2012_subiecte_licenta_ccia

5/13/2018 2012_subiecte_licenta_CCIA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2012subiectelicentaccia 1/24

Specializarea CCIA management

1. Calculaţi tariful orar pentru transportul materialelor în următoarele condiţii:

- distanţa 20 km

- viteza medie 40 km/h- durata de încărcare - descărcare 0.5 ore

- tariful orar al mijlocului de transport 10 lei/h

2. Rolurile informaţionale ale managerului sunt:

3. Certificatul de urbanism conţine date referitoare la:

4. Cheltuielile indirecte reprezintă:

5. Tipurile de contracte tradiţionale sunt:

6. Durata de execuţie pentru finisarea unei suprafeţe de 30 mp, executată cu 4 muncitori(NT = 1.2 lei/mp) în 10 ore este:

7. Termenul minim de terminare al unei activităţi care apar ţine drumului critic se calculează

cu formula:

8. Determinaţi activităţile critice şi durata drumului critic:Activitate Durată Precedentă

A 1 START

B 3 A

C 5 A

D 7 B

E 6 D

F 4 C,E

9. Lanţurile elementare simple au următoarele caracteristici:

10. Stocul de materiale pentru proiectul de organizare de şantier se calculează după formula:

BIBLIOGRAFIE

1. HOSSU, T., s.a., “Managementul firmelor de construc ţ ii”, Editura Casa Căr ţii de Ştiinţă, 2001

2. CHIOREANU, T., “ Pre ţ ul lucr ă rilor de construc ţ ii”, Editura UT Pres, 20043. ANASTASIU, L., Note de curs

1



Licenţa Specializarea CCIA

Materiale de construcţii

LIANTI1. Lianţii minerali sunt definiţi ca :

2. Lianţii nehidraulici se întăresc:

3. Lianţii hidraulici se întăresc:

ARGILA

4. Materia primă pentru obţinerea argilelor o reprezintă:

IPSOS

5. Materia primă pentru obţinerea ipsosului o reprezintă

6. Timpul de priză se defineşte ca fiind:

VAR

7. Varul gras se utilizează la:

CIMENT8. Cimentul este utilizat la:

MORTAR

9. Alegeţi definiţia corectă pentru mortar:

10. După numărul de lianţi utilizaţi la prepararea lor, mortarele se clasifică în:

11. Tencuiala brută pe zidărie este alcătuită din următoarele straturi:

12. Tencuiala pe beton este alcătuită din următoarele straturi:

Beton

13. Betoanele de mare rezistenţă se obţin utilizând:

14. Rezistenţa la compresiune la 28 zile determinată pe cilindru 150/300 mm sau cuburi cu

latura de 150 mm, exprimată în N/mm2 este:

15. Pentru a preîntâmpina pierderea masivă a apei în primele zile (7-14) betonul va fi:

Ceramice

16. Uscarea formelor crude ale materialelor ceramice determină:

17. Pentru a obţine o creştere a durabilităţii şi un aspect mai frumos produselor ceramice li seaplică:

Sticla

18. Fasonarea obiectelor din sticlă se face prin:



BITUM

19. Bitumurile nu rezistă la acţiunea:

20. Bitumul este un material:

BIBLIOGRAFIE

1. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol I, Ed.

MEDIAMIRA, 2007

2. Manea Daniela; Aciu Claudiu, Netea Alexandru – Materiale de construcţii – Vol II, Ed.

UTPRESS, 2011

3. Netea Alex., Manea Daniela, Aciu Claudiu – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol III,

Ed. UTPRESS, 2011

4. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol V, Ed.

MEDIAMIRA, 2007



SPECIALIZAREA CCIA, CONSTRUCTII CIVILE

1. Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se stabileşte în funcţie de:

2. În care din situaţiile următoare apare condensul în structura internă a elementelor de inchidere?

3. Care dintre următoarele condiţii se află printre factorii ce determină alegerea tipului şi structurii hidroizolaţiilor:

4. Vangurile scărilor sunt:

5. Pentru un ascultător otologic normal, domeniul de audibilitate este cuprins între frecvenţele de:

6. Sistemul de ventilare naturală prin orificii în pereţii exteriori se realizează astfel:

7. La soclurile cladirilor fara subsol este necesara a doua centura (pe fundatie) :

8. Care este dispunerea eficienta a stalpisorului pentru montantul din figura daca incarcarea orizontala actioneaza de lastanga la dreapta?

lw

GF

9 . Pentru montantul din figura se determina MRd cu NEd aferent. In ce situatie rezulta MRd cu valoarea maxima:

lw

G

10. In ce situatie rezulta rezistenta la forfecare (VRd ) maxima pentru montantul din figura:

lw

G

11. Verificarea preliminara a diafragmelor se face :

12. Unde se dispun armaturile calculate la compresiune excentrica (pentru MRd si NEd aferent) ?

13. Cum se dispun armaturile pentru preluarea efortului de forfecare din montanti?

14. Armarea riglelor la forta taietoare se face considerand ca forta taietoare este preluata:

15. Valoarea rezistenţei la strivire variază în funcţie de unghiul “α“ pe care îl face forţa de strivire cu direcţia fibrelorlemnului astfel:

16. În timpul efectuării operaţiilor de încleiere, pentru a reduce tensiunile interioare din rostul încleiat, aşezareaelementelor pe înălţimea secţiunii trebuie f ăcută după cum urmează:



17. Coeficientul de înăltime k h pentru lemnul masiv se calculează cu relatia:

0 ,2

h

1 5 0

k = m in h

1 , 3

unde ‘h’ reprezintă:

18. Gradul de rezistenta la foc al cladirilor conform normativului P118-99 se determina in functie de:

19. Rezistenta elementelor structurale din lemn la actiunea incendiului este determinata de:

20. Procedura pentru calculul structurilor expuse la foc conform SR EN 1991-1-2:2004 presupune:

BIBLIOGRAFIE*** Note de curs

ANDREICA Horia-A. s.a., CONSTRUCTII CIVILE I , U.T.PRESS, 2009, ISBN 978-973-662-501-5DUMITRAS Macedon, s. a. CONSTRUCTII CIVILE II , U.T.PRESS, 2011, ISBN 978-973-662-627-2MARUSCIAC Dumitru, s.a. PROIECTAREA STRUCTURILOR ETAJATE PENTRU CONSTRUCŢII CIVILE, - Editura Tehnica,Bucuresti 2000, 510 pag., ISBN 973-31-1504-5ANDREICA Horia-A. s.a., STRUCTURI DIN LEMN , U.T.PRESS, 2007, ISBN 978-973-662-341-7*** Normativul P118 -99



Licenta Specializarea CCIA – Construcţii Civile Industriale şi Agricole Disciplina: TENOLOGIA ŞI MECANIZAREA LUCR ĂRILOR DECONSTRUCŢII

1. Încărcările orizontale: f – produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat şiapoi compactat prin vibrare) şi g – provenită din şocurile care se produc la descărcarea betonului din mijloace de transport se iau în considerare sumat: (f + g) la calcululcofrajelor pentru:

2. Dacă încărcarea orizontală f produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnatşi apoi compactat prin vibrare) se considerată aplicată static pe pereţii cofrajului,la ce viteză de betonare (v), diagrama de distribuţie a presiunilor laterale are pmax

(presiunea maximă pe cofraj) la baza diagramei:

3. Când se întocmeşte schema tehnologică de montaj pentru un element de construcţie prefabricat, la o hală industrială parter; ce se figurează întâi cu ajutorul razei efective demontaj R ef

m ?:

4. Din nomograma pentru determinarea parametrilor principali ai pompei de beton sedetermina presiunea pompei de 50 bar. Dacă pomparea se face adăugând încă 20 m deconductă verticală, care este presiunea necesar ă în [bar]:

5. Pentru montajul elementelor de construcţii prefabricate, la hale industriale secalculează şi înălţimea totală necesar ă la montaj Ht. Care este valoarea lui Ht în cazul unuistâlp prefabricat dacă:înălţimea stâlpului = 10,5 m;

înălţimea dispozitivului de montaj = 2,0 mcota elementului pe care se montează = - 1,5 mdiferenţa între cota ± 0,00 şi cota pe care se deplasează macaraua = 0,5 mspaţiu de siguranţă la montaj = 1,0 m

6. Care este parametrul comun în funcţie de care se analizează grafic, în mod uzualurmătorii parametrii ai vibr ării: frecvenţa vibr ării, for ţa de vibrare, durata ciclului devibrare, raza de acţiune în beton a vibratorului:

7. Raza maximă a unei macarale corespunde la:

8. Dacă la bilanţul terasamentelor volumul de să pătur ă este mai mare decât volumul deumplutur ă: Vsă pătur ă > Vumplutur ă iar Vsă pătur ă = 1600 mc este evacuat în:- Depozitul Îndepărtat (DÎ): 400 mc,- Depozitul Apropiat (DA): 500 mc şi- direct în umplutura altor sectoare: 700 mc,care ar fi Vumplutur ă :

9. Care este condiţia în funcţie de care se determină viteza minimă de glisare:



10. Pe timp friguros, îngheţarea apei se poate produce când procesul de întărire a betonului se află în diferite stadii. În care din ele trebuie evitată îngheţarea apei deoareceduce la degradări importante care compromit betonul:

BIBLIOGRAFIE1. Domşa, J., Vescan, V., Moga, A. – Tehnologia lucr ărilor de construc ţ ii şi tehnologii speciale, vol.I, I.P.Cluj-Napoca, 1988

2. Domşa, J., Ionescu, A. – Utilaje echipamente tehnologice şi procedee

performante de betonare, Editura OIDICM, Bucureşti, 19943. Normativ NE – 012/2 – 2010 Normativ pentru producerea betonului şi

executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat,Partea 2: Executarea lucr ărilor din beton

4. Domşa,J., note de curs, Moga, A. note de curs – Tehnologia şi mecanizarea

lucr ărilor de construc ţ ii ani universitari 2010 – 2011, 2011 -2012



1

SUBIECTE LICENTA 2011

GEOTEHNICĂ I FUNDA II

1. In urma unei încercări edometrice, se aplică următoarele tensiuni unitare

verticale i se înregistrează deforma iile verticale ale probei:

σ1 = 100kPa σ2= 200kPa σ3 = 300kPa

Δ1=1.54mm Δ2=1.98mm Δ3=2.60mm

Proba are dimensiunile: diametru 7cm, înălţime 2cm.

Valoarea modulului de deforma ie edometric, pe domeniul (200 – 300)kPa

este:

2. O probă de pământ are masa totală în stare naturală de umiditate m1=250g,masa în stare uscată m2=225g şi volumul total V=125cm

3. Calculaţi greutatea

volumică în stare naturală de umiditate şi valoarea umidităţii pământului.

(acceleraţia gravitaţională g=9.81cm/s2).

R ăspunsuri posibile:

3. Determinaţi sarcina geologică la adâncimea D=9.00m, considerând următoarea

stratifica ie a terenului:

±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3;

=180

; c=5KPa, e=0.69;-1.40… -12.00: Argila nisipoasă, cenu ie, plastic consistentă: =

19,5 kN/m3; =8

0; c=15KPa, e=0.60.

4. Calculaţi valoarea împingerii active a pământului, asupra unei suprafeţe

verticale cu înălţimea h=3.00m, utilizând teoria lui Rankine. Terenul sprijinit

este un nisip pr ăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul:

γ=19kN/m3, φd=15°, cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină

qd=10kN/m

2

.

5. Calculaţi valoarea împingerii pasive a pământului, în teoria lui Rankine, asupra

unei suprafeţe verticale cu înăţimea h=3.00m. Terenul sprijinit este un nisip

pr ăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul: γ=19kN/m3, φd=15°,

cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină qd=10kN/m2.



6. Verificaţi rezisten a la alunecare pentru zidul de sprijin din figura de mai jos,

calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine, considerând

următoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-12.00: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent cu

caracteristicile geotehnice de calcul: =20kN/m3; I p=10%; Ic=0.74;

φ’d=18

0

, c’d=5KPa, e=0.69.Coeficientul de frecare este

d tg '3

2 . Impingerea pasivă din faţa zidului

se neglijează.

7. Determinaţi momentul destabilizator pentru zidul de sprijin din figura de mai

jos, calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine i considerândurmătoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3;

I p=10%; Ic=0.74; ’d=180; c’d=5KPa, e=0.69;

2



8. Precizaţi tipul de fundaţie cel mai potrivit pentru realizarea unui sistem de

fundare pentru o structur ă în cadre acţionată de sarcini importante. Stratificaţia

terenului este următoarea:

1. 0.00m – -6.00m - Argilă pr ăfoasă mâloasă, cafenie, moale, compresibilă

cu caracteristicile geotehnice: Ic=0.20, φuk =0°, cuk =15kPa, E=3500kPa.

2. -6.00m - -18.00m – Argilă marnoasă vineţie, tare, cu caracteristicilegeotehnice: Ic=1.20, φuk =0°, cuk =150kPa, E=50000kPa.

Apa subterană se află la cota -0.50m faţă de cota terenului natural.

9. Precizaţi soluţia corectă de racordare a unei fundaţii continue cu cote de

fundare diferite. Cotă fundaţie 1=-1.10m, Cotă fundaţie 2=-3.60m. Terenul de

fundare este argilă cafenie vârtoasă.

10. Determinaţi înăl imea minimă a blocului de beton pentru funda ia izolată

rigidă din figura de mai jos. Se cunoaşte tgαadm=1.35.

L=2.15m

lc=1.35m

lst

Cuzinet

Bloc

H

hc

11. Momentul încovoietor la faţa stâlpului pentru dimensionarea armăturii de la

partea inferioar ă a cuzinetului unei funda ii izolate rigide (pe direcţia lungă a

cuzinetului) este:

3



Notă : presiunile sunt date f ăr ă greutatea proprie a cuzinetului.

12. Momentul încovoietor la faţa stâlpului, pentru dimensionarea armăturii de la partea inferioar ă a unei funda ii izolate elastice, pe direcţia L, este:

p2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/m

p1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/m22222

22222

L=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25m

B = 1 . 8

0 m

B = 1 . 8

0 m

B = 1 . 8

0 m

B = 1 . 8

0 m

B = 1 . 8

0 m

0 . 4 m

0 . 4 m

0 . 4 m

0.5m0.5m0.5m

4



INTREBARI LICENTA 2012

CONSTRUCTII METALICE SI MIXTE OTEL-BETON

1) Cum se calculeaza efortul capabil la forfecare al unui surub obisnuit?

2) Pentru îmbinarea sudată cap la cap solicitată la moment încovoietor din din figur ă,

tensiunile unitare in sudura se calculează cu :

3) Pentru îmbinarea cu cordoane de sudur ă în relief frontale şi laterale, solicitată la moment

încovoietor, din figur ă, în ce punct de pe îmbinare se verifică tensiunile maxime din

momentul încovoietor:

4) Şuruburile dintr-o îmbinare solicitată la for ţă axială în planul îmbinării pot prelua:

5) Efortul capabil al uni şurub obişnuit dintr-o îmbinare solicitată de o for ţă ce acţionează în

planul îmbinării, este:

6) Pentru îmbinarea cu şuruburi obişnuite, solicitată la moment încovoietor în planul

îmbinării, din figur ă, verificarea se face:

2 3

e eb h



7) Capacitatea portantă a unei îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate se

calculează cu:

8) Şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate transmit eforturile prin:

9) Care parametru intervine in calculul la flambaj (compresiune centrica) a unui stalp

metalic ?

10) Pentru calculul la voalare a inimii unei grinzi metalice se calculeaza tensiunile unitare ?

11) Cum se recomanda a fi dispusa tabla cutata pe un ochi de dala mixta otel-beton.

12) Cum se calculeaza capacitatea portanta a unui conector de tip dorn :

13) Calculul momentului elastic rezistent al unei grinzi mixte otel-beton se calculează :

14) La determinarea curbei de interactiume M-N pentru un stalp mixt otel-beton

intervine :

15) La calculul grinzilor mixte otel-beton, reducerea momentului incovoietor rezistent

M plRd se face daca :

16) Valorile nominale ale limitei de curgere f y şi ale rezistentei la tracţiune f u pentru

oţelurile de construcţii laminate la cald pot avea valori diferite pentru aceeasi marcă de

oţel?

17) Analiza de ordinul întâi a structurilor metalice în cadre poate fi utilizată dacă:

18) Ce criteriu trebuie satisf ăcut ca analiza de ordinul întâi a structurilor metalice încadre să poată fi utilizat?

19) Care este scopul clasificării secţiunilor transversale din otel după EN1993-1-1?

20) Toate clasele de secţiuni pot fi verificate în raport cu rezistenţa lor elastică, cu

condiţia utilizării pentru Clasa 4 a caracteristicilor secţiunii transversale eficace. Esteadevărat?

21) Coeficientul de pierdere a stabilitătii din relatia de verificare a unui element

solicitat la compresiune centrică 1

Rd

Ed

N

N

NU este infuentat de :

22) Stabilirea clasei sectiunii unui element metalic se face functie de :

23) Lungimea de flambaj a unei bare NU este infuentată de :



24) Presiunea vântului pe peretii de fronton ai unei hale este preluată de închideri(panouri sandwich) şi ulterior transmisă:

25) Ce măsuri de interventie se recomanda pentru fixarea grinzilor împotriva pierderii

stabilitătii prin fenomenul de flambaj lateral (deversare) :

26) Lungimea de flambaj pentru un stâlp al unui cadru metalic cu noduri deplasabile, prins rigid la ambele capete, este (hst = înălţimea stâlpului):

27) Conform EN1993-1-1 secţiunile se împart în patru clase de secţiune. Care dintre

acestea pot forma o articulaţie plastică cu capacitate de rotire cerută pentru o analiză plastică ?

28) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construcţiilor din oţel) pentrucalculul stâlpilor se folosesc eforturi majorate din încărcarea seismică :

La ce valoare se limiteaza superior produsul ?



“Rezistenta Materialelor”

Subiecte pentru licenta 2012

01) Principiul suprapunerii efectelor se aplica in cazul in care sunt valabile -simultan-

urmatoarele doua ipoteze fundamentale ale “Rezistentei Materialelor:

***

02) Valoarea incarcarii capabile (sarcina capabila; ) pentru grinda din Fig. 1 este:capP

1

Fig. 1

***

03) Valoarea maxima a tensiunii tangentiale max din sectiunea din Fig. 2 este:

Fig. 2

***

04) Verificarea sectiunii grinzii din Fig. 3 se face in …

Fig. 3

q

l /2 l /2 l /4

BCA

2O

y

Tz=30kN

20cm

z

y

15cm

P P/2My,cap=300kNm

l =8m l /2 l /2 l /4

1



***

05) Verificarea cordoanelor de sudura ale imbinarii din Fig. 4 se face astfel:

2

Fig. 4

***

06) Deplasarile capatului liber “A” al consolei din Fig. 5 sunt urmatoarele:

Fig. 5

07) Raportul momentelor de inertie axiale ale sectiunilor transversale din Fig. 6 este:

Fig. 6

***

08) In ce stare de solicitare se afla bara din Fig. 7?

Sectiunea 1

a

a

y

z

O

y

z

O

d=a

Sectiunea 2

P

l1 a1

P=500kN

a1=6mm

l 1=280mm

a2=4mm

l 2=180mml2 a2

2L90x90x9 (A1=15,5cm2; e=2,54cm)

P

l

EI=const



3

`

Fig. 7

***

09) Valorile eforturilor din sectiunea transversala a barei din Fig. 7 sunt:

***

10) Valoarea tensiunii normale din punctul “O” al sectiunii transversale a barei din Fig. 7 este:

***

11) Care este punctul cel mai solicitat din sectiunea transversala a barei din Fig. 7?

***

12) Axa neutra (“n-n” sau “a.n.”) a sectiunii transversale a barei din Fig. 7 trece prin:

***

13) Valorile lungimilor de flambaj ale barelor din Fig. 8 sunt:

Fig. 8

***

l

P P P P

P=100kN

O

y

z

1

2 3

4

ba=2cm

a50cmb=4cm

20cm

(1) (2) (3) (4)



14) Valoarea tensiunii echivalente din “Teoria max ” (“Teoria a 3-a”) este:

***

15) Momentul incovoietor plastic al sectiunii din Fig. 9 este:

Se dau: 2210 mm N R ; 2250 mm N c

4

Fig. 9 100x20mm

O

y

100x20mm



Intrebari DINAMICA Licenta CCIA, CFDP 2012 1. O structura poate fi modelata ca sistem dinamic cu 1 GL daca: 2. Ecuatia diferentiala a vibratiilor fortate amortizate ale sistemelor dinamice cu 1 GL este: 3. Caracteristicile dinamice proprii ale unui sistem dinamic cu 1 GL sunt : 4. Multiplicatorul dinamic al unui sistem cu 1 GL este definit cu relatia: 5. Decrementul logaritmic este definit: 6. Caracteristicile dinamice proprii ale sistemelor cu n GL sunt reprezentate de: 7. Proprietatea de ortogonalitate a vectorilor proprii de vibratie ale sistemelor cu n GL se

exprima prin: 8. Ecuatia diferentiala matriceala a vibratiilor fortate amortizate a sistemelor dinamice cu n GL

este: 9. Ecuatia modurilor normale de vibratie a sistemelor dinamice cu n GL este: 10. Metoda analizei modale (MAN) in determinarea raspunsului dinamic a sistemelor cu n GL

presupune urmatoarele:



ÎNTREBĂRI PENTRU TESTUL GRILĂ LA EXAMENUL DE FINALIZARE ASTUDIILOR – DISCIPLINA STATICA CONSTRUCŢIILOR

1. Grade de nedeterminare statică ‚n s’, pentru diferite categorii de structuri.

2. Grade de nedeterminare geometrică ‚n g ’, pentru diferite categorii de structuri.3. Rigiditatea barei la rotire de nod.

4. Rigiditatea barei la rotire de bar ă.

5. Rigiditatea barei la deformaţii axiale.

6. Care este rolul tiranţilor într-o structur ă?

7. Pentru structura din figur ă, care dintre liniile de influenţă este corectă.

8. Metoda for ţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figur ă, care dintre diagramele

mi este corectă?

9. Metoda for ţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figur ă, care dintre valorile Δif

este corectă?

10. Care este semnificaţia ecuaţiei de condiţie din metoda for ţelor?

11. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figur ă care dintre deformatele Z i = 1 estecorectă?

12. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figur ă care dintre diagramele de momente din

deplasări elastice θ i = 1 (sau ψi = 1) este corectă?

13. Care este semnificaţia ecuaţiei de echilibru de nod din metoda deplasărilor?

14. Care este semnificaţia ecuaţiei de grad de libertate elastică din metoda deplasărilor?

15. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figur ă, care dintre valorile R if este corectă?

16. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figur ă încărcată cu cedări de reazeme, care

dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri blocate) este

corectă?

17. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figur

ăînc

ărcat

ăcu varia

ţii de temperatur

ă(Δ

t

sau t), care dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri

blocate) este corectă?

18. Pentru structura din figur ă, care dintre diagramele finale de momente este corectă?

19. Pentru structura din figur ă şi diagrama finală de momente, care dintre valorile T1 (pe

riglă) este corectă?

20. Pentru structura din figur ă şi diagrama finală de momente, care dintre valorile Mmax este

corectă?



INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA IUNIE 2012 LA DISCIPLINA DE INGINERIE SEISMICA

1. Care sunt perioadele de control TC a spectrului de raspuns seismic pe teritoriul Romaniei? 2. Care sunt conditiile de care depind valorile factorului de comportare q ? 3. Care sunt factorii care definesc Fb forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu

fundamental ? 4. Cand se prevad rosturile seismice între corpuri de cladire învecinate? 5. Care sunt formele recomandate in plan pentru cladiri amplasate in zone seismice? 6. Care sunt formele recomandate pe verticala pentru cladiri amplasate in zone seismice? 7. Care sunt factorii care influenteaza ductilitatea elementelor de beton armat? 8. Cum se poate dezvolta un mecanism de plastificare favorabil in proiectarea structurilor in cadre

de beton armat? 9. Ce fel de efecte la nivel local si global se produc la structuri de tip cadru de beton armat cu

panouri de umplutura din zidarii executate din materiale si avand legaturi care influenteaza semnificativ comportarea structurilor ?

10. Care sunt conditiile in care se opteaza pentru solutia de izolare a bazei cladirilor?

Decembrie, 2011 Responsabil de disciplina

Profesor dr. ing. Doina VERDES



Universitatea Tehnică din Cluj-NapocaFacultatea de construcţiiDepartamentul de mecanica construcţiilor Discipina: Programarea calculatoarelor şi programe de proiectare – partea 1

Întrebări propuse (cu câte 5 variante de r ăspuns) în format grilă:

1. Ce tipuri de calculatoare există din punctul de vedere al datelor?

analiticedigitalehibride

analogicenumericemixte

mecaniceelectriceelectro-mecanice

proceduralelogiceorientate obiect

PCServer Mainframe

2. Ce tipuri de erori există la culegerea şi prelucrarea automată a datelor?

directeindirecteumane

de operarede calculde procesare

uzualeimportanteexcepţionale

inerentede metodade calcul

inertede algoritmde stocare

3. Ce conţine o „mapă” (în engleză: „folder” sau „directory”)?

fişiere fişiere şi altemape

date referinţe date şi referinţe

4 Ce caracterizează cel mai bine o metodă „indirectă”?

Nu duce direct larezultat, ciindirect

Nu furnizează unrezultat exact

Are un număr infinit de paşi

Este o metodă foarte eficientă

Nu este o metodă foarte eficientă

5. Din ce prescurtare derivă numele FORTRAN?

FORmulaTRANsfer

FORmulaTRANsformation

FORmulaTRANslation

FORmalTRANslation

FORmalTRANsformation

6. Care sunt formate grafice vectoriale?

BMPTIFF

TIFFDXF

DXFPS

PSJPG

JPGGIF

7. Din următoarele aplicaţii XML din domeniul construcţiilor, care se refer ă la construcţiisustenabile?

aecXML bcXML ceXML gbXML LandXML



8. Care dintre următoarele prescurtări corespunde cu nivelul „3G” (2Mb/s) în telefonia mobilă?

CDMA TDMA GPRS UMTS EDGE

9. Care sunt topologiile fundamentale la reţelele de date?

Prin fir Făr ă fir mobile

LiniareInelaresteawireless

LiniareInelarestea

Host-SlavePeer-Peer Server-Workstation

LANWANInternet

10. Ce înseamnă prescurtarea PDT?

Product DeviceType

Product DataTopology

Principal DataTechnology

Perimetral DeviceType

Product DataTechnology

11. Ce înseamnă prescurtarea IFC?

InternationalFortranClasses

IndustrialFoundationClasses

IndustrialFortranClasses

InternationalFortranCluster

IndustrialFortranCluster

21.12.2011, Cluj-Napoca ÎntocmitConf. F.-Zsongor GOBESZ

2012_subiecte_licenta_ccia

Documents