamantatăD.pară nr. )?0E.pară nr. //3

Jăspuns corect: A

267. *%repararea cavită ii de clasa a -a modi!icată pe premolarii ma"ilari n vederea restaurării cuț materiale compozite se realizează cu!reza:

A.globulară nr.)B.e!ilată diamantată

C.globulară nr. 1D.cilindro-conică din carbidE.pară nr. //3

Jăspuns corect: E

268. *%repararea cavită ii de clasa a -a modi!icată pe molarii ma"ilari i mandibulari n vedereaț ș restaurării cu materialecompozite se realizează cu !reza:

A.e!ilată diamantatăB.cilindro-conică diamantatăC.cilindro-conică din carbidD.globulară nr. 1>)E.globulară nr. 1

Jăspuns corect: D

269. *a inser ia materialului compozit prin tenica straturilor succesive n cavită ile de clasa a -aț ț primul strat:A.se alică n grosime de )mmB.se aplică pe peretele pulpar al cavită iițC.se aplică n grosime de 1mmD.se aplică n grosime de 1'0mmE.se aplică pe pere ii vestibulari i oraliț ș

Jăspuns corect: C

270. *Fn vederea restaurării comple"e cu amalgam' an ul de reten ie gingival al cavită ii preparateș ț ț ț se poate !ace cu !reza:A.globulară nr. UB.globulară nr. TC.cilindro-conică nr. 1I2D.globulară nr.1E.globulară nr. )

Jăspuns corect: C

271. *Fn vederea restaurării comple"e cu amalgam' cre terea numărului de pinuri de reten ie:ș ț A.scade poten ialul de !isurarețal dentinei i poten ialul de !racturăș ț

32


33/220

B.cre te cantitatea de dentină dintre pinurișC.cre te rezisten a amalgamuluiș țD.scade pericolul per!orării camerei pulpareE.scade rezisten a amalgamuluiț

Jăspuns corect: E

272. *Fn cazul restaurărilor comple"e din amalgam' grosimea materialului restaurator n zona cuspizilor re!ăcu i n zonele de contactț

centrice Kunde nu e"sită cerin e esteticE. trebuie să !ie de:țA.1mmB.)mmC.1'0mmD.)'0mmE.3'0mm

Jăspuns corect: D

273. *%repararea cavită ii de clasa a -a conven ională pentru restaurarea cu amalgam se !ace cuț ț !reza:A.globularăB.pară nr.)?0C.pară nr.//3D.e!ilatăE.cilindro-conică

Jăspuns corect: E

274. *Fn clasi!icarea cavită ilor n !unc ie de grosimea peretelui pulpar restant' cavită ile din grupa Bț ț ț au grosimea acestui perete de:A.minim )mmB.minim 1mmC.minim 1'0mmD.minim 3'0mmE.minim /mm

Jăspuns corect: A

275. *inerii-solu ie realizează un !ilm de:țA.)3-03=mB.)-0=mC.3')-1mmD.1-1'0mm

E.13-)3 =m

Jăspuns corect: B276. *inerii-suspensie realizează un !ilm de:

A.)3-)0=mB.)-0=mC.3')-1mmD.1-1'0mmE.13-)3 =m

Jăspuns corect: A

277. *Fn cavită ile preparate ci instrumente rotative stratul de detritus dentinar impactat are o grosimeț de:A.)3-)0=mB.)-0=mC.3')-1mm

D.1-1'0mmE.13-)3 =m

Jăspuns corect: B

33


34/220

E8DD8 EȚ

278. %ulpa dentară este:A. un esut epitelialțB. un esut conjunctivțC. nconjurată de dentinăD. nconjurată de smalț

E. un esut parodontalț

Jăspunsuri corecte: b' c

279. pa iul pulpar este:țA. plasat n interiorul dinteluiB. divizat n camera pulpară i canalul radicular șC. protejat de dentină i smal la nivel coronar ș țD. protejat de dentină i cement la nivel radicular șE. protejat de dentină i cement lsa nivel coronar ș

Jăspunsuri corecte: a' b' c' d

280. %ulpa radiculară:A. continuă pulpa coronarăB. are !ormă e!ilată

C. se termină la nivelul !oramenului apicalD.con inută n canalul radicular țE. con imută n camera pulparăț


281. Canalele radiculare accesorii:A. pornesc din canalul radicular principalB. sunt mai numeroase n pulpa coronarăC. nu sunt vizibile la e"amenul radiogra!icD. con in numai spa ii pentru celule' vase' nervi i substan ă !undamentală n cantitateț ț ș ț redusăE. con in numeroase odontoblasteț

Jăspunsuri corecte: a' c' d

282. rice a!ec iune pulpară poate !i !recvent ireversibilă i dureroasă datorită:ț ș

A. ine"tensibilită ii mediului nconjurător pulpei KdentinaLțB. rezilien ei esutului conjunctiv pulpar ț țC. absen ei unei circula ii colateraleț țD. e"isten ei unei circula ii colateraleț țE. ine"tensibilită ii mediului nconjurător pulpei Ksmal ulLț ț

Jăspunsuri corecte: a' b' c

283. *Din punct de vedere microscopic' pulpa dintelui prezintă:A. trei zone distincteB. patru zone distincteC. două zone distincteD. cinci zone distincteE. ase zone distincteș

Jăspunsuri corecte: b

284. @onele pulpei dintelui sunt:A. zona centralăB. zona celularăC. zona acelularăD. capsula senzitivă peri!ericăE. zona odontoblastică acelulară


285. Celulele de rezervă din pulpa dintelui:A. sunt celule mezencimale nedi!eren iatețB. se găsesc de-a lungul vaselor mari de sngeC. se pot di!eren ia n !unc ie de necesitate n odontoblaste i !ibroblasteț ț șD. sunt celule de apărareE. sunt lim!ocite B


286. Gibroblastele pulpare:

34


35/220

A. sunt celulele pulpare cele mai pu#in numeroaseB. sunt denumite $i dentinoblaste' deoarece secretă dentinaC. cresc n număr pe măsură ce vasele de snge $i nervii scad cu vrstaD. !ormează o re ea prin prelungirile lor țE. scad n număr odată cu naintarea n vrstă

Jăspunsuri corecte: d' e

287. dontoblastul este:A. localizat la peri!eria pulpeiB. denumit i dentinoblastșC. puternic specializat n producerea de dentinăD. localizat n centrul pulpeiE. denumit i ameloblastș


grile licenta 2016 stomatologie

Documents